This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 32024R2509
Regulation (EU, Euratom) 2024/2509 of the European Parliament and of the Council of 23 September 2024 on the financial rules applicable to the general budget of the Union (recast)
Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 septembrie 2024 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (reformare)
Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 septembrie 2024 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (reformare)
PE/99/2023/REV/1
JO L, 2024/2509, 26.9.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/2509/oj (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
In force
![]() |
Jurnalul Ofícial |
RO Seria L |
2024/2509 |
26.9.2024 |
REGULAMENTUL (UE, Euratom) 2024/2509 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
din 23 septembrie 2024
privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii
(reformare)
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 322 alineatul (1), coroborat cu Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în special articolul 106a,
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,
având în vedere avizul Curții de Conturi (1),
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (2),
întrucât:
(1) |
Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (3) trebuie să facă obiectul mai multor modificări. Este necesar, din motive de claritate și securitate juridică, să se procedeze la reformarea respectivului regulament. |
(2) |
Prezentul regulament prevede normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (denumit în continuare „bugetul”) în înțelesul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și nu reglementează și nu afectează punerea în aplicare a măsurilor restrictive adoptate în temeiul TFUE și al Tratatului privind Uniunea Europeană (TUE), inclusiv în cadrul execuției bugetului Uniunii. |
(3) |
Ținând seama de experiența dobândită în ceea ce privește punerea în aplicare a normelor financiare aplicabile bugetului și în urma adoptării Regulamentului (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului (4), ar trebui să fie efectuate anumite modificări specifice pentru a alinia normele financiare respective la noul cadru juridic, pentru a le adapta la nevoile de gestionare eficientă a crizelor și pentru a spori protecția intereselor financiare ale Uniunii. În plus, ar trebui să fie efectuate simplificări specifice, actualizări tehnice și corecții. |
(4) |
În urma adoptării Regulamentului (UE, Euratom) 2020/2093, trimiterile la actele de bază ar trebui să fie înlocuite, iar trimiterile la Decizia (UE, Euratom) 2020/2053 a Consiliului (5), la Regulamentul (UE, Euratom) 2021/768 al Consiliului (6) și la Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii (7), ar trebui să fie adăugate la trimiterile utilizate în întregul regulament. |
(5) |
Din motive de claritate, toate trimiterile la Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (8), care a fost abrogat, ar trebui să fie înlocuite cu trimiteri la Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (9). |
(6) |
Din motive de securitate juridică, ar trebui să fie corectate o serie de trimiteri încrucișate. |
(7) |
Este necesar să se reflecte mai bine natura specifică și funcționarea provizionării datoriilor financiare și a garanțiilor bugetare. Anumite definiții și norme privind garanțiile bugetare, angajamentele bugetare, angajamentele juridice, creditele de plată, destinatarii și publicarea informațiilor privind destinatarii ar trebui, prin urmare, să fie ajustate. Ar trebui să fie adăugată o definiție a fazei de constituire de provizioane pentru datoriile financiare. În plus, definițiile ar trebui să fie actualizate, în special pentru a reflecta modificările aduse normelor privind achizițiile și introducerea unor norme privind donațiile nefinanciare. |
(8) |
Pentru a spori transparența în ceea ce privește beneficiarii fondurilor Uniunii care sunt organizații neguvernamentale, ar trebui să fie introdusă o definiție a organizațiilor neguvernamentale, care să prevadă criterii de identificare a acestora. În plus, solicitanții de granturi ar trebui să își declare statutul juridic, indicându-se inclusiv dacă aceștia sunt organizații neguvernamentale. |
(9) |
În prezentul regulament ar trebui să fie introdusă o trimitere la regimul general de condiționalitate pentru protecția bugetului prevăzut în Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului (10). Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 este o componentă esențială a cadrului juridic pentru execuția bugetului. |
(10) |
Este esențial ca, în cadrul execuției bugetului, statele membre și Comisia să asigure respectarea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și a valorilor Uniunii consacrate la articolul 2 din TUE. |
(11) |
Prezentul regulament ar trebui să le permită ordonatorilor de credite, dacă este relevant în conformitate cu normele sectoriale, să adopte măsuri adecvate și să întreprindă acțiuni pentru a proteja bugetul, de exemplu prin suspendarea plăților, în cazurile în care punerea în aplicare de către un stat membru a unei acțiuni finanțate din fonduri ale Uniunii este afectată de nerespectarea de către statul membru respectiv a valorilor relevante ale Uniunii și a drepturilor fundamentale. |
(12) |
Principiile bugetare fundamentale ar trebui să fie menținute. Derogările existente de la aceste principii pentru anumite domenii, cum ar fi cercetarea, acțiunile externe și fondurile structurale, ar trebui să fie revizuite și simplificate cât mai mult posibil, ținându-se cont de pertinența lor continuă, valoarea lor adăugată pentru buget și sarcina pe care o impun părților interesate. |
(13) |
Normele privind reportarea creditelor ar trebui să fie prezentate mai clar și ar trebui să fie făcută o distincție între reportările automate și cele neautomate. Instituțiile vizate ale Uniunii ar trebui să furnizeze informații Parlamentului European și Consiliului cu privire atât la reportările automate, cât și la cele neautomate. |
(14) |
Reportarea și utilizarea veniturilor alocate externe pentru programul sau acțiunea următoare ar trebui să fie permise în vederea utilizării eficiente a acestor fonduri. Veniturile alocate interne ar trebui să poată fi reportate numai în exercițiul financiar următor, în absența unor dispoziții contrare în prezentul regulament. |
(15) |
În urma adoptării Regulamentului (UE, Euratom) 2020/2093 și a actelor conexe de bază, ar trebui să fie încorporate în prezentul regulament anumite norme referitoare la principiile bugetare, în special în ceea ce privește anularea și reportarea, dezangajările și reconstituirea creditelor corespunzătoare dezangajărilor, prevăzute în Regulamentele (UE) 2021/1060 (11) și (UE) 2021/2116 (12) ale Parlamentului European și ale Consiliului. |
(16) |
În ceea ce privește veniturile alocate interne, ar trebui să fie permisă finanțarea proiectelor imobiliare noi cu veniturile din închirieri și vânzarea de clădiri. În acest scop, aceste venituri ar trebui să fie considerate drept venituri alocate interne care pot fi reportate până în momentul în care sunt utilizate pe deplin. |
(17) |
În scopul simplificării și pentru a alinia mai bine calendarul contribuțiilor din partea statelor membre la nevoile de plată corespunzătoare, toate contribuțiile financiare suplimentare din partea statelor membre la acțiunile și programele Uniunii, inclusiv contribuțiile voluntare, ar trebui să facă obiectul aceluiași tratament și să fie considerate venituri alocate externe. |
(18) |
Pentru a spori transparența și vizibilitatea în prezentarea veniturilor alocate, menținând totodată substanța informațiilor furnizate anterior, informații detaliate privind cuantumul estimat al veniturilor alocate interne și externe care urmează să fie primite, precum și alocarea prevăzută pentru liniile bugetare relevante ar trebui să fie furnizate într-o anexă, care să facă parte integrantă din buget. În plus, este oportun să se clarifice cerințele de raportare privind execuția veniturilor alocate interne și externe în anul precedent. Acest lucru va garanta că toate informațiile despre execuția veniturilor alocate și previziunile privind veniturile alocate care urmează să fie primite sunt prezentate într-un mod clar și accesibil. |
(19) |
Normele privind transferurile care fac obiectul unor dispoziții speciale ar trebui să fie actualizate pentru a ține seama de Rezerva pentru solidaritate și ajutoare de urgență instituită în temeiul Regulamentului (UE, Euratom) 2020/2093. În plus, ar trebui să fie efectuate ajustări pentru a reflecta faptul că nu mai sunt necesare proiecte de bugete rectificative pentru mobilizarea rezervei pentru solidaritate și ajutoare de urgență. |
(20) |
Instituțiile Uniunii ar trebui să poată accepta orice donație în favoarea Uniunii. |
(21) |
Pentru a permite o reacție rapidă în circumstanțe excepționale, Comisia ar trebui să poată accepta donații în natură, indiferent de valoarea lor, în cazul în care donațiile respective sunt destinate ajutorului umanitar, sprijinului de urgență, protecției civile sau ajutoarelor pentru gestionarea crizelor. Pentru a asigura garanții adecvate, Comisia ar trebui să accepte astfel de donații numai în cazul în care acceptarea este conformă cu principiile bunei gestiuni financiare și transparenței, nu generează conflicte de interese, nu afectează imaginea Uniunii și nu afectează sau nu riscă să afecteze securitatea sau ordinea publică a Uniunii sau a statelor membre. Donatorul nu ar trebui să se afle, în momentul acceptării, într-una dintre situațiile de excludere din cadrul sistemului de detectare timpurie și de excludere și nu ar trebui să fie înregistrat ca fiind exclus în baza de date corespunzătoare. În cazul în care Comisia acceptă o donație, ordonatorul de credite competent ar trebui să furnizeze informații cu privire la astfel de cazuri în raportul său anual de activitate. |
(22) |
Ar trebui să fie introdusă o dispoziție pentru a permite unei persoane juridice să sponsorizeze în natură un eveniment sau o activitate în scopuri de promovare sau de responsabilitate socială a întreprinderilor. |
(23) |
Conceptul de performanță în ceea ce privește bugetul ar trebui să fie clarificat. Performanța ar trebui să fie legată de aplicarea directă a principiului bunei gestiuni financiare. De asemenea, ar trebui să fie definit principiul bunei gestiuni financiare și ar trebui să fie stabilită o legătură între obiectivele stabilite și indicatorii de performanță, rezultate și economie, eficiență și eficacitate în utilizarea creditelor. Din motive de securitate juridică, evitând totodată conflictele cu cadrele de performanță existente ale diferitelor programe, ar trebui să fie definită terminologia legată de performanță, în special realizările și rezultatele. |
(24) |
În lumina obiectivului orizontal de integrare a dimensiunii de gen, a obiectivelor pentru monitorizarea cheltuielilor și performanței de mediu și a cheltuielilor care contribuie la stoparea și inversarea declinului biodiversității, ar trebui să fie introduși indicatori de performanță specifici pentru buget pentru a urmări cheltuielile pentru egalitatea de gen, precum și pentru atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea și pentru protecția biodiversității. Astfel de indicatori ar trebui să fie conciși și proporționali, să evite suprapunerile, să aibă un număr limitat și nu ar trebui să genereze o sarcină administrativă excesivă. Aceștia ar trebui să se bazeze pe o metodologie eficace, transparentă și cuprinzătoare și, după caz, pe dovezi științifice recunoscute la scară largă. După caz, datele colectate în legătură cu astfel de indicatori ar trebui să fie defalcate în funcție de gen și ar trebui să fie colectate într-un mod care să permită agregarea lor în toate programele relevante. |
(25) |
Având în vedere importanța abordării provocărilor climatice și de mediu și pentru a se asigura că execuția bugetară contribuie la realizarea Pactului verde european astfel cum se menționează în comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 privind Pactul verde european, a obiectivelor Uniunii în materie de climă și energie și a neutralității climatice până în 2050, conceptul de performanță în ceea ce privește bugetul ar trebui să fie extins pentru a include punerea în aplicare a programelor și a activităților într-un mod sustenabil, ceea ce nu ar împiedica realizarea obiectivelor de mediu privind atenuarea schimbărilor climatice, adaptarea la schimbările climatice, utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și marine, tranziția către o economie circulară, prevenirea și controlul poluării, precum și protejarea și refacerea biodiversității și a ecosistemelor. |
(26) |
Este important să se promoveze drepturile sociale și condițiile de muncă și de încadrare echitabile, în conformitate cu Pilonul european al drepturilor sociale și cu articolul 9 din TFUE. Dacă este fezabil și adecvat, atunci când pun în aplicare programe și activități finanțate de buget, Comisia și statele membre ar trebui să respecte dreptul intern, dreptul Uniunii, convențiile Organizației Internaționale a Muncii (OIM) și contractele colective de muncă care sunt aplicabile și relevante. |
(27) |
În conformitate cu Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (13), legislația Uniunii ar trebui să fie de înaltă calitate și ar trebui să se concentreze pe domeniile în care are cea mai mare valoare adăugată pentru cetățeni și este cât mai eficace și eficientă cu putință în realizarea obiectivelor comune de politică ale Uniunii. Evaluarea programelor de cheltuieli existente și a celor noi, precum și a activităților existente și noi care presupun cheltuieli semnificative poate contribui la atingerea respectivelor obiective. |
(28) |
Pentru a pune în aplicare angajamentul Comisiei de a fi digitală în mod implicit și de a promova controale și audituri mai eficiente și calitative prin creșterea nivelului de încredere, concomitent cu reducerea costurilor, este oportun să se introducă o trimitere explicită la utilizarea instrumentelor digitale și a tehnologiilor emergente, cum ar fi învățarea automată, automatizarea proceselor robotizate, extragerea datelor și inteligența artificială. |
(29) |
Pentru a spori protecția bugetului împotriva neregulilor, inclusiv a fraudei, corupției, conflictelor de interese și a dublei finanțări, ar trebui să fie introduse măsuri standardizate de colectare, comparare și agregare a informațiilor privind destinatarii fondurilor din partea Uniunii. În special, pentru a preveni, a detecta, a investiga și a corecta în mod eficace fraudele sau pentru a remedia neregulile, este necesar să se poată identifica persoanele fizice care sunt beneficiarii finali, direcți sau indirecți, ai finanțării din partea Uniunii sau ai utilizării abuzive a acestor fonduri. Înregistrarea și stocarea electronică a datelor privind destinatarii fondurilor din partea Uniunii, inclusiv privind beneficiarii reali ai acesteia, în sensul definiției de la articolul 3 alineatul (6) din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului (14), precum și punerea periodică la dispoziție a acestor date într-un sistem unic de informare și monitorizare integrat și interoperabil, care va cuprinde un instrument unic de extragere a datelor și de evaluare a riscurilor (denumit în continuare „sistemul informatic unic integrat”), pus la dispoziție de Comisie ar trebui să faciliteze evaluarea riscurilor în scopul selectării, atribuirii, gestiunii financiare, monitorizării, investigării, controlului și auditului și să contribuie la prevenirea, depistarea, corectarea și monitorizarea eficace a neregulilor, inclusiv a fraudei, corupției, conflictelor de interese și a dublei finanțări. Normele referitoare la înregistrarea, stocarea, transferul și prelucrarea datelor ar trebui să fie conforme cu normele aplicabile privind protecția datelor. Sistemul informatic unic integrat ar trebui să fie dezvoltat în vederea evitării dublei raportări și a reducerii sarcinii administrative pentru statele membre și pentru alte entități de punere în aplicare. Comisia ar trebui să acționeze ca operator și să fie responsabilă de dezvoltarea, gestionarea și supravegherea sistemului informatic unic integrat. Statele membre, organismele de investigare, de control și de audit ale Uniunii, inclusiv Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), Curtea de Conturi și Parchetul European (EPPO) ar trebui să aibă acces la datele respective în cadrul exercitării competențelor care le revin. Un astfel de acces ar trebui să respecte principiul necesității și al proporționalității. Datele disponibile prin intermediul sistemului informatic unic integrat ar trebui să fie puse la dispoziția Parlamentului European și a Consiliului, de la caz la caz, în măsura în care acest lucru este necesar și proporțional cu exercitarea competențelor care le revin acestora, în contextul procedurii de descărcare de gestiune pentru Comisie. |
(30) |
Sistemul informatic unic integrat ar trebui să se bazeze pe interoperabilitate, permițând ca informațiile și datele actualizate privind destinatarii fondurilor Uniunii să fie extrase din sistemul respectiv și transferate în acesta în mod automat, în timp real, atunci când este fezabil, utilizând, printre altele, bazele de date naționale relevante, sistemele interne ale organismelor și autorităților naționale relevante, ale autorităților de gestionare și de plată, bazele de date naționale privind achizițiile publice, datele disponibile public și datele din alte baze de date ale Comisiei, asigurând astfel caracterul exhaustiv și integralitatea informațiilor și datelor. |
(31) |
Sistemul informatic unic integrat ar trebui să fie conceput și pus în aplicare astfel încât să permită agregarea informațiilor relevante privind aceiași destinatari în cadrul diferitelor programe de finanțare ale Uniunii. Acesta ar trebui să utilizeze numai indicatori de risc obiectivi, proporționali, necesari pentru evaluarea riscurilor, precum și bazați pe surse fiabile de date și informații actualizate, în timp real dacă este fezabil. Sistemul informatic unic integrat ar trebui să fie conceput pentru a fi utilizat în conformitate cu principiile generale de protecție a datelor, inclusiv reducerea la minimum a datelor și limitarea stocării acestora, aplicabile prelucrării datelor cu caracter personal. |
(32) |
Pentru a se asigura că funcțiile sistemului informatic unic integrat rămân la un standard ridicat, ar trebui să fie puse în aplicare anumite acțiuni și măsuri atunci când este fezabil, inclusiv alinierea câmpurilor de date la sistemele informatice și bazele de date relevante naționale și ale Comisiei, cu adăugirile necesare în scopul utilizării instrumentului de extragere a datelor și de evaluare a riscurilor, inclusiv trimiterea la identificatorul unic al operațiunilor; integrarea bazelor de date și a sistemelor informatice naționale relevante în sistemul informatic unic integrat pentru schimbul automat de informații; punerea la dispoziția utilizatorilor a posibilității de a adapta și de a grupa indicatorii de risc și ponderile acestora în funcție de nevoile și particularitățile unui fond al Uniunii, ale unui program sau ale unei țări; utilizarea inteligenței artificiale pentru analizarea și interpretarea datelor; punerea la dispoziția utilizatorilor a mai multor posibilități de utilizare a opțiunilor de căutare și a capacităților de filtrare; oferirea de orientări utilizatorilor cu privire la interpretarea și utilizarea datelor și a rezultatelor; și formare cu privire la modul de navigare a sistemului informatic unic integrat, de evaluare a riscurilor și de luare în considerare a acestor informații în cadrul verificărilor și auditurilor. |
(33) |
În conformitate cu principiul transparenței consacrat la articolul 15 din TFUE, instituțiile Uniunii trebuie să acționeze în mod cât mai deschis cu putință. În ceea ce privește execuția bugetului, aplicarea principiului menționat implică faptul că cetățenii ar trebui să știe unde și în ce scop sunt cheltuite fondurile Uniunii. Astfel de informații promovează dezbaterea democratică, contribuie la participarea cetățenilor la procesul decizional al Uniunii, consolidează controlul instituțional și supravegherea cheltuielilor Uniunii și contribuie la creșterea credibilității acesteia. Comunicarea ar trebui să fie mai precisă și să urmărească sporirea vizibilității contribuției Uniunii pentru cetățeni. Obiectivele menționate ar trebui să fie realizate prin publicarea, preferabil folosind instrumente moderne de comunicare, a unor informații relevante privind toți destinatarii fondurilor finanțate din buget, care să țină seama de interesele legitime ale respectivilor destinatari în materie de confidențialitate și securitate și, în ceea ce privește persoanele fizice, de dreptul la respectarea vieții private și protecția datelor cu caracter personal. Prin urmare, instituțiile Uniunii ar trebui să adopte o abordare selectivă în ceea ce privește publicarea informațiilor, în conformitate cu principiul proporționalității. Deciziile de publicare ar trebui să se bazeze pe criterii relevante, pentru a se furniza informații de interes real. |
(34) |
Fără a se aduce atingere normelor privind protecția datelor cu caracter personal, ar trebui să se urmărească o transparență maximă în ceea ce privește informațiile referitoare la destinatari. Informațiile privind destinatarii fondurilor Uniunii executate prin gestiune directă ar trebui să fie publicate pe un site centralizat și dedicat al instituțiilor Uniunii, precum sistemul de transparență financiară, și ar trebui să fie ușor accesibile prin soluții tehnice adecvate și sigure. Cerințele în materie de publicare ar trebui să acopere toate metodele de execuție bugetară, inclusiv cele aplicate de alte instituții și organe ale Uniunii. |
(35) |
Comisia ar trebui să fie în măsură să execute bugetul în mod indirect, prin intermediul unor organizații din statele membre. Din motive de securitate juridică, este, prin urmare, oportun să se definească o organizație dintr-un stat membru ca fiind o entitate stabilită într-un stat membru ca organism de drept public, sau ca fiind un organism reglementat de dreptul privat căruia i-a fost încredințată o misiune de serviciu public și căruia i s-au oferit garanții financiare adecvate de către statul membru respectiv. Sprijinul financiar furnizat unor astfel de organisme de drept privat de către un stat membru în conformitate cu cerințele existente prevăzute în dreptul Uniunii sub o formă stabilită de statul membru respectiv și care nu necesită neapărat o garanție bancară ar trebui să fie considerat ca reprezentând o garanție financiară adecvată. |
(36) |
Datele cu caracter personal care se referă la persoane fizice nu ar trebui să fie disponibile public decât pe perioada de utilizare a fondurilor de către destinatari și, prin urmare, datele respective ar trebui să fie șterse după doi ani. |
(37) |
În majoritatea cazurilor care fac obiectul prezentului regulament, publicarea se referă la persoane juridice. Atunci când sunt vizate persoane fizice, publicarea datelor cu caracter personal ar trebui să respecte principiul proporționalității dintre valoarea cuantumului acordat și necesitatea de a controla utilizarea optimă a fondurilor. În astfel de cazuri, publicarea regiunii corespunzătoare nivelului 2 din nomenclatorul comun al unităților teritoriale de statistică (NUTS) este în concordanță cu obiectivul publicării informațiilor privind destinatarii și asigură egalitatea de tratament între state membre de dimensiuni diferite, respectând, totodată, dreptul destinatarilor la viață privată și, în special, la protecția datelor lor cu caracter personal. |
(38) |
Din motive de securitate juridică și în conformitate cu principiul proporționalității, ar trebui să se specifice situațiile în care nu ar trebui să aibă loc publicarea. De exemplu, informațiile nu ar trebui să fie publicate privind bursele de studii sau alte forme de sprijin direct acordat persoanelor fizice aflate cel mai mult în nevoie, privind anumite contracte cu o valoare foarte mică sau privind sprijinul financiar sub un anumit prag prevăzut prin instrumente financiare ori garanții bugetare, sau în cazurile în care divulgarea riscă să amenințe drepturile și libertățile persoanelor fizice vizate, astfel cum sunt protejate de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, sau să aducă prejudicii intereselor comerciale ale destinatarilor. Cu toate acestea, în cazul granturilor, nu ar trebui să existe nicio scutire specială de la obligația de a publica informațiile pe baza unui prag specific, pentru a menține practica actuală și pentru a permite transparența. |
(39) |
În cazul în care datele cu caracter personal ale destinatarilor sunt publicate în scopul transparenței în ceea ce privește utilizarea fondurilor Uniunii și controlul procedurilor de atribuire, destinatarii respectivi ar trebui să fie informați cu privire la o astfel de publicare, precum și cu privire la drepturile lor și la procedurile aplicabile pentru exercitarea drepturilor respective, în conformitate cu Regulamentele (UE) 2018/1725 și (UE) 2016/679 (15) ale Parlamentului European și ale Consiliului. |
(40) |
Pentru a asigura faptul că principiul egalității de tratament este respectat pentru toți destinatarii, informațiile referitoare la persoanele fizice ar trebui, de asemenea, să fie publicate, în conformitate cu obligația impusă statelor membre de a asigura un grad ridicat de transparență cu privire la contractele care depășesc pragurile prevăzute în Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului (16). |
(41) |
În cazul gestiunii indirecte și partajate, persoanele, entitățile sau organismele desemnate care execută fonduri ale Uniunii ar trebui să pună la dispoziție informații privind destinatarii și destinatarii finali. În cazul gestiunii partajate, informațiile ar trebui să fie publicate în conformitate cu norme sectoriale specifice. Statele membre care primesc și execută fonduri ale Uniunii în cadrul gestiunii directe ar trebui să pună la dispoziție informații cu privire la destinatarii acestora, în conformitate cu prezentul regulament. Comisia ar trebui să pună la dispoziție informații privind un site unic, inclusiv o mențiune privind adresa acestuia, unde se pot găsi informațiile privind destinatarii și destinatarii finali. |
(42) |
Pentru a asigura o mai mare claritate și transparență a datelor cu privire la instrumentele financiare executate prin gestiune directă și indirectă, este necesar să se reunească toate cerințele de raportare într-un singur document de lucru care să fie anexat la proiectul de buget. |
(43) |
Pentru a asigura transparența, a evita anumite suprapuneri și a alinia calendarul raportării la disponibilitatea datelor relevante, asigurându-se totodată că nu se pierde nicio informație, informațiile privind garanțiile bugetare, fondul comun de provizionare și datoriile contingente acoperite sub plafonul resurselor proprii ar trebui să fie regrupate în cadrul acestor trei categorii și prezentate în mod cuprinzător în rapoartele respective. |
(44) |
Pentru a spori transparența și acuratețea raportării, informațiile privind instrumentele financiare prezentate în documentul de lucru anexat la proiectul de buget ar trebui să includă informații privind pierderile realizate din active. |
(45) |
Pentru a asigura sincronizarea cu calendarul pentru adoptarea situației estimărilor, documentul de lucru privind politica imobiliară a Comisiei ar trebui să fie anexat la proiectul de buget. |
(46) |
În vederea promovării bunelor practici în execuția Fondului european de dezvoltare regională (FEDR), a Fondului social european (FSE), a Fondului de coeziune, a Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și a Fondului european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură (FEAMPA), precum și a Fondului european de garantare agricolă (FEGA), Comisia ar trebui, în scop informativ, să poată pune la dispoziția organismelor responsabile de activități de gestiune și de control un ghid metodologic fără caracter obligatoriu care să prezinte abordarea și strategiile sale de control, inclusiv listele de verificare și exemple de bune practici. Ghidul respectiv ar trebui să fie actualizat ori de câte ori este necesar. |
(47) |
Jurisprudența (17) care obligă Comisia să plătească dobânzi sau alte taxe datorate pentru cuantumurile amenzilor anulate sau reduse de Curtea de Justiție a Uniunii Europene a generat o situație nouă și imprevizibilă. Este necesar, prin urmare, să se permită deducerea din veniturile la buget a oricăror dobânzi sau a altor taxe datorate pentru cuantumurile amenzilor ori ale altor sancțiuni anulate sau reduse, inclusiv a oricărui randament negativ aferent cuantumurilor respective. Această excepție de la interdicția privind veniturile negative ar trebui să fie limitată la această situație specifică. Pentru a respecta principiul general al restabilirii situației anterioare (restitutio in integrum) aplicabil amenzilor sau altor sancțiuni impuse de instituțiile Uniunii care sunt ulterior anulate sau reduse de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, este necesar să se prevadă că niciun randament negativ al cuantumului colectat cu titlu provizoriu al unor astfel de amenzi sau sancțiuni impuse de instituțiile Uniunii nu se deduce din cuantumul care trebuie să fie rambursat. Pentru a compensa privarea de beneficiile unei creanțe de la data la care terții în cauză au plătit cu titlu provizoriu amenda către Comisie până la data rambursării, la cuantumul care trebuie să fie rambursat ar trebui să se adauge o dobândă calculată la rata utilizată de Banca Centrală Europeană pentru principalele sale operațiuni de refinanțare, majorată cu un punct procentual și jumătate, drept compensație adecvată pentru terții respectivi aflate într-o astfel de situație, nemaifiind nevoie să se aplice nicio altă rată a dobânzii la cuantumul în cauză. În plus, rata respectivă corespunde ratei dobânzii aplicabile debitorului atunci când acesta alege să amâne plata unei amenzi sau a unei alte sancțiuni și oferă o garanție financiară în locul plății. Aceste dobânzi și taxe ar trebui să fie deduse ca venituri negative numai până la 31 decembrie 2027, în așteptarea unei soluții definitive pentru cadrul financiar multianual de după 2027 în raport cu rata dobânzii și a altor taxe care ar trebui să fie plătite drept compensație adecvată pentru rambursarea amenzilor sau a altor sancțiuni anulate sau reduse. Această soluție definitivă ar trebui să țină seama de experiența anterioară și de evoluțiile viitoare preconizate și ar trebui să fie în conformitate cu aplicarea principiilor bugetare stabilite în prezentul regulament. Pentru a se asigura un flux de numerar suficient pentru a compensa terții în cauză pentru privarea de beneficiile unei creanțe în cazurile în care o amendă sau o altă sancțiune a fost anulată sau cuantumul său a fost redus, ar putea fi necesar să se permită ca sumele primite sub formă de amenzi sau de alte sancțiuni, precum și eventualele dobânzi acumulate sau alte venituri generate de acestea să fie înregistrate în buget până la sfârșitul exercițiului financiar următor. Pentru a asigura transparența deplină a acestui mecanism, Comisia ar trebui să furnizeze Parlamentului European și Consiliului toate informațiile disponibile în cadrul procedurii bugetare anuale. |
(48) |
Având în vedere creșterea volumului operațiunilor de împrumut și de credit efectuate de Comisie în numele Uniunii pentru a finanța redresarea în urma pandemiei de COVID-19, transparența în ceea ce privește operațiunile respective ar trebui să fie consolidată în continuare. Pentru a aborda complexitatea sporită a operațiunilor respective și a asigura o mai bună vizibilitate a conținutului lor, la documentul anexat la secțiunea din buget referitoare la Comisie ar trebui să se adauge o prezentare de ansamblu cuprinzătoare a operațiunilor de împrumut și de credit efectuate de Comisie. Respectiva prezentare de ansamblu ar trebui să includă, printre altele, informații detaliate privind scadențele, calendarul plăților, dobânzile datorate la nivel agregat, baza de investitori de pe piața primară și, după caz, dimensiunea și costurile rezervei comune de lichidități care stă la baza strategiei de finanțare diversificate, precum și planul de împrumut. În plus, respectiva prezentare de ansamblu ar trebui să indice datele subiacente și metodologia folosită de Comisie pentru a calcula dobânda suportată și pentru a estima dobânda datorată, fără a include nicio informație sensibilă privind piața. |
(49) |
Este necesar să se prevadă posibilitatea încheierii de către instituțiile Uniunii a unor acorduri între acestea la nivelul serviciilor, pentru a facilita executarea creditelor acestora și, de asemenea, posibilitatea de a încheia astfel de acorduri între departamentele instituțiilor Uniunii, organele Uniunii, oficiile europene, organele sau persoanele cărora li se încredințează punerea în aplicare a unor acțiuni specifice în cadrul politicii externe și de securitate comune (PESC) în temeiul titlului V din TUE și Biroul secretarului general al Consiliului superior al școlilor europene pentru prestarea de servicii, furnizarea de produse sau executarea de lucrări sau executarea contractelor imobiliare. |
(50) |
Din motive de securitate juridică, este necesar să se clarifice faptul că legea aplicabilă, în temeiul căreia trebuie să fie luate orice măsuri adecvate cu privire la conflictele de interese, include dreptul Uniunii și dreptul intern referitoare la conflictele de interese. |
(51) |
Pentru sporirea incluziunii, organismele de drept privat sau de drept al Uniunii stabilite într-un stat membru și eligibile pentru a li se încredința execuția unor fonduri sau a unor garanții bugetare ale Uniunii, în conformitate cu norme sectoriale specifice, ar trebui să fie adăugate la lista entităților cărora li se pot încredința sarcini de execuție bugetară în măsura în care sunt controlate de organisme de drept public sau organisme de drept privat cu o misiune de serviciu public eligibile în cadrul gestiunii indirecte și care dispun de garanții financiare adecvate. În cazul în care astfel de organisme de drept privat sau de drept al Uniunii nu beneficiază de sprijin financiar din partea unui stat membru, garanțiile financiare adecvate ar trebui să ia forma răspunderii solidare din partea organismelor de control sau a unor garanții financiare echivalente. |
(52) |
Este oportun să se stabilească procedura pentru înființarea de noi oficii europene și să se stabilească o distincție între sarcinile obligatorii și neobligatorii ale unor astfel de oficii. Ar trebui să fie introdusă posibilitatea ca instituțiile Uniunii, organele Uniunii și alte oficii europene să delege competențele de ordonator de credite directorului unui oficiu european. Oficiile europene ar trebui, de asemenea, să aibă posibilitatea de a încheia acorduri la nivelul serviciilor pentru prestarea de servicii, furnizarea de produse sau executarea de lucrări sau executarea contractelor imobiliare. Este oportun să se stabilească norme specifice pentru ținerea de evidențe contabile, dispoziții de autorizare a contabilului Comisiei să delege o parte din sarcinile sale personalului acestor oficii, precum și proceduri de operare pentru conturile bancare pe care Comisia ar trebui să poată să le deschidă în numele unui oficiu european. |
(53) |
Pentru a îmbunătăți eficacitatea agențiilor executive din punctul de vedere al costurilor și având în vedere experiența practică dobândită cu alte organe ale Uniunii, ar trebui să existe posibilitatea de a încredința contabilului Comisiei toate sarcinile contabilului agenției executive în cauză sau o parte a acestor sarcini. |
(54) |
Din motive de securitate juridică, este necesar să se clarifice faptul că directorii agențiilor executive acționează în calitate de ordonatori de credite delegați atunci când gestionează creditele operaționale ale programelor delegate agențiilor lor. Pentru a asigura un impact maxim al creșterilor de eficiență care decurg din centralizarea globală a anumitor servicii de sprijin, ar trebui să se prevadă în mod explicit posibilitatea ca agențiile executive să execute cheltuielile administrative. |
(55) |
Este necesar să se stabilească norme privind competențele și responsabilitățile actorilor financiari, în special ale ordonatorilor de credite și ale contabililor. |
(56) |
Parlamentul European, Consiliul, Curtea de Conturi și contabilul Comisiei ar trebui să fie informați cu privire la numirea sau încetarea exercitării funcției a unui ordonator de credite delegat, a unui auditor intern și a unui contabil, în termen de două săptămâni de la o astfel de numire sau încetare a exercitării funcției. |
(57) |
Ordonatorii de credite ar trebui să fie pe deplin responsabili de toate operațiunile de venituri și de cheltuieli efectuate sub autoritatea lor și de sistemele de control intern, și ar trebui să fie trași la răspundere pentru acțiunile lor, printre altele, dacă este necesar, prin proceduri disciplinare. |
(58) |
Ar trebui, de asemenea, să se stabilească sarcinile, responsabilitățile și principiile procedurilor de urmat de către ordonatorii de credite. Ordonatorii de credite delegați ar trebui să se asigure că ordonatorii de credite subdelegați și personalul lor primesc informații și formare privind standardele de control, precum și metodele și tehnicile respective și că sunt luate măsuri pentru a asigura funcționarea sistemului de control. Ordonatorul de credite delegat ar trebui să raporteze instituției Uniunii de care aparține cu privire la modul de îndeplinire a sarcinilor sub forma unui raport anual. Raportul respectiv ar trebui să includă informațiile financiare și de gestiune necesare pentru a sprijini declarația de asigurare a ordonatorului în cauză referitoare la îndeplinirea funcțiilor sale, inclusiv informațiile privind performanța generală a operațiunilor efectuate. Documentele justificative referitoare la operațiunile efectuate ar trebui să fie păstrate pentru cel puțin cinci ani. Diversele forme de proceduri de negociere pentru atribuirea contractelor de achiziții publice ar trebui să facă obiectul unui raport special din partea ordonatorului de credite delegat adresat instituției Uniunii în cauză și al unui raport de la respectiva instituție a Uniunii către Parlamentul European și Consiliu, întrucât procedurile respective reprezintă derogări de la procedurile obișnuite de atribuire. |
(59) |
Ar trebui să fie luat în considerare rolul dublu al șefilor de delegații ale Uniunii, precum și al adjuncților, în absența acestora, de ordonatori de credite subdelegați pentru Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și, în ceea ce privește creditele operaționale, pentru Comisie. |
(60) |
Delegarea de către Comisie a competențelor de execuție bugetară pentru creditele operaționale înscrise în propria sa secțiune din buget către adjuncții șefilor de delegații ale Uniunii ar trebui să fie limitată la situațiile în care executarea respectivelor sarcini de către adjuncții șefilor de delegații ale Uniunii este strict necesară pentru a asigura continuitatea activității pe durata absenței șefilor de delegații ale Uniunii. Adjuncțiilor șefilor de delegații ale Uniunii nu ar trebui să li se permită să exercite respectivele competențe în mod sistematic sau din motive care țin de diviziunea activității interne. |
(61) |
Contabilul ar trebui să fie responsabil cu buna executare a plăților, cu încasarea veniturilor și cu recuperarea creanțelor. Contabilul ar trebui să gestioneze trezoreria, conturile bancare și dosarele terților, să țină evidența contabilă și să fie responsabil cu întocmirea situațiilor financiare ale instituțiilor Uniunii. Contabilul Comisiei ar trebui să fie singura persoană care are dreptul să stabilească normele contabile și planurile de conturi armonizate, în timp ce contabilii tuturor celorlalte instituții ale Uniunii ar trebui să stabilească procedurile contabile aplicabile în instituțiile lor. |
(62) |
De asemenea, ar trebui să se definească modalitățile de numire și de încetare a exercitării funcției privind contabilul. |
(63) |
Contabilul ar trebui să instituie proceduri prin care să se asigure că nici conturile deschise pentru gestionarea trezoreriei și nici conturile de avans nu au sold debitor. |
(64) |
Este oportun să se alinieze mijloacele de plată autorizate pentru gestionarea trezoreriei la metodele moderne de plată, inclusiv cardurile de credit și portofelele electronice. |
(65) |
Având în vedere că plățile efectuate de delegațiile Uniunii prin intermediul normelor standard privind operațiunile bugetare, de trezorerie și contabile (procedurile bugetare) sunt efectuate din ce în ce mai mult prin intermediul trezoreriei centrale și, în consecință, numărul tranzacțiilor și cuantumurile plătite prin intermediul conturilor de avans scad, este oportun să se simplifice normele privind crearea, administrarea și controlul conturilor de avans. |
(66) |
Ar trebui să fie stabilite condițiile de utilizare a conturilor de avans și un sistem de gestiune care constituie o excepție de la procedurile bugetare uzuale și care se referă numai la cuantumuri limitate și ar trebui să fie precizate sarcinile și responsabilitățile administratorilor conturilor de avans, precum și cele ale ordonatorului de credite și ale contabilului în ceea ce privește controlul conturilor de avans. Din motive de eficiență, în delegațiile Uniunii ar trebui să se constituie conturi de avans pentru creditele înscrise atât în secțiunile din buget aferente Comisiei, cât și în cele ale SEAE. De asemenea, este oportun să se permită, în condiții specifice, utilizarea conturilor de avans în delegațiile Uniunii pentru plățile cu o valoare limitată, conform procedurilor bugetare. În ceea ce privește numirea administratorilor conturilor de avans, ar trebui să fie posibil ca aceștia să fie selectați și din rândul personalului angajat de Comisie în domeniul operațiunilor de ajutor pentru gestionarea crizelor și a celor de ajutor umanitar, ori de câte ori nu există personal disponibil în cadrul Comisiei care intră sub incidența Statutului funcționarilor Uniunii Europene și Regimului aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii, stabilite în Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 al Consiliului (18) (denumit în continuare „Statutul funcționarilor”). |
(67) |
Pentru a ține cont de situația existentă în domeniul operațiunilor de ajutor pentru gestionarea crizelor și a celor de ajutor umanitar ori de câte ori nu există personal disponibil în cadrul Comisiei care intră sub incidența Statutului funcționarilor, precum și de dificultățile tehnice de a avea toate angajamentele juridice semnate de ordonatorul de credite competent, ar trebui să se permită personalului angajat de Comisie în acest domeniu să își asume angajamente juridice cu o valoare foarte mică, de până la 2 500 EUR, care sunt legate de plățile efectuate din conturile de avans, iar șefilor de delegații ale Uniunii sau adjuncților acestora să își asume angajamente juridice la solicitarea ordonatorului de credite competent al Comisiei. |
(68) |
Odată definite sarcinile și responsabilitățile actorilor financiari, aceștia pot fi ținuți răspunzători numai în condițiile prevăzute de Statutul funcționarilor. În cadrul instituțiilor Uniunii au fost constituite grupuri specializate în domeniul neregulilor financiare în temeiul Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (19). Însă, având în vedere numărul limitat de cazuri care le sunt prezentate, precum și din motive de eficiență, este oportun ca funcțiile lor să fie transferate unui comitet interinstituțional instituit în temeiul prezentului regulament (denumit în continuare „comitetul”). Comitetul ar trebui să fie creat cu scopul de a evalua cererile și de a emite recomandări cu privire la nevoia de a lua decizii privind excluderea și impunerea de sancțiuni financiare în cazurile care îi sunt sesizate de Comisie sau de alte instituții și organe ale Uniunii, fără a aduce atingere autonomiei administrative a acestora în ceea ce privește personalul lor. Respectivul transfer vizează și evitarea dublării eforturilor și reducerea riscurilor de conflict între recomandări sau avize, în cazurile în care sunt implicați atât un operator economic, cât și un membru al personalului unei instituții sau al unui organ al Uniunii. Este necesar să se mențină procedura prin care un ordonator de credite să poată solicita confirmarea unei instrucțiuni despre care consideră că implică nereguli sau pe care o consideră contrară principiului bunei gestiuni financiare, acesta fiind astfel exonerat de orice răspundere. Componența comitetului ar trebui să fie modificată atunci când îndeplinește acest rol. Comitetul nu ar trebui să aibă competențe de investigare. |
(69) |
În ceea ce privește veniturile, este necesar să se abordeze ajustările negative ale resurselor proprii reglementate de Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014 (20) și (UE, Euratom) 2021/770 (21) ale Consiliului. Cu excepția cazului resurselor proprii, este necesar să se mențină sarcinile existente și controalele care țin de responsabilitatea ordonatorilor de credite în diferitele etape ale procedurii: întocmirea unei estimări a creanțelor, emiterea ordinelor de recuperare, expedierea notei de debit care informează debitorul cu privire la constatarea creanței și, dacă este necesar, decizia de a renunța la creanță în conformitate cu criteriile care garantează respectarea bunei gestiuni financiare, pentru a asigura o colectare eficientă a veniturilor. |
(70) |
Ordonatorul de credite ar trebui să poată să renunțe total sau parțial la recuperarea unei creanțe constatate în cazul în care debitorul face obiectul unor proceduri de insolvență, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) 2015/848 al Parlamentului European și al Consiliului (22), în special în cazul acordurilor amiabile, al concordatelor și al altor proceduri similare. |
(71) |
Ar trebui să fie stabilite dispoziții speciale privind procedurile de ajustare sau de reducere la zero a unei estimări a creanței. |
(72) |
Este necesar să se clarifice momentul înscrierii în buget a sumelor încasate din amenzi și alte sancțiuni, precum și a oricăror dobânzi acumulate sau a altor venituri generate de acestea. |
(73) |
Ținând seama de evoluțiile recente de pe piețele financiare și de rata dobânzii aplicată de Banca Centrală Europeană pentru principalele sale operațiuni de refinanțare, este necesar să se revizuiască dispozițiile privind rata dobânzii pentru amenzi sau alte sancțiuni. |
(74) |
Pentru a reflecta natura specifică a creanțelor care constau în amenzi sau alte sancțiuni impuse de instituțiile Uniunii în temeiul TFUE sau al Tratatului de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice (Tratatul Euratom), este necesar să se introducă dispoziții specifice privind ratele dobânzii aplicabile cuantumurilor datorate, dar încă neplătite, în cazul în care astfel de cuantumuri sunt majorate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. |
(75) |
Normele privind recuperările ar trebui să fie atât clarificate, cât și consolidate. În special, ar trebui să se precizeze că contabilul trebuie să recupereze cuantumuri prin compensare și în raport cu cuantumurile datorate debitorului de către o agenție executivă atunci când execută bugetul. |
(76) |
Pentru a garanta securitatea juridică și transparența, ar trebui să fie stabilite normele referitoare la termenele în care urmează să se transmită o notă de debit. |
(77) |
Pentru a asigura gestionarea activelor, acordând prioritate în același timp obiectivului de garantare a securității și lichidității fondurilor, cuantumurile referitoare la amenzi sau alte sancțiuni impuse în temeiul TFUE sau al Tratatului Euratom, cum ar fi amenzile în domeniul concurenței care sunt contestate, ar trebui să fie încasate cu titlu provizoriu. De asemenea, Comisia ar trebui să aibă posibilitatea de a investi cuantumurile respective în active financiare și de a stabili destinația profitului obținut din aceste investiții. Întrucât Comisia nu este singura instituție a Uniunii care are dreptul de a impune amenzi sau alte sancțiuni, este necesar să se stabilească dispoziții privind astfel de amenzi sau alte sancțiuni impuse de alte instituții ale Uniunii și să se stabilească norme pentru recuperarea lor care ar trebui să fie echivalente cu cele aplicabile Comisiei. |
(78) |
Pentru a se garanta faptul că toate informațiile necesare pentru adoptarea deciziilor de finanțare se află la dispoziția Comisiei, este necesar să se stabilească cerințele minime referitoare la conținutul deciziilor de finanțare privind granturile, achizițiile, fondurile fiduciare ale Uniunii pentru acțiuni externe (denumite în continuare „fonduri fiduciare ale Uniunii”), premiile, instrumentele financiare, mecanismele sau platformele de finanțare mixtă și garanțiile bugetare. În același timp, pentru a oferi o perspectivă pe termen mai lung destinatarilor potențiali, este necesar să se permită adoptarea deciziilor de finanțare pe o perioadă mai mare de un exercițiu financiar, specificând în același timp că punerea în aplicare se efectuează sub rezerva disponibilității creditelor bugetare pentru exercițiile financiare respective. În plus, este necesar să se reducă numărul de elemente necesare pentru decizia de finanțare. În sensul obiectivului simplificării, decizia de finanțare ar trebui să constituie, în același timp, un program de lucru anual sau multianual. Întrucât contribuțiile la organele Uniunii menționate la articolele 70 și 71 sunt deja stabilite în buget, nu ar trebui să fie obligatorie adoptarea unei anumite decizii de finanțare în acest sens. |
(79) |
În ceea ce privește cheltuielile, relația dintre deciziile de finanțare, angajamentele bugetare globale și angajamentele bugetare individuale, precum și conceptele de angajament bugetar și juridic ar trebui să fie clarificate pentru a stabili un cadru cât mai precis pentru diferitele faze de execuție a bugetului. |
(80) |
Pentru a ține seama în special de numărul de angajamente juridice asumate de către delegațiile Uniunii și de către reprezentanțele Uniunii și de fluctuațiile cursului de schimb cu care acestea se confruntă, ar trebui să se poată aplica angajamente bugetare provizorii și în cazurile în care beneficiarii finali și cuantumurile sunt cunoscute. |
(81) |
Pentru a alinia FEGA la procedurile contabile și bugetare generale de îndată ce acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, ar trebui să se permită efectuarea de angajamente bugetare individuale pentru efectuarea plăților, fără a fi necesar să se efectueze mai întâi un angajament provizoriu global pentru efectuarea plăților, urmat de angajamente individuale într-o perioadă de până la două luni sau, în anumite condiții, într-o perioadă mai lungă. În plus, pentru a putea efectua angajamente bugetare și plăți individuale pentru prima lună a exercițiului financiar din decembrie, cheltuielile de gestiune curente pentru FEGA ar trebui să fie adăugate la tipurile de cheltuieli pentru care sunt autorizate plățile efectuate în avans. |
(82) |
În ceea ce privește tipologia plăților pe care le pot efectua ordonatorii de credite, ar trebui clarificate diferitele tipuri de plăți, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare. Normele de lichidare a plăților de prefinanțare ar trebui să fie clarificate în continuare, în special în situațiile în care nu este posibilă lichidarea intermediară. În acest scop, în angajamentele juridice asumate ar trebui să fie introduse dispoziții adecvate. |
(83) |
Prezentul regulament ar trebui să stipuleze că plățile trebuie să fie efectuate în termenele specificate și că, în cazul nerespectării unor astfel de termene, creditorii vor avea dreptul la dobânzi penalizatoare care urmează a fi imputate din buget, mai puțin în cazul statelor membre, a Băncii Europene de Investiții (BEI) și a Fondului european de investiții (FEI). |
(84) |
Elementele principale ale facturilor electronice din domeniul achizițiilor publice ar trebui să se bazeze pe normele prevăzute în Directiva 2014/55/UE a Parlamentului European și a Consiliului (23). |
(85) |
Din motive de claritate, definiția ofertelor inadecvate din domeniul achizițiilor publice ar trebui să fie revizuită pentru a include ofertele în cazul cărora operatorul economic nu are acces la procedurile de achiziții publice. |
(86) |
Este necesar să se clarifice faptul că contractele specifice din cadrul contractelor-cadru încheiate cu un singur operator economic pot fi atribuite și modificate în limitele condițiilor prevăzute în contractul-cadru. |
(87) |
Având în vedere că măsurile de publicitate ex ante sunt aceleași pentru procedurile cu negociere deschise, restrânse și competitive, utilizarea unei proceduri de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare în urma unei proceduri competitive cu negociere care a eșuat ar trebui să fie permisă în anumite condiții. |
(88) |
Este necesar să se excludă din domeniul de aplicare al normelor privind achizițiile publice din prezentul regulament serviciile furnizate de notari privind certificarea și autentificarea documentelor, în cazurile în care procedurile care reglementează astfel de servicii în statul membru în cauză nu sunt deschise concurenței. |
(89) |
Este oportun să se prevadă posibilitatea de a dispune de proceduri de negociere fără publicare prealabilă pentru serviciile furnizate de organizații din statele membre care nu pot participa la proceduri competitive. |
(90) |
Pentru a asigura respectarea jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene (24), ordonatorul de credite ar trebui să solicite ca elementele de probă privind criteriile de excludere și de selecție să fie prezentate înainte de decizia de atribuire. |
(91) |
Este oportun ca dispozițiile privind lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor să fie integrate într-un singur articol și să se introducă o definiție a dezangajărilor. Deoarece tranzacțiile se efectuează în sisteme computerizate, semnarea unei mențiuni „bun de plată” pentru a exprima decizia de lichidare ar trebui să fie înlocuită cu o semnătură electronică securizată, cu excepția unui număr limitat de cazuri. Este, de asemenea, necesar să se clarifice faptul că lichidarea cheltuielilor se aplică tuturor costurilor eligibile, inclusiv costurilor care nu sunt asociate cu o cerere de plată, precum în cazul pentru lichidarea prefinanțărilor. |
(92) |
Pentru a reduce complexitatea, a raționaliza normele existente și a îmbunătăți lizibilitatea prezentului regulament, ar trebui să fie stabilite norme comune mai multor instrumente de execuție bugetară. Din aceste motive, anumite dispoziții ar trebui să fie regrupate, modul de redactare și domeniul de aplicare al altor dispoziții ar trebui să fie aliniate, iar repetițiile inutile și referințele încrucișate ar trebui să fie eliminate. |
(93) |
Fiecare instituție a Uniunii ar trebui să înființeze un comitet de monitorizare a auditurilor interne însărcinat cu asigurarea independenței auditorului intern, monitorizarea calității activității de audit intern și asigurarea faptului că serviciile sale iau în considerare în mod adecvat recomandările auditului intern și extern și le dau curs. Componența respectivului comitet de monitorizare a auditurilor interne ar trebui să fie stabilită de fiecare instituție a Uniunii în parte, ținând seama de autonomia sa organizațională și de importanța consilierii din partea experților independenți. |
(94) |
Ar trebui să fie pus un accent mai mare pe performanța și rezultatele proiectelor finanțate din buget. Prin urmare, în afară de formele de contribuție din partea Uniunii deja bine stabilite (rambursarea costurilor eligibile suportate efectiv, costurile unitare, sumele forfetare și finanțarea la rate forfetare), este oportun să se definească o formă suplimentară de finanțare, care să nu fie legată de costurile operațiunilor relevante. Forma suplimentară de finanțare ar trebui să se bazeze pe îndeplinirea anumitor condiții ex ante sau pe rezultatele obținute, măsurate prin raportare la obiective de etapă stabilite anterior sau prin indicatori de performanță. |
(95) |
Atunci când contribuția Uniunii ia forma unei finanțări care nu este legată de costuri și în cazul în care rambursarea se bazează pe rezultate, realizarea acestora ar trebui să fie măsurată prin obiective de etapă sau ținte predefinite, iar atingerea acestor obiective de etapă sau ținte ar trebui să fie verificată înainte de plata contribuției. Evidențele și documentele justificative legate de atingerea țintelor sau a obiectivelor de etapă ar trebui să fie păstrate în scopul controalelor sau auditurilor ex post, inclusiv de către Curtea de Conturi. |
(96) |
În cazul în care efectuează evaluări ale capacității operaționale și financiare a destinatarilor fondurilor Uniunii sau ale sistemelor și procedurilor acestora, Comisia ar trebui să fie în măsură să se bazeze pe evaluările deja realizate de ea însăși ori de alte entități sau donatori, cum ar fi agențiile naționale și organizațiile internaționale, pentru a evita duplicarea evaluărilor acelorași destinatari. Ar trebui să se recurgă la posibilitatea de a recunoaște valabilitatea transversală a evaluărilor efectuate de alte entități în cazul în care astfel de evaluări au fost realizate respectându-se condiții echivalente celor prevăzute în prezentul regulament pentru metoda de execuție aplicabilă. Prin urmare, pentru a stimula recunoașterea valabilității transversale a evaluărilor între donatori, Comisia ar trebui să promoveze recunoașterea standardelor recunoscute la nivel internațional sau a celor mai bune practici internaționale. |
(97) |
De asemenea, este important să se evite situațiile în care destinatarii fondurilor Uniunii sunt auditați de mai multe ori de către entități diferite în ceea ce privește utilizarea respectivelor fonduri. Prin urmare, ar trebui să fie posibil să se recurgă la audituri deja efectuate de auditori independenți, cu condiția să existe dovezi suficiente ale competenței și independenței acestora și cu condiția ca activitatea de audit să se bazeze pe standarde de audit acceptate la nivel internațional care să ofere o asigurare rezonabilă și ca auditurile respective să fi fost efectuate cu privire la situațiile financiare și la rapoartele care descriu modul în care a fost utilizată contribuția din partea Uniunii. Astfel de audituri ar trebui să constituie așadar baza asigurării globale cu privire la utilizarea fondurilor Uniunii. În acest scop, este important să se garanteze faptul că raportul auditorului independent și documentația de audit aferentă sunt puse, la cerere, la dispoziția Parlamentului European, a Comisiei, a Curții de Conturi și a autorităților de audit ale statelor membre. |
(98) |
Pentru a recurge la evaluări și audituri și pentru a reduce sarcina administrativă asupra persoanelor și entităților care primesc fonduri din partea Uniunii, este important să se garanteze că orice informație deja disponibilă la nivelul instituțiilor Uniunii, al autorităților de management sau al altor organisme și entități care execută fonduri ale Uniunii este reutilizată pentru a evita cererile multiple adresate destinatarilor sau beneficiarilor. |
(99) |
Pentru a oferi un mecanism de cooperare pe termen lung cu destinatarii, ar trebui să se prevadă posibilitatea de a semna acorduri-cadru de parteneriat financiar. Parteneriatele-cadru financiare ar trebui să fie puse în aplicare prin intermediul unor granturi sau prin acorduri de contribuție cu persoane și entități care execută fonduri ale Uniunii. În acest scop, ar trebui să fie specificat conținutul minim al acestor acorduri de contribuție. Parteneriatele-cadru financiare nu ar trebui să restrângă în mod nejustificat accesul la finanțare din partea Uniunii. |
(100) |
Condițiile și procedurile pentru suspendarea, rezilierea sau reducerea unei contribuții a Uniunii ar trebui să fie armonizate la nivelul diferitelor instrumente de execuție bugetară cum ar fi granturi, achiziții, gestiune indirectă, premii etc. Ar trebui să fie definite motivele unei astfel de suspendări, rezilieri sau reduceri. În cazul în care se descoperă ulterior nereguli sau fraude în cursul unei proceduri de atribuire, ordonatorul de credite competent ar trebui să ia anumite măsuri corective, cu excepția cazului în care este justificată neluarea acestor măsuri, de exemplu dacă executarea angajamentului juridic este în interesul instituției sau al organismului în cauză sau dacă este necesar să se garanteze continuitatea serviciului. |
(101) |
Prin prezentul regulament ar trebui să se stabilească perioade standard în care documentele referitoare la contribuțiile din partea Uniunii ar trebui să fie păstrate de către destinatari, astfel încât să se evite cerințele contractuale divergente sau disproporționate, dar să existe suficient timp pentru a permite Comisiei, Curții de Conturi și OLAF să aibă acces la datele și documentele respective și să efectueze verificările ex post și auditurile. În plus, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii ar trebui să aibă obligația de a coopera în scopul protejării intereselor financiare ale Uniunii. |
(102) |
Pentru a furniza informații adecvate participanților și destinatarilor și pentru a se asigura că aceștia au posibilitatea de a-și exercita dreptul la apărare, participanților și destinatarilor ar trebui să li se permită să își prezinte observațiile înainte de adoptarea oricărei măsuri care le afectează în mod negativ drepturile, iar aceștia ar trebui să fie informați cu privire la căile de atac de care dispun pentru a contesta o asemenea măsură. |
