| |
| COMISIA EUROPEANĂ | EUROPEAN COMMISSION |
| Bruxelles, 11.12.2019 | Brussels, 11.12.2019 |
| COM(2019) 640 final | COM(2019) 640 final |
| COMUNICARE A COMISIEI | COMMUNICATION FROM THE COMMISSION |
| Pactul ecologic european | The European Green Deal |
| 1.Introducere – transformarea unei provocări imperioase într-o oportunitate unică | 1.Introduction - turning an urgent challenge into a unique opportunity |
| Prezenta comunicare propune un Pact ecologic european pentru Uniunea Europeană (UE) și pentru cetățenii săi. În cadrul comunicării se reiterează angajamentul Comisiei de a aborda provocările legate de climă și de mediu, care sunt responsabilitatea definitorie a generației noastre. Atmosfera se încălzește, iar clima se schimbă tot mai mult de la un an la altul. Din cele opt milioane de specii de plante și animale de pe planetă, riscăm să pierdem un milion. Pădurile și oceanele sunt tot mai poluate și devastate 1 . | This Communication sets out a European Green Deal for the European Union (EU) and its citizens. It resets the Commission’s commitment to tackling climate and environmental-related challenges that is this generation’s defining task. The atmosphere is warming and the climate is changing with each passing year. One million of the eight million species on the planet are at risk of being lost. Forests and oceans are being polluted and destroyed 1 . |
| Pactul ecologic european propune un răspuns la aceste provocări. Acesta prezintă o nouă strategie de creștere care are drept scop transformarea UE într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, în care să nu existe emisii nete de gaze cu efect de seră în 2050 și în care creșterea economică să fie decuplată de utilizarea resurselor. | The European Green Deal is a response to these challenges. It is a new growth strategy that aims to transform the EU into a fair and prosperous society, with a modern, resource-efficient and competitive economy where there are no net emissions of greenhouse gases in 2050 and where economic growth is decoupled from resource use. |
| Pactul urmărește, de asemenea, să protejeze, să conserve și să consolideze capitalul natural al UE, precum și să protejeze sănătatea și bunăstarea cetățenilor împotriva riscurilor legate de mediu și a impacturilor aferente. În același timp, tranziția trebuie să fie echitabilă și favorabilă incluziunii, trebuie să pună oamenii pe primul plan și să acorde atenție regiunilor, industriilor și lucrătorilor care se vor confrunta cu cele mai mari dificultăți. Întrucât va aduce schimbări substanțiale, participarea activă a cetățenilor și încrederea acestora în tranziție sunt de o importanță capitală dacă ne dorim ca politicile să funcționeze și să fie acceptate. Este necesar un nou pact pentru a aduce laolaltă cetățenii Europei, în deplina lor diversitate, și pentru ca autoritățile naționale, regionale, locale, societatea civilă și sectorul industrial să colaboreze strâns cu instituțiile și organismele consultative ale UE. | It also aims to protect, conserve and enhance the EU's natural capital, and protect the health and well-being of citizens from environment-related risks and impacts. At the same time, this transition must be just and inclusive. It must put people first, and pay attention to the regions, industries and workers who will face the greatest challenges. Since it will bring substantial change, active public participation and confidence in the transition is paramount if policies are to work and be accepted. A new pact is needed to bring together citizens in all their diversity, with national, regional, local authorities, civil society and industry working closely with the EU’s institutions and consultative bodies. |
| UE are capacitatea colectivă de a-și transforma economia și societatea pentru a le plasa pe o traiectorie mai durabilă. UE se poate baza pe atuurile sale de lider mondial în ceea ce privește măsurile privind clima și mediul înconjurător, protecția consumatorilor și drepturile lucrătorilor. Realizarea unor reduceri suplimentare ale emisiilor reprezintă o provocare. Acest demers va necesita investiții publice masive și eforturi sporite pentru a direcționa capitalul privat către acțiuni în domeniul climei și al mediului, evitându-se totodată continuarea unor practici care nu au un caracter durabil. UE trebuie să se afle în prima linie a coordonării eforturilor internaționale în direcția creării unui sistem financiar coerent care să sprijine identificarea de soluții durabile. Aceste investiții inițiale reprezintă, de asemenea, o ocazie de a înscrie decisiv Europa pe o nouă traiectorie de creștere durabilă și favorabilă incluziunii. Pactul ecologic european va accelera și va sprijini tranziția necesară în toate sectoarele. | The EU has the collective ability to transform its economy and society to put it on a more sustainable path. It can build on its strengths as a global leader on climate and environmental measures, consumer protection, and workers’ rights. Delivering additional reductions in emissions is a challenge. It will require massive public investment and increased efforts to direct private capital towards climate and environmental action, while avoiding lock-in into unsustainable practices. The EU must be at the forefront of coordinating international efforts towards building a coherent financial system that supports sustainable solutions. This upfront investment is also an opportunity to put Europe firmly on a new path of sustainable and inclusive growth. The European Green Deal will accelerate and underpin the transition needed in all sectors. |
| Obiectivele ambițioase în materie de mediu ale pactului nu vor putea fi realizate prin eforturile izolate ale Europei. Factorii determinanți ai schimbărilor climatice și ai declinului biodiversității sunt aceiași la nivel mondial și nu se limitează la frontierele naționale. UE își poate valorifica influența, expertiza și resursele financiare pentru a-i coopta pe vecinii și pe partenerii săi pe această traiectorie durabilă. UE va continua să fie în avangarda eforturilor internaționale în acest sens și dorește să creeze alianțe cu țările care împărtășesc aceeași viziune, recunoscând totodată necesitatea de a-și menține securitatea aprovizionării și competitivitatea, chiar și atunci când alte state nu doresc să ia poziție. | The environmental ambition of the Green Deal will not be achieved by Europe acting alone. The drivers of climate change and biodiversity loss are global and are not limited by national borders. The EU can use its influence, expertise and financial resources to mobilise its neighbours and partners to join it on a sustainable path. The EU will continue to lead international efforts and wants to build alliances with the like-minded. It also recognises the need to maintain its security of supply and competitiveness even when others are unwilling to act. |
| Prezenta comunicare cuprinde o foaie de parcurs inițială a principalelor politici și măsuri necesare pentru realizarea Pactului ecologic european. Aceasta va fi actualizată în funcție de evoluția nevoilor și de măsurile de politică ce vor fi luate. Toate acțiunile și politicile UE vor trebui să contribuie la obiectivele Pactului ecologic european. Provocările sunt complexe și interconectate. Măsurile întreprinse ca răspuns la această stare de fapt trebuie să fie temerare și cuprinzătoare și să urmărească maximizarea beneficiilor pentru sănătate, calitatea vieții, reziliență și competitivitate. Acest demers va necesita o coordonare intensă pentru a exploata sinergiile existente între toate domeniile de politică 2 . | This Communication presents an initial roadmap of the key policies and measures needed to achieve the European Green Deal. It will be updated as needs evolve and the policy responses are formulated. All EU actions and policies will have to contribute to the European Green Deal objectives. The challenges are complex and interlinked. The policy response must be bold and comprehensive and seek to maximise benefits for health, quality of life, resilience and competitiveness. It will require intense coordination to exploit the available synergies across all policy areas 2 . |
| Pactul ecologic european este o parte integrantă a acestei strategii a Comisiei de punere în aplicare a Agendei 2030 a Organizației Națiunilor Unite și a obiectivelor de dezvoltare durabilă 3 , precum și a celorlalte priorități anunțate de președinta von der Leyen în orientările sale politice 4 . Ca parte a Pactului ecologic, Comisia va reorienta procesul semestrului european de coordonare macroeconomică spre integrarea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, spre plasarea durabilității și a bunăstării cetățenilor în centrul politicii economice și a obiectivelor de dezvoltare durabilă în centrul procesului de elaborare a politicilor și al acțiunilor UE. | The Green Deal is an integral part of this Commission’s strategy to implement the United Nation’s 2030 Agenda and the sustainable development goals 3 , and the other priorities announced in President von der Leyen’s political guidelines 4 . As part of the Green Deal, the Commission will refocus the European Semester process of macroeconomic coordination to integrate the United Nations’ sustainable development goals, to put sustainability and the well-being of citizens at the centre of economic policy, and the sustainable development goals at the heart of the EU’s policymaking and action. |
| Figura de mai jos ilustrează diferitele elemente ale Pactului ecologic. | The figure below illustrates the various elements of the Green Deal. |
| Figura 1: Pactul ecologic european | Figure 1: The European Green Deal |
| 2.Transformarea economiei UE pentru un viitor durabil | 2.Transforming the EU’s economy for a sustainable future |
| 2.1.Elaborarea unui set de politici profund transformatoare | 2.1.Designing a set of deeply transformative policies |
| Pentru a pune în practică Pactul ecologic european, este necesară o regândire a politicilor în materie de aprovizionare cu energie curată în toate sectoarele economice și industriale, de-a lungul lanțului de producție și de consum, pentru proiectele de infrastructură de mare anvergură, în sectorul transporturilor, al alimentației și agriculturii, al construcțiilor, al fiscalității și al prestațiilor sociale. Pentru a atinge aceste obiective, este esențial să se acorde o valoare mai mare protejării și refacerii ecosistemelor naturale, utilizării durabile a resurselor și îmbunătățirii sănătății umane. Tocmai în aceste domenii este imperios să se realizeze o schimbare în profunzime, care poate fi extrem de benefică pentru economia, societatea și mediul natural al UE. De asemenea, UE ar trebui să promoveze și să investească în transformarea digitală necesară și în instrumentele aferente acesteia, întrucât acestea sunt factori esențiali de stimulare a schimbărilor. | To deliver the European Green Deal, there is a need to rethink policies for clean energy supply across the economy, industry, production and consumption, large-scale infrastructure, transport, food and agriculture, construction, taxation and social benefits. To achieve these aims, it is essential to increase the value given to protecting and restoring natural ecosystems, to the sustainable use of resources and to improving human health. This is where transformational change is most needed and potentially most beneficial for the EU economy, society and natural environment. The EU should also promote and invest in the necessary digital transformation and tools as these are essential enablers of the changes. |
| Deși toate aceste domenii de acțiune sunt strâns legate între ele și se consolidează reciproc, va trebui să se acorde o atenție deosebită eventualelor compromisuri între obiectivele economice, sociale și de mediu. Pactul ecologic va recurge în mod consecvent la toate pârghiile în materie de politică pe care le are la dispoziție: reglementarea și standardizarea, investițiile și inovarea, reformele naționale, dialogul cu partenerii sociali și cooperarea internațională. Pilonul european al drepturilor sociale va orienta acțiunile întreprinse în acest sens astfel încât nimeni să nu fie lăsat în urmă. | While all of these areas for action are strongly interlinked and mutually reinforcing, careful attention will have to be paid when there are potential trade-offs between economic, environmental and social objectives. The Green Deal will make consistent use of all policy levers: regulation and standardisation, investment and innovation, national reforms, dialogue with social partners and international cooperation. The European Pillar of Social Rights will guide action in ensuring that no one is left behind. |
| Noile măsuri nu vor fi suficiente în sine pentru a îndeplini obiectivele Pactului ecologic european. Pe lângă lansarea de noi inițiative, Comisia va colabora cu statele membre pentru a intensifica eforturile UE de asigurare a respectării și a punerii efective în aplicare a legislației și a politicilor actuale relevante din perspectiva Pactului ecologic. | New measures on their own will not be enough to achieve the European Green Deal’s objectives. In addition to launching new initiatives, the Commission will work with the Member States to step up the EU’s efforts to ensure that current legislation and policies relevant to the Green Deal are enforced and effectively implemented. |
| 2.1.1.Sporirea nivelului de ambiție al UE în materie de climă pentru 2030 și 2050 | 2.1.1.Increasing the EU’s climate ambition for 2030 and 2050 |
| Comisia a prezentat deja o viziune clară asupra modalităților prin care se poate realiza neutralitatea climatică până în 2050 5 . Această viziune ar trebui să constituie baza strategiei pe termen lung pe care UE o va prezenta Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice ce va avea loc la începutul anului 2020. Pentru a stabili în mod clar condițiile de care depinde asigurarea unei tranziții eficace și echitabile, pentru a le oferi investitorilor previzibilitate și pentru a asigura ireversibilitatea procesului de tranziție, Comisia va propune, până în martie 2020, primul „act legislativ european privind clima”. Va fi astfel consacrat în legislație obiectivul atingerii neutralității climatice până în 2050. Prin actul legislativ privind clima se va asigura și faptul că toate politicile UE contribuie la obiectivul neutralității climatice și că toate sectoarele își îndeplinesc rolul care le revine în această privință. | The Commission has already set out a clear vision of how to achieve climate neutrality by 2050 5 . This vision should form the basis for the long-term strategy that the EU will submit to the United Nations Framework Convention on Climate Change in early 2020. To set out clearly the conditions for an effective and fair transition, to provide predictability for investors, and to ensure that the transition is irreversible, the Commission will propose the first European ‘Climate Law’ by March 2020. This will enshrine the 2050 climate neutrality objective in legislation. The Climate Law will also ensure that all EU policies contribute to the climate neutrality objective and that all sectors play their part. |
| UE a început deja să modernizeze și să transforme economia în scopul atingerii obiectivului neutralității climatice. Între 1990 și 2018, UE a redus emisiile de gaze cu efect de seră cu 23 %, în timp ce economia a crescut cu 61 %. Însă politicile actuale vor reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu numai 60 % până în 2050. Mai rămân încă multe de făcut, începând cu unele acțiuni mai ambițioase în domeniul climei ce vor trebui realizate în deceniul următor. | The EU has already started to modernise and transform the economy with the aim of climate neutrality. Between 1990 and 2018, it reduced greenhouse gas emissions by 23%, while the economy grew by 61%. However, current policies will only reduce greenhouse gas emissions by 60% by 2050. Much remains to be done, starting with more ambitious climate action in the coming decade. |
| Până în vara anului 2020, Comisia va prezenta un plan de evaluare a impactului vizând asumarea de către UE a unui obiectiv mai ambițios de a reduce, în mod responsabil, emisiile sale de gaze cu efect de seră, respectiv o reducere care să fie, în 2030, în comparație cu nivelurile din 1990, de cel puțin 50 % și care să tindă spre 55 %. Pentru a realiza aceste reduceri suplimentare ale emisiilor de gaze cu efect de seră, până în iunie 2021, Comisia va revizui și va propune revizuirea, după caz, a tuturor instrumentelor de politică relevante legate de climă. Această revizuire va viza sistemul de comercializare a certificatelor de emisii 6 , inclusiv luând în considerare o posibilă extindere a sistemului european de comercializare a certificatelor de emisii către noi sectoare, dar și obiectivele statelor membre de a reduce emisiile în sectoarele care nu fac obiectul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii 7 și Regulamentul privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură 8 . Comisia va propune modificarea actului legislativ privind clima pentru a-l actualiza în consecință. | By summer 2020, the Commission will present an impact assessed plan to increase the EU’s greenhouse gas emission reductions target for 2030 to at least 50% and towards 55% compared with 1990 levels in a responsible way. To deliver these additional greenhouse gas emissions reductions, the Commission will, by June 2021, review and propose to revise where necessary, all relevant climate-related policy instruments. This will comprise the Emissions Trading System 6 , including a possible extension of European emissions trading to new sectors, Member State targets to reduce emissions in sectors outside the Emissions Trading System 7 , and the regulation on land use, land use change and forestry 8 . The Commission will propose to amend the Climate Law to update it accordingly. |
| Aceste reforme de politică vor contribui la asigurarea unei tarifări eficace a carbonului în întreaga economie. Grație acestor demersuri, consumatorii și întreprinderile vor fi încurajate să își modifice comportamentul și va fi facilitată creșterea investițiilor publice și private durabile. Diferitele instrumente de tarifare trebuie să se completeze reciproc și să ofere, împreună, un cadru politic coerent. Este, de asemenea, esențial să se asigure faptul că sistemul fiscal este aliniat la obiectivele în materie de climă. Comisia va propune revizuirea Directivei privind impozitarea energiei 9 , concentrându-se asupra aspectelor de mediu, propunând recurgerea la dispozițiile din tratate care permit Parlamentului European și Consiliului să adopte propuneri în acest domeniu prin intermediul procedurii legislative ordinare, prin vot cu majoritate calificată, și nu prin unanimitate. | These policy reforms will help to ensure effective carbon pricing throughout the economy. This will encourage changes in consumer and business behaviour, and facilitate an increase in sustainable public and private investment. The different pricing instruments must complement each other and jointly provide a coherent policy framework. Ensuring that taxation is aligned with climate objectives is also essential. The Commission will propose to revise the Energy Taxation Directive 9 , focusing on environmental issues, and proposing to use the provisions in the Treaties that allow the European Parliament and the Council to adopt proposals in this area through the ordinary legislative procedure by qualified majority voting rather than by unanimity. |
| Atât timp cât vor exista parteneri internaționali care nu împărtășesc aceeași ambiție ca UE, există riscul relocării emisiilor de dioxid de carbon, fie pentru că producția este transferată din UE către alte țări cu un nivel mai scăzut de ambiție în ceea ce privește reducerea emisiilor, fie pentru că produsele UE sunt înlocuite cu produse importate, cu un factor de emisie de CO2 mai mare. Dacă acest risc se materializează, nu va exista nicio reducere a emisiilor globale, iar acest lucru va submina eforturile UE și ale sectoarelor sale industriale de a îndeplini obiectivele climatice globale ale Acordului de la Paris. | As long as many international partners do not share the same ambition as the EU, there is a risk of carbon leakage, either because production is transferred from the EU to other countries with lower ambition for emission reduction, or because EU products are replaced by more carbon-intensive imports. If this risk materialises, there will be no reduction in global emissions, and this will frustrate the efforts of the EU and its industries to meet the global climate objectives of the Paris Agreement. |
| Dacă vor persista diferențe între țările de pe glob în ceea ce privește nivelul lor de ambiție, întrucât UE și-a stabilit obiective mai ambițioase în materie de climă, Comisia va propune un mecanism de ajustare la frontieră a tarifului pentru emisiile de dioxid de carbon pentru anumite sectoare, cu scopul de a reduce riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. În acest fel, prețul produselor importate ar reflecta cu mai multă acuratețe conținutul lor de carbon. Această măsură va fi concepută astfel încât să respecte normele Organizației Mondiale a Comerțului și alte obligații internaționale ale UE și ar fi o alternativă la măsurile 10 care abordează riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon în cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii. | Should differences in levels of ambition worldwide persist, as the EU increases its climate ambition, the Commission will propose a carbon border adjustment mechanism, for selected sectors, to reduce the risk of carbon leakage. This would ensure that the price of imports reflect more accurately their carbon content. This measure will be designed to comply with World Trade Organization rules and other international obligations of the EU. It would be an alternative to the measures 10 that address the risk of carbon leakage in the EU’s Emissions Trading System. |
| Comisia va adopta o nouă strategie a UE, mai ambițioasă, referitoare la adaptarea la schimbările climatice. Această inițiativă este esențială, deoarece schimbările climatice vor continua să aibă un impact semnificativ în Europa, în ciuda eforturilor de atenuare. Este crucial să se intensifice eforturile în materie de imunizare la schimbările climatice, de consolidare a rezilienței, de prevenire și de pregătire. Activitatea privind adaptarea la schimbările climatice ar trebui să continue să influențeze investițiile publice și private, inclusiv în ceea ce privește soluțiile inspirate de natură. Va fi important să se asigure faptul că, în întreaga UE, investitorii, societățile de asigurări, întreprinderile, orașele și cetățenii vor fi în măsură să acceseze date și să dezvolte instrumente pentru a integra schimbările climatice în practicile lor de gestionare a riscurilor. | The Commission will adopt a new, more ambitious EU strategy on adaptation to climate change. This is essential, as climate change will continue to create significant stress in Europe in spite of the mitigation efforts. Strengthening the efforts on climate-proofing, resilience building, prevention and preparedness is crucial. Work on climate adaptation should continue to influence public and private investments, including on nature-based solutions. It will be important to ensure that across the EU, investors, insurers, businesses, cities and citizens are able to access data and to develop instruments to integrate climate change into their risk management practices. |
| 2.1.2.Furnizarea de energie curată, sigură și la prețuri abordabile | 2.1.2.Supplying clean, affordable and secure energy |