(103) |
În contextul unei proceduri de atribuire, nu este necesar ca ordonatorul de credite competent să ofere unui participant posibilitatea de a prezenta observații în cazul în care participantul respectiv a fost respins de la o procedură de atribuire. Pentru a se asigura securitatea juridică, acest lucru ar trebui să fie specificat și în dispoziția privind procedurile contradictorii și căile de atac. |
(104) |
Având în vedere mediul geopolitic din ce în ce mai dificil, în care amenințările hibride și cibernetice evoluează rapid, precum și necesitatea unei transformări digitale, cu expunerea sa inerentă la vulnerabilități tehnice, Uniunea trebuie să asigure protecția securității și a ordinii publice a Uniunii sau a statelor sale membre, astfel cum se reflectă în ordinea publică și în lege. Aceasta se referă la protejarea intereselor fundamentale ale societății, cum ar fi asigurarea securității aprovizionării cu energie și combaterea criminalității organizate și a fraudei. Cu respectarea acordurilor internaționale ale Uniunii, acordarea de fonduri ale Uniunii în legătură cu active și interese strategice, cum ar fi infrastructura digitală sau spațială ori sistemele și serviciile informatice și de comunicații, poate necesita aplicarea unor condiții specifice pentru a asigura o astfel de protecție, inclusiv în ceea ce privește integritatea sistemelor informatice și de comunicații și a lanțurilor de aprovizionare conexe. Ar trebui să fie clarificate tipurile de condiții și cerințele de aplicare a acestora. Cu toate acestea, condițiile specifice prevăzute în prezentul regulament nu sunt exhaustive și este posibil ca un act de bază să includă condiții specifice, cu condiția ca acesta să nu modifice sau să nu deroge de la cerințele și procedurile prevăzute în prezentul regulament în materie de protecție a securității și a ordinii publice. |
(105) |
În scopul de a proteja interesele financiare ale Uniunii, Comisia ar trebui să instituie un sistem unic de detectare timpurie și de excludere. |
(106) |
Sistemul de detectare timpurie și de excludere ar trebui să se aplice participanților, destinatarilor, entităților pe ale căror capacități intenționează să se bazeze candidatul sau ofertantul, subcontractanților unui contractant, beneficiarilor reali și entităților afiliate ale unei entități excluse, persoanelor fizice, garanților, precum și oricărei persoane sau entități care primește fonduri din partea Uniunii în cazul în care bugetul este executat prin gestiune indirectă, oricărei persoane sau entități care primește fonduri din partea Uniunii prin intermediul instrumentelor financiare executate prin gestiune directă, participanților sau destinatarilor despre care au furnizat informații entitățile care execută bugetul prin gestiune partajată și sponsorilor. |
(107) |
În scopul de a spori protecția intereselor financiare ale Uniunii, ar trebui să fie consolidat sistemul de detectare timpurie și de excludere. Este important să se evite posibilitatea ca o persoană sau o entitate aflată într-o situație de excludere să solicite sau să fie selectată pentru execuția unor fonduri ale Uniunii ori să primească astfel de fonduri în cadrul unui program în gestiune partajată. În cazul în care există o hotărâre judecătorească definitivă sau o decizie administrativă definitivă, ordonatorul de credite competent ar trebui să poată exclude o persoană sau o entitate, cu condiția ca aceasta din urmă să se afle într-o situație de excludere și să fie considerată nefiabilă prin faptul că a participat la anumite abateri grave. Fără a aduce atingere obligațiilor de informare prevăzute în alte acte de bază, persoanele și entitățile care execută bugetul în cadrul gestiunii partajate ar trebui să transmită Comisiei, prin orice canal oficial, cum ar fi sistemul de informații automat instituit de Comisie și utilizat în prezent pentru raportarea fraudelor și a neregulilor (denumit în continuare „sistemul de gestionare a neregulilor”), informații referitoare la faptele și constatările stabilite, în contextul unor astfel de hotărâri definitive sau decizii administrative definitive, numai în ceea ce privește motivele prevăzute la articolul 138 alineatul (1) litera (c) punctul (iv) și litera (d), atunci când iau cunoștință de astfel de informații. În absența unei hotărâri definitive sau a unei decizii administrative definitive, ordonatorul de credite competent ar trebui să poată lua astfel de decizii de excludere, pe baza unei clasificări juridice preliminare efectuate de comitet, având în vedere faptele și constatările stabilite în contextul auditurilor sau investigațiilor efectuate de OLAF, de EPPO ori de Curtea de Conturi sau al oricăror alte verificări, audituri sau controale efectuate sub responsabilitatea ordonatorului de credite. O astfel de excludere ar trebui să fie înregistrată în baza de date a sistemului de detectare timpurie și de excludere. Persoanele și entitățile care execută bugetul în cadrul gestiunii partajate ar trebui să consulte baza de date a sistemului de detectare timpurie și de excludere înainte de a acorda fonduri din partea Uniunii sau de a selecta participanți și beneficiar. Această consultare ar trebui să vizeze persoana sau entitatea care solicită sau este selectată să execute fonduri ale Uniunii. Pentru a asigura punerea în aplicare eficace a sistemului de detectare timpurie și de excludere, autoritățile competente ale statelor membre ar trebui să asigure respectarea excluderilor înregistrate în baza de date față de persoane sau entități care solicită sau sunt selectate pentru a executa fonduri ale Uniunii pe întreaga durată a excluderii. Excluderea respectivă ar trebui să mențină integritatea procesului de achiziții sau de selecție și să-l protejeze împotriva participării persoanelor sau entităților implicate într-o abatere gravă. Cererile de plată depuse de statele membre în legătură cu cheltuieli executate prin gestiune partajată care includ cheltuieli legate de o persoană sau entitate exclusă nu ar trebui să fie rambursate. În cazul în care fondurile sunt plătite statelor membre în temeiul unor cadre bazate pe performanță, ar trebui să se aplice norme specifice, astfel cum sunt prevăzute în normele sectoriale. |
(108) |
Este important să se sublinieze faptul că sistemul de detectare timpurie și de excludere ar trebui să se aplice numai în ceea ce privește fondurile Uniunii plătite statelor membre în cadrul gestiunii directe, în cazul cărora statele membre au responsabilitatea de a lua toate măsurile adecvate pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii, în măsura în care Comisia are responsabilități relevante în temeiul cadrului juridic respectiv. Prin urmare, responsabilitățile Comisiei ar trebui să se limiteze la obligația de a sesiza comitetul cu privire la un caz în scopul excluderii unei persoane sau entități în cazul în care ordonatorul de credite constată abateri grave în urma unor hotărâri judecătorești definitive, a unor decizii administrative definitive sau a unor fapte și constatări stabilite în contextul auditurilor sau al investigațiilor efectuate cu privire la fondurile respective de către OLAF, EPPO ori Curtea de Conturi sau al oricăror alte verificări, audituri sau controale efectuate sub responsabilitatea ordonatorului de credite. Fără a aduce atingere acestor responsabilități ale Comisiei, statele membre rămân responsabile de verificarea informațiilor privind deciziile de excludere înregistrate în baza de date a sistemului de detectare timpurie și de excludere, de executarea unor astfel de decizii și de asigurarea faptului că nicio cerere de plată nu este depusă în legătură cu o persoană sau o entitate care se află într-o astfel de situație de excludere. Fără a aduce atingere normelor sectoriale specifice și aplicării voluntare, sistemul de detectare timpurie și de excludere nu ar trebui să se aplice Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (25). |
(109) |
Ar trebui să se clarifice faptul că, în cazul în care decizia de a înscrie o persoană sau o entitate în baza de date a sistemului de detectare timpurie și de excludere este luată pe baza unei situații de excludere referitoare la o persoană fizică sau juridică care face parte din organul administrativ, de conducere sau de control al persoanei sau al entității respective ori care are competențe de reprezentare, de decizie sau de control în ceea ce privește persoana sau entitatea respectivă ori referitoare la o persoană fizică sau juridică care își asumă o răspundere nelimitată pentru datoriile persoanei sau entității respective ori la o persoană fizică care este esențială pentru atribuire sau pentru executarea angajamentului juridic, informațiile înregistrate în baza de date trebuie să includă informațiile privind persoanele menționate. |
(110) |
Decizia privind excluderea unei persoane sau entități de la participarea la procedurile de atribuire sau impunerea unei sancțiuni financiare în sarcina unei persoane sau a unei entități, precum și decizia privind publicarea informațiilor aferente ar trebui să fie luate de ordonatorii de credite competenți, având în vedere autonomia lor în materie administrativă. În absența unei hotărâri definitive sau a unei decizii administrative definitive, precum și în cazurile referitoare la o nerespectare gravă a contractului, ordonatorii de credite competenți ar trebui să ia decizia pe baza unei încadrări juridice preliminare, ținând cont de recomandarea comitetului. Comitetul ar trebui, de asemenea, să evalueze durata unei excluderi în cazurile în care durata nu a fost stabilită prin hotărârea definitivă sau prin decizia administrativă definitivă. |
(111) |
Rolul comitetului ar trebui să fie acela de a asigura operarea coerentă a sistemului de detectare timpurie și de excludere. Comitetul ar trebui să fie compus dintr-un președinte permanent, un vicepreședinte permanent care să asigure suplinirea președintelui, doi reprezentanți ai Comisiei și un reprezentant al ordonatorului de credite solicitant. |
(112) |
Pentru a alinia sistemul de detectare timpurie și de excludere la normele privind achizițiile publice și pentru a spori eficacitatea acestui sistem, tentativa de a influența acordarea de fonduri ale Uniunii sau de a obține în mod necuvenit fonduri ale Uniunii, inclusiv în ceea ce privește conflictele de interese, ar trebui să fie inclusă în mod explicit ca situație specifică de excludere pe motiv de abatere profesională gravă. |
(113) |
Ținând seama în mod corespunzător de principiul proporționalității, ordonatorul de credite competent ar trebui să excludă o persoană sau o entitate atunci când aceasta a dat dovadă de lipsă de integritate prin faptul că s-a făcut vinovată de o conduită abuzivă incompatibilă cu valorile consacrate la articolul 2 din TUE și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, cum ar fi incitarea la discriminare, ură sau violență împotriva unui grup de persoane sau a unui membru al unui grup, în cazul în care conduita respectivă poate afecta în mod negativ executarea contractului. |
(114) |
Ar trebui să fie adăugat un motiv autonom de excludere în cazul unei lipse intenționate și nejustificate de cooperare în contextul investigațiilor, al verificărilor sau al auditurilor efectuate de un ordonator de credite, de OLAF, de EPPO sau de Curtea de Conturi, întrucât acest lucru poate avea implicații grave asupra protecției intereselor financiare ale Uniunii. |
(115) |
Încadrarea juridică preliminară nu aduce atingere evaluării finale a conduitei persoanei sau entității în cauză de către autoritățile competente ale statelor membre în temeiul dreptului intern. În consecință, recomandarea comitetului, precum și decizia ordonatorului de credite competent ar trebui să fie revizuite în urma notificării unei astfel de evaluări finale. |
(116) |
O persoană sau o entitate ar trebui să fie exclusă de către ordonatorul de credite competent atunci când s-a stabilit printr-o hotărâre definitivă sau o decizie administrativă definitivă că persoana sau entitatea se face vinovată de abatere profesională gravă, de nerespectarea, intenționată sau nu, a obligațiilor legate de plata contribuțiilor la fondul asigurărilor sociale sau a impozitelor, de înființarea unei entități într-o altă jurisdicție cu intenția de a eluda obligații fiscale ori sociale sau orice altă obligație juridică, de fraudarea bugetului, de corupție, de conduită legată de o organizație infracțională, de spălare de bani sau finanțarea terorismului, de infracțiuni teroriste sau infracțiuni legate de activități de terorism, de exploatarea prin muncă a copiilor sau de alte infracțiuni privind traficul de persoane ori de comiterea unor nereguli. De asemenea, o persoană sau o entitate ar trebui să fie exclusă în situațiile de nerespectare gravă a unui angajament juridic, inclusiv încălcarea cerinței de a executa orice contract la cel mai înalt standard profesional, sau de faliment ori în cazul refuzului de a coopera la investigații, verificări sau audituri. La evaluarea acestor motive de excludere, actele care aduc prejudicii nejustificate condamnate în dreptul comercial internațional ar putea fi considerate un factor relevant în cazul în care implică abateri profesionale grave. |
(117) |
În conformitate cu hotărârea Tribunalului din 15 februarie 2023 (26), atunci când ia o decizie cu privire la excluderea unei persoane sau a unei entități din cauza unei abateri profesionale grave, ordonatorul de credite ar trebui să se bazeze pe elemente de probă suficient de specifice, convingătoare și concrete și, prin urmare, de natură să stabilească clar și neechivoc că solicitantul a avut o conduită abuzivă care îi afectează credibilitatea profesională, ceea ce, în plus, ar indica o intenție frauduloasă sau o neglijență gravă în înțelesul prezentului regulament. |
(118) |
Atunci când ia o decizie cu privire la excluderea unei persoane sau a unei entități sau la impunerea unei sancțiuni financiare în sarcina unei persoane sau unei entități și la publicarea informațiilor aferente, ordonatorul de credite competent ar trebui să asigure respectarea principiului proporționalității, ținând cont, în special, de gravitatea situației, de impactul său bugetar, de perioada scursă de la respectiva conduită, de durata conduitei și de caracterul repetitiv al acesteia, de caracterul intenționat al conduitei sau de gradul de neglijență arătat și de măsura în care persoana sau entitatea colaborează cu autoritatea competentă relevantă și de contribuția respectivei persoane sau entități la investigație. |
(119) |
De asemenea, ordonatorul de credite competent ar trebui să aibă posibilitatea de a exclude o persoană sau o entitate în cazul în care o persoană fizică sau juridică care își asumă o răspundere nelimitată pentru datoriile operatorului economic este în faliment sau într-o situație similară de insolvență sau respectiva persoană fizică sau juridică nu își îndeplinește obligațiile de plată a contribuțiilor la asigurările sociale sau a impozitelor, în cazul în care astfel de situații au un impact asupra situației financiare a operatorului economic respectiv. |
(120) |
Pentru a spori și mai mult protecția intereselor financiare ale Uniunii, ar trebui să fie posibil ca ordonatorul de credite să excludă beneficiarii reali și entitățile afiliate ale entității excluse care au fost implicați în abaterile săvârșite de entitatea exclusă sau să le impună o sancțiune financiară. Posibilitatea de a exclude beneficiarii reali și entitățile afiliate este menită să împiedice ca o persoană sau o entitate care a fost exclusă de la selecția în vederea execuției fondurilor Uniunii să poată continua să participe, prin intermediul unei noi societăți sau al unor entități afiliate existente, la procedurile de achiziții și de atribuire. |
(121) |
Pentru a spori eficacitatea sa, sistemul de detectare timpurie și de excludere ar trebui să se aplice, de asemenea, persoanelor fizice care sunt considerate responsabile pentru abaterile săvârșite de o entitate, astfel încât acestea să nu poată participa la procedurile de atribuire sau să nu poată fi selectate pentru a executa fonduri ale Uniunii nici cu titlu personal, nici prin intermediul unei noi identități corporative, fără a se aduce atingere dreptului de a fi ascultat. |
(122) |
La cererea ordonatorului de credite, comitetul sistemului de detectare timpurie și de excludere ar trebui să aibă capacitatea de a emite recomandări prin intermediul unei proceduri accelerate, fără a aduce atingere dreptului de a fi ascultat. O astfel de procedură ar trebui să fie utilizată atunci când circumstanțele sau natura cauzei impun acest lucru, de exemplu atunci când o hotărâre definitivă sau o decizie administrativă definitivă a fost emisă de o autoritate a unui stat membru, dar durata excluderii nu este stabilită, ori atunci când o hotărâre judecătorească definitivă sau o decizie administrativă definitivă a fost emisă de o țară terță, ori atunci când o sancțiune echivalentă cu o excludere a fost deja impusă persoanei sau entității în temeiul unei decizii a unor organizații internaționale. |
(123) |
O persoană sau o entitate nu ar trebui să facă obiectul unei decizii de excludere atunci când a luat măsuri corective, demonstrându-și astfel fiabilitatea. Posibilitatea respectivă nu ar trebui să se aplice în cazul celor mai grave activități infracționale. |
(124) |
Având în vedere principiul proporționalității, ar trebui să se stabilească o distincție între cazurile în care se poate impune o sancțiune financiară ca alternativă la excludere, pe de o parte, și cazurile în care gravitatea conduitei destinatarului în cauză în legătură cu încercarea de a obține nejustificat fonduri ale Uniunii justifică impunerea unei sancțiuni financiare în plus față de excludere, astfel încât să se asigure un efect disuasiv, pe de altă parte. De asemenea, ar trebui să fie definit cuantumul maxim al sancțiunii financiare care poate să fie impusă de autoritatea contractantă. |
(125) |
O sancțiune financiară ar trebui să fie impusă numai unui destinatar, și nu unui participant, întrucât cuantumul sancțiunii financiare care urmează să fie impusă este calculat pe baza valorii angajamentului juridic în cauză. |
(126) |
Posibilitatea de a lua decizii de excludere sau de a impune sancțiuni financiare este independentă de posibilitatea de a aplica sancțiuni contractuale, cum ar fi daunele-interese. |
(127) |
Durata unei excluderi ar trebui să fie limitată în timp, la fel ca în cazul Directivei 2014/24/UE, și ar trebui să respecte principiul proporționalității. |
(128) |
Este necesar să se stabilească data de început și durata termenului de prescripție pentru luarea deciziilor de excludere sau impunerea sancțiunilor financiare. |
(129) |
Este important să se poată consolida efectul disuasiv obținut prin excludere și prin sancțiunea financiară. În acest sens, efectul disuasiv ar trebui să fie consolidat prin posibilitatea de a publica informațiile referitoare la excludere și/sau la sancțiunea financiară, cu respectarea cerințelor privind protecția datelor stabilite în Regulamentele (UE) 2018/1725 și (UE) 2016/679. O astfel de publicare ar trebui să contribuie la asigurarea nerepetării aceleiași conduite. Din motive de securitate juridică și în conformitate cu principiul proporționalității, ar trebui să se specifice situațiile în care nu ar trebui să aibă loc o publicare. În evaluarea sa, ordonatorul de credite competent ar trebui să țină cont de eventualele recomandări din partea comitetului. În ceea ce privește persoanele fizice, datele cu caracter personal ar trebui să fie publicate doar în circumstanțe excepționale, justificate de gravitatea conduitei sau de impactul acesteia asupra intereselor financiare ale Uniunii. |
(130) |
Informațiile referitoare la o excludere sau la o sancțiune financiară ar trebui să fie publicate doar în anumite cazuri precum cele de abatere profesională gravă, fraudă, deficiențe semnificative în respectarea principalelor obligații ale unui angajament juridic finanțat din buget sau în cazul unei nereguli, ori în cazul înființării unei entități într-o altă jurisdicție cu intenția de a eluda obligațiile fiscale, sociale sau orice altă obligație juridică. |
(131) |
Criteriile de excludere ar trebui să fie disociate în mod clar de criteriile care antrenează o posibilă respingere din cadrul unei proceduri de atribuire. |
(132) |
Informațiile privind detectarea timpurie a riscurilor și privind deciziile de excludere și de impunere a unor sancțiuni financiare unei persoane sau unei entități ar trebui să fie centralizate. În acest sens, informațiile aferente ar trebui să fie stocate într-o bază de date instituită și gestionată de Comisie, în calitate de proprietar al sistemului centralizat. Acest sistem ar trebui să funcționeze în conformitate cu dreptul la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal. |
(133) |
Deși Comisiei ar trebui să îi revină responsabilitatea de a institui și de a opera sistemul de detectare timpurie și de excludere, alte instituții și organe ale Uniunii, precum și toate persoanele și entitățile care execută fondurile Uniunii prin gestiune directă, partajată și indirectă ar trebui să participe la respectivul sistem prin transmiterea informațiilor relevante către Comisie. Ordonatorul de credite competent și comitetul ar trebui să garanteze dreptul la apărare al persoanei sau entității. Același drept ar trebui să fie acordat persoanei sau entității în contextul unei detectări timpurii, în cazul în care o acțiune preconizată de ordonatorul de credite ar putea afecta negativ drepturile persoanei sau ale entității vizate. În cazuri de fraudă, corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii care nu fac încă obiectul unei hotărâri definitive, ordonatorul de credite competent ar trebui să poată amâna notificarea persoanei sau entității, iar comitetul ar trebui să poată amâna dreptul persoanei sau entității de a-și prezenta observațiile. O astfel de amânare ar trebui să fie justificată doar în cazul în care există motive legitime puternice de păstrare a confidențialității investigației sau a procedurilor judiciare naționale. |
(134) |
Curții de Justiție a Uniunii Europene ar trebui să i se confere competența judecării pe fond în ceea ce privește deciziile de excludere și sancțiunile financiare impuse în temeiul prezentului regulament, în conformitate cu articolul 261 din TFUE. |
(135) |
Pentru a preveni încercările unor entități de a evita posibilele consecințe negative ale abaterilor lor, ar trebui să fie stabilite norme de notificare în condiții precise în contextul procedurilor de detectare timpurie și de excludere. În plus, astfel de proceduri ar trebui să utilizeze sisteme electronice de schimb. |
(136) |
Pentru a facilita protecția intereselor financiare ale Uniunii în cadrul tuturor metodelor de execuție bugetară, persoanele și entitățile implicate în execuția bugetului ar trebui să poată obține acces la baza de date a sistemului de detectare timpurie și de excludere și să poată verifica excluderile decise de ordonatorii de credite la nivelul Uniunii. Baza de date a sistemului de detectare timpurie și de excludere ar trebui să fie consultată înainte de atribuirea unui contract sau de selectarea unei persoane sau entități care să execute și să primească fonduri ale Uniunii. Acest lucru nu aduce atingere posibilității de consultare a bazei de date în alte etape ale executării angajamentului juridic. |
(137) |
Prezentul regulament ar trebui să încurajeze obiectivul de e-guvernare, în special folosirea datelor electronice în schimbul de informații dintre instituțiile Uniunii și terți. |
(138) |
Progresele înregistrate în direcția schimbului electronic de informații și a transmiterii electronice a documentelor, inclusiv în ceea ce privește achizițiile publice electronice, după caz, care constituie o măsură majoră de simplificare, ar trebui să fie însoțite de condiții clare de acceptare a sistemelor care urmează să fie utilizate, astfel încât să se instituie un mediu solid din punct de vedere juridic, menținându-se totodată flexibilitatea gestionării fondurilor Uniunii pentru participanți, destinatari și ordonatorii de credite, astfel cum se prevede în prezentul regulament. |
(139) |
Pentru a îmbunătăți guvernanța și calitatea serviciilor publice digitale interoperabile, statele membre, instituțiile Uniunii, agențiile executive și organele Uniunii ar trebui să aplice în cea mai mare măsură posibilă Cadrul european de interoperabilitate. |
(140) |
Ar trebui să fie stabilite normele privind componența și sarcinile comitetului responsabil cu evaluarea documentelor aferente cererii în cazul procedurilor de achiziții, al procedurilor de acordare a granturilor și al concursurilor cu premii. Ar trebui să fie posibil ca comitetul să includă experți externi dacă această posibilitate este prevăzută în actul de bază. |
(141) |
În conformitate cu principiul bunei administrări, ordonatorul de credite ar trebui să solicite clarificări sau documentele lipsă, respectând în același timp principiul egalității de tratament și fără modificarea substanțială a documentelor aferente cererii. Ordonatorul de credite ar trebui să aibă posibilitatea de a decide să nu procedeze astfel numai în cazuri justificate în mod corespunzător. În plus, ordonatorul de credite ar trebui să aibă posibilitatea de a corecta o eroare materială evidentă sau de a solicita participantului să o corecteze. |
(142) |
Buna gestiune financiară ar trebui să impună Comisiei să se protejeze prin solicitarea de garanții în etapa plății prefinanțărilor. Obligația contractanților și a beneficiarilor de a depune garanții nu ar trebui să fie automată, ci ar trebui să se bazeze pe o analiză a riscurilor. Dacă, în cursul execuției, ordonatorul de credite constată că un garant nu este sau nu mai este autorizat să emită garanții în conformitate cu dreptul intern aplicabil, ordonatorul de credite ar trebui să aibă posibilitatea de a solicita înlocuirea garanției. |
(143) |
Diferitele seturi de norme privind gestiunea directă și indirectă, în special în ceea ce privește conceptul de „sarcini de execuție bugetară”, au creat confuzie și au implicat riscul de erori de calificare atât pentru Comisie, cât și pentru partenerii săi și ar trebui, prin urmare, să fie simplificate și armonizate. |
(144) |
Dispozițiile referitoare la evaluarea ex ante pe bază de piloni cu privire la persoanele și entitățile care execută fonduri ale Uniunii prin gestiune indirectă ar trebui să fie revizuite pentru a permite Comisiei să se bazeze cât mai mult posibil pe sistemele, normele și procedurile, inclusiv pe procesul de diligență, ale respectivelor persoane și entități care au fost considerate echivalente celor utilizate de Comisie. În plus, este important să se clarifice faptul că, în cazul în care evaluarea evidențiază existența unor domenii în care procedurile existente nu sunt suficiente pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii, Comisia ar trebui să poată semna acorduri de contribuție, luând totodată măsuri de supraveghere adecvate. De asemenea, este important să se clarifice care sunt cazurile în care Comisia poate decide să nu solicite o evaluare ex ante pe bază de piloni pentru a semna acorduri de contribuție. |
(145) |
Pentru a asigura execuția eficientă a bugetului, este oportun să se clarifice și mai mult aplicarea principiului proporționalității în cazul gestiunii indirecte. Deși principiul proporționalității nu poate afecta natura obligațiilor impuse de cadrul juridic aplicabil relevant, acesta ar trebui să fie utilizat în mod sistematic în cooperarea cu partenerii de implementare ai Uniunii, pentru a se ajunge la un echilibru adecvat între protejarea intereselor financiare ale Uniunii și menținerea capacității Uniunii de a-și pune în aplicare politicile. Ar trebui să fie efectuate anumite ajustări și restructurări ale dispozițiilor relevante. Acest lucru nu ar trebui să fie interpretat, în practică, ca o limitare a accesului și a drepturilor de care au nevoie ordonatorul de credite competent, EPPO, în ceea ce privește statele membre care participă la cooperarea consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939 al Consiliului (27), OLAF, Curtea de Conturi și, după caz, autoritățile naționale relevante pentru a-și exercita în mod exhaustiv competențele care le revin. |
(146) |
În conformitate cu principiul proporționalității, este necesar să se prevadă aplicarea obligațiilor prevăzute de prezentul regulament destinatarilor finali care primesc sprijin din buget în cadrul instrumentelor financiare sau al garanțiilor bugetare. Această aplicare a obligațiilor ar trebui să ia în considerare în mod corespunzător și să fie proporțională cu natura destinatarilor finali și a acțiunii, precum și cu riscurile financiare implicate. Ar trebui să fie evitată sarcina administrativă inutilă, în special în cazul în care destinatarii finali sunt microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii (IMM) și operatori economici comparabili cu o cifră de afaceri sau un bilanț total echivalente. |
(147) |
Normele financiare stabilite de prezentul regulament ar trebui să rămână simple și clare pentru a evita suprareglementarea și sarcinile administrative suplimentare pentru destinatarii fondurilor Uniunii, statele membre, instituțiile Uniunii sau alte persoane și entități care execută bugetul. |
(148) |
Principiul proporționalității trebuie, de asemenea, să se aplice evaluării normelor, sistemelor și procedurilor entităților care au fost deja evaluate cu succes, cum ar fi entitățile care utilizează norme stabilite de Comisie, care ar trebui să fie exceptate de la evaluarea ex ante. De asemenea, ar trebui să fie posibilă exceptarea de la evaluarea ex ante a organizațiilor din statele membre însărcinate cu execuția fondurilor Uniunii în cadrul gestiunii partajate. |
(149) |
Este necesar să se clarifice faptul că, atunci când entitățile sunt selectate să lucreze în cadrul gestiunii indirecte ca urmare a unei cereri de exprimare a interesului, se aplică principiile egalității de tratament și nediscriminării. |
(150) |
Remunerația persoanelor și a entităților care execută bugetul ar trebui, atunci când este relevant și posibil, să fie bazată pe performanță. |
(151) |
Pentru a se asigura integritatea bugetului atunci când acesta este executat prin gestiune indirectă, este oportun să se solicite partenerilor de implementare să informeze Comisia cu privire la cazurile suspectate de fraudă, corupție sau orice altă activitate ilegală și să se includă o astfel de obligație în acordurile pe care aceștia le încheie cu terții în cadrul gestiunii indirecte. |
(152) |
Comisia încheie parteneriate cu țările terțe prin intermediul acordurilor de finanțare. Este important să se clarifice conținutul unor astfel de acorduri de finanțare, în special pentru acele părți ale unei acțiuni care sunt puse în aplicare de țara terță prin gestiune indirectă. |
(153) |
Este important să se recunoască natura specifică a mecanismelor sau a platformelor de finanțare mixtă în cazul în care Comisia combină contribuția sa cu cea a instituțiilor de finanțare și să se clarifice aplicarea dispozițiilor privind instrumentele financiare și garanțiile bugetare. |
(154) |
Normele privind achizițiile și principiile aplicabile contractelor de achiziții publice atribuite de instituțiile Uniunii în nume propriu ar trebui să se bazeze pe normele prevăzute în Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului (28) și în Directiva 2014/24/UE. |
(155) |
Experiența a demonstrat că aplicarea normelor privind achizițiile prevăzute de prezentul regulament nu este adecvată pentru atribuirea de contracte de achiziții publice pentru servicii financiare în legătură cu emisiunea, vânzarea, achiziționarea sau transferul de valori mobiliare sau de alte instrumente financiare, în înțelesul Directivei 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului (29), utilizate de Comisie în contextul operațiunilor sale de împrumut și credit, de gestionare a activelor și de trezorerie. Acestea includ serviciile furnizate de băncile centrale, de Mecanismul european de stabilitate, de BEI și de alte instituții financiare internaționale, precum și de entitățile naționale însărcinate cu emiterea și gestionarea datoriei suverane. Din acest motiv și în conformitate cu articolul 10 din Directiva 2014/24/UE, normele privind achizițiile publice prevăzute în prezentul regulament nu ar trebui să se aplice serviciilor respective. |
(156) |
Având în vedere pandemia de COVID-19, este oportun să se modifice definiția crizei, care se aplică în special dispozițiilor comune și achizițiilor în domeniul acțiunilor externe și ar trebui să acopere sănătatea publică și a animalelor, securitatea alimentară și situațiile de urgență în materie de siguranță alimentară și amenințările globale la adresa sănătății. Pentru a permite flexibilitatea necesară asigurării unui răspuns rapid la situații neprevăzute de extremă urgență determinate de o criză, autorității contractante ar trebui să i se permită să aplice norme simplificate în materie de achiziții, cum ar fi utilizarea procedurii negociate fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, aplicabilă în situații de criză, și acceptarea elementelor de probă privind criteriile de excludere și de selecție din partea ofertantului prezumat câștigător după decizia de atribuire, dar în orice caz înainte de semnarea contractului. Autoritatea contractantă ar trebui, de asemenea ca, pentru a răspunde unei crize, să aibă flexibilitatea de a modifica în mod excepțional, fără o procedură de achiziții, un contract sau un contract-cadru. În plus, într-o situație de criză, ar trebui să fie posibil, în mod excepțional, să se adauge noi autorități contractante după lansarea unei proceduri de achiziții și înainte de semnarea contractului sau în urma unei modificări a contractului, fără a restrânge concurența. Înainte de a se recurge la astfel de norme simplificate, ar trebui să fie necesară o declarație de criză efectuată în conformitate cu normele interne relevante, cu excepția achizițiilor din domeniul acțiunii externe în cazul cărora o astfel de declarație nu este necesară. În plus, ordonatorii de credite competenți ar trebui să justifice de la caz la caz urgența extremă care rezultă din criza declarată. |
(157) |
În cazul contractelor mixte, ar trebui să fie clarificată metodologia utilizată de autoritățile contractante pentru determinarea normelor aplicabile. |
(158) |
Măsurile de publicitate ex ante și ex post necesare pentru lansarea unei proceduri de achiziții ar trebui să fie clarificate în cazul contractelor cu o valoare mai mare sau egală cu pragurile stabilite în Directiva 2014/24/UE, în cazul contractelor cu o valoare inferioară respectivelor praguri și în cazul contractelor care nu intră sub incidența directivei respective. |
(159) |
Prezentul regulament ar trebui să includă o listă completă a tuturor procedurilor de achiziții la care pot recurge instituțiile Uniunii, indiferent de prag. |
(160) |
În vederea simplificării administrative și pentru a încuraja participarea IMM-urilor, ar trebui să fie prevăzute proceduri de negociere pentru contractele cu o valoare medie. |
(161) |
Dacă este necesar, ar trebui să fie posibilă efectuarea unei achiziții comune între, pe de o parte, una sau mai multe autorități contractante din statele membre și, pe de altă parte, instituțiile Uniunii, organele Uniunii sau agențiile executive, fără ca respectivele instituții, organe sau agenții să fie obligate să achiziționeze lucrări, produse sau servicii. Pentru a le permite autorităților contractante să beneficieze pe deplin de potențialul pieței interne în ceea ce privește economiile de scară și partajarea riscurilor și beneficiilor, ar trebui să fie extinse posibilitățile instituțiilor Uniunii, ale organelor Uniunii sau ale agențiilor executive de a achiziționa produse sau servicii în numele a două sau mai multe state membre. O instituție a Uniunii, un organ al Uniunii sau o agenție executivă ar trebui să poată desfășura procedura de achiziții relevantă în numele sau pe seama statelor membre pe baza unui acord între părți sau să acționeze în calitate de angrosist, achiziționând, stocând și revânzând sau donând produse și servicii, inclusiv închiriate, statelor membre sau organizațiilor partenere pe care le-a selectat. În conformitate cu normele privind conformitatea legislației secundare cu prezentul regulament, alte acte legislative ale Uniunii pot conține norme mai specifice privind achizițiile comune sau achizițiile în numele sau pe seama statelor membre. În acest caz, astfel de acte ar trebui să indice în mod clar astfel de derogări și motivele specifice care le justifică. |
(162) |
La fel ca în cazul Directivei 2014/24/UE, prezentul regulament ar trebui să permită efectuarea unor consultări ale pieței înainte de a lansa o procedură de achiziții. Pentru a se asigura că un parteneriat pentru inovare este utilizat numai în cazul în care lucrările, produsele sau serviciile dorite nu există pe piață sau ca o activitate de dezvoltare aproape-de-piață, în prezentul regulament ar trebui să fie prevăzută o obligație de a se efectua o astfel de consultare preliminară a pieței înainte de a se utiliza un parteneriat pentru inovare. |
(163) |
Ar trebui să se clarifice contribuția autorităților contractante la protecția mediului și la promovarea dezvoltării durabile, asigurându-se totodată că acestea obțin oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic pentru contractele încheiate, în special impunând anumite etichete sau utilizând metode de atribuire adecvate. |
(164) |
În conformitate cu obiectivele Pactului verde european, ar trebui să se asigure progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a aspectelor legate de înverzire prin includerea în procedurile de ofertare, atunci când este cazul, a unor criterii de selecție sau de atribuire verzi, ceea ce va stimula operatorii economici să ofere opțiuni mai durabile. |
(165) |
Pentru a se asigura că, la executarea contractelor, operatorii economici îndeplinesc obligațiile aplicabile de drept al mediului, de drept social și de drept al muncii stabilite prin dreptul Uniunii, în dreptul intern, în contractele colective sau în convențiile internaționale în domeniul social și al mediului enumerate în anexa X la Directiva 2014/24/UE, obligațiile respective ar trebui să facă parte din cerințele minime definite de autoritatea contractantă și ar trebui să fie integrate în contractele semnate de autoritatea contractantă. |
(166) |
Este oportun să se identifice și să se trateze în mod separat diferitele cazuri care în mod obișnuit sunt numite situații de „conflict de interese”. Noțiunea de „conflict de interese” ar trebui să fie utilizată exclusiv în cazurile în care o persoană sau o entitate cu responsabilități în ceea ce privește programarea, execuția, auditul sau controlul bugetului, un funcționar sau un agent al unei instituții a Uniunii sau o autoritate națională de la orice nivel se află într-o astfel de situație. Încercările de a influența în mod necorespunzător o procedură de atribuire sau de a obține informații confidențiale ar trebui să fie considerate drept o abatere profesională gravă care poate conduce la respingerea din cadrul procedurii de atribuire și/sau la excluderea de la fondurile Uniunii. În plus, operatorii economici s-ar putea afla în situația în care nu ar trebui să fie selectați pentru a executa un contract din cauza unui conflict de interese profesional. De exemplu, o întreprindere nu ar trebui să evalueze un proiect la care a participat sau un auditor nu ar trebui să fie în măsură să auditeze conturile pe care anterior le-a certificat. Evaluarea conflictelor de interese și obligația de a institui sisteme de detectare și prevenire a unor astfel de conflicte ar trebui să respecte principiul proporționalității. Orientările adecvate privind evaluarea conflictelor de interese ar trebui să ofere clarificări suplimentare celor care evaluează astfel de situații la nivelul Uniunii și la nivel național, pentru a contribui la securitatea juridică. |
(167) |
Pentru a se evita conflictele de interese profesionale care pot afecta sau riscă să afecteze capacitatea de a executa contractul în mod independent, imparțial și obiectiv, este necesar să se clarifice obligațiile autorității contractante și ale candidaților sau ofertanților. Pe de o parte, candidații, ofertanții și, după caz, entitățile pe ale căror capacități se bazează aceștia, precum și subcontractanții preconizați ar trebui să declare absența unor astfel de conflicte de interese și să furnizeze informații conexe, la cerere. Pe de altă parte, autoritatea contractantă ar trebui să evalueze existența unor astfel de conflicte de interese profesionale atunci când acestea sunt declarate sau pe baza unor informații suplimentare. În cazul în care se stabilește că există astfel de conflicte de interese profesionale, acest lucru ar trebui să conducă la excluderea de la procedura de atribuire. |
(168) |
O piață internă competitivă și deschisă ar trebui să asigure condiții de concurență echitabile și să permită atât operatorilor economici europeni, cât și celor străini să concureze pe baza meritelor. Subvențiile străine pot denatura piața internă și pot submina condițiile de concurență echitabile în cadrul procedurilor de achiziții dacă, de exemplu, operatorilor economici cărora li s-a atribuit contractul au beneficiat de subvenții străine. Pentru a evita acest risc, Regulamentul (UE) 2022/2560 al Parlamentului European și al Consiliului (30) a stabilit norme și proceduri cu scopul de a investiga subvențiile străine care denaturează efectiv sau potențial piața internă și, după caz, de a se asigura că denaturările respective sunt remediate. Pentru a asigura coerența între normele aplicabile statelor membre și procedurile de achiziții în temeiul prezentului regulament, instituțiile Uniunii, organele Uniunii și agențiile executive ar trebui să aplice mutatis mutandis aceleași norme și proceduri privind subvențiile străine prevăzute în Regulamentul (UE) 2022/2560. |
(169) |
În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui să fie conferite competențe de executare Comisiei în ceea ce privește detaliile procedurale și elementele conexe referitoare la analiza preliminară și la investigarea aprofundată a oricăror contribuții financiare străine obținute într-o procedură de achiziții. Respectivele competențe de executare ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (31). |
(170) |
În conformitate cu Directiva 2014/24/UE, ar trebui să fie posibil să se verifice dacă un operator economic este exclus, să se aplice criterii de selecție și de atribuire a contractelor, precum și să se verifice conformitatea cu documentele achiziției, indiferent de ordine. Prin urmare, ar trebui să fie posibilă respingerea ofertelor pe baza criteriilor de atribuire fără o verificare prealabilă a ofertantului respectiv în ceea ce privește criteriile de excludere sau de selecție. |
(171) |
Contractele ar trebui să fie atribuite pe baza ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, în concordanță cu articolul 67 din Directiva 2014/24/UE. |
(172) |
În interesul securității juridice, este necesar să se clarifice dacă criteriile de selecție sunt strict legate de evaluarea candidaților sau a ofertanților și dacă criteriile de atribuire sunt strict legate de evaluarea ofertelor. În vederea alinierii normelor în materie de achiziții ale Uniunii cu Directiva 2014/24/UE, autorităților contractante ar trebui, de asemenea, să li se permită să utilizeze drept criteriu de atribuire organizarea, calificarea și experiența personalului alocat executării contractului în cauză, în cazurile în care acestea pot afecta calitatea executării contractului și, prin urmare, valoarea economică a ofertei. Autoritățile contractante care utilizează oricare dintre respectivele criterii de atribuire ar trebui să se asigure, prin mijloace contractuale adecvate, că personalul alocat executării contractului îndeplinește efectiv standardele de calitate specificate. Autoritățile contractante ar trebui să își dea acordul pentru orice înlocuire a personalului în cauză și ar trebui să verifice dacă noul personal oferă un nivel de calitate echivalent cu cel al personalului înlocuit. În plus, ar trebui să se asigure că în cadrul criteriilor de selecție și de atribuire nu există suprapuneri și duble evaluări ale unui element. |
(173) |
Pentru a reduce procedurile care necesită mult timp și pentru a le permite autorităților contractante să profite pe deplin de posibilitățile oferite de sistemele dinamice de achiziții, este necesar să se simplifice normele care reglementează sistemele respective. În special, sistemele respective ar trebui să fie operate sub forma unei proceduri restrânse, permițând astfel oricărui operator economic care depune o cerere de participare și care este conform din punctul de vedere al criteriilor de excludere și de selecție să participe la procedurile de achiziții desfășurate prin intermediul sistemului dinamic de achiziții în perioada sa de valabilitate, care nu ar trebui să fie limitată la patru ani. Ofertele pot fi prezentate, de asemenea, sub forma unui catalog electronic, în special pentru produsele gata de utilizare sau serviciile disponibile în general pe piață. În plus, pentru a reduce sarcina administrativă, ar trebui să se renunțe la cerința de a numi un comitet de deschidere și de evaluare pentru anumite proceduri de achiziții desfășurate în cadrul unui sistem dinamic de achiziții. |
(174) |
Având în vedere progresele înregistrate în digitalizarea procedurilor de achiziții, ar trebui să fie clarificat faptul că deschiderile publice aferente procedurilor deschise pot fi organizate la distanță, prin videoconferință. |
(175) |
Pentru a simplifica normele și a le alinia la normele aplicabile achizițiilor efectuate de instituțiile Uniunii în nume propriu, obligația de a publica pe site-ul Comisiei lista candidaților selectați care urmează să fie invitați să depună o ofertă ar trebui să fie eliminată în domeniul acțiunilor externe. |
(176) |
Achizițiile Uniunii ar trebui să aibă ca scop asigurarea utilizării eficace, transparente și adecvate a fondurilor Uniunii, reducând totodată sarcina administrativă a destinatarilor fondurilor Uniunii. În acest sens, achizițiile electronice ar trebui să contribuie la utilizarea mai eficientă a fondurilor Uniunii și ar trebui să îmbunătățească accesul la contracte pentru toți operatorii economici. Toate instituțiile Uniunii care desfășoară proceduri de achiziții ar trebui să publice pe site-urile lor norme clare privind achizițiile, cheltuielile și monitorizarea, precum și toate contractele atribuite, inclusiv valoarea acestora. |
(177) |
În ceea ce privește achizițiile publice electronice, schimbul electronic de informații cu participanții ar trebui să se bazeze în cea mai mare măsură posibilă pe standardele existente, cum ar fi documentul european de achiziție unic și standardele de facturare electronică prevăzute de Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/7 al Comisiei (32) și, respectiv, de Directiva 2014/55/UE. |
(178) |
Ar trebui să se clarifice existența unei faze de deschidere și a unei evaluări pentru fiecare procedură. O decizie de atribuire ar trebui să fie întotdeauna rezultatul unei evaluări. |
(179) |
Odată cu comunicarea rezultatului unei proceduri, candidații și ofertanții ar trebui să fie informați cu privire la motivele pentru care a fost luată decizia respectivă și să primească o motivare detaliată pe baza conținutului raportului de evaluare. |
(180) |
Este oportun să se precizeze că ofertanții necâștigători care au prezentat oferte conforme ar trebui să fie informați, la cerere, în legătură cu caracteristicile și cu avantajele relative ale ofertei câștigătoare. Ofertanții necâștigători ar trebui să primească, la cerere, informații suplimentare inclusiv în cazul în care conformitatea ofertei lor nu a fost verificată din cauza ordinii de criterii selectate. De asemenea, ar trebui să fie clarificat faptul că ofertanții respinși nu ar trebui să aibă acces la astfel de informații. |
(181) |
În cazul contractelor-cadru pentru care se reia procedura concurențială, nu ar trebui să existe obligația de a comunica informații unui contractant necâștigător privind caracteristicile și avantajele relative ale ofertei câștigătoare, întrucât primirea unor astfel de informații de către părțile la același contract-cadru de fiecare dată când se reia procedura concurențială ar putea aduce atingere concurenței loiale dintre acestea. |
(182) |
O autoritate contractantă ar trebui să aibă posibilitatea de a anula o procedură de achiziții sau de a o anula parțial în cazul procedurilor atribuite pe loturi sau prin aprovizionare de la mai mulți furnizori, înainte de semnarea contractului, fără ca ofertanții sau candidații să aibă dreptul de a solicita despăgubiri. Acest lucru nu ar trebui să aducă atingere situațiilor în care autoritatea contractantă a acționat în așa fel încât poate fi ținută răspunzătoare pentru prejudiciile aduse, în conformitate cu principiile generale ale dreptului Uniunii. |
(183) |
Atribuirea contractelor în urma unor achiziții cu mai mulți furnizori ar trebui să fie permisă în cazuri justificate în mod corespunzător, în special pentru a se evita dependența excesivă de un singur furnizor, pentru echipamente și servicii critice, ținând seama de obiectivele de independență tehnologică și continuitate a serviciilor. |
(184) |
La fel ca în cazul Directivei 2014/24/UE, este necesar să se clarifice condițiile în care se poate modifica un contract în cursul executării sale fără a fi nevoie de o nouă procedură de achiziții. În special, nu ar trebui să fie necesară o nouă procedură de achiziții în cazurile referitoare la modificările de natură administrativă, succesiunea cu titlu universal și aplicarea unor clauze sau opțiuni de revizuire clare și fără echivoc care nu modifică cerințele minime ale procedurii inițiale. O nouă procedură de achiziții ar trebui să fie impusă în cazul în care sunt aduse modificări semnificative contractului inițial, în special cu privire la domeniul de aplicare și la conținutul drepturilor și obligațiilor reciproce ale părților, inclusiv în ceea ce privește distribuirea drepturilor de proprietate intelectuală. Modificările de acest tip denotă intenția părților de a renegocia clauze sau condiții esențiale ale contractului respectiv, în special în cazul în care clauzele sau condițiile modificate ar fi avut o influență asupra rezultatului procedurii dacă ar fi fost incluse în procedura inițială. |
(185) |
Experiența dobândită a arătat că este necesar să se clarifice cazurile în care se consideră că o modificare conduce la schimbarea obiectului contractului. |
(186) |
Este necesar să se prevadă posibilitatea de a solicita o garanție de bună execuție pentru lucrări, produse și servicii complexe, pentru a asigura respectarea obligațiilor contractuale substanțiale, precum și o bună execuție pe toată durata contractului. De asemenea, este necesar să se prevadă posibilitatea de a solicita o garanție sub forma reținerii unei sume de bani pentru a acoperi perioada de răspundere contractuală, în conformitate cu practica obișnuită în sectoarele în cauză. |
(187) |
Pentru a determina pragurile și procedurile aplicabile, este necesar să se clarifice dacă instituțiile Uniunii, agențiile executive și organele Uniunii sunt considerate autorități contractante. Acestea nu ar trebui să fie considerate autorități contractante atunci când efectuează o achiziție de la un organism central de achiziție. În plus, instituțiile Uniunii formează o singură entitate juridică și departamentele acestora nu pot încheia între ele contracte, ci doar acorduri la nivelul serviciilor. |
(188) |
Este oportun să se includă o trimitere în prezentul regulament la pragurile prevăzute în Directiva 2014/24/UE care se aplică lucrărilor, produselor și serviciilor și celor prevăzute în Directiva 2014/23/UE care se aplică concesiunilor. Prin urmare, o revizuire a respectivelor praguri prevăzute în Directivele 2014/24/UE și 2014/23/UE ar trebui să fie direct aplicabilă achizițiilor și, respectiv, concesiunilor efectuate în temeiul prezentului regulament. |
(189) |
Atribuirea contractelor de concesiune ar trebui să fie simplificată prin aplicarea în cazul concesiunilor a pragurilor prevăzute de Directiva 2014/23/UE. |
(190) |
În vederea armonizării și simplificării, procedurile standard aplicabile achizițiilor ar trebui, de asemenea, să se aplice achizițiilor prevăzute în cadrul regimului pentru contracte de servicii sociale și alte servicii specifice menționate la articolul 74 din Directiva 2014/24/UE. Prin urmare, pragul pentru achizițiile în regim moderat ar trebui să fie aliniat cu pragul pentru contractele de achiziții de servicii. |
(191) |
Pentru a adapta mai bine procedurile de achiziție la condițiile de piață din afara Uniunii, prezentul regulament ar trebui să includă dispoziții specifice în temeiul cărora delegațiile Uniunii să atribuie contracte în nume propriu în țări terțe. Prin urmare, este oportun ca pragurile de atribuire a contractelor aplicate de delegațiile Uniunii în țări terțe să fie revizuite și să fie aliniate la cele aplicate pentru atribuirea contractelor în domeniul acțiunilor externe. |
(192) |
Este necesar să se precizeze condițiile de aplicare a perioadei de așteptare care trebuie îndeplinite înainte de semnarea unui contract sau a unui contract-cadru. |
(193) |
Normele aplicabile achizițiilor în domeniul acțiunilor externe ar trebui să fie consecvente cu principiile stabilite în Directivele 2014/23/UE și 2014/24/UE. |
(194) |
Normele privind accesul la achiziții, aplicabile atât în momentul depunerii ofertelor, cât și pe durata executării contractului, ar trebui să includă condițiile prevăzute în actele de punere în aplicare (măsurile din cadrul Instrumentului pentru achiziții publice internaționale) adoptate în temeiul Regulamentului (UE) 2022/1031 al Parlamentului European și al Consiliului (33), precum și obligațiile ofertanților câștigători prevăzute în regulamentul respectiv. |
(195) |
Pentru a reduce complexitatea, a raționaliza normele existente și a îmbunătăți lizibilitatea normelor în materie de achiziții, este necesar să se regrupeze dispozițiile generale referitoare la achiziții și dispozițiile specifice aplicabile achizițiilor în domeniul acțiunilor externe și să se elimine repetițiile inutile și referințele încrucișate. |
(196) |
Este necesar să se clarifice care dintre operatorii economici au acces la achizițiile efectuate în temeiul prezentului regulament, în funcție de locul de stabilire al acestora, și să se prevadă în mod explicit posibilitatea unui acces de acest tip și pentru organizațiile internaționale. |
(197) |
În cazuri justificate în mod corespunzător, atunci când contractul urmează să fie atribuit de o delegație a Uniunii dintr-o țară terță sau exclusiv în interesul unei delegații a Uniunii într-o țară terță, ar trebui să i se permită ordonatorului de credite competent să deschidă accesul la procedura de achiziții persoanelor fizice sau juridice stabilite într-o țară terță care nu are un acord special cu Uniunea în domeniul achizițiilor. Această flexibilitate ar trebui să fie oferită în special în cazul în care nu există persoane fizice sau juridice stabilite în țări care au acces la achizițiile publice în temeiul unui acord special cu Uniunea în domeniul achizițiilor care să poată furniza lucrările, produsele sau serviciile necesare. |
(198) |
Pentru a se realiza un echilibru între nevoia de transparență și o mai mare coerență a normelor privind achizițiile, pe de o parte, și necesitatea de a oferi flexibilitate cu privire la anumite aspecte tehnice legate de respectivele norme, pe de altă parte, normele tehnice privind achizițiile ar trebui să fie stabilite într-o anexă la prezentul regulament, iar competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește modificările aduse anexei respective. |
(199) |
Este necesar să se clarifice domeniul de aplicare al titlului privind granturile, în special în ceea ce privește tipul de acțiune sau organismul eligibil pentru granturi, precum și în ceea ce privește angajamentele juridice care pot fi utilizate pentru a acoperi granturile. În special, deciziile de grant ar trebui să fie eliminate treptat ca urmare a utilizării limitate a acestora și a introducerii treptate a granturilor electronice. Structura ar trebui să fie simplificată prin mutarea dispozițiilor privind instrumentele care nu sunt granturi în alte părți ale prezentului regulament. Natura organismelor care pot primi granturi de funcționare ar trebui să fie clarificată prin eliminarea referirilor la organisme care urmăresc un obiectiv de interes general al Uniunii, deoarece respectivele organisme sunt acoperite de noțiunea de organisme care au un obiectiv ce se înscrie în cadrul unei politici a Uniunii și o susține. |
(200) |
Pentru a simplifica procedurile și a îmbunătăți lizibilitatea prezentului regulament, ar trebui să fie simplificate și raționalizate dispozițiile privind conținutul cererilor de grant, al cererii de propuneri și al acordului de grant. |
(201) |
Pentru a facilita punerea în aplicare a acțiunilor finanțate de donatori multipli în cazul în care finanțarea globală a acțiunii nu este cunoscută la data angajamentului contribuției Uniunii, este necesar să se clarifice modul în care contribuția Uniunii este definită și metoda de verificare a utilizării acesteia. |
(202) |
Ar trebui să fie introdusă o nouă categorie de granturi de valoare foarte scăzută, de până la 15 000 EUR, în vederea simplificării cerințelor administrative pentru solicitanții de finanțare din partea Uniunii. Având în vedere valoarea foarte scăzută a unor astfel de granturi, ar trebui să se renunțe la cerințele de prezentare a unei declarații pe propria răspundere și de evaluare a capacității financiare. |
(203) |
Pentru a simplifica și mai mult cererile de grant în conformitate cu buna gestiune financiară, ordonatorul de credite ar trebui să aibă posibilitatea de a decide, pe baza unei evaluări a riscurilor, că verificările capacității financiare se concentrează numai asupra solicitantului principal. |
(204) |
Experiența rezultată din utilizarea finanțărilor sub forma unor sume forfetare, a unor costuri unitare sau la rate forfetare a indicat faptul că astfel de forme de finanțare simplifică în mod semnificativ procedurile administrative și reduc în mod considerabil riscul de eroare. Independent de domeniul de intervenție a Uniunii, sumele forfetare, costurile unitare și ratele forfetare constituie forme adecvate de finanțare, în special în cazul acțiunilor standardizate și recurente, cum ar fi mobilitatea sau activitățile de formare. În plus, întrucât cooperarea instituțională între administrațiile publice ale statelor membre și ale țărilor beneficiare sau partenere (înfrățirea instituțională) este pusă în aplicare de către instituțiile statelor membre, utilizarea opțiunilor simplificate în materie de costuri este justificată și ar trebui să favorizeze implicarea acestora. Pentru asigurarea unei mai mari eficiențe, statele membre și alți destinatari ai fondurilor Uniunii ar trebui să poată recurge mai frecvent la opțiunile simplificate în materie de costuri. În contextul menționat, condițiile pentru utilizarea sumelor forfetare, a costurilor unitare și a ratelor forfetare ar trebui să devină mai flexibile. Este necesar să se prevadă în mod explicit stabilirea unor sume forfetare unice care să acopere toate costurile eligibile ale acțiunii sau ale programului de lucru. În plus, pentru a susține axarea pe rezultate, ar trebui să se acorde prioritate finanțării bazate pe realizări. Sumele forfetare, costurile unitare și ratele forfetare bazate pe contribuții ar trebui să rămână o opțiune în cazul în care cele pe baza realizărilor nu sunt posibile sau adecvate. |
(205) |
Pentru a se asigura securitatea juridică, este necesar să se clarifice faptul că, în cazul în care un grant ia forma unei finanțări care nu este legată de costuri, nu se aplică dispozițiile privind un buget estimat, cofinanțarea și absența dublei finanțări, deoarece acestea nu pot fi aplicate în cazul în care cuantumul care trebuie rambursat este legat de condiții sau de rezultate definite și este decuplat de costurile subiacente. |
(206) |
Procedurile administrative de autorizare a sumelor forfetare, a costurilor unitare și a ratelor forfetare ar trebui să fie simplificate atribuind competențe de autorizare ordonatorilor de credite competenți. După caz, o astfel de autorizație poate fi acordată de Comisie în funcție de natura activităților sau a cheltuielilor ori având în vedere numărul de ordonatori de credite vizați. |
(207) |
În vederea reducerii decalajului în ceea ce privește disponibilitatea datelor utilizate pentru a stabili sumele forfetare, costurile unitare și ratele forfetare, ar trebui să se permită recurgerea la avizele experților. |
(208) |
Chiar dacă ar trebui să se atingă potențialul utilizării mai frecvente a formelor simplificate de finanțare, ar trebui să se asigure respectarea principiului bunei gestiuni financiare și în special a principiilor economiei, eficienței și excluderii dublei finanțări. În acest scop, formele simplificate de finanțare ar trebui să asigure că resursele utilizate sunt adecvate pentru obiectivele care trebuie să fie îndeplinite, că nu se finanțează aceleași costuri de mai multe ori de la buget, că principiul cofinanțării este respectat și că se evită supracompensarea generală a destinatarilor. Prin urmare, formele simplificate de finanțare ar trebui să se bazeze pe date statistice sau contabile, pe mijloace obiective similare sau pe avize ale experților. În plus, ar trebui să se aplice în continuare verificări, controale și evaluări periodice adecvate. |