| Decarbonizarea susținută a sistemului energetic este crucială pentru atingerea obiectivelor climatice în 2030 și 2050. Producția și utilizarea energiei în diversele sectoare economice reprezintă peste 75 % din emisiile de gaze cu efect de seră din UE. Eficiența energetică trebuie să constituie o prioritate. Trebuie dezvoltat un sector al energiei electrice care să se bazeze în mare măsură pe surse regenerabile, urmând ca acest demers să fie completat de eliminarea rapidă a cărbunelui și de decarbonizarea gazelor. În același timp, aprovizionarea cu energie a UE trebuie să fie sigură și accesibilă ca preț atât pentru consumatori, cât și pentru întreprinderi. Pentru ca acest lucru să se poată înfăptui, este esențial să se asigure faptul că piața europeană a energiei este pe deplin integrată, interconectată și digitalizată și că respectă neutralitatea tehnologică. | Further decarbonising the energy system is critical to reach climate objectives in 2030 and 2050. The production and use of energy across economic sectors account for more than 75% of the EU’s greenhouse gas emissions. Energy efficiency must be prioritised. A power sector must be developed that is based largely on renewable sources, complemented by the rapid phasing out of coal and decarbonising gas. At the same time, the EU's energy supply needs to be secure and affordable for consumers and businesses. For this to happen, it is essential to ensure that the European energy market is fully integrated, interconnected and digitalised, while respecting technological neutrality. |
| Statele membre își vor prezenta planurile revizuite în materie de energie și climă până la sfârșitul anului 2019. În conformitate cu Regulamentul privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice 11 , aceste planuri ar trebui să prevadă contribuții naționale ambițioase la obiectivele la nivelul UE. Comisia va evalua nivelul de ambiție al planurilor și necesitatea unor măsuri suplimentare în cazul în care nivelul de ambiție al acestora nu este suficient. Rezultatele acestei evaluări vor sta la baza procesului de stabilire a unor obiective mai ambițioase în materie de climă pentru 2030, perspectivă în care Comisia va examina și va propune revizuirea, după caz, a legislației relevante în domeniul energiei până în iunie 2021. Când statele membre vor începe să își actualizeze, în 2023, planurile naționale în materie de energie și climă, acestea ar trebui să reflecte noul nivel de ambiție în materie de climă. Comisia va continua să se asigure că întreaga legislație relevantă este respectată cu rigurozitate. | Member States will present their revised energy and climate plans by the end of 2019. In line with the Regulation on the Governance of the Energy Union and Climate Action 11 , these plans should set out ambitious national contributions to EU-wide targets. The Commission will assess the ambition of the plans, and the need for additional measures if the level of ambition is not sufficient. This will feed into the process of increasing climate ambition for 2030, for which the Commission will review and propose to revise, where necessary, the relevant energy legislation by June 2021. When Member States begin updating their national energy and climate plans in 2023, they should reflect the new climate ambition. The Commission will continue to ensure that all relevant legislation is rigorously enforced. |
| Tranziția către o energie curată ar trebui să îi implice pe consumatori și să le aducă beneficii acestora. Sursele regenerabile de energie vor juca un rol esențial. Creșterea producției offshore de energie eoliană va fi crucială, fiind întemeiată pe cooperarea regională dintre statele membre. Integrarea inteligentă a surselor regenerabile de energie, a eficienței energetice și a altor soluții durabile la nivel trans-sectorial va contribui la realizarea decarbonizării la cel mai scăzut cost cu putință. Scăderea rapidă a costului surselor regenerabile de energie, corelată cu îmbunătățirea elaborării politicilor care favorizează acest obiectiv, a redus deja impactul utilizării surselor regenerabile de energie asupra facturilor de energie ale gospodăriilor. Comisia va prezenta, până la jumătatea anului 2020, măsuri care să contribuie la realizarea integrării inteligente. În paralel, se va facilita decarbonizarea sectorului gazelor, inclusiv prin consolidarea sprijinului pentru dezvoltarea gazelor decarbonizate, prin intermediul proiectării orientate spre viitor a unei piețe competitive a gazelor decarbonizate, precum și prin abordarea problemei emisiilor de metan în sectorul energiei. | The clean energy transition should involve and benefit consumers. Renewable energy sources will have an essential role. Increasing offshore wind production will be essential, building on regional cooperation between Member States. The smart integration of renewables, energy efficiency and other sustainable solutions across sectors will help to achieve decarbonisation at the lowest possible cost. The rapid decrease in the cost of renewables, combined with improved design of support policies, has already reduced the impact on households’ energy bills of renewables deployment. The Commission will present by mid-2020 measures to help achieve smart integration. In parallel, the decarbonisation of the gas sector will be facilitated, including via enhancing support for the development of decarbonised gases, via a forward-looking design for a competitive decarbonised gas market, and by addressing the issue of energy-related methane emissions. |
| Trebuie să fie abordat riscul de sărăcie energetică la care sunt expuse gospodăriile care nu își pot permite să plătească pentru serviciile energetice esențiale menite să le asigure un nivel de trai de bază. Implementarea unor programe eficace, cum ar fi mecanismele de finanțare a gospodăriilor pentru renovarea locuințelor, poate reduce facturile la energie și poate contribui la protecția mediului. În 2020, Comisia va elabora orientări pentru a ajuta statele membre să abordeze problema sărăciei energetice. | The risk of energy poverty must be addressed for households that cannot afford key energy services to ensure a basic standard of living. Effective programmes, such as financing schemes for households to renovate their houses, can reduce energy bills and help the environment. In 2020, the Commission will produce guidance to assist Member States in addressing the issue of energy poverty. |
| Tranziția către neutralitatea climatică necesită, de asemenea, o infrastructură inteligentă. O cooperare transfrontalieră și regională sporită va contribui la obținerea beneficiilor aferente tranziției către o energie curată la prețuri accesibile. Cadrul de reglementare pentru infrastructura energetică, inclusiv Regulamentul TEN-E 12 , va trebui revizuit pentru a se asigura coerența cu obiectivul neutralității climatice. Acest cadru ar trebui să încurajeze implementarea unor tehnologii și a unor infrastructuri inovatoare, cum ar fi rețelele inteligente, rețelele de hidrogen sau captarea, stocarea și utilizarea dioxidului de carbon, stocarea energiei, permițând, totodată, integrarea sectorială. Unele dintre infrastructurile și activele existente vor trebui modernizate pentru a continua să fie adecvate scopului și reziliente la schimbările climatice. | The transition to climate neutrality also requires smart infrastructure. Increased cross-border and regional cooperation will help achieve the benefits of the clean energy transition at affordable prices. The regulatory framework for energy infrastructure, including the TEN-E Regulation 12 , will need to be reviewed to ensure consistency with the climate neutrality objective. This framework should foster the deployment of innovative technologies and infrastructure, such as smart grids, hydrogen networks or carbon capture, storage and utilisation, energy storage, also enabling sector integration. Some existing infrastructure and assets will require upgrading to remain fit for purpose and climate resilient. |
| 2.1.3.Mobilizarea sectorului industrial pentru o economie curată și circulară | 2.1.3.Mobilising industry for a clean and circular economy |
| Realizarea unei economii circulare și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei necesită mobilizarea deplină a industriei. Sunt necesari 25 de ani – o generație – pentru a transforma un sector industrial și toate lanțurile valorice. Pentru a atinge acest obiectiv în 2050, este necesar ca în următorii cinci ani să se ia decizii și să se întreprindă acțiuni în acest sens. | Achieving a climate neutral and circular economy requires the full mobilisation of industry. It takes 25 years – a generation – to transform an industrial sector and all the value chains. To be ready in 2050, decisions and actions need to be taken in the next five years. |
| În perioada 1970-2017, volumul de materiale extrase anual la nivel mondial s-a triplat și continuă să crească 13 , prezentând un risc global major. Circa jumătate din emisiile totale de gaze cu efect de seră și peste 90 % din declinul biodiversității și stresul hidric sunt cauzate de extracția resurselor și de prelucrarea materialelor, a combustibililor și a alimentelor. Industria UE a demarat această tranziție, dar este în continuare responsabilă de 20 % din emisiile de gaze cu efect de seră din UE. Sectorul industrial continuă să fie prea „liniar” și să depindă într-o măsură prea mare de cantitatea de materiale noi extrase, comercializate, transformate în bunuri și eliminate, în cele din urmă, sub formă de deșeuri sau emisii. Numai 12 % din materialele pe care le folosește provin din reciclare 14 . | From 1970 to 2017, the annual global extraction of materials tripled and it continues to grow 13 , posing a major global risk. About half of total greenhouse gas emissions and more than 90% of biodiversity loss and water stress come from resource extraction and processing of materials, fuels and food. The EU’s industry has started the shift but still accounts for 20% of the EU’s greenhouse gas emissions. It remains too ‘linear’, and dependent on a throughput of new materials extracted, traded and processed into goods, and finally disposed of as waste or emissions. Only 12% of the materials it uses come from recycling 14 . |
| Tranziția reprezintă o oportunitate de a extinde activitatea economică durabilă și generatoare de locuri de muncă. Există un potențial semnificativ pe piețele mondiale pentru tehnologii cu emisii scăzute de dioxid de carbon, pentru produse și servicii durabile. De asemenea, economia circulară oferă un potențial major pentru noi activități și noi locuri de muncă. Transformarea are însă loc într-un ritm prea lent, cu progrese care nu sunt nici răspândite pe scară largă, nici uniforme. Pactul ecologic european va sprijini și va accelera tranziția industriei UE către un model durabil de creștere favorabilă incluziunii. | The transition is an opportunity to expand sustainable and job-intensive economic activity. There is significant potential in global markets for low-emission technologies, sustainable products and services. Likewise, the circular economy offers great potential for new activities and jobs. However, the transformation is taking place at a too slow pace with progress neither widespread nor uniform. The European Green Deal will support and accelerate the EU’s industry transition to a sustainable model of inclusive growth. |
| În martie 2020, Comisia va adopta o strategie pentru politica industrială a UE pentru a aborda dubla provocare a transformării ecologice și a celei digitale. Europa trebuie să valorifice potențialul transformării digitale, care este un factor esențial în atingerea obiectivelor Pactului ecologic. Alături de strategia industrială, un nou plan de acțiune privind economia circulară va contribui la modernizarea economiei UE și va valorifica oportunitățile oferite de economia circulară la nivel național și la nivel mondial. Un obiectiv-cheie al noului cadru de politică va fi stimularea dezvoltării de piețe-lider pentru produsele neutre din punctul de vedere al climei și pentru produsele circulare atât în UE, cât și dincolo de granițele sale. | In March 2020, the Commission will adopt an EU industrial strategy to address the twin challenge of the green and the digital transformation. Europe must leverage the potential of the digital transformation, which is a key enabler for reaching the Green Deal objectives. Together with the industrial strategy, a new circular economy action plan will help modernise the EU’s economy and draw benefit from the opportunities of the circular economy domestically and globally. A key aim of the new policy framework will be to stimulate the development of lead markets for climate neutral and circular products, in the EU and beyond. |
| Industriile mari consumatoare de energie, cum ar fi industria siderurgică, a produselor chimice și a cimentului, sunt indispensabile pentru economia europeană, deoarece furnizează mai multe lanțuri de valori esențiale. Decarbonizarea și modernizarea în aceste sectoare sunt cruciale. Recomandările publicate de Grupul la nivel înalt pentru industriile mari consumatoare de energie demonstrează aderarea sectorului industrial la aceste obiective 15 . | Energy-intensive industries, such as steel, chemicals and cement, are indispensable to Europe’s economy, as they supply several key value chains. The decarbonisation and modernisation of this sector is essential. The recommendations published by the High Level Group of energy-intensive industries show the industry’s commitment to these objectives 15 . |
| Planul de acțiune pentru economia circulară va include o politică a „produselor durabile” pentru a sprijini proiectarea circulară a tuturor produselor pe baza unei metodologii și a unor principii comune. Acesta va acorda prioritate reducerii și reutilizării materialelor înainte de a fi reciclate; va promova noi modele de afaceri și va stabili cerințe minime pentru a împiedica introducerea pe piața UE a unor produse dăunătoare mediului. Se va întări, de asemenea, răspunderea extinsă a producătorilor. | The circular economy action plan will include a ‘sustainable products’ policy to support the circular design of all products based on a common methodology and principles. It will prioritise reducing and reusing materials before recycling them. It will foster new business models and set minimum requirements to prevent environmentally harmful products from being placed on the EU market. Extended producer responsibility will also be strengthened. |
| Deși planul de acțiune pentru economia circulară va servi drept ghid în materie de tranziție pentru toate sectoarele, eforturile se vor concentra în special asupra sectoarelor cu o utilizare intensivă a resurselor, cum ar fi sectorul textilelor, al construcțiilor, al produselor electronice și al materialelor plastice. Comisia va continua acțiunile anunțate în Strategia din 2018 privind materialele plastice, concentrându-se, printre altele, asupra măsurilor de abordare a problemei microparticulelor din plastic adăugate în mod intenționat și a eliberărilor neintenționate de materiale plastice, de exemplu din textile și din abraziunea pneurilor. Comisia va elabora cerințe pentru a se asigura că toate ambalajele de pe piața UE sunt reutilizabile sau reciclabile într-un mod viabil din punct de vedere economic până în 2030, va elabora un cadru de reglementare pentru materialele plastice biodegradabile și bioplastice și va pune în aplicare măsuri privind materialele plastice de unică folosință. | While the circular economy action plan will guide the transition of all sectors, action will focus in particular on resource-intensive sectors such as textiles, construction, electronics and plastics. The Commission will follow up on the 2018 plastics strategy focusing, among other things, on measures to tackle intentionally added micro plastics and unintentional releases of plastics, for example from textiles and tyre abrasion. The Commission will develop requirements to ensure that all packaging in the EU market is reusable or recyclable in an economically viable manner by 2030, will develop a regulatory framework for biodegradable and bio-based plastics, and will implement measures on single use plastics. |
| Planul de acțiune pentru economia circulară va include, de asemenea, măsuri prin care întreprinderile vor fi încurajate să ofere consumatorilor și să le dea acestora posibilitatea să aleagă produse reutilizabile, durabile și reparabile. Planul va analiza necesitatea instituirii unui „drept la reparare” și va limita obsolescența programată a produselor, în special a dispozitivelor electronice. Politica în materie de protecție a consumatorilor îi va ajuta pe consumatori să facă alegeri în cunoștință de cauză și să joace un rol activ în tranziția ecologică. Noile modele de afaceri bazate pe închirierea și utilizarea în comun a bunurilor și a serviciilor vor juca, de asemenea, un rol important atât timp cât sunt cu adevărat durabile și accesibile ca preț. | The circular economy action plan will also include measures to encourage businesses to offer, and to allow consumers to choose, reusable, durable and repairable products. It will analyse the need for a ‘right to repair’, and curb the built-in obsolescence of devices, in particular for electronics. Consumer policy will help to empower consumers to make informed choices and play an active role in the ecological transition. New business models based on renting and sharing goods and services will play a role as long as they are truly sustainable and affordable. |
| De asemenea, cumpărătorii vor putea să ia decizii mai durabile și se va putea reduce riscul de dezinformare ecologică dacă vor fi puse la dispoziție informații fiabile, comparabile și verificabile. Întreprinderile care etichetează produse cu mențiunea „ecologic” ar trebui să justifice astfel afirmații pe baza unei metodologii standard pentru a evalua impactul asupra mediului. Comisia își va intensifica eforturile cu caracter legislativ și nelegislativ pentru a combate mențiunile false în acest domeniu. Digitalizarea poate contribui, de asemenea, la îmbunătățirea disponibilității informațiilor referitoare la caracteristicile produselor vândute în UE. De exemplu, pașaportul electronic al unui produs ar putea furniza informații cu privire la originea, compoziția, posibilitățile de reparare și demontare a acestuia, precum și cu privire la cum va fi eliminat în momentul scoaterii sale din uz. Autoritățile publice, inclusiv instituțiile UE, ar trebui să ofere un exemplu și să se asigure că sistemele lor de achiziții lor sunt ecologice. Comisia va propune noi acte legislative și noi orientări privind achizițiile publice ecologice. | Reliable, comparable and verifiable information also plays an important part in enabling buyers to make more sustainable decisions and reduces the risk of ‘green washing’. Companies making ‘green claims’ should substantiate these against a standard methodology to assess their impact on the environment. The Commission will step up its regulatory and non-regulatory efforts to tackle false green claims. Digitalisation can also help improve the availability of information on the characteristics of products sold in the EU. For instance, an electronic product passport could provide information on a product’s origin, composition, repair and dismantling possibilities, and end of life handling. Public authorities, including the EU institutions, should lead by example and ensure that their procurement is green. The Commission will propose further legislation and guidance on green public purchasing. |
| O politică în materie de produse durabile poate reduce și deșeurile în mod semnificativ. Dacă producerea de deșeuri nu poate fi evitată, atunci valoarea economică a unui produs trebuie să fie recuperată, iar impactul său asupra mediului și a schimbărilor climatice trebuie evitat sau redus la minimum. Acest lucru necesită noi acte legislative, inclusiv stabilirea de obiective și măsuri de combatere a ambalării excesive și a generării de deșeuri. În paralel, întreprinderile din UE ar trebui să beneficieze de o piață unică robustă și integrată pentru materiile prime secundare și pentru produsele secundare. Acest lucru necesită o cooperare mai strânsă între lanțurile valorice, ca în cazul Alianței circulare privind materialele plastice. Comisia va lua în considerare instituirea de cerințe legale în vederea stimulării pieței de materii prime secundare cu conținut obligatoriu de materiale reciclate (de exemplu, pentru ambalaje, vehicule, materiale de construcții și baterii). Pentru a simplifica gestionarea deșeurilor de către cetățeni și pentru a se asigura că întreprinderile utilizează materiale secundare mai puțin poluante, Comisia va propune, de asemenea, un model UE pentru colectarea separată a deșeurilor. Comisia consideră că UE ar trebui să își înceteze exporturile de deșeuri în afara UE și, prin urmare, va revizui normele privind expedierea de deșeuri și exporturile ilegale. | A sustainable product policy also has the potential to reduce waste significantly. Where waste cannot be avoided, its economic value must be recovered and its impact on the environment and on climate change avoided or minimised. This requires new legislation, including targets and measures for tackling over-packaging and waste generation. In parallel, EU companies should benefit from a robust and integrated single market for secondary raw materials and by-products. This requires deeper cooperation across value chains, as in the case of the Circular Plastics Alliance. The Commission will consider legal requirements to boost the market of secondary raw materials with mandatory recycled content (for instance for packaging, vehicles, construction materials and batteries). To simplify waste management for citizens and ensure cleaner secondary materials for businesses, the Commission will also propose an EU model for separate waste collection. The Commission is of the view that the EU should stop exporting its waste outside of the EU and will therefore revisit the rules on waste shipments and illegal exports. |
| Accesul la resurse reprezintă, de asemenea, o chestiune strategică de securitate pentru atingerea obiectivului ambițios al Europei de a transpune în realitate Pactul ecologic. Asigurarea aprovizionării cu materii prime durabile, în special cu materii prime critice necesare pentru tehnologiile curate, pentru aplicațiile digitale, spațiale și de apărare, prin diversificarea aprovizionării atât din surse primare, cât și din surse secundare este, așadar, una dintre condițiile prealabile pentru ca această tranziție să devină realitate. | Access to resources is also a strategic security question for Europe’s ambition to deliver the Green Deal. Ensuring the supply of sustainable raw materials, in particular of critical raw materials necessary for clean technologies, digital, space and defence applications, by diversifying supply from both primary and secondary sources, is therefore one of the pre-requisites to make this transition happen. |
| Industria UE are nevoie de „pionieri în domeniul climei și al resurselor” pentru a dezvolta, până în 2030, primele aplicații comerciale ale tehnologiilor revoluționare în principalele sectoare industriale. Printre domeniile prioritare se numără hidrogenul curat, pilele de combustie și alți combustibili alternativi, stocarea energiei și captarea, stocarea și utilizarea dioxidului de carbon. De exemplu, Comisia va sprijini tehnologiile revoluționare legate de producția nepoluantă a oțelului, ceea ce va duce la un proces de producție a oțelului fără emisii de dioxid de carbon până în 2030, și va explora posibilitatea de a utiliza o parte din fondurile rămase disponibile în urma lichidării Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului. În sens mai larg, Fondul pentru inovare EU ETS va contribui la desfășurarea unor astfel de proiecte inovatoare la scară largă. | EU industry needs ‘climate and resource frontrunners’ to develop the first commercial applications of breakthrough technologies in key industrial sectors by 2030. Priority areas include clean hydrogen, fuel cells and other alternative fuels, energy storage, and carbon capture, storage and utilisation. As an example, the Commission will support clean steel breakthrough technologies leading to a zero-carbon steel making process by 2030 and will explore whether part of the funding being liquidated under the European Coal and Steel Community can be used. More broadly, the EU Emissions Trading System Innovation Fund will help to deploy such large-scale innovative projects. |
| Promovarea unor noi forme de colaborare cu industria și a investițiilor în lanțurile valorice strategice este esențială. Comisia va continua să pună în aplicare Planul strategic de acțiune privind bateriile și să sprijine Alianța europeană pentru baterii. În 2020, Comisia va propune acte legislative care să asigure un lanț valoric sigur, circular și durabil pentru toate bateriile, inclusiv pentru aprovizionarea pieței crescânde a vehiculelor electrice. Comisia va sprijini și alte inițiative care conduc la alianțe și la punerea în comun la scară largă a resurselor, de exemplu sub forma unor proiecte importante de interes european comun, în cadrul cărora un ajutor de stat bine direcționat, cu termene precise, poate contribui la crearea de noi lanțuri valorice inovatoare. | Promoting new forms of collaboration with industry and investments in strategic value chains are essential. The Commission will continue to implement the Strategic Action Plan on Batteries and support the European Battery Alliance. It will propose legislation in 2020 to ensure a safe, circular and sustainable battery value chain for all batteries, including to supply the growing market of electric vehicles. The Commission will also support other initiatives leading to alliances and to a large-scale pooling of resources, for example in the form of Important Projects of Common European Interest, where targeted time-bound State aid can help build new innovative value chains. |
| Tehnologiile digitale sunt un factor esențial care permite atingerea obiectivelor de durabilitate ale Pactului ecologic în multe sectoare diferite. Comisia va examina posibilitatea luării unor măsuri pentru a se asigura că tehnologiile digitale, cum ar fi inteligența artificială, tehnologia 5G, tehnologia de tip cloud computing, calculul de vârf și internetul obiectelor, pot accelera și maximiza impactul politicilor de combatere a schimbărilor climatice și de protecție a mediului. Digitalizarea oferă, de asemenea, noi oportunități pentru monitorizarea la distanță a poluării aerului și a apei sau pentru monitorizarea și optimizarea modului în care sunt utilizate energia și resursele naturale. În același timp, Europa are nevoie de un sector digital care să plaseze durabilitatea în centrul preocupărilor sale. Comisia va avea în vedere și măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice și a performanței din punctul de vedere al economiei circulare a sectorului în sine, de la rețelele în bandă largă la centrele de date și la dispozitivele TIC. Comisia va evalua necesitatea unei transparențe sporite în ceea ce privește impactul asupra mediului al serviciilor de comunicații electronice, luarea unor măsuri mai stricte atunci când se introduc noi rețele și beneficiile aduse de sprijinirea sistemelor de returnare pentru a stimula persoanele să returneze dispozitivele nedorite, cum ar fi telefoanele mobile, tabletele și încărcătoarele. | Digital technologies are a critical enabler for attaining the sustainability goals of the Green deal in many different sectors. The Commission will explore measures to ensure that digital technologies such as artificial intelligence, 5G, cloud and edge computing and the internet of things can accelerate and maximise the impact of policies to deal with climate change and protect the environment. Digitalisation also presents new opportunities for distance monitoring of air and water pollution, or for monitoring and optimising how energy and natural resources are used. At the same time, Europe needs a digital sector that puts sustainability at its heart. The Commission will also consider measures to improve the energy efficiency and circular economy performance of the sector itself, from broadband networks to data centres and ICT devices. The Commission will assess the need for more transparency on the environmental impact of electronic communication services, more stringent measures when deploying new networks and the benefits of supporting ‘take-back’ schemes to incentivise people to return their unwanted devices such as mobile phones, tablets and chargers. |
| 2.1.4.Construirea și renovarea clădirilor într-un mod eficient din punct de vedere energetic și din punctul de vedere al utilizării resurselor | 2.1.4.Building and renovating in an energy and resource efficient way |
| Construirea, utilizarea și renovarea clădirilor necesită cantități semnificative de energie și de resurse minerale (de exemplu nisip, pietriș, ciment). Clădirile reprezintă, de asemenea, 40 % din consumul de energie. În prezent, rata anuală de renovare a parcului imobiliar variază între 0,4 și 1,2 % în statele membre. Această rată va trebui cel puțin să se dubleze pentru ca obiectivele UE în materie de eficiență energetică și climă să fie atinse. În același timp, 50 de milioane de consumatori se străduiesc să își încălzească locuințele în mod adecvat. | The construction, use and renovation of buildings require significant amounts of energy and mineral resources (e.g. sand, gravel, cement). Buildings also account for 40% of energy consumed. Today the annual renovation rate of the building stock varies from 0.4 to 1.2% in the Member States. This rate will need at least to double to reach the EU’s energy efficiency and climate objectives. In parallel, 50 million consumers struggle to keep their homes adequately warm. |
| Pentru a aborda dubla provocare a eficienței energetice și a costului asociat acesteia, UE și statele membre ar trebui să pornească un „val de renovare” a clădirilor publice și private. Deși asigurarea unor rate mai mari de renovare constituie o provocare, renovările duc la scăderea facturilor la energie și pot reduce sărăcia energetică. Renovările pot, de asemenea, să stimuleze dezvoltarea sectorului construcțiilor și reprezintă o oportunitate de a sprijini IMM-urile și locurile de muncă locale. | To address the twin challenge of energy efficiency and affordability, the EU and the Member States should engage in a ‘renovation wave’ of public and private buildings. While increasing renovation rates is a challenge, renovation lowers energy bills, and can reduce energy poverty. It can also boost the construction sector and is an opportunity to support SMEs and local jobs. |
| Comisia va veghea la respectarea cu rigurozitate a legislației privind performanța energetică a clădirilor, începând, în 2020, cu o evaluare a strategiilor naționale de renovare pe termen lung ale statelor membre 16 . De asemenea, Comisia va iniția demersuri pentru a analiza posibilitatea includerii emisiilor generate de clădiri în sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii, în cadrul unor eforturi mai ample de asigurare a faptului că prețurile relative ale diferitelor surse de energie oferă semnalele adecvate în materie de eficiență energetică. În plus, Comisia va revizui Regulamentul privind produsele pentru construcții 17 . Acesta ar trebui să garanteze că proiectarea clădirilor noi și a celor renovate în toate etapele este conformă cu necesitățile economiei circulare și permite sporirea digitalizării și a rezilienței la efectele schimbărilor climatice a parcului imobiliar. | The Commission will rigorously enforce the legislation related to the energy performance of buildings. This will start with an assessment in 2020 of Member States’ national long-term renovation strategies 16 . The Commission will also launch work on the possibility of including emissions from buildings in European emissions trading, as part of broader efforts to ensure that the relative prices of different energy sources provide the right signals for energy efficiency. In addition, the Commission will review the Construction Products Regulation 17 . It should ensure that the design of new and renovated buildings at all stages is in line with the needs of the circular economy, and lead to increased digitalisation and climate-proofing of the building stock. |
| În paralel, Comisia propune să colaboreze cu părțile interesate cu privire la o nouă inițiativă privind renovarea în 2020. Aceasta va include o platformă deschisă care va reuni sectorul clădirilor și construcțiilor, arhitecții, inginerii și autoritățile locale pentru a aborda obstacolele în materie de renovare. Inițiativa va include, de asemenea, scheme de finanțare inovatoare în cadrul InvestEU, care ar putea viza asociațiile care se ocupă cu construcția și administrarea locuințelor sociale sau pe furnizorii de servicii energetice care ar putea face lucrările de renovare, inclusiv prin contracte de performanță energetică. Un obiectiv esențial ar fi organizarea eforturilor de renovare în blocurile mai mari pentru a beneficia de condiții de finanțare mai bune și de economiile de scară. De asemenea, Comisia va depune eforturi pentru a elimina barierele naționale în materie de reglementare care împiedică investițiile în eficiența energetică în clădirile închiriate și în cele aflate în coproprietate. Se va acorda o atenție deosebită renovării locuințelor sociale, pentru a ajuta gospodăriile care se confruntă cu dificultăți financiare să își plătească facturile de energie. De asemenea, ar trebui să se pună accentul pe renovarea școlilor și a spitalelor, întrucât banii economisiți prin asigurarea eficienței energetice a clădirilor vor fi disponibili pentru a sprijini educația și sănătatea publică. | In parallel, the Commission proposes to work with stakeholders on a new initiative on renovation in 2020. This will include an open platform bringing together the buildings and construction sector, architects and engineers and local authorities to address the barriers to renovation. This initiative will also include innovative financing schemes under InvestEU. These could target housing associations or energy service companies that could roll out renovation including through energy performance contracting. An essential aim would be to organise renovation efforts into larger blocks to benefit from better financing conditions and economies of scale. The Commission will also work to lift national regulatory barriers that inhibit energy efficiency investments in rented and multi-ownership buildings. Particular attention will be paid to the renovation of social housing, to help households who struggle to pay their energy bills. Focus should also be put on renovating schools and hospitals, as the money saved through building efficiency will be money available to support education and public health. |
| 2.1.5.Accelerarea tranziției către o mobilitate durabilă și inteligentă | 2.1.5.Accelerating the shift to sustainable and smart mobility |
| Sectorul transporturilor este responsabil pentru un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră din Uniune și acest procent este în continuă creștere. Pentru a se asigura neutralitatea climatică, este necesară o reducere cu 90 % a emisiilor generate de transporturi până în 2050. Toate modurile de transport - rutier, feroviar, aerian și naval vor trebui să contribuie la această reducere. În vederea asigurării unui transport durabil, este necesar să se acorde prioritate utilizatorilor și să li se ofere alternative mai abordabile ca preț, mai ușor accesibile, mai sănătoase și mai puțin poluante, care să poată înlocui obiceiurile lor actuale în materie de mobilitate. În 2020, Comisia va adopta o strategie pentru o mobilitate durabilă și inteligentă care va aborda această provocare și va combate toate sursele de emisii. | Transport accounts for a quarter of the EU’s greenhouse gas emissions, and still growing. To achieve climate neutrality, a 90% reduction in transport emissions is needed by 2050. Road, rail, aviation, and waterborne transport will all have to contribute to the reduction. Achieving sustainable transport means putting users first and providing them with more affordable, accessible, healthier and cleaner alternatives to their current mobility habits. The Commission will adopt a strategy for sustainable and smart mobility in 2020 that will address this challenge and tackle all emission sources. |
| Transportul multimodal trebuie stimulat puternic în vederea asigurării unei eficiențe sporite a sistemului de transport. În mod prioritar, o parte substanțială din transportul intern de mărfuri efectuat în prezent în proporție de 75 % pe cale rutieră ar trebui să se efectueze în viitor pe calea ferată și pe căile navigabile interioare. În acest sens, vor trebui adoptate măsuri pentru a asigura o mai bună administrare a căilor ferate și a căilor navigabile interioare și o sporire a capacității acestora. Aceste măsuri vor fi propuse de Comisie până în 2021. De asemenea, Comisia va lua în considerare retragerea Directivei privind transporturile combinate 18 și prezentarea unei noi propuneri care să o revizuiască, astfel încât aceasta să devină un instrument eficace pentru a sprijini operațiunile de transport multimodal de mărfuri care implică transportul feroviar și naval, inclusiv transportul maritim pe distanțe scurte. În domeniul aviației, vor trebui relansate demersurile privind adoptarea propunerii Comisiei referitoare la un veritabil cer unic european, pentru a permite o diminuare substanțială a emisiilor generate de sectorul aviației. | Multimodal transport needs a strong boost. This will increase the efficiency of the transport system. As a matter of priority, a substantial part of the 75% of inland freight carried today by road should shift onto rail and inland waterways. This will require measures to manage better, and to increase the capacity of railways and inland waterways, which the Commission will propose by 2021. The Commission will also consider withdrawing and presenting a new proposal to revise the Combined Transport Directive 18 to turn it into an effective tool to support multimodal freight operations involving rail and waterborne transport, including short-sea shipping. In aviation, work on adopting the Commission’s proposal on a truly Single European Sky will need to restart, as this will help achieve significant reductions in aviation emissions. |
| Mobilitatea multimodală automatizată și conectată va juca un rol din ce în ce mai important, alături de sistemele inteligente de gestionare a traficului apărute grație digitalizării. Sistemele și infrastructurile de transport ale UE vor fi adaptate la noile servicii de mobilitate durabilă care pot reduce congestionarea traficului și poluarea, în special în zonele urbane. Comisia va contribui la dezvoltarea unor sisteme inteligente de gestionare a traficului și a unor soluții de „mobilitate la cerere”, prin intermediul instrumentelor sale de finanțare, cum ar fi Mecanismul pentru interconectarea Europei. | Automated and connected multimodal mobility will play an increasing role, together with smart traffic management systems enabled by digitalisation. The EU transport system and infrastructure will be made fit to support new sustainable mobility services that can reduce congestion and pollution, especially in urban areas. The Commission will help develop smart systems for traffic management and ‘Mobility as a Service’ solutions, through its funding instruments, such as the Connected Europe Facility. |
| Prețurile serviciilor de transport trebuie să reflecte impactul pe care acestea îl au asupra mediului și a sănătății. Ar trebui să se pună capăt subvențiilor pentru combustibilii fosili. În contextul revizuirii Directivei privind impozitarea energiei, Comisia va analiza îndeaproape scutirile fiscale actuale, inclusiv pentru combustibilii din sectorul aviației și din sectorul maritim, precum și cel mai bun mod de a elimina eventualele lacune din legislație. În mod similar, Comisia va propune extinderea sistemului european de comercializare a certificatelor de emisii la sectorul maritim și reducerea numărului de certificate alocate cu titlu gratuit companiilor aeriene în cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii. Aceste demersuri vor fi coordonate cu acțiunile care vor fi întreprinse la nivel mondial, în special în cadrul Organizației Aviației Civile Internaționale și al Organizației Maritime Internaționale. De asemenea, Comisia va examina din nou, din perspectiva măsurilor de politică ce ar putea fi luate, modalitățile prin care s-ar putea realiza o tarifare rutieră eficace în UE. Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să mențină nivelul ridicat de ambiție care caracterizează propunerea sa inițială privind Directiva „Eurovigneta” 19 și este dispusă să o retragă dacă este necesar și să propună măsuri alternative. | The price of transport must reflect the impact it has on the environment and on health. Fossil-fuel subsidies should end and, in the context of the revision of the Energy Taxation Directive, the Commission will look closely at the current tax exemptions including for aviation and maritime fuels and at how best to close any loopholes. Similarly, the Commission will propose to extend European emissions trading to the maritime sector, and to reduce the EU Emissions Trading System allowances allocated for free to airlines. This will be coordinated with action at global level, notably at the International Civil Aviation Organization and International Maritime Organization. The Commission will also give fresh political consideration as to how to achieve effective road pricing in the EU. It calls on the European Parliament and the Council to maintain the high level of ambition in the Commission’s original proposal for the ‘Eurovignette’ Directive 19 , and is ready to withdraw it if necessary and to propose alternative measures. |
| În paralel, UE ar trebui să intensifice producția și utilizarea combustibililor alternativi durabili în domeniul transporturilor. Până în 2025, vor fi necesare aproximativ 1 milion de stații publice de reîncărcare și de realimentare pentru cele 13 milioane de vehicule cu emisii zero și cu emisii scăzute care se preconizează că vor circula pe drumurile europene. Comisia va sprijini instalarea de puncte publice de reîncărcare și realimentare acolo unde există lacune persistente din acest punct de vedere, în special pentru călătoriile pe distanțe lungi și în zonele cu o densitate mai mică a populației, și va lansa în acest scop, cât mai curând posibil, o nouă cerere de fonduri. Aceste măsuri vor completa măsurile luate la nivel național. Comisia va avea în vedere acte legislative care să stimuleze producția de combustibili alternativi durabili și utilizarea acestora pentru diferitele moduri de transport. De asemenea, Comisia va revizui Directiva privind infrastructura pentru combustibili alternativi 20 și Regulamentul TEN-T pentru a accelera utilizarea vehiculelor și a navelor cu emisii zero și cu emisii scăzute. | The EU should in parallel ramp-up the production and deployment of sustainable alternative transport fuels. By 2025, about 1 million public recharging and refuelling stations will be needed for the 13 million zero- and low-emission vehicles expected on European roads. The Commission will support the deployment of public recharging and refuelling points where persistent gaps exist, notably for long-distance travel and in less densely populated areas, and will launch as quickly as possible a new funding call to support this. These steps will complement the measures taken at national level. The Commission will consider legislative options to boost the production and uptake of sustainable alternative fuels for the different transport modes. The Commission will also review the Alternative Fuels Infrastructure Directive 20 and the TENT Regulation to accelerate the deployment of zero- and low-emission vehicles and vessels. |
| Transporturile ar trebui să devină mult mai puțin poluante, în special în orașe. Ar trebui să se prevadă o combinație de măsuri care să abordeze problema emisiilor, a congestionării urbane și să asigure îmbunătățirea transportului public. Comisia va propune standarde mai stricte privind emisiile de poluanți atmosferici pentru vehiculele cu motor cu combustie internă. De asemenea, Comisia va propune revizuirea, până în iunie 2021, a legislației referitoare la standardele de performanță privind emisiile de CO2 pentru autoturisme și camionete, pentru a asigura o traiectorie clară, începând cu anul 2025, către mobilitatea cu emisii zero. În același timp, Comisia va examina oportunitatea aplicării sistemului european de comercializare a emisiilor la transportul rutier, în completarea standardelor de performanță privind emisiile de CO2 existente și viitoare aplicabile vehiculelor. Ea va lua măsuri în ceea ce privește transportul maritim, inclusiv pentru a reglementa accesul navelor celor mai poluante în porturile UE, precum și pentru a obliga navele care staționează în porturi să utilizeze energia electrică furnizată de rețeaua terestră. În mod similar, ar trebui îmbunătățită calitatea aerului în apropierea aeroporturilor prin combaterea emisiilor de poluanți generate de avioane și de operațiunile aeroportuare. | Transport should become drastically less polluting, especially in cities. A combination of measures should address emissions, urban congestion, and improved public transport. The Commission will propose more stringent air pollutant emissions standards for combustion-engine vehicles. The Commission will also propose to revise by June 2021 the legislation on CO2 emission performance standards for cars and vans, to ensure a clear pathway from 2025 onwards towards zero-emission mobility. In parallel, it will consider applying European emissions trading to road transport, as a complement to existing and future CO2 emission performance standards for vehicles. It will take action in relation to maritime transport, including to regulate access of the most polluting ships to EU ports and to oblige docked ships to use shore-side electricity. Similarly, air quality should be improved near airports by tackling the emissions of pollutants by aeroplanes and airport operations. |
| 2.1.6. „De la fermă la consumator”: conceperea unui sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic | 2.1.6. From ‘Farm to Fork’: designing a fair, healthy and environmentally-friendly food system |