(209) |
Ar trebui să fie clarificată diferența dintre sfera de aplicare a verificărilor și controalelor și sfera evaluărilor periodice a sumelor forfetare, a costurilor unitare sau a ratelor forfetare. Verificările și controalele respective ar trebui să se axeze pe îndeplinirea condițiilor care determină plata unor sume forfetare, costuri unitare sau rate forfetare, inclusiv, dacă este necesar, pe obținerea de realizări și/sau rezultate. Condițiile respective nu ar trebui să necesite raportarea cu privire la costurile suportate efectiv de beneficiar. În cazul în care cuantumurile sumelor forfetare, ale costurilor unitare sau ale finanțării la rate forfetare au fost stabilite ex ante de ordonatorul de credite competent sau de Comisie, acestea nu ar trebui să fie contestate în cursul controalelor ex post. Acest lucru ar trebui să nu împiedice reducerea unui grant în caz de executare necorespunzătoare, parțială sau cu întârziere ori în cazul unor nereguli, fraude sau încălcări ale altor obligații. În special, un grant ar trebui să fie redus în cazul în care condițiile care determină plata unor sume forfetare, costuri unitare sau rate forfetare nu au fost îndeplinite. Frecvența și domeniul de aplicare ale evaluării periodice ar trebui să depindă de evoluția și natura costurilor, în special ținându-se seama de modificările substanțiale ale prețurilor pieței și de alte circumstanțe relevante. Evaluarea periodică ar putea conduce la ajustări ale sumelor forfetare, ale costurilor unitare sau ale ratelor forfetare aplicabile în cadrul acordurilor viitoare, dar nu ar trebui să fie utilizată pentru punerea sub semnul întrebării a valorii sumelor forfetare, a costurilor unitare sau a ratelor forfetare care a fost deja convenită. Evaluarea periodică a sumelor forfetare, a costurilor unitare sau a ratelor forfetare ar putea necesita accesul la conturile beneficiarului în scopuri statistice și metodologice, iar un astfel de acces este, de asemenea, necesar în scopul prevenirii și detectării fraudelor. |
(210) |
În cazul în care un grant ia forma unor rate forfetare, a unor costuri unitare sau a unor sume forfetare și, prin urmare, nu există o verificare ex post a costurilor subiacente, nu este posibil să se verifice dacă costurile eligibile au fost suportate pe durata acțiunii. Pentru a se asigura securitatea juridică, ar trebui să se clarifice faptul că verificările și controalele ex post asupra beneficiarilor vor urmări să stabilească dacă în cursul perioadei de execuție au fost îndeplinite condițiile care determină plata ratelor forfetare, a costurilor unitare sau a sumelor forfetare. |
(211) |
Pentru a facilita participarea organizațiilor mici la punerea în aplicare a politicilor Uniunii în condițiile unei disponibilități limitate a resurselor, este necesar ca valoarea muncii prestate de voluntari să fie recunoscută drept costuri eligibile. În consecință, astfel de organizații ar trebui să se poată baza într-o mai mare măsură pe activitatea voluntarilor cu scopul de a contribui la cofinanțarea acțiunii sau a programului de lucru. Fără a aduce atingere ratei maxime de cofinanțare specificate în actul de bază, în astfel de cazuri, grantul din partea Uniunii ar trebui să se limiteze la costurile eligibile estimate, altele decât cele care acoperă activitatea voluntarilor. Întrucât munca voluntarilor este o activitate furnizată de terți fără ca beneficiarul să le plătească o remunerație, limitarea evită rambursarea unor costuri pe care beneficiarul nu le-a suportat. În plus, valoarea activității voluntarilor nu ar trebui să depășească 50 % din contribuțiile în natură și orice altă cofinanțare. |
(212) |
Pentru a se asigura securitatea juridică, ar trebui să se clarifice faptul că, în cazul în care contribuțiile în natură din partea terților sub forma activității voluntarilor sunt prezentate drept costuri eligibile în bugetul estimat, cofinanțarea căreia i se aplică limita de 50 % ar trebui să includă toate sursele de finanțare, și anume grantul din partea Uniunii, contribuțiile în natură și alte surse de finanțare. |
(213) |
Pentru apărarea unuia dintre principiile fundamentale ale finanțelor publice, în prezentul regulament ar trebui să se mențină principiul de nonprofit. |
(214) |
Pentru a se asigura securitatea juridică atunci când se calculează contribuția Uniunii în cazul unui profit în cadrul unui grant finanțat de la buget, ar trebui să se clarifice faptul că recuperarea procentajului din profit corespunzător contribuției Uniunii la costurile eligibile nu ar trebui să facă diferența între costurile suportate efectiv și costurile simplificate. |
(215) |
În principiu, granturile ar trebui să fie acordate în urma unei cereri de propuneri. În cazul în care sunt permise excepții, acestea ar trebui să fie interpretate și aplicate în mod restrictiv în ceea ce privește domeniul de aplicare și durata. Posibilitatea excepțională de a acorda granturi fără organizarea unei cereri de propuneri către organisme cu un monopol de facto sau de jure ar trebui să fie utilizată doar în cazul în care organismele în cauză sunt singurele capabile să pună în aplicare tipurile relevante de activități sau au fost învestite cu un astfel de monopol prin lege sau de către o autoritate publică. |
(216) |
În contextul trecerii la granturile electronice și la achizițiile publice electronice, solicitanților și ofertanților ar trebui să li se solicite să furnizeze o dovadă a statutului lor juridic și a viabilității lor financiare doar o singură dată într-o anumită perioadă și nu ar trebui să li se impună să prezinte din nou documente justificative la fiecare procedură de atribuire. Prin urmare, este necesar să se alinieze cerințele referitoare la numărul de ani pentru care vor fi solicitate documentele în cadrul procedurilor de atribuire a granturilor sau al procedurilor de achiziții. |
(217) |
Un beneficiar al unui grant poate oferi sprijin financiar unui terț pe baza îndeplinirii anumitor condiții, iar cuantumul plătit oricărui terț nu ar trebui să depășească 60 000 EUR. Cuantumul respectiv ar trebui să poată fi depășit în cazul în care realizarea obiectivelor acțiunilor ar fi, în caz contrar, imposibilă sau excesiv de dificilă. Pentru a permite o mai mare flexibilitate în execuția bugetului în situații de criză și de urgență, ar trebui să fie posibilă, de asemenea, depășirea cuantumului respectiv fără o justificare de la caz la caz în cazul ajutorului umanitar, al operațiunilor de sprijin de urgență, al operațiunilor de protecție civilă sau al ajutoarelor pentru gestionarea crizelor. Ordonatorul de credite ar trebui să raporteze cu privire la astfel de cazuri. |
(218) |
În cazul în care punerea în aplicare a unei acțiuni sau a unui program de lucru impune unui beneficiar să efectueze achiziții, ar trebui să se clarifice faptul că orice beneficiar poate utiliza propriile practici de achiziție, cu condiția să asigure cel mai bun raport calitate-preț sau, după caz, cel mai mic preț, indiferent dacă beneficiarul atribuie un contract de achiziții publice și este o autoritate contractantă în înțelesul prezentului regulament. Definiția noțiunii de „contract” ar trebui să fie modificată în consecință. |
(219) |
Ar trebui să fie facilitată utilizarea premiilor ca o formă valoroasă de sprijin financiar, care nu are legătură cu costurile previzibile, iar normele aplicabile ar trebui să fie clarificate. Premiile ar trebui să fie considerate ca fiind complementare altor instrumente de finanțare, cum ar fi granturile, și nu ca înlocuitor al acestora. |
(220) |
Pentru a permite o punere în aplicare mai flexibilă a premiilor, obligația de a publica, în temeiul Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012, concursurile cu premii cu o valoare unitară de 1 000 000 EUR sau mai mare în fișele de program care însoțesc proiectul de buget ar trebui să fie înlocuită cu o obligație de a transmite o informare prealabilă Parlamentului European și Consiliului și de a menționa în mod explicit asemenea premii în decizia de finanțare. |
(221) |
Premiile ar trebui să se atribuie în conformitate cu principiile transparenței și egalității de tratament. În acest context, ar trebui să fie stipulate caracteristicile minime ale concursurilor, în special modalitățile pentru plata premiului către câștigători după acordare, și mijloacele de publicare corespunzătoare. De asemenea, este necesară stabilirea unei proceduri de acordare clar definite, de la depunerea candidaturilor la furnizarea informațiilor solicitanților și la notificarea solicitantului câștigător, care să reflecte procedura de acordare a granturilor. |
(222) |
Prezentul regulament ar trebui să stabilească principiile și condițiile aplicabile instrumentelor financiare, garanțiilor bugetare și asistenței financiare, precum și normele privind limitarea răspunderii financiare a Uniunii, combaterea fraudei și a spălării de bani, lichidarea instrumentelor financiare și raportarea. |
(223) |
În ultimii ani, Uniunea a utilizat tot mai mult instrumente financiare care permit un efect de levier mai mare pentru buget, însă generează totodată un risc financiar pentru buget. Aceste instrumente financiare includ nu doar instrumentele financiare care intră sub incidența Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012, ci și alte instrumente, cum ar fi garanțiile bugetare și asistența financiară, care anterior erau reglementate doar de normele stabilite în actele de bază respective ale acestora. Este important să se stabilească un cadru comun care să asigure omogenitatea principiilor aplicabile acestui set de instrumente și regruparea lor în cadrul unui nou titlu în prezentul regulament, care să cuprindă, pe lângă normele existente aplicabile instrumentelor financiare, secțiuni privind garanțiile bugetare și asistența financiară pentru statele membre sau țările terțe. |
(224) |
Instrumentele financiare și garanțiile bugetare pot fi utile pentru multiplicarea efectului fondurilor Uniunii atunci când acestea sunt puse în comun cu alte fonduri și când includ un efect de levier. Instrumentele financiare și garanțiile bugetare ar trebui să fie executate numai în cazul în care nu există niciun risc de denaturare a concurenței pe piața internă sau de incoerență cu normele privind ajutoarele de stat. |
(225) |
În cadrul creditelor anuale autorizate de Parlamentul European și de Consiliu pentru un anumit program, instrumentele financiare și garanțiile bugetare ar trebui să fie folosite pe baza unei evaluări ex ante care să demonstreze că sunt eficiente pentru realizarea obiectivelor de politică ale Uniunii. |
(226) |
Instrumentele financiare, garanțiile bugetare și asistența financiară ar trebui să fie autorizate prin intermediul unui act de bază. Dacă, în cazuri justificate corespunzător, instrumentele financiare sunt instituite în absența unui act de bază, acestea ar trebui să fie autorizate de Parlamentul European și de Consiliu în cadrul bugetului. |
(227) |
Ar trebui să fie definite instrumentele care pot intra sub incidența titlului X, cum ar fi împrumuturile, garanțiile, investițiile în capitaluri proprii, investițiile de cvasicapital și instrumentele de partajare a riscurilor. Definiția instrumentelor de partajare a riscurilor ar trebui să permită includerea îmbunătățirii bonității pentru obligațiunile de finanțare a proiectelor, acoperirea riscului legat de rambursarea datoriei în cadrul unui proiect și atenuarea riscului de credit al deținătorilor de obligațiuni prin îmbunătățirea bonității sub forma unui împrumut sau a unei garanții. |
(228) |
Orice rambursare provenind de la un instrument financiar sau de la o garanție bugetară ar trebui să fie utilizată pentru instrumentul sau garanția care a produs rambursarea, cu scopul de a îmbunătăți eficiența respectivului instrument sau a respectivei garanții, cu excepția cazului în care se prevede altfel în actul de bază, și ar trebui să fie luată în considerare atunci când se propun noi credite pentru respectivul instrument sau garanție. |
(229) |
Prezentul regulament prevede că, în actul de bază relevant, Comisia este împuternicită să împrumute în numele Uniunii sau al Euratom în scopul creditării cuantumurilor corespunzătoare statelor membre sau țărilor terțe beneficiare, în condițiile aplicabile împrumuturilor. În această privință, fluxurile de lichidități între fondurile împrumutate și împrumuturi corespund unu la unu. Aceasta înseamnă că Uniunea ar trebui să efectueze operațiuni de piață pe baza nevoilor de plată pentru fiecare caz specific de creditare, ceea ce limitează posibilitatea de a planifica în mod coerent diferite operațiuni de împrumut și de a structura scadențele astfel încât să se obțină cele mai bune costuri. |
(230) |
Finanțarea programelor individuale de asistență financiară prin metode de finanțare separate generează costuri mai ridicate și o complexitate sporită, deoarece diferitele programe de asistență financiară sunt în concurență pentru un număr limitat de oportunități de finanțare. Aceasta fragmentează oferta de titluri de creanță ale Uniunii și reduce lichiditățile și interesul investitorilor în programele separate, chiar dacă toate titlurile de creanță ale Uniunii au aceeași calitate ridicată a creditului. Prin urmare, asistența financiară ar trebui să fie organizată conform unei metode de finanțare unice, care să sporească lichiditatea obligațiunilor Uniunii, precum și atractivitatea și rentabilitatea emisiunii Uniunii. |
(231) |
Experiența recentă în ceea ce privește nevoile de finanțare ale Ucrainei a evidențiat dezavantajele unei abordări fragmentate a organizării datoriei Uniunii. Pentru a consolida poziția Uniunii în calitate de emitent de titluri de creanță exprimate în euro, este esențial ca toate emisiunile noi să fie organizate printr-o metodă de finanțare unică, cu excepția cazurilor justificate în mod corespunzător, cum ar fi emisiunile Euratom, emisiunile cu valoare redusă și finanțarea programelor de asistență financiară pentru care actele de bază au intrat în vigoare înainte de 9 noiembrie 2022. |
(232) |
Modelul unei metode de finanțare unice și majoritatea elementelor de infrastructură necesare pentru punerea sa în aplicare au fost deja stabilite sub forma unei strategii de finanțare diversificate în temeiul Deciziei (UE, Euratom) 2020/2053. Strategia respectivă a permis mobilizarea cu succes a fondurilor pentru granturi și împrumuturi în temeiul Regulamentului (UE) 2021/241 și pentru o serie de alte programe ale Uniunii menționate în Regulamentul (UE) 2020/2094 al Consiliului (34). Având în vedere complexitatea preconizată a operațiunilor necesare pentru a satisface nevoile de finanțare urgente ale Ucrainei și pentru a anticipa posibile operațiuni viitoare de împrumut și de credit, este oportun să se instituie o strategie de finanțare diversificată ca metodă de finanțare unică pentru realizarea operațiunilor de împrumut. |
(233) |
Utilizarea strategiei de finanțare diversificată ar trebui să permită implementarea flexibilă a programului de finanțare, respectând totodată pe deplin principiile neutralității bugetare și echilibrului bugetar, astfel cum sunt prevăzute la articolul 310 alineatul (1) din TFUE. Costurile programului de finanțare ar trebui să fie suportate integral de beneficiari pe baza unei metodologii unice de alocare a costurilor care asigură o alocare transparentă și proporțională a acestora. Obligațiile de rambursare ar trebui să le revină în continuare beneficiarilor asistenței financiare, în conformitate cu prezentul regulament. |
(234) |
Punerea în aplicare a unei strategii de finanțare diversificate ar necesita respectarea unui set unic de norme pentru toate programele de împrumut și de credit care se bazează pe aceasta. |
(235) |
O strategie de finanțare diversificată ar trebui să ofere Comisiei mai multă flexibilitate în ceea ce privește calendarul și scadența operațiunilor de finanțare unice și să permită efectuarea de plăți regulate și constante către diferite țări beneficiare. O astfel de strategie ar trebui să se bazeze pe punerea în comun a instrumentelor de finanțare. Comisia ar dispune astfel de flexibilitatea de a organiza plățile către beneficiari independent de condițiile de piață la momentul plății, reducând în același timp riscul pentru Comisie de a trebui să majoreze cuantumuri fixe în condiții volatile sau nefavorabile. |
(236) |
Pentru a conferi această flexibilitate Comisiei, ar fi necesar să se instituie o rezervă comună de lichidități. O astfel de funcție centralizată de lichidități ar spori capacitatea de finanțare a Uniunii, conferindu-i mai multă reziliență pentru a face față neconcordanțelor temporare dintre toate intrările și ieșirile, pe baza unei capacități solide de previzionare a lichidității. |
(237) |
Comisia ar trebui să efectueze toate operațiunile necesare care vizează o prezență regulată pe piața de capital, obținerea celor mai bune costuri de finanțare posibile și facilitarea operațiunilor cu titluri de creanță ale Uniunii și ale Euratom. |
(238) |
Prin urmare, pentru a extinde strategia de finanțare diversificată la o gamă mai largă de programe, Comisia ar trebui să stabilească măsurile necesare pentru punerea în aplicare a acesteia. Măsurile respective ar trebui să cuprindă un cadru de guvernanță, proceduri de gestionare a riscurilor și o metodologie de alocare a costurilor, care ar trebui să respecte articolul 223 alineatul (4) litera (e) din prezentul regulament. Pentru a asigura transparența, Comisia ar trebui să informeze în mod regulat și cuprinzător Parlamentul European și Consiliul cu privire la toate aspectele strategiei sale în materie de împrumuturi și de gestionare a datoriei. |
(239) |
Din motive de securitate juridică și de claritate în ceea ce privește asistența financiară deja acordată și în ceea ce privește asistența macrofinanciară acordată în temeiul Regulamentului (UE) 2022/2463 al Parlamentului European și al Consiliului (35), normele din prezentul regulament privind strategia de finanțare diversificată ar trebui să se aplice numai programelor de asistență financiară pentru care actele de bază intră în vigoare la 9 noiembrie 2022 sau după respectiva dată. |
(240) |
Este important ca situațiile financiare auditate pentru instrumentele financiare și garanțiile bugetare executate în cadrul gestiunii indirecte să fie furnizate în timp util pentru a fi luate în considerare de Curtea de Conturi atunci când aceasta formulează observații cu privire la conturile provizorii. |
(241) |
Este oportun să se recunoască alinierea intereselor în urmărirea obiectivelor de politică ale Uniunii și, în special, faptul că BEI și FEI au competențele specifice necesare pentru execuția instrumentelor financiare și a garanțiilor bugetare. |
(242) |
BEI și FEI, acționând ca grup, ar trebui să aibă posibilitatea să își transfere între ele o parte din execuție, atunci când un astfel de transfer ar putea aduce beneficii punerii în aplicare a unei anumite acțiuni și astfel cum a fost definit mai detaliat în acordul relevant cu Comisia. |
(243) |
Din motive de coerență și pentru a ține seama de cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027, în ceea ce privește instrumentele financiare și garanțiile bugetare este necesar să se clarifice anumite dispoziții privind raportarea efectuată de către persoanele sau entitățile care execută fonduri ale Uniunii în cadrul gestiunii indirecte, privind aplicarea titlului X în cazul combinării acestora cu sprijin auxiliar de la buget, inclusiv cu granturi, și privind combinarea cu fonduri ale Uniunii executate prin gestiune partajată. |
(244) |
Ar trebui să fie clarificat faptul că, în cazul în care instrumentele financiare sau garanțiile bugetare sunt combinate cu forme auxiliare de sprijin din buget, normele privind instrumentele financiare și garanțiile bugetare ar trebui să se aplice întregii măsuri. Astfel de norme ar trebui să fie completate, după caz, cu cerințe specifice prevăzute în normele sectoriale. |
(245) |
Execuția instrumentelor financiare și a garanțiilor bugetare finanțate din buget ar trebui să fie conformă cu politica Uniunii privind jurisdicțiile necooperante în scopuri fiscale și cu actualizările acesteia, astfel cum sunt prevăzute în actele juridice relevante ale Uniunii și în concluziile Consiliului, în special în concluziile Consiliului din 8 noiembrie 2016 privind criteriile pentru întocmirea listei UE de jurisdicții necooperante în scopuri fiscale și procesul de întocmire a acestei liste (36) și în anexa la acestea, precum și în concluziile Consiliului din 5 decembrie 2017 privind lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale (37) și în anexele la acestea. |
(246) |
Garanțiile bugetare și asistența financiară pentru statele membre sau țările terțe sunt în general operațiuni extrabugetare care au un impact semnificativ în bilanțul contabil al Uniunii. Deși rămân în general operațiuni extrabugetare, includerea lor în prezentul regulament oferă o mai bună protecție a intereselor financiare ale Uniunii și un cadru mai clar pentru autorizarea, gestionarea și contabilizarea lor. |
(247) |
Uniunea a lansat inițiative importante bazate pe garanții bugetare, cum ar fi Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) sau Fondul european pentru dezvoltare durabilă (FEDD). Aceste instrumente se caracterizează prin faptul că generează o datorie contingentă pentru Uniune și implică provizioane de fonduri pentru punerea la dispoziție a unei rezerve de lichidități care să permită bugetului să răspundă într-o manieră ordonată obligațiilor de plată ce ar putea decurge din aceste datorii contingente. Pentru a garanta ratingul de credit al Uniunii și, prin urmare, capacitatea sa de a furniza finanțare eficace, este esențial ca autorizarea, provizionarea și monitorizarea datoriilor contingente să urmeze un set solid de norme care ar trebui să se aplice tuturor garanțiilor bugetare. |
(248) |
Datoriile contingente care rezultă din garanțiile bugetare pot să acopere o gamă variată de operațiuni de finanțare și de investiții. Posibilitatea ca o garanție bugetară să fie cerută spre executare nu poate fi programată cu certitudine absolută pe bază anuală, ca în cazul împrumuturilor care au un calendar predefinit de rambursare. Prin urmare, este indispensabil să se stabilească un cadru pentru autorizarea și monitorizarea datoriilor contingente care să asigure respectarea deplină, în orice moment, a plafonului pentru creditele de plată anuale stabilit în Decizia (UE, Euratom) 2020/2053. |
(249) |
Cadrul respectiv ar trebui, de asemenea, să prevadă gestiunea și controlul, inclusiv prezentarea de rapoarte periodice privind expunerea financiară a Uniunii. Rata de provizionare a datoriilor financiare ar trebui să fie stabilită pe baza unei evaluări adecvate a riscurilor financiare care decurg din instrumentul aferent. Sustenabilitatea datoriilor contingente ar trebui să fie evaluată anual în cadrul procedurii bugetare. Ar trebui să fie stabilit un mecanism de alertă timpurie pentru a se evita o penurie de provizioane menite să acopere datoriile financiare. |
(250) |
Utilizarea tot mai frecventă a instrumentelor financiare, a garanțiilor bugetare și a asistenței financiare necesită mobilizarea și provizionarea unui volum semnificativ de credite de plată. Pentru a produce efectul de levier, asigurând totodată un nivel adecvat de protecție împotriva datoriilor financiare, este important să se optimizeze cuantumul provizioanelor necesare și să se sporească eficiența prin punerea în comun a acestor provizioane într-un fond comun de provizionare. În plus, utilizarea mai flexibilă a acestor provizioane puse în comun permite o rată de provizionare globală eficace, care asigură protecția solicitată cu un volum optimizat de resurse. |
(251) |
Normele aplicabile în cazul constituirii de provizioane și al fondului comun de provizionare ar trebui să ofere un cadru solid de control intern. Orientările aplicabile gestionării resurselor în fondul comun de provizionare ar trebui să fie stabilite de către Comisie, după consultarea contabilului Comisiei. Ordonatorii de credite ai instrumentelor financiare, ai garanțiilor bugetare sau ai asistenței financiare ar trebui să monitorizeze în mod activ datoriile financiare aflate în responsabilitatea lor, iar administratorul financiar al resurselor fondului comun de provizionare ar trebui să gestioneze numerarul și activele fondului în conformitate cu normele și procedurile stabilite de contabilul Comisiei. |
(252) |
Garanțiile bugetare și asistența financiară ar trebui să respecte același set de principii care a fost stabilit pentru instrumentele financiare. Garanțiile bugetare, în special, ar trebui să fie irevocabile, necondiționate și la cerere. Acestea ar trebui să fie executate prin gestiune indirectă sau, numai în cazuri excepționale, prin gestiune directă. Ele ar trebui să acopere numai operațiunile de finanțare și de investiții, iar contrapărțile lor ar trebui să contribuie cu propriile resurse la operațiunile acoperite. |
(253) |
Asistența financiară acordată statelor membre sau țărilor terțe ar trebui să fie sub forma unui împrumut, a unei linii de credit sau a oricărui alt instrument considerat adecvat pentru a asigura eficacitatea sprijinului. În acest scop, Comisia ar trebui să fie împuternicită, în actul de bază relevant, să ia cu împrumut fondurile necesare de pe piețele de capital sau de la instituțiile financiare, evitându-se implicarea Uniunii în orice transformare a scadențelor care ar expune-o la un risc de rată a dobânzii sau la vreun alt risc comercial. |
(254) |
Dispozițiile privind instrumentele financiare ar trebui să se aplice cât mai curând posibil, pentru a realiza simplificarea și eficiența cerute. Dispozițiile referitoare la garanțiile bugetare și la asistența financiară, precum și la fondul comun de provizionare ar trebui să se aplice începând cu cadrul financiar multianual de după 2020. Acest calendar va permite pregătirea temeinică a noilor instrumente de gestionare a datoriilor contingente. De asemenea, acesta va permite și o aliniere între principiile enunțate în titlul X și, pe de o parte, propunerea de cadru financiar multianual de după 2020, iar pe de altă parte, programele specifice legate de respectivul cadru. |
(255) |
Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (38) stabilește norme referitoare, printre altele, la finanțarea partidelor politice și a fundațiilor politice la nivel european, în special în ceea ce privește condițiile de finanțare, acordarea și distribuirea fondurilor, donațiilor și contribuțiilor, finanțarea campaniilor aferente alegerilor pentru Parlamentul European, cheltuielile rambursabile, interzicerea anumitor finanțări, conturile, raportarea și auditul, executarea și controlul, sancțiunile, cooperarea dintre Autoritatea pentru partidele și fundațiile politice europene, ordonatorul de credite al Parlamentului European și statele membre și transparența. |
(256) |
Ar trebui să fie incluse norme în prezentul regulament privind contribuțiile din buget în beneficiul partidelor politice europene, astfel cum prevede Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014. |
(257) |
Sprijinul financiar acordat partidelor politice europene ar trebui să ia forma unei contribuții specifice, pentru a răspunde nevoilor specifice ale respectivelor partide. |
(258) |
Deși sprijinul financiar se acordă fără obligația unui program anual de lucru, partidele politice europene ar trebui să justifice ex post utilizarea eficientă a fondurilor din partea Uniunii. În special, ordonatorul de credite competent ar trebui să verifice dacă fondurile au fost utilizate pentru a plăti cheltuieli rambursabile, astfel cum s-a stabilit în cererea de contribuții, în termenele stabilite în prezentul regulament. Contribuțiile în beneficiul partidelor politice europene ar trebui să fie cheltuite până la sfârșitul exercițiului financiar ulterior celui în care au fost acordate, după care eventualele fonduri necheltuite ar trebui să fie recuperate de către ordonatorul de credite competent. |
(259) |
Fondurile din partea Uniunii acordate pentru finanțarea costurilor de funcționare ale partidelor politice europene nu ar trebui să fie utilizate în alte scopuri decât cele prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014, în special pentru a finanța direct sau indirect terți precum partidele politice naționale. Partidele politice europene ar trebui să utilizeze contribuțiile pentru a plăti un procent din cheltuielile actuale și viitoare, și nu cheltuieli sau datorii contractate înainte de depunerea cererilor de contribuții. |
(260) |
Acordarea contribuțiilor ar trebui, de asemenea, să fie simplificată și adaptată particularităților partidelor politice europene, în special prin lipsa criteriilor de selecție, prin stabilirea unei plăți unice de prefinanțare integrală ca normă generală și prin posibilitatea de a utiliza sume forfetare, finanțare la rate forfetare și costuri unitare. |
(261) |
Contribuțiile din buget ar trebui să fie suspendate, reduse sau suprimate dacă partidele politice europene încalcă Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014. |
(262) |
Sancțiunile care se bazează atât pe prezentul regulament, cât și pe Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 ar trebui să fie impuse în mod coerent și cu respectarea principiului ne bis in idem. În conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014, sancțiunile administrative și/sau financiare prevăzute în prezentul regulament nu trebuie să fie impuse în unul dintre cazurile în care au fost deja impuse sancțiuni în temeiul Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1141/2014. |
(263) |
Prezentul regulament ar trebui să stabilească un cadru general în care sprijinul bugetar poate fi folosit ca instrument în domeniul acțiunii externe, inclusiv obligația ca țara terță să furnizeze Comisiei informații adecvate și în timp util pentru a evalua îndeplinirea condițiilor și dispozițiilor convenite, asigurându-se protecția intereselor financiare ale Uniunii. |
(264) |
Pentru a consolida rolul Parlamentului European și al Consiliului, ar trebui să fie clarificată procedura de înființare a unor fonduri fiduciare ale Uniunii. De asemenea, este necesar să se specifice principiile aplicabile contribuțiilor la fondurile fiduciare ale Uniunii, în special importanța obținerii unor contribuții din partea altor donatori, care justifică instituirea acestor fonduri în ceea ce privește valoarea adăugată. Este necesar, de asemenea, să se clarifice responsabilitățile actorilor financiari și ale Consiliului de administrație al fondului fiduciar al Uniunii și să se definească norme care să asigure o reprezentare echitabilă a donatorilor participanți în cadrul Consiliului de administrație al fondului fiduciar al Uniunii și un vot favorabil obligatoriu din partea Comisiei pentru utilizarea fondurilor. Totodată, este important să se stabilească mai în detaliu cerințele de raportare aplicabile fondurilor fiduciare ale Uniunii. |
(265) |
Uniunea ar trebui să poată participa la inițiative la nivel mondial, atunci când o astfel de participare contribuie la realizarea obiectivelor de politică ale Uniunii. Pentru a oferi un cadru juridic adecvat pentru participarea Uniunii la inițiativele la nivel mondial, contribuția Uniunii la astfel de inițiative ar trebui să fie inclusă ca un nou instrument de execuție bugetară. Utilizarea acestui nou vehicul financiar ar face obiectul anumitor condiții a căror îndeplinire ar asigura un nivel de protecție comparabil cu cel al altor instrumente de execuție bugetară. Astfel de condiții ar trebui să includă existența unor sisteme interne și externe adecvate de combatere a fraudei și a neregulilor. În acest context, sistemele gestionate de entitățile de punere în aplicare a inițiativei globale ar trebui să fie considerate sisteme externe. Utilizarea dispozițiilor referitoare la inițiativele globale ar trebui să se limiteze la cazurile în care alte instrumente de execuție bugetară nu permit realizarea obiectivelor de politică respective ale Uniunii cu aceeași amploare și cu același impact. Atunci când este posibil și oportun, Comisia ar trebui să se alăture oricărui consiliu de guvernanță sau oricărui comitet director echivalent al unei inițiative globale pentru a asigura cea mai bună reprezentare a intereselor Uniunii. În interesul transparenței și al unui proces decizional eficace, Comisia ar trebui să furnizeze Parlamentului European și Consiliului, cât mai curând posibil, informații detaliate cu privire la orice contribuție preconizată la o inițiativă globală, pentru a le permite să acorde atenția cuvenită acestor informații. |
(266) |
Pentru a se adapta la progresele înregistrate în materie de digitalizare, durata de valabilitate a listelor de experți externi întocmite în urma unei cereri de exprimare a interesului ar trebui să fie mai îndelungată decât durata programului multianual, cu condiția să se asigure o rotație a experților și ca noi experți să își poată exprima interesul. În plus, este necesar să se permită instituțiilor Uniunii să atragă experți externi cu înaltă calificare pentru a se asigura că procesul de evaluare și avizele și consilierea specifice furnizate de experți sunt de înaltă calitate. Pentru a concura cu succes cu alți actori de pe piață, instituțiilor Uniunii ar trebui să li se permită, în cazuri excepționale și justificate în mod corespunzător, să ofere o remunerație mai competitivă. În fine, în interesul securității juridice, normele aplicabile experților externi remunerați ar trebui să fie clarificate pentru a reflecta diferitele etape ale procedurii de atribuire. |
(267) |
Pentru a oferi un cadru juridic clar care să permită instituțiilor Uniunii să doneze servicii, produse sau lucrări, donațiile nefinanciare ar trebui să fie incluse ca un nou instrument de execuție bugetară. Acest instrument nu ar trebui să fie confundat cu cadrul general de sprijin acordat de Uniune țărilor terțe, care este de natură mai largă, dar care poate include donații nefinanciare. Având în vedere pandemia de COVID-19 și impactul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, un astfel de instrument ar trebui să ofere un temei juridic stabil, în special pentru viitoarele situații de criză și de urgență, și să asigure faptul că instituțiile Uniunii dispun de instrumente adecvate de sprijin bugetar pentru a ajuta statele membre și alte persoane și entități atunci când este cea mai mare nevoie de sprijin. Acest instrument ar trebui să fie pus în aplicare prin gestiune directă sau prin gestiune indirectă de către un organ al Uniunii. Dispozițiile conexe, cum ar fi definițiile, cele privind suspendarea, rezilierea și reducerea, precum și comitetul de evaluare ar trebui să fie adaptate în consecință. În interesul unei bune gestiuni financiare, bunurile neperisabile finanțate din creditele administrative nu ar trebui să fie donate înainte de a se fi depreciat parțial ca valoare. |
(268) |
În mod similar cu introducerea donațiilor nefinanciare, instituțiile Uniunii ar trebui să fie în măsură să acorde premii care nu sunt financiare. Acest lucru este important, printre altele, pentru a permite participarea la concursuri a tinerilor care nu au un cont bancar în statul lor membru, care și-ar putea astfel primi cu ușurință recompensa într-o formă practică. În acest scop, definiția „premiilor” și dispozițiile referitoare la acestea ar trebui să fie adaptate în consecință. |
(269) |
În concordanță cu raționalizarea normelor existente și pentru a evita repetarea nejustificată, dispozițiile speciale prevăzute în partea a II-a din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 aplicabile FEGA, cercetării, acțiunilor externe și fondurilor specifice ale Uniunii ar trebui să fie introduse doar în secțiunile relevante din prezentul regulament, cu condiția ca dispozițiile să fie încă utilizate și pertinente. |
(270) |
Dispozițiile privind prezentarea conturilor și contabilitatea ar trebui să fie simplificate și clarificate. Prin urmare, este oportun să fie grupate laolaltă toate dispozițiile privind conturile anuale și alte raportări financiare. |
(271) |
Termenele pentru observațiile Curții de Conturi cu privire la conturile provizorii și pentru prezentarea conturilor finale ar trebui să fie ajustate pentru a se ține seama de calendarul procedurii de descărcare de gestiune. |
(272) |
Conturile tuturor veniturilor și cheltuielilor Uniunii, inclusiv veniturile alocate și posturile specifice de cheltuieli conexe, soldul rezultat și activele și pasivele Uniunii prezentate în bilanț, inclusiv cele rezultate din operațiuni de împrumut și de credit, ar trebui să fie acoperite în decizia de descărcare de gestiune. De asemenea, examinarea de către Curtea de Conturi a tuturor veniturilor ar trebui să includă veniturile alocate și posturile de cheltuieli conexe. |
(273) |
Ar trebui să fie îmbunătățit modul în care instituțiile Uniunii raportează în prezent informații privind proiectele imobiliare către Parlamentul European și Consiliu. Instituțiile Uniunii ar trebui să aibă posibilitatea de a finanța noi proiecte imobiliare cu veniturile primite pentru clădirile deja vândute. În consecință, ar trebui să fie introdusă o trimitere la dispozițiile privind veniturile alocate interne în dispozițiile privind proiectele imobiliare. Acest lucru ar permite satisfacerea nevoilor în schimbare în politica imobiliară a instituțiilor Uniunii, reducându-se costurile și introducându-se un grad mai mare de flexibilitate. |
(274) |
În comunicarea sa privind Pactul verde european, Comisia încurajează renovarea clădirilor pentru a reduce emisiile acestora și pentru a le face mai eficiente din punct de vedere energetic. Având în vedere evoluția rapidă a pieței clădirilor eficiente din punct de vedere energetic, este imperios necesar ca instituțiile Uniunii să includă angajamentele Pactului verde european în propria lor politică imobiliară și să își renoveze clădirile, acordând prioritate investițiilor care sunt cele mai eficiente din punct de vedere energetic. În plus, dezvoltarea recentă a modurilor de lucru, accelerată de pandemia de COVID-19, impune adaptarea stocului de birouri al instituțiilor Uniunii pentru a dezvolta o politică de birouri dinamică. În consecință, ar trebui să fie permisă finanțarea renovărilor structurale prin împrumuturi, cu condiția ca aceasta să conducă la economii, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare. Parlamentul European și Consiliul ar trebui să primească suficiente informații în scopul aprobării lor prealabile, inclusiv cu privire la valoarea adăugată a renovării structurale avute în vedere și la contribuția acesteia la tranziția verde. Interpretarea conceptului de noi proiecte imobiliare ar trebui să fie extinsă și, în special, acest concept ar trebui să includă proiecte care privesc renovarea structurală. |
(275) |
Pentru a adapta normele aplicabile anumitor organe ale Uniunii, normele detaliate cu privire la achiziții și condițiile detaliate și raportul minim pentru rata efectivă de provizionare, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui să fie delegată Comisiei cu privire la regulamentul financiar-cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom, la regulamentul financiar-tip pentru organismele de parteneriat public-privat, modificările aduse anexei I la prezentul regulament, condițiile detaliate și metodologia de calcul al ratei efective de provizionare și modificarea raportului minim definit al ratei efective de provizionare, care nu ar trebui să fie stabilită la un nivel mai mic de 85 %. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate. |
(276) |
Unele modificări referitoare la furnizarea de către Comisie a accesului la date privind destinatarii în scopul publicării și la înregistrarea și stocarea electronică a datelor privind destinatarii și beneficiarii reali ai acestora și accesul sistemului informatic unic integrat la extragerea datelor și evaluarea riscurilor pentru analizarea datelor respective ar trebui să se aplice numai programelor adoptate în cadrul financiar multianual de după 2027 și finanțate din acesta, pentru a se asigura o tranziție fără probleme, acordându-se suficient timp pentru adaptarea necesară a sistemelor de date electronice și a acordurilor relevante, precum și pentru furnizarea de orientări și formare. |
(277) |
Comisia ar trebui să prezinte, până la sfârșitul anului 2027, o evaluare a gradului de pregătire a sistemului informatic unic integrat. Evaluarea respectivă ar trebui să evalueze dacă se asigură interoperabilitatea cu sistemele și bazele de date informatice relevante, inclusiv cu cele ale statelor membre, permițând un transfer automat al informațiilor relevante în timp real, atunci când este posibil, și evitând duplicarea raportării; dacă indicatorii de risc utilizați de sistemul informatic unic integrat sunt suficient de uniformi, obiectivi, proporționali și necesari pentru evaluarea riscurilor și se bazează pe surse fiabile de informații; dacă sistemul informatic unic integrat permite utilizarea inteligenței artificiale pentru analizarea și interpretarea datelor; și dacă sistemul informatic unic integrat respectă principiile generale de protecție a datelor. |
(278) |
Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1725 și a emis un aviz la 7 iulie 2022. |
(279) |
Prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
TITLUL I
OBIECT, DEFINIȚII ȘI PRINCIPII GENERALE
Articolul 1
Obiect
Prezentul regulament stabilește normele privind întocmirea și execuția bugetului general al Uniunii Europene și al Comunității Europene a Energiei Atomice (denumit în continuare „bugetul”), precum și privind prezentarea și auditarea conturilor acestora.
Articolul 2
Definiții
În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:
1. |
„solicitant” înseamnă o persoană fizică sau o entitate cu sau fără personalitate juridică care a depus o cerere în cadrul unei proceduri de atribuire de granturi, al unei proceduri de atribuire de donații nefinanciare sau al unui concurs cu premii; |
2. |
„document aferent cererii” înseamnă o ofertă, o cerere de participare, o cerere depusă în urma unei cereri de exprimare a interesului, o cerere de grant, o cerere de donație nefinanciară sau o candidatură la un concurs cu premii; |
3. |
„procedură de atribuire” înseamnă o procedură de achiziții, o procedură de atribuire de granturi, un concurs cu premii, o procedură de atribuire a unei donații nefinanciare sau o procedură de selectare a experților sau a persoanelor sau entităților care execută bugetul în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c); |
4. |
„act de bază” înseamnă un act juridic, altul decât o recomandare sau un aviz, care asigură un temei juridic pentru o acțiune și pentru execuția cheltuielilor corespunzătoare înregistrate în buget, a garanției bugetare sau a asistenței financiare furnizate din buget și care poate avea oricare dintre următoarele forme:
|
5. |
„beneficiar” înseamnă o persoană fizică sau o entitate cu sau fără personalitate juridică cu care s-a semnat un acord de grant; |
6. |
„mecanism sau platformă de finanțare mixtă” înseamnă un cadru de cooperare instituit între Comisie și instituții de dezvoltare sau alte instituții de finanțare publice în vederea combinării unor forme de ajutor nerambursabil și/sau instrumente financiare și/sau garanții bugetare din buget cu forme de sprijin rambursabil din partea instituțiilor de dezvoltare sau a altor instituții de finanțare publice, precum și din partea unor instituții de finanțare din sectorul privat și a investitorilor din sectorul privat; |
7. |
„execuție bugetară” înseamnă desfășurarea de activități referitoare la gestionarea, monitorizarea, controlul și auditarea creditelor bugetare în conformitate cu metodele prevăzute la articolul 62; |
8. |
„angajament bugetar” înseamnă operațiunea prin care ordonatorul de credite competent rezervă creditele bugetare care sunt necesare pentru a acoperi plăți ulterioare în vederea onorării unor angajamente juridice; |
9. |
„garanție bugetară” înseamnă un instrument prin care Uniunea sprijină un program de acțiuni prin asumarea unei obligații financiare irevocabile și necondiționate din buget la care se poate recurge în cazul în care un anumit eveniment se materializează în cursul punerii în aplicare a programului și care își păstrează valabilitatea pe întreaga durată a angajamentelor asumate în cadrul programului sprijinit; |
10. |
„contract imobiliar” înseamnă un contract care are ca obiect achiziționarea, schimbul, închirierea pe termen lung, uzufructul, leasingul, închirierea sau închirierea în vederea cumpărării, cu sau fără opțiunea de cumpărare, a unor terenuri, a unor clădiri sau a altor bunuri imobile. Acesta acoperă atât clădiri existente, cât și clădiri nefinalizate, cu condiția ca respectivul candidat să fi obținut o autorizație de construire valabilă pentru ele. Acesta nu acoperă clădiri proiectate în conformitate cu specificațiile autorității contractante care sunt vizate de contracte de achiziții de lucrări; |
11. |
„candidat” înseamnă un operator economic care a solicitat o invitație de participare sau a fost invitat să participe la o procedură restrânsă, la o procedură competitivă cu negociere, la un dialog competitiv, la un parteneriat pentru inovare, la un concurs de proiecte sau la o procedură de negociere; |
12. |
„organism central de achiziție” înseamnă o autoritate contractantă care oferă activități de achiziție centralizate și, atunci când este cazul, activități de achiziție auxiliare; |
13. |
„verificare” înseamnă verificarea unui aspect specific al unei operațiuni de venituri sau de cheltuieli; |
14. |
„contract de concesiune” înseamnă un contract cu titlu oneros încheiat în scris între unul sau mai mulți operatori economici și una sau mai multe autorități contractante în înțelesul articolelor 177 și 181, pentru a încredința executarea de lucrări sau prestarea și gestionarea de servicii unui operator economic (denumit în continuare „concesiune”) și pentru care:
|
15. |
„faza de constituire” înseamnă perioada în care provizionarea globală este vărsată în fondul comun de provizionare; |
16. |
„datorie contingentă” înseamnă o obligație financiară potențială care ar putea apărea în funcție de rezultatul unui eveniment viitor; |
17. |
„contract” înseamnă un contract de achiziții publice sau un contract de concesiune sau, în cazul titlului VIII, un subcontract sau un contract de achiziție încheiat de un beneficiar; |
18. |
„contractant” înseamnă un operator economic cu care s-a încheiat un contract de achiziții publice; |
19. |
„acord de contribuție” înseamnă un acord încheiat cu persoane sau entități care execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) punctele (ii)-(viii); |
20. |
„control” înseamnă orice măsură luată pentru a furniza o asigurare rezonabilă cu privire la eficacitatea, eficiența și economia operațiunilor, fiabilitatea informațiilor raportate, protejarea activelor și a informațiilor, prevenirea, detectarea și corectarea fraudelor și a neregulilor și monitorizarea acestora, precum și buna gestionare a riscurilor legate de legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, ținându-se seama de caracterul multianual al programelor, precum și de natura plăților respective. Controalele pot presupune diverse verificări, precum și punerea în aplicare a oricăror politici și proceduri în vederea atingerii obiectivelor menționate la prima teză; |
21. |
„contraparte” înseamnă partea căreia i se acordă o garanție bugetară; |
22. |
„criză” înseamnă:
|
23. |
„dezangajare” înseamnă o operațiune prin care ordonatorul de credite competent anulează total sau parțial rezervarea creditelor efectuată anterior printr-un angajament bugetar; |
24. |
„sistem dinamic de achiziții” înseamnă un proces în întregime electronic pentru achiziții curente de bunuri disponibile în general pe piață; |
25. |
„operator economic” înseamnă orice persoană fizică sau juridică, inclusiv o entitate publică sau un grup de astfel de persoane, care se oferă să furnizeze produse, să execute lucrări, să presteze servicii sau să furnizeze bunuri imobile; |
26. |
„investiție de capital” înseamnă punerea la dispoziția unei societăți a unei investiții, directe sau indirecte, de capital, în schimbul dreptului de proprietate totală sau parțială asupra societății respective, atunci când investitorul de capital poate exercita un anumit control asupra managementului societății și poate beneficia de profiturile acesteia; |
27. |
„oficiu european” înseamnă o structură administrativă înființată de Comisia Europeană sau de către Comisie împreună cu una sau mai multe alte instituții ale Uniunii pentru a îndeplini sarcini orizontale specifice; |
28. |
„decizie administrativă definitivă” înseamnă o decizie a unei autorități administrative care are un efect definitiv și obligatoriu în conformitate cu legea aplicabilă; |
29. |
„activ financiar” înseamnă orice activ sub formă de numerar, un instrument de capital al unei entități publice sau private sau un drept contractual de a primi numerar sau un alt activ financiar de la o astfel de entitate; |
30. |
„instrument financiar” înseamnă o măsură a Uniunii de sprijin financiar acordat de la buget în vederea atingerii unuia sau mai multor obiective de politică specifice ale Uniunii care poate lua forma unor investiții de capital sau cvasicapital, împrumuturi, garanții sau alte instrumente de partajare a riscurilor și care poate fi, după caz, combinată cu alte forme de sprijin financiar, cu fonduri cu gestiune partajată sau cu fonduri din Fondul european de dezvoltare (FED); |
31. |
„datorie financiară” înseamnă o obligație contractuală de a ceda numerar sau un alt activ financiar unei alte entități; |
32. |
„subvenție străină” înseamnă o contribuție financiară în înțelesul articolului 3 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2022/2560 acordată de o țară terță care se încadrează în descrierea prevăzută la articolul 3 alineatul (1) din regulamentul respectiv; |
33. |
„contract-cadru” înseamnă un contract de achiziții publice încheiat între unul sau mai mulți operatori economici și una sau mai multe autorități contractante în scopul stabilirii clauzelor unor contracte specifice care se întemeiază pe acesta și care trebuie atribuite pe parcursul unei perioade date, în special în ceea ce privește prețul, și, după caz, cantitatea preconizată; |
34. |
„provizionare globală” înseamnă cuantumul total al resurselor considerate necesare pe întreaga durată a unei garanții bugetare sau a asistenței financiare acordate unei țări terțe ca urmare a aplicării ratei de provizionare menționate la articolul 214 alineatul (1) cuantumului din garanția bugetară sau din asistența financiară acordată unei țări terțe autorizat prin actul de bază, menționat la articolul 213 alineatul (1) literele (b) și (c); |
35. |
„grant” înseamnă o contribuție financiară acordată sub formă de donație. Atunci când este acordată în cadrul gestiunii directe, o astfel de contribuție este reglementată de titlul VIII; |
36. |
„garanție” înseamnă un angajament scris de asumare a responsabilității, integral sau parțial, pentru datoria, obligația sau executarea de către o terță parte a obligațiilor sale în cazul în care intervine un eveniment care determină executarea unei astfel de garanții, cum ar fi imposibilitatea de rambursare a împrumutului; |
37. |
„garanție la cerere” înseamnă o garanție care trebuie onorată de către garant la cererea contrapărții, în pofida unor eventuale deficiențe în executarea obligației-suport; |
38. |
„contribuție în natură” înseamnă resurse nefinanciare puse gratuit la dispoziția unui beneficiar de către terți; |
39. |
„angajament juridic” înseamnă o acțiune prin care ordonatorul de credite competent creează sau stabilește o obligație care determină o plată ulterioară și recunoașterea unei cheltuieli acoperite de un angajament bugetar sau o obligație de a furniza o donație nefinanciară și care include acorduri și contracte specifice încheiate în temeiul unor acorduri-cadru de parteneriat financiar și contracte-cadru; |
40. |
„efect de levier” înseamnă cuantumul finanțării rambursabile acordate destinatarilor finali eligibili împărțit la cuantumul contribuției Uniunii; |
41. |
„risc de lichiditate” înseamnă riscul ca un activ financiar deținut în fondul comun de provizionare să nu poată fi vândut în cursul unei anumite perioade de timp fără a suporta pierderi semnificative; |
42. |
„împrumut” înseamnă un contract prin care creditorul este obligat să pună la dispoziția debitorului un cuantum în bani convenit pentru o perioadă convenită și în temeiul căruia debitorul este obligat să ramburseze cuantumul respectiv la termenul convenit; |
43. |
„grant de valoare scăzută” înseamnă un grant mai mic sau egal cu 60 000 EUR; |
44. |
„organizație dintr-un stat membru” înseamnă o entitate stabilită într-un stat membru ca organism de drept public sau ca organism de drept privat căreia îi este încredințată o misiune de serviciu public și care primește garanții financiare adecvate din partea statului membru; |
45. |
„metodă de execuție” înseamnă oricare dintre metodele de execuție bugetară menționate la articolul 62, și anume gestiune directă, gestiune indirectă și gestiune partajată; |
46. |
„acțiune cu donatori multipli” înseamnă orice acțiune în cadrul căreia fondurile Uniunii sunt puse în comun cu cele ale cel puțin unui alt donator; |
47. |
„achiziție cu mai mulți furnizori” înseamnă o achiziție în cazul căreia se intenționează atribuirea mai multor contracte încheiate în scris, în paralel, între mai mulți operatori economici și una sau mai multe autorități contractante în înțelesul articolului 177 alineatul (1), pentru a încredința furnizarea unor servicii, produse sau lucrări identice sau cvasiidentice, care urmează să fie furnizate în paralel de contractanți diferiți; |
48. |
„efect multiplicator” înseamnă investiția realizată de destinatarii finali eligibili împărțită la cuantumul contribuției Uniunii; |
49. |
„organizație neguvernamentală” înseamnă o organizație voluntară, independentă de guvern și non-profit care nu este un partid politic sau un sindicat; |
50. |
„performanțe” înseamnă realizările obținute în urma unei acțiuni determinate în conformitate cu norme sectoriale; |
51. |
„participant” înseamnă un candidat sau un ofertant în cadrul unei proceduri de achiziții, un solicitant în cadrul unei proceduri de acordare de granturi sau în cadrul unei proceduri de atribuire de donații nefinanciare, un expert în cadrul unei proceduri de selectare a experților, un solicitant care participă la un concurs cu premii sau o persoană sau o entitate care participă la o procedură de executare a fondurilor Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c); |
52. |
„ofertant prezumat câștigător” înseamnă orice ofertant din cadrul unei proceduri de achiziții care este clasat pe primul loc, sub rezerva unor verificări suplimentare și a furnizării de documente justificative privind criteriile de excludere și/sau de selecție, în urma cărora acesta să fie propus de comisia de evaluare drept ofertant câștigător. În cazul în care procedura de atribuire prevede atribuirea contractului mai multor ofertanți, se consideră că termenul „ofertant prezumat câștigător” se referă la numărul de ofertanți cel mai bine clasați egal cu numărul de contracte care urmează să fie atribuite; |
53. |
„premiu” înseamnă o contribuție oferită ca recompensă în urma unui concurs. Atunci când este acordată în cadrul gestiunii directe, o astfel de contribuție este reglementată de titlul IX; |
54. |
„achiziție” înseamnă achiziționarea, prin intermediul unui contract, de lucrări, produse sau servicii, precum și achiziționarea sau închirierea de terenuri, de clădiri sau de alte bunuri imobile de către una sau mai multe autorități contractante de la operatori economici aleși de respectivele autorități contractante; |
55. |
„document de achiziție” înseamnă orice document produs de autoritatea contractantă sau la care aceasta face trimitere pentru a descrie sau a determina elementele procedurii de achiziție, inclusiv:
|
56. |
„conflict de interese profesionale” înseamnă o situație în care activitățile profesionale anterioare sau în curs ale unui operator economic îi afectează sau riscă să îi afecteze capacitatea de a executa un contract în mod independent, imparțial și obiectiv; |
57. |
„contract de achiziții publice” înseamnă un contract cu titlu oneros încheiat în scris între unul sau mai mulți operatori economici și una sau mai multe autorități contractante în înțelesul articolelor 177 și 181, pentru a obține, în schimbul unui preț plătit integral sau parțial de la buget, furnizarea de bunuri mobile sau imobile, executarea de lucrări sau prestarea de servicii, cuprinzând:
|
58. |
„investiție de cvasicapital” înseamnă un tip de finanțare care se situează între capital și datorie, care implică un risc mai mare decât datoria cu rang prioritar, dar mai redus decât fondurile proprii, și care poate fi structurată ca datorie, în mod tipic negarantată și subordonată și în unele cazuri convertibilă în capital sau în capital preferențial; |
59. |
„destinatar” înseamnă un beneficiar, un contractant, un expert extern remunerat sau o persoană ori entitate care primește premii, donații nefinanciare sau sprijin din buget în temeiul unui instrument financiar ori al unei garanții bugetare sau care execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c); |
60. |
„acord repo” înseamnă vânzarea de titluri de valoare contra numerar, cu un acord de răscumpărare a acestora la o dată ulterioară prestabilită sau la cerere; |
61. |
„credit pentru cercetare și dezvoltare tehnologică” înseamnă un credit înregistrat fie într-unul dintre titlurile bugetare referitoare la domeniile de politică aferente „cercetării indirecte” sau „cercetării directe”, fie într-un capitol referitor la activitățile de cercetare dintr-un alt titlu; |
62. |
„rezultat” înseamnă efectele punerii în aplicare a unei acțiuni determinate în conformitate cu norme sectoriale; |
63. |
„instrument de partajare a riscului” înseamnă un instrument financiar care permite partajarea unui risc definit între două sau mai multe entități, dacă este cazul în schimbul unei remunerări convenite; |
64. |
„contract de servicii” înseamnă un contract care are ca obiect toate serviciile intelectuale și neintelectuale, altele decât cele care fac obiectul contractelor de achiziții de produse, contractelor de achiziții de lucrări și contractelor imobiliare; |
65. |
„bună gestiune financiară” înseamnă execuția bugetului în conformitate cu principiile economiei, eficienței și eficacității; |
66. |
„Statutul funcționarilor” înseamnă Statutul funcționarilor Uniunii Europene și Regimul aplicabil altor agenți ai Uniunii Europene stabilite prin Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68; |
67. |
„subcontractant” înseamnă un operator economic care este propus de un candidat, un ofertant sau un contractant să execute o parte dintr-un contract sau de un beneficiar să execute o parte din sarcinile cofinanțate printr-un grant; |
68. |
„cotizație” înseamnă sume plătite organismelor la care Uniunea este membru, în conformitate cu deciziile bugetare și condițiile de plată stabilite de organismul respectiv; |
69. |
„contract de achiziții de produse” înseamnă un contract care are ca obiect achiziționarea, leasingul, închirierea sau cumpărarea în rate, cu sau fără opțiune de cumpărare, de produse și care poate include, cu titlu accesoriu, lucrări de amplasare și de instalare; |
70. |
„asistență tehnică” înseamnă, fără a se aduce atingere normelor sectoriale, activitățile de sprijin și de consolidare a capacităților necesare pentru punerea în aplicare a unui program sau a unei acțiuni, în special activități de pregătire, gestionare, monitorizare, evaluare, audit și control; |
71. |
„ofertant” înseamnă un operator economic care a depus o ofertă; |
72. |
„Uniune” înseamnă Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană a Energiei Atomice sau ambele, în funcție de context; |
73. |
„instituție a Uniunii” înseamnă Parlamentul European, Consiliul European, Consiliul, Comisia, Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Curtea de Conturi, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor, Ombudsmanul European, Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor sau Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE); Banca Centrală Europeană nu trebuie considerată o instituție a Uniunii; |
74. |
„vânzător” înseamnă un operator economic înregistrat pe o listă de vânzători care vor fi invitați să prezinte cereri de participare la proceduri de ofertare sau să depună oferte; |
75. |
„grant de valoare foarte scăzută” înseamnă un grant cu o valoare mai mică sau egală cu 15 000 EUR; |
76. |
„voluntar” înseamnă o persoană care desfășoară de bună voie o activitate pentru o organizație, fără să fie remunerată; |
77. |
„lucrare” înseamnă rezultatul unui ansamblu de lucrări de construcții de clădiri sau de geniu civil care este suficient în sine pentru a îndeplini o funcție economică sau tehnică; |
78. |
„contract de achiziții de lucrări” înseamnă un contract care are ca obiect:
|
Articolul 3
Conformitatea legislației secundare cu prezentul regulament
(1) Dispozițiile privind execuția veniturilor și a cheltuielilor bugetare menționate într-un act de bază respectă principiile bugetare prevăzute în titlul II.