| Produsele alimentare europene au reputația de a fi sigure, hrănitoare și de înaltă calitate. În prezent, acestea ar trebui să devină și referința mondială în materie de durabilitate. Deși tranziția către sisteme mai durabile a început deja, satisfacerea nevoilor alimentare ale unei populații mondiale aflate în creștere rapidă continuă să reprezinte o provocare pentru modelele actuale de producție. Producția de alimente duce în continuare la poluarea aerului, a apei și a solului, contribuie la declinul biodiversității și la schimbările climatice și consumă cantități excesive de resurse naturale, în timp ce o parte importantă a alimentelor este irosită. În același timp, o alimentație de slabă calitate contribuie la apariția obezității și a unor boli precum cancerul. | European food is famous for being safe, nutritious and of high quality. It should now also become the global standard for sustainability. Although the transition to more sustainable systems has started, feeding a fast-growing world population remains a challenge with current production patterns. Food production still results in air, water and soil pollution, contributes to the loss of biodiversity and climate change, and consumes excessive amounts of natural resources, while an important part of food is wasted. At the same time, low quality diets contribute to obesity and diseases such as cancer. |
| Există noi oportunități pentru toți actorii din cadrul lanțului valoric alimentar. Noile tehnologii și descoperirile științifice, asociate unei sensibilizări mai acute a publicului și unei creșteri a cererii de produse alimentare durabile, le vor aduce beneficii tuturor părților interesate. În primăvara anului 2020, Comisia va prezenta strategia intitulată „De la fermă la consumator” și va lansa o amplă dezbatere cu părțile interesate, care va viza toate etapele lanțului alimentar, deschizând astfel calea către elaborarea unei politici alimentare mai durabile. | There are new opportunities for all operators in the food value chain. New technologies and scientific discoveries, combined with increasing public awareness and demand for sustainable food, will benefit all stakeholders. The Commission will present the ‘Farm to Fork’ Strategy in spring 2020 and launch a broad stakeholder debate covering all the stages of the food chain, and paving the way to formulating a more sustainable food policy. |
| Fermierii și pescarii europeni au un rol esențial în gestionarea tranziției. Strategia „De la fermă la consumator” va consolida eforturile depuse de aceștia în vederea combaterii schimbărilor climatice, a protejării mediului și a conservării biodiversității. Politicile comune în domeniul agriculturii și al pescuitului vor rămâne instrumente esențiale pentru sprijinirea acestor eforturi, asigurând, în același timp, un trai decent pentru fermieri, pescari și familiile acestora. În propunerile Comisiei privind politica agricolă comună pentru perioada 2021-2027 se prevede că cel puțin 40 % din bugetul total al politicii agricole comune și cel puțin 30 % din Fondul pentru pescuit și afaceri maritime ar trebui să contribuie la combaterea schimbărilor climatice. | European farmers and fishermen are key to managing the transition. The Farm to Fork Strategy will strengthen their efforts to tackle climate change, protect the environment and preserve biodiversity. The common agricultural and common fisheries policies will remain key tools to support these efforts while ensuring a decent living for farmers, fishermen and their families. The Commission’s proposals for the common agricultural policy for 2021 to 2027 stipulate that at least 40% of the common agricultural policy’s overall budget and at least 30% of the Maritime Fisheries Fund would contribute to climate action. |
| Comisia va colabora cu Parlamentul European și cu Consiliul pentru ca în propunerile care vor fi prezentate să se mențină cel puțin acest nivel de ambiție. Având în vedere că punerea în aplicare a politicii agricole comune revizuite va fi probabil amânată până la începutul anului 2022, Comisia va colabora cu statele membre și cu părțile interesate pentru a se asigura că, încă de la început, planurile strategice naționale pentru agricultură reflectă pe deplin ambiția Pactului ecologic și a strategiei „De la fermă la consumator”. Comisia se va asigura că aceste planuri strategice sunt evaluate pe baza unor criterii solide în materie de climă și de mediu. Aceste planuri ar trebui să ducă la utilizarea unor practici durabile, cum ar fi agricultura de precizie, agricultura ecologică, agroecologia, agrosilvicultura și standardele mai stricte în materie de bunăstare a animalelor. Punând accentul pe performanță și nu pe conformitate, măsuri precum programele ecologice ar trebui să recompenseze fermierii care își îmbunătățesc performanțele în materie de mediu și climă, inclusiv cele legate de gestionarea și stocarea carbonului în sol, și care gestionează mai eficient nutrienții în vederea ameliorării calității apei și a reducerii emisiilor. Comisia va colabora cu statele membre pentru a dezvolta potențialul fructelor de mare durabile ca sursă de alimente cu emisii reduse de carbon. | The Commission will work with the European Parliament and the Council to achieve at least this level of ambition in the proposals. Given that the start of the revised Common Agricultural Policy is likely to be delayed to the beginning of 2022, the Commission will work with the Member States and stakeholders to ensure that from the outset the national strategic plans for agriculture fully reflect the ambition of the Green Deal and the Farm to Fork Strategy. The Commission will ensure that these strategic plans are assessed against robust climate and environmental criteria. These plans should lead to the use of sustainable practices, such as precision agriculture, organic farming, agro-ecology, agro-forestry and stricter animal welfare standards. By shifting the focus from compliance to performance, measures such as eco-schemes should reward farmers for improved environmental and climate performance, including managing and storing carbon in the soil, and improved nutrient management to improve water quality and reduce emissions. The Commission will work with the Member States to develop the potential of sustainable seafood as a source of low-carbon food. |
| Planurile strategice vor trebui să reflecte un nivel ridicat de ambiție pentru a reduce în mod semnificativ utilizarea pesticidelor chimice și riscul reprezentat de acestea, precum și utilizarea îngrășămintelor și a antibioticelor. Comisia va identifica măsurile, inclusiv cele legislative, necesare pentru a realiza aceste diminuări pe baza unui dialog cu părțile interesate. De asemenea, este necesar ca suprafața consacrată agriculturii ecologice să crească în Europa. UE trebuie să dezvolte modalități inovatoare pentru a proteja recoltele împotriva dăunătorilor și a bolilor și să ia în considerare rolul potențial al noilor tehnici inovatoare de a îmbunătăți durabilitatea sistemului alimentar, garantând în același timp siguranța acestora. | The strategic plans will need to reflect an increased level of ambition to reduce significantly the use and risk of chemical pesticides, as well as the use of fertilisers and antibiotics. The Commission will identify the measures, including legislative, needed to bring about these reductions based on a stakeholder dialogue. The area under organic farming will also need to increase in Europe. The EU needs to develop innovative ways to protect harvests from pests and diseases and to consider the potential role of new innovative techniques to improve the sustainability of the food system, while ensuring that they are safe. |
| Strategia „De la fermă la consumator” va contribui, de asemenea, la realizarea unei economii circulare. Aceasta va avea drept scop reducerea impactului asupra mediului al sectoarelor prelucrării alimentelor și comerțului cu amănuntul prin adoptarea de măsuri referitoare la transportul, depozitarea, ambalarea alimentelor și la risipa alimentară. Aceste măsuri vor include acțiuni de combatere a fraudei în domeniul alimentar, inclusiv prin consolidarea capacității de asigurare a aplicării legii și de investigare la nivelul UE, precum și acțiuni de lansare a unui proces de identificare a unor noi produse inovatoare destinate alimentației umane sau animale, cum ar fi fructele de mare pe bază de alge. | The Farm to Fork Strategy will also contribute to achieving a circular economy. It will aim to reduce the environmental impact of the food processing and retail sectors by taking action on transport, storage, packaging and food waste. This will include actions to combat food fraud, including strengthening enforcement and investigative capacity at EU level, and to launch a process to identify new innovative food and feed products, such as seafood based on algae. |
| În sfârșit, strategia „De la fermă la consumator” va viza stimularea consumului de alimente durabile și promovarea unor alimente sănătoase și accesibile ca preț pentru toți. Produsele alimentare importate care nu respectă standardele de mediu relevante ale UE nu vor fi autorizate pe piețele UE. Comisia va propune acțiuni care să îi ajute pe consumatori să aleagă o alimentație sănătoasă și durabilă și să reducă risipa alimentară. Comisia va analiza noi modalități de a asigura o mai bună informare a consumatorilor, inclusiv prin mijloace digitale, cu privire la aspecte precum proveniența alimentelor, valoarea lor nutritivă și amprenta lor de mediu. De asemenea, strategia „De la fermă la consumator” va conține propuneri privind îmbunătățirea poziției fermierilor în cadrul lanțului valoric. | Lastly, the Farm to Fork Strategy will strive to stimulate sustainable food consumption and promote affordable healthy food for all. Imported food that does not comply with relevant EU environmental standards is not allowed on EU markets. The Commission will propose actions to help consumers choose healthy and sustainable diets and reduce food waste. The Commission will explore new ways to give consumers better information, including by digital means, on details such as where the food comes from, its nutritional value, and its environmental footprint. The Farm to Fork strategy will also contain proposals to improve the position of farmers in the value chain. |
| 2.1.7.Conservarea și refacerea ecosistemelor și a biodiversității | 2.1.7.Preserving and restoring ecosystems and biodiversity |
| Ecosistemele oferă servicii esențiale, cum ar fi hrană, apă dulce și aer curat, precum și adăpost. Ele atenuează efectele dezastrelor naturale, ale dăunătorilor și ale bolilor și contribuie la reglarea condițiilor climaterice. Cu toate acestea, UE nu respectă unele dintre cele mai importante obiective ale sale în materie de mediu pentru 2020, cum ar fi obiectivele de la Aichi din cadrul Convenției privind diversitatea biologică. UE și partenerii săi mondiali trebuie să pună capăt declinului biodiversității. Raportul de evaluare globală din 2019 21 al Platformei interguvernamentale științifico-politice privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice a arătat existența unei eroziuni a biodiversității la nivel mondial, cauzată în principal de modificările apărute în utilizarea terenurilor și a apelor, de exploatarea directă a resurselor naturale și de schimbările climatice, care constituie al treilea cel mai important factor de declin al biodiversității. | Ecosystems provide essential services such as food, fresh water and clean air, and shelter. They mitigate natural disasters, pests and diseases and help regulate the climate. However, the EU is not meeting some of its most important environmental objectives for 2020, such as the Aichi targets under the Convention on Biological Diversity. The EU and its global partners need to halt biodiversity loss. The Intergovernmental Science-Policy Platform on Biodiversity and Ecosystem Services’ 2019 Global Assessment Report 21 showed worldwide erosion of biodiversity, caused primarily by changes in how land and sea are used, direct exploitation of natural resources, and with climate change as the third most important driver of biodiversity loss. |
| Conferința părților la Convenția privind diversitatea biologică care va avea loc în octombrie 2020 la Kunming, în China, reprezintă o oportunitate pentru întreaga lume de a adopta un cadru mondial solid pentru stoparea declinului biodiversității. Pentru a se asigura că UE joacă un rol esențial în acest sens, Comisia va prezenta o strategie în domeniul biodiversității până în martie 2020, care va fi urmată de acțiuni specifice în 2021. Strategia va prezenta poziția UE pentru Conferința părților și va cuprinde obiective globale de protejare a biodiversității, precum și angajamente de a aborda principalele cauze ale declinului biodiversității în UE, susținute de obiective măsurabile care abordează principalele cauze ale declinului biodiversității. | The Conference of the Parties to the Convention on Biological Diversity in Kunming, China, in October 2020 is an opportunity for the world to adopt a robust global framework to halt biodiversity loss. To ensure that the EU plays a key role, the Commission will present a Biodiversity Strategy by March 2020, to be followed up by specific action in 2021. The strategy will outline the EU’s position for the Conference of the Parties, with global targets to protect biodiversity, as well as commitments to address the main causes of biodiversity loss in the EU, underpinned by measurable objectives that address the main causes of biodiversity loss. |
| Strategia în domeniul biodiversității va identifica măsuri specifice pentru îndeplinirea acestor obiective. Acestea ar putea include obiective cuantificate, cum ar fi extinderea acoperirii zonelor terestre și maritime protejate, cu o biodiversitate bogată, având la bază rețeaua Natura 2000. De asemenea, statele membre ar trebui să consolideze cooperarea transfrontalieră pentru a proteja și a reface mai eficient zonele acoperite de rețeaua Natura 2000. Comisia va identifica măsurile, inclusiv cele legislative, care ar ajuta statele membre să îmbunătățească și să refacă ecosistemele deteriorate, inclusiv ecosistemele bogate în carbon, pentru a le aduce la o stare ecologică bună. Strategia în domeniul biodiversității va include, de asemenea, propuneri privind orașele europene verzi și sporirea biodiversității în spațiile urbane. Comisia va avea în vedere elaborarea unui plan de restaurare a naturii și va analiza modalitățile de a furniza finanțare pentru a ajuta statele membre să atingă acest obiectiv. | The biodiversity strategy will identify specific measures to meet these objectives. These could include quantified objectives, such as increasing the coverage of protected biodiversity-rich land and sea areas building on the Natura 2000 network. Member States should also reinforce cross-border cooperation to protect and restore more effectively the areas covered by the Natura 2000 network. The Commission will identify which measures, including legislation, would help Member States improve and restore damaged ecosystems to good ecological status, including carbon-rich ecosystems. The biodiversity strategy will also include proposals to green European cities and increase biodiversity in urban spaces. The Commission will consider drafting a nature restoration plan and will look at how provide funding to help Member States to reach this aim. |
| Toate politicile UE ar trebui să contribuie la conservarea și restaurarea capitalului natural al Europei 22 . Strategia „De la fermă la consumator”, prezentată în secțiunea 2.1.6, va aborda utilizarea pesticidelor și a îngrășămintelor în agricultură. Se vor depune în continuare eforturi în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului pentru a reduce efectele negative pe care pescuitul le poate avea asupra ecosistemelor, în special în zonele sensibile. De asemenea, Comisia va sprijini un număr mai mare de zone marine protejate, conectate și bine gestionate. | All EU policies should contribute to preserving and restoring Europe’s natural capital 22 . The Farm to Fork Strategy, outlined in section 2.1.6, will address the use of pesticides and fertilisers in agriculture. Work will continue under the common fisheries policy to reduce the adverse impacts that fishing can have on ecosystems, especially in sensitive areas. The Commission will also support more connected and well-managed marine protected areas. |
| Ecosistemele forestiere sunt supuse unei presiuni din ce în ce mai mari ca urmare a schimbărilor climatice. Suprafața împădurită a UE trebuie ameliorată, atât din punct de vedere calitativ, cât și cantitativ, pentru ca UE să atingă obiectivul neutralității climatice și al unui mediu înconjurător sănătos. Reîmpădurirea și împădurirea durabile, precum și refacerea pădurilor degradate, pot crește absorbția de CO2, îmbunătățind, în același timp, reziliența pădurilor și promovând bioeconomia circulară. Pe baza Strategiei în domeniul biodiversității pentru 2030, Comisia va pregăti o nouă strategie a UE pentru păduri, care va viza întregul ciclu forestier și va promova numeroasele servicii oferite de păduri. | Forest ecosystems are under increasing pressure, as a result of climate change. The EU’s forested area needs to improve, both in quality and quantity, for the EU to reach climate neutrality and a healthy environment. Sustainable re- and afforestation and the restoration of degraded forests can increase absorption of CO2 while improving the resilience of forests and promoting the circular bio-economy. Building on the 2030 biodiversity strategy, the Commission will prepare a new EU forest strategy covering the whole forest cycle and promoting the many services that forests provide. |
| Obiectivele principale ale noii strategii a UE pentru păduri vor fi împădurirea eficace și conservarea și restaurarea pădurilor în Europa, pentru a contribui la creșterea absorbției de CO2,, pentru a reduce incidența și amploarea incendiilor forestiere și pentru a promova bioeconomia, cu respectarea deplină a principiilor ecologice favorabile biodiversității. Planurile strategice naționale elaborate în cadrul politicii agricole comune ar trebui să ofere stimulente administratorilor de păduri pentru ca aceștia să asigure conservarea, creșterea și gestionarea durabilă a pădurilor. Pe baza comunicării intitulate „Intensificarea acțiunii UE pentru protejarea și refacerea pădurilor la nivel mondial” 23 , Comisia va lua măsuri, atât de reglementare, cât și de altă natură, pentru a promova produsele importate și lanțurile valorice care nu implică defrișarea și degradarea pădurilor. | The new EU forest strategy will have as its key objectives effective afforestation, and forest preservation and restoration in Europe, to help to increase the absorption of CO2,, reduce the incidence and extent of forest fires, and promote the bio-economy, in full respect for ecological principles favourable to biodiversity. The national strategic plans under the common agricultural policy should incentivise forest managers to preserve, grow and manage forests sustainably. Building on the Communication on Stepping up EU Action to Protect and Restore the World’s Forests 23 , the Commission will take measures, both regulatory and otherwise, to promote imported products and value chains that do not involve deforestation and forest degradation. |
| O „economie albastră” durabilă va trebui să joace un rol central în atenuarea presiunilor multiple exercitate asupra resurselor terestre ale UE, precum și în combaterea schimbărilor climatice. Rolul oceanelor în atenuarea schimbărilor climatice și în adaptarea la acestea este recunoscut din ce în ce mai mult. Sectorul poate contribui la realizarea acestor obiective prin îmbunătățirea utilizării resurselor acvatice și marine și, de exemplu, prin promovarea producerii și utilizării de noi surse de proteine care pot atenua presiunea asupra terenurilor agricole. La un nivel mai general, soluțiile durabile la schimbările climatice necesită acordarea unei atenții sporite soluțiilor bazate pe natură, printre care se numără existența unor mări și oceane sănătoase și reziliente la schimbările climatice. Comisia va analiza constatările din raportul special privind oceanele 24 al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice și va propune măsuri în domeniul maritim. Acestea vor include modalități de gestionare a spațiului maritim într-un mod mai durabil, în special pentru a contribui la exploatarea potențialului tot mai mare al energiei din surse regenerabile offshore. De asemenea, Comisia va adopta o abordare caracterizată prin toleranță zero față de pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat. Conferința Organizației Națiunilor Unite privind oceanele, care se va desfășura în 2020 în Portugalia, va reprezenta o ocazie pentru UE de a sublinia importanța luării de măsuri privind aspectele legate de oceane. | A sustainable ‘blue economy’ will have to play a central role in alleviating the multiple demands on the EU's land resources and tackling climate change. The role of oceans in mitigating and adapting to climate change is increasingly recognised. The sector can contribute by improving the use of aquatic and marine resources and, for example, by promoting the production and use of new sources of protein that can relieve pressure on agricultural land. More generally, lasting solutions to climate change require greater attention to nature-based solutions including healthy and resilient seas and oceans. The Commission will analyse the findings of the International Panel on Climate Change special report on oceans 24 and propose measures in the maritime area. This will include ways to manage maritime space more sustainably, notably to help tap into the growing potential of offshore renewable energy. The Commission will also take a zero-tolerance approach to illegal, unreported and unregulated fishing. The 2020 United Nations Ocean Conference in Portugal will be an opportunity for the EU to highlight the importance of action on ocean issues. |
| 2.1.8.Un obiectiv ambițios de reducere a poluării la zero pentru un mediu fără substanțe toxice | 2.1.8.A zero pollution ambition for a toxic-free environment |
| Pentru a avea un mediu înconjurător fără substanțe toxice, este nevoie de mai multe acțiuni de prevenire a poluării, precum și de măsuri de curățare a mediului și de remediere a poluării. Pentru a proteja cetățenii și ecosistemele Europei, UE trebuie să monitorizeze, să notifice, să prevină și să remedieze mai bine poluarea aerului, a apei, a solului și cea cauzată de produsele de consum. Pentru a realiza acest obiectiv, UE și statele membre vor trebui să examineze într-un mod mai sistematic toate politicile și reglementările. Pentru a face față acestor provocări interconectate, Comisia va adopta în 2021 un plan de acțiune de reducere la zero a poluării aerului, apei și solului. | Creating a toxic-free environment requires more action to prevent pollution from being generated as well as measures to clean and remedy it. To protect Europe’s citizens and ecosystems, the EU needs to better monitor, report, prevent and remedy pollution from air, water, soil, and consumer products. To achieve this, the EU and Member States will need to look more systematically at all policies and regulations. To address these interlinked challenges, the Commission will adopt in 2021 a zero pollution action plan for air, water and soil. |
| Funcțiile naturale ale apelor subterane și de suprafață trebuie restabilite. Acest lucru este esențial pentru conservarea și refacerea biodiversității în lacuri, râuri, zone umede și estuare, precum și pentru prevenirea și limitarea daunelor provocate de inundații. Punerea în aplicare a strategiei „De la fermă la consumator” va reduce poluarea generată de nutrienții în exces. În plus, Comisia va propune măsuri pentru a combate poluarea cauzată de scurgerile apelor pluviale în mediul urban și de sursele noi sau deosebit de dăunătoare de poluare, cum ar fi microplasticele și substanțele chimice, inclusiv produsele farmaceutice. De asemenea, este necesară combaterea efectelor combinate ale diferiților poluanți. | The natural functions of ground and surface water must be restored. This is essential to preserve and restore biodiversity in lakes, rivers, wetlands and estuaries, and to prevent and limit damage from floods. Implementing the ‘Farm to Fork’ strategy will reduce pollution from excess nutrients. In addition, the Commission will propose measures to address pollution from urban runoff and from new or particularly harmful sources of pollution such as micro plastics and chemicals, including pharmaceuticals. There is also a need to address the combined effects of different pollutants. |