(2) Fără a se aduce atingere dispozițiilor de la alineatul (1), orice propunere sau modificare a unei propuneri prezentate autorității legislative care face derogare de la dispozițiile prezentului regulament, altele decât cele prevăzute în titlul II, sau de la actele delegate adoptate în temeiul acestuia precizează respectivele derogări și, în cuprinsul considerentelor și al expunerii de motive din propunerile sau modificările respective, motivele specifice care justifică astfel de derogări.
Articolul 4
Perioade, date și termene
În absența unor dispoziții contrare ale prezentului regulament, termenelor stabilite în prezentul regulament li se aplică Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1182/71 al Consiliului (39).
Articolul 5
Protecția datelor cu caracter personal
Prezentul regulament nu aduce atingere Regulamentelor (UE) 2016/679 și (UE) 2018/1725.
TITLUL II
PRINCIPII
Articolul 6
Respectarea principiilor bugetare și a regimului general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii
(1) Întocmirea și execuția bugetului respectă principiile unității, exactității bugetare, anualității, echilibrului, unității de cont, universalității, specificității, bunei gestiuni financiare și transparenței, în conformitate cu prezentul regulament.
(2) Întocmirea și execuția bugetului respectă, de asemenea, dispozițiile Regulamentului (UE, Euratom) 2020/2092.
(3) La execuția bugetului, statele membre și Comisia asigură respectarea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în conformitate cu articolul 51 din Cartă, și respectă valorile Uniunii consacrate la articolul 2 din TUE relevante pentru execuția bugetului.
CAPITOLUL 1
Principiile unității și exactității bugetare
Articolul 7
Domeniul de aplicare al bugetului
(1) Pentru fiecare exercițiu financiar, bugetul prevede și autorizează toate veniturile și cheltuielile considerate necesare pentru Uniune. Acesta cuprinde:
(a) |
veniturile și cheltuielile Uniunii, inclusiv cheltuielile administrative care rezultă în urma punerii în aplicare a dispozițiilor TUE referitoare la politica externă și de securitate comună (PESC), și cheltuielile operaționale generate de punerea în aplicare a dispozițiilor respective, atunci când acestea se efectuează de la buget; |
(b) |
veniturile și cheltuielile Comunității Europene a Energiei Atomice. |
(2) Bugetul conține credite diferențiate, formate din credite de angajament și credite de plată, și credite nediferențiate.
Creditele autorizate pentru exercițiul financiar constau în:
(a) |
credite prevăzute în buget, inclusiv în bugetele rectificative; |
(b) |
credite reportate din exercițiile financiare anterioare; |
(c) |
credite reconstituite în conformitate cu articolul 15; |
(d) |
credite rezultate din plăți de prefinanțare care au fost rambursate în conformitate cu articolul 12 alineatul (4) litera (b); |
(e) |
credite prevăzute ca urmare a încasării de venituri alocate în cursul exercițiului financiar sau reportate din exerciții financiare precedente. |
(3) Creditele de angajament acoperă costurile totale ale angajamentelor juridice asumate în cursul exercițiului financiar, sub rezerva articolului 114 alineatul (2).
(4) Creditele de plată acoperă plăți efectuate pentru onorarea angajamentelor juridice asumate în cursul exercițiului financiar sau al exercițiilor financiare precedente. Acestea acoperă, de asemenea, constituirea de provizioane pentru datoriile financiare menționate la articolul 214.
(5) Alineatele (2) și (3) de la prezentul articol nu împiedică angajarea globală a creditelor și nici constituirea angajamentelor bugetare pe tranșe anuale, astfel cum se prevede la articolul 112 alineatul (1) primul paragraf litera (b) și la articolul 112 alineatul (2).
Articolul 8
Norme speciale care reglementează principiile unității și exactității bugetare
(1) Fiecare venit și fiecare cheltuială se înregistrează la o linie bugetară.
(2) Fără a aduce atingere cheltuielilor ordonanțate generate de datoriile contingente prevăzute la articolul 213 alineatul (2), nu se poate angaja sau autoriza nicio cheltuială peste creditele autorizate.
(3) Un credit se înregistrează în buget numai dacă se referă la un element de cheltuieli considerat necesar.
(4) Dobânzile generate de plățile de prefinanțare efectuate de la buget nu sunt datorate Uniunii, cu excepția cazului în care se prevede altfel în acordurile de contribuție sau în acordurile de finanțare în cauză.
CAPITOLUL 2
Principiul anualității
Articolul 9
Definiție
Creditele înregistrate în buget se autorizează pentru exercițiul financiar care începe la data de 1 ianuarie și se încheie la data de 31 decembrie.
Articolul 10
Contabilizarea bugetară a veniturilor și a creditelor
(1) Veniturile unui exercițiu financiar se înregistrează în conturile exercițiului respectiv pe baza cuantumurilor încasate în cursul acestuia. Cu toate acestea, resursele proprii ale lunii ianuarie din următorul exercițiu financiar pot fi puse la dispoziție în avans, în temeiul Regulamentului (UE, Euratom) nr. 609/2014.
(2) Înregistrările privind taxa pe valoarea adăugată (TVA) și resursele proprii bazate pe venitul național brut pot fi regularizate în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014.
(3) Înregistrările privind resursele proprii menționate la articolul 2 alineatul (1) litera (c) din Decizia (UE, Euratom) 2020/2053 pot fi ajustate în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2021/770.
(4) Angajamentele se înregistrează în contabilitatea unui exercițiu financiar pe baza angajamentelor juridice asumate până la data de 31 decembrie a exercițiului financiar în cauză și pe baza constituirii până la aceeași dată de provizioane pentru datoriile financiare menționate la articolul 214. Cu toate acestea, angajamentele bugetare globale menționate la articolul 112 alineatul (4) se înregistrează în contabilitatea unui exercițiu financiar pe baza angajamentelor bugetare asumate până la data de 31 decembrie a exercițiului financiar în cauză.
(5) Plățile se înregistrează în contabilitatea unui exercițiu financiar pe baza plăților efectuate de contabil până la data de 31 decembrie a exercițiului financiar în cauză.
(6) Prin derogare de la alineatele (4) și (5):
(a) |
cheltuielile Fondului european de garantare agricolă (FEGA) se înregistrează în conturi pentru un anumit exercițiu financiar pe baza rambursărilor efectuate de Comisie în favoarea statelor membre până la data de 31 decembrie a exercițiului financiar în cauză, cu condiția ca ordinul de plată să îi fi parvenit contabilului până la data de 31 ianuarie a exercițiului financiar următor; |
(b) |
cheltuielile executate în cadrul gestiunii partajate, cu excepția FEGA, se înregistrează în conturi pentru un anumit exercițiu financiar pe baza rambursărilor efectuate de Comisie în favoarea statelor membre până la data de 31 decembrie a exercițiului financiar în cauză, inclusiv cheltuielile contabilizate până la data de 31 ianuarie a exercițiului financiar următor, astfel cum se prevede la articolele 30 și 31. |
Articolul 11
Angajarea creditelor
(1) Creditele înregistrate în buget se pot angaja cu efect de la 1 ianuarie, de îndată ce bugetul a fost adoptat în mod definitiv.
(2) Începând cu data de 15 octombrie a unui exercițiu financiar, următoarele cheltuieli se pot angaja în avans din creditele prevăzute pentru exercițiul financiar următor:
(a) |
cheltuielile administrative curente, cu condiția ca astfel de cheltuieli să fi fost aprobate în ultimul buget adoptat în mod corespunzător și numai până la maximum o pătrime din creditele totale corespunzătoare stabilite de Parlamentul European și de Consiliu pentru exercițiul financiar în curs; |
(b) |
cheltuielile de gestionare curente pentru FEGA, cu condiția ca baza unor astfel de cheltuieli să fie prevăzută într-un act de bază existent și numai până la maximum trei pătrimi din creditele totale corespunzătoare stabilite de Parlamentul European și de Consiliu pentru exercițiul financiar în curs. |
Articolul 12
Anularea și reportarea creditelor
(1) Creditele care nu au fost utilizate până la sfârșitul exercițiului financiar pentru care au fost înregistrate se anulează, cu excepția cazului în care acestea se reportează în conformitate cu alineatele (2)-(8).
(2) Următoarele credite se pot reporta printr-o decizie adoptată în temeiul alineatului (3), dar numai în exercițiul financiar următor:
(a) |
creditele de angajament și creditele nediferențiate pentru care cea mai mare parte a etapelor pregătitoare din procedura de angajare au fost finalizate până la data de 31 decembrie a exercițiului financiar. Astfel de credite pot fi angajate până la data de 31 martie a exercițiului financiar următor, cu excepția creditelor nediferențiate destinate proiectelor imobiliare, care pot fi angajate până la data de 31 decembrie a exercițiului financiar următor; |
(b) |
creditele care sunt necesare în cazul în care autoritatea legislativă a adoptat un act de bază în ultimul trimestru al exercițiului financiar, iar Comisia nu a putut angaja până la data de 31 decembrie a exercițiului respectiv creditele prevăzute în acel scop. Creditele în cauză pot fi angajate până la data de 31 decembrie a exercițiului financiar următor; |
(c) |
creditele de plată necesare pentru acoperirea angajamentelor existente sau a angajamentelor legate de creditele de angajament reportate, atunci când creditele de plată prevăzute la liniile relevante din bugetul exercițiului financiar următor sunt insuficiente; |
(d) |
creditele neangajate referitoare la acțiunile menționate la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/2116. |
Prin derogare de la primul paragraf litera (d) de la prezentul alineat, creditele neangajate din rezerva pentru agricultură menționată la articolul 16 din Regulamentul (UE) 2021/2116 se reportează pentru a finanța rezerva pentru agricultură în următoarele exerciții financiare pentru perioada menționată la articolul 16 alineatul (2) al treilea paragraf din regulamentul respectiv și pentru orice perioadă ulterioară anului 2027 prevăzută în normele sectoriale aplicabile.
În ceea ce privește primul paragraf litera (c) de la prezentul alineat, instituția în cauză a Uniunii utilizează mai întâi creditele autorizate pentru exercițiul financiar în curs și nu utilizează creditele reportate înainte de epuizarea celor dintâi.
Reportările de credite neangajate astfel cum sunt menționate la primul paragraf litera (d) de la prezentul alineat nu depășesc, în limita a 2 % din creditele inițiale votate de Parlamentul European și de Consiliu, cuantumul ajustării plăților directe aplicate în conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (UE) 2021/2116 în cursul exercițiului financiar precedent. Creditele reportate se returnează la liniile bugetare de finanțare a acțiunilor menționate la articolul 5 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (UE) 2021/2116.
(3) Instituția în cauză a Uniunii își adoptă decizia privind reportările menționate la alineatul (2) până la data de 15 februarie a exercițiului financiar următor. Aceasta informează Parlamentul European și Consiliul, până la data de 15 martie a respectivului exercițiu, cu privire la decizia de reportare adoptată. Aceasta precizează, de asemenea, pentru fiecare linie bugetară, modul în care s-au aplicat criteriile prevăzute la alineatul (2) primul paragraf literele (a), (b) și (c) în cazul fiecărei reportări.
(4) Creditele se reportează automat în cazul:
(a) |
creditelor destinate Rezervei pentru solidaritate și ajutoare de urgență și Fondului de solidaritate al Uniunii Europene. Aceste credite pot fi reportate numai în exercițiul financiar următor și pot fi utilizate până la data de 31 decembrie a respectivului exercițiu; |
(b) |
creditelor corespunzătoare veniturilor alocate interne. Aceste credite se pot reporta numai în exercițiul financiar următor și se pot angaja până la data de 31 decembrie a respectivului exercițiu, cu excepția veniturilor alocate interne din închirieri și vânzarea de clădiri și terenuri, care se pot reporta până când sunt utilizate în totalitate. Creditele de angajament astfel cum sunt menționate în Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (40), în Regulamentul (UE) nr. 514/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (41) și în Regulamentul (UE) 2021/1060, care sunt disponibile la 31 decembrie, obținute din rambursarea plăților de prefinanțare se pot reporta până la închiderea programului și se pot utiliza atunci când este necesar, cu condiția să nu mai fie disponibile alte credite de angajament; |
(c) |
creditelor corespunzătoare veniturilor alocate externe. Astfel de credite se utilizează în totalitate până la efectuarea tuturor operațiunilor legate de programul sau acțiunea pentru care sunt alocate sau se pot reporta și utiliza pentru programul sau acțiunea următoare. Acest lucru nu se aplică veniturilor menționate la articolul 21 alineatul (2) litera (g) punctul (iii), în cazul cărora creditele neangajate în termen de cinci ani se anulează; |
(d) |
creditelor de plată aferente FEGA rezultate din suspendări, în conformitate cu articolele 40, 41 și 42 din Regulamentul (UE) 2021/2116. |
(5) Tratamentul aplicat veniturilor alocate externe, astfel cum sunt menționate la alineatul (4) litera (c) de la prezentul articol, care rezultă din participarea statelor Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) la anumite programe ale Uniunii, în conformitate cu articolul 21 alineatul (2) litera (e), este conform cu Protocolul nr. 32 anexat la Acordul privind Spațiul Economic European (Acordul privind SEE).
(6) În plus față de informațiile prevăzute la alineatul (3), instituția Uniunii în cauză transmite Parlamentului European și Consiliului informații privind creditele care au fost reportate în mod automat, inclusiv cuantumurile implicate și dispozițiile prezentului articol în temeiul cărora creditele au fost reportate.
(7) Creditele nediferențiate angajate din punct de vedere juridic de la sfârșitul exercițiului financiar se plătesc până la sfârșitul următorului exercițiu financiar.
(8) Fără a se aduce atingere alineatului (4), creditele plasate în rezervă și creditele pentru cheltuieli cu personalul nu se reportează. În sensul prezentului articol, cheltuielile cu personalul includ remunerațiile și indemnizațiile destinate membrilor și personalului instituțiilor Uniunii cărora li se aplică Statutul funcționarilor.
Articolul 13
Dispoziții detaliate privind anularea și reportarea creditelor
(1) Creditele de angajament și creditele nediferențiate menționate la articolul 12 alineatul (2) primul paragraf litera (a) pot fi reportate numai dacă angajamentele nu au putut fi realizate înainte de data de 31 decembrie a exercițiului financiar din motive independente de ordonatorul de credite și dacă etapele pregătitoare sunt suficient de avansate pentru a permite să se preconizeze în mod rezonabil că angajamentul va fi realizat până la data de 31 martie a exercițiului financiar următor sau, în ceea ce privește proiectele imobiliare, până la data de 31 decembrie a exercițiului financiar următor.
(2) Etapele pregătitoare menționate la articolul 12 alineatul (2) primul paragraf litera (a), care trebuie finalizate până la data de 31 decembrie a exercițiului financiar în scopul de a permite reportarea pentru exercițiul financiar următor, sunt în special:
(a) |
pentru angajamentele bugetare individuale în înțelesul articolului 112 alineatul (1) primul paragraf litera (a), finalizarea selecției potențialilor contractanți, beneficiari, câștigători ai premiilor sau delegați; |
(b) |
pentru angajamentele bugetare globale în înțelesul articolului 112 alineatul (1) primul paragraf litera (b), adoptarea unei decizii de finanțare sau finalizarea consultării cu departamentele vizate din fiecare instituție a Uniunii pentru adoptarea deciziei de finanțare. |
(3) Creditele reportate în conformitate cu articolul 12 alineatul (2) primul paragraf litera (a) care nu au fost angajate până la data de 31 martie a exercițiului financiar următor sau, în cazul cuantumurilor destinate proiectelor imobiliare, până la data de 31 decembrie a exercițiului financiar următor se anulează automat.
Comisia informează Parlamentul European și Consiliul cu privire la creditele anulate în conformitate cu primul paragraf în termen de o lună de la anulare.
Articolul 14
Dezangajări
(1) În cazul în care se dezangajează angajamente bugetare într-un exercițiu financiar ulterior anului în care acestea au fost efectuate, ca urmare a neexecutării totale sau parțiale a acțiunilor pentru care fuseseră alocate, creditele corespunzătoare acestor dezangajări se anulează, cu excepția cazului în care se prevede altfel în Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, în Regulamentul (UE) nr. 223/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (42) și în Regulamentele (UE) nr. 514/2014, (UE) 2021/1060 și (UE) 2021/2116 și în pofida articolului 15 din prezentul regulament.
(2) Creditele de angajament menționate în Regulamentele (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 514/2014, (UE) 2021/1060 și (UE) 2021/2116 sunt dezangajate automat în conformitate cu regulamentele respective.
(3) Prezentul articol nu se aplică veniturilor alocate externe menționate la articolul 21 alineatul (2).
Articolul 15
Reconstituirea creditelor care corespund dezangajărilor
(1) Creditele care corespund dezangajărilor menționate în Regulamentele (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 514/2014, (UE) 2021/1060 și (UE) 2021/2116 se pot reconstitui în cazul unei erori evidente imputabile exclusiv Comisiei.
În acest scop, Comisia examinează dezangajările efectuate în decursul exercițiului financiar precedent și decide, până la data de 15 februarie a exercițiului financiar în curs, în funcție de solicitări, dacă este necesară reconstituirea creditelor corespunzătoare.
(2) În plus față de situația menționată la alineatul (1) de la prezentul articol, creditele care corespund dezangajărilor se reconstituie în cazul dezangajării resurselor transferate înapoi în fondul din care au fost transferate inițial, în conformitate cu articolul 26 din Regulamentul (UE) 2021/1060.
(3) Creditele de angajament corespunzătoare cuantumului dezangajărilor ca urmare a neexecutării totale sau parțiale a proiectelor de cercetare corespunzătoare pot fi, de asemenea, reconstituite în beneficiul programului de cercetare de care aparțin proiectele sau al succesorului acestuia în contextul procedurii bugetare.
Articolul 16
Norme aplicabile în cazul adoptării cu întârziere a bugetului
(1) În cazul în care bugetul nu a fost adoptat definitiv la începutul exercițiului financiar, se aplică procedura prevăzută la articolul 315 primul paragraf din TFUE (regimul doisprezecimilor provizorii). Se pot asuma angajamente și se pot efectua plăți în limitele prevăzute la alineatul (2) de la prezentul articol.
(2) Se pot asuma angajamente pe capitole până la maximum o pătrime din creditele totale autorizate în capitolul relevant din bugetul pentru exercițiul financiar precedent, plus o doisprezecime pentru fiecare lună scursă.
Nu se poate depăși limita creditelor prevăzute în proiectul de buget.
Plățile se pot efectua lunar pe capitole până la cel mult o doisprezecime din creditele autorizate în capitolul relevant din bugetul pentru exercițiul financiar precedent. Cu toate acestea, suma nu depășește o doisprezecime din creditele prevăzute în același capitol din proiectul de buget.
(3) Creditele autorizate în capitolul relevant din bugetul pentru exercițiul financiar precedent, astfel cum se menționează la alineatele (1) și (2), se interpretează ca referindu-se la creditele votate în buget, inclusiv prin bugete rectificative, și în urma ajustării pentru transferurile efectuate în cursul exercițiului financiar respectiv.
(4) În cazul în care continuitatea acțiunii Uniunii și nevoile de gestiune impun acest lucru, Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, poate autoriza cheltuieli care depășesc o doisprezecime provizorie, dar care nu depășesc în total patru doisprezecimi provizorii, cu excepția unor cazuri justificate corespunzător, atât pentru angajamente, cât și pentru plăți, în plus față de cele puse în mod automat la dispoziție în conformitate cu alineatele (1) și (2). Fără întârziere, Consiliul transmite Parlamentului European decizia sa de autorizare.
Decizia menționată la primul paragraf intră în vigoare la 30 de zile de la data adoptării, cu excepția cazului în care Parlamentul European ia una dintre următoarele măsuri:
(a) |
hotărând cu majoritatea membrilor care îl compun, decide să reducă cheltuielile înainte de expirarea celor 30 de zile, caz în care Comisia prezintă o nouă propunere; |
(b) |
informează Consiliul și Comisia că nu dorește să reducă cheltuielile, caz în care decizia intră în vigoare înainte de expirarea celor 30 de zile. |
Doisprezecimile suplimentare se autorizează integral și nu sunt divizibile.
(5) Dacă, pentru un anumit capitol, autorizarea a patru doisprezecimi provizorii acordată în conformitate cu alineatul (4) nu este suficientă pentru acoperirea cheltuielilor necesare pentru a evita o întrerupere în acțiunea Uniunii în domeniul acoperit de capitolul în cauză, se poate autoriza în mod excepțional depășirea cuantumului creditelor înregistrate în capitolul corespunzător din bugetul exercițiului financiar precedent. Parlamentul European și Consiliul hotărăsc în conformitate cu procedurile prevăzute la alineatul (4). Cu toate acestea, în niciun caz nu se poate depăși cuantumul total al creditelor disponibile din bugetul exercițiului financiar precedent sau din proiectul de buget propus.
CAPITOLUL 3
Principiul echilibrului
Articolul 17
Definiție și domeniul de aplicare
(1) Veniturile și creditele de plată trebuie să fie echilibrate.
(2) Uniunea și organele Uniunii menționate la articolele 70 și 71 nu pot contracta împrumuturi în cadrul bugetului.
Articolul 18
Soldul exercițiului financiar
(1) Soldul fiecărui exercițiu financiar se înregistrează în bugetul exercițiului financiar următor drept venit, în cazul unui excedent, sau drept credit de plată, în cazul unui deficit.
(2) Estimările veniturilor sau creditelor de plată menționate la alineatul (1) de la prezentul articol se înregistrează în buget în cursul procedurii bugetare și într-o scrisoare rectificativă prezentată în temeiul articolului 42 din prezentul regulament. Estimările se stabilesc în conformitate cu articolul 1 din Regulamentul (UE, Euratom) 2021/768.
(3) După prezentarea conturilor provizorii pentru fiecare exercițiu financiar, eventualele diferențe dintre respectivele conturi și estimări se înregistrează în bugetul exercițiului financiar următor cu ajutorul unui buget rectificativ consacrat exclusiv acestor diferențe. În acest caz, Comisia prezintă proiectul de buget rectificativ, simultan, Parlamentului European și Consiliului în termen de 15 zile de la prezentarea conturilor provizorii.
CAPITOLUL 4
Principiul unității de cont
Articolul 19
Utilizarea monedei euro
(1) Cadrul financiar multianual și bugetul se întocmesc și se execută în euro, iar conturile se prezintă în euro. Cu toate acestea, pentru fluxurile de numerar menționate la articolul 77, contabilul și, în cazul conturilor de avans, administratorii conturilor de avans, precum și, pentru gestionarea administrativă a Comisiei și a SEAE, ordonatorul de credite competent sunt autorizați să efectueze operațiuni în alte monede.
(2) Fără a se aduce atingere dispozițiilor specifice prevăzute în normele sectoriale sau în contracte, acorduri de grant, acorduri de contribuție și acorduri de finanțare specifice, ordonatorul de credite competent efectuează conversia utilizând cursul de schimb zilnic pentru euro publicat în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene din data la care departamentul de ordonanțare întocmește ordinul de plată sau de recuperare.
În cazul în care nu se publică un astfel de curs de schimb zilnic, ordonatorul de credite competent utilizează cursul menționat la alineatul (3).
(3) În scopurile contabile prevăzute la articolele 82, 83 și 84, conversia dintre euro și o altă monedă se realizează utilizând cursul de schimb contabil lunar pentru euro. Contabilul Comisiei stabilește cursul de schimb contabil în cauză prin utilizarea unor surse de informare considerate fiabile, pe baza cursului de schimb din penultima zi lucrătoare a lunii anterioare celei pentru care se stabilește cursul.
(4) Operațiunile de schimb valutar se efectuează în așa fel încât să se evite un impact semnificativ asupra nivelului de cofinanțare din partea Uniunii sau un impact negativ asupra bugetului. Dacă este cazul, cursul de schimb dintre euro și alte monede se poate calcula pe baza mediei cursului de schimb zilnic dintr-o perioadă dată.
CAPITOLUL 5
Principiul universalității
Articolul 20
Domeniul de aplicare
Fără a se aduce atingere articolului 21, totalul veniturilor acoperă totalul creditelor de plată. Fără a se aduce atingere articolului 27, toate veniturile și cheltuielile se înregistrează integral în buget fără a fi compensate între ele.
Articolul 21
Venituri alocate
(1) Veniturile alocate externe și veniturile alocate interne se utilizează pentru finanțarea unor cheltuieli specifice.
(2) Următoarele elemente constituie venituri alocate externe:
(a) |
contribuțiile financiare suplimentare specifice din partea statelor membre, inclusiv contribuții voluntare la programe, instrumente și activități ale Uniunii; |
(b) |
creditele aferente veniturilor generate de Fondul de cercetare pentru cărbune și oțel instituit prin Protocolul nr. 37 referitor la consecințele financiare ale expirării Tratatului CECO și la Fondul de cercetare pentru cărbune și oțel, anexat la TUE și la TFUE; |
(c) |
dobânda pentru depozite și amenzile prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului (43); |
(d) |
veniturile alocate pentru un anumit scop, precum veniturile din fundații, subvenții, donații și moșteniri, inclusiv veniturile alocate specifice fiecărei instituții a Uniunii; |
(e) |
contribuțiile financiare la activitățile Uniunii din partea țărilor terțe sau a altor organe decât cele instituite în temeiul TFUE sau al Tratatului Euratom; |
(f) |
veniturile alocate interne menționate la alineatul (3), în măsura în care sunt auxiliare veniturilor alocate externe menționate la prezentul alineat; |
(g) |
veniturile provenite din activitățile cu caracter concurențial desfășurate de Centrul Comun de Cercetare (JRC) care pot lua oricare dintre următoarele forme:
|
(3) Următoarele elemente constituie venituri alocate interne:
(a) |
veniturile provenite de la terți pentru livrarea de bunuri, prestarea de servicii sau efectuarea de lucrări la cererea acestora; |
(b) |
veniturile obținute din rambursarea, în conformitate cu articolul 101, a sumelor plătite în mod necuvenit; |
(c) |
încasările din livrări de bunuri, prestări de servicii sau efectuarea de lucrări pentru alte departamente din cadrul unei instituții a Uniunii sau pentru alte instituții sau organe ale Uniunii, inclusiv indemnizațiile de delegație plătite în numele altor instituții sau organe ale Uniunii și rambursate de acestea; |
(d) |
plățile încasate din asigurări; |
(e) |
veniturile din închirieri și din vânzarea de clădiri și terenuri; |
(f) |
rambursările către instrumente financiare sau garanții bugetare în conformitate cu articolul 212 alineatul (3) al doilea paragraf; |
(g) |
veniturile provenite din rambursările ulterioare ale taxelor, în conformitate cu articolul 27 alineatul (3) primul paragraf litera (b). |
(4) Veniturile alocate se reportează și se transferă în conformitate cu articolul 12 alineatul (4) literele (b) și (c) și cu articolul 32.
(5) Un act de bază poate dispune alocarea de venituri pentru anumite cheltuieli. În absența unor dispoziții contrare în actul de bază, respectivele venituri constituie venituri alocate interne.
(6) Bugetul include linii pentru înregistrarea veniturilor alocate externe și a veniturilor alocate interne și indică, în măsura posibilului, cuantumul acestora.
Articolul 22
Structura pentru înregistrarea veniturilor alocate și constituirea creditelor corespunzătoare
(1) Fără a se aduce atingere alineatului (2) primul paragraf litera (c) de la prezentul articol și nici articolului 24, structura pentru înregistrarea în buget a veniturilor alocate include:
(a) |
în situația veniturilor din secțiunea corespunzătoare fiecărei instituții a Uniunii, o linie bugetară pentru înregistrarea veniturilor; |
(b) |
în situația cheltuielilor, comentariile, inclusiv comentariile generale, care indică liniile bugetare ce pot primi creditele deschise corespunzătoare veniturilor alocate; |
(c) |
în situația cheltuielilor, o anexă, ca parte integrantă din buget, care prezintă toate liniile bugetare pentru care sunt prevăzute venituri alocate interne sau externe și care furnizează informații cu privire la cuantumul estimat al unor astfel de venituri care urmează să fie primite și cuantumul estimat al unor astfel de venituri care urmează să fie reportate din exercițiile anterioare pentru fiecare linie bugetară. |
În cazul menționat la primul paragraf litera (a), la linia în cauză se introduce mențiunea simbolică pro memoria, iar venitul estimat se indică, spre informare, în comentarii.
(2) Creditele corespunzătoare veniturilor alocate sunt puse la dispoziție automat, atât ca credite de angajament, cât și ca credite de plată, după încasarea veniturilor de către instituția Uniunii, cu excepția oricăruia dintre următoarele cazuri:
(a) |
în cazul prevăzut la articolul 21 alineatul (2) litera (a) pentru contribuțiile financiare din partea statelor membre al căror acord de contribuție este exprimat în euro, creditele de angajament se pot pune la dispoziție în momentul în care statul membru semnează acordul de contribuție; |
(b) |
în cazurile prevăzute la articolul 21 alineatul (2) litera (b) și la articolul 21 alineatul (2) litera (g) punctele (i) și (iii), creditele de angajament se pun la dispoziție de îndată ce creanța a fost estimată; |
(c) |
în cazul prevăzut la articolul 21 alineatul (2) litera (c), înregistrarea cuantumurilor în situația veniturilor determină deschiderea, în situația cheltuielilor, a unor credite de angajament și a unor credite de plată. |
Creditele menționate la primul paragraf litera (c) de la prezentul alineat se execută în conformitate cu articolul 20.
(3) Estimările creanțelor menționate la articolul 21 alineatul (2) literele (b) și (g) se trimit contabilului pentru înregistrare.
Articolul 23
Contribuțiile din partea statelor membre la programe de cercetare
(1) Contribuțiile din partea statelor membre la finanțarea anumitor programe suplimentare de cercetare, menționate la articolul 5 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014, se plătesc după cum urmează:
(a) |
șapte doisprezecimi din suma înregistrată în buget se plătesc până la data de 31 ianuarie a exercițiului financiar în curs; |
(b) |
restul de cinci doisprezecimi se achită până la data de 15 iulie a exercițiului financiar în curs. |
(2) Dacă bugetul nu a fost adoptat definitiv înainte de începerea unui exercițiu financiar, contribuțiile prevăzute la alineatul (1) se bazează pe suma înregistrată în bugetul pentru exercițiul financiar precedent.
(3) Orice contribuție sau plată suplimentară datorată de statele membre la buget se înregistrează în contul sau conturile Comisiei în termen de treizeci de zile calendaristice de la solicitarea de fonduri.
(4) Plățile efectuate se înregistrează în contul prevăzut în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014 și fac obiectul condițiilor prevăzute în regulamentul respectiv.
Articolul 24
Venituri alocate rezultate din participarea statelor AELS la anumite programe ale Uniunii
(1) Structura bugetară pentru înregistrarea veniturilor din participarea statelor AELS la anumite programe ale Uniunii este următoarea:
(a) |
în situația veniturilor se introduce o linie bugetară cu o mențiune simbolică pro memoria pentru înregistrarea cuantumului total al contribuției fiecăruia dintre statele AELS aferente exercițiului financiar; |
(b) |
în situația cheltuielilor, o anexă, care face parte integrantă din buget, prezintă toate liniile bugetare referitoare la activitățile Uniunii la care participă statele AELS și include informații privind cuantumul estimat al participării fiecăruia dintre statele AELS. |
(2) În temeiul articolului 82 din Acordul privind SEE, cuantumul participării anuale a statelor AELS, confirmat Comisiei de Comitetul mixt al Spațiului Economic European în conformitate cu articolul 1 alineatul (5) din Protocolul nr. 32 anexat la Acordul privind SEE, determină stabilirea, la începutul exercițiului financiar, a întregului cuantum al creditelor de angajament și de plată corespunzătoare.
(3) Utilizarea veniturilor provenite din contribuția financiară a statelor AELS este monitorizată separat.
Articolul 25
Donații
(1) Instituțiile Uniunii pot accepta orice donație în favoarea Uniunii, precum veniturile din fundații, subvenții, cadouri și moșteniri.
(2) Acceptarea unei donații în valoare de cel puțin 50 000 EUR, care implică cheltuieli financiare, inclusiv costuri subsecvente, care depășesc 10 % din valoarea donației acordate, se supune spre aprobare Parlamentului European și Consiliului. Parlamentul European și Consiliul iau o hotărâre în termen de două luni de la primirea unei cereri pentru o astfel de aprobare din partea instituțiilor Uniunii în cauză. Dacă nu s-a formulat nicio obiecție în acest termen, instituțiile Uniunii în cauză iau o decizie definitivă cu privire la acceptarea donației. Instituțiile Uniunii în cauză explică în cererea lor către Parlamentul European și Consiliu cheltuielile financiare rezultate din acceptarea de donații în favoarea Uniunii.
(3) În pofida alineatului (2), în circumstanțe excepționale, Comisia poate accepta orice donație în natură acordată Uniunii, indiferent de valoarea acesteia, în cazul în care o astfel de donație este acordată în scopul ajutorului umanitar, al sprijinului de urgență, al protecției civile sau al ajutoarelor pentru gestionarea crizelor.
Comisia poate accepta o astfel de donație cu condiția ca:
(a) |
acceptarea să fie conformă cu principiile bunei gestiuni financiare și transparenței; |
(b) |
donația să nu genereze un conflict de interese; |
(c) |
donația să nu dăuneze imaginii Uniunii; |
(d) |
donația să nu afecteze și nici să nu riște să afecteze securitatea sau ordinea publică a Uniunii sau a statelor membre; |
(e) |
donatorul să nu se afle, la momentul acceptării, într-una din situațiile menționate la articolul 138 alineatul (1) și la articolul 143 alineatul (1) și să nu fie înregistrat ca exclus în baza de date menționată la articolul 144 alineatul (1). Donatorul prezintă declarația menționată la articolul 139. |
Ordonatorul de credite competent furnizează informații în raportul anual de activitate menționat la articolul 74 alineatul (9) cu privire la toate cazurile în care Comisia a acceptat o donație în temeiul primului paragraf de la prezentul alineat.
Articolul 26
Sponsorizarea corporativă
(1) „Sponsorizare corporativă” înseamnă un contract prin care o persoană juridică sprijină în natură un eveniment sau o activitate în scopuri de promovare sau de responsabilitate socială a întreprinderilor.
(2) Pe baza unor norme interne specifice, care se publică pe site-urile lor, instituțiile și organele Uniunii pot accepta, în mod excepțional, sponsorizarea corporativă, cu condiția ca:
(a) |
să se țină cont în mod corespunzător de principiile nediscriminării, proporționalității, tratamentului egal și transparenței în toate etapele procedurii pentru acceptarea sponsorizării corporative; |
(b) |
sponsorizarea corporativă să contribuie la imaginea pozitivă a Uniunii și să fie direct legată de obiectivul de bază al unui eveniment sau al unei activități; |
(c) |
sponsorizarea corporativă să nu genereze conflicte de interese și nici să nu vizeze exclusiv evenimente sociale; |
(d) |
evenimentul sau activitatea să nu fie finanțat(ă) exclusiv din sponsorizare corporativă; |
(e) |
serviciile oferite în schimbul sponsorizării corporative să se limiteze la vizibilitatea publică a mărcii sau a numelui sponsorului; |
(f) |
sponsorul să nu se afle, la momentul procedurii de sponsorizare, într-una din situațiile menționate la articolul 138 alineatul (1) și la articolul 143 alineatul (1) și să nu fie înregistrat ca exclus în baza de date menționată la articolul 144 alineatul (1). |
(3) În cazul în care valoarea sponsorizării corporative depășește 5 000 EUR, sponsorul trebuie să figureze într-un registru public care include informații referitoare la tipul de eveniment sau activitate care este sponsorizată.
Articolul 27
Norme privind deducerile și ajustări datorate cursului de schimb
(1) Se pot face următoarele deduceri din cererile de plată, care apoi sunt ordonanțate la valoarea netă:
(a) |
sancțiuni impuse părților la contracte sau beneficiarilor; |
(b) |
sconturi, rambursări și rabaturi la facturi și declarații de cheltuieli individuale; |
(c) |
dobânda generată de plăți de prefinanțare; |
(d) |
regularizări ale cuantumurilor plătite în mod necuvenit. |
Regularizările menționate la primul paragraf litera (d) se pot face prin deducere directă dintr-o nouă plată interimară sau din plata soldului către același beneficiar în cadrul capitolului, articolului și exercițiului financiar în care s-a efectuat plata în exces.
Deducerilor menționate la primul paragraf literele (c) și (d) li se aplică normele contabile ale Uniunii.
(2) Costul produselor și serviciilor furnizate Uniunii care includ taxe rambursate de statele membre în temeiul Protocolului nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, anexat la TUE și la TFUE, se impută din buget la cuantumul fără taxe.
(3) Costul produselor și serviciilor furnizate Uniunii care includ taxe rambursate de țări terțe în temeiul acordurilor relevante, se poate imputa din buget la unul dintre următoarele cuantumuri:
(a) |
cuantumul fără taxe; |
(b) |
cuantumul cu taxe incluse. |
În cazul menționat la primul paragraf litera (b), rambursările ulterioare ale taxelor sunt considerate venituri alocate interne.
(4) Pentru diferențele de curs de schimb apărute în execuția bugetară se pot face ajustări. Rezultatul final, profit sau pierdere, se înregistrează în soldul exercițiului financiar.
CAPITOLUL 6
principiul specificității
Articolul 28
Dispoziții generale
(1) Creditele se alocă unor destinații specifice pe titluri și capitole. Capitolele sunt subîmpărțite în articole și posturi.
(2) Comisia și celelalte instituții ale Uniunii pot transfera credite în cadrul bugetului sub rezerva condițiilor specifice prevăzute la articolele 29-32.
Creditele se pot transfera numai către liniile bugetare pentru care bugetul a autorizat credite sau care poartă o mențiune simbolică pro memoria.
Limitele menționate la articolele 29, 30 și 31 se calculează în momentul introducerii cererii de transfer și cu privire la creditele prevăzute în buget, inclusiv în bugetele rectificative.
Cuantumul care trebuie luat în considerare pentru calcularea limitelor menționate la articolele 29, 30 și 31 este suma transferurilor care urmează să fie efectuate în cadrul liniei bugetare de la care se fac transferurile, după ajustarea operată ca urmare a transferurilor anterioare. Cuantumul corespunzător transferurilor pe care le efectuează autonom Comisia sau orice altă instituție a Uniunii în cauză fără o decizie a Parlamentului European și a Consiliului nu se ia în considerare.
Propunerile de transferuri și toate informațiile adresate Parlamentului European și Consiliului cu privire la transferurile efectuate în temeiul articolelor 29, 30 și 31 sunt însoțite de documente justificative corespunzătoare și detaliate care prezintă cele mai recente informații disponibile pentru executarea creditelor și estimări ale necesarului până la sfârșitul exercițiului financiar, atât pentru liniile bugetare către care se transferă creditele, cât și pentru cele de la care se transferă acestea.
Articolul 29
Transferuri efectuate de alte instituții ale Uniunii decât Comisia
(1) Orice altă instituție a Uniunii în afară de Comisie poate efectua, în cadrul propriei secțiuni din buget, transferuri de credite:
(a) |
de la un titlu la altul, în limita a 10 % din creditele pentru exercițiul financiar înscrise la linia bugetară de la care se efectuează transferul; |
(b) |
de la un capitol la altul, fără limită. |
(2) Fără a aduce atingere alineatului (4) de la prezentul articol, cu trei săptămâni înainte de efectuarea unui transfer, astfel cum se menționează la alineatul (1), instituția Uniunii informează Parlamentul European și Consiliul cu privire la intențiile sale în acest sens. În cazul unor obiecții bine întemeiate, formulate în acest termen fie de Parlamentul European, fie de Consiliu, se aplică procedura prevăzută la articolul 31.
(3) Orice altă instituție a Uniunii în afară de Comisie poate propune Parlamentului European și Consiliului, în cadrul propriei secțiuni din buget, transferuri de la un titlu la altul care depășesc limita menționată la alineatul (1) litera (a) de la prezentul articol. Aceste transferuri se efectuează în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 31.
(4) Orice altă instituție a Uniunii în afară de Comisie poate efectua, în cadrul propriei secțiuni din buget, transferuri în cadrul articolelor, fără a informa în prealabil Parlamentul European și Consiliul.
Articolul 30
Transferuri efectuate de Comisie
(1) În cadrul propriei secțiuni din buget, Comisia poate efectua în mod autonom:
(a) |
transferuri de credite în cadrul fiecărui capitol; |
(b) |
în ceea ce privește cheltuielile cu personalul și cheltuielile administrative care sunt comune mai multor titluri, transferuri de credite de la un titlu la altul în limita a 10 % din creditele pentru exercițiul financiar înscrise la linia bugetară de la care se efectuează transferul și în limita a 30 % din creditele pentru exercițiul financiar înscrise la linia bugetară către care se efectuează transferul; |
(c) |
în ceea ce privește cheltuielile operaționale, transferuri de credite între capitolele din cadrul aceluiași titlu în limita a 10 % din creditele pentru exercițiul financiar înscrise la linia bugetară de la care se efectuează transferul; |
(d) |
în ceea ce privește creditele pentru cercetare și dezvoltare tehnologică executate de JRC, transferuri de credite între capitole, în cadrul titlului din buget referitor la domeniul de politică „cercetare directă”, în limita a maxim 15 % din creditele înscrise la linia bugetară de la care se efectuează transferul; |
(e) |
în ceea ce privește cercetarea și dezvoltarea tehnologică, transferuri de credite operaționale de la un titlu la altul, cu condiția ca respectivele credite să fie utilizate pentru aceeași destinație; |
(f) |
în ceea ce privește cheltuielile operaționale ale fondurilor executate în cadrul gestiunii partajate, cu excepția FEGA, transferuri de credite de la un titlu la altul, cu condiția ca respectivele credite să fie destinate aceluiași obiectiv în înțelesul regulamentului de instituire a fondului în cauză sau să reprezinte cheltuieli pentru asistența tehnică; |
(g) |
transferuri de credite de la postul bugetar al unei garanții bugetare la postul bugetar al unei alte garanții bugetare, în cazurile excepționale în care resursele provizionate din cadrul fondului comun de provizionare ale acesteia din urmă sunt insuficiente pentru a plăti o cerere de executare a garanției și sub rezerva restabilirii ulterioare a cuantumului transferat în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 215 alineatul (4). |
Cheltuielile menționate la primul paragraf litera (b) de la prezentul alineat acoperă, pentru fiecare domeniu de politică, posturile menționate la articolul 47 alineatul (4).
În cazurile în care transferă credite aferente FEGA în conformitate cu primul paragraf după data de 31 decembrie, Comisia adoptă o decizie în acest sens până la data de 31 ianuarie a exercițiului financiar următor. Comisia informează Parlamentul European și Consiliul în termen de două săptămâni de la data deciziei sale privind transferurile respective.
Cu trei săptămâni înainte de efectuarea transferurilor menționate la primul paragraf litera (b) de la prezentul alineat, Comisia informează Parlamentul European și Consiliul cu privire la intenția sa în acest sens. În cazul unor obiecții bine întemeiate, formulate în acest termen fie de Parlamentul European, fie de Consiliu, se aplică procedura prevăzută la articolul 31.
Prin derogare de la al patrulea paragraf, în cursul ultimelor două luni ale exercițiului financiar, Comisia poate transfera, în mod autonom, credite de la un titlu la altul pentru cheltuielile cu personalul, cu personalul extern și cu alți agenți, în limita a 5 % din creditele aferente exercițiului financiar respectiv. Comisia informează Parlamentul European și Consiliul în termen de două săptămâni de la data deciziei sale privind transferurile respective.
(2) În cadrul propriei secțiuni din buget, Comisia poate decide să efectueze următoarele transferuri de credite de la un titlu la altul, cu condiția să informeze imediat Parlamentul European și Consiliul cu privire la decizia luată:
(a) |
transferul creditelor de la titlul „provizioane” menționat la articolul 49 din prezentul regulament, atunci când singura condiție pentru deblocarea rezervei o constituie adoptarea unui act de bază în conformitate cu articolul 294 din TFUE; |
(b) |
în cazuri excepționale bine întemeiate, de exemplu în cazul unor dezastre și crize umanitare internaționale care se produc după data de 1 decembrie a exercițiului financiar, transferul creditelor neutilizate în exercițiul respectiv, încă disponibile la titlurile de la rubrica din cadrul financiar multianual dedicată acțiunii externe a Uniunii, către titlurile referitoare la operațiunile de ajutor pentru gestionarea crizelor și operațiunile de ajutor umanitar. |
Articolul 31
Propuneri de transferuri prezentate Parlamentului European și Consiliului de către instituțiile Uniunii
(1) Fiecare instituție a Uniunii prezintă simultan Parlamentului European și Consiliului propunerile sale de transferuri.
(2) Comisia poate prezenta Parlamentului European și Consiliului, până la data de 10 ianuarie a exercițiului financiar următor, propuneri de transfer al creditelor de plată către fonduri executate în cadrul gestiunii partajate, cu excepția FEGA. Transferul creditelor de plată se poate efectua de la orice post bugetar. În astfel de cazuri, termenul de șase săptămâni menționat la alineatul (4) se reduce la trei săptămâni.
În cazul în care transferul nu este aprobat sau este aprobat doar parțial de Parlamentul European și de Consiliu, partea corespunzătoare a cheltuielilor menționate la articolul 10 alineatul (7) litera (b) se impută din creditele de plată din exercițiul financiar următor.
(3) Parlamentul European și Consiliul iau decizii privind transferurile de credite în conformitate cu alineatele (4)-(8).
(4) Cu excepția cazurilor urgente, Parlamentul European și Consiliul, care hotărăște cu majoritate calificată, decid cu privire la fiecare propunere de transfer în termen de șase săptămâni de la data la care ambele instituții au primit propunerea. În cazuri urgente, Parlamentul European și Consiliul decid în termen de trei săptămâni de la primirea propunerii.
(5) În cazul în care intenționează să transfere credite aferente FEGA în conformitate cu prezentul articol, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului propuneri de transfer până la data de 10 ianuarie a exercițiului financiar următor. În astfel de cazuri, termenul de șase săptămâni menționat la alineatul (4) se reduce la trei săptămâni.
(6) O propunere de transfer este aprobată sau se consideră a fi aprobată dacă, în termenul de șase săptămâni, intervine oricare dintre următoarele situații:
(a) |
Parlamentul European și Consiliul o aprobă; |
(b) |
fie Parlamentul European, fie Consiliul o aprobă, iar cealaltă instituție se abține de la luarea unei decizii; |
(c) |
nici Parlamentul European, nici Consiliul nu iau o decizie de modificare sau respingere a propunerii de transfer. |
(7) În absența unei cereri contrare din partea Parlamentului European sau a Consiliului, termenul de șase săptămâni menționat la alineatul (4) se reduce la trei săptămâni în următoarele cazuri:
(a) |
transferul reprezintă mai puțin de 10 % din creditele aferente liniei bugetare de la care se efectuează transferul și nu depășește 5 000 000 EUR; |
(b) |
transferul privește numai credite de plată, iar cuantumul total al transferului nu depășește 100 000 000 EUR. |
(8) Dacă fie Parlamentul European, fie Consiliul a modificat cuantumul transferului, în timp ce cealaltă instituție l-a aprobat sau s-a abținut de la luarea unei decizii ori dacă atât Parlamentul European, cât și Consiliul au modificat cuantumul transferului, se consideră aprobat cuantumul cel mai scăzut, cu excepția cazului în care instituția Uniunii în cauză își retrage propunerea de transfer.
Articolul 32
Transferuri reglementate de dispoziții speciale
(1) Creditele corespunzătoare veniturilor alocate se pot transfera numai dacă aceste venituri sunt utilizate în scopul în care sunt alocate.
(2) Parlamentul European și Consiliul iau deciziile cu privire la transferurile destinate să permită utilizarea Rezervei pentru solidaritate și ajutoare de urgență în temeiul articolului 9 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 la propunerea Comisiei.
În sensul prezentului alineat, se aplică procedura prevăzută la articolul 31 alineatele (3) și (4). Dacă nu ajung la un acord cu privire la propunerea Comisiei și dacă nu pot conveni cu privire la o poziție comună, Parlamentul European și Consiliul se abțin să ia o decizie cu privire la respectiva propunere.
Propunerile de transferuri din Rezerva pentru solidaritate și ajutoare de urgență în scopul acordării de asistență în temeiul articolului 9 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 sunt însoțite de documente justificative corespunzătoare și detaliate care conțin:
(a) |
cele mai recente informații disponibile privind executarea creditelor și estimarea necesarului până la sfârșitul exercițiului financiar pentru linia bugetară către care se efectuează transferul; |
(b) |
o analiză a posibilităților de realocare a creditelor. |
CAPITOLUL 7
Principiul bunei gestiuni financiare și performanța
Articolul 33
Performanța și principiile economiei, eficienței și eficacității
(1) Creditele se utilizează în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare și, prin urmare, se execută cu respectarea următoarelor principii:
(a) |
principiul economiei, care prevede că resursele utilizate de instituția Uniunii în cauză pentru a-și desfășura activitățile să fie puse la dispoziție în timp util, în cantitatea și la calitatea adecvate și la cel mai bun preț; |
(b) |
principiul eficienței, care se referă la raportul optim dintre resursele utilizate, activitățile întreprinse și îndeplinirea obiectivelor; |
(c) |
principiul eficacității, care se referă la gradul de îndeplinire a obiectivelor urmărite prin activitățile întreprinse. |
(2) În conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, utilizarea creditelor se axează pe performanță și, în acest scop:
(a) |
obiectivele programelor și ale activităților se stabilesc ex ante; |
(b) |
progresele înregistrate în realizarea obiectivelor, inclusiv a celor integrate, după caz, se monitorizează cu ajutorul unor indicatori de performanță; |
(c) |
progresele înregistrate și problemele întâmpinate în îndeplinirea obiectivelor se raportează Parlamentului European și Consiliului, în conformitate cu articolul 41 alineatul (3) primul paragraf litera (h) și cu articolul 253 alineatul (1) litera (e). |
(d) |
atunci când este fezabil și adecvat în conformitate cu normele sectoriale aplicabile, programele și activitățile sunt puse în aplicare pentru a-și atinge obiectivele stabilite fără a aduce prejudicii semnificative obiectivelor de mediu privind atenuarea schimbărilor climatice, adaptarea la schimbările climatice, utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și marine, tranziția către o economie circulară, prevenirea și controlul poluării și protejarea și refacerea biodiversității și a ecosistemelor, astfel cum se prevede la articolul 9 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului (44); |
(e) |
atunci când este fezabil și adecvat în conformitate cu normele sectoriale aplicabile, programele și activitățile sunt puse în aplicare pentru a-și atinge obiectivele stabilite cu respectarea condițiilor de muncă și de angajare în temeiul dreptului intern, al dreptului Uniunii, al convențiilor OIM și al contractelor colective de muncă care sunt aplicabile; |
(f) |
atunci când este fezabil și adecvat în conformitate cu normele sectoriale aplicabile, programele și activitățile sunt puse în aplicare ținând seama de principiul egalității de gen și în conformitate cu o metodologie adecvată de integrare a perspectivei de gen. |
(3) Se definesc, după caz, obiectivele specifice, măsurabile, realizabile, relevante și încadrate în timp, astfel cum se menționează la alineatele (1) și (2), precum și indicatori relevanți, acceptați, credibili, simpli, robuști și susținuți de date științifice larg recunoscute și de o metodologie eficientă, transparentă și detaliată. După caz, datele colectate în legătură cu astfel de indicatori sunt defalcate în funcție de gen și colectate într-un mod care să permită agregarea lor în toate programele relevante.
Articolul 34
Evaluări
(1) Programele și activitățile care presupun cheltuieli semnificative sunt supuse unei evaluări ex ante și unei evaluări retrospective, care sunt proporționale cu obiectivele și cu cheltuielile.
(2) Evaluările ex ante, care contribuie la elaborarea de programe și activități, se bazează pe dovezi privind performanța programelor sau a activităților conexe și identifică și analizează aspectele care trebuie abordate, valoarea adăugată a implicării Uniunii, obiectivele, efectele preconizate ale diferitelor opțiuni și modalitățile de monitorizare și de evaluare.
În cazul programelor sau activităților majore care se estimează că vor avea un impact semnificativ din punct de vedere economic, social sau de mediu, evaluarea ex ante poate să fie efectuată sub forma unei evaluări a impactului care, pe lângă îndeplinirea cerințelor prevăzute la primul paragraf, analizează diferitele opțiuni privind metodele de execuție.
(3) Evaluările retrospective evaluează performanța programului sau a activității, inclusiv aspecte precum eficacitatea, eficiența, coerența, relevanța și valoarea adăugată a UE. Evaluările retrospective se bazează pe informațiile generate de modalitățile de monitorizare și de indicatorii stabiliți pentru acțiunea în cauză. Acestea se efectuează cel puțin o dată în cursul fiecărui cadru financiar multianual și, dacă este posibil, la un moment care să ofere suficient timp pentru a se ține cont de constatările lor în evaluările ex ante sau evaluările impactului care contribuie la elaborarea de programe și activități conexe.
Articolul 35
Fișa financiară obligatorie
(1) Orice propunere sau inițiativă prezentată autorității legislative de către Comisie, de către Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (denumit în continuare „Înaltul Reprezentant”) sau de către un stat membru care poate avea un impact asupra bugetului, inclusiv schimbarea numărului de posturi, este însoțită de o fișă financiară care prezintă estimările creditelor de plată și de angajament printr-o evaluare a diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, precum și de o evaluare ex ante sau o evaluare a impactului, în conformitate cu articolul 34.
Orice modificare adusă unei propuneri sau inițiative prezentate autorității legislative care poate avea un impact considerabil asupra bugetului, inclusiv schimbarea numărului de posturi, este însoțită de o fișă financiară întocmită de instituția Uniunii care propune modificarea.
Fișa financiară conține datele financiare și economice necesare pentru evaluarea, de către autoritatea legislativă, a necesității ca Uniunea să ia măsuri. Aceasta furnizează informații relevante privind coerența și orice posibilă sinergie cu alte activități ale Uniunii.
În cazul operațiunilor multianuale, fișa financiară conține graficul preconizat al necesarului anual de credite de angajament și de plată și de posturi, inclusiv pentru personalul extern, precum și o evaluare a impactului financiar al acestora pe termen mediu și, atunci când este posibil, pe termen lung.
(2) În cursul procedurii bugetare, Comisia furnizează informațiile necesare pentru o comparație între evoluția necesarului de credite și estimările inițiale făcute în fișa financiară, ținând seama de progresele înregistrate în cadrul deliberărilor privind propunerea sau inițiativa prezentată autorității legislative.
(3) Pentru a reduce riscurile de fraudă, de nereguli și de neîndeplinire a obiectivelor, fișa financiară prezintă informații privind sistemul de control intern instituit, o estimare a costurilor și a beneficiilor controalelor presupuse de un astfel de sistem și o evaluare a nivelului preconizat al riscului de eroare, precum și informații privind măsurile existente sau planificate de prevenire a fraudei și de protecție împotriva acesteia.
Această evaluare ține seama de amploarea și de tipul de erori preconizate, precum și de condițiile specifice ale domeniului de politică vizat și de normele aplicabile acestuia.
(4) La prezentarea unor propuneri de cheltuieli revizuite sau noi, Comisia estimează costurile și beneficiile sistemelor de control, precum și nivelul preconizat al riscului de eroare menționat la alineatul (3).
Articolul 36
Controlul intern al execuției bugetare
(1) Conform principiului bunei gestiuni financiare, bugetul se execută pe baza controlului intern eficace și eficient corespunzător fiecărei metode de execuție și în conformitate cu normele sectoriale relevante.
(2) În scopul execuției bugetare, controlul intern se aplică la toate nivelurile gestiunii și se concepe pentru a furniza o asigurare rezonabilă cu privire la realizarea următoarelor obiective:
(a) |
eficacitatea, eficiența și economia operațiunilor; |
(b) |
fiabilitatea informațiilor raportate; |
(c) |
protejarea activelor și a informațiilor; |
(d) |
prevenirea, detectarea, corectarea și monitorizarea neregulilor, de exemplu a fraudei, a corupției, a conflictelor de interese și a dublei finanțări, inclusiv prin utilizarea voluntară a unui sistem unic, integrat și interoperabil de informare și monitorizare, care să conțină un instrument unic pentru extragerea datelor și evaluarea riscurilor, elaborat de Comisie și care permite accesarea și extragerea, înregistrarea, stocarea și analiza electronică a datelor privind destinatarii fondurilor Uniunii, inclusiv privind beneficiarii reali ai acestora, în sensul definiției de la articolul 3 punctul 6 din Directiva (UE) 2015/849, în conformitate cu normele sectoriale aplicabile; |
(e) |
buna gestionare a riscurilor legate de legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, ținându-se seama de caracterul multianual al programelor, precum și de natura plăților respective. |
(3) Un control intern eficace se bazează pe cele mai bune practici internaționale și include, în special, următoarele elemente:
(a) |
separarea sarcinilor; |
(b) |
o strategie adecvată de gestionare și de control al riscurilor, care include controale la nivelul destinatarilor; |
(c) |
piste de audit corespunzătoare și integritatea datelor în sistemele de date, inclusiv cele electronice; |
(d) |
proceduri de monitorizare a eficacității și a eficienței; |
(e) |
proceduri de întreprindere a măsurilor ulterioare necesare în ceea ce privește vulnerabilitățile constatate în materie de control intern și excepțiile; |
(f) |
evaluarea periodică a bunei funcționări a sistemului de control intern. |
(4) Un control intern eficient se bazează pe următoarele elemente:
(a) |
punerea în aplicare a unei strategii adecvate de gestionare și control al riscurilor, în urma coordonării între actorii interesați implicați în lanțul de control; |
(b) |
accesibilitatea rezultatelor controalelor efectuate la nivelul tuturor actorilor interesați implicați în lanțul de control; |
(c) |
utilizarea, după caz, a declarațiilor de gestiune ale partenerilor de execuție bugetară, precum și a avizelor de audit independent, cu condiția ca activitățile subiacente să fie de o calitate adecvată și acceptabilă și să fi fost realizate în conformitate cu standardele convenite; |
(d) |
aplicarea la timp a unor măsuri de remediere, inclusiv, după caz, a unor sancțiuni disuasive; |
(e) |
claritatea și lipsa de ambiguitate a legislației pe care se bazează politicile în cauză, inclusiv acte de bază privind elementele controlului intern; |
(f) |
eliminarea controalelor multiple; |
(g) |
ameliorarea raportului cost-beneficiu al controalelor. |
(5) Dacă, în timpul execuției, nivelul de eroare este constant ridicat, Comisia identifică deficiențele de la nivelul sistemelor de control, analizează costurile și beneficiile posibilelor măsuri de remediere și adoptă sau propune măsuri adecvate, cum ar fi simplificarea dispozițiilor aplicabile, îmbunătățirea sistemelor de control și redefinirea programului sau a sistemelor de execuție.
(6) În sensul alineatului (2) litera (d) de la prezentul articol și fără a aduce atingere celui de al doilea paragraf de la prezentul alineat, instituțiile și organele Uniunii, precum și persoanele sau entitățile care execută bugetul în temeiul articolului 62 alineatul (1) pun următoarele informații la dispoziția Comisiei pe cale electronică, într-un format interoperabil și prelucrabil automat:
(a) |
cu privire la destinatar: toate informațiile enumerate la articolul 38 alineatul (2) literele (a), (b) și (c) și la articolul 38 alineatul (6) al doilea paragraf și, în cazul unei persoane fizice, se adaugă și data nașterii; |
(b) |
cu privire la operațiune: toate informațiile enumerate la articolul 38 alineatul (2) literele (d) și (e), precum și identificatorul unic al operațiunii; |
(c) |
cu privire la beneficiarul real (beneficiarii reali) al (ai) destinatarului, în cazul în care destinatarul nu este o persoană fizică: prenumele, numele, data nașterii, numărul (numerele) de înregistrare în scopuri de TVA sau codul (codurile) de identificare fiscală, dacă este (sunt) disponibil(e), sau un alt identificator unic la nivel de țară. |
În sensul prezentului articol, în cazul în care statele membre primesc și execută bugetul în temeiul articolului 62 alineatul (1), acestea acordă Comisiei acces la informațiile prevăzute la primul paragraf numai dacă au obligația de a înregistra și stoca astfel de informații în conformitate cu normele sectoriale aplicabile. În absența unei astfel de obligații prevăzute de norme sectoriale, statele membre pot acorda Comisiei, în mod voluntar, acces la informațiile pe care le dețin, astfel cum se menționează la primul paragraf.
Comisia prezintă, până la sfârșitul anului 2027, o evaluare a gradului de pregătire a sistemului menționat la alineatul (2) litera (d) de la prezentul articol, în ceea ce privește următoarele criterii:
(a) |
dacă se asigură interoperabilitatea cu sistemele și bazele de date informatice relevante, inclusiv cu cele ale statelor membre, permițând un transfer automat al informațiilor relevante în timp real, atunci când este posibil, și evitând duplicarea raportării; |
(b) |
dacă indicatorii de risc utilizați de sistemul menționat la alineatul (2) litera (d) de la prezentul articol sunt suficient de uniformi, obiectivi, proporționali și necesari pentru evaluarea riscurilor și se bazează pe surse fiabile de informații; |
(c) |
dacă sistemul menționat la alineatul (2) litera (d) de la prezentul articol permite utilizarea inteligenței artificiale pentru analizarea și interpretarea datelor; |
(d) |
dacă sistemul menționat la alineatul (2) litera (d) de la prezentul articol respectă principiile generale de protecție a datelor. |
În sensul prezentului articol, „interoperabilitate” înseamnă colectarea minimă de date și comunicarea între diferite surse cu scopul ca datele și riscurile potențiale să fie corect evaluate.
Instituțiile și organele Uniunii, statele membre și persoanele sau entitățile care execută bugetul în temeiul articolului 62 alineatul (1) pot utiliza în mod voluntar sistemul menționat la alineatul (2) litera (d) de la prezentul articol.
(7) Sistemul menționat la alineatul (2) litera (d) de la prezentul articol este conceput astfel încât să faciliteze evaluarea riscurilor în scopul selecției, atribuirii, gestiunii financiare, monitorizării, investigării, controlului și auditului și să contribuie la prevenirea, detectarea, corectarea și monitorizarea neregulilor, de exemplu a fraudei, a corupției, a conflictelor de interese și a dublei finanțări și:
(a) |
utilizează numai indicatori de risc obiectivi, proporționali, necesari pentru evaluarea riscurilor și care se bazează pe surse fiabile de date și informații; |
(b) |
este conceput pentru a fi utilizat în conformitate cu principiile generale de protecție a datelor, inclusiv reducerea la minimum a datelor și limitarea stocării acestora, aplicabile prelucrării datelor cu caracter personal. |
Accesul la datele prelucrate de sistemul menționat la alineatul (2) litera (d) de la prezentul articol respectă normele aplicabile în materie de protecție a datelor, principiile necesității și proporționalității și se limitează la instituțiile și organele Uniunii care execută bugetul, la statele membre care execută bugetul în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (b), la statele membre care primesc și execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (a), la persoanele sau entitățile care execută bugetul în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c), la organele de anchetă, control și audit ale Uniunii precum OLAF, Curtea de Conturi și EPPO, în cadrul exercitării competențelor care le revin. Datele disponibile prin intermediul sistemului menționat la alineatul (2) litera (d) de la prezentul articol sunt puse la dispoziția Parlamentului European și a Consiliului, de la caz la caz, în măsura în care acest lucru este necesar și proporțional cu exercitarea competențelor care le revin, în contextul procedurii de descărcare de gestiune pentru Comisie.
Comisia reprezintă operatorul în înțelesul articolului 3 punctul 8 din Regulamentul (UE) 2018/1725 și este responsabilă de dezvoltarea, gestionarea și supravegherea sistemului menționat la alineatul (2) litera (d) de la prezentul articol, de asigurarea securității, integrității și confidențialității datelor, de autentificarea utilizatorilor și de protejarea sistemului informatic împotriva gestionării defectuoase și a utilizării abuzive.
Datele se stochează pe perioada necesară și proporțională pentru îndeplinirea scopului stabilit la alineatul (2) litera (d). Perioada maximă de stocare posibilă nu depășește 10 ani de la ultima cerere de plată pentru perioada respectivă prezentată Comisiei.
(8) În sensul alineatului (2) litera (d) de la prezentul articol, al articolului 144 alineatul (2) și al articolului 147 și în plus față de orice normă sectorială aplicabilă, persoanele și entitățile care execută bugetul în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (b) și persoanele și entitățile care execută fonduri, în cazul în care bugetul este executat în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (a), împreună cu statele membre, transmit Comisiei prin orice canal oficial, cum ar fi sistemul de informații automat instituit de Comisie și utilizat în prezent pentru raportarea fraudelor și a neregulilor (denumit în continuare „sistemul de gestionare a neregulilor”), informații privind faptele și constatările stabilite numai în contextul hotărârilor definitive sau al deciziilor administrative definitive cu referire la motivele prevăzute la articolul 138 alineatul (1) litera (c) punctul (iv) și litera (d), atunci când iau cunoștință de astfel de informații. În aceleași scopuri, statele membre transmit orice alte informații necesare solicitate de Comisie, în special informații privind acțiunile administrative subsecvente.
(9) Statele membre care primesc și execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (a) aplică alineatele (1)-(7) de la prezentul articol.
(10) În scopul aplicării cerințelor de la alineatele (2), (3) și (6) de la prezentul articol de către statele membre care execută bugetul în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (b), trimiterile la destinatari se interpretează astfel cum se prevede la articolul 38 alineatul (1) al doilea paragraf.
(11) Ca parte a strategiei sale de control, Comisia elaborează și efectuează, după caz, controale și audituri care utilizează instrumente informatice automatizate și tehnologii emergente.
CAPITOLUL 8
Principiul transparenței
Articolul 37
Publicarea conturilor și a bugetelor
(1) Bugetul se întocmește și se execută și conturile se prezintă în conformitate cu principiul transparenței.
(2) Președintele Parlamentului European dispune publicarea bugetului și a bugetelor rectificative, astfel cum au fost adoptate definitiv, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Bugetele se publică în termen de trei luni de la data la care sunt declarate adoptate definitiv.
Până la publicarea oficială în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cifrele detaliate ale bugetului definitiv se publică în toate limbile pe site-urile instituțiilor Uniunii, la inițiativa Comisiei, cât mai curând posibil și în termen de cel mult patru săptămâni după adoptarea definitivă a bugetului.
Conturile anuale consolidate se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și pe site-urile instituțiilor Uniunii.
Articolul 38
Publicarea de informații referitoare la destinatari și a altor informații
(1) Comisia pune la dispoziție pe un site centralizat informațiile referitoare la destinatarii fondurilor finanțate de la buget cel târziu la data de 30 iunie a anului care urmează exercițiului financiar în care fondurile au fost angajate din punct de vedere juridic, atunci când bugetul este executat de aceasta în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (a), de instituții ale Uniunii în conformitate cu articolul 59 alineatul (1) și de organele Uniunii menționate la articolele 70 și 71.
În cazul în care bugetul este executat în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) primul paragraf literele (b) și (c) și împreună cu statele membre în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (a), Comisia pune la dispoziție pe un site centralizat, după cum se menționează la primul paragraf de la prezentul alineat, informații privind destinatarii până cel târziu la data de 30 iunie a anului care urmează exercițiului financiar în care a fost încheiat contractul sau acordul care stabilește condițiile de acordare a sprijinului. Dacă bugetul este executat în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (b), trimiterile de la prezentul articol la destinatari se interpretează ca trimiteri la destinatari, contractanți, subcontractanți și beneficiari, astfel cum sunt menționați în normele sectoriale. Informațiile enumerate la alineatul (2) de la prezentul articol pentru astfel de destinatari se publică cu condiția ca normele sectoriale să impună colectarea și stocarea lor.
(2) Cu excepția cazurilor menționate la alineatul (3), următoarele informații se publică într-un format deschis, interoperabil și prelucrabil automat, care permite sortarea, căutarea, extragerea, compararea și reutilizarea datelor, cu respectarea corespunzătoare a cerințelor de confidențialitate și de securitate, în special a protecției datelor cu caracter personal:
(a) |
dacă destinatarul este o persoană fizică sau juridică; |
(b) |
în cazul unei persoane juridice, denumirea juridică completă a destinatarului și codul său de înregistrare în scopuri de TVA sau codul său de identificare fiscală, dacă este disponibil, sau un alt identificator unic stabilit la nivel de țară ori, în cazul unei persoane fizice, numele și prenumele destinatarului; |
(c) |
locul în care se află destinatarul, și anume:
|
(d) |
cuantumul angajat și, în cazul unui angajament cu mai mulți destinatari, defalcarea acestui cuantum per beneficiar, dacă este disponibilă; |
(e) |
natura și scopul măsurii. |
(3) Informațiile menționate la alineatul (2) de la prezentul articol nu se publică și nu se transmit spre publicare în conformitate cu alineatul (6) de la prezentul articol pentru:
(a) |
sprijinul plătit persoanelor fizice pentru educație și alte modalități de sprijin direct acordat persoanelor fizice care au cel mai mult nevoie de sprijin, menționate la articolul 194 alineatul (4) litera (b); |
(b) |
contractele cu valoare foarte scăzută atribuite experților selectați în conformitate cu articolul 242 alineatul (2), precum și contractele cu valoare foarte scăzută mai mică decât cuantumul menționat la punctul 14.4 din anexa I; |
(c) |
sprijinul financiar acordat prin intermediul instrumentelor financiare sau al garanțiilor bugetare cu un cuantum mai mic de 500 000 EUR; |
(d) |
cazurile în care divulgarea riscă să amenințe drepturile și libertățile persoanelor sau entităților vizate, astfel cum sunt protejate de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, sau să aducă atingere intereselor comerciale ale destinatarilor; |
(e) |
cazurile în care nu este necesară publicarea în normele sectoriale în cazul în care bugetul este executat în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (b). |
În cazurile menționate la primul paragraf litera (c), informațiile puse la dispoziție se limitează la date statistice agregate în conformitate cu criterii relevante, precum situarea geografică, tipologia economică a destinatarilor, tipul de sprijin primit și domeniul de politică al Uniunii în cadrul căruia s-a acordat sprijinul.
În ceea ce privește persoanele fizice, divulgarea informațiilor menționate la alineatul (2) se bazează pe criterii relevante, precum frecvența sau tipul măsurii și cuantumurile implicate.
(4) Persoanele sau entitățile care execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) publică informații privind destinatarii în conformitate cu normele și procedurile aplicabile persoanelor sau entităților respective, în măsura în care normele respective sunt considerate echivalente în urma evaluării efectuate de către Comisie în temeiul articolului 157 alineatul (3) și alineatul (4) primul paragraf litera (e) și cu condiția ca orice publicare de date cu caracter personal să facă obiectul unor garanții echivalente cu cele stabilite la prezentul articol.
Organismele desemnate în temeiul articolului 63 alineatul (3) publică informațiile în conformitate cu normele sectoriale. Aceste norme sectoriale pot, în conformitate cu temeiul juridic corespunzător, să deroge de la alineatele (2) și (3) de la prezentul articol și ținând seama de caracteristicile specifice ale sectorului în cauză.
Statele membre care primesc și execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (a) asigură publicarea ex post a informațiilor privind destinatarii lor, pe site-ul centralizat menționat la alineatul (1) de la prezentul articol, în conformitate cu alineatele (2) și (3) de la prezentul articol.
(5) Site-urile instituțiilor Uniunii conțin o trimitere la site-ul centralizat menționat la alineatul (1), unde pot fi găsite informațiile menționate la respectivul alineat.
Comisia pune la dispoziție, într-un mod corespunzător și la timp, informațiile despre site-ul centralizat menționat la alineatul (1), inclusiv o mențiune privind adresa la care sunt disponibile informațiile furnizate de statele membre, persoanele, entitățile sau organismele menționate la alineatul (4).
(6) În sensul alineatului (1) primul și al doilea paragraf de la prezentul articol și fără a aduce atingere alineatelor (3) și (4) de la prezentul articol și normelor sectoriale, Comisia utilizează datele relevante stocate în sistemul menționat la articolul 36 alineatul (2) litera (d) pentru a alimenta site-ul centralizat menționat la alineatul (1) de la prezentul articol cu informațiile menționate la alineatul (2) de la prezentul articol.
În plus, datele includ și codul de înregistrare în scopuri de TVA sau codul de identificare fiscală al persoanelor fizice, dacă este disponibil, sau un alt identificator unic stabilit la nivel de țară, în vederea îmbunătățirii calității datelor transmise, fără ca acestea să fie utilizate pentru publicare.
(7) În cazul publicării de date cu caracter personal, informațiile se elimină la doi ani după încheierea exercițiului financiar în care fondurile au fost angajate din punct de vedere juridic.
Dacă bugetul este executat în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) primul paragraf literele (b) și (c), datele cu caracter personal se elimină la doi ani de la sfârșitul exercițiului financiar în care s-a încheiat contractul sau acordul care stabilește condițiile de acordare a sprijinului.
TITLUL III
ÎNTOCMIREA ȘI STRUCTURA BUGETULUI
CAPITOLUL 1
Întocmirea bugetului
Articolul 39
Estimările veniturilor și ale cheltuielilor
(1) Cu excepția Comisiei, orice altă instituție a Uniunii întocmește o estimare a propriilor venituri și cheltuieli, pe care o transmite Comisiei și, în paralel, spre informare, Parlamentului European și Consiliului, înainte de data de 1 iulie a fiecărui exercițiu.
(2) Înaltul Reprezentant organizează consultări cu membrii Comisiei responsabili pentru politica de dezvoltare, politica de vecinătate, cooperarea internațională, ajutorul umanitar și reacția la crize, având ca obiect responsabilitățile care revin fiecăruia.
(3) Comisia întocmește propriile sale estimări, pe care le transmite Parlamentului European și Consiliului imediat după adoptare. Pentru întocmirea estimărilor sale, Comisia utilizează informațiile menționate la articolul 40.
Articolul 40
Bugetul estimat al organelor Uniunii menționate la articolul 70
Până la data de 31 ianuarie a fiecărui exercițiu, în conformitate cu instrumentul de instituire, fiecare organ al Uniunii menționat la articolul 70 transmite Comisiei, Parlamentului European și Consiliului proiectul de document unic de programare care conține programarea sa anuală și multianuală, împreună cu planificarea corespunzătoare a resurselor umane și financiare.
Articolul 41
Proiectul de buget
(1) Până la data de 1 septembrie a exercițiului care precedă exercițiul execuției bugetare, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului o propunere care conține proiectul de buget. Comisia transmite propunerea respectivă parlamentelor naționale, spre informare.
Proiectul de buget conține o situație generală rezumativă a veniturilor și a cheltuielilor Uniunii și consolidează estimările menționate la articolul 39. Proiectul poate conține și estimări diferite de cele întocmite de instituțiile Uniunii.
Proiectul de buget este structurat și prezentat în conformitate cu articolele 47-52.
Fiecare dintre secțiunile proiectului de buget este precedată de o introducere redactată de instituția Uniunii vizată.
Comisia redactează introducerea generală la proiectul de buget. Introducerea generală cuprinde tabele financiare care prezintă principalele date pe titluri și justificările privind modificările creditelor de la un exercițiu financiar la altul pe categorii de cheltuieli din cadrul financiar multianual.
(2) Pentru a furniza previziuni mai precise și mai fiabile referitoare la implicațiile bugetare ale legislației în vigoare și ale propunerilor legislative în curs, Comisia anexează la proiectul de buget o programare financiară indicativă pentru exercițiile următoare, structurată pe categorii de cheltuieli, domenii de politică și linii bugetare. Programarea financiară completă vizează categoriile de cheltuieli reglementate la punctul 26 din Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020. Se furnizează date sintetice pentru categoriile de cheltuieli care nu sunt reglementate la punctul 26 din acordul interinstituțional menționat.
Programarea financiară indicativă se actualizează după adoptarea bugetului pentru a include rezultatele procedurii bugetare și orice altă decizie relevantă.
(3) Comisia anexează la proiectul de buget:
(a) |
un tabel comparativ care include proiectul de buget pentru celelalte instituții ale Uniunii și estimările financiare inițiale ale celorlalte instituții ale Uniunii, astfel cum au fost transmise Comisiei, și, după caz, motivele pentru care proiectul de buget conține estimări diferite de cele întocmite de alte instituții ale Uniunii; |
(b) |
orice document de lucru pe care îl consideră util în legătură cu schemele de personal ale instituțiilor Uniunii, în care se indică cea mai recentă schemă de personal autorizată și care prezintă:
|
(c) |
pentru organele Uniunii menționate la articolele 70 și 71, un document de lucru care prezintă veniturile și cheltuielile, precum și toate informațiile privind personalul menționate la litera (b) de la prezentul paragraf; |
(d) |
un document de lucru privind execuția planificată a creditelor pentru exercițiul financiar și informații privind execuția veniturilor alocate în exercițiul precedent, inclusiv informații privind cuantumurile reportate și angajamentele restante; |
(e) |
în ceea ce privește creditele pentru administrație, un document de lucru care prezintă cheltuielile administrative ce urmează să fie executate de către Comisie în cadrul secțiunii sale din buget și un document de lucru privind politica imobiliară a Comisiei, astfel cum se menționează la articolul 272 alineatul (1); |
(f) |
un document de lucru referitor la proiectele-pilot și la acțiunile pregătitoare, care cuprinde și o evaluare a rezultatelor și a acțiunilor subsecvente avute în vedere; |
(g) |
în ceea ce privește finanțarea acordată organizațiilor internaționale, un document de lucru care cuprinde:
|
(h) |
fișe de program sau orice alte documente relevante cuprinzând următoarele:
|
(i) |
o situație rezumativă a graficului plăților în care se rezumă, defalcat pe programe și pe titluri, plățile scadente în următoarele exerciții financiare pentru respectarea angajamentelor bugetare propuse în proiectul de buget asumate în exercițiile financiare precedente. |
Atunci când parteneriatele public-privat recurg la instrumente financiare, informațiile referitoare la instrumentele respective se includ în documentul de lucru menționat la alineatul (4).
(4) În cazul în care recurge la instrumente financiare, Comisia anexează la proiectul de buget un document de lucru care prezintă, pentru fiecare instrument financiar, următoarele:
(a) |
o trimitere la instrumentul financiar și la actul său de bază, împreună cu o descriere generală a instrumentului, impactul său asupra bugetului, durata sa și valoarea adăugată a contribuției din partea Uniunii; |
(b) |
instituțiile financiare implicate în executare, inclusiv aspectele referitoare la aplicarea articolului 158 alineatul (2); |
(c) |
contribuția instrumentului financiar la realizarea obiectivelor programului vizat, măsurată pe baza indicatorilor stabiliți, inclusiv, după caz, a diversificării geografice; |
(d) |
operațiunile avute în vedere, inclusiv volumele-țintă în funcție de efectul de levier vizat și de capitalul privat preconizat să fie mobilizat sau, în cazul în care acesta nu este disponibil, efectul de levier rezultat din instrumentele financiare existente; |
(e) |
liniile bugetare care corespund operațiunilor relevante și totalul plăților și angajamentelor bugetare din buget; |
(f) |
durata medie dintre angajamentul bugetar față de instrumentele financiare și angajamentele juridice pentru proiectele individuale sub formă de capital propriu sau datorii, atunci când durata menționată depășește trei ani; |
(g) |
veniturile și rambursările în conformitate cu articolul 212 alineatul (3), prezentate separat, inclusiv o evaluare a utilizării acestora; |
(h) |
valoarea investițiilor de capital, în ceea ce privește anii precedenți; |
(i) |
totalul provizioanelor pentru riscuri și datorii, precum și orice informație cu privire la expunerea Uniunii la riscul financiar, inclusiv orice datorie contingentă; |
(j) |
pierderile realizate din activele și garanțiile cerute spre executare, atât pentru exercițiul financiar precedent, cât și cifrele acumulate aferente; |
(k) |
performanța instrumentului financiar, inclusiv investițiile realizate, efectul de levier și efectul multiplicator vizate și realizate, precum și volumul capitalului privat mobilizat; |
(l) |
resursele provizionate în fondul comun de provizionare și, după caz, soldul contului fiduciar. |
Documentul de lucru menționat la primul paragraf include, de asemenea, o prezentare de ansamblu a cheltuielilor administrative care decurg din plata comisioanelor de gestiune și a altor taxe financiare și de funcționare plătite pentru gestionarea instrumentelor financiare, în total și pentru fiecare parte gestionară și fiecare instrument financiar gestionat.
Comisia explică motivele pentru durata menționată la primul paragraf litera (f) și, după caz, prezintă un plan de acțiune în vederea reducerii duratei în cadrul procedurii anuale de descărcare de gestiune.
Documentul de lucru menționat la primul paragraf rezumă într-un tabel clar și concis informații pentru fiecare instrument financiar.
(5) Atunci când Uniunea acordă o garanție bugetară, Comisia anexează la proiectul de buget un document de lucru care prezintă, pentru fiecare garanție bugetară și pentru fondul comun de provizionare:
(a) |
o trimitere la garanția bugetară și la actul de bază al acesteia, împreună cu o descriere generală a garanției bugetare, impactul acesteia asupra datoriilor financiare ale bugetului, durata acesteia și valoarea adăugată a sprijinului acordat de Uniune; |
(b) |
contrapărțile pentru garanția bugetară, inclusiv aspectele referitoare la aplicarea articolului 158 alineatul (2); |
(c) |
contribuția garanției bugetare la îndeplinirea obiectivelor garanției bugetare, măsurată pe baza indicatorilor stabiliți, inclusiv, după caz, diversificarea geografică și mobilizarea resurselor din sectorul privat; |
(d) |
informații referitoare la operațiunile acoperite de garanția bugetară la nivel agregat pe sectoare, țări și instrumente, inclusiv, după caz, portofolii și sprijin combinat cu alte acțiuni ale Uniunii; |
(e) |
cuantumul transferat destinatarilor și o evaluare a efectului de levier obținut de proiectele sprijinite în temeiul garanției bugetare; |
(f) |
informații agregate la același nivel cu cel menționat la litera (d) privind cererile de executare a garanției bugetare, pierderile, rentabilitatea, cuantumurile recuperate și orice alte tipuri de plăți încasate; |
(g) |
cuantumul provizionării pentru datoriile care decurg din fiecare garanție bugetară și o evaluare a adecvării ratei sale de provizionare și a necesității realimentării sale; |
(h) |
rata de provizionare efectivă a fondului comun de provizionare și, după caz, operațiunile ulterioare în conformitate cu articolul 216 alineatul (4). |
(6) În cazul în care recurge la fondurile fiduciare ale Uniunii pentru acțiuni externe, Comisia anexează la proiectul de buget un document de lucru detaliat cu privire la activitățile sprijinite prin intermediul respectivelor fonduri fiduciare, inclusiv:
(a) |
cu privire la execuția lor, conținând, printre altele, informații cu privire la modalitățile de monitorizare cu entitățile care execută fondurile fiduciare; |
(b) |
costurile de gestionare aferente; |
(c) |
contribuțiile de la alți donatori decât Uniunea; |
(d) |
o evaluare preliminară a performanței lor pe baza condițiilor prevăzute la articolul 238 alineatul (3); |
(e) |
o descriere a modului în care activitățile acestora au contribuit la obiectivele stabilite în actul de bază al instrumentului de la care a fost asigurată contribuția Uniunii la fondurile fiduciare. |
(7) Comisia anexează la proiectul de buget o listă care conține deciziile sale prin care se aplică amenzi în domeniul dreptului concurenței și precizează cuantumul fiecărei amenzi aplicate, împreună cu informațiile care arată dacă amenzile au devenit definitive sau dacă fac obiectul sau ar putea încă face obiectul unei căi de atac în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, precum și, în cazul în care este posibil, informații privind data la care se preconizează că fiecare amendă va deveni definitivă. Comisia anexează la proiectul de buget și o listă a deciziilor sale și a cuantumurilor care au fost sau pot fi înscrise ca venituri negative la buget în temeiul articolului 48 alineatul (2) litera (b).
(8) Comisia anexează, de asemenea, la proiectul de buget orice alt document de lucru pe care îl consideră util pentru Parlamentul European și pentru Consiliu la evaluarea solicitărilor bugetare.
(9) În conformitate cu articolul 8 alineatul (5) din Decizia 2010/427/UE a Consiliului (45), Comisia transmite Parlamentului European și Consiliului, împreună cu proiectul de buget, un document de lucru care prezintă, în mod exhaustiv:
(a) |
toate cheltuielile administrative și operaționale aferente acțiunilor externe ale Uniunii, inclusiv sarcinilor din cadrul PESC și al politicii de securitate și apărare comune, care sunt finanțate de la buget; |
(b) |
cheltuielile administrative globale ale SEAE pentru exercițiul financiar precedent, defalcate pe cheltuieli pentru fiecare delegație a Uniunii și cheltuieli pentru administrația centrală a SEAE, împreună cu cheltuielile operaționale defalcate pe zone geografice (regiuni, țări), domenii tematice, delegații și misiuni ale Uniunii. |
(10) De asemenea, documentul de lucru menționat la alineatul (9) prezintă:
(a) |
numărul de posturi pentru fiecare grad din fiecare categorie și numărul de posturi permanente și temporare, inclusiv numărul de agenți contractuali și locali autorizați în limitele creditelor în fiecare dintre delegațiile Uniunii, precum și în administrația centrală a SEAE; |
(b) |
eventualele majorări sau reduceri față de exercițiul financiar precedent ale numărului de posturi pe grade și pe categorii în cadrul administrației centrale a SEAE și în cadrul tuturor delegațiilor Uniunii; |
(c) |
numărul de posturi autorizate pentru exercițiul financiar respectiv și pentru exercițiul financiar precedent, precum și numărul de posturi ocupate de diplomați detașați din statele membre și de funcționari ai Uniunii; |
(d) |
o imagine detaliată a întregului personal din delegațiile Uniunii la momentul prezentării proiectului de buget, inclusiv o defalcare pe zone geografice, gen, fiecare țară și misiune în parte, făcând distincție între posturile din schema de personal, agenții contractuali, agenții locali și experții naționali detașați, precum și a creditelor solicitate în proiectul de buget pentru astfel de categorii de personal, cu estimările corespunzătoare privind numărul persoanelor ocupate în echivalent normă întreagă pe baza creditelor solicitate. |
Articolul 42
Scrisori rectificative la proiectul de buget
Pe baza oricăror informații noi care nu erau disponibile în momentul întocmirii proiectului de buget, din proprie inițiativă sau la cererea unei alte instituții a Uniunii, fiecare cu privire la propria sa secțiune, Comisia poate prezenta simultan Parlamentului European și Consiliului una sau mai multe scrisori rectificative la proiectul de buget, înainte de convocarea Comitetului de conciliere menționat la articolul 314 din TFUE. Astfel de scrisori pot include și o scrisoare rectificativă de actualizare, în special, a estimărilor privind cheltuielile din domeniul agriculturii.
Articolul 43
Obligații care le revin statelor membre în urma adoptării bugetului
(1) Președintele Parlamentului European constată că bugetul a fost adoptat definitiv în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 314 alineatul (9) din TFUE și la articolul 106a din Tratatul Euratom.
(2) De îndată ce s-a constatat adoptarea definitivă a bugetului, de la data de 1 ianuarie a exercițiului financiar următor sau de la data la care s-a constatat adoptarea definitivă a bugetului, dacă aceasta din urmă este ulterioară datei de 1 ianuarie, fiecare stat membru este obligat să facă plățile datorate Uniunii în condițiile prevăzute în Regulamentele (UE, Euratom) nr. 609/2014 și (UE, Euratom) 2021/770.
Articolul 44
Proiectele de bugete rectificative
(1) Comisia poate prezenta proiecte de bugete rectificative care sunt axate în principal pe venituri în următoarele împrejurări:
(a) |
pentru a introduce în buget soldul exercițiului financiar precedent, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 18; |
(b) |
pentru a revizui estimarea resurselor proprii pe baza previziunilor economice actualizate; |
(c) |
pentru a actualiza estimarea revizuită a resurselor proprii și a altor venituri, precum și pentru a revizui disponibilitatea și necesarul de credite de plată. |
În cazul unor circumstanțe inevitabile, excepționale și neprevăzute, Comisia poate prezenta proiecte de bugete rectificative care sunt axate în principal pe cheltuieli.
(2) În aceleași circumstanțe ca la alineatul (1), cererile de bugete rectificative ale altor instituții ale Uniunii decât Comisia se transmit Comisiei.
Înainte de a prezenta un proiect de buget rectificativ, Comisia și celelalte instituții ale Uniunii în cauză examinează posibilitățile de realocare a creditelor relevante, ținând seama în special de o eventuală subutilizare a creditelor.
Bugetelor rectificative li se aplică articolul 43. Bugetele rectificative se justifică prin trimitere la bugetul ale cărui estimări le modifică.
(3) Cu excepția unor circumstanțe excepționale justificate în mod corespunzător, Comisia prezintă simultan Parlamentului European și Consiliului proiectele de bugete rectificative până la data de 1 septembrie a fiecărui exercițiu financiar. Comisia poate anexa un aviz la cererile de bugete rectificative ale altor instituții ale Uniunii.
(4) Proiectele de bugete rectificative sunt însoțite de declarații justificative și de informațiile privind execuția bugetară pentru exercițiul financiar precedent și pentru cel curent disponibile la momentul întocmirii lor.
Articolul 45
Transmiterea anticipată a estimărilor și a proiectelor de buget
Comisia, Parlamentul European și Consiliul pot conveni să stabilească anumite date pentru transmiterea estimărilor și pentru adoptarea și transmiterea proiectului de buget. Cu toate acestea, un asemenea acord nu are ca efect reducerea sau prelungirea termenelor de examinare a textelor respective, care sunt prevăzute la articolul 314 din TFUE și la articolul 106a din Tratatul Euratom.
CAPITOLUL 2
Structura și prezentarea bugetului
Articolul 46
Structura bugetului
Bugetul cuprinde următoarele:
(a) |
o situație generală a veniturilor și a cheltuielilor; |
(b) |
secțiuni separate pentru fiecare instituție a Uniunii, cu excepția Consiliului European și a Consiliului, care împart aceeași secțiune, subdivizate în situații ale veniturilor și cheltuielilor. |
Articolul 47
Nomenclatorul bugetar
(1) Parlamentul European și Consiliul clasifică veniturile Comisiei și veniturile și cheltuielile celorlalte instituții ale Uniunii, în funcție de natura sau destinația lor, în titluri, capitole, articole și posturi.
(2) Situația cheltuielilor din secțiunea din buget aferentă Comisiei se prezintă pe baza unui nomenclator adoptat de Parlamentul European și de Consiliu, care prevede o clasificare în funcție de destinația cheltuielilor.
Fiecare titlu corespunde unui domeniu de politică, iar un capitol corespunde, de regulă, unui program sau unei activități.
Fiecare titlu poate cuprinde credite operaționale și credite administrative. Creditele administrative ale unui titlu se grupează într-un singur capitol.
Nomenclatorul bugetar respectă principiile specificității, bunei gestiuni financiare și transparenței. Acesta asigură claritatea și transparența necesare pentru procesul bugetar, facilitând identificarea principalelor obiective, astfel cum sunt reflectate în temeiurile juridice relevante, făcând posibilă alegerea priorităților politice și permițând o execuție eficientă și eficace.
(3) Comisia poate cere adăugarea unei mențiuni simbolice pro memoria la o linie fără credite autorizate. O astfel de cerere se aprobă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 31.
(4) Atunci când sunt prezentate în funcție de destinații, creditele administrative pentru fiecare titlu se clasifică după cum urmează:
(a) |
cheltuieli cu personalul autorizat în schema de personal, care includ un cuantum de credite și un număr de posturi din schema de personal corespunzător cheltuielilor respective; |
(b) |
cheltuieli cu personalul extern și alte cheltuieli menționate la articolul 30 alineatul (1) primul paragraf litera (b) și finanțate în cadrul rubricii „Administrație” din cadrul financiar multianual; |
(c) |
cheltuieli cu clădirile și alte cheltuieli conexe, inclusiv cheltuieli cu curățenia și întreținerea, închirieri, telecomunicații, apă, gaz și electricitate; |
(d) |
cheltuieli cu personalul extern și asistența tehnică în directă legătură cu punerea în aplicare a programelor. |
Cheltuielile administrative ale Comisiei de același tip pentru mai multe titluri se prezintă într-o situație rezumativă separată, clasificate în funcție de tip.
Articolul 48
Veniturile negative
(1) Bugetul nu cuprinde venituri negative.
(2) Prin derogare de la alineatul (1) de la prezentul articol, din veniturile la buget se deduc următoarele:
(a) |
remunerarea negativă a depozitelor în total; |
(b) |
în cazul în care cuantumurile amenzilor sau ale altor sancțiuni în temeiul TFUE sau al Tratatului Euratom, menționate la articolul 108 alineatul (1), sunt anulate sau reduse de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, eventualele dobânzi sau alte taxe datorate părților în cauză, inclusiv orice randament negativ aferent cuantumurilor respective. |
În ceea ce privește primul paragraf litera (b), dobânda sau alte taxe se reflectă în proiectul de buget în cadrul unei linii bugetare specifice, iar Comisia actualizează informațiile menționate la articolul 41 alineatul (7) a doua teză, împreună cu bugetul rectificativ menționat la articolul 18 alineatul (3).
(3) Resursele proprii plătite în temeiul Deciziei (UE, Euratom) 2020/2053 sunt cuantumuri nete și se prezintă ca atare în buget în situația rezumativă a veniturilor.
Articolul 49
Provizioane
(1) Fiecare secțiune din buget poate să includă un titlu denumit „provizioane”. În titlul respectiv se înscriu credite în oricare dintre următoarele cazuri:
(a) |
nu există niciun act de bază pentru acțiunea respectivă în momentul întocmirii bugetului; |
(b) |
există motive serioase de incertitudine cu privire la caracterul adecvat al creditelor sau la posibilitatea executării, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, a creditelor înregistrate la liniile bugetare respective. |
Creditele de la titlul respectiv pot fi utilizate doar după efectuarea unor transferuri în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 30 alineatul (2) primul paragraf litera (a) din prezentul regulament, atunci când adoptarea actului de bază se face în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 294 din TFUE, și, în toate celelalte cazuri, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 31 din prezentul regulament.
(2) În cazul unor dificultăți serioase de execuție, Comisia poate propune, în cursul exercițiului financiar, transferul unor credite în titlul denumit „provizioane”. Parlamentul European și Consiliul decid cu privire la aceste transferuri în conformitate cu articolul 31.
Articolul 50
Rezerva negativă
Secțiunea din buget aferentă Comisiei poate include o „rezervă negativă” limitată la maximum 200 000 000 EUR. Această rezervă, care se înscrie într-un titlu separat, cuprinde exclusiv credite de plată.
Rezerva negativă se utilizează înainte de sfârșitul exercițiului financiar prin transferuri în conformitate cu procedura stabilită la articolele 30 și 31.
Articolul 51
Rezerva pentru ajutoare de urgență
(1) Secțiunea din buget aferentă Comisiei include o rezervă pentru ajutoarele de urgență pentru țări terțe.
(2) Rezerva menționată la alineatul (1) se utilizează înainte de sfârșitul exercițiului financiar prin intermediul unor transferuri în conformitate cu procedura prevăzută la articolele 30 și 32.
Articolul 52
Prezentarea bugetului
(1) Bugetul prezintă:
(a) |
în situația generală a veniturilor și cheltuielilor:
|
(b) |
în fiecare secțiune, veniturile și cheltuielile care urmează aceeași structură ca cea descrisă la litera (a); |
(c) |
în ceea ce privește personalul:
|
(d) |
în ceea ce privește asistența financiară și garanțiile bugetare:
|
(e) |
în ceea ce privește instrumentele financiare care urmează să fie instituite în absența unui act de bază:
|
(f) |
în ceea ce privește fondurile executate de persoane sau entități în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c):
|
(g) |
cuantumul total al cheltuielilor PESC înscris într-un capitol intitulat „PESC” și format din articole specifice, care acoperă cheltuielile PESC și conțin linii bugetare specifice care identifică cel puțin misiunile unice majore. |
(2) Pe lângă documentele menționate la alineatul (1), Parlamentul European și Consiliul pot anexa la buget orice alt document relevant.
Articolul 53
Norme privind schemele de personal
(1) Schemele de personal menționate la articolul 52 alineatul (1) litera (c) constituie o limită absolută pentru fiecare instituție sau organ al Uniunii. Nu se poate face nicio încadrare de personal peste limita stabilită.
Cu toate acestea, cu excepția gradelor AD 14, AD 15 și AD 16, fiecare instituție sau organ al Uniunii își poate modifica schema de personal cu până la 10 % din posturile autorizate, cu următoarele condiții:
(a) |
să nu se afecteze volumul creditelor pentru personal corespunzător unui exercițiu financiar complet; |
(b) |
să nu se depășească limita numărului total de posturi autorizate de schema de personal; |
(c) |
instituția sau organul Uniunii să fi participat împreună cu alte instituții și organe ale Uniunii la o analiză comparativă inițiată prin exercițiul de evaluare a personalului Comisiei. |
Cu cel puțin trei săptămâni înainte de efectuarea unei modificări astfel cum se menționează la al doilea paragraf, instituția Uniunii în cauză informează Parlamentul European și Consiliul cu privire la intenția sa în acest sens. În cazul în care în termenul respectiv formulează obiecții întemeiate Parlamentul European sau Consiliul, instituția Uniunii nu operează modificarea respectivă și se aplică procedura prevăzută la articolul 44.
(2) Prin derogare de la alineatul (1) primul paragraf, efectele desfășurării de activități cu normă redusă autorizate de autoritatea împuternicită să facă numiri în conformitate cu Statutul funcționarilor pot fi compensate prin alte încadrări de personal.
CAPITOLUL 3
Disciplina bugetară
Articolul 54
Respectarea cadrului financiar multianual și a Deciziei privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene
Bugetul respectă cadrul financiar multianual și Decizia (UE, Euratom) 2020/2053.
Articolul 55
Conformitatea actelor Uniunii cu bugetul
Atunci când punerea în aplicare a unui act al Uniunii depășește creditele disponibile în buget, actul respectiv nu poate fi pus în aplicare din punct de vedere financiar înainte de rectificarea bugetului în mod corespunzător.
TITLUL IV
EXECUȚIA BUGETARĂ
CAPITOLUL 1
Dispoziții generale
Articolul 56
Execuția bugetară în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare
(1) Comisia execută veniturile și cheltuielile bugetului în conformitate cu prezentul regulament, pe propria răspundere și în limitele creditelor autorizate.
(2) Statele membre cooperează cu Comisia astfel încât creditele să fie utilizate în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare.
Articolul 57
Informații privind transferurile de date cu caracter personal în scopuri de audit
În procedurile de atribuire, inclusiv în orice apel lansat în contextul granturilor, al donațiilor nefinanciare, al achizițiilor sau al premiilor puse în aplicare în cadrul gestiunii directe, potențialii beneficiari, candidați, ofertanți și participanți sunt informați, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1725 că, în scopul protejării intereselor financiare ale Uniunii, datele lor cu caracter personal pot fi transferate serviciilor de audit intern, Curții de Conturi, EPPO sau OLAF, precum și între ordonatorii de credite ai Comisiei, agențiile executive menționate la articolul 69 din prezentul regulament și organele Uniunii menționate la articolele 70 și 71 din prezentul regulament.
Articolul 58
Actul de bază și excepții
(1) Creditele înscrise în buget pentru orice acțiune a Uniunii se pot folosi doar dacă a fost adoptat un act de bază.
(2) Prin derogare de la alineatul (1) și sub rezerva condițiilor stabilite la alineatele (3), (4) și (5), următoarele credite se pot executa în absența unui act de bază, cu condiția ca acțiunile destinate finanțării să intre sub incidența competențelor Uniunii:
(a) |
creditele pentru proiectele-pilot de natură experimentală destinate să testeze fezabilitatea și utilitatea unei acțiuni; |
(b) |
creditele pentru acțiuni pregătitoare, în domeniul de aplicare al TFUE și al Tratatului Euratom, destinate pregătirii de propuneri în vederea adoptării unor acțiuni viitoare; |
(c) |
creditele pentru măsuri pregătitoare care intră sub incidența titlului V din TUE; |
(d) |
creditele pentru acțiuni punctuale sau pentru acțiuni de durată nedeterminată întreprinse de Comisie în virtutea sarcinilor care decurg din prerogativele sale la nivel instituțional în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom, altele decât dreptul său de inițiativă legislativă în materie de propuneri astfel cum se menționează la litera (b) de la prezentul alineat, precum și în virtutea competențelor sale specifice care îi sunt atribuite direct de articolele 154, 156, 159 și 160 din TFUE, articolul 168 alineatul (2), articolul 171 alineatul (2), articolul 173 alineatul (2) din TFUE, articolul 175 al doilea paragraf din TFUE, articolul 181 alineatul (2) din TFUE, articolul 190 din TFUE, articolul 210 alineatul (2) și articolul 214 alineatul (6) din TFUE și articolele 70 și 77-85 din Tratatul Euratom; |
(e) |
creditele destinate funcționării fiecărei instituții a Uniunii conform autonomiei sale administrative. |
(3) În ceea ce privește creditele menționate la alineatul (2) litera (a), creditele de angajament relevante pot fi înscrise în buget numai pentru două exerciții financiare consecutive. Cuantumul total al creditelor pentru proiecte-pilot nu depășește 40 000 000 EUR într-un exercițiu financiar.