| Comisia se va baza pe învățămintele desprinse din evaluarea legislației actuale privind calitatea aerului 25 . Comisia va propune, de asemenea, consolidarea dispozițiilor privind monitorizarea 26 , modelarea și planurile privind calitatea aerului pentru a sprijini autoritățile locale în măsurile de asigurare a unui aer mai curat. În special, Comisia va propune revizuirea standardelor privind calitatea aerului în vederea unei alinieri mai bune a acestora la recomandările Organizației Mondiale a Sănătății. | The Commission will draw on the lessons learnt from the evaluation of the current air quality legislation 25 . It will also propose to strengthen provisions on monitoring 26 , modelling and air quality plans to help local authorities achieve cleaner air. The Commission will notably propose to revise air quality standards to align them more closely with the World Health Organization recommendations. |
| Comisia va reexamina măsurile adoptate de UE în vederea combaterii poluării provenite de la instalațiile industriale de mari dimensiuni. Comisia va analiza domeniul de aplicare sectorial al legislației și modalitățile prin care ar putea asigura compatibilitatea deplină a acesteia cu politicile privind clima, energia și economia circulară. De asemenea, Comisia va colabora cu statele membre pentru a îmbunătăți prevenirea accidentelor industriale. | The Commission will review EU measures to address pollution from large industrial installations. It will look at the sectoral scope of the legislation and at how to make it fully consistent with climate, energy and circular economy policies. The Commission will also work with Member States to improve the prevention of industrial accidents. |
| Pentru a garanta un mediu înconjurător fără substanțe toxice, Comisia va prezenta o strategie în domeniul substanțelor chimice pentru durabilitate. Aceasta va contribui atât la îmbunătățirea protecției cetățenilor și a mediului împotriva substanțelor chimice periculoase, cât și la încurajarea inovării pentru dezvoltarea de alternative sigure și durabile. Toate părțile, inclusiv sectorul industrial, ar trebui să colaboreze astfel încât asigurarea unei mai bune stări de sănătate și a unei protecții mai bune a mediului să fie acompaniată de o competitivitate sporită la nivel mondial. Acest obiectiv poate fi realizat prin simplificarea și consolidarea cadrului juridic. Comisia va examina modul în care pot fi utilizate mai bine agențiile și organismele științifice ale UE pentru a trece la un proces de tipul „o substanță - o evaluare” și pentru a asigura o mai mare transparență în ceea ce privește definirea acțiunilor prioritare în materie de gestionare a substanțelor chimice. În paralel, cadrul de reglementare va trebui să reflecte rapid dovezile științifice privind riscul reprezentat de perturbatorii endocrini, substanțele chimice periculoase prezente în produse, inclusiv produse de import, efectele combinate ale diferitelor substanțe chimice și substanțele chimice foarte persistente. | To ensure a toxic-free environment, the Commission will present a chemicals strategy for sustainability. This will both help to protect citizens and the environment better against hazardous chemicals and encourage innovation for the development of safe and sustainable alternatives. All parties including industry should work together to combine better health and environmental protection and increased global competitiveness. This can be achieved by simplifying and strengthening the legal framework. The Commission will review how to use better the EU’s agencies and scientific bodies to move towards a process of ‘one substance – one assessment’ and to provide greater transparency when prioritising action to deal with chemicals. In parallel, the regulatory framework will need to rapidly reflect scientific evidence on the risk posed by endocrine disruptors, hazardous chemicals in products including imports, combination effects of different chemicals and very persistent chemicals. |
| 2.2.Integrarea durabilității în toate politicile UE | 2.2.Mainstreaming sustainability in all EU policies |
| 2.2.1.Continuarea finanțării și a investițiilor „verzi” și asigurarea unei tranziții echitabile | 2.2.1.Pursuing green finance and investment and ensuring a just transition |
| Pentru a atinge nivelul de ambiție stabilit de Pactul ecologic european, sunt necesare investiții considerabile. Comisia a estimat că atingerea obiectivelor actuale pentru 2030 în materie de climă și energie va necesita investiții anuale suplimentare în valoare de 260 de miliarde EUR 27 , aproximativ 1,5 % din PIB-ul pentru 2018 28 . Acest flux de investiții va trebui menținut de-a lungul timpului. Amploarea investițiilor necesare necesită mobilizarea atât a sectorului public, cât și a celui privat. | To achieve the ambition set by the European Green Deal, there are significant investment needs. The Commission has estimated that achieving the current 2030 climate and energy targets will require €260 billion of additional annual investment 27 , about 1.5% of 2018 GDP 28 . This flow of investment will need to be sustained over time. The magnitude of the investment challenge requires mobilising both the public and private sector. |
| Comisia va prezenta un Plan de investiții pentru o Europă durabilă pentru a putea răspunde nevoilor de finanțare suplimentare. Planul va combina o finanțare specifică în vederea sprijinirii investițiilor durabile și propuneri pentru un cadru îmbunătățit, care să favorizeze investițiile ecologice. În același timp, va fi esențială pregătirea unei rezerve de proiecte durabile. Asistența tehnică și serviciile de consiliere vor ajuta promotorii de proiecte să identifice și să pregătească proiecte și să acceseze surse de finanțare. | The Commission will present a Sustainable Europe Investment Plan to help meet the additional funding needs. It will combine dedicated financing to support sustainable investments, and proposals for an improved enabling framework that is conducive to green investment. At the same time, it will be essential to prepare a pipeline of sustainable projects. Technical assistance and advisory services will help project promoters to identify and prepare projects and to access sources of finance. |
| Bugetul UE va juca un rol esențial. Comisia a propus un obiectiv de 25 % pentru integrarea aspectelor legate de schimbările climatice în toate programele UE. Bugetul UE va contribui, de asemenea, la îndeplinirea obiectivelor climatice pe partea de venituri. Comisia a propus noi fluxuri de venituri („resurse proprii”), dintre care unul se bazează pe deșeurile de ambalaje din plastic nereciclate. Un al doilea flux de venituri ar putea implica alocarea către bugetul UE a 20 % din veniturile provenite din licitarea certificatelor în cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii. | The EU budget will play a key role. The Commission has proposed a 25% target for climate mainstreaming across all EU programmes. The EU budget will also contribute to achieving climate objectives on the revenue side. The Commission has proposed new revenue streams (“Own Resources”), one of which is based on the non-recycled plastic-packaging waste. A second revenue stream could involve allocating 20% of the revenue from the auctioning of EU Emissions Trading System to the EU budget. |
| Cel puțin 30 % din Fondul InvestEU va contribui la combaterea schimbărilor climatice. În plus, proiectele vor face obiectul unei evaluări a durabilității pentru a verifica contribuția lor la obiectivele climatice, de mediu și sociale. De asemenea, InvestEU le oferă statelor membre opțiunea de a utiliza garanția bugetară a UE, de exemplu, pentru a îndeplini obiectivele politicii de coeziune în domeniul climei în teritoriile și regiunile lor. InvestEU consolidează, în același timp, cooperarea cu băncile și instituțiile naționale de promovare, ceea ce poate încuraja o înverzire generală a activităților lor pentru a îndeplini obiectivele de politică ale UE. În plus, în cadrul revizuirii sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii, Comisia va reexamina rolul Fondului pentru inovare și al Fondului pentru modernizare, care nu sunt finanțate din bugetul pe termen lung al UE. Comisia își va propune obiectivul ambițios de a consolida rolul și eficacitatea acestor fonduri în punerea în aplicare a unor soluții inovatoare și neutre din punct de vedere climatic în întreaga UE. În cadrul revizuirii sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii, se va avea în vedere, de asemenea, alocarea de venituri suplimentare provenite din certificate către bugetul UE în vederea consolidării finanțării tranziției echitabile. | At least 30% of the InvestEU Fund will contribute to fighting climate change. Moreover, projects will be subject to sustainability proofing to screen the contribution that they make to climate, environmental and social objectives. InvestEU also offers Member States the option to use the EU budgetary guarantee e.g. to deliver on climate-related cohesion policy objectives in their territories and regions. InvestEU also strengthens cooperation with national promotional banks and institutions, which can encourage an overall greening of their activities to deliver on EU policy objectives. Moreover, as part of the revision of the EU Emission Trading System, the Commission will review the role of the Innovation and Modernisation Funds, which are not financed by the EU’s long-term budget. The ambition will be to strengthen their role and their effectiveness in deploying innovative and climate neutral solutions across the EU. In the revision of the EU Emissions Trading System, the allocation of additional revenues from allowances to the EU budget with a view to strengthening the financing of the just transition will also be considered. |
| De asemenea, Comisia va colabora cu Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI), cu băncile și instituțiile naționale de promovare, precum și cu alte instituții financiare internaționale. BEI și-a propus să își dubleze obiectivul climatic de la 25 % la 50 % până în 2025, devenind astfel banca europeană pentru climă. | The Commission will also work with the European Investment Bank (EIB) Group, national promotional banks and institutions, as well as with other international financial institutions. The EIB set itself the target of doubling its climate target from 25% to 50% by 2025, thus becoming Europe’s climate bank. |
| În cadrul Planului de investiții pentru o Europă durabilă, Comisia va propune un mecanism pentru o tranziție echitabilă, inclusiv un Fond pentru o tranziție echitabilă, pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă. Tranziția poate avea succes numai dacă este realizată într-un mod echitabil și favorabil incluziunii. Cei mai vulnerabili sunt cei mai expuși la efectele nocive ale schimbărilor climatice și ale degradării mediului. În același timp, gestionarea tranziției va duce la modificări structurale semnificative ale modelelor de afaceri, ale cerințelor în materie de competențe și ale prețurilor relative. Cetățenii, în funcție de circumstanțele lor sociale și geografice, vor fi afectați în moduri diferite. Nu toate statele membre, regiunile și orașele pornesc din același punct pe calea tranziției și nici nu au toate aceeași capacitate de reacție. Aceste provocări necesită un răspuns politic puternic la toate nivelurile. | As part of the Sustainable Europe Investment Plan, the Commission will propose a Just Transition Mechanism, including a Just Transition Fund, to leave no one behind. The transition can only succeed if it is conducted in a fair and inclusive way. The most vulnerable are the most exposed to the harmful effects of climate change and environmental degradation. At the same time, managing the transition will lead to significant structural changes in business models, skill requirements and relative prices. Citizens, depending on their social and geographic circumstances, will be affected in different ways. Not all Member States, regions and cities start the transition from the same point or have the same capacity to respond. These challenges require a strong policy response at all levels. |
| Mecanismul pentru o tranziție echitabilă se va concentra asupra regiunilor și a sectoarelor celor mai afectate de tranziție, deoarece acestea depind de combustibilii fosili sau de procese cu emisii ridicate de dioxid de carbon. Mecanismul va beneficia de finanțare atât din partea bugetului UE, cât și din partea Grupului BEI, pentru a mobiliza resursele private și publice necesare. Sprijinul va fi legat de promovarea unei tranziții către activități cu emisii reduse de dioxid de carbon și reziliente la schimbările climatice. De asemenea, mecanismul va avea drept obiectiv să îi protejeze pe cetățenii și pe lucrătorii cei mai vulnerabili în cursul acestei tranziții, oferindu-le acces la programe de recalificare, la locuri de muncă în noi sectoare economice sau la locuințe eficiente din punct de vedere energetic. Comisia va colabora cu statele membre și cu regiunile pentru a le ajuta să pună în aplicare planuri teritoriale de tranziție. | The Just Transition Mechanism will focus on the regions and sectors that are most affected by the transition because they depend on fossil fuels or carbon-intensive processes. It will draw on sources of funding from the EU budget as well as the EIB group to leverage the necessary private and public resources. Support will be linked to promoting a transition towards low-carbon and climate-resilient activities. It will also strive to protect the citizens and workers most vulnerable to the transition, providing access to re-skilling programmes, jobs in new economic sectors, or energy-efficient housing. The Commission will work with the Member States and regions to help them put in place territorial transition plans. |
| Mecanismul vine în completarea contribuției substanțiale pe care o are în acest sens bugetul UE prin intermediul tuturor programelor care sunt direct relevante pentru tranziție, precum și prin intermediul altor fonduri, cum ar fi Fondul european de dezvoltare regională și Fondul social european Plus. | The mechanism will come in addition to the substantial contribution of the EU’s budget through all programmes directly relevant to the transition, as well as other funds such as the European Regional Development Fund and the European Social Fund Plus. |
| Pentru a răspunde nevoilor de finanțare pe termen lung aferente procesului de tranziție, Comisia va continua să caute, împreună cu partenerii relevanți, ca parte a Planului de investiții pentru o Europă durabilă, surse suplimentare de finanțare care ar putea fi mobilizate și modalități inovatoare prin care ar putea fi mobilizate acestea. | In order to bring an answer to the long-term financing needs of the transition, the Commission will continue to explore with relevant partners, as part of the Sustainable Europe Investment Plan, additional sources that could be mobilised and innovative ways to do so. |
| Necesitatea unei tranziții echitabile din punct de vedere social trebuie să se reflecte și în politicile de la nivelul UE și de la nivel național. În acest sens vor trebui realizate investiții prin care să se ofere soluții accesibile din punctul de vedere al costurilor celor afectați de politicile de tarifare a carbonului, de exemplu investiții în transportul public, și vor trebui luate măsuri de combatere a sărăciei energetice și de promovare a recalificării. Coerența politicilor în domeniul climei și al mediului și o abordare holistică sunt deseori o condiție prealabilă pentru a avea siguranța că acestea sunt percepute ca fiind corecte, astfel cum reiese din dezbaterea privind taxarea diferitelor moduri de transport. În cazul întreprinderilor și al lucrătorilor, un dialog social activ ajută la anticiparea și gestionarea cu succes a schimbărilor. Procesul semestrului european de coordonare macroeconomică va sprijini politicile naționale cu privire la aceste aspecte. | The need for a socially just transition must also be reflected in policies at EU and national level. This includes investment to provide affordable solutions to those affected by carbon pricing policies, for example through public transport, as well as measures to address energy poverty and promote re-skilling. Coherence of climate and environment policies and a holistic approach are often a precondition for ensuring they are perceived as fair, as illustrated by the debate on taxation of various modes of transport. For companies and their workers, an active social dialogue helps to anticipate and successfully manage change. The European Semester process of macroeconomic coordination will support national policies on these issues. |
| Sectorul privat va fi esențial în finanțarea tranziției către o economie verde. Sunt necesare semnale pe termen lung pentru direcționarea fluxurilor financiare și de capital către investițiile verzi și pentru evitarea activelor depreciate. În cel de al treilea trimestru al anului 2020, Comisia va prezenta o strategie reînnoită privind finanțarea durabilă, care se va concentra pe o serie de acțiuni. | The private sector will be key to financing the green transition. Long-term signals are needed to direct financial and capital flows to green investment and to avoid stranded assets. The Commission will present a renewed sustainable finance strategy in the third quarter of 2020 that will focus on a number of actions. |
| În primul rând, strategia va consolida rațiunile pe care se sprijină necesitatea realizării de investiții durabile. Acest lucru va presupune, în special, adoptarea de către Parlamentul European și Consiliu a taxonomiei pentru clasificarea activităților durabile din punctul de vedere al mediului. Preocuparea pentru durabilitate ar trebui să fie integrată și mai mult în cadrul guvernanței corporative, întrucât multe întreprinderi se concentrează în continuare prea mult pe performanța financiară pe termen scurt și prea puțin pe aspectele de dezvoltare pe termen lung și de durabilitate. În același timp, întreprinderile și instituțiile financiare vor trebui să fie mai transparente și să facă publice date privind clima și mediul, astfel încât investitorii să fie pe deplin informați cu privire la caracterul durabil al investițiilor lor. În acest sens, Comisia va revizui Directiva privind raportarea nefinanciară. Pentru a asigura gestionarea adecvată a riscurilor de mediu și a oportunităților de atenuare a acestora și pentru a reduce costurile aferente tranzacțiilor, Comisia va sprijini, de asemenea, întreprinderile și alte părți interesate în instituirea unor practici standardizate de contabilitate privind capitalul natural, atât la nivelul UE, cât și la nivel internațional. | First, the strategy will strengthen the foundations for sustainable investment. This will require notably that the European Parliament and Council adopt the taxonomy for classifying environmentally sustainable activities. Sustainability should be further embedded into the corporate governance framework, as many companies still focus too much on short-term financial performance compared to their long-term development and sustainability aspects. At the same time, companies and financial institutions will need to increase their disclosure on climate and environmental data so that investors are fully informed about the sustainability of their investments. To this end, the Commission will review the Non-Financial Reporting Directive. To ensure appropriate management of environmental risks and mitigation opportunities, and reduce related transaction costs, the Commission will also support businesses and other stakeholders in developing standardised natural capital accounting practices within the EU and internationally. |
| În al doilea rând, se vor oferi mai multe oportunități investitorilor și întreprinderilor prin faptul că aceștia vor putea să identifice mai ușor investițiile durabile și să se asigure că acestea sunt credibile. Acest lucru ar putea fi realizat prin etichetarea clară a produselor de investiții de retail și prin elaborarea unui standard UE privind obligațiunile ecologice care să faciliteze investițiile durabile în modul cel mai convenabil. | Second, increased opportunities will be provided for investors and companies by making it easier for them to identify sustainable investments and ensuring that they are credible. This could be done via clear labels for retail investment products and by developing an EU green bond standard that facilitates sustainable investment in the most convenient way. |
| În al treilea rând, riscurile climatice și de mediu vor fi gestionate și integrate în sistemul financiar. Aceasta înseamnă o mai bună integrare a acestui tip de riscuri în cadrul prudențial al UE și evaluarea adecvării cerințelor de capital existente pentru activele verzi. Vom examina, de asemenea, modul în care sistemul nostru financiar poate contribui la creșterea rezilienței la riscurile climatice și de mediu, în special în ceea ce privește riscurile fizice și daunele provocate de catastrofe naturale. | Third, climate and environmental risks will be managed and integrated into the financial system. This means better integrating such risks into the EU prudential framework and assessing the suitability of the existing capital requirements for green assets. We will also examine how our financial system can help to increase resilience to climate and environmental risks, in particular when it comes to the physical risks and damage arising from natural catastrophes. |
| 2.2.2.„Înverzirea” bugetelor naționale și trimiterea unor semnale de preț corecte | 2.2.2.Greening national budgets and sending the right price signals |
| Bugetele naționale joacă un rol esențial în procesul de tranziție. O mai mare utilizare a instrumentelor care permit integrarea preocupării pentru mediu în procesul de stabilire a bugetelor va contribui la redirecționarea investițiilor publice, a consumului și a taxării către prioritățile ecologice, nu către subvenții care au efecte nefaste pentru mediu. Comisia va colabora cu statele membre pentru a verifica și a stabili practicile de „înverzire” a bugetelor. Astfel, vom putea evalua mai ușor în ce măsură bugetele anuale și planurile bugetare pe termen mediu țin seama de considerațiile și de riscurile de mediu și vom putea învăța din bunele practici. Revizuirea cadrului european de guvernanță economică va include o trimitere la investițiile publice verzi în contextul calității finanțelor publice. Aceasta va sta la baza unei dezbateri privind modalitățile de îmbunătățire a guvernanței bugetare a UE. Rezultatul dezbaterii va sta la baza eventualelor etape viitoare, inclusiv a modului de tratare a investițiilor verzi în normele bugetare ale UE, menținându-se, în același timp, garanții împotriva riscurilor legate de sustenabilitatea datoriei. | National budgets play a key role in the transition. A greater use of green budgeting tools will help to redirect public investment, consumption and taxation to green priorities and away from harmful subsidies. The Commission will work with the Member States to screen and benchmark green budgeting practices. This will make it easier to assess to what extent annual budgets and medium-term fiscal plans take environmental considerations and risks into account, and learn from best practices. The review of the European economic governance framework will include a reference to green public investment in the context of the quality of public finance. This will inform a debate on how to improve EU fiscal governance. The outcome of the debate will form the basis for any possible future steps including how to treat green investments within EU fiscal rules, while preserving safeguards against risks to debt sustainability. |