(4) În ceea ce privește creditele menționate la alineatul (2) litera (b), acțiunile pregătitoare urmează o abordare coerentă și pot lua forme diferite. Creditele de angajament relevante pot fi înscrise în buget pentru cel mult trei exerciții financiare consecutive. Procedura de adoptare a actului de bază relevant se încheie înainte de sfârșitul celui de-al treilea exercițiu financiar. În cursul procedurii respective, angajarea creditelor corespunde caracteristicilor specifice ale acțiunii pregătitoare în ceea ce privește activitățile prevăzute, obiectivele urmărite și destinatarii acesteia. În consecință, cuantumul creditelor angajate nu corespunde cuantumului celor prevăzute pentru finanțarea acțiunii definitive propriu-zise.
Cuantumul total al creditelor pentru acțiunile pregătitoare noi menționate la alineatul (2) litera (b) nu depășește 50 000 000 EUR într-un exercițiu financiar, iar cuantumul total al creditelor angajate efectiv pentru acțiuni pregătitoare nu depășește 100 000 000 EUR.
(5) În ceea ce privește creditele menționate la alineatul (2) litera (c), măsurile pregătitoare se limitează la o perioadă scurtă și sunt destinate stabilirii condițiilor pentru acțiunile Uniunii în îndeplinirea obiectivelor PESC și pentru adoptarea instrumentelor juridice necesare.
În sensul operațiunilor de gestionare a crizelor de către Uniune, măsurile pregătitoare sunt destinate, printre altele, evaluării cerințelor operaționale, asigurării unei prime desfășurări rapide a resurselor sau realizării pe teren a condițiilor de inițiere a operațiunii. Măsurile pregătitoare se aprobă de către Consiliu, la propunerea Înaltului Reprezentant.
Pentru a asigura punerea rapidă în aplicare a măsurilor pregătitoare, Înaltul Reprezentant informează Parlamentul European și Comisia în cel mai scurt timp cu privire la intenția Consiliului de a iniția o măsură pregătitoare, în special în legătură cu resursele estimate necesare în acest scop. Comisia ia toate măsurile necesare pentru a asigura plata rapidă a fondurilor.
Finanțarea măsurilor convenite de Consiliu pentru pregătirea operațiilor Uniunii de gestionare a crizelor în temeiul titlului V din TUE acoperă costurile marginale care decurg în mod direct din trimiterea pe teren a unei misiuni sau a unei echipe specifice care include, printre altele, personal din instituțiile Uniunii, inclusiv asigurarea pentru un grad ridicat de risc, costurile de călătorie și de cazare și diurnele.
Articolul 59
Execuția bugetară de către alte instituții ale Uniunii decât Comisia
(1) Comisia conferă celorlalte instituții ale Uniunii competențele necesare executării secțiunii din buget care le este destinată.
(2) Pentru a facilita execuția creditelor lor, instituțiile Uniunii pot încheia între ele acorduri la nivelul serviciilor care prevăd condițiile care reglementează prestarea de servicii, furnizarea de produse și executarea lucrărilor sau a contractelor imobiliare.
Aceste acorduri permit transferul de credite sau recuperarea costurilor care rezultă din executarea acestora.
(3) Acordurile la nivelul serviciilor menționate la alineatul (2) pot, de asemenea, să fie încheiate între departamente ale instituțiilor Uniunii, organe ale Uniunii, oficii europene, organisme sau persoane cărora li se încredințează punerea în aplicare a unor acțiuni specifice în cadrul PESC în temeiul titlului V din TUE, precum și cu Biroul secretarului general al Consiliului superior al școlilor europene. Comisia și celelalte instituții ale Uniunii raportează periodic Parlamentului European și Consiliului cu privire la acordurile la nivelul serviciilor pe care le încheie cu alte instituții ale Uniunii.
Articolul 60
Delegarea competențelor de execuție bugetară
(1) Comisia și fiecare dintre celelalte instituții ale Uniunii își pot delega, în cadrul departamentelor proprii, competențele de execuție bugetară în conformitate cu condițiile stabilite de prezentul regulament și de normele lor interne, în limitele stabilite în actul de delegare. Cei împuterniciți în acest mod acționează numai în limitele competențelor care le-au fost conferite în mod expres.
(2) În plus față de alineatul (1), Comisia își poate delega competențele de execuție bugetară pentru creditele operaționale înscrise în propria sa secțiune din buget șefilor delegațiilor Uniunii și, pentru a asigura continuitatea activității în caz de absență, șefilor adjuncți ai delegațiilor Uniunii. O astfel de delegare nu aduce atingere responsabilității șefilor delegațiilor Uniunii pentru execuția bugetară. În cazul în care absența unui șef de delegație a Uniunii depășește patru săptămâni, Comisia își revizuiește decizia de delegare a competențelor de execuție bugetară. Atunci când acționează în calitate de ordonatori de credite subdelegați ai Comisiei, șefii delegațiilor Uniunii și, în absența acestora, șefii adjuncți ai delegațiilor aplică normele utilizate de Comisie pentru execuția bugetului și au aceleași sarcini, obligații și responsabilități ca orice alt ordonator de credite subdelegat al Comisiei.
Comisia poate retrage delegarea de competențe menționată la primul paragraf, în conformitate cu propriile norme.
În sensul primului paragraf, Înaltul Reprezentant ia măsurile necesare pentru a facilita cooperarea dintre delegațiile Uniunii și serviciile Comisiei.
(3) SEAE poate, în mod excepțional, să își delege competențele de execuție bugetară pentru creditele administrative aferente propriei secțiuni din buget personalului Comisiei din delegațiile Uniunii, atunci când acest lucru este necesar pentru a se asigura continuitatea în administrarea unor astfel de delegații în absența ordonatorului de credite competent al SEAE din țara în care își are sediul delegația acestuia. În cazurile excepționale în care acționează în calitate de ordonatori de credite subdelegați ai SEAE, membrii personalului Comisiei din delegațiile Uniunii aplică normele interne ale SEAE pentru execuția bugetului și au aceleași sarcini, obligații și responsabilități ca orice alt ordonator de credite subdelegat al SEAE.
SEAE poate retrage delegarea de competențe menționată la primul paragraf, în conformitate cu propriile norme.
Articolul 61
Conflictul de interese
(1) Actorilor financiari în înțelesul capitolului 4 de la prezentul titlu și celorlalte persoane, inclusiv autorități naționale de la orice nivel implicate în execuția bugetară în cadrul gestiunii directe, indirecte și partajate a bugetului, inclusiv în elaborarea actelor pregătitoare corespunzătoare, precum și în auditarea sau controlul bugetului le este interzis să ia măsuri care pot genera un conflict între propriile lor interese și cele ale Uniunii. De asemenea, aceștia iau măsurile adecvate pentru a preveni apariția unui conflict de interese în ceea ce privește funcțiile aflate în responsabilitatea lor și pentru a aborda situațiile care pot fi, în mod obiectiv, percepute ca un conflict de interese.
(2) În cazul în care există un risc de conflict de interese care implică un membru al personalului unei autorități naționale, persoana în cauză sesizează superiorul său ierarhic cu privire la acest aspect. Atunci când un astfel de risc există pentru personalul care intră sub incidența Statutului funcționarilor, persoana în cauză sesizează ordonatorul de credite delegat relevant. Superiorul ierarhic sau ordonatorul de credite delegat relevant confirmă în scris dacă se constată existența unui conflict de interese. Atunci când se constată existența unui conflict de interese, autoritatea împuternicită să facă numiri sau autoritatea națională relevantă se asigură că persoana în cauză încetează toate activitățile în legătură cu respectiva chestiune. Ordonatorul de credite delegat relevant sau autoritatea națională relevantă se asigură că orice măsuri ulterioare adecvate se iau în conformitate cu legislația aplicabilă, inclusiv, în cazurile în care este implicat un membru al personalului unei autorități naționale, cu dispozițiile de drept intern care privesc conflictul de interese.
(3) În sensul alineatului (1), există un conflict de interese în cazul în care exercitarea imparțială și obiectivă a funcțiilor unui actor financiar sau ale unei alte persoane menționate la alineatul (1) este compromisă din motive care implică familia, viața afectivă, afinitățile politice sau naționale, interesul economic sau orice alt interes personal direct sau indirect.
CAPITOLUL 2
Metode de execuție
Articolul 62
Metode de execuție bugetară
(1) Comisia execută bugetul în unul dintre următoarele moduri:
(a) |
direct (denumită în continuare „gestiune directă”), astfel cum se prevede la articolele 125-156, prin serviciile sale, inclusiv prin personalul din cadrul delegațiilor Uniunii care se află sub supravegherea șefului de delegație respectiv, în conformitate cu articolul 60 alineatul (2), sau prin agențiile executive, astfel cum se menționează la articolul 69; |
(b) |
prin gestiune partajată cu statele membre (denumită în continuare „gestiune partajată”), astfel cum se prevede la articolul 63 și la articolele 125-129; |
(c) |
indirect (denumită în continuare „gestiune indirectă”), astfel cum se prevede la articolele 125-152 și 157-162, atunci când se prevede astfel în actul de bază sau în cazurile menționate la articolul 58 alineatul (2) literele (a)-(d), prin delegarea sarcinilor de execuție bugetară către:
|
În ceea ce privește primul paragraf litera (c) punctele (vi) și (vii), cuantumul garanțiilor financiare solicitate poate fi prevăzut în actul de bază relevant și poate fi limitat la cuantumul maxim al contribuției Uniunii la organismul în cauză. În cazul în care există mai mulți garanți, repartizarea cuantumului datoriei totale care urmează să fie acoperită de garanții se precizează în acordul de contribuție, care poate să prevadă că răspunderea fiecărui garant în parte este proporțională cu cota contribuției sale la organismul în cauză.
(2) În scopul gestiunii directe, Comisia poate utiliza instrumentele menționate la titlurile VII, VIII, IX, X și XII.
În scopul gestiunii partajate, instrumentele de execuție bugetară sunt cele prevăzute în normele sectoriale.
În scopul gestiunii indirecte, Comisia aplică titlul VI și, în cazul instrumentelor financiare și al garanțiilor bugetare, titlurile VI și X. Entitățile de executare aplică instrumentele de execuție bugetară stabilite în acordul de contribuție în cauză.
(3) Comisia este răspunzătoare de execuția bugetului în conformitate cu articolul 317 din TFUE și nu poate delega sarcinile respective unor terți în cazul în care aceste sarcini presupun o marjă largă de discreție care implică opțiuni de natură politică.
Comisia nu externalizează, prin intermediul unor contracte în conformitate cu titlul VII din prezentul regulament, sarcini care implică exercitarea unei autorități publice și a unor competențe discreționare de decizie.
Articolul 63
Gestiunea partajată cu statele membre
(1) În cazul în care Comisia execută bugetul prin gestiune partajată, sarcinile legate de execuția bugetară se deleagă statelor membre. Comisia și statele membre respectă principiile bunei gestiuni financiare, transparenței și nediscriminării și asigură vizibilitatea acțiunilor Uniunii atunci când gestionează fonduri ale Uniunii. În acest scop, Comisia și statele membre își îndeplinesc obligațiile care le revin în materie de control și de audit și își asumă responsabilitățile care rezultă din acestea, astfel cum sunt prevăzute de prezentul regulament. În normele sectoriale se stabilesc dispoziții complementare.
(2) În îndeplinirea sarcinilor legate de execuția bugetului, statele membre adoptă toate măsurile necesare, inclusiv măsurile legislative, de reglementare și administrative, pentru protecția intereselor financiare ale Uniunii, și anume:
(a) |
garantează că acțiunile finanțate de la buget sunt executate corect și eficient, în conformitate cu normele sectoriale aplicabile; |
(b) |
desemnează organismele responsabile de gestiunea și controlul fondurilor Uniunii în conformitate cu alineatul (3) și supraveghează aceste organisme; |
(c) |
previn, detectează și soluționează neregulile și fraudele; |
(d) |
cooperează, în conformitate cu prezentul regulament și cu normele sectoriale, cu Comisia, OLAF, Curtea de Conturi și, în cazul statelor membre care participă la cooperarea consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, cu EPPO. |
Pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii, statele membre, respectând, totodată, principiul proporționalității și în conformitate cu prezentul articol și cu normele sectoriale relevante, efectuează controale ex ante și ex post și, dacă este cazul, verificări la fața locului pe eșantioane reprezentative și/sau eșantioane bazate pe riscuri ale operațiunilor. De asemenea, acestea recuperează fondurile plătite în mod necuvenit și inițiază procedurile judiciare necesare în acest scop.
Statele membre impun destinatarilor sancțiuni cu caracter eficace, disuasiv și proporțional, dacă sunt prevăzute în normele sectoriale sau în dispozițiile specifice din dreptul intern.
Ca parte a evaluării riscurilor și în conformitate cu normele sectoriale, Comisia monitorizează sistemele de gestiune și control instituite în statele membre. În acțiunile sale de auditare, Comisia respectă principiul proporționalității și ține seama de nivelul de risc evaluat în conformitate cu normele sectoriale.
(3) În conformitate cu criteriile și procedurile specificate în normele sectoriale, statele membre desemnează, la nivelul adecvat, organismele responsabile de gestiunea și controlul fondurilor Uniunii. Organismele respective pot îndeplini și sarcini care nu au legătură cu gestiunea fondurilor Uniunii și pot încredința o parte din aceste sarcini altor organisme.
Pentru a lua decizia privind desemnarea organismelor, statele membre pot analiza dacă sistemele de gestiune și control sunt în esență aceleași ca cele deja existente în perioada anterioară și dacă aceste sisteme au funcționat în mod eficace.
Dacă rezultatele auditului și ale controalelor arată că organismele desemnate nu mai respectă criteriile stabilite în normele sectoriale, statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că deficiențele acelor organisme în executarea sarcinilor sunt remediate, inclusiv prin încetarea desemnării în conformitate cu normele sectoriale.
Normele sectoriale definesc rolul Comisiei în procesul stabilit la prezentul alineat.
(4) Organismele desemnate în temeiul alineatului (3):
(a) |
instituie un sistem de control intern eficace și eficient, care, după caz, se poate baza pe controale digitale, astfel cum se menționează la articolul 36 alineatul (11), și asigură funcționarea acestuia; |
(b) |
utilizează un sistem contabil care oferă, în timp util, informații exacte, complete și fiabile; |
(c) |
furnizează informațiile prevăzute la alineatele (5), (6) și (7); |
(d) |
asigură, în conformitate cu articolul 38 alineatele (2)-(7), publicarea ex post. |
Orice acțiune de prelucrare a datelor cu caracter personal respectă Regulamentul (UE) 2016/679.
(5) Organismele desemnate în conformitate cu alineatul (3) pun la dispoziția Comisiei, până la data de 15 februarie a exercițiului financiar următor:
(a) |
conturile privind cheltuielile care au fost efectuate, pe perioada de referință relevantă astfel cum este definită în normele sectoriale, pentru executarea sarcinilor încredințate și care au fost prezentate Comisiei în vederea rambursării; |
(b) |
un rezumat anual al rapoartelor finale de audit și al controalelor realizate, inclusiv o analiză a naturii și a ocurenței erorilor și a deficiențelor de sistem identificate, precum și acțiunile corective luate sau planificate. |
(6) Conturile menționate la alineatul (5) litera (a) includ prefinanțarea și cuantumurile pentru care sunt în curs sau au fost deja încheiate proceduri de recuperare. Conturile sunt însoțite de o declarație de gestiune prin care se confirmă că, în opinia responsabililor cu gestiunea fondurilor:
(a) |
informațiile sunt prezentate în mod adecvat, complete și exacte; |
(b) |
cheltuielile au fost utilizate în scopul preconizat, astfel cum este definit în normele sectoriale; |
(c) |
sistemele de control instituite garantează legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente. |
(7) Conturile menționate la alineatul (5) litera (a) și rezumatul menționat la litera (b) de la respectivul alineat sunt însoțite de avizul unui organism independent de audit, emis în conformitate cu standarde de audit acceptate pe plan internațional. Acest aviz stabilește dacă conturile redau o imagine corectă și fidelă, dacă cheltuielile prezentate Comisiei spre rambursare sunt conforme cu legile și reglementările în vigoare și dacă sistemele de control existente funcționează în mod corespunzător. Avizul menționează, de asemenea, dacă auditul pune sub semnul întrebării afirmațiile din cuprinsul declarației de gestiune menționate la alineatul (6).
Termenul de 15 februarie menționat la alineatul (5) poate fi prelungit în mod excepțional de către Comisie până la data de 1 martie, în urma unei informări din partea statului membru interesat.
Statele membre pot publica, la nivelul adecvat, informațiile menționate la alineatele (5) și (6) și la prezentul alineat.
În plus, statele membre pot prezenta Parlamentului European, Consiliului și Comisiei declarații semnate la nivelul adecvat, pe baza informațiilor menționate la alineatele (5) și (6) și la prezentul alineat.
(8) Pentru a se asigura că fondurile Uniunii sunt utilizate în conformitate cu normele aplicabile, Comisia:
(a) |
aplică procedurile în vederea verificării și acceptării conturilor organismelor desemnate, verificând caracterul exhaustiv, exact și veridic al conturilor; |
(b) |
exclude din cheltuielile de finanțare ale Uniunii plățile care au fost efectuate cu încălcarea legislației aplicabile; |
(c) |
întrerupe termenele de plată sau suspendă plățile atunci când se prevede astfel în normele sectoriale. |
Comisia ridică în întregime sau parțial întreruperea termenelor de plată sau suspendarea plăților după ce statul membru în cauză își prezintă observațiile și imediat ce acesta a luat măsurile necesare. Raportul anual de activitate menționat la articolul 74 alineatul (9) vizează toate obligațiile prevăzute la prezentul alineat.
(9) Normele sectoriale țin seama de necesitățile programelor de cooperare teritorială europeană în ceea ce privește, în special, conținutul declarației de gestiune, procesul prevăzut la alineatul (3) și funcția de audit.
(10) Comisia alcătuiește un registru al organismelor responsabile de activitățile de gestiune, de certificare și de audit, în temeiul normelor sectoriale.
(11) Statele membre pot utiliza resursele care le sunt alocate în cadrul gestiunii partajate în combinație cu operațiuni și instrumente instituite în temeiul Regulamentului (UE) 2015/1017 în conformitate cu condițiile prevăzute în normele sectoriale relevante.
CAPITOLUL 3
Oficiile europene și organele Uniunii
Articolul 64
Sfera de competență a oficiilor europene
(1) Înainte de instituirea unui nou oficiu european, Comisia efectuează o analiză cost-beneficiu și o evaluare a riscurilor asociate, informează Parlamentul European și Consiliul cu privire la rezultatele acestora și propune introducerea creditelor necesare într-o anexă la secțiunea din buget aferentă Comisiei.
(2) În cadrul sferei lor de competență, oficiile europene:
(a) |
îndeplinesc sarcinile obligatorii prevăzute în actul de instituire sau în alte acte legislative ale Uniunii; |
(b) |
pot îndeplini, în conformitate cu articolul 66, sarcini neobligatorii autorizate de comitetele lor de conducere după ce acestea au efectuat o analiză cost-beneficiu și au evaluat riscurile asociate pentru părțile implicate. |
(3) Prezenta secțiune se aplică funcționării OLAF, cu excepția alineatului (4) de la prezentul articol, a articolului 66 și a articolului 67 alineatele (1), (2) și (3).
(4) Auditorul intern al Comisiei își exercită toate responsabilitățile stabilite în capitolul 8 din prezentul titlu.
Articolul 65
Credite referitoare la oficiile europene
(1) Creditele autorizate pentru execuția sarcinilor obligatorii ale fiecărui oficiu european se înscriu la o linie bugetară specială în cadrul secțiunii din buget aferente Comisiei și se stabilesc în detaliu într-o anexă la secțiunea respectivă.
Anexa menționată la primul paragraf se prezintă sub forma unei situații a veniturilor și cheltuielilor, subdivizată în același fel ca și secțiunile bugetului.
Creditele înscrise în anexa respectivă:
(a) |
acoperă toate nevoile financiare ale fiecărui oficiu european aferente îndeplinirii sarcinilor obligatorii prevăzute în actul său de instituire sau în alte acte legislative ale Uniunii; |
(b) |
pot acoperi nevoile financiare ale unui oficiu european aferente îndeplinirii sarcinilor solicitate de către instituțiile Uniunii, organele Uniunii, alte oficii și agenții europene instituite prin tratate sau în temeiul acestora ori autorizate în conformitate cu actul de instituire a oficiului. |
(2) Pentru creditele înscrise în anexă pentru fiecare oficiu european, Comisia deleagă directorului oficiului european în cauză competențele de ordonator de credite, în conformitate cu articolul 73.
(3) Schema de personal a fiecărui oficiu european se anexează la cea a Comisiei.
(4) Directorul fiecărui oficiu european ia deciziile cu privire la transferuri în cadrul anexei menționate la alineatul (1). Comisia informează Parlamentul European și Consiliul în legătură cu aceste transferuri.
Articolul 66
Sarcini neobligatorii
(1) Pentru sarcinile neobligatorii menționate la articolul 64 alineatul (2) litera (b), un oficiu european:
(a) |
poate obține o delegare pentru directorul său din partea instituțiilor Uniunii, a organelor Uniunii și a altor oficii europene, împreună cu o delegare a competențelor ordonatorului de credite în ceea ce privește creditele înregistrate în secțiunea din buget aferentă instituției Uniunii, organului Uniunii sau altui oficiu european; |
(b) |
poate încheia acorduri ad-hoc la nivelul serviciilor cu instituții ale Uniunii, organe ale Uniunii, alte oficii europene sau terți. |
(2) În cazurile menționate la alineatul (1) litera (a), instituțiile Uniunii, organele Uniunii și alte oficii europene în cauză stabilesc limitele și condițiile delegării de competențe. O astfel de delegare se stabilește în conformitate cu actul de instituire a oficiului european, în special în ceea ce privește condițiile și modalitățile aferente delegării.
(3) În cazurile menționate la alineatul (1) litera (b), directorul oficiului european adoptă, în conformitate cu actul de instituire a oficiului, dispozițiile specifice care reglementează îndeplinirea sarcinilor, recuperarea costurilor suportate și ținerea evidenței contabile corespunzătoare. Oficiul european raportează rezultatele acestei evidențe contabile instituțiilor Uniunii, organelor Uniunii sau altor oficii europene în cauză.
Articolul 67
Evidențele contabile ale oficiilor europene
(1) Fiecare oficiu european ține o evidență contabilă a propriilor cheltuieli, permițând astfel determinarea procentului din serviciile sale prestat fiecărei instituții a Uniunii, fiecărui organ al Uniunii sau fiecărui oficiu european. Directorul oficiului european în cauză, după aprobarea de către comitetul de conducere, adoptă criteriile pe care se bazează evidența contabilă.
(2) Comentariile referitoare la linia bugetară specifică la care sunt înscrise creditele totale pentru fiecare oficiu european căruia i s-au delegat competențe de ordonator de credite în conformitate cu articolul 66 alineatul (1) litera (a) prezintă o estimare a costurilor serviciilor prestate de oficiul în cauză fiecăreia dintre instituțiile Uniunii, organele Uniunii și celelalte oficii europene în cauză. Această estimare se bazează pe evidența contabilă prevăzută la alineatul (1) de la prezentul articol.
(3) Fiecare oficiu european căruia i s-au delegat competențe de ordonator de credite în conformitate cu articolul 66 alineatul (1) litera (a) notifică instituțiilor Uniunii, organelor Uniunii și celorlalte oficii europene în cauză rezultatele evidenței contabile prevăzute la alineatul (1) de la prezentul articol.
(4) Evidențele contabile ale tuturor oficiilor europene fac parte integrantă din conturile Uniunii în conformitate cu articolul 247.
(5) Contabilul Comisiei, hotărând la propunerea comitetului de conducere al oficiului european în cauză, poate delega unui membru al personalului oficiului european unele dintre sarcinile contabilului de colectare a veniturilor și de plată a cheltuielilor efectuate direct de către oficiul european în cauză.
(6) Pentru acoperirea necesarului de numerar al oficiului european, Comisia, hotărând pe baza unei propuneri a comitetului de conducere, poate deschide conturi bancare sau conturi curente poștale în numele său. Soldul anual de trezorerie se regularizează și se ajustează între oficiul european în cauză și Comisie la sfârșitul exercițiului financiar.
Articolul 68
Aplicabilitatea la nivelul Agenției de Aprovizionare a Euratom
Prezentul regulament se aplică execuției bugetului Agenției de Aprovizionare a Euratom.
Articolul 69
Agenții executive
(1) Comisia poate delega agențiilor executive competențe pentru a pune în aplicare, parțial sau integral, un program sau un proiect al Uniunii, inclusiv proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare și execuția cheltuielilor administrative, în numele și sub răspunderea sa, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului (46). Agențiile executive sunt instituite printr-o decizie a Comisiei și au personalitate juridică în temeiul dreptului Uniunii. Acestea primesc o contribuție anuală.
(2) Directorii agențiilor executive acționează în calitate de ordonatori de credite delegați cu privire la execuția creditelor operaționale legate de programele Uniunii pe care le gestionează integral sau parțial.
(3) Comitetul director al unei agenții executive poate conveni cu Comisia ca funcția de contabil al agenției executive în cauză să fie îndeplinită de contabilul Comisiei. Comitetul director poate, de asemenea, să încredințeze contabilului Comisiei o parte din sarcinile contabilului agenției executive în cauză, ținând cont de raportul cost-beneficiu. În ambele cazuri, se iau măsurile necesare pentru evitarea eventualelor conflicte de interese.
Articolul 70
Organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom
(1) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 275 din prezentul Regulament pentru a completa prezentul regulament cu un regulament financiar-cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom care au personalitate juridică și beneficiază de contribuții de la buget.
(2) Respectivul regulament financiar-cadru se bazează pe principiile și normele prevăzute de prezentul regulament, ținând seama de caracteristicile specifice ale organelor menționate la alineatul (1).
(3) Normele financiare aplicabile organelor menționate la alineatul (1) nu se îndepărtează de regulamentul financiar-cadru decât în cazul în care nevoile lor specifice impun acest lucru și sub rezerva acordului prealabil al Comisiei.
(4) Descărcarea de gestiune pentru execuția bugetelor organelor menționate la alineatul (1) este acordată de Parlamentul European la recomandarea Consiliului. Organele menționate la alineatul (1) cooperează pe deplin cu instituțiile Uniunii implicate în procedura de descărcare de gestiune și furnizează, dacă este cazul, informațiile suplimentare necesare, inclusiv prin participarea la reuniuni ale organismelor corespunzătoare.
(5) Auditorul intern al Comisiei exercită cu privire la organele menționate la alineatul (1) aceleași competențe ca și cele pe care le exercită în privința Comisiei.
(6) Un auditor extern independent verifică dacă în conturile anuale ale fiecăruia dintre organele menționate la alineatul (1) de la prezentul articol sunt prezentate în mod corespunzător veniturile, cheltuielile și situația financiară a acestuia, înainte ca acestea să fie consolidate în conturile finale ale Comisiei. Cu excepția cazului în care se prevede altfel în actul de bază relevant, Curtea de Conturi întocmește un raport anual specific pentru fiecare organ, în conformitate cu cerințele prevăzute la articolul 287 alineatul (1) din TFUE. La întocmirea raportului respectiv, Curtea de Conturi ia în considerare activitatea de audit desfășurată de auditorul extern independent, precum și măsurile luate pe baza constatărilor auditorului.
(7) Toate aspectele legate de auditurile externe independente menționate la alineatul (6), inclusiv constatările consemnate, rămân în responsabilitatea deplină a Curții de Conturi.
Articolul 71
Organismele de parteneriat public-privat
Organismele cu personalitate juridică instituite printr-un act de bază cărora le-a fost încredințată punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat își adoptă propriile norme financiare.
Respectivele norme includ un set de principii necesare pentru asigurarea bunei gestiuni financiare a fondurilor Uniunii.
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 275 pentru a completa prezentul regulament cu un regulament financiar tip pentru organismele de parteneriat public-privat care să stabilească principiile necesare pentru a asigura buna gestiune financiară a fondurilor Uniunii, principii care se bazează pe articolul 157.
Normele financiare ale organismelor de parteneriat public-privat nu se pot îndepărta de regulamentul financiar tip decât în cazul în care nevoile specifice ale acestor organisme impun acest lucru și sub rezerva acordului prealabil al Comisiei.
În cazul organismelor de parteneriat public-privat, se aplică articolul 70 alineatele (4)-(7).
CAPITOLUL 4
Actorii financiari
Articolul 72
Separarea funcțiilor
(1) Funcțiile ordonatorului de credite și cele ale contabilului sunt separate și incompatibile între ele.
(2) Fiecare instituție a Uniunii pune la dispoziția fiecărui actor financiar resursele necesare pentru îndeplinirea funcțiilor care îi revin și o cartă în care sunt descrise în detaliu sarcinile, drepturile și obligațiile sale.
Articolul 73
Ordonatorul de credite
(1) Fiecare instituție a Uniunii exercită funcțiile de ordonator de credite.
(2) În sensul prezentului titlu, „personal” înseamnă persoanele cărora li se aplică Statutul funcționarilor.
(3) Fiecare instituție a Uniunii, în conformitate cu regulamentul său de procedură, deleagă funcțiile de ordonator de credite personalului de nivel adecvat. În cadrul normelor sale administrative interne, instituția stabilește personalul căruia îi deleagă respectivele funcții, sfera de aplicare a competențelor delegate și dacă respectivele competențe pot fi subdelegate de către persoanele cărora le-au fost delegate.
(4) Competențele de ordonator de credite sunt delegate sau subdelegate numai personalului.
(5) Ordonatorul de credite competent acționează în limitele stabilite prin actul de delegare sau de subdelegare. Ordonatorul de credite competent poate fi asistat de unul sau mai mulți membri ai personalului însărcinați să efectueze, sub responsabilitatea sa, anumite operațiuni necesare pentru execuția bugetului și pentru producerea de informații financiare și de gestiune.
(6) Fiecare instituție a Uniunii și fiecare organ al Uniunii menționat la articolul 70 informează Parlamentul European, Consiliul, Curtea de Conturi, și contabilul Comisiei, în termen de două săptămâni, cu privire la numirea și încetarea exercitării funcției ordonatorilor de credite delegați, a auditorilor interni și a contabililor și cu privire la toate normele interne pe care le adoptă în materie de chestiuni financiare.
(7) Fiecare instituție a Uniunii informează Curtea de Conturi cu privire la deciziile de delegare și cu privire la desemnarea administratorilor conturilor de avans în temeiul articolelor 79 și 88.
Articolul 74
Competențele și funcțiile ordonatorului de credite
(1) În instituția Uniunii în cauză, ordonatorul de credite răspunde de execuția veniturilor și a cheltuielilor în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, inclusiv prin asigurarea raportării privind performanța, și de asigurarea respectării cerințelor de legalitate și regularitate și de egalitate de tratament al destinatarilor.
(2) În sensul prezentului articol alineatul (1), în conformitate cu articolul 36 și cu standardele minime adoptate de fiecare instituție a Uniunii și ținând seama în mod corespunzător de riscurile asociate mediului de gestiune și naturii acțiunilor finanțate, ordonatorul de credite delegat stabilește structura organizatorică și sistemele interne de control adecvate pentru îndeplinirea funcțiilor sale. Instituirea acestei structuri și a acestor sisteme se bazează pe o analiză exhaustivă a riscurilor, care ține seama de considerațiile privind raportul cost-eficacitate și performanța acestora.
(3) Pentru execuția cheltuielilor, ordonatorul de credite competent își asumă angajamente bugetare și juridice, lichidează cheltuieli, ordonanțează plăți și desfășoară activitățile preliminare în vederea execuției creditelor.
(4) Pentru execuția veniturilor, ordonatorul de credite competent efectuează estimări ale creanțelor, realizează o constatare a creanțelor de recuperat și emite ordine de recuperare. Dacă este cazul, ordonatorul de credite competent renunță la creanțele constatate.
(5) Pentru a preveni erorile și neregulile înainte ca operațiunile să fie autorizate și pentru a reduce riscurile de neîndeplinire a obiectivelor, fiecare operațiune face obiectul a cel puțin unui control ex ante referitor la aspectele sale operaționale și financiare, pe baza unei strategii de control multianuale care ia în considerare riscurile. Astfel cum se menționează la articolul 36 alineatul (11), controalele ex ante utilizează, după caz, instrumente informatice automatizate și tehnologii emergente.
Frecvența și intensitatea controalelor ex ante sunt stabilite de ordonatorul de credite competent, ținând seama atât de rezultatele controalelor anterioare, cât și de considerațiile bazate pe analiza riscurilor și de cele privind raportul cost-eficacitate, pe baza propriei analize a riscurilor a ordonatorului de credite. În cazul în care există îndoieli, ordonatorul de credite competent pentru validarea operațiunilor respective solicită, în cadrul controlului ex ante, informații suplimentare sau efectuează un control la fața locului în vederea obținerii unei asigurări rezonabile.
Pentru o operațiune dată, verificarea se realizează de alți membri ai personalului decât cei care au inițiat operațiunea. Membrii personalului care realizează verificarea nu se află în subordinea membrilor personalului care au inițiat operațiunea.
(6) Ordonatorul de credite delegat poate efectua controale ex post pentru a detecta și a corecta erorile și neregulile din cadrul operațiunilor după ce acestea au fost autorizate. Aceste controale, care pot fi organizate pe bază de sondaj, în funcție de riscuri, țin seama de rezultatele controalelor anterioare, precum și de considerațiile privind raportul cost-eficacitate și performanța. Astfel cum se menționează la articolul 36 alineatul (11), controalele ex post utilizează, după caz, instrumente informatice automatizate și tehnologii emergente.
Controalele ex post sunt efectuate de alți membri ai personalului decât cei care efectuează controalele ex ante. Membrii personalului însărcinați cu efectuarea controalelor ex post nu se află în subordinea membrilor personalului însărcinați cu efectuarea controalelor ex ante.
Normele și modalitățile, inclusiv calendarele de desfășurare a auditurilor beneficiarilor, sunt clare, coerente și transparente și sunt puse la dispoziție beneficiarilor la semnarea acordului de grant.
(7) Ordonatorii de credite competenți și personalul competent pentru execuția bugetară au competențele profesionale necesare.
În fiecare instituție a Uniunii, ordonatorul de credite delegat se asigură:
(a) |
că ordonatorii de credite subdelegați și personalul lor primesc informații relevante actualizate periodic și beneficiază de formare privind standardele de control și metodele și tehnicile disponibile în acest sens; |
(b) |
că se iau măsuri, dacă este cazul, pentru a asigura funcționarea eficace și eficientă a sistemelor de control în conformitate cu alineatul (2). |
(8) Dacă un membru al personalului implicat în gestiunea financiară și controlul operațiunilor consideră că o decizie pe care trebuie să o aplice sau să o accepte la solicitarea superiorului său implică nereguli sau contravine principiului bunei gestiuni financiare ori normelor profesionale pe care trebuie să le respecte, acesta își informează superiorul ierarhic. Dacă informarea se face în scris, superiorul ierarhic răspunde în scris. În cazul în care superiorul ierarhic nu ia măsuri sau confirmă decizia ori instrucțiunea inițială, iar membrul personalului consideră că această confirmare nu constituie un răspuns rezonabil la preocuparea sa, membrul personalului informează în scris ordonatorul de credite delegat. Dacă ordonatorul de credite delegat nu răspunde într-un interval rezonabil, date fiind circumstanțele cazului și, în orice caz, în termen de o lună, membrul personalului informează comitetul relevant menționat la articolul 145.
În eventualitatea unor activități ilegale, de fraudă sau de corupție care pot prejudicia interesele Uniunii, membrul personalului informează autoritățile și organismele desemnate în Statutul funcționarilor și în deciziile instituțiilor Uniunii privind clauzele și condițiile investigațiilor interne referitoare la prevenirea fraudei, a corupției și a oricărei alte activități ilegale care dăunează intereselor Uniunii. În contractele cu auditorii externi care auditează gestiunea financiară a Uniunii se include obligația auditorului extern de a informa ordonatorul de credite delegat cu privire la orice activitate ilegală, de fraudă sau de corupție suspectată care poate prejudicia interesele Uniunii.
(9) Ordonatorul de credite delegat prezintă instituției Uniunii de care aparține un raport anual de activitate cu privire la îndeplinirea funcțiilor care îi revin, raport care cuprinde informații financiare și de gestiune, inclusiv rezultatele controalelor, în care declară că, exceptând situațiile în care se specifică altfel în cadrul unor obiecții emise cu privire la anumite domenii de venituri și de cheltuieli, a obținut o asigurare rezonabilă conform căreia:
(a) |
informațiile cuprinse în raport oferă o imagine corectă și fidelă; |
(b) |
resursele alocate activităților descrise în raport au fost utilizate în scopul preconizat și în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare; și |
(c) |
procedurile de control instituite oferă garanțiile necesare cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente. |
Raportul anual de activitate include informații privind operațiunile desfășurate, în raport cu obiectivele și considerațiile privind performanța stabilite în planurile strategice, riscurile asociate respectivelor operațiuni, utilizarea resurselor furnizate, precum și eficiența și eficacitatea sistemelor de control intern. Raportul include o evaluare globală a costurilor și a beneficiilor controalelor, precum și informații referitoare la măsura în care cheltuielile operaționale autorizate contribuie la realizarea obiectivelor strategice ale Uniunii și generează o valoare adăugată europeană. Comisia pregătește un rezumat al rapoartelor anuale de activitate pentru exercițiul precedent.
Rapoartele anuale de activitate pentru exercițiul financiar ale ordonatorilor de credite și, după caz, ale ordonatorilor de credite delegați ai instituțiilor Uniunii, organelor Uniunii, oficiilor și agențiilor europene se publică până la data de 1 iulie a exercițiului financiar următor pe site-ul instituției Uniunii, organului Uniunii, oficiului sau agenției europene respective, într-o formă ușor accesibilă, cu respectarea considerațiilor de confidențialitate și de securitate justificate în mod corespunzător.
(10) Ordonatorul de credite delegat înregistrează, pentru fiecare exercițiu financiar, contractele încheiate prin procedurile de negociere în conformitate cu punctul 11.1 literele (a)-(f) și la punctul 39 din anexa I. Dacă proporția procedurilor de negociere în raport cu numărul procedurilor atribuite de același ordonator de credite delegat crește considerabil față de exercițiile anterioare sau dacă proporția în cauză este în mod clar mai mare decât media înregistrată pentru instituția Uniunii, ordonatorul de credite competent prezintă instituției Uniunii un raport în care precizează toate măsurile luate pentru inversarea tendinței respective. Fiecare instituție a Uniunii trimite Parlamentului European și Consiliului un raport privind procedurile de negociere. În cazul Comisiei, raportul respectiv se anexează la rezumatul rapoartelor anuale de activitate menționate la alineatul (9) de la prezentul articol.
Articolul 75
Păstrarea documentelor justificative de către ordonatorii de credite
Ordonatorul de credite instituie un sistem pe suport de hârtie sau electronic pentru păstrarea documentelor justificative originale referitoare la execuția bugetului. Astfel de documente se păstrează timp de cel puțin cinci ani de la data la care Parlamentul European acordă descărcarea de gestiune aferentă exercițiului financiar la care se referă documentele.
Fără a aduce atingere primului paragraf, documentele privind operațiunile se păstrează în orice caz până la sfârșitul exercițiului următor celui în care operațiunile respective au fost închise definitiv.
Dacă este posibil, datele cu caracter personal din documentele justificative se șterg atunci când datele respective nu sunt necesare în scopul descărcării de gestiune, al controlului și al auditului. În cazul păstrării datelor privind traficul, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) 2018/1725.
Articolul 76
Competențele și funcțiile șefilor delegațiilor Uniunii
(1) Atunci când șefii delegațiilor Uniunii acționează în calitate de ordonatori de credite subdelegați, în conformitate cu articolul 60 alineatul (2), aceștia se află în subordinea Comisiei, ca instituție a Uniunii responsabilă de definirea, exercitarea, monitorizarea și evaluarea funcțiilor și a responsabilităților care le revin în calitate de ordonatori de credite subdelegați și cooperează strâns cu Comisia în ceea ce privește execuția adecvată a fondurilor, pentru a asigura, în special, legalitatea și regularitatea operațiunilor financiare, respectarea principiului bunei gestiuni financiare în gestionarea fondurilor și protecția efectivă a intereselor financiare ale Uniunii. Aceștia intră sub incidența normelor interne ale Comisiei și a Cartei Comisiei pentru executarea sarcinilor de gestiune financiară care le-au fost subdelegate. Pentru îndeplinirea funcțiilor care le revin, aceștia pot beneficia de asistență din partea personalului Comisiei din delegațiile Uniunii.
În acest sens, șefii delegațiilor Uniunii iau măsurile necesare pentru a preveni orice situație care este probabil să pună în pericol capacitatea Comisiei de a-și îndeplini responsabilitățile în ceea ce privește execuția bugetului care le-a fost subdelegată, precum și orice conflict de priorități care ar putea avea un impact asupra executării sarcinilor de gestiune financiară care le-au fost subdelegate.
În cazul apariției unei situații sau a unui conflict dintre cele menționate la al doilea paragraf, șefii delegațiilor Uniunii informează fără întârziere directorii generali competenți din cadrul Comisiei și al SEAE cu privire la acest aspect. Directorii generali respectivi iau măsurile necesare pentru remedierea situației.
(2) Dacă se găsesc în situația menționată la articolul 74 alineatul (8), șefii delegațiilor Uniunii fac apel la comitetul menționat la articolul 145. În eventualitatea unor activități ilegale, de fraudă sau de corupție care pot prejudicia interesele Uniunii, aceștia informează autoritățile și organismele desemnate de legislația aplicabilă.
(3) Șefii delegațiilor Uniunii care acționează în calitate de ordonatori de credite subdelegați, în conformitate cu articolul 60 alineatul (2), prezintă rapoarte ordonatorului lor de credite delegat, astfel încât acesta din urmă să poată integra rapoartele în cauză în raportul său anual de activitate menționat la articolul 74 alineatul (9). Rapoartele prezentate de șefii delegațiilor Uniunii cuprind informații privind eficiența și eficacitatea sistemelor de control intern instituite în cadrul delegației lor, precum și informații privind gestiunea operațiunilor care le-au fost subdelegate și oferă asigurarea prevăzută la articolul 92 alineatul (5) al treilea paragraf. Rapoartele respective se anexează la raportul anual de activitate al ordonatorului de credite delegat și se pun la dispoziția Parlamentului European și a Consiliului, ținându-se cont, dacă este cazul, de caracterul lor confidențial.
Șefii delegațiilor Uniunii cooperează pe deplin cu instituțiile Uniunii implicate în procedura de descărcare de gestiune și furnizează, după caz, informațiile suplimentare necesare. În acest context, li se poate solicita să participe la reuniuni ale organismelor relevante și să ofere asistență ordonatorului de credite delegat competent.
Șefii delegațiilor Uniunii care acționează în calitate de ordonatori de credite subdelegați, în conformitate cu articolul 60 alineatul (2), răspund tuturor solicitărilor adresate de către ordonatorul de credite delegat al Comisiei la cererea Comisiei sau, în contextul descărcării de gestiune, la cererea Parlamentului European.
Comisia se asigură că subdelegarea de competențe către șefii delegațiilor Uniunii nu aduce atingere procedurii de descărcare de gestiune prevăzute la articolul 319 din TFUE.
(4) Alineatele (1), (2) și (3) se aplică, de asemenea, șefilor adjuncți ai delegațiilor Uniunii atunci când acționează în calitate de ordonatori de credite subdelegați în absența șefilor delegațiilor Uniunii.
Articolul 77
Competențele și funcțiile contabilului
(1) Fiecare instituție a Uniunii desemnează un contabil care răspunde, în instituția respectivă, de următoarele aspecte:
(a) |
execuția corectă a plăților, încasarea corectă a veniturilor și recuperarea corectă a creanțelor constatate; |
(b) |
pregătirea și prezentarea conturilor în conformitate cu titlul XIII; |
(c) |
ținerea contabilității în conformitate cu articolele 82 și 84; |
(d) |
stabilirea normelor și a procedurilor contabile, precum și a planului de conturi în conformitate cu articolele 80-84; |
(e) |
instituirea și validarea sistemelor contabile și, dacă este cazul, validarea sistemelor instituite de ordonatorul de credite pentru furnizarea sau justificarea informațiilor contabile; |
(f) |
gestionarea trezoreriei. |
În ceea ce privește sarcinile menționate la primul paragraf litera (e), contabilul este împuternicit să verifice în orice moment conformitatea cu criteriile de validare.
(2) Responsabilitățile contabilului SEAE vizează numai secțiunea din buget aferentă SEAE astfel cum este executată de acest organism. Contabilul Comisiei rămâne responsabil de întreaga secțiune din buget aferentă Comisiei, inclusiv pentru operațiunile contabile referitoare la credite subdelegate șefilor delegațiilor Uniunii.
De asemenea, contabilul Comisiei acționează în calitate de contabil al SEAE în ceea ce privește execuția secțiunii din buget aferente SEAE.
Articolul 78
Numirea și încetarea exercitării funcției contabilului
(1) Fiecare instituție a Uniunii numește un contabil din rândul funcționarilor cărora li se aplică Statutul funcționarilor.
Contabilul este ales de instituția Uniunii ținând seama de competența sa deosebită dovedită pe baza diplomelor de studii sau a experienței profesionale echivalente.
(2) Două sau mai multe instituții sau organe ale Uniunii pot numi același contabil.
În acest caz, ele iau măsurile necesare pentru evitarea oricărui conflict de interese.
(3) În cazul încetării exercitării funcției contabilului se întocmește fără întârziere o balanță de verificare.
(4) Balanța de verificare însoțită de un raport de predare este transmisă noului contabil de contabilul a cărui funcție încetează sau, dacă acest lucru nu este posibil, de către un funcționar din departamentul său.
Noul contabil semnează balanța de verificare, în semn de acceptare, în termen de cel mult o lună de la data transmiterii și poate formula obiecții.
Raportul de predare conține rezultatul balanței de verificare și eventualele obiecții formulate.
Articolul 79
Competențe care pot fi delegate de către contabil
În îndeplinirea funcțiilor sale, contabilul poate să delege anumite sarcini personalului subordonat și administratorilor conturilor de avans numiți în conformitate cu articolul 89 alineatul (1).
Actul de delegare stabilește sarcinile respective.
Articolul 80
Normele contabile
(1) Normele contabile care trebuie aplicate de instituțiile Uniunii, de oficiile europene și de agențiile și de organele Uniunii menționate în prezentul titlu capitolul 3 secțiunea 2 se bazează pe standardele contabile acceptate la nivel internațional pentru sectorul public. Contabilul Comisiei adoptă aceste norme după consultarea contabililor celorlalte instituții ale Uniunii, ai oficiilor europene și ai organelor Uniunii.
(2) Contabilul se poate abate de la standardele menționate la alineatul (1) dacă estimează că acest lucru este necesar pentru a reda o imagine corectă a activelor și pasivelor, a cheltuielilor, a veniturilor și a fluxurilor de numerar. Atunci când o normă contabilă se abate semnificativ de la standardele respective, în notele la situațiile financiare se precizează acest fapt și motivele care stau la baza lui.
(3) Normele contabile menționate la alineatul (1) stabilesc structura și conținutul situațiilor financiare, precum și principiile contabile subiacente conturilor.
(4) Rapoartele privind execuția bugetară menționate la articolul 247 respectă principiile bugetare stabilite în prezentul regulament. Acestea prezintă o evidență detaliată a execuției bugetare. În aceste rapoarte se înregistrează toate operațiunile de venituri și cheltuieli prevăzute în prezentul titlu și se redă o imagine corectă a operațiunilor respective.
Articolul 81
Organizarea conturilor
(1) Contabilul fiecărei instituții sau fiecărui organ ale Uniunii întocmește și păstrează la zi o documentație care descrie organizarea conturilor și procedurile contabile din instituția sau organul Uniunii de care aparține.
(2) Veniturile și cheltuielile se înregistrează în sistemul computerizat, în funcție de natura economică a operațiunii, drept venituri sau cheltuieli curente sau drept capital.
Articolul 82
Ținerea contabilității
(1) Contabilul Comisiei este responsabil de stabilirea planurilor de conturi armonizate care urmează să fie aplicate de instituțiile Uniunii, de oficiile europene și de agențiile și de organele Uniunii menționate în prezentul titlu capitolul 3 secțiunea 2.
(2) Contabilul obține de la ordonatorii de credite toate informațiile necesare pentru întocmirea unor conturi care oferă o imagine corectă a situației financiare a instituțiilor Uniunii și a execuției bugetare. Ordonatorii de credite garantează fiabilitatea informațiilor respective.
(3) Înainte de adoptarea conturilor de către instituția Uniunii sau de către organul Uniunii menționat la articolul 70, contabilul le semnează, certificând astfel că a obținut o asigurare rezonabilă privind faptul că acestea redau o imagine corectă a situației financiare a instituției Uniunii sau a organului Uniunii menționat la articolul 70.
În acest scop, contabilul verifică dacă elaborarea conturilor a avut loc în conformitate cu normele contabile menționate la articolul 80 și cu procedurile contabile menționate la articolul 77 alineatul (1) primul paragraf litera (d), precum și dacă toate veniturile și cheltuielile au fost contabilizate.
(4) Ordonatorul de credite delegat trimite contabilului, în conformitate cu normele adoptate de către contabil, informațiile financiare și de gestiune necesare pentru îndeplinirea funcțiilor contabilului.
Contabilul este informat de ordonatorul de credite, periodic și cel puțin pentru închiderea conturilor, cu privire la datele financiare relevante ale conturilor bancare fiduciare, astfel încât utilizarea fondurilor Uniunii să se poată reflecta în contabilitatea Uniunii.
Ordonatorii de credite continuă să fie pe deplin răspunzători de utilizarea corectă a fondurilor pe care le gestionează, de legalitatea și regularitatea cheltuielilor aflate sub controlul lor și de exhaustivitatea și exactitatea informațiilor trimise contabilului.
(5) Ordonatorul de credite competent îl informează pe contabil cu privire la toate evoluțiile sau modificările semnificative ale unui sistem de gestiune financiară, ale unui sistem de inventariere sau ale unui sistem de evaluare a activelor și a pasivelor, dacă sistemul respectiv furnizează date pentru contabilitatea instituției Uniunii sau dacă este utilizat în scopul justificării datelor acesteia, astfel încât contabilul să poată verifica dacă se respectă criteriile de validare.
În orice moment, contabilul poate reexamina un sistem de gestiune financiară deja validat și poate solicita ca ordonatorul de credite competent să stabilească un plan de acțiune pentru a corecta, în timp util, eventualele deficiențe.
Ordonatorul de credite competent asigură exhaustivitatea informațiilor trimise contabilului.
(6) Contabilul este împuternicit să verifice informațiile primite și să efectueze orice alte verificări pe care le consideră necesare pentru validarea conturilor.
Contabilul formulează obiecții, dacă este necesar, și furnizează explicații cu privire la natura și sfera de aplicare a acestora.
(7) Sistemul contabil al unei instituții a Uniunii are scopul de a organiza informațiile bugetare și financiare astfel încât cifrele să poată fi introduse, clasate și înregistrate.
(8) Sistemul contabil este format din contabilitatea generală și din contabilitatea bugetară. Aceste contabilități se țin în euro, pe baza anului calendaristic.
(9) Ordonatorul de credite delegat poate ține, de asemenea, o contabilitate analitică detaliată.
(10) Documentele justificative referitoare la sistemul contabil și la întocmirea conturilor prevăzute la articolul 247 se păstrează pentru o perioadă de cel puțin cinci ani de la data la care Parlamentul European acordă descărcarea de gestiune aferentă exercițiului financiar la care se referă documentele.
Documentele privind operațiunile care nu au fost închise definitiv se păstrează însă până la sfârșitul exercițiului următor celui în care operațiunile au fost închise. În cazul păstrării datelor privind traficul, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) 2018/1725.
Fiecare instituție a Uniunii decide în ce departament trebuie păstrate documentele justificative.
Articolul 83
Conținutul și ținerea contabilității bugetare
(1) Contabilitatea bugetară prezintă, pentru fiecare subdiviziune din buget:
(a) |
în cazul cheltuielilor:
|
(b) |
în cazul veniturilor:
|
(c) |
angajamentele neplătite încă și veniturile nerecuperate încă, reportate din exercițiile financiare precedente. |
Creditele de angajament și creditele de plată menționate la primul paragraf litera (a) se înregistrează și se prezintă separat.
(2) Contabilitatea bugetară prezintă separat:
(a) |
utilizarea creditelor reportate și a creditelor aferente exercițiului financiar; |
(b) |
lichidarea angajamentelor restante. |
În ceea ce privește veniturile, cuantumurile nerecuperate încă din exercițiile financiare precedente se prezintă separat.
Articolul 84
Contabilitatea generală
(1) Contabilitatea generală înregistrează, în ordine cronologică, utilizând metoda înregistrării în partidă dublă, toate evenimentele și operațiunile care afectează situația economică și financiară și activele și pasivele instituțiilor Uniunii, ale agențiilor și ale organelor Uniunii menționate în prezentul titlu capitolul 3 secțiunea 2.
(2) Mișcările și soldurile din contabilitatea generală se înregistrează în registre contabile.
(3) Toate înregistrările contabile, inclusiv ajustările contabile, se bazează pe documente justificative, la care fac trimitere.
(4) Sistemul contabil permite urmărirea clară prin audit a tuturor înregistrărilor contabile.
Articolul 85
Conturi bancare
(1) Pentru gestionarea trezoreriei, contabilul poate să deschidă sau să solicite deschiderea de conturi în numele instituției Uniunii de care aparține la instituții financiare sau la bănci centrale naționale. De asemenea, contabilului îi revine responsabilitatea de a închide astfel de conturi sau de a se asigura că sunt închise.
(2) Condițiile pentru deschiderea, operarea și utilizarea conturilor bancare prevăd, în funcție de cerințele de control intern, ca cecurile, ordinele de virament bancar sau orice alte operațiuni bancare să fie semnate de unul sau mai mulți membri ai personalului autorizați în mod corespunzător. Instrucțiunile manuale se semnează de cel puțin doi membri ai personalului autorizați în mod corespunzător sau de contabil.
(3) În contextul punerii în aplicare a unui program sau a unei acțiuni, se pot deschide conturi fiduciare în numele Comisiei pentru a permite gestionarea acestor conturi de către o entitate în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) punctul (ii), (iii), (v) sau (vi).
Astfel de conturi se deschid sub responsabilitatea ordonatorului de credite însărcinat cu punerea în aplicare a programului sau a acțiunii, de comun acord cu contabilul Comisiei.
Conturile respective se gestionează sub responsabilitatea ordonatorului de credite.
(4) Contabilul Comisiei stabilește norme privind deschiderea, gestionarea și închiderea conturilor fiduciare și utilizarea acestora.
Articolul 86
Gestionarea trezoreriei
(1) Cu excepția cazului în care prezentul regulament prevede altfel, contabilul este singurul împuternicit să gestioneze numerarul și echivalentele de numerar. Contabilul este răspunzător pentru păstrarea în siguranță a acestora.
(2) Contabilul se asigură că instituția Uniunii de care aparține are la dispoziție fonduri suficiente pentru a acoperi necesarul de numerar rezultat din execuția bugetară în cadrul de reglementare aplicabil și instituie proceduri pentru a se asigura că niciunul dintre conturile deschise în conformitate cu articolul 85 alineatul (1) nu are sold debitor.
(3) Plățile se efectuează prin virament bancar, prin cec sau, în cazul în care contabilul autorizează în mod expres acest lucru, prin card de credit, card de debit, portofele electronice, prin debitare directă sau prin alte mijloace de plată, în conformitate cu normele stabilite de contabil.
Înainte de a încheia un angajament față de un terț, ordonatorul de credite confirmă identitatea beneficiarului, stabilește entitatea juridică și detaliile de plată ale beneficiarilor și le introduce în dosarul comun pe instituția Uniunii de care este responsabil contabilul.
Contabilul poate efectua plăți numai în cazul în care entitatea juridică a beneficiarului plății și detaliile privind plata au fost înregistrate în prealabil într-un dosar comun pe instituția Uniunii de care contabilul este responsabil.
Ordonatorii de credite informează contabilul cu privire la orice modificare privind entitatea juridică și detaliile de plată care le-a fost comunicată de către beneficiarul plății și verifică validitatea respectivelor date înainte să ordonanțeze plata.
Articolul 87
Inventarierea activelor
(1) Instituțiile și agențiile Uniunii sau organele Uniunii menționate în prezentul titlu capitolul 3 secțiunea 2 întocmesc inventare cantitative și valorice ale tuturor activelor corporale, necorporale și financiare care le aparțin, în conformitate cu un model instituit de contabilul Comisiei.
De asemenea, acestea verifică dacă înregistrările din inventarele lor corespund situației reale.
Toate bunurile achiziționate care au o perioadă de utilizare mai mare de un an, care nu sunt consumabile și al căror preț de achiziționare sau cost de producție este mai mare decât cel indicat în procedurile contabile menționate la articolul 77 se înregistrează în inventar și în conturile de imobilizări.
(2) Vânzarea de active corporale ale Uniunii face obiectul unei publicități adecvate.
(3) Instituțiile Uniunii și agențiile sau organele Uniunii menționate în prezentul titlu capitolul 3 secțiunea 2 adoptă dispoziții privind protejarea activelor incluse în inventarele lor și stabilesc care sunt departamentele administrative responsabile pentru sistemul de inventariere.
Articolul 88
Crearea conturilor de avans
(1) Crearea unui cont de avans și numirea unui administrator al contului de avans fac obiectul unei decizii a contabilului instituției Uniunii în care se precizează condițiile de funcționare și condițiile de utilizare a contului de avans.
(2) Conturile de avans pot fi constituite pentru plata cheltuielilor în cazul în care, din cauza cuantumurilor limitate implicate, este practic imposibil sau ineficient să se efectueze operațiuni de plată în conformitate cu normele generale privind operațiunile de cheltuieli. Cuantumul maxim care poate fi plătit de administratorul contului de avans în astfel de cazuri este stabilit de contabil pentru fiecare tip de cheltuieli în decizia menționată la alineatul (1). Conturile de avans pot fi constituite, de asemenea, pentru colectarea veniturilor.
În domeniul ajutoarelor pentru gestionarea crizelor și al operațiunilor de ajutor umanitar, conturile de avans pot fi utilizate fără stabilirea unor plafoane pentru un interval de timp determinat, după ce au fost justificate în mod corespunzător, cu respectarea nivelului creditelor de plată stabilit de Parlamentul European și de Consiliu la linia bugetară corespunzătoare pentru exercițiul financiar în curs și în conformitate cu normele interne ale Comisiei.
În delegațiile Uniunii, conturile de avans pot fi, de asemenea, utilizate pentru executarea unor plăți în conformitate cu normele generale privind operațiunile de cheltuieli al căror cuantum este limitat la 60 000 EUR pentru fiecare cheltuială, în cazul în care această utilizare este eficientă și eficace în contextul cerințelor locale. Dacă sunt necesare pentru plata cheltuielilor din ambele secțiuni ale bugetului referitoare la Comisie și la SEAE, acestea se constituie sub formă de conturi de avans separate.
Articolul 89
Administrarea conturilor de avans
(1) Administratorii conturilor de avans sunt aleși din rândul funcționarilor sau, dacă este necesar și doar în cazuri bine întemeiate, din rândul altor membri ai personalului sau, în conformitate cu condițiile stabilite în normele interne ale Comisiei, din rândul personalului angajat de Comisie în domeniul ajutoarelor pentru gestionarea crizelor și al operațiunilor de ajutor umanitar, cu condiția ca contractele de muncă ale acestora să garanteze un nivel echivalent de protecție în ceea ce privește răspunderea aplicabilă personalului în conformitate cu articolul 95.
(2) Conturile de avans sunt alimentate sub supravegherea contabilului instituției în cauză a Uniunii și se află în responsabilitatea administratorilor conturilor de avans.
(3) Plățile efectuate sunt urmate de decizii formale finale de lichidare sau de ordine de plată semnate de ordonatorul de credite competent.
Tranzacțiile de avans efectuate în afara normelor generale privind operațiunile de cheltuieli sunt regularizate de ordonatorul de credite până la sfârșitul lunii următoare, astfel încât soldul contabil și soldul bancar să poată fi reconciliate.
(4) Contabilul supraveghează existența fondurilor alocate administratorilor conturilor de avans și evidențele contabile și controlează respectarea termenului stabilit în ceea ce privește regularizarea tranzacțiilor de avans.
CAPITOLUL 5
Răspunderea actorilor financiari
Articolul 90
Retragerea delegării de competențe și suspendarea funcțiilor actorilor financiari
(1) Ordonatorilor de credite competenți li se poate retrage în orice moment, temporar sau definitiv, delegarea sau subdelegarea de către autoritatea care i-a desemnat.
(2) Contabilii sau administratorii conturilor de avans pot fi suspendați din funcție în orice moment, temporar sau definitiv, de către autoritatea care i-a desemnat.
(3) Alineatele (1) și (2) se aplică fără a se aduce atingere eventualelor măsuri disciplinare luate cu privire la actorii financiari menționați la alineatele respective.
Articolul 91
Răspunderea actorilor financiari în cazul activităților ilegale, de fraudă sau de corupție
(1) Prezentul capitol nu aduce atingere răspunderii penale care poate să revină actorilor financiari menționați la articolul 90 în conformitate cu legislația națională aplicabilă și cu dispozițiile în vigoare privind protecția intereselor financiare ale Uniunii și combaterea corupției care implică funcționari ai Uniunii sau ai statelor membre.
(2) Fără a se aduce atingere articolelor 92, 94 și 95 din prezentul regulament, fiecare ordonator de credite competent, contabil sau administrator al contului de avans răspunde disciplinar și pecuniar în conformitate cu prevederile Statutului funcționarilor sau, în cazul membrilor personalului angajat de Comisie în domeniul ajutoarelor pentru gestionarea crizelor și al operațiunilor de ajutor umanitar astfel cum se menționează la articolul 89 alineatul (1) din prezentul regulament, în conformitate cu prevederile contractelor lor de muncă. În eventualitatea unor activități ilegale, de fraudă sau de corupție care pot prejudicia interesele Uniunii, se sesizează autoritățile și organismele desemnate de legislația aplicabilă, în special OLAF.
Articolul 92
Norme aplicabile ordonatorilor de credite
(1) Ordonatorul de credite competent răspunde pecuniar în conformitate cu Statutul funcționarilor.
(2) Răspunderea pecuniară se aplică în special dacă ordonatorul de credite competent, în mod intenționat sau dintr-o neglijență gravă:
(a) |
stabilește creanțe de recuperat sau emite ordine de recuperare, angajează cheltuieli sau semnează un ordin de plată fără respectarea prezentului regulament; |
(b) |
omite să întocmească un document de constatare a unei creanțe, neglijează să emită un ordin de recuperare sau îl emite cu întârziere sau emite cu întârziere un ordin de plată, angajând astfel răspunderea civilă a instituției Uniunii față de terți. |
(3) Un ordonator de credite delegat sau subdelegat care primește o instrucțiune cu forță de constrângere despre care consideră că implică nereguli sau pe care o consideră contrară principiului bunei gestiuni financiare, în special din cauză că instrucțiunea nu poate fi pusă în aplicare cu resursele care i-au fost alocate, informează în scris autoritatea de la care a primit delegarea sau subdelegarea cu privire la aceasta. Dacă instrucțiunea este confirmată în scris, iar confirmarea este primită în timp util și este suficient de clară, făcând trimitere explicită la punctele pe care ordonatorul de credite delegat sau subdelegat le-a contestat, ordonatorul de credite delegat sau subdelegat este exonerat de răspundere. Acesta execută instrucțiunea, cu excepția cazului în care aceasta este în mod evident ilegală sau constituie o încălcare a standardelor de siguranță relevante.
Aceeași procedură se aplică în cazurile în care ordonatorul de credite consideră că o decizie care îi revine implică nereguli sau contravine principiului bunei gestiuni financiare sau în cazurile în care, în cursul executării unei instrucțiuni cu forță de constrângere, ordonatorul de credite constată că circumstanțele cazului ar putea genera o astfel de situație.
Orice instrucțiune confirmată în circumstanțele menționate la prezentul alineat este înregistrată de ordonatorul de credite delegat competent și menționată în raportul său anual de activitate.
(4) În cazul subdelegării în cadrul departamentului său, ordonatorul de credite delegat continuă să fie răspunzător de eficiența și eficacitatea sistemelor interne de gestiune și de control instituite și de alegerea ordonatorului de credite subdelegat.
(5) În cazul subdelegării către șefii delegațiilor Uniunii și către adjuncții lor, ordonatorul de credite delegat este răspunzător de definirea sistemelor interne de gestiune și de control instituite, precum și de asigurarea eficienței și eficacității acestora. Șefii delegațiilor Uniunii sunt responsabili de instituirea și funcționarea în mod adecvat a sistemelor respective, în conformitate cu instrucțiunile ordonatorului de credite delegat, precum și de gestionarea fondurilor și a operațiunilor pe care le desfășoară în cadrul delegației Uniunii din subordinea lor. Înainte de a-și prelua funcția, aceștia participă la cursuri specifice de formare privind sarcinile și responsabilitățile ce le revin ordonatorilor de credite, precum și privind execuția bugetară.
Șefii delegațiilor Uniunii prezintă, în conformitate cu articolul 76 alineatul (3), rapoarte cu privire la responsabilitățile care le revin în temeiul primului paragraf de la prezentul alineat.
În fiecare an, șefii delegațiilor Uniunii oferă ordonatorului de credite delegat al Comisiei o asigurare privind sistemele interne de gestiune și de control instituite în delegațiile lor, precum și cu privire la gestionarea operațiunilor care le sunt subdelegate și la rezultatele acestora, pentru a-i permite ordonatorului de credite să întocmească declarația de asigurare prevăzută la articolul 74 alineatul (9).
Prezentul alineat se aplică, de asemenea, șefilor adjuncți ai delegațiilor Uniunii atunci când acționează în calitate de ordonatori de credite subdelegați în absența șefilor delegațiilor Uniunii.
Articolul 93
Tratarea neregulilor financiare comise de un membru al personalului
(1) Fără a se aduce atingere competențelor OLAF și autonomiei administrative a instituțiilor Uniunii, a organelor Uniunii, a oficiilor europene sau a organelor sau persoanelor cărora li s-a încredințat punerea în aplicare a unor acțiuni specifice în cadrul PESC în temeiul titlului V din TUE în ceea ce privește membrii personalului lor și ținând cont în mod corespunzător de protecția denunțătorilor, comitetul menționat la articolul 145 este sesizat, pentru a emite un aviz cu privire la orice încălcare a prezentului regulament sau a unei dispoziții privind gestiunea financiară ori verificarea operațiunilor care rezultă dintr-o acțiune sau dintr-o omisiune a unui membru al personalului, de către:
(a) |
autoritatea împuternicită să facă numiri responsabilă de chestiuni disciplinare; |
(b) |
ordonatorul de credite competent, inclusiv șefii delegațiilor Uniunii și, în absența acestora, adjuncții lor, care acționează în calitate de ordonatori de credite subdelegați în conformitate cu articolul 60 alineatul (2). |
În cazul în care este informat direct cu privire la o chestiune de către un membru al personalului, comitetul transmite dosarul autorității împuternicite să facă numiri în cadrul instituției Uniunii, organului Uniunii, oficiului european sau organului sau persoanei în cauză și îl informează în acest sens pe membrul personalului. Autoritatea împuternicită să facă numiri poate solicita avizul comitetului cu privire la caz.
(2) Solicitarea unui aviz din partea comitetului în conformitate cu alineatul (1) primul paragraf se însoțește de o descriere a faptelor și a acțiunii sau omisiunii în privința cărora comitetul este chemat să se pronunțe, precum și de documente justificative relevante, inclusiv rapoarte cu privire la eventuale anchete care au avut loc. Ori de câte ori este posibil, informațiile se prezintă sub formă anonimizată.
Înainte de a transmite comitetului o cerere sau orice informație suplimentară, autoritatea împuternicită să facă numiri sau ordonatorul de credite, după caz, îi dă membrului personalului în cauză posibilitatea să își prezinte observațiile, după ce i-au fost notificate documentele justificative menționate la primul paragraf, în măsura în care respectiva notificare nu aduce atingere în mod grav desfășurării unor anchete suplimentare.
(3) În cazurile menționate la alineatul (1) de la prezentul articol, comitetul menționat la articolul 145 este competent să evalueze dacă, pe baza elementelor care i-au fost prezentate în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul articol și a informațiilor suplimentare primite, s-au comis nereguli financiare. Pe baza avizului comitetului, instituția Uniunii, organul Uniunii, oficiul european sau organul sau persoana în cauză decide cu privire la acțiunile ulterioare corespunzătoare, în conformitate cu Statutul funcționarilor. În cazul în care detectează probleme sistemice, comitetul face o recomandare ordonatorului de credite și ordonatorului de credite delegat, cu condiția ca acesta din urmă să nu fie membrul personalului în cauză, precum și auditorului intern.
(4) Atunci când emite avizul menționat la alineatul (1) de la prezentul articol, comitetul este alcătuit din membrii menționați la articolul 145 alineatul (2) primul paragraf literele (a) și (b), precum și din următorii membri suplimentari, care sunt numiți luându-se în considerare necesitatea evitării conflictelor de interese:
(a) |
un reprezentant al autorității împuternicite să facă numiri responsabil de chestiuni disciplinare în cadrul instituției Uniunii, organului Uniunii, oficiului european sau organului sau persoanei în cauză atunci când cazul face obiectul unei sesizări în conformitate cu alineatul (1) primul paragraf litera (a) sau un reprezentant al ordonatorului de credite competent, atunci când cazul face obiectul unei sesizări în conformitate cu alineatul (1) primul paragraf litera (b); |
(b) |
un membru desemnat de Comitetul pentru personal al instituției Uniunii, al organului Uniunii, al oficiului european sau al organului sau al persoanei în cauză; |
(c) |
un membru al serviciului juridic al instituției Uniunii unde lucrează membrul personalului în cauză. |
Atunci când emite avizul menționat la alineatul (1), comitetul îl adresează autorității împuternicite să facă numiri în cadrul instituției Uniunii, organului Uniunii, oficiului european sau organului sau persoanei în cauză.
(5) Comitetul nu are competențe de investigare. Instituția Uniunii, organul Uniunii, oficiul european sau organul sau persoana în cauză cooperează cu comitetul pentru a se asigura că acesta dispune de toate informațiile necesare pentru a-și exprima avizul.
(6) În cazul în care comitetul consideră că respectivul caz este de competența OLAF, acesta, în conformitate cu alineatul (1), transmite fără întârziere dosarul autorității împuternicite să facă numiri relevante și informează de îndată OLAF.
(7) Statele membre sprijină pe deplin Uniunea la punerea în executare a oricăror măsuri luate în temeiul articolului 22 din Statutul funcționarilor în consecința răspunderii care le incumbă agenților temporari cărora li se aplică articolul 2 litera (e) din Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii Europene.
Articolul 94
Norme aplicabile contabililor
Contabilul răspunde disciplinar și pecuniar, în condițiile și în conformitate cu procedurile prevăzute în Statutul funcționarilor. Oricare din următoarele abateri, în special, reprezintă acte susceptibile să îi antreneze răspunderea:
(a) |
pierderea sau deteriorarea fondurilor, a activelor sau a documentelor aflate în păstrarea sa; |
(b) |
modificarea greșită a unor conturi bancare sau a unor conturi curente poștale; |
(c) |
recuperarea sau plata unor cuantumuri care nu sunt conforme cu ordinele de recuperare sau de plată corespunzătoare; |
(d) |
necolectarea veniturilor exigibile. |
Articolul 95
Norme aplicabile administratorilor conturilor de avans
Oricare din următoarele abateri ale administratorului contului de avans, în special, reprezintă acte susceptibile să îi antreneze răspunderea:
(a) |
pierderea sau deteriorarea fondurilor, a activelor sau a documentelor aflate în păstrarea sa; |
(b) |
incapacitatea de a furniza documente justificative adecvate cu privire la plățile pe care le-a efectuat; |
(c) |
efectuarea de plăți către alți beneficiari decât cei îndreptățiți la astfel de plăți; |
(d) |
necolectarea veniturilor exigibile. |
CAPITOLUL 6
Operațiuni de venituri
Articolul 96
Resurse proprii
(1) Estimarea veniturilor alcătuite din resursele proprii prevăzute în Decizia (UE, Euratom) 2020/2053 se înregistrează în buget în euro. Punerea la dispoziție a resurselor proprii aferente se efectuează în conformitate cu Regulamentele (UE, Euratom) nr. 609/2014 și (UE, Euratom) 2021/770.
(2) Ordonatorul de credite stabilește un calendar indicativ referitor la punerea la dispoziția Comisiei a resurselor proprii definite în Decizia (UE, Euratom) 2020/2053.
Resursele proprii se stabilesc și se recuperează în conformitate cu normele adoptate în temeiul deciziei menționate.
Din punct de vedere contabil, ordonatorul de credite emite un ordin de recuperare a creditelor și debitează contul de resurse proprii menționat în Regulamentele (UE, Euratom) nr. 609/2014 și (UE, Euratom) 2021/770.
Articolul 97
Estimarea creanțelor
(1) Atunci când dispune de suficiente informații cu privire la o măsură sau o situație care este posibil să dea naștere unei creanțe față de Uniune, ordonatorul de credite competent efectuează o estimare a creanței respective.
(2) Cuantumul estimativ al creanței este ajustat de către ordonatorul de credite competent de îndată ce acesta ia notă de un eveniment care modifică măsura sau situația care a condus la efectuarea estimării.
În momentul emiterii ordinului de recuperare cu privire la o măsură sau o situație care a condus anterior la efectuarea unei estimări a creanțelor, estimarea respectivă este ajustată în mod corespunzător de către ordonatorul de credite competent.
Atunci când ordinul de recuperare este întocmit pentru același cuantum ca și estimarea inițială, valoarea estimativă a creanțelor se reduce la zero.
(3) Prin derogare de la alineatul (1), resursele proprii definite în Decizia (UE, Euratom) 2020/2053, care sunt plătite la intervale fixe de statele membre, nu fac obiectul unei estimări a creanțelor înainte de punerea la dispoziția Comisiei a cuantumurilor în cauză de către statele membre. Ordonatorul de credite competent emite un ordin de recuperare cu privire la cuantumurile respective.
Articolul 98
Constatarea creanțelor
(1) În vederea constatării unei creanțe, ordonatorul de credite competent:
(a) |
verifică existența datoriei; |
(b) |
determină sau verifică realitatea și cuantumul datoriei; și |
(c) |
verifică îndeplinirea condițiilor de exigibilitate a creanței. |
Constatarea unei creanțe constituie recunoașterea dreptului Uniunii asupra unui debitor și stabilirea dreptului de a cere debitorului în cauză plata datoriei.
(2) O creanță identificată ca fiind certă, lichidă și exigibilă se constată printr-un ordin de recuperare prin care ordonatorul de credite competent îi dă dispoziție contabilului să recupereze cuantumul. Acesta este urmat de o notă de debit trimisă debitorului, cu excepția cazurilor în care se renunță imediat la recuperarea creanței, în conformitate cu alineatul (4) al doilea paragraf. Atât ordinul de recuperare, cât și nota de debit sunt întocmite de ordonatorul de credite competent.
Ordonatorul de credite trimite nota de debit imediat după ce se constată creanța și cel mai târziu în termen de cinci ani din momentul în care instituția Uniunii a fost, în mod normal, în măsură să își invoce creanța. Acest termen nu se aplică atunci când ordonatorul de credite competent stabilește că, în ciuda eforturilor pe care le-a depus instituția Uniunii, întârzierea acțiunii este imputabilă conduitei debitorului.
(3) Pentru constatarea unei creanțe, ordonatorul de credite competent se asigură că:
(a) |
creanța este certă, în sensul că nu este condiționată; |
(b) |
creanța este lichidă, exprimată exact în unități monetare; |
(c) |
creanța este exigibilă și nu face obiectul niciunui termen de plată; |
(d) |
informațiile privind debitorul sunt corecte; |
(e) |
cuantumul este contabilizat la postul bugetar corect; |
(f) |
documentele justificative sunt conforme; și |
(g) |
se respectă principiul bunei gestiuni financiare, în special în ceea ce privește criteriile menționate la articolul 101 alineatul (2) primul paragraf litera (a) sau (b). |
(4) Nota de debit informează debitorul că:
(a) |
Uniunea a constatat creanța; |
(b) |
în cazul plății datoriei înainte de scadența specificată în nota de debit, nu se percepe dobândă penalizatoare; |
(c) |
în cazul neplății datoriei până la scadența menționată la litera (b) de la prezentul paragraf, datoria este purtătoare de dobândă la rata menționată la articolul 99, fără a se aduce atingere niciunei reglementări specifice aplicabile; |
(d) |
în cazul neplății datoriei până la scadența menționată la litera (b), instituția Uniunii recuperează creanța fie prin compensare, fie prin executarea garanțiilor depuse în avans; |
(e) |
în circumstanțe excepționale, contabilul poate recupera creanța prin compensare înainte de scadența menționată la litera (b), în cazul în care este necesar să se protejeze interesele financiare ale Uniunii, atunci când acesta are motive întemeiate să considere că cuantumul datorat Uniunii ar putea fi pierdut, după ce debitorul a fost informat cu privire la motive și la data recuperării prin compensare; |
(f) |
dacă, după ce a luat toate măsurile prevăzute la prezentul paragraf literele (a)-(e), cuantumul nu a fost recuperat integral, instituția Uniunii efectuează recuperarea prin executarea unei decizii obținute fie în conformitate cu articolul 100 alineatul (2), fie printr-o acțiune în justiție. |
În cazul în care, în urma verificării datelor despre debitor sau pe baza altor informații relevante disponibile la momentul respectiv, este clar că datoria se încadrează în cazurile menționate la articolul 101 alineatul (2) primul paragraf litera (a) sau (b) sau că nota de debit nu a fost trimisă în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul articol, ordonatorul de credite decide, după ce a constatat creanța, să renunțe în mod direct la recuperarea creanței, în conformitate cu articolul 101, fără a mai trimite o notă de debit, cu acordul contabilului.
În toate celelalte cazuri, ordonatorul de credite imprimă nota de debit și o trimite debitorului. Contabilul este informat cu privire la expedierea notei de debit prin sistemul de informare financiară.
(5) Cuantumurile plătite în mod necuvenit se recuperează.
Articolul 99
Dobânda penalizatoare
(1) Fără a aduce atingere niciunei dispoziții specifice care derivă din aplicarea reglementărilor specifice, orice creanță neplătită la scadența prevăzută la articolul 98 alineatul (4) primul paragraf litera (b) este purtătoare de dobândă în conformitate cu alineatele (2) și (3) de la prezentul articol.
(2) Cu excepția cazului menționat la alineatul (4) de la prezentul articol, rata dobânzii pentru creanțele neplătite la scadența menționată la articolul 98 alineatul (4) primul paragraf litera (b) este rata utilizată de Banca Centrală Europeană pentru principalele sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în vigoare în prima zi calendaristică a lunii în care datoria devine scadentă, majorată cu:
(a) |
opt puncte procentuale în cazul în care evenimentul generator este un contract de achiziție de produse sau un contract de achiziție de servicii; |
(b) |
trei puncte procentuale și jumătate în toate celelalte cazuri. |
(3) Dobânda se calculează de la data calendaristică următoare scadenței menționate la articolul 98 alineatul (4) primul paragraf litera (b) până la data calendaristică la care creanța este plătită integral.
Ordinul de recuperare corespunzător cuantumului dobânzii penalizatoare se emite atunci când respectiva dobândă este efectiv încasată.
(4) În cazul amenzilor sau al altor sancțiuni, rata dobânzii pentru creanțele neplătite sau neacoperite de o garanție financiară considerată acceptabilă de contabilul Comisiei până la termenul stabilit în decizia instituției Uniunii care impune o amendă sau o altă sancțiune este rata utilizată de Banca Centrală Europeană pentru principalele sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în vigoare în prima zi calendaristică a lunii în care s-a adoptat decizia de impunere a unei amenzi sau a unei alte sancțiuni, majorată cu trei puncte procentuale și jumătate.
În cazul în care Curtea de Justiție a Uniunii Europene, exercitându-și competența prevăzută la articolul 261 din TFUE, majorează cuantumul unei amenzi sau al unei alte sancțiuni, dobânda pentru cuantumul majorării începe să curgă de la data pronunțării hotărârii Curții.
(5) În cazurile în care rata globală a dobânzii este negativă, dobânda se stabilește la zero la sută.
Articolul 100
Ordonanțarea recuperărilor
(1) Ordonatorul de credite competent dă dispoziție contabilului, prin emiterea unui ordin de recuperare, să recupereze o creanță pe care a constatat-o respectivul ordonator de credite competent (denumită în continuare „ordonanțarea recuperărilor”).
(2) O instituție a Uniunii poate constata în mod oficial o creanță imputabilă altor persoane decât statele membre printr-o decizie care constituie titlu executoriu în înțelesul articolului 299 din TFUE.
În situații excepționale, justificate de protecția eficientă și oportună a intereselor financiare ale Uniunii, celelalte instituții ale Uniunii pot solicita Comisiei să adopte o astfel de decizie executorie în beneficiul lor în legătură cu creanțele generate în relația cu personalul sau în relație cu membri sau foști membri ai unei instituții a Uniunii, cu condiția ca respectivele instituții să fi convenit cu Comisia modalitățile practice de aplicare a prezentului articol.
Sunt considerate situații excepționale cazurile în care nu există nicio perspectivă de recuperare a creanței de către instituția Uniunii în cauză prin intermediul unei plăți voluntare sau prin compensare, astfel cum se prevede la articolul 101 alineatul (1), iar condițiile de renunțare la recuperarea creanței în temeiul articolului 101 alineatele (2) și (3) nu sunt îndeplinite. În toate cazurile, decizia executorie specifică faptul că sumele revendicate se înregistrează în secțiunea din buget aferentă instituției respective a Uniunii, care acționează în calitate de ordonator de credite. Venitul se înscrie ca venit general, cu excepția situației în care constituie venit alocat, astfel cum se prevede la articolul 21 alineatul (3).
Instituția solicitantă a Uniunii informează Comisia cu privire la orice eveniment care ar putea afecta recuperarea și intervine în sprijinul Comisiei în cazul exercitării unei căi de atac împotriva deciziei executorii.
Articolul 101
Norme privind recuperările
(1) Contabilul se ocupă de ordinele de recuperare a creanțelor constatate în mod corespunzător de ordonatorul de credite competent. Contabilul depune toate eforturile pentru a se asigura că Uniunea își încasează veniturile și se asigură că drepturile Uniunii sunt respectate.
Rambursarea parțială de către un debitor care face obiectul mai multor ordine de recuperare se impută în primul rând asupra creanței celei mai vechi, cu excepția cazului în care se specifică altfel de către debitor. Orice plată parțială acoperă mai întâi dobânda.
Contabilul recuperează cuantumurile datorate bugetului prin compensarea lor în conformitate cu articolul 102.
(2) Ordonatorul de credite competent poate renunța integral sau parțial la o creanță constatată numai în următoarele cazuri:
(a) |
atunci când costurile previzibile ale recuperării ar depăși cuantumul care trebuie recuperat, iar renunțarea nu ar dăuna imaginii Uniunii; |
(b) |
atunci când creanța nu poate fi recuperată din cauza vechimii ei, din cauza depășirii termenului de expediere a notei de debit definit la articolul 98 alineatul (2), din cauza insolvabilității debitorului ori ca urmare a altor proceduri de insolvență; |
(c) |
atunci când recuperarea nu este conformă cu principiul proporționalității. |
Atunci când intenționează să renunțe, total sau parțial, la recuperarea unei creanțe constatate, ordonatorul de credite competent se asigură că renunțarea este corectă și conformă cu principiul bunei gestiuni financiare și cu principiul proporționalității. Decizia de renunțare la recuperare se motivează. Ordonatorul de credite poate delega competența de a lua respectiva decizie.
(3) În cazurile menționate la alineatul (2) primul paragraf litera (c), ordonatorul de credite competent acționează în conformitate cu procedurile instituite în prealabil în cadrul instituției Uniunii de care aparține și aplică, în toate circumstanțele, următoarele criterii obligatorii:
(a) |
faptele, ținând cont de gravitatea neregulii care generează constatarea creanței (fraudă, recidivă, intenție, diligență, bună-credință, eroare manifestă); |
(b) |
impactul pe care renunțarea la recuperare l-ar avea asupra funcționării Uniunii și asupra intereselor financiare ale acesteia (suma în cauză, riscul de stabilire a unui precedent, subminarea autorității legii). |
(4) În funcție de circumstanțele cazului, ordonatorul de credite competent ține seama, după caz, de următoarele criterii suplimentare:
(a) |
orice denaturare a concurenței care ar fi cauzată de renunțarea la recuperare; |
(b) |
daunele economice și sociale care ar fi cauzate de recuperarea integrală a creanței. |
(5) Fiecare instituție a Uniunii transmite în fiecare an Parlamentului European și Consiliului un raport privind renunțările acordate de aceasta în conformitate cu alineatele (2), (3) și (4) de la prezentul articol. Informațiile privind renunțările inferioare cuantumului de 60 000 EUR sunt furnizate sub formă de cuantum total. În cazul Comisiei, raportul respectiv se anexează la rezumatul rapoartelor anuale de activitate menționate la articolul 74 alineatul (9).
(6) Ordonatorul de credite competent poate anula, integral sau parțial, o creanță constatată. Anularea parțială a unei creanțe constatate nu presupune renunțarea la cealaltă parte a dreptului constatat al Uniunii.
În cazul unei erori, ordonatorul de credite competent anulează total sau parțial creanța constatată și motivează corespunzător această decizie.
Fiecare instituție a Uniunii stabilește în normele sale interne condițiile și procedura de delegare a competenței de anulare a unei creanțe constatate.
(7) Responsabilitatea principală pentru realizarea controalelor și a auditurilor și pentru recuperarea cuantumurilor cheltuite în mod necuvenit, astfel cum se prevede în normele sectoriale, revine statelor membre. În măsura în care statele membre detectează și corectează nereguli în nume propriu, acestea sunt scutite de aplicarea unor corecții financiare de către Comisie cu privire la respectivele nereguli.
(8) Comisia aplică corecții financiare statelor membre pentru a exclude din finanțarea din bugetul Uniunii cheltuielile care sunt efectuate cu încălcarea legislației aplicabile. Comisia își bazează corecțiile financiare pe identificarea cuantumurilor cheltuite în mod necuvenit și a implicațiilor financiare asupra bugetului. În cazul în care aceste cuantumuri nu pot fi identificate cu exactitate, Comisia poate aplica corecții extrapolate sau forfetare, în conformitate cu normele sectoriale.
Atunci când decide cuantumul unei corecții financiare, Comisia ia în considerare natura și gravitatea încălcării legislației aplicabile și implicațiile financiare asupra bugetului, inclusiv deficiențele identificate la nivelul sistemelor de gestiune și de control.
Criteriile pentru stabilirea corecțiilor financiare și procedura care trebuie urmată pot fi prevăzute în norme sectoriale.
(9) Metodologia pentru aplicarea corecțiilor extrapolate sau forfetare se stabilește în conformitate cu normele sectoriale, pentru a permite Comisiei să protejeze interesele financiare ale Uniunii.
Articolul 102
Recuperarea prin compensare
(1) În cazul în care debitorul are asupra Uniunii sau asupra unei agenții executive, atunci când aceasta execută bugetul, o creanță care este certă, în înțelesul articolului 98 alineatul (3) litera (a), lichidă și exigibilă pentru o sumă stabilită printr-un ordin de plată, contabilul recuperează prin compensare creanța constatată, după ajungerea la scadența menționată la articolul 98 alineatul (4) primul paragraf litera (b).
În circumstanțe excepționale, atunci când este necesar să se protejeze interesele financiare ale Uniunii, iar contabilul are motive întemeiate să considere că suma datorată Uniunii ar fi pierdută, acesta poate recupera creanțele prin compensare înainte de ajungerea la scadența menționată la articolul 98 alineatul (4) primul paragraf litera (b).
Contabilul poate, de asemenea, să recupereze creanțele prin compensare înainte de ajungerea la scadența menționată la articolul 98 alineatul (4) primul paragraf litera (b), în cazul în care debitorul este de acord.
(2) Înainte de efectuarea unei recuperări în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol, contabilul consultă ordonatorul de credite competent și informează debitorii implicați, inclusiv cu privire la căile de atac, în conformitate cu articolul 134.
Atunci când debitorul este o autoritate națională sau una dintre entitățile administrative ale acesteia, contabilul informează, de asemenea, statul membru respectiv cu privire la intenția sa de a recurge la recuperare prin compensare, cu cel puțin 10 zile lucrătoare înainte de a acționa. Cu toate acestea, de comun acord cu statul membru sau cu entitatea administrativă în cauză, contabilul poate efectua recuperarea prin compensare înainte de ajungerea la scadență.
(3) Compensarea menționată la alineatul (1) are același efect ca și o plată și eliberează Uniunea de cuantumul datoriei și, dacă este cazul, de dobânda datorată.
(4) Deschiderea procedurii de insolvență nu aduce atingere dreptului contabilului de a efectua o recuperare prin compensare, astfel cum se menționează la alineatul (1).
Articolul 103
Procedura de recuperare în urma neefectuării plății în mod voluntar
(1) Fără a se aduce atingere articolului 102, în cazul în care creanța nu a fost recuperată integral până la scadența menționată la articolul 98 alineatul (4) primul paragraf litera (b), contabilul informează ordonatorul de credite competent și inițiază fără întârziere procedura de recuperare prin orice mijloace legale, inclusiv, dacă este cazul, prin executarea unor garanții depuse în avans.
(2) Fără a se aduce atingere articolului 102, în cazul în care nu se poate utiliza metoda de recuperare menționată la alineatul (1) de la prezentul articol, iar debitorul nu plătește ca răspuns la o scrisoare de punere în întârziere trimisă de contabil, contabilul efectuează recuperarea prin executarea unei decizii obținute fie în conformitate cu articolul 100 alineatul (2), fie printr-o acțiune juridică.
Articolul 104
Termenul suplimentar pentru efectuarea plății
Contabilul, în colaborare cu ordonatorul de credite competent, poate acorda un termen suplimentar pentru efectuarea plății numai la cererea scrisă și motivată corespunzător a debitorului și sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiții:
(a) |
debitorul se angajează să plătească dobândă, la rata specificată la articolul 99, pentru întreaga perioadă suplimentară acordată, începând cu data scadenței prevăzută la articolul 98 alineatul (4) primul paragraf litera (b); |
(b) |
pentru protejarea drepturilor Uniunii, debitorul depune o garanție financiară, acceptată de contabilul instituției Uniunii, care acoperă creanța exigibilă, atât în ceea ce privește principalul, cât și dobânda. |
Garanția menționată la primul paragraf litera (b) poate fi înlocuită cu o garanție personală și solidară depusă de un terț aprobată de contabilul instituției Uniunii.
În circumstanțe excepționale, în urma unei solicitări din partea debitorului, contabilul poate renunța la cerința de depunere a garanției menționate la primul paragraf litera (b) în cazul în care, pe baza evaluării sale, debitorul este dispus și în măsură să efectueze plata în perioada suplimentară, dar nu poate depune o astfel de garanție și se află într-o situație de dificultăți financiare.
Articolul 105
Termenul de prescripție
(1) Fără a se aduce atingere dispozițiilor reglementărilor specifice și aplicării Deciziei (UE, Euratom) 2020/2053, creanțele Uniunii asupra terților și creanțele terților asupra Uniunii fac obiectul unui termen de prescripție de cinci ani.
(2) Termenul de prescripție pentru creanțele Uniunii asupra terților începe să curgă la ajungerea la scadența menționată la articolul 98 alineatul (4) primul paragraf litera (b).
Termenul de prescripție pentru creanțele terților asupra Uniunii începe să curgă la data la care este exigibilă plata creanței terțului în cauză, în conformitate cu angajamentul juridic corespunzător.
(3) Termenul de prescripție pentru creanțele Uniunii asupra terților este întrerupt prin orice act al unei instituții a Uniunii sau al unui stat membru care acționează la solicitarea unei instituții a Uniunii, notificat terțului și vizând recuperarea creanței.
Termenul de prescripție pentru creanțele terților față de Uniune este întrerupt prin orice act notificat Uniunii de către creditorii acesteia, sau în numele acestora, care vizează recuperarea creanței.
(4) Un nou termen de prescripție de cinci ani începe să curgă în ziua următoare întreruperilor menționate la alineatul (3).
(5) Orice acțiune în justiție referitoare la o creanță, astfel cum este menționată la alineatul (2), inclusiv acțiunile introduse în fața unei instanțe care declară ulterior că nu are competență în materie, întrerupe termenul de prescripție. Un nou termen de prescripție de cinci ani începe să curgă numai de la data pronunțării unei hotărâri cu forță de res judicata sau de la data la care se ajunge la o soluționare extrajudiciară a aceleiași acțiuni între aceleași părți.
(6) Atunci când contabilul acordă debitorului un termen de plată suplimentar, în conformitate cu articolul 104, aceasta se consideră a fi o întrerupere a termenului de prescripție. Un nou termen de prescripție de cinci ani începe să curgă în ziua următoare expirării termenului de plată prelungit.
(7) Creanțele Uniunii nu se recuperează după expirarea termenului de prescripție, astfel cum este prevăzut la alineatele (2)-(6).
Articolul 106
Tratamentul național al creanțelor deținute de Uniune
În cazul unor proceduri de insolvență, creanțele deținute de Uniune beneficiază de același tratament preferențial ca și creanțele de aceeași natură deținute de organisme publice din statele membre în care se desfășoară procedurile de recuperare.
Articolul 107
Amenzi, alte sancțiuni și dobânzi acumulate impuse de instituțiile Uniunii
(1) Sumele provenite din amenzi, alte sancțiuni, precum și eventualele dobânzi acumulate sau alte venituri generate de acestea nu se înregistrează în buget atât timp cât deciziile care le-au impus fac sau ar putea încă face obiectul unei căi de atac în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.
(2) Sumele menționate la alineatul (1) se înregistrează în buget cât mai curând posibil după epuizarea tuturor căilor de atac. În circumstanțe excepționale justificate în mod corespunzător sau în cazul în care epuizarea tuturor căilor de atac are loc după data de 1 septembrie a exercițiului financiar în curs, sumele se pot înregistra în buget în exercițiul financiar următor.
În sensul articolului 48 alineatul (2) litera (b), sumele necesare menționate la alineatul (1) de la prezentul articol pot fi înregistrate în buget până la sfârșitul exercițiului financiar următor.
Sumele care, în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, urmează să fie rambursate entității care le-a plătit nu se înregistrează în buget.
(3) Alineatul (1) nu se aplică deciziilor referitoare la închiderea conturilor sau la corecțiile financiare.
Articolul 108
Recuperarea amenzilor și a altor sancțiuni impuse de instituțiile Uniunii
(1) În cazul în care se introduce o acțiune în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene împotriva unei decizii prin care o instituție a Uniunii impune o amendă sau o altă sancțiune în temeiul TFUE sau al Tratatului Euratom și până la epuizarea tuturor căilor de atac, debitorul fie plătește cu titlu provizoriu cuantumurile respective în contul bancar desemnat de contabilul Comisiei, fie depune o garanție financiară acceptată de contabilul Comisiei. Garanția este independentă de obligația plății unei amenzi sau a altei sancțiuni și se execută la cerere. Aceasta acoperă principalul creanței și dobânda pe care debitorul trebuie să o plătească, în cazul menționat la alineatul (3) litera (b), la rata utilizată de Banca Centrală Europeană pentru principalele sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în vigoare în prima zi calendaristică a lunii în care s-a adoptat decizia de impunere a unei amenzi sau a unei alte sancțiuni, majorată cu un punct procentual și jumătate, începând cu termenul stabilit în decizia instituției Uniunii care impune o amendă sau o altă sancțiune.
(2) Comisia poate investi cuantumurile primite cu titlu provizoriu în active financiare, acordând prioritate obiectivului de a asigura securitatea și lichiditatea fondurilor în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare.
(3) După epuizarea tuturor căilor de atac și în cazul în care amenda sau altă sancțiune a fost confirmată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene sau în cazul în care decizia de a impune o astfel de amendă sau o altă sancțiune nu mai poate face obiectul unei căi de atac în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, se ia una dintre următoarele măsuri:
(a) |
cuantumurile încasate cu titlu provizoriu și alte sume generate de acestea se înregistrează în buget în conformitate cu articolul 107 alineatul (2); |
(b) |
în cazul în care s-a depus o garanție financiară, aceasta se execută, iar cuantumurile corespunzătoare se înregistrează în buget. |
În cazul în care cuantumul amenzii sau al altei sancțiuni a fost majorat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, prezentul alineat primul paragraf literele (a) și (b) se aplică în limita cuantumurilor prevăzute în decizia inițială a instituției Uniunii sau, dacă este cazul, în limita cuantumului prevăzut într-o hotărâre anterioară pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cadrul aceleiași proceduri. Contabilul Comisiei colectează cuantumul corespunzător majorării și dobânda datorată, astfel cum se prevede la articolul 99 alineatul (4), care se înregistrează în buget.
(4) În cazul în care amenda sau o altă sancțiune a fost anulată sau cuantumul ei a fost redus, se ia una dintre următoarele măsuri:
(a) |
cuantumurile încasate cu titlu provizoriu sau, în cazul unei reduceri, cota relevantă din acestea se rambursează terțului în cauză; |
(b) |
în cazul în care s-a depus o garanție financiară, aceasta se eliberează în consecință. |
Cuantumul sau cota relevantă din acesta menționată la primul paragraf litera (a) se majorează cu o dobândă calculată la rata utilizată de Banca Centrală Europeană pentru principalele sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în vigoare în prima zi calendaristică a lunii în care s-a adoptat decizia de impunere a unei amenzi sau a unei alte sancțiuni, majorată cu un punct procentual și jumătate.
Rambursările în temeiul primului paragraf litera (a) de la prezentul alineat se efectuează în termen de 60 de zile de la anularea sau reducerea amenzii sau a altei sancțiuni, cu excepția cazului în care documentele justificative necesare nu au fost prezentate în timp util pentru identificarea părții terțe în cauză sau a contului său bancar. După expirarea termenului respectiv, creditorul are dreptul la plata unei dobânzi, în conformitate cu condițiile stabilite la articolul 116 alineatul (5).
Articolul 109
Dobânzi compensatorii
Fără a se aduce atingere articolului 99 alineatul (2) și articolului 116 alineatul (5) și pentru alte cazuri decât amenzile și alte sancțiuni astfel cum sunt menționate la articolele 107 și 108, în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene sau ca urmare a unei soluționări pe cale amiabilă, rata dobânzii este rata utilizată de Banca Centrală Europeană pentru principalele sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni. Rata dobânzii nu poate fi negativă. Dobânda se calculează de la data plății cuantumului care trebuie rambursat până la data la care este prevăzută rambursarea.
În cazurile în care rata globală a dobânzii este negativă, dobânda se stabilește la zero la sută.
CAPITOLUL 7
Operațiuni de cheltuieli
Articolul 110
Deciziile de finanțare
(1) Un angajament bugetar este precedat de o decizie de finanțare adoptată de instituția Uniunii sau de autoritatea delegată de către aceasta. Deciziile de finanțare sunt anuale sau multianuale.
Primul paragraf de la prezentul alineat nu se aplică în cazul creditelor destinate funcționării fiecărei instituții a Uniunii conform autonomiei sale administrative care pot fi executate în absența unui act de bază în conformitate cu articolul 58 alineatul (2) litera (e), în cazul cheltuielilor aferente sprijinului administrativ și al contribuțiilor acordate organelor Uniunii menționate la articolele 70 și 71.
(2) Decizia de finanțare constituie, în același timp, programul de lucru anual sau multianual și se adoptă, după caz, cât mai curând posibil după adoptarea proiectului de buget și, în principiu, cel târziu la data de 31 martie a exercițiului de execuție. În cazul în care actul de bază relevant prevede modalități specifice pentru adoptarea unei decizii de finanțare sau a unui program de lucru sau a ambelor, modalitățile respective se aplică părții din decizia de finanțare care constituie programul de lucru, în conformitate cu cerințele actului de bază respectiv. Partea care constituie programul de lucru se publică pe site-ul instituției în cauză a Uniunii imediat după ce acest program este adoptat și înainte de a fi pus în aplicare.
Decizia de finanțare precizează cuantumul total vizat și conține o descriere a acțiunilor care urmează să fie finanțate. În aceasta se precizează:
(a) |
actul de bază și linia bugetară; |
(b) |
obiectivele urmărite și rezultatele preconizate; |
(c) |
metodele de execuție; |
(d) |
orice informație suplimentară prevăzută în actul de bază în ceea ce privește programul de lucru. |
(3) În plus față de elementele menționate la alineatul (2), decizia de finanțare stabilește următoarele:
(a) |
în cazul granturilor: tipul de solicitanți vizați de cererea de propuneri sau de procedura de atribuire directă și pachetul bugetar global rezervat granturilor; |
(b) |
în cazul achizițiilor: pachetul bugetar global rezervat achizițiilor; |
(c) |
pentru contribuțiile la fondurile fiduciare ale Uniunii menționate la articolul 238: creditele rezervate fondului fiduciar pentru exercițiul respectiv, împreună cu sumele planificate pe durata sa de la buget, precum și de la alți donatori; |
(d) |
în cazul premiilor: tipul de participanți vizați de concurs, pachetul bugetar global rezervat concursului și o trimitere specifică la premiile cu o valoare unitară de cel puțin 1 000 000 EUR; |
(e) |
pentru instrumentele financiare: cuantumul alocat instrumentului financiar; |
(f) |
în cazul gestiunii indirecte: persoana sau entitatea care execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) sau criteriile care trebuie folosite pentru selectarea persoanei sau a entității respective; |
(g) |
în cazul contribuțiilor la mecanismele sau platformele de finanțare mixtă: cuantumul alocat mecanismului sau platformei de finanțare mixtă și lista entităților participante la mecanismul sau platforma de finanțare mixtă; |
(h) |
în cazul garanțiilor bugetare: cuantumul provizionării anuale și, atunci când este cazul, cuantumul garanției bugetare care urmează să fie eliberat. |
(4) Ordonatorul de credite delegat poate adăuga informații suplimentare considerate adecvate fie în respectiva decizie de finanțare care constituie programul de lucru, fie în orice alt document publicat pe site-ul instituției Uniunii.
O decizie de finanțare multianuală trebuie să fie în concordanță cu programarea financiară menționată la articolul 41 alineatul (2) și să precizeze faptul că punerea în aplicare a deciziei este condiționată de disponibilitatea creditelor bugetare pentru exercițiile financiare respective, după adoptarea bugetului sau după cum se prevede în sistemul doisprezecimilor provizorii.
(5) Fără a se aduce atingere niciunei dispoziții specifice a unui act de bază, orice modificare semnificativă a unei decizii de finanțare deja adoptate urmează aceeași procedură ca și decizia inițială.
Articolul 111
Operațiuni de cheltuieli
(1) Fiecare cheltuială se angajează, se lichidează, se ordonanțează și se plătește.
La expirarea termenelor prevăzute la articolul 114, soldul neutilizat al angajamentelor bugetare este dezangajat.
Atunci când execută operațiuni, ordonatorul de credite competent se asigură că cheltuiala este conformă cu dispozițiile tratatelor, ale bugetului, ale prezentului regulament și ale altor acte legislative adoptate în temeiul tratatelor, precum și cu principiul bunei gestiuni financiare.
(2) Angajamentele bugetare se constituie și angajamentele juridice se asumă de același ordonator de credite, cu excepția cazurilor justificate. În special, în domeniul ajutoarelor pentru gestionarea crizelor și al operațiunilor de ajutor umanitar, angajamentele juridice pot fi asumate de șefii delegațiilor Uniunii sau, în absența acestora, de adjuncții lor, pe baza instrucțiunilor primite de la ordonatorul de credite competent al Comisiei, care rămâne, cu toate acestea, pe deplin răspunzător pentru operațiunea subiacentă. Personalul angajat de Comisie în domeniul ajutoarelor pentru gestionarea crizelor și al operațiunilor de ajutor umanitar poate semna angajamente juridice privind plățile executate din conturile de avans cu o valoare de maximum 2 500 EUR.
Ordonatorul de credite competent constituie un angajament bugetar înainte de a-și asuma un angajament juridic față de terți, de a constitui provizioane pentru datoriile financiare menționate la articolul 214 sau de a transfera fonduri într-un fond fiduciar al Uniunii menționat la articolul 238.
Al doilea paragraf de la prezentul alineat nu se aplică:
(a) |
angajamentelor juridice încheiate în urma unei declarații cu privire la o criză în cadrul planului de continuitate a activității, în conformitate cu procedurile adoptate de Comisie sau de orice altă instituție a Uniunii în temeiul autonomiei sale administrative; |
(b) |
în cazul operațiunilor de ajutor umanitar, al operațiunilor de protecție civilă și al ajutoarelor pentru gestionarea crizelor, atunci când pentru desfășurarea eficientă a intervenției Uniunii este necesară asumarea imediată de către Uniune a unui angajament juridic cu terți și dacă nu este posibilă constituirea în prealabil a unui angajament bugetar individual; |
(c) |
donațiilor nefinanciare. |
În cazurile menționate la al treilea paragraf litera (b), angajamentul bugetar se constituie fără întârziere după încheierea unui angajament juridic cu terții.
(3) Ordonatorul de credite competent lichidează cheltuielile prin acceptarea faptului că o cheltuială este înregistrată în buget, după ce verifică documentele justificative care atestă dreptul creditorului, în conformitate cu condițiile stabilite în angajamentul juridic, atunci când există un angajament juridic. În acest scop, ordonatorul de credite competent:
(a) |
verifică existența dreptului creditorului; |
(b) |
determină sau verifică realitatea și cuantumul creanței acordând mențiunea „conform cu realitatea”; |
(c) |
verifică îndeplinirea condițiilor de exigibilitate a creanței. |
În pofida primului paragraf, lichidarea cheltuielilor se aplică, de asemenea, rapoartelor intermediare sau finale care nu sunt asociate unei cereri de plată, caz în care impactul asupra sistemului contabil este limitat la contabilitatea generală.
(4) Decizia de lichidare este exprimată prin semnătură electronică securizată, în conformitate cu articolul 149, de către ordonatorul de credite sau de către un angajat competent din punct de vedere tehnic împuternicit în mod corespunzător printr-o decizie oficială a ordonatorului de credite sau, în mod excepțional, pentru circuitul pe hârtie, ia forma unei ștampile care cuprinde și semnătura respectivă.
Prin mențiunea „conform cu realitatea”, ordonatorul de credite competent sau angajatul competent din punct de vedere tehnic, împuternicit în mod corespunzător de către ordonatorul de credite competent, certifică faptul că:
(a) |
pentru prefinanțări: sunt îndeplinite condițiile impuse în angajamentul juridic pentru plata prefinanțărilor; |
(b) |
pentru plățile intermediare și plata soldului în cazul contractelor: serviciile prevăzute în contract au fost prestate în mod corespunzător, produsele au fost livrate în mod corespunzător sau lucrările au fost realizate în mod corespunzător; |
(c) |
pentru plățile intermediare și plata soldului în cazul granturilor: acțiunea sau programul de lucru desfășurat de către beneficiar respectă din toate punctele de vedere acordul de grant, iar, atunci când este cazul, costurile declarate de beneficiar sunt eligibile. |
În cazurile menționate la al doilea paragraf litera (c), estimările de costuri nu se consideră că respectă condițiile de eligibilitate prevăzute la articolul 189 alineatul (3). Același principiu se aplică și pentru rapoartele intermediare și finale care nu sunt asociate unei cereri de plată.
(5) Pentru a ordonanța cheltuielile, ordonatorul de credite competent, după ce verifică disponibilitatea creditelor, emite un ordin de plată pentru a da dispoziție contabilului să plătească cuantumul unei cheltuieli care a fost lichidată anterior.
Atunci când se efectuează plăți periodice pentru serviciile prestate, inclusiv pentru serviciile de închiriere sau pentru livrarea de bunuri, ordonatorul de credite poate decide, în funcție de analiza riscurilor pe care o efectuează, aplicarea unui sistem de debitare directă dintr-un cont de avans. Aplicarea unui astfel de sistem poate fi, de asemenea, decisă în cazul în care contabilul autorizează în mod expres acest lucru în temeiul articolului 86 alineatul (3).
Articolul 112
Tipuri de angajamente bugetare
(1) Angajamentele bugetare se încadrează în una dintre următoarele categorii:
(a) |
individuale: atunci când destinatarul și cuantumul cheltuielilor sunt cunoscute sau când se realizează angajamentul bugetar pentru constituirea de provizioane pentru datoriile financiare menționate la articolul 214; |
(b) |
globale: atunci când cel puțin unul dintre elementele necesare identificării angajamentului individual este în continuare necunoscut; |
(c) |
provizorii: pentru a acoperi cheltuielile de gestionare curente pentru FEGA astfel cum se menționează la articolul 11 alineatul (2) și cheltuielile administrative curente, în cazul în care nu se cunoaște definitiv care este cuantumul sau cine sunt beneficiarii finali. |
În pofida primului paragraf litera (c), cheltuielile administrative curente referitoare la delegațiile Uniunii și la reprezentanțele Uniunii pot fi acoperite prin angajamente bugetare provizorii și atunci când se cunoaște care este cuantumul sau cine este beneficiarul final.