| Reformele fiscale bine concepute pot stimula creșterea economică și reziliența la șocurile climatice și pot contribui la construirea unei societăți mai echitabile și la asigurarea unei tranziții echitabile. Aceste reforme au un rol direct, întrucât trimit semnale de preț corecte și oferă stimulente adecvate pentru comportamentul durabil al producătorilor, al utilizatorilor și al consumatorilor. La nivel național, Pactul ecologic european va crea contextul pentru instituirea unor ample reforme fiscale, pentru eliminarea subvențiilor pentru combustibilii fosili, pentru deplasarea presiunii fiscale dinspre forța de muncă spre poluare și pentru luarea în calcul a considerentelor sociale. Trebuie adoptată rapid propunerea Comisiei privind cotele taxei pe valoarea adăugată (TVA), aflată în prezent pe masa Consiliului, astfel încât statele membre să poată utiliza mai bine cotele de TVA pentru a reflecta ambițiile sporite în materie de mediu, de exemplu pentru a sprijini sectorul fructelor și legumelor ecologice. | Well-designed tax reforms can boost economic growth and resilience to climate shocks and help contribute to a fairer society and to a just transition. They play a direct role by sending the right price signals and providing the right incentives for sustainable behaviour by producers, users and consumers. At national level, the European Green Deal will create the context for broad-based tax reforms, removing subsidies for fossil fuels, shifting the tax burden from labour to pollution, and taking into account social considerations. There is a need to ensure rapid adoption of the Commission’s proposal on value added tax (VAT) rates currently on the table of the Council, so that Member States can make a more targeted use of VAT rates to reflect increased environmental ambitions, for example to support organic fruit and vegetables. |
| Sunt în curs evaluări ale orientărilor relevante privind ajutoarele de stat, inclusiv ale orientărilor privind ajutoarele de stat pentru mediu și energie. Orientările, care vor fi revizuite până în 2021 pentru a reflecta obiectivele de politică ale Pactului ecologic european, sprijinind o tranziție eficientă din punctul de vedere al costurilor către neutralitatea climatică până în 2050, vor facilita eliminarea treptată a combustibililor fosili, în special a celor mai poluanți, asigurând condiții de concurență echitabile pe piața internă. Aceste revizuiri reprezintă, de asemenea, o șansă de a aborda barierele existente pe piață în calea introducerii produselor curate. | Evaluations are underway of the relevant State aid guidelines including the environmental and energy State aid guidelines. The guidelines will be revised by 2021 to reflect the policy objectives of the European Green Deal, supporting a cost-effective transition to climate neutrality by 2050, and will facilitate the phasing out of fossil fuels, in particular those that are most polluting, ensuring a level-playing field in the internal market. These revisions are also an opportunity to address market barriers to the deployment of clean products. |
| 2.2.3.Mobilizarea cercetării și încurajarea inovării | 2.2.3.Mobilising research and fostering innovation |
| Noile tehnologii, soluțiile durabile și inovarea disruptivă sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor Pactului ecologic european. Pentru a-și menține avantajul competitiv în domeniul tehnologiilor curate, UE trebuie să sporească în mod semnificativ implementarea pe scară largă și activitățile de demonstrare a noilor tehnologii în toate sectoarele și în întreaga piață unică, construind lanțuri valorice noi și inovatoare. Este o provocare la care nu pot răspunde statele membre luate izolat. În sinergie cu alte programe ale UE, programul Orizont Europa va juca un rol esențial în mobilizarea investițiilor publice și private naționale. Cel puțin 35 % din bugetul programului Orizont Europa va finanța noi soluții pentru schimbările climatice, care sunt relevante pentru punerea în aplicare a Pactului ecologic. | New technologies, sustainable solutions and disruptive innovation are critical to achieve the objectives of the European Green Deal. To keep its competitive advantage in clean technologies, the EU needs to increase significantly the large-scale deployment and demonstration of new technologies across sectors and across the single market, building new innovative value chains. This challenge is beyond the means of individual Member States. Horizon Europe, in synergy with other EU programmes, will play a pivotal role in leveraging national public and private investments. At least 35% of the budget of Horizon Europe will fund new solutions for climate, which are relevant for implementing the Green Deal. |
| Toate instrumentele disponibile în cadrul programului Orizont Europa vor sprijini eforturile de cercetare și inovare necesare. Patru „misiuni din cadrul Pactului ecologic” vor contribui la realizarea unor schimbări de anvergură în domenii precum adaptarea la schimbările climatice, oceanele, orașele și solul. Aceste misiuni vor reuni o gamă largă de părți interesate, inclusiv regiuni și cetățeni. Parteneriatele cu sectorul industrial și cu statele membre vor sprijini cercetarea și inovarea în domeniul transporturilor, inclusiv cu privire la baterii, la hidrogenul curat, la producția de oțel cu emisii scăzute de dioxid de carbon, la biosectoarele circulare și la mediul construit. Comunitățile de cunoaștere și inovare conduse de Institutul European de Inovare și Tehnologie vor continua să promoveze colaborarea între instituțiile de învățământ superior, organizațiile de cercetare și întreprinderi cu privire la schimbările climatice, energia durabilă, alimentele viitorului și transportul urban inteligent, ecologic și integrat. Consiliul european pentru inovare aloca o serie de servicii de finanțare, de investiții de capital și de accelerare a dezvoltării unei afaceri întreprinderilor nou-înființate și IMMurilor cu potențial ridicat, astfel încât acestea să poată realiza inovații revoluționare legate de Pactul ecologic, care pot fi extinse rapid pe piețele mondiale. | The full range of instruments available under the Horizon Europe programme will support the research and innovation efforts needed. Four ‘Green Deal Missions’ will help deliver large-scale changes in areas such as adaptation to climate change, oceans, cities and soil. These missions will bring together a wide range of stakeholders including regions and citizens. Partnerships with industry and Member States will support research and innovation on transport, including batteries, clean hydrogen, low-carbon steel making, circular bio-based sectors and the built environment. The knowledge and innovation communities run by the European Institute of Innovation and Technology will continue to promote collaboration among higher education institutions, research organisations and companies on climate change, sustainable energy, food for the future, and smart, environmentally-friendly and integrated urban transport. The European Innovation Council will dedicate funding, equity investment and business acceleration services to high potential start-ups and SMEs for them to achieve breakthrough Green Deal innovation that can be scaled up rapidly on global markets. |
| Abordările convenționale nu vor fi suficiente. Punând accentul pe experimentare și pe colaborarea intersectorială și interdisciplinară, agenda de cercetare și inovare a UE va adopta abordarea sistemică necesară pentru îndeplinirea obiectivelor Pactului ecologic. Programul Orizont Europa va implica și comunitățile locale în eforturile de construire a unui viitor mai durabil, în cadrul unor inițiative în care influența exercitată de dezvoltările societale merge mână în mână cu imperativul tehnologic. | Conventional approaches will not be sufficient. Emphasising experimentation, and working across sectors and disciplines, the EU’s research and innovation agenda will take the systemic approach needed to achieve the aims of the Green Deal. The Horizon Europe programme will also involve local communities in working towards a more sustainable future, in initiatives that seek to combine societal pull and technology push. |
| Datele accesibile și interoperabile se află în centrul inovării bazate pe date. Aceste date, combinate cu infrastructura digitală (de exemplu, supercomputere, tehnologie cloud, rețele ultrarapide) și cu inteligența artificială, facilitează luarea unor decizii bazate pe date concrete și îmbunătățesc capacitatea de înțelegere și de abordare a provocărilor legate de mediu. Comisia va sprijini eforturile de deblocare a tuturor beneficiilor pe care le presupune transformarea digitală pentru a încuraja tranziția ecologică. Una dintre prioritățile absolute este consolidarea capacității UE de a anticipa și de a gestiona catastrofele ecologice. În acest scop, Comisia va aduce laolaltă vârfurile din lumea științifică și industrială europeană pentru a dezvolta un model digital de înaltă precizie al Pământului. | Accessible and interoperable data are at the heart of data-driven innovation. This data, combined with digital infrastructure (e.g. supercomputers, cloud, ultra-fast networks) and artificial intelligence solutions, facilitate evidence-based decisions and expand the capacity to understand and tackle environmental challenges. The Commission will support work to unlock the full benefits of the digital transformation to support the ecological transition. An immediate priority will be to boost the EU’s ability to predict and manage environmental disasters. To do this, the Commission will bring together European scientific and industrial excellence to develop a very high precision digital model of the Earth. |
| 2.2.4.Activarea educației și a formării profesionale | 2.2.4.Activating education and training |
| Școlile, instituțiile de învățământ și universitățile sunt cele mai în măsură pentru a discuta cu elevii, cu părinții și cu întreaga comunitate despre schimbările necesare pentru o tranziție de succes. Comisia va pregăti un cadru european de competențe pentru a contribui la dezvoltarea și evaluarea cunoștințelor, a competențelor și a atitudinilor privind schimbările climatice și dezvoltarea durabilă. De asemenea, Comisia va oferi materiale de sprijin și va facilita schimbul de bune practici în cadrul rețelelor UE de formare a profesorilor. | Schools, training institutions and universities are well placed to engage with pupils, parents, and the wider community on the changes needed for a successful transition. The Commission will prepare a European competence framework to help develop and assess knowledge, skills and attitudes on climate change and sustainable development. It will also provide support materials and facilitate the exchange of good practices in EU networks of teacher-training programmes. |
| Comisia a depus eforturi pentru a le oferi statelor membre noi resurse financiare pentru ca atât școlile, cât și activitățile școlare să devină mai durabile. De asemenea, Comisia a consolidat colaborarea cu Banca Europeană de Investiții și a creat legături mai strânse între fondurile structurale și noile instrumente financiare cu scopul de a mobiliza, în 2020, investiții în valoare de 3 miliarde EUR în infrastructura școlară. | The Commission has been working to provide Member States with new financial resources to make school buildings and operations more sustainable. It has strengthened collaboration with the European Investment Bank and created stronger links between structural funds and the new financial instruments with the aim of leveraging €3 billion in investment in school infrastructure in 2020. |
| Sunt necesare recalificarea și perfecționarea proactive pentru a valorifica beneficiile tranziției ecologice. Un rol important al Fondului social european Plus, aflat în stadiu de propunere, va fi sprijinirea forței de muncă din Europa în obținerea competențelor necesare pentru a face tranziția dinspre sectoarele în declin către sectoarele în creștere și a se adapta la noile procese. Agenda pentru competențe și Garanția pentru tineret vor fi actualizate pentru a spori capacitatea de inserție profesională în cadrul economiei verzi. | Pro-active re-skilling and upskilling are necessary to reap the benefits of the ecological transition. The proposed European Social Fund+ will play an important role in helping Europe’s workforce to acquire the skills they need to transfer from declining sectors to growing sectors and to adapt to new processes. The Skills Agenda and the Youth Guarantee will be updated to enhance employability in the green economy. |
| 2.2.5.Legământul verde: „să nu faci rău” | 2.2.5.A green oath: ‘do no harm’ |
| Toate acțiunile și politicile UE ar trebui să își unească eforturile pentru ca UE să realizeze o tranziție de succes și echitabilă către un viitor durabil. Instrumentele Comisiei pentru o mai bună legiferare oferă o bază solidă în acest sens. Pe baza consultărilor publice, a identificării impactului de mediu, social și economic și a analizei modului în care sunt afectate IMM-urile și este stimulată sau obstrucționată inovarea, evaluările impactului contribuie la realizarea unor opțiuni de politică eficiente cu costuri minime, în conformitate cu obiectivele Pactului ecologic. De asemenea, evaluările stabilesc în mod sistematic coerența dintre legislația actuală și noile priorități. | All EU actions and policies should pull together to help the EU achieve a successful and just transition towards a sustainable future. The Commission’s better regulation tools provide a solid basis for this. Based on public consultations, on the identification of the environmental, social and economic impacts, and on analyses of how SMEs are affected and innovation fostered or hindered, impact assessments contribute to making efficient policy choices at minimum costs, in line with the objectives of the Green Deal. Evaluations also systematically assess coherence between current legislation and new priorities. |
| În contextul activității sale de identificare și de remediere a inconsecvențelor din legislația actuală, Comisia invită părțile interesate să utilizeze platformele disponibile 29 pentru a simplifica legislația și a identifica cazurile problematice. Comisia va ține cont de aceste propuneri atunci când va elabora evaluările, evaluările impactului și propunerile legislative privind Pactul ecologic european. | To support its work to identify and remedy inconsistencies in current legislation, the Commission invites stakeholders to use the available platforms 29 to simplify legislation and identify problematic cases. The Commission will consider these suggestions when preparing evaluations, impact assessments and legislative proposals for the European Green Deal. |
| În plus, pe baza rezultatelor obținute în cadrul recentului bilanț al politicii privind o mai bună legiferare, Comisia va îmbunătăți modul în care orientările sale privind o mai bună legiferare și instrumentele de sprijin aferente abordează aspectele legate de durabilitate și de inovare. Obiectivul este de a se asigura că toate inițiativele din cadrul Pactului ecologic își ating obiectivele în modul cel mai eficace și cel mai puțin împovărător și că toate celelalte inițiative ale UE respectă legământul verde de a nu face rău. În acest scop, expunerea de motive care însoțește toate propunerile legislative și actele delegate va include o secțiune specifică în care se va explica modul în care inițiativa respectivă respectă acest principiu. | In addition, building on the results of its recent stock taking of better regulation policy, the Commission will improve the way its better regulation guidelines and supporting tools address sustainability and innovation issues. The objective is to ensure that all Green Deal initiatives achieve their objectives in the most effective and least burdensome way and all other EU initiatives live up to a green oath to ‘do no harm’. To this end, the explanatory memorandum accompanying all legislative proposals and delegated acts will include a specific section explaining how each initiative upholds this principle. |
| 3.UE ca lider mondial | 3.The EU as a global leader |
| Provocările globale pe care le presupun schimbările climatice și degradarea mediului necesită un răspuns la nivel mondial. UE va continua să promoveze și să pună în aplicare politici ambițioase în domeniul mediului, al climei și al energiei în întreaga lume. UE va dezvolta o „diplomație a Pactului ecologic” mai puternică, care va urmări să îi convingă și îi sprijine pe ceilalți parteneri să își asume partea lor de responsabilitate și să promoveze o dezvoltare mai durabilă. Prin oferirea unui exemplu credibil pentru ceilalți și prin acțiunile pe care le va întreprinde în acest sens, care vor lua forma diplomației, a politicii comerciale, a sprijinului pentru dezvoltare și a altor politici externe, UE poate fi un avocat eficace. Comisia și Înaltul Reprezentant vor colabora îndeaproape cu statele membre pentru a mobiliza toate canalele diplomatice, atât pe cele bilaterale, cât și pe cele multilaterale, inclusiv Organizația Națiunilor Unite, G7, G20, Organizația Mondială a Comerțului și alte foruri internaționale relevante. | The global challenges of climate change and environmental degradation require a global response. The EU will continue to promote and implement ambitious environment, climate and energy policies across the world. It will develop a stronger ‘green deal diplomacy’ focused on convincing and supporting others to take on their share of promoting more sustainable development. By setting a credible example, and following-up with diplomacy, trade policy, development support and other external policies, the EU can be an effective advocate. The Commission and the High Representative will work closely with Member States to mobilise all diplomatic channels both bilateral and multilateral – including the United Nations, the G7, G20, the World Trade Organization and other relevant international fora. |
| UE va continua să se asigure că Acordul de la Paris rămâne cadrul multilateral indispensabil pentru combaterea schimbărilor climatice. Întrucât ponderea UE în emisiile globale este în scădere, va fi esențial ca și alte regiuni să întreprindă acțiuni comparabile și să depună eforturi sporite astfel încât provocările climatice globale să primească un răspuns util. Dezbaterea privind obiectivele legate de schimbările climatice se va intensifica în lunile următoare, când, în conformitate cu dispozițiile Acordului de la Paris, se vor face bilanțul și actualizările regulate. Conferința părților care a avut loc la Glasgow în 2020 va fi o etapă importantă înainte de bilanțul global din 2023. Cu această ocazie se vor evalua progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivelor pe termen lung. Este clar că nivelul actual de ambiție la nivel mondial este insuficient 30 . UE va colabora mai intens cu toți partenerii pentru a spori efortul colectiv și a-i ajuta să își revizuiască și să își respecte contribuțiile stabilite la nivel național și să elaboreze strategii ambițioase pe termen lung. Acest lucru se va baza pe obiectivele mai ambițioase asumate de UE, astfel cum sunt prezentate în secțiunea 2. | The EU will continue to ensure that the Paris Agreement remains the indispensable multilateral framework for tackling climate change. As the EU's share of global emissions is falling, comparable action and increased efforts by other regions will be critical for addressing the global climate challenge in a meaningful way. The debate on climate ambition will intensify in the coming months in line with the Paris Agreement provisions for regular stocktaking and updates. The Conference of Parties in Glasgow in 2020 will be an important milestone before the global stocktake in 2023. It will assess progress towards achieving long-term goals. As it currently stands, it is clear that the level of global ambition is insufficient 30 . The EU will engage more intensely with all partners to increase the collective effort and help them to revise and implement their nationally determined contributions and devise ambitious long-term strategies. This will build on the EU’s own increased ambition as outlined in section 2. |
| În paralel, UE va intensifica cooperarea bilaterală cu țările partenere și, dacă se va dovedi necesar, va stabili forme inovatoare de implicare. UE va colabora în continuare cu economiile din G20 care sunt responsabile de 80 % din emisiile de gaze cu efect de seră la nivel mondial. Intensificarea acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice întreprinse de partenerii internaționali necesită strategii geografice adaptate, care să reflecte diferitele contexte și nevoi locale – de exemplu, pentru țările care au sau vor avea un nivel ridicat al emisiilor, pentru țările cel mai puțin dezvoltate și pentru statele insulare mici în curs de dezvoltare. De asemenea, UE colaborează cu parteneri la nivel mondial pentru a dezvolta piețe internaționale ale emisiilor de carbon, ca instrument-cheie pentru crearea de stimulente economice pentru combaterea schimbărilor climatice. | In parallel, the EU will step up bilateral engagement with partner countries and, where necessary, establish innovative forms of engagement. The EU will continue to engage with the economies of the G20 that are responsible for 80% of global greenhouse gas emissions. Stepping up the level of climate action taken by international partners requires tailor-made geographic strategies that reflect different contexts and local needs – for example for current and future big emitters, for the least developed countries, and for small island developing states. The EU is also working with global partners to develop international carbon markets as a key tool to create economic incentives for climate action. |
| UE va pune accentul pe sprijinirea vecinilor din imediata sa apropiere. Pentru Europa, tranziția ecologică nu poate fi pe deplin eficace decât dacă țările din vecinătatea imediată a UE iau măsuri eficace. Se lucrează la o agendă verde pentru Balcanii de Vest. Comisia și Înaltul Reprezentant preconizează, de asemenea, o serie de parteneriate solide în domeniul mediului, al energiei și al climei cu țările din vecinătatea sudică și în cadrul Parteneriatului estic. | The EU will put emphasis on supporting its immediate neighbours. The ecological transition for Europe can only be fully effective if the EU’s immediate neighbourhood also takes effective action. Work is underway on a green agenda for the Western Balkans. The Commission and the High Representative are also envisaging a number of strong environment, energy and climate partnerships with the Southern Neighbourhood and within the Eastern Partnership. |
| Summiturile UE-China din 2020, care vor avea loc la Beijing și la Leipzig, vor reprezenta o ocazie de consolidare a parteneriatului dintre UE și China cu privire la aspectele legate de climă și mediu, în special înaintea Conferinței de la Kunming privind biodiversitatea și a Conferinței părților de la Glasgow. | The 2020 EU-China summits in Beijing and Leipzig will be an opportunity to reinforce the partnership between the EU and China on climate and environmental issues, notably ahead of the Kunming Biodiversity Conference, and the Conference of Parties in Glasgow. |
| De asemenea, în cadrul viitoarei strategii cuprinzătoare privind Africa, precum și al Summitului din 2020 dintre Uniunea Africană și UE, aspectele climatice și de mediu ar trebui să fie elementele centrale ale relațiilor dintre cele două continente. În special, Alianța Africa-Europa pentru investiții și locuri de muncă sustenabile va încerca să deblocheze potențialul Africii de a realiza progrese rapide în direcția unei economii ecologice și circulare, inclusiv a unor sisteme alimentare și alimentare durabile și a unor orașe inteligente. UE își va consolida implicarea în Africa în ceea ce privește utilizarea și comercializarea la scară mai largă a energiei durabile și curate. Energia din surse regenerabile și eficiența energetică, de exemplu pentru gătitul ecologic, sunt esențiale pentru eliminarea problemelor de acces la energie ale Africii și permit, de asemenea, reducerea necesară a emisiilor de CO2. UE va lansa o nouă inițiativă, „NaturAfrica”, menită să combată declinul biodiversității prin crearea unei rețele de zone protejate pentru a proteja fauna sălbatică și a oferi oportunități în sectoarele verzi pentru populațiile locale. | Likewise, the forthcoming Comprehensive Strategy with Africa, and the 2020 summit between the African Union and the EU, should make climate and environmental issues key strands in relations between the two continents. In particular, the Africa-Europe Alliance for sustainable investment and jobs will seek to unlock Africa's potential to make rapid progress towards a green and circular economy including sustainable energy and food systems and smart cities. The EU will strengthen its engagement with Africa for the wider deployment and trade of sustainable and clean energy. Renewable energy and energy efficiency, for example for clean cooking, are key to closing the energy access gap in Africa while delivering the required reduction in CO2. The EU will launch a “NaturAfrica” initiative to tackle biodiversity loss by creating a network of protected areas to protect wildlife and offer opportunities in green sectors for local populations. |
| La un nivel mai general, UE va utiliza instrumentele diplomatice și financiare de care dispune pentru a se asigura că alianțele ecologice fac parte din relațiile sale cu Africa și cu alte țări și regiuni partenere, în special din America Latină, zona Caraibilor, Asia și Pacific. | More generally, the EU will use its diplomatic and financial tools to ensure that green alliances are part of its relations with Africa and other partner countries and regions, particularly in Latin America, the Caribbean, Asia and the Pacific. |
| UE ar trebui, de asemenea, să consolideze inițiativele actuale și să se implice alături de țările terțe în chestiuni transversale legate de climă și de mediu. Aceste acțiuni ar putea include încetarea subvențiilor pentru combustibilii fosili la nivel mondial, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul G20, eliminarea treptată a finanțării infrastructurii de combustibili fosili de către instituțiile multilaterale, consolidarea finanțării durabile, renunțarea treptată la construcția de noi centrale pe cărbune și întreprinderea de acțiuni de reducere a emisiilor de metan. | The EU should also reinforce current initiatives and engage with third countries on cross-cutting climate and environment issues. This may include ending global fossil fuel subsidies in line with G20 commitments, phasing-out financing by multilateral institutions of fossil fuel infrastructure, strengthening sustainable financing, phasing out all new coal plant construction, and action to reduce methane emissions. |
| UE recunoaște, de asemenea, că provocările globale legate de climă și de mediu reprezintă un factor semnificativ de multiplicare a amenințărilor și o sursă de instabilitate. Tranziția ecologică va reconfigura geopolitica, inclusiv interesele economice, comerciale și de securitate mondiale și va fi generatoare de provocări pentru o serie de state și societăți. UE va colabora cu toți partenerii pentru a spori reziliența la schimbările climatice și de mediu, astfel încât aceste provocări să nu devină surse de conflict, insecuritate alimentară, strămutări ale populației și migrație forțată, ci să sprijine o tranziție echitabilă la nivel mondial. Implicațiile politicii privind clima ar trebui să devină o parte integrantă a viziunii și a acțiunii UE în domeniul afacerilor externe, inclusiv în contextul politicii de securitate și apărare comune. | The EU also recognises that the global climate and environmental challenges are a significant threat multiplier and a source of instability. The ecological transition will reshape geopolitics, including global economic, trade and security interests. This will create challenges for a number of states and societies. The EU will work with all partners to increase climate and environmental resilience to prevent these challenges from becoming sources of conflict, food insecurity, population displacement and forced migration, and support a just transition globally. Climate policy implications should become an integral part of the EU’s thinking and action on external issues, including in the context of the Common Security and Defence Policy. |
| Politica comercială poate sprijini tranziția ecologică a UE. Aceasta servește drept platformă pentru colaborarea cu partenerii comerciali în ceea ce privește acțiunile în domeniul climei și al mediului. Angajamentele privind durabilitatea au fost consolidate în mod continuu în acordurile comerciale ale UE, în special în ceea ce privește intensificarea acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice. Comisia și-a intensificat, de asemenea, eforturile de punere în aplicare și de asigurare a respectării angajamentelor în materie de dezvoltare durabilă asumate în cadrul acordurilor comerciale ale UE, iar aceste eforturi vor fi consolidate în continuare prin numirea unui responsabil cu aplicarea dispozițiilor în materie comercială. În ceea ce privește schimbările climatice, cele mai recente acorduri ale UE includ un angajament cu caracter obligatoriu al părților de a ratifica și a pune efectiv în aplicare Acordul de la Paris. Comisia va propune ca respectarea Acordului de la Paris să constituie un element esențial pentru toate viitoarele acorduri comerciale cuprinzătoare. Politica comercială a UE facilitează comerțul și investițiile în bunuri și servicii ecologice și promovează achizițiile publice ecologice. Politica comercială trebuie să asigure, de asemenea, un comerț echitabil, fără distorsiuni și investițiile în materii prime de care economia UE are nevoie pentru a face tranziția verde. Această politică poate contribui la combaterea practicilor dăunătoare, cum ar fi exploatarea forestieră ilegală, la consolidarea cooperării în materie de reglementare, la promovarea standardelor UE și la eliminarea barierelor netarifare din sectorul energiei din surse regenerabile. Toate substanțele chimice, materialele, produsele alimentare și alte tipuri de produse care sunt introduse pe piața europeană trebuie să respecte pe deplin reglementările și standardele relevante ale UE. UE ar trebui să își folosească expertiza în domeniul reglementării „verzi” pentru a-i încuraja pe parteneri să elaboreze norme similare, care să fie la fel de ambițioase ca normele UE, facilitând astfel comerțul și consolidând protecția mediului și atenuarea schimbărilor climatice în aceste țări. | Trade policy can support the EU’s ecological transition. It serves as a platform to engage with trading partners on climate and environmental action. Commitments to sustainability have been continuously strengthened in EU trade agreements, in particular with regard to enhancing climate change action. The Commission has also been stepping up efforts to implement and enforce the sustainable development commitments of EU trade agreements, and these efforts will be further enhanced with the appointment of a Chief Trade Enforcement Officer. On climate change more specifically, the EU’s most recent agreements all include a binding commitment of the Parties to ratify and effectively implement the Paris Agreement. The Commission will propose to make the respect of the Paris agreement an essential element for all future comprehensive trade agreements. The EU’s trade policy facilitates trade and investment in green goods and services and promotes climate-friendly public procurement. Trade policy also needs to ensure undistorted, fair trade and investment in raw materials that the EU economy needs for the green transition. It can help address harmful practices such as illegal logging, enhance regulatory cooperation promote EU standards and remove non-tariff barriers in the renewable energy sector. All chemicals, materials, food and other products that are placed on the European market must fully comply with relevant EU regulations and standards. The EU should use its expertise in “green” regulation to encourage partners to design similar rules that are as ambitious as the EU’s rules, thus facilitating trade and enhancing environment protection and climate mitigation in these countries. |
| În calitate de cea mai mare piață unică din lume, UE poate stabili standarde care să se aplice în toate lanțurile valorice globale. Comisia va continua să lucreze la noi standarde pentru creșterea durabilă și să își utilizeze influența economică pentru a defini standarde internaționale care să fie în concordanță cu ambițiile UE în materie de mediu și climă. Comisia va depune eforturi pentru a facilita comerțul cu bunuri și servicii de mediu atât în cadrul forurilor bilaterale și multilaterale, cât și prin încurajarea unor piețe deschise și atractive, în UE și globale, pentru produsele durabile. Comisia va colabora cu partenerii globali pentru a asigura securitatea resurselor UE și accesul fiabil la materii prime strategice. | As the world’s largest single market, the EU can set standards that apply across global value chains. The Commission will continue to work on new standards for sustainable growth and use its economic weight to shape international standards that are in line with EU environmental and climate ambitions. It will work to facilitate trade in environmental goods and services, in bilateral and multilateral forums, and in supporting open and attractive EU and global markets for sustainable products. It will work with global partners to ensure the EU’s resource security and reliable access to strategic raw materials. |
| Cooperarea internațională și politica de parteneriat a UE ar trebui să contribuie în continuare la canalizarea fondurilor publice și private către realizarea tranziției. UE și statele sale membre rămân principalii donatori de asistență pentru dezvoltare la nivel mondial, împreună asigurând peste 40 % din finanțarea publică a eforturilor de combatere a schimbărilor climatice la nivel mondial. Întrucât fondurile publice nu vor fi suficiente, UE și statele sale membre își vor coordona sprijinul pentru a stabili contacte în acest sens cu partenerii, cu scopul de a reduce deficitul de finanțare prin mobilizarea finanțării private. Propunerea Comisiei privind Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională prevede ca obiectiv alocarea a 25 % din bugetul său pentru obiectivele legate de climă. Comisia va sprijini, de asemenea, angajamentul asumat de resursele financiare publice naționale de îmbunătățire a climatului de investiții și de obținere a unor contribuții din partea sectorului privat. Această activitate va trebui să fie însoțită de oportunități de reducere a riscurilor asociate investițiilor în dezvoltarea durabilă prin intermediul unor instrumente precum garanțiile de finanțare și finanțarea mixtă. | The EU’s international cooperation and partnership policy should continue to help channel both public and private funds to achieve the transition. While the EU and its Member States remain the world's leading donors of development assistance and provide over 40% of the world's public climate finance. As public funds will not suffice, the EU and its Member States will coordinate their support to engage with partners to bridge the funding gap by mobilising private finance. The Commission proposal for a Neighbourhood, Development and International Cooperation Instrument proposes to allocate a target of 25% of its budget to climate-related objectives. The Commission will also support the commitment made by national public financial resources to improve the investment climate and achieve contributions from the private sector. This work will need to be accompanied by opportunities to de-risk investments in sustainable development through tools such as funding guarantees and blended financing. |
| Pentru a-i mobiliza pe investitorii internaționali, UE va rămâne, de asemenea, în avangarda eforturilor de instituire a unui sistem financiar care să sprijine creșterea durabilă la nivel mondial. Pentru a coordona eforturile privind inițiativele de finanțare durabilă din punctul de vedere al mediului, cum ar fi taxonomiile, publicarea de informații, standardele și etichetele, UE se va baza pe recent înființata Platformă internațională privind finanțarea durabilă. Comisia va încuraja, de asemenea, discuțiile din cadrul altor foruri internaționale, în special G7 și G20. | To mobilise international investors, the EU will also remain at the forefront of efforts to set up a financial system that supports global sustainable growth. The EU will build on the International Platform on Sustainable Finance that was recently established to coordinate efforts on environmentally sustainable finance initiatives such as taxonomies, disclosures, standards and labels. The Commission will also encourage discussions at other international fora, in particular the G7 and G20. |
| 4.E timpul să acționăm împreună: un Pact climatic european | 4.Time to act - together: a European Climate Pact |
| Implicarea și angajamentul publicului și al tuturor părților interesate sunt esențiale pentru succesul Pactului ecologic european. Evenimentele politice recente arată că politicile care aduc cu ele o schimbare de paradigmă funcționează doar dacă cetățenii sunt pe deplin implicați în conceperea lor. Oamenii sunt îngrijorați cu privire la siguranța locurilor lor de muncă, la încălzirea locuinței și la asigurarea traiului de zi cu zi, iar instituțiile UE ar trebui să arate că este alături de ei și că e deschisă la dialog pentru ca Pactul ecologic să se bucure de succes și să producă schimbări durabile. Cetățenii sunt și ar trebui să rămână o forță motrice a tranziției. | The involvement and commitment of the public and of all stakeholders is crucial to the success of the European Green Deal. Recent political events show that game-changing policies only work if citizens are fully involved in designing them. People are concerned about jobs, heating their homes and making ends meet, and EU institutions should engage with them if the Green Deal is to succeed and deliver lasting change. Citizens are and should remain a driving force of the transition. |
| Până în martie 2020, Comisia va lansa un Pact climatic european, care se va concentra pe trei modalități de implicare a cetățenilor în acțiunile de combatere a schimbărilor climatice. În primul rând, aceasta va încuraja schimbul de informații, inspirația și o mai bună înțelegere de către public a amenințării și a provocării pe care o reprezintă schimbările climatice și degradarea mediului, precum și găsirea unor modalități de combatere a acestora. Comisia va utiliza mai multe canale și instrumente pentru a face acest lucru, inclusiv evenimente organizate în statele membre, după modelul actualelor dialoguri cu cetățenii. În al doilea rând, ar trebui să existe atât spații reale, cât și virtuale în care oamenii să își exprime ideile și creativitatea și să colaboreze în vederea unor acțiuni ambițioase, atât la nivel individual, cât și colectiv. Participanții vor fi încurajați să își asume obiective specifice de acțiune împotriva schimbărilor climatice. În al treilea rând, Comisia va face eforturi pentru a crea condiții favorabile pentru a încuraja și a facilita lansarea inițiativelor locale privind schimbările climatice și protecția mediului. Modulele de informare, orientare și educație ar putea contribui la schimbul de bune practici. Comisia va garanta că tranziția ecologică va ocupa un loc important în dezbaterea privind viitorul Europei. | The Commission will launch a European Climate Pact by March 2020 to focus on three ways to engage with the public on climate action. First, it will encourage information sharing, inspiration, and foster public understanding of the threat and the challenge of climate change and environmental degradation and on how to counter it. It will use multiple channels and tools to do so, including events in Member States, on the model of the Commission’s on-going citizens’ dialogues. Second, there should be both real and virtual spaces for people to express their ideas and creativity and work together on ambitious action, both at individual and collective level. Participants would be encouraged to commit to specific climate action goals. Third, the Commission will work on building capacity to facilitate grassroots initiatives on climate change and environmental protection. Information, guidance and educational modules could help exchange good practice. The Commission will ensure that the green transition features prominently in the debate on the future of Europe. |
| Pactul climatic se va baza pe dialogurile cu cetățenii pe care le organizează deja Comisia și pe adunările cetățenești din întreaga UE, precum și pe rolul comitetelor de dialog social. Acesta va urmări în continuare, prin diferite acțiuni, obiectivul de a capacita comunitățile locale și regionale, inclusiv comunitățile energetice. Dimensiunea urbană a politicii de coeziune va fi consolidată, iar Inițiativa urbană europeană propusă va oferi asistență orașelor pentru a le ajuta să utilizeze cât mai bine oportunitățile de dezvoltare a unor strategii de dezvoltare urbană durabilă. Convenția primarilor din UE va fi în continuare un actor important. Comisia va colabora cu aceasta pentru a acorda în continuare asistență orașelor și regiunilor care doresc să își asume angajamente ambițioase privind politicile în domeniul climei și al energiei. Convenția va rămâne o platformă esențială pentru schimbul de bune practici privind modul de punere în aplicare a schimbărilor la nivel local. | The Climate Pact will build on the Commission’s on-going series of citizens’ dialogues and citizens’ assemblies across the EU, and the role of social dialogue committees. It will continue to work to empower regional and local communities, including energy communities. The urban dimension of cohesion policy will be strengthened, and the proposed European Urban Initiative will provide assistance to cities to help them make best use of opportunities to develop sustainable urban development strategies. The EU Covenant of Mayors will continue to be a central force. The Commission will work with it to continue to provide assistance to cities and regions that want to commit to ambitious pledges on climate and energy policies. It will remain an essential platform to share good practices on how to implement change locally. |
| Comisia dorește, de asemenea, să își reducă impactul asupra mediului în calitate de instituție și de angajator. În 2020, Comisia va prezenta un plan de acțiune cuprinzător pentru a pune în aplicare, la rândul său, obiectivele Pactului ecologic european, scopul fiind să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2030. Comisia face apel la toate celelalte instituții, organisme și agenții ale UE să o sprijine și să prezinte măsuri ambițioase similare. | The Commission is also keen to reduce its environmental impact as an institution and as an employer. It will present a comprehensive action plan in 2020 to implement itself the objectives of the Green Deal and to become climate neutral by 2030. It calls on all the other institutions, bodies and agencies of the EU to work with it and come forward with similar ambitious measures. |
| Pe lângă Pactul climatic, Comisia și statele membre ar trebui să depună eforturi pentru a se asigura că toate instrumentele de planificare disponibile pentru Pactul ecologic european sunt utilizate în mod coerent. Cele mai importante dintre acestea sunt planurile naționale privind energia și clima și propunerile de planuri naționale strategice pentru punerea în aplicare a politicii agricole comune. Comisia se va asigura că acestea sunt adecvate scopului și că statele membre le pun în aplicare în mod eficace și va utiliza instrumente precum semestrul european, după caz. | In addition to the Climate Pact, the Commission and Member States should work to ensure that all available planning tools for the European Green Deal are used coherently. The most important of these are the national energy and climate plans and the proposed strategic national plans to implement the common agricultural policy. The Commission will ensure that they are fit for purpose and that Member States are implementing them effectively, and will use tools such as the European Semester as appropriate. |
| Fondurile europene, inclusiv cele pentru dezvoltare rurală, vor ajuta zonele rurale să valorifice oportunitățile pe care le oferă economia circulară și bioeconomia. Comisia va reflecta acest lucru în viziunea sa pe termen lung pentru zonele rurale și va acorda o atenție deosebită rolului regiunilor ultraperiferice în cadrul Pactului ecologic european, ținând seama de vulnerabilitatea acestora față de schimbările climatice și de dezastrele naturale, precum și de atuurile lor unice: biodiversitatea și sursele regenerabile de energie. Comisia va duce mai departe inițiativa „Energie curată pentru insulele din UE” pentru a crea un cadru pe termen lung pentru accelerarea tranziției către o energie curată pe toate insulele din UE. | European funds, including for rural development, will help rural areas to harness opportunities in the circular and bio-economy. The Commission will reflect this in its long-term vision for rural areas. It will pay particular attention to the role of outermost regions in the European Green Deal, taking into account their vulnerability to climate change and natural disasters and their unique assets: biodiversity and renewable energy sources. The Commission will take forward the work on the Clean Energy for EU Islands Initiative to develop a long-term framework to accelerate the clean energy transition on all EU islands. |
| Comisia și statele membre trebuie, de asemenea, să se asigure că politicile și legislația sunt puse în aplicare și dau rezultate. Evaluarea punerii în aplicare a politicilor de mediu va juca un rol esențial în cartografierea situației din fiecare stat membru. Comisia va prezenta, de asemenea, un nou program de acțiune pentru mediu, care va completa Pactul ecologic european și care va include un nou mecanism de monitorizare care să asigure faptul că Europa rămâne pe drumul cel bun în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor sale de mediu. Comisia va lansa, de asemenea, un tablou de bord pentru a monitoriza progresele înregistrate în privința fiecăruia dintre obiectivele Pactului ecologic european. | The Commission and the Member States must also ensure that policies and legislation are enforced and deliver effectively. The environmental implementation review will play a critical role in mapping the situation in each Member State. The Commission will also present a new environmental action programme to complement the European Green Deal that will include a new monitoring mechanism to ensure that Europe remains on track to meet its environmental objectives. The Commission will also launch a dashboard to monitor progress against all of the European Green Deal objectives. |
| Comisia va lua în calcul revizuirea Regulamentului Aarhus pentru îmbunătățirea accesului la căile de atac administrative și judiciare de la nivelul UE pentru cetățenii și ONG-urile care au îndoieli cu privire la legalitatea deciziilor care au efecte asupra mediului. De asemenea, Comisia va lua măsuri pentru a îmbunătăți accesul acestora la justiție în fața instanțelor naționale din toate statele membre. Comisia va promova, de asemenea, acțiunile întreprinse de UE, de statele sale membre și de comunitatea internațională menite să intensifice eforturile de combatere a infracțiunilor împotriva mediului. | The Commission will consider revising the Aarhus Regulation to improve access to administrative and judicial review at EU level for citizens and NGOs who have concerns about the legality of decisions with effects on the environment. The Commission will also take action to improve their access to justice before national courts in all Member States. The Commission will also promote action by the EU, its Member States and the international community to step up efforts against environmental crime. |
| Pactul ecologic european lansează o nouă strategie de creștere economică pentru UE. Acesta sprijină tranziția UE către o societate echitabilă și prosperă, care va răspunde provocărilor pe care le reprezintă schimbările climatice și degradarea mediului, îmbunătățind calitatea vieții generațiilor de azi și de mâine. Comisia invită Parlamentul European și Consiliul European să aprobe Pactul ecologic european și să acorde toată atenția măsurilor pe care le prevede acesta. | The European Green Deal launches a new growth strategy for the EU. It supports the transition of the EU to a fair and prosperous society that responds to the challenges posed by climate change and environmental degradation, improving the quality of life of current and future generations. The Commission invites the European Parliament and the European Council to endorse the European Green Deal and to give their full weight to the measures it contains. |
| (1) Surse: (i) Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC): Raportul special privind impactul încălzirii globale cu 1,5 C; (ii) Platforma interguvernamentală științifico-politică privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice: Raportul de evaluare globală pentru 2019 privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice; (iii) Comitetul internațional pentru gestionarea durabilă a resurselor: Perspective globale privind resursele pentru 2019: Resurse naturale pentru viitorul pe care ni-l dorim; (iv) Agenția Europeană de Mediu: Mediul european – starea și perspectiva 2020: cunoștințe necesare pentru tranziția către o Europă durabilă | (1) Sources: (i) Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC): Special Report on the impacts of global warming of 1.5°C; (ii) Intergovernmental Science-Policy Platform on Biodiversity and Ecosystem Services: 2019 Global assessment report on biodiversity and ecosystem services; (iii) The International Resource Panel: Global Resources Outlook 2019: Natural Resources for the Future We Want; (iv) European Environment Agency: the European environment — state and outlook 2020: knowledge for transition to a sustainable Europe |
| (2) În conformitate cu concluziile raportului intitulat „Mediul european – starea și perspectiva 2020: cunoștințe necesare pentru tranziția către o Europă durabilă (Agenția Europeană de Mediu) | (2) In line with the findings of the 2020 European environment — state and outlook 2020: knowledge for transition to a sustainable Europe (European Environment Agency) |
| (3) https://sustainabledevelopment.un.org/post2015/transformingourworld | (3) https://sustainabledevelopment.un.org/post2015/transformingourworld |
| (4) A se vedea Orientările politice ale președintei alese Ursula von der Leyen: Orientări politice pentru următoarea Comisie (2019-2024) – „O Uniune mai ambițioasă: Programul meu pentru Europaˮ : | (4) See Political Guidelines of President elect Ursula von der Leyen: Political guidelines for the next Commission (2019-2024) – ‘A Union that strives for more: My agenda for Europe’ : |
| (5) O planetă curată pentru toți – O viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei COM(2018) 773. | (5) A Clean Planet for all - A European strategic long-term vision for a prosperous, modern, competitive and climate neutral economy COM (2018) 773 |
| (6) Versiunea consolidată a Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului. | (6) Consolidated version of Directive 2003/87/EC of the European Parliament and of the Council establishing a scheme for greenhouse gas emission allowance trading within the Community and amending Council Directive 96/61/EC |
| (7) Regulamentul (UE) 2018/842 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013. | (7) Regulation (EU) 2018/842 on binding annual greenhouse gas emission reductions by Member States from 2021 to 2030 contributing to climate action to meet commitments under the Paris Agreement and amending Regulation (EU) No 525/2013 |
| (8) Regulamentul (UE) 2018/841 cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 și a Deciziei nr. 529/2013/UE. | (8) Regulation (EU) 2018/841 on the inclusion of greenhouse gas emissions and removals from land use, land use change and forestry in the 2030 climate and energy framework, and amending Regulation (EU) No 525/2013 and Decision No 529/2013/EU |
| (9) Directiva 2003/96/CE a Consiliului privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității. | (9) Council Directive 2003/96/EC restructuring the Community framework for the taxation of energy products and electricity |
| (10) Cum ar fi alocarea cu titlu gratuit a certificatelor de emisii sau acordarea de compensații pentru creșterea costurilor la energie electrică. | (10) Such as the free allocation of emission allowances or compensation for the increase in electricity costs |
| (11) Regulamentul (UE) 2018/1999 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice. | (11) Regulation (EU) 2018/1999 on the Governance of the Energy Union and Climate Action |
| (12) Regulamentul privind rețelele energetice transeuropene (Regulamentul TEN-E). | (12) Trans-European Networks - Energy (TEN-E) Regulation |
| (13) Perspective globale privind resursele pentru 2019 : Resurse naturale pentru viitorul pe care ni-l dorim: Comitetul internațional pentru gestionarea durabilă a resurselor. | (13) Global Resources Outlook 2019 : Natural Resources for the Future We Want: The International Resource Panel. |
| (14) https://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=cei_srm030&plugin=1 | (14) https://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=cei_srm030&plugin=1 |
| (15) https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/IP_19_6353 | (15) https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/IP_19_6353 |
| (16) Ca parte a cerințelor din Directiva privind performanța energetică a clădirilor. | (16) As part of the requirements under the Energy Performance of Buildings Directive |
| (17) Regulamentul (UE) nr. 305/2011 de stabilire a unor condiții armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcții și de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului. | (17) Regulation (EU) No 305/2011 laying down harmonised conditions for the marketing of construction products and repealing Council Directive 89/106/EEC |
| (18) Propunere de directivă de modificare a Directivei 92/106/CEE a Consiliului privind stabilirea de norme comune pentru anumite tipuri de transporturi combinate de mărfuri între state membre COM(2017) 648 | (18) Proposal for a directive amending Directive 92/106/EEC on the establishment of common rules for certain types of combined transport of goods between Member States COM(2017) 648 |
| (19) Propunere de directivă de modificare a Directivei 1999/62/CE de aplicare a taxelor la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri COM (2017) 275 | (19) Proposal for a directive amending Directive 1999/62/EC on the charging of heavy goods vehicles for the use of certain infrastructure COM(2017) 275 |
| (20) Directiva 2014/94/UE privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi. | (20) Directive 2014/94/EU on the deployment of alternative fuels infrastructure |
| (21) https://ipbes.net/news/ipbes-global-assessment-preview | (21) https://ipbes.net/news/ipbes-global-assessment-preview |
| (22) Orientările UE SWD (2019)305 FINAL „Orientări ale UE privind integrarea ecosistemelor și a serviciilor aferente în procesul decizional” | (22) EU guidelines SWD (2019)305 FINAL “EU guidance on integrating ecosystems and their services into decision-making” |
| (23) COM/2019/352 final | (23) COM/2019/352 final |
| (24) Raport special privind oceanele și criosfera într-un climat în schimbare | (24) Special Report on the Ocean and Cryosphere in a Changing Climate |
| (25) Verificarea adecvării Directivelor privind calitatea aerului înconjurător SWD(2019) 427 | (25) Fitness check of the Ambient Air Quality Directives SWD(2019) 427 |
| (26) Inclusiv prin utilizarea noilor posibilități de monitorizare oferite de digitalizare. | (26) Including by making use of new monitoring opportunities provided by digitalisation |
| (27) Comunicarea „Uniți în realizarea uniunii energetice și a acțiunilor climatice – Stabilirea bazelor pentru o tranziție de succes către o energie curată ”, COM(2019) 285 | (27) Communication “United in delivering the Energy Union and Climate Action - Setting the foundations for a successful clean energy transition” COM(2019) 285 |
| (28) Aceste estimări sunt prudente, întrucât nu țin seama, de exemplu, de nevoile de investiții pentru adaptarea la schimbările climatice sau pentru alte provocări de mediu, cum ar fi biodiversitatea. Ele exclud, de asemenea, investițiile publice necesare pentru a aborda costurile sociale ale tranziției și costurile inacțiunii. | (28) These estimates are conservative, as they do not consider, for instance, the investment needs for climate adaptation or for other environmental challenges, such as biodiversity. They also exclude the public investment needed to address the social costs of the transition and the costs of inaction |
| (29) Site-ul web Exprimați-vă părerea! – Reducerea poverii administrative – : https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/lighten-load_ro | (29) ‘Have Your Say – Lighten the Load’ website: https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/lighten-load |
| (30) Raportul din 2019 al Organizației Națiunilor Unite privind discrepanțele în materie de emisii. | (30) United Nations Environment emissions gap report 2019 |
| |
| COMISIA EUROPEANĂ | EUROPEAN COMMISSION |
| Bruxelles, 11.12.2019 | Brussels, 11.12.2019 |
| COM(2019) 640 final | COM(2019) 640 final |
| ANEXĂ | ANNEX |
| la | to the |
| COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR | COMMUNICATION FROM THE COMMISSION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT, THE EUROPEAN COUNCIL, THE COUNCIL, THE EUROPEAN ECONOMIC AND SOCIAL COMMITTEE AND THE COMMITTEE OF THE REGIONS |
| Pactul ecologic european | The European Green Deal |
| Anexă la Comunicarea privind Pactul ecologic european | Annex to the Communication on the European Green Deal |
| Foaie de parcurs – Acțiuni-cheie | Roadmap - Key actions |
| Acțiuni | Calendar indicativ 1 | Actions | Indicative Timetable 1 |
| Nivelul de ambiție în materie de climă | Climate ambition |
| Propunere privind un act legislativ european privind clima care să consacre obiectivul atingerii neutralității climatice până în 2050 | Martie 2020 | Proposal on a European ‘Climate Law’ enshrining the 2050 climate neutrality objective | March 2020 |
| Un plan cuprinzător vizând stabilirea unui obiectiv climatic al UE mai ambițios, de a reduce, în mod responsabil, emisiile până în 2030 la cel puțin 50 % și aproape de 55 % | Vara 2020 | Comprehensive plan to increase the EU 2030 climate target to at least 50% and towards 55% in a responsible way | Summer 2020 |
| Propuneri de revizuire a măsurilor legislative relevante vizând atingerea obiectivului ambițios în materie de climă, ca urmare a revizuirii Directivei privind sistemul de comercializare a certificatelor de emisii; Regulamentul privind partajarea eforturilor; Regulamentul privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultura; Directiva privind eficiența energetică; Directiva privind energia din surse regenerabile; Standardele de performanță privind emisiile de CO2 pentru autoturisme și camionete | Iunie 2021 | Proposals for revisions of relevant legislative measures to deliver on the increased climate ambition, following the review of Emissions Trading System Directive; Effort Sharing Regulation; Land use, land use change and forestry Regulation; Energy Efficiency Directive; Renewable Energy Directive; CO2 emissions performance standards for cars and vans | June 2021 |
| Propunere de revizuire a Directivei privind impozitarea energiei | Iunie 2021 | Proposal for a revision of the Energy Taxation Directive | June 2021 |
| Propunere de instituire a unui mecanism de ajustare la frontieră a taxelor pentru emisiile de dioxid de carbon pentru anumite sectoare | 2021 | Proposal for a carbon border adjustment mechanism for selected sectors | 2021 |
| O nouă strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice | 2020/2021 | New EU Strategy on Adaptation to Climate Change | 2020/2021 |
| Energie curată, accesibilă ca preț și sigură | Clean, affordable and secure energy |
| Evaluarea versiunilor finale ale planurilor naționale privind energia și clima | Iunie 2020 | Assessment of the final National Energy and Climate Plans | June 2020 |
| Strategia pentru integrarea inteligentă a sectorului | 2020 | Strategy for smart sector integration | 2020 |
| Inițiativa privind „valul de renovări ale clădirilor” pentru sectorul construcțiilor | 2020 | ‘Renovation wave’ initiative for the building sector | 2020 |
| Evaluarea și revizuirea Regulamentului privind rețelele energetice transeuropene | 2020 | Evaluation and review of the Trans-European Network – Energy Regulation | 2020 |
| Strategia privind energia eoliană offshore | 2020 | Strategy on offshore wind | 2020 |
| Strategia industrială pentru o economie curată și circulară | Industrial strategy for a clean and circular economy |
| Strategia pentru politica industrială a UE | Martie 2020 | EU Industrial strategy | March 2020 |
| Planul de acțiune pentru economia circulară, care include o inițiativă privind produsele durabile și se axează în special pe sectoare economice cu o utilizare intensivă a resurselor, cum ar fi sectorul textilelor, al construcțiilor, al produselor electronice și al materialelor plastice | Martie 2020 | Circular Economy Action Plan, including a sustainable products initiative and particular focus on resource intense sectors such as textiles, construction, electronics and plastics | March 2020 |
| Inițiative de stimulare a piețelor-lider pentru produse circulare și neutre din punct de vedere climatic în sectoarele industriale mari consumatoare de energie | Din 2020 | Initiatives to stimulate lead markets for climate neutral and circular products in energy intensive industrial sectors | From 2020 |
| Propunere de sprijinire a proceselor de producție a oțelului fără emisii de dioxid de carbon până în 2030 | 2020 | Proposal to support zero carbon steel-making processes by 2030 | 2020 |
| Acte legislative privind bateriile în sprijinul Planului strategic de acțiune privind bateriile și al economiei circulare | Octombrie 2020 | Legislation on batteries in support of the Strategic Action Plan on Batteries and the circular economy | October 2020 |
| Propunere de reforme legislative în materie de deșeuri | Din 2020 | Propose legislative waste reforms | From 2020 |
| Mobilitate durabilă și inteligentă | Sustainable and smart mobility |
| Strategia pentru o mobilitate durabilă și inteligentă | 2020 | Strategy for sustainable and smart mobility | 2020 |
| Apel la finanțare pentru sprijinirea instalării de puncte publice de reîncărcare și de realimentare ca parte a infrastructurii pentru combustibili alternativi | Din 2020 | Funding call to support the deployment of public recharging and refuelling points as part of alternative fuel infrastructure | From 2020 |
| Evaluarea opțiunilor legislative de stimulare a producției și a furnizării de combustibili alternativi durabili pentru diferitele moduri de transport | Din 2020 | Assessment of legislative options to boost the production and supply of sustainable alternative fuels for the different transport modes | From 2020 |
| Propunere revizuită de directivă privind transporturile combinate | 2021 | Revised proposal for a Directive on Combined Transport | 2021 |
| Revizuirea Directivei privind infrastructura pentru combustibili alternativi și a Regulamentului privind rețelele energetice transeuropene | 2021 | Review of the Alternative Fuels Infrastructure Directive and the Trans European Network – Transport Regulation | 2021 |
| Inițiative pentru sporirea și gestionarea mai bună a capacității căilor ferate și a căilor navigabile interioare | Din 2021 | Initiatives to increase and better manage the capacity of railways and inland waterways | From 2021 |
| Propunere de instituire a unor standarde mai stricte privind emisiile de poluanți atmosferici pentru vehiculele cu motor de combustie | 2021 | Proposal for more stringent air pollutant emissions standards for combustion-engine vehicles | 2021 |
| Înverzirea politicii agricole comune/strategia „De la fermă la consumator” | Greening the Common Agricultural Policy / ‘Farm to Fork’ Strategy |
| Examinarea proiectelor de planuri strategice naționale, cu referire la obiectivele ambițioase ale Pactului ecologic european și ale strategiei „De la fermă la consumator” | 2020-2021 | Examination of the draft national strategic plans, with reference to the ambitions of the European Green Deal and the Farm to Fork Strategy | 2020-2021 |
| Strategia „De la fermă la consumator” | Măsuri, inclusiv de natură legislativă, vizând reducerea în mod semnificativ a utilizării pesticidelor chimice și a riscurilor reprezentate de acestea, precum și reducerea utilizării îngrășămintelor și a antibioticelor | Primăvara 2020 | 2021 | ‘Farm to Fork’ Strategy | Measures, including legislative, to significantly reduce the use and risk of chemical pesticides, as well as the use of fertilizers and antibiotics | Spring 2020 | 2021 |
| Conservarea și protejarea biodiversității | Preserving and protecting biodiversity |
| Strategia UE în domeniul biodiversității pentru 2030 | Martie 2020 | EU Biodiversity Strategy for 2030 | March 2020 |
| Măsuri de remediere a principalelor cauze ale declinului biodiversității | Din 2021 | Measures to address the main drivers of biodiversity loss | From 2021 |
| Noua Strategie a UE pentru păduri | 2020 | New EU Forest Strategy | 2020 |
| Măsuri de sprijinire a lanțurilor valorice care nu implică defrișări | Din 2020 | Measures to support deforestation-free value chains | From 2020 |
| Către un obiectiv ambițios de reducere la zero a poluării pentru un mediu fără substanțe toxice | Towards a zero-pollution ambition for a toxic free environment |
| Strategia privind substanțele chimice pentru durabilitate | Vara 2020 | Chemicals strategy for sustainability | Summer 2020 |
| Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării apei, aerului și solului | 2021 | Zero pollution action plan for water, air and soil | 2021 |
| Revizuirea măsurilor de combatere a poluării generate de instalațiile industriale de mari dimensiuni | 2021 | Revision of measures to address pollution from large industrial installations | 2021 |
| Integrarea durabilității în toate politicile UE | Mainstreaming sustainability in all EU policies |
| Propunere de creare a unui mecanism pentru o tranziție echitabilă, inclusiv a unui fond pentru o tranziție echitabilă, precum și a unui plan de investiții pentru o Europă durabilă | Ianuarie 2020 | Proposal for a Just Transition Mechanism, including a Just Transition Fund, and a Sustainable Europe Investment Plan | January 2020 |
| Strategia reînnoită privind finanțarea durabilă | Toamna 2020 | Renewed sustainable finance strategy | Autumn 2020 |
| Revizuirea Directivei privind raportarea nefinanciară | 2020 | Review of the Non-Financial Reporting Directive | 2020 |
| Inițiative de examinare și de evaluare comparativă a practicilor de „înverzire” a bugetului ale statelor membre și ale UE | Din 2020 | Initiatives to screen and benchmark green budgeting practices of the Member States and of the EU | From 2020 |
| Revizuirea orientărilor relevante privind ajutoarele de stat, inclusiv a orientărilor privind ajutoarele de stat pentru protecția mediului și energie | 2021 | Review of the relevant State aid guidelines, including the environment and energy State aid guidelines | 2021 |
| Alinierea tuturor noilor inițiative ale Comisiei la obiectivele Pactului ecologic și promovarea inovării | Din 2020 | Align all new Commission initiatives in line with the objectives of the Green Deal and promote innovation | From 2020 |
| Identificarea și remedierea de către părțile interesate a legislației incoerente care reduce eficacitatea punerii în aplicare a Pactului ecologic european | Din 2020 | Stakeholders to identify and remedy incoherent legislation that reduces the effectiveness in delivering the European Green Deal | From 2020 |
| Integrarea obiectivelor de dezvoltare durabilă în cadrul semestrului european | Din 2020 | Integration of the Sustainable Development Goals in the European Semester | From 2020 |
| UE ca lider mondial | The EU as a global leader |
| UE trebuie să continue să ocupe un loc de prim-plan în cadrul negocierilor internaționale privind clima și biodiversitatea și să consolideze în continuare cadrul politic internațional | Din 2019 | EU to continue to lead the international climate and biodiversity negotiations, further strengthening the international policy framework | From 2019 |
| Consolidarea diplomației UE referitoare la Pactul ecologic, în cooperare cu statele membre | Din 2020 | Strengthen the EU’s Green Deal Diplomacy in cooperation with Member States | From 2020 |
| Depunerea de eforturi bilaterale pentru a-i îndemna pe parteneri să acționeze și să asigure comparabilitatea acțiunilor și a politicilor | Din 2020 | Bilateral efforts to induce partners to act and to ensure comparability of action and policies | From 2020 |
| Agenda ecologică pentru Balcanii de Vest | Din 2020 | Green Agenda for the Western Balkans | From 2020 |
| Să acționăm împreună - un Pact climatic european | Working together – a European Climate Pact |
| Lansarea Pactului climatic european | Martie 2020 | Launch of the European Climate Pact | March 2020 |
| Propunere de derulare a celui de al 8-lea program de acțiune pentru mediu | 2020 | Proposal for an 8th Environmental Action Programme | 2020 |
| (1) | (1) |
| Programul de lucru al Comisiei pentru 2020 va oferi mai multă claritate cu privire la calendarul acțiunilor relevante anunțate pentru 2020 | The Commission’s work programme for 2020 will provide further clarity on the timing of relevant actions announced for 2020 |