(2) Angajamentele bugetare pentru acțiuni a căror realizare depășește un singur exercițiu financiar se pot repartiza pe mai multe exerciții în tranșe anuale doar în cazurile prevăzute în actul de bază sau în cazul în care privesc cheltuieli administrative.
(3) Un angajament bugetar global se constituie în temeiul unei decizii de finanțare.
Angajamentul bugetar global se constituie cel târziu înainte de luarea deciziei privind destinatarii și cuantumurile și, în cazul în care execuția creditelor în cauză implică adoptarea unui program de lucru, cel mai devreme după adoptarea programului respectiv.
(4) Un angajament bugetar global se execută prin încheierea unui acord de finanțare care permite asumarea unuia sau a mai multor angajamente juridice ulterioare, prin asumarea unuia sau a mai multor angajamente juridice sau prin constituirea de provizioane pentru datoriile financiare menționate la articolul 214.
Acordurile de finanțare din domeniul asistenței financiare directe acordate țărilor terțe, în care se încadrează și sprijinul bugetar, care constituie angajamente juridice pot conduce la plăți fără asumarea altor angajamente juridice.
Dacă angajamentul bugetar global se execută prin încheierea unui acord de finanțare, alineatul (3) al doilea paragraf nu se aplică.
(5) Fiecare angajament juridic individual asumat în urma unui angajament bugetar global este înregistrat în contabilitatea bugetară centrală de către ordonatorul de credite competent înainte de a fi semnat și se contabilizează la angajamentul bugetar global.
(6) Angajamentele bugetare provizorii se execută prin asumarea unuia sau a mai multor angajamente juridice care dau naștere unui drept la plăți ulterioare. Cu toate acestea, în cazul cheltuielilor aferente gestionării personalului, al cheltuielilor aferente membrilor sau foștilor membri ai unei instituții a Uniunii sau al cheltuielilor de comunicare angajate de instituții ale Uniunii pentru acoperirea evenimentelor Uniunii sau în cazurile prevăzute la punctul 14.5 din anexa I, acestea pot fi executate direct prin plăți, fără asumarea unor angajamente juridice anterioare.
Articolul 113
Angajamente pentru creditele FEGA
(1) Pentru fiecare exercițiu financiar, creditele FEGA cuprind credite nediferențiate pentru cheltuielile legate de măsurile menționate la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/2116. Cheltuielile aferente măsurilor menționate la articolul 5 alineatul (3) și la articolul 7 din regulamentul menționat, cu excepția măsurilor finanțate în cadrul asistenței tehnice neoperaționale și a contribuțiilor la agențiile executive, sunt acoperite din credite diferențiate.
(2) Deciziile Comisiei prin care se stabilește valoarea rambursărilor cheltuielilor legate de FEGA efectuate de statele membre pot reprezenta angajamente bugetare provizorii globale, care nu depășesc creditele totale înregistrate în buget pentru FEGA.
(3) Angajamentele bugetare provizorii globale pentru FEGA efectuate pentru un anumit exercițiu financiar care nu au dat naștere unor angajamente la linii bugetare specifice până la data de 1 februarie a exercițiului financiar următor se dezangajează pentru exercițiul financiar în cauză.
(4) Dacă se constituie un angajament bugetar provizoriu global, astfel cum este menționat la alineatul (2), cheltuielile efectuate de autoritățile și organismele menționate în normele referitoare la FEGA fac obiectul unui angajament pe capitole, articole și posturi, în termen de două luni de la primirea declarațiilor transmise de statele membre. Astfel de angajamente se pot face după expirarea termenului de două luni, atunci când este necesară o procedură de transfer al creditelor aferente liniilor bugetare corespunzătoare. Cu excepția cazurilor în care statele membre nu au efectuat încă plata sau în care eligibilitatea este incertă, cuantumurile se impută ca plăți în același termen de două luni.
Angajamentele menționate la primul paragraf de la prezentul alineat se deduc din angajamentul bugetar provizoriu global menționat la alineatul (2).
(5) Alineatele (2) și (3) se aplică sub rezerva verificării și acceptării conturilor.
Articolul 114
Termenele pentru angajamente
(1) Fără a aduce atingere articolului 111 alineatul (2) și articolului 270 alineatul (3), angajamentele juridice referitoare la angajamente bugetare individuale sau provizorii sunt asumate până la data de 31 decembrie a exercițiului n, exercițiul n fiind cel în care s-a constituit angajamentul bugetar.
(2) Angajamentele bugetare globale acoperă costul total al angajamentelor juridice corespunzătoare asumate sau cuantumurile constituirii de provizioane pentru datoriile financiare menționate la articolul 214, până la data de 31 decembrie a exercițiului n+1.
În cazul în care angajamentul bugetar global conduce la acordarea unui premiu menționat în titlul IX, angajamentul juridic menționat la articolul 210 alineatul (4) este asumat până la data de 31 decembrie a exercițiului n+3.
În ceea ce privește acțiunile externe, atunci când angajamentul bugetar global conduce la încheierea unui acord de finanțare cu o țară terță, acordul de finanțare se încheie până la data de 31 decembrie a exercițiului n+1. În acest caz, angajamentul bugetar global acoperă costurile totale ale angajamentelor juridice de punere în aplicare a acordului de finanțare asumate în decursul unei perioade de trei ani de la data încheierii acordului de finanțare.
Cu toate acestea, în următoarele cazuri, angajamentul bugetar global acoperă costurile totale ale angajamentelor juridice asumate până la sfârșitul perioadei de punere în aplicare a acordului de finanțare:
(a) |
acțiuni cu donatori multipli; |
(b) |
operațiuni de finanțare mixtă; |
(c) |
angajamente juridice referitoare la activități de comunicare și asigurare a vizibilității, la audit și evaluare; |
(d) |
următoarele circumstanțe excepționale:
|
(3) Alineatul (2) al treilea paragraf nu se aplică programelor multianuale care sunt puse în aplicare prin angajamente fracționate în temeiul:
(a) |
Regulamentului (UE) 2021/947; |
(b) |
Regulamentului (UE) 2021/1529; |
(c) |
Regulamentului (UE) 2021/1059 al Parlamentului European și al Consiliului (47) privind programele de cooperare externă; |
(d) |
Deciziei (UE) 2021/1764; |
(e) |
Regulamentului (Euratom) 2021/948. |
În cazurile menționate la primul paragraf, creditele sunt dezangajate automat de către Comisie în conformitate cu normele sectoriale.
(4) Pentru angajamentele bugetare individuale și provizorii pentru acțiuni desfășurate pe parcursul mai multor exerciții financiare, cu excepția cheltuielilor cu personalul, se stabilește o dată finală de execuție, în conformitate cu condițiile din angajamentele juridice la care se referă și cu principiul bunei gestiuni financiare.
(5) Părțile din angajamentele bugetare care nu au fost executate prin plăți în termen de șase luni de la data finală de execuție se dezangajează.
(6) Cuantumul unui angajament bugetar care nu a antrenat nicio plată în înțelesul articolului 115 într-o perioadă de doi ani de la asumarea angajamentului juridic se dezangajează, cu excepția cazului în care cuantumul respectiv face obiectul unei acțiuni judiciare aflate pe rolul unei instanțe de judecată sau al unui organism arbitral, a cazului în care angajamentul juridic ia forma unui acord de finanțare cu o țară terță sau a cazului în care există dispoziții speciale în cadrul normelor sectoriale.
Articolul 115
Tipuri de plăți
(1) Plata cheltuielilor este efectuată de contabil în limita fondurilor disponibile.
(2) Plata se efectuează după ce a fost demonstrat faptul că acțiunea relevantă este conformă cu contractul, cu acordul sau cu actul de bază și acoperă una sau mai multe din următoarele operațiuni:
(a) |
plata întregului cuantum datorat; |
(b) |
plata cuantumului datorat în unul dintre următoarele moduri:
|
(c) |
plata unui provizion în fondul comun de provizionare creat în conformitate cu articolul 215. |
Plata soldului lichidează toate cheltuielile precedente. Pentru cuantumurile neutilizate se emite un ordin de recuperare.
(3) În contabilitatea bugetară se face o distincție între diferitele tipuri de plăți menționate la alineatul (2) în momentul efectuării fiecărei plăți.
(4) Normele contabile menționate la articolul 80 includ normele privind lichidarea prefinanțării în contabilitate și cele privind recunoașterea eligibilității costurilor.
(5) Plățile de prefinanțare sunt lichidate la intervale regulate de ordonatorul de credite competent, în funcție de natura economică a proiectului, și cel mai târziu la încheierea proiectului în cauză. Lichidarea se efectuează pe baza informațiilor privind costurile suportate sau pe baza confirmării îndeplinirii condițiilor de plată în conformitate cu articolul 125, validate de ordonatorul de credite în conformitate cu articolul 111 alineatul (3).
Pentru acordurile de grant, contractele sau acordurile de contribuție de peste 5 000 000 EUR, ordonatorul de credite obține la încheierea fiecărui exercițiu cel puțin informațiile necesare pentru a calcula o estimare rezonabilă a costurilor. Informațiile respective nu pot fi utilizate pentru lichidarea prefinanțării, dar pot fi utilizate de ordonatorul de credite și de contabil pentru a respecta articolul 82 alineatul (2).
În scopul celui de al doilea paragraf, în angajamentele juridice asumate se introduc dispoziții adecvate.
Articolul 116
Termenele pentru plăți
(1) Plățile se efectuează în termen de:
(a) |
90 de zile calendaristice pentru acordurile de contribuție, contractele și acordurile de grant care implică servicii tehnice sau acțiuni a căror evaluare este deosebit de complexă și în cazul cărora plata depinde de aprobarea unui raport sau a unui certificat; |
(b) |
60 de zile calendaristice pentru toate celelalte acorduri de contribuție, contracte și acorduri de grant în cazul cărora plata depinde de aprobarea unui raport sau a unui certificat; |
(c) |
30 de zile calendaristice pentru toate celelalte acorduri de contribuție, contracte și acorduri de grant. |
(2) Se consideră că termenul permis pentru efectuarea plăților include lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor.
Acesta începe să curgă de la data la care se primește o cerere de plată.
(3) Cererea de plată se înregistrează de către departamentul autorizat al ordonatorului de credite competent cât mai curând posibil și se consideră ca fiind primită la data la care este înregistrată.
Data plății se consideră a fi data la care se debitează contul instituției Uniunii.
Cererea de plată include următoarele elemente esențiale:
(a) |
datele de identificare ale creditorului; |
(b) |
suma; |
(c) |
moneda; |
(d) |
data. |
O factură electronică în domeniul achizițiilor publice include următoarele elemente esențiale:
(a) |
identificatorii de proces și de factură; |
(b) |
perioada de facturare; |
(c) |
informații privind contractantul; |
(d) |
informații privind autoritatea contractantă; |
(e) |
informații privind reprezentantul fiscal al contractantului; |
(f) |
referința contractului; |
(g) |
detalii privind livrarea; |
(h) |
instrucțiuni de plată; |
(i) |
informații privind creditări sau debitări; |
(j) |
informații privind pozițiile de pe factură; |
(k) |
totalurile facturii; |
(l) |
defalcarea TVA (dacă este cazul); |
(m) |
moneda. |
În cazul în care lipsește cel puțin un element esențial, cererea de plată se respinge.
Creditorul este informat în scris cu privire la o respingere și la motivele acesteia cât mai curând posibil și, în orice caz, în termen de 30 de zile calendaristice de la data la care s-a primit cererea de plată.
(4) Ordonatorul de credite competent poate suspenda termenul de plată atunci când:
(a) |
cuantumul vizat de cererea de plată nu este scadent; sau |
(b) |
nu s-au prezentat documente justificative adecvate. |
Dacă ordonatorul de credite competent intră în posesia unor informații care pun la îndoială eligibilitatea cheltuielii care face obiectul unei cereri de plată, acesta poate suspenda termenul de plată pentru a verifica, inclusiv prin intermediul unor verificări la fața locului, dacă respectiva cheltuială este eligibilă. Perioada rămasă pentru efectuarea plății începe să curgă de la data la care se primesc informațiile solicitate sau documentele revizuite sau de la data la care se efectuează verificările suplimentare necesare, inclusiv verificări la fața locului.
Creditorii vizați sunt informați în scris în legătură cu motivele unei suspendări.
(5) Mai puțin în cazul statelor membre, al BEI și al FEI, la expirarea termenelor prevăzute la alineatul (1) creditorul are dreptul la plata unei dobânzi, în următoarele condiții:
(a) |
ratele dobânzii sunt cele menționate la articolul 99 alineatul (2); |
(b) |
dobânda se plătește pentru perioada cuprinsă între ziua calendaristică care urmează expirării termenului de plată prevăzut la alineatul (1) și ziua efectuării plății. |
Cu toate acestea, în cazul în care dobânda calculată în conformitate cu primul paragraf este mai mică sau egală cu 200 EUR, aceasta se plătește creditorului numai la cererea acestuia, prezentată în termen de două luni de la primirea plății efectuate cu întârziere.
(6) Fiecare instituție a Uniunii transmite Parlamentului European și Consiliului un raport cu privire la respectarea și la suspendarea termenelor prevăzute la alineatele (1)-(4) de la prezentul articol. Raportul Comisiei se anexează la rezumatul rapoartelor anuale de activitate menționate la articolul 74 alineatul (9).
CAPITOLUL 8
Auditorul intern
Articolul 117
Numirea auditorului intern
(1) Fiecare instituție a Uniunii instituie o funcție de audit intern, care trebuie îndeplinită cu respectarea standardelor internaționale relevante. Auditorul intern numit de instituția Uniunii în cauză răspunde în fața acesteia de verificarea bunei funcționări a sistemelor și procedurilor de execuție bugetară. Auditorul intern nu poate fi nici ordonatorul de credite, nici contabilul.
(2) În scopul realizării auditului intern al SEAE, șefii delegațiilor Uniunii, acționând în calitate de ordonatori de credite subdelegați, în conformitate cu articolul 60 alineatul (2), sunt supuși competențelor de verificare ale auditorului intern al Comisiei pentru activitățile de gestiune financiară care le-au fost subdelegate.
Auditorul intern al Comisiei acționează și în calitate de auditor intern al SEAE în ceea ce privește execuția secțiunii din buget consacrate SEAE.
(3) Fiecare instituție a Uniunii numește un auditor intern în conformitate cu modalitățile adaptate caracteristicilor și cerințelor sale proprii. Fiecare instituție a Uniunii informează Parlamentul European și Consiliul cu privire la numirea auditorului său intern.
(4) Fiecare instituție a Uniunii determină, în conformitate cu caracteristicile și cerințele sale proprii, sfera misiunii auditorului său intern și stabilește obiectivele și procedurile detaliate pentru exercitarea funcției de auditor intern, cu respectarea standardelor internaționale pentru auditul intern.
(5) Fiecare instituție a Uniunii poate numi ca auditor intern, grație competențelor sale speciale, un funcționar sau un alt angajat care intră sub incidența Statutului funcționarilor, selectat din rândul resortisanților statelor membre.
(6) Dacă două sau mai multe instituții ale Uniunii numesc același auditor intern, acestea iau măsurile necesare pentru ca auditorul intern să fie declarat răspunzător pentru acțiunile sale în conformitate cu articolul 121.
(7) În momentul în care funcțiile auditorului său intern încetează, fiecare instituție a Uniunii informează Parlamentul European și Consiliul cu privire la acest lucru.
Articolul 118
Competențele și funcțiile auditorului intern
(1) Auditorul intern oferă consiliere instituției Uniunii din care face parte în ceea ce privește gestionarea riscurilor, prin emiterea unor avize independente privind calitatea sistemelor de gestiune și de control și a unor recomandări pentru îmbunătățirea condițiilor de aplicare a operațiunilor și pentru promovarea bunei gestiuni financiare.
Auditorul intern este responsabil în special de:
(a) |
evaluarea caracterului adecvat și a eficacității sistemelor interne de gestiune și a rezultatelor departamentelor în punerea în aplicare a politicilor, a programelor și a acțiunilor în raport cu riscurile asociate acestora; |
(b) |
evaluarea eficienței și eficacității sistemelor interne de control și audit aplicabile oricărei operațiuni de execuție bugetară. |
(2) Auditorul intern își îndeplinește funcțiile în legătură cu toate activitățile și departamentele instituției Uniunii în cauză. Acesta beneficiază de acces complet și nelimitat la toate informațiile de care are nevoie pentru a îndeplini funcțiile care îi revin, dacă este cazul de asemenea la fața locului, inclusiv în statele membre și în țări terțe.
Auditorul intern ia notă de raportul anual al ordonatorilor de credite și de orice alte informații identificate.
(3) Auditorul intern raportează instituției Uniunii în cauză constatările și recomandările sale. Instituția Uniunii în cauză asigură luarea de măsuri conform recomandărilor rezultate din audituri.
Fiecare instituție a Uniunii analizează dacă recomandările făcute în rapoartele auditorului său intern sunt adecvate pentru un schimb de bune practici cu celelalte instituții ale Uniunii.
(4) Auditorul intern prezintă instituției Uniunii în cauză un raport anual de audit intern care indică numărul și tipul de audituri interne realizate, principalele recomandări formulate și măsurile luate ca urmare a acestor recomandări.
Raportul anual de audit intern menționează problemele sistemice detectate de comitetul constituit în temeiul articolului 145 atunci când comitetul emite avizul menționat la articolul 93.
(5) Atunci când întocmește raportul, auditorul intern se concentrează în special asupra respectării generale a principiilor bunei gestiuni financiare și performanței și se asigură că s-au luat măsurile corespunzătoare în vederea îmbunătățirii constante și a consolidării aplicării acestora.
(6) În contextul procedurii de descărcare de gestiune și în conformitate cu articolul 319 din TFUE, Comisia transmite în fiecare an, la cerere, raportul său anual de audit intern, acordând atenția cuvenită cerințelor de confidențialitate.
(7) Fiecare instituție a Uniunii pune datele de contact ale auditorului său intern la dispoziția oricărei persoane fizice sau juridice implicate în operațiunile de cheltuieli, astfel încât această persoană să îl poată contacta pe auditorul intern în mod confidențial.
(8) În fiecare an, fiecare instituție a Uniunii elaborează un raport care conține un rezumat privind numărul și tipul de audituri interne efectuate, o sinteză a recomandărilor formulate și măsurile luate ca urmare a acestor recomandări și îl transmite Parlamentului European și Consiliului, astfel cum se prevede la articolul 253.
(9) Rapoartele și constatările auditorului intern, precum și raportul instituției Uniunii în cauză se pun la dispoziția publicului numai după ce auditorul intern validează măsurile luate pentru punerea lor în aplicare.
(10) Fiecare instituție a Uniunii pune la dispoziția auditorului său intern resursele necesare desfășurării corespunzătoare a activității de audit intern și o fișă a misiunii, care prezintă în detaliu sarcinile, drepturile și obligațiile care revin auditorului său intern.
Articolul 119
Programul de lucru al auditorului intern
(1) Auditorul intern întocmește programul de lucru și îl prezintă instituției Uniunii în cauză.
(2) Fiecare instituție a Uniunii îi poate cere auditorului său intern să efectueze audituri care nu sunt incluse în programul de lucru prevăzut la alineatul (1).
Articolul 120
Independența auditorului intern
(1) Auditorul intern se bucură de independență deplină în efectuarea auditurilor. Normele speciale aplicabile auditorului intern sunt stabilite de instituția Uniunii în cauză, acestea fiind de natură să garanteze independența totală a auditorului intern în îndeplinirea funcțiilor care îi revin și să stabilească responsabilitatea auditorului intern.
(2) Auditorului intern nu i se poate da nicio instrucțiune și nu i se poate impune nicio limită în ceea ce privește exercitarea funcțiilor care îi revin, în temeiul numirii sale, conform prezentului regulament.
(3) În cazul în care auditorul intern are calitatea de membru al personalului, acesta își exercită funcțiile exclusive de audit în condiții de independență deplină și își asumă responsabilitatea în condițiile prevăzute în Statutul funcționarilor.
Articolul 121
Răspunderea auditorului intern
Fiecare instituție a Uniunii este singura care, acționând în conformitate cu prezentul articol, poate cere ca auditorul său intern, în calitate de membru al personalului, să fie declarat răspunzător pentru acțiunile sale.
Fiecare instituție a Uniunii ia o decizie motivată pentru a deschide o investigație. Decizia respectivă se comunică părții interesate. Instituția Uniunii în cauză poate încredința investigația, sub directa sa responsabilitate, unuia sau mai multor funcționari având un grad cel puțin egal cu al angajatului implicat. În cursul investigației, partea interesată își exprimă punctele de vedere.
Raportul investigației se comunică părții interesate, care este apoi audiată de instituția Uniunii în cauză cu privire la raportul respectiv.
Pe baza raportului și a audierii, instituția Uniunii în cauză adoptă fie o decizie motivată de încheiere a procedurii, fie o decizie motivată în conformitate cu articolele 22 și 86 și cu anexa IX din Statutul funcționarilor. Deciziile care impun măsuri disciplinare sau sancțiuni financiare se notifică părții interesate și se comunică, spre informare, celorlalte instituții ale Uniunii și Curții de Conturi.
Partea interesată poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste decizii, în conformitate cu Statutul funcționarilor.
Articolul 122
Sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene
Fără a se aduce atingere căilor de atac prevăzute de Statutul funcționarilor, auditorul intern poate sesiza direct Curtea de Justiție a Uniunii Europene în legătură cu orice act referitor la exercitarea funcțiilor sale de auditor intern. Acesta introduce o astfel de acțiune în termen de trei luni începând cu ziua calendaristică în care a luat cunoștință de notificarea actului în cauză.
Aceste sesizări se cercetează și se judecă în conformitate cu articolul 91 alineatul (5) din Statutul funcționarilor.
Articolul 123
Comitetele de monitorizare a auditurilor interne
(1) Fiecare instituție a Uniunii înființează un comitet de monitorizare a auditurilor interne însărcinat cu asigurarea independenței auditorului intern, monitorizarea calității activității de audit intern și asigurarea faptului că serviciile sale iau în considerare în mod adecvat recomandările auditului intern și extern și le dau curs.
(2) Componența comitetului de monitorizare a auditurilor interne este stabilită de fiecare instituție a Uniunii în parte, ținând seama de autonomia sa organizațională și de importanța consilierii din partea experților independenți.
TITLUL V
NORME COMUNE
CAPITOLUL 1
Norme aplicabile gestiunii directe, indirecte și partajate
Articolul 124
Domeniul de aplicare
Cu excepția articolului 140, trimiterile din prezentul titlu la angajamente juridice se înțeleg ca trimiteri la angajamente juridice, contracte-cadru și acorduri-cadru de parteneriat financiar.
Articolul 125
Formele contribuției Uniunii
(1) Contribuțiile Uniunii cu gestiune directă, partajată și indirectă ajută la realizarea unui obiectiv de politică al Uniunii și a unor rezultate specificate și pot avea oricare dintre următoarele forme:
(a) |
finanțări care nu sunt legate de costurile operațiunilor relevante, bazate pe:
|
(b) |
rambursarea costurilor eligibile suportate efectiv; |
(c) |
costuri unitare, care includ toate categoriile specifice de costuri eligibile sau anumite categorii de acest tip care sunt clar identificate în prealabil printr-o trimitere la un cuantum pe unitate; |
(d) |
sume forfetare, care includ, în mod global, toate categoriile specifice de costuri eligibile sau anumite categorii de acest tip care sunt clar identificate în prealabil; |
(e) |
finanțări forfetare, care includ categorii specifice de costuri eligibile, identificate clar în prealabil prin aplicarea unui procentaj; |
(f) |
o combinație între formele menționate la literele (a)-(e). |
Contribuțiile Uniunii prevăzute la primul paragraf litera (a) de la prezentul alineat se stabilesc, în cadrul gestiunii directe și indirecte, în conformitate cu articolul 184, cu normele sectoriale sau cu o decizie a Comisiei și, în cadrul gestiunii partajate, în conformitate cu normele sectoriale. Contribuțiile Uniunii prevăzute la primul paragraf literele (c), (d) și (e) de la prezentul alineat se stabilesc, în cadrul gestiunii directe și indirecte, în conformitate cu articolul 184 sau cu legislația sectorială și, în cadrul gestiunii partajate, în conformitate cu normele sectoriale.
(2) Pentru a stabili forma adecvată de contribuție, se ține cont în cea mai mare măsură posibilă de interesele și de metodele contabile ale destinatarilor potențiali.
(3) Ordonatorul de credite competent raportează cu privire la finanțările care nu sunt legate de costuri în temeiul alineatului (1) primul paragraf literele (a) și (f) de la prezentul articol în raportul anual de activitate menționat la articolul 74 alineatul (9).
Articolul 126
Valabilitatea transversală a evaluărilor
Comisia se poate baza, integral sau parțial, pe evaluările proprii sau pe cele efectuate de alte entități, inclusiv de donatori, în măsura în care astfel de evaluări s-au efectuat privind respectarea unor condiții echivalente cu cele prevăzute în prezentul regulament pentru metoda de execuție aplicabilă. În acest scop, Comisia promovează recunoașterea standardelor acceptate la nivel internațional sau a bunelor practici internaționale.
Articolul 127
Valabilitatea transversală a auditurilor
Fără a aduce atingere posibilităților existente de efectuare a unor audituri suplimentare, dacă un auditor independent a efectuat un audit referitor la situațiile financiare și rapoartele care prezintă utilizarea unei contribuții a Uniunii, bazat pe standarde de audit acceptate la nivel internațional care oferă o asigurare rezonabilă, auditul respectiv stă la baza asigurării generale, astfel cum se specifică mai detaliat, dacă este cazul, în normele sectoriale, cu condiția să existe dovezi suficiente ale independenței și competenței auditorului. În acest scop, raportul auditorului independent și documentația de audit aferentă sunt puse, la cerere, la dispoziția Parlamentului European, a Comisiei, a Curții de Conturi și a autorităților de audit din statele membre.
Articolul 128
Utilizarea informațiilor deja disponibile
Pentru a evita situațiile în care persoanelor și entităților care primesc fonduri din partea Uniunii li se solicită să furnizeze aceeași informație de mai multe ori, se folosesc, în măsura posibilului, informațiile care se află deja la dispoziția instituțiilor Uniunii, a autorităților de management sau a altor organisme și entități care execută bugetul.
Articolul 129
Cooperarea în vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii
(1) Orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii cooperează pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii și, drept condiție pentru primirea fondurilor, acordă accesul și drepturile necesare pentru ordonatorul de credite responsabil, EPPO în ceea ce privește statele membre care participă la cooperarea consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, OLAF, Curtea de Conturi și, după caz, autoritățile naționale relevante pentru a-și exercita în mod exhaustiv competențele care le revin. În cazul OLAF, astfel de drepturi includ dreptul de a efectua investigații, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (48).
(2) Orice persoană sau entitate care primește din partea Uniunii fonduri în cadrul gestiunii directe și indirecte se angajează în scris să acorde drepturile necesare menționate la alineatul (1) și se asigură că eventualii terți implicați în execuția fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.
Articolul 130
Aplicabilitatea parțială a sistemului de excludere în cazul gestiunii partajate
Sistemul de excludere se aplică în contextul fondurilor Uniunii plătite în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (b), în ceea ce privește orice persoană sau entitate care solicită sau primește respectivele fonduri ale Uniunii, în condițiile prevăzute la articolul 138 alineatul (2) și la articolul 277.
CAPITOLUL 2
Norme aplicabile gestiunii directe și indirecte
Articolul 131
Parteneriatele-cadru financiare
(1) Comisia poate încheia acorduri-cadru de parteneriat financiar pentru o cooperare pe termen lung cu persoanele și entitățile care execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) sau cu beneficiarii. Fără a aduce atingere alineatului (4) litera (c) de la prezentul articol, acordurile-cadru de parteneriat financiar se revizuiesc cel puțin o dată în cursul fiecărui cadru financiar multianual. În temeiul unor astfel de acorduri se pot semna acorduri de contribuție sau acorduri de grant.
(2) Obiectivul unui acord-cadru de parteneriat financiar este de a facilita realizarea obiectivelor politicilor Uniunii prin stabilizarea termenilor contractuali ai cooperării. Acordul-cadru de parteneriat financiar precizează formele cooperării financiare și include obligația de a stabili, în acordurile specifice semnate în temeiul acordului-cadru de parteneriat financiar, modalitățile de monitorizare a realizării obiectivelor specifice. Respectivele acorduri indică, de asemenea, pe baza rezultatelor unei evaluări ex ante, măsura în care Comisia se poate baza pe sistemele și procedurile, inclusiv procedurile de audit, ale persoanelor sau entităților care execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) sau ale beneficiarilor.
(3) Pentru a optimiza costurile și beneficiile auditurilor și pentru a facilita coordonarea, se pot încheia acorduri de audit sau de verificare cu persoanele și entitățile care execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) sau cu beneficiarii. Astfel de acorduri nu aduc atingere dispozițiilor articolelor 127 și 129.
(4) În cazul parteneriatelor-cadru financiare puse în aplicare prin granturi specifice:
(a) |
în plus față de alineatul (2), în acordul-cadru de parteneriat financiar se precizează:
|
(b) |
acordul-cadru de parteneriat financiar și acordul de grant specific în ansamblul lor respectă cerințele de la articolul 204; |
(c) |
durata parteneriatului-cadru financiar nu poate depăși patru ani, cu excepția cazurilor justificate în mod corespunzător, care se precizează clar în raportul anual de activitate menționat la articolul 74 alineatul (9); |
(d) |
parteneriatul-cadru financiar se pune în aplicare în conformitate cu principiile transparenței și egalității de tratament al solicitanților; |
(e) |
parteneriatul-cadru financiar se tratează ca un grant în ceea ce privește programarea, publicarea ex ante și atribuirea; |
(f) |
granturile specifice bazate pe un astfel de parteneriat-cadru financiar intră sub incidența procedurilor de publicare ex post prevăzute la articolul 38. |
(5) Un acord-cadru de parteneriat financiar pus în aplicare prin granturi specifice poate prevedea recurgerea la sistemele și procedurile beneficiarului în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul articol în cazul în care sistemele și procedurile au fost evaluate în conformitate cu articolul 157 alineatele (2), (3) și (4). Într-un astfel de caz, articolul 199 alineatul (1) primul paragraf litera (d) nu se aplică. În cazul în care procedurile beneficiarului pentru acordarea de finanțări terților menționată la articolul 157 alineatul (4) primul paragraf litera (d) au obținut o evaluare pozitivă din partea Comisiei, articolele 207 și 208 nu se aplică.
(6) În cazul unui acord-cadru de parteneriat financiar pus în aplicare prin granturi specifice, verificarea capacității financiare și operaționale menționate la articolul 201 se efectuează înainte de semnarea acordului-cadru de parteneriat financiar. Comisia poate recurge la o verificare echivalentă a capacității financiare și operaționale, efectuată de alți donatori.
(7) În cazul parteneriatelor-cadru financiare puse în aplicare prin acorduri de contribuție, acordul-cadru de parteneriat financiar și acordul de contribuție în ansamblul lor respectă articolul 129 și articolul 158 alineatul (7).
Articolul 132
Suspendare, reziliere și reducere
(1) Dacă o procedură de atribuire a fost viciată de nereguli sau fraude, ordonatorul de credite competent suspendă procedura și poate lua orice măsuri necesare, inclusiv anularea procedurii. Ordonatorul de credite competent informează imediat OLAF cu privire la cazurile de nereguli sau fraudă suspectate.
(2) În cazul în care, după atribuire, procedura de atribuire se dovedește a fi fost afectată de nereguli sau fraude, ordonatorul de credite competent întreprinde una sau mai multe dintre următoarele acțiuni, cu excepția cazurilor justificate în mod corespunzător:
(a) |
refuză să își asume angajamentul juridic sau anulează acordarea unui premiu; |
(b) |
suspendă plățile sau livrarea; |
(c) |
suspendă executarea angajamentului juridic; |
(d) |
dacă este cazul, reziliază angajamentul juridic în totalitate sau în privința unuia sau a mai multor destinatari. |
(3) Ordonatorul de credite competent poate suspenda plățile, livrarea sau executarea angajamentului juridic în cazul în care:
(a) |
executarea angajamentului juridic se dovedește a fi fost afectată de nereguli, fraude sau încălcări ale obligațiilor; |
(b) |
este necesar să se verifice dacă presupusele nereguli, fraude sau încălcări ale obligațiilor au avut loc efectiv; |
(c) |
neregulile, fraudele sau încălcările obligațiilor pun sub semnul întrebării fiabilitatea sau eficacitatea sistemelor de control intern ale unei persoane sau entități care execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) sau legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente. |
Dacă presupusele nereguli, fraude sau încălcări ale obligațiilor menționate la primul paragraf litera (b) nu se confirmă, punerea în aplicare, plățile sau livrarea se reiau cât mai curând posibil.
Ordonatorul de credite competent poate rezilia angajamentul juridic în totalitate sau în privința unuia sau mai multor destinatari în cazurile menționate la primul paragraf literele (a) și (c).
(4) În plus față de măsurile menționate la alineatul (2) sau (3), ordonatorul de credite competent poate reduce grantul, premiul, contribuția prevăzută în acordul de contribuție, donația nefinanciară sau prețul datorat prevăzut într-un contract proporțional cu gravitatea neregulilor, a fraudelor sau a încălcărilor obligațiilor, inclusiv în cazul în care activitățile în cauză nu au fost efectuate sau au fost efectuate necorespunzător, parțial sau cu întârziere.
În cazul finanțării menționate la articolul 125 alineatul (1) primul paragraf litera (a), ordonatorul de credite competent poate reduce contribuția în mod proporțional în cazul în care rezultatele sunt necorespunzătoare, parțiale sau obținute cu întârziere ori în cazul în care condițiile nu au fost îndeplinite.
(5) Alineatul (2) literele (b), (c) și (d) și alineatul (3) nu se aplică în cazul candidaților din cadrul unui concurs cu premii.
Articolul 133
Păstrarea evidențelor și actualizarea adreselor poștale și electronice de către destinatari
(1) Destinatarii păstrează evidențele și documentele justificative, inclusiv datele statistice și alte înregistrări referitoare la finanțare, precum și evidențele și documentele în format electronic, timp de cinci ani de la data plății soldului sau, în absența unei astfel de plăți, de la data efectuării operațiunii. Această perioadă este de trei ani în cazul în care valoarea finanțării este mai mică sau egală cu 60 000 EUR.
(2) Evidențele și documentele referitoare la audituri, căi de atac, litigii sau reclamații referitoare la angajamente juridice sau referitoare la investigații ale OLAF se păstrează până în momentul încheierii acestor audituri, căi de atac, litigii, reclamații sau investigații. În cazul evidențelor și al documentelor referitoare la investigațiile OLAF, obligația de păstrare se aplică de îndată ce respectivele investigații au fost notificate destinatarului.
(3) Evidențele și documentele se păstrează fie sub formă de originale sau copii legalizate conforme cu originalele, fie pe suporturi de date acceptate în mod uzual, inclusiv versiuni electronice ale documentelor originale sau documente existente numai în versiune electronică. Acolo unde există versiuni electronice, dacă astfel de documente îndeplinesc cerințele juridice aplicabile pentru a fi considerate echivalente cu originalele și pentru a fi utilizate în cadrul unui audit, originalele nu sunt necesare.
(4) Destinatarii informează ordonatorul de credite cu privire la orice modificare a adreselor lor poștale și electronice. Această obligație continuă să se aplice timp de cinci ani de la data plății soldului sau, în absența unei astfel de plăți, de la data tranzacției. Această perioadă este de trei ani în cazul în care valoarea finanțării este mai mică sau egală cu 60 000 EUR.
Articolul 134
Procedura contradictorie și căi de atac
(1) Înainte de a adopta orice măsură care prejudiciază drepturile unui participant sau ale unui destinatar, ordonatorul de credite competent se asigură că participantului sau destinatarului i s-a oferit posibilitatea de a prezenta observații.
Primul paragraf de la prezentul alineat nu se aplică procedurilor de atribuire, cu excepția cazului în care participantul a fost respins în temeiul articolului 143 alineatul (1) primul paragraf litera (b) sau (c).
(2) Dacă o măsură adoptată de un ordonator de credite prejudiciază drepturile unui participant sau ale unui destinatar, actul în care este stabilită măsura precizează căile de atac administrative și judiciare care pot fi utilizate pentru a o contesta.
Articolul 135
Subvențiile pentru dobândă și subvențiile pentru comisioanele de garantare
(1) Subvențiile pentru dobândă și subvențiile pentru comisioanele de garantare se furnizează în conformitate cu titlul X atunci când sunt combinate cu instrumente financiare în cadrul unei măsuri unice.
(2) În cazul în care nu sunt combinate cu instrumente financiare în cadrul unei măsuri unice, subvențiile pentru dobândă și subvențiile pentru comisioanele de garantare se pot furniza în conformitate cu titlul VI sau VIII.
Articolul 136
Protecția securității și a ordinii publice
(1) Condițiile de participare la procedurile de atribuire ale Uniunii respectă obligațiile internaționale sau angajamentele privind accesul pe piață asumate de Uniune în cadrul unor acorduri internaționale și nu restrâng în mod nejustificat concurența.
(2) Atunci când acest lucru este necesar și justificat în mod corespunzător, Comisia indică, în decizia de finanțare menționată la articolul 110, că anumite proceduri de atribuire afectează securitatea sau ordinea publică, în special în ceea ce privește activele și interesele strategice ale Uniunii sau ale statelor sale membre, inclusiv protecția integrității infrastructurii digitale, a sistemelor informatice și de comunicații și a lanțurilor de aprovizionare conexe. În cazul în care nu este necesară o decizie de finanțare în conformitate cu articolul 110 alineatul (1) al doilea paragraf, acest lucru este menționat de către ordonatorul de credite competent în documentele legate de procedura de atribuire.
(3) Pentru protecția securității sau a ordinii publice, ordonatorul de credite competent poate stabili condiții specifice aplicabile procedurilor de atribuire și angajamentelor juridice menționate la articolul 124. Orice condiție face obiectul alineatelor (1) și (2) de la prezentul articol și se limitează strict la ceea ce este necesar pentru a proteja securitatea sau ordinea publică a Uniunii și/sau a statelor sale membre.
Condițiile specifice se pot aplica participării la procedurile de atribuire și întregului ciclu de viață al angajamentului juridic rezultat și se pot referi la:
(a) |
entitate, în special criteriile de acces la procedură sau criteriile de eligibilitate bazate pe țara de stabilire a participanților, inclusiv a contractantului sau a beneficiarului și a entităților afiliate și a eventualilor subcontractanți, precum și în ceea ce privește controlul direct sau indirect asupra oricăruia dintre participanții respectivi din partea unor entități publice sau private dintr-o țară terță; |
(b) |
activitate, în special în ceea ce privește țara de origine a echipamentelor, bunurilor, produselor sau serviciilor, precum și în ceea ce privește locul de executare, care poate fi limitat la statele membre; |
(c) |
cerințe de securitate suplimentare privind entitățile și activitățile, în special condiții bazate pe o evaluare a riscurilor de securitate aferente echipamentelor, bunurilor, produselor sau serviciilor, producătorului, contractantului, beneficiarului, entităților afiliate sau oricăror subcontractanți. |
Articolul 137
Protejarea intereselor financiare ale Uniunii prin detectarea riscurilor, excluderea și impunerea de sancțiuni financiare
(1) Pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii, Comisia instituie și aplică un sistem de detectare timpurie și de excludere.
Scopul unui astfel de sistem este de a facilita:
(a) |
detectarea timpurie a persoanelor sau a entităților menționate la alineatul (2) care prezintă un risc pentru interesele financiare ale Uniunii; |
(b) |
excluderea persoanelor sau a entităților menționate la alineatul (2) care se află în una dintre situațiile de excludere menționate la articolul 138 alineatul (1); |
(c) |
impunerea unei sancțiuni financiare unui destinatar în temeiul articolului 140. |
(2) În cadrul gestiunii directe și indirecte, sistemul de detectare timpurie și de excludere se aplică:
(a) |
participanților și destinatarilor; |
(b) |
entităților pe a căror capacitate intenționează să se bazeze candidatul sau ofertantul ori subcontractanților unui contractant; |
(c) |
oricărei persoane sau entități care primește fonduri ale Uniunii, în cazul în care bugetul se execută în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) și al articolului 157 alineatul (4), pe baza informațiilor notificate în conformitate cu articolul 158 alineatul (7); |
(d) |
garanților; |
(e) |
participanților sau destinatarilor cu privire la care entitățile care execută bugetul în conformitate cu articolul 63 au furnizat informații, astfel cum sunt transmise de statele membre în conformitate cu normele sectoriale, în conformitate cu articolul 144 alineatul (2) litera (d); |
(f) |
sponsorilor menționați la articolul 26; |
(g) |
beneficiarilor reali și oricărei entități afiliate entității excluse menționate la articolul 138 alineatul (6); |
(h) |
persoanelor fizice menționate la articolul 138 alineatul (5) primul paragraf literele (a)-(c); |
(i) |
oricărei persoane sau entități care primește fonduri sub orice formă, inclusiv sprijin financiar nerambursabil sau împrumuturi ori ambele, în cazul în care bugetul este executat cu statele membre în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (a), caz în care se aplică articolul 138 alineatul (2). |
În sensul primului paragraf litera (i), persoanele sau entitățile care primesc fonduri includ destinatarii finali ai fondurilor, contractanții, subcontractanții și beneficiarii reali.
Acest lucru nu aduce atingere articolului 157 alineatul (7) și nici normelor prevăzute în acordurile de contribuție, acordurile de finanțare și acordurile de garantare, în cazul persoanelor sau entităților care primesc fonduri din partea Uniunii, dacă bugetul este executat în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c).
În cadrul gestiunii partajate, sistemul de excludere se aplică:
(a) |
oricărei persoane sau entități care solicită finanțare în cadrul unui program în gestiune partajată, care este selectată pentru o astfel de finanțare sau care primește o astfel de finanțare; |
(b) |
entităților pe a căror capacitate intenționează să se bazeze persoana sau entitatea menționată la litera (a) sau subcontractanții unei astfel de persoane sau entități; |
(c) |
beneficiarilor reali și oricărei entități afiliate entității excluse, astfel cum este menționată la articolul 138 alineatul (6); |
(3) Decizia de înregistrare a informațiilor privind detectarea timpurie a riscurilor, astfel cum este menționată la alineatul (1) al doilea paragraf litera (a) de la prezentul articol, de excludere a persoanelor sau entităților menționate la alineatul (2) și/sau de impunere a unei sancțiuni financiare împotriva unui destinatar este luată de către ordonatorul de credite competent. Informațiile referitoare la astfel de decizii se înregistrează în baza de date menționată la articolul 144 alineatul (1). În cazul în care astfel de decizii sunt adoptate în temeiul articolului 138 alineatul (5), informațiile înregistrate în baza de date includ informațiile privind persoanele menționate la alineatul menționat.
(4) Decizia de excludere a persoanelor sau entităților menționate la alineatul (2) de la prezentul articol sau de impunere a unor sancțiuni financiare împotriva unui destinatar se întemeiază pe o hotărâre definitivă sau, în situațiile de excludere menționate la articolul 138 alineatul (1), pe o decizie administrativă definitivă sau pe o încadrare juridică preliminară realizată de comitetul menționat la articolul 135 în situațiile menționate la articolul 138 alineatul (3), pentru a asigura o evaluare centralizată a situațiilor respective. În cazurile menționate la articolul 143 alineatul (1), ordonatorul de credite competent respinge participantul de la o anumită procedură de atribuire.
Fără a aduce atingere articolului 138 alineatul (7), ordonatorul de credite competent poate lua o decizie de a exclude un participant sau destinatar și/sau de a impune o sancțiune financiară împotriva unui destinatar și o decizie de publicare a informațiilor aferente, pe baza unei încadrări preliminare astfel cum este menționată la articolul 138 alineatul (3), doar după ce a obținut recomandarea comitetului menționat la articolul 142.
Articolul 138
Criterii de excludere și decizii privind excluderea
(1) Ordonatorul de credite competent exclude o persoană sau o entitate menționată la articolul 137 alineatul (2) de la participarea la procedurile de atribuire reglementate de prezentul regulament sau de la execuția de fonduri ale Uniunii atunci când persoana sau entitatea respectivă se află în una sau mai multe din următoarele situații de excludere:
(a) |
persoana sau entitatea este în stare de faliment, în situație de insolvență sau de lichidare, activele sale sunt administrate de un lichidator sau de o instanță, se află în stare de concordat preventiv, de suspendare a activității sau în orice altă situație similară care rezultă în urma unei proceduri similare prevăzute în dreptul Uniunii sau în dreptul intern; |
(b) |
printr-o hotărâre judecătorească definitivă sau printr-o decizie administrativă definitivă s-a stabilit că persoana sau entitatea și-a încălcat obligațiile privind plata impozitelor sau a contribuțiilor la asigurările sociale prevăzute în legislația aplicabilă; |
(c) |
printr-o hotărâre judecătorească definitivă sau printr-o decizie administrativă definitivă s-a stabilit că persoana sau entitatea se face vinovată de abatere profesională gravă deoarece a încălcat actele cu putere de lege și normele administrative sau standardele etice aplicabile sectorului profesional din care face parte persoana sau entitatea ori deoarece se face vinovată de o conduită abuzivă care îi afectează credibilitatea profesională, atunci când o astfel de conduită trădează o intenție frauduloasă sau o neglijență gravă, inclusiv, în special, oricare dintre următoarele:
|
(d) |
printr-o hotărâre judecătorească definitivă s-a stabilit că persoana sau entitatea se face vinovată de oricare dintre următoarele:
|
(e) |
s-au constatat deficiențe semnificative în ceea ce privește respectarea de către persoana sau entitatea în cauză a principalelor obligații de executare a unui angajament juridic finanțat din buget, fapt care:
|
(f) |
printr-o hotărâre judecătorească definitivă sau printr-o decizie administrativă definitivă s-a stabilit că persoana sau entitatea a comis o abatere în înțelesul articolului 1 alineatul (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului (57); |
(g) |
printr-o hotărâre judecătorească definitivă sau printr-o decizie administrativă definitivă s-a stabilit că persoana sau entitatea a creat o entitate într-o altă jurisdicție cu intenția de a se sustrage obligațiilor fiscale, sociale sau oricăror alte obligații legale, inclusiv celor legate de dreptul muncii, ocuparea forței de muncă și condițiile de muncă, în jurisdicția în care aceasta își are sediul social, sediul central sau locul principal de desfășurare a activității; |
(h) |
printr-o hotărâre judecătorească definitivă sau printr-o decizie administrativă definitivă s-a stabilit că a fost creată o entitate cu intenția menționată la litera (g); |
(i) |
entitatea sau persoana s-a opus, intenționat și fără o justificare adecvată, unei investigații, unei verificări sau unui audit efectuat de un ordonator de credite sau de reprezentantul sau auditorul acestuia, de OLAF, de EPPO sau de Curtea de Conturi. Se consideră că persoana sau entitatea se opune unei investigații, unei verificări sau unui audit atunci când desfășoară acțiuni cu scopul sau efectul de a preveni, a împiedica sau a întârzia desfășurarea oricăreia dintre activitățile necesare pentru efectuarea investigației, a verificării sau a auditului. Astfel de acțiuni includ, în special, refuzul intenționat de a acorda accesul necesar în incintele sale sau în orice alte spații utilizate în scopuri comerciale, disimularea sau refuzul de a divulga informații sau furnizarea de informații false. |
(2) Ordonatorul de credite competent exclude o persoană sau o entitate menționată la articolul 137 alineatul (2) primul paragraf litera (i) și al patrulea paragraf literele (a), (b) și (c) în cazul în care persoana sau entitatea respectivă se află într-una sau mai multe dintre situațiile de excludere menționate la alineatul (1) litera (c) punctul (iv) sau litera (d) de la prezentul articol. În absența unei hotărâri definitive sau a unei decizii administrative definitive, decizia se ia pe baza unei încadrări juridice preliminare a unui comportament menționat la literele respective, având în vedere faptele și constatările în temeiul alineatului (3) al patrulea paragraf literele (a) și (d) de la prezentul articol cuprinse în recomandarea comitetului menționat la articolul 145.
Înainte de a face încadrarea juridică preliminară, comitetul menționat la articolul 145 oferă statului membru posibilitatea de a prezenta observații privind procedura prevăzută la alineatul (3) de la prezentul articol.
Fără a aduce atingere articolului 63 alineatul (2), statul membru se asigură că cererile de plată având legătură cu o persoană sau o entitate care se află într-o situație de excludere stabilită în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol nu sunt transmise Comisiei spre rambursare.
(3) În absența unei hotărâri judecătorești definitive sau, după caz, a unei decizii administrative definitive în cazurile menționate la alineatul (1) literele (c), (d), (f), (g) și (h) de la prezentul articol ori în cazul menționat la alineatul (1) literele (e) și (i) de la prezentul articol, ordonatorul de credite competent exclude o persoană sau o entitate menționată la articolul 137 alineatul (2) pe baza unei încadrări juridice preliminare a unei conduite astfel cum este menționată la literele respective, ținând cont de faptele stabilite sau de alte constatări incluse în recomandarea comitetului menționat la articolul 145.
Încadrarea preliminară menționată la primul paragraf de la prezentul alineat nu aduce atingere evaluării conduitei respectivei persoane sau entități menționate la articolul 137 alineatul (2) de către autoritățile competente ale statelor membre în temeiul dreptului intern. Ordonatorul de credite competent își revizuiește fără întârziere decizia de a exclude persoana sau entitatea menționată la articolul 137 alineatul (2) și/sau de a impune o sancțiune financiară unui destinatar în urma notificării unei hotărâri judecătorești definitive sau a unei decizii administrative definitive. În cazurile în care hotărârea judecătorească definitivă sau decizia administrativă definitivă nu stabilește durata excluderii, ordonatorul de credite competent stabilește durata respectivă pe baza faptelor stabilite și a constatărilor și ținând cont de recomandarea comitetului menționat la articolul 145.
În cazul în care, printr-o astfel de hotărâre judecătorească definitivă sau decizie administrativă definitivă, se stabilește că persoana sau entitatea menționată la articolul 137 alineatul (2) nu este vinovată de conduita care face obiectul încadrării juridice preliminare pe baza căreia respectiva persoană sau entitate a fost exclusă, ordonatorul de credite competent pune capăt fără întârziere excluderii respective și/sau rambursează, după caz, cuantumul aferent oricărei sancțiuni financiare impuse.
Printre faptele și constatările menționate la primul paragraf se numără mai ales:
(a) |
faptele stabilite în cadrul auditurilor sau al investigațiilor efectuate de EPPO în cazul statelor membre care participă la cooperarea consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, de Curtea de Conturi, de OLAF sau de un auditor intern sau al oricăror alte verificări, audituri sau controale efectuate sub responsabilitatea ordonatorului de credite; |
(b) |
deciziile administrative care nu sunt definitive și care pot include măsuri disciplinare luate de organismul de supraveghere competent responsabil de verificarea aplicării standardelor de etică profesională; |
(c) |
faptele menționate în deciziile luate de persoanele și entitățile care execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c); |
(d) |
informațiile transmise în conformitate cu articolul 144 alineatul (2) litera (d), în special faptele și constatările stabilite în contextul unei hotărâri judecătorești definitive sau al unei decizii administrative definitive la nivel național cu privire la existența situațiilor de excludere menționate la alineatul (1) litera (c) punctul (iv) sau litera (d) de la prezentul articol, de entități care execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (b); |
(e) |
deciziile Comisiei privind încălcarea dreptului Uniunii în materie de concurență sau ale unei autorități naționale competente privind încălcarea dreptului Uniunii sau a celui intern în materie de concurență. |
(4) Deciziile ordonatorului de credite competent luate în temeiul articolelor 137-144 sau, după caz, recomandările comitetului menționat la articolul 145 se adoptă cu respectarea principiului proporționalității, luând în considerare în special:
(a) |
gravitatea situației, inclusiv impactul asupra intereselor financiare și a imaginii Uniunii; |
(b) |
intervalul de timp scurs de la conduita relevantă; |
(c) |
durata conduitei și caracterul său repetitiv; |
(d) |
dacă conduita fost premeditată sau gradul de neglijență arătat; |
(e) |
în cazurile menționate la alineatul (1) litera (b), dacă este vizat un cuantum limitat; |
(f) |
orice alte circumstanțe atenuante, precum:
|
(5) Ordonatorul de credite competent exclude o persoană sau o entitate menționată la articolul 137 alineatul (2) în cazul în care:
(a) |
o persoană fizică sau juridică care este membră a organului administrativ, de conducere ori de supraveghere al persoanei sau entității menționate la articolul 137 alineatul (2) ori care are putere de reprezentare, de decizie sau de control în ceea ce privește respectiva persoană sau entitate se află într-una sau în mai multe dintre situațiile menționate la alineatul (1) literele (c)-(i) de la prezentul articol; |
(b) |
o persoană fizică sau juridică care își asumă o răspundere nelimitată pentru datoriile persoanei sau ale entității menționate la articolul 137 alineatul (2) se află într-una sau în mai multe dintre situațiile menționate la alineatul (1) litera (a) sau (b) de la prezentul articol; |
(c) |
o persoană fizică care este esențială pentru atribuire sau pentru executarea angajamentului juridic se află într-una sau în mai multe dintre situațiile menționate la alineatul (1) literele (c)-(i) de la prezentul articol. |
Ordonatorul de credite competent se asigură că persoana fizică aflată într-una sau mai multe dintre situațiile menționate la primul paragraf este exclusă.
(6) Atunci când o persoană sau o entitate menționată la articolul 137 alineatul (2) primul paragraf literele (a)-(f), (h) și (i) este exclusă, ordonatorul de credite competent poate, de asemenea, să excludă beneficiarul real sau orice entitate afiliată entității excluse ori să le impună acestora o sancțiune financiară. Orice decizie a ordonatorului de credite competent sau, după caz, orice recomandare a comitetului menționat la articolul 145 ia în considerare dacă:
(a) |
entitatea exclusă are o independență funcțională față de entitatea sa afiliată și față de beneficiarul real, |
(b) |
abaterea entității excluse nu se datorează nesupravegherii sau nemenținerii unor controale adecvate; |
(c) |
dacă entitatea exclusă a luat o decizie comercială fără influența vreunei entități afiliate sau a beneficiarului real. |
(7) În cazurile menționate la alineatul (3) de la prezentul articol, ordonatorul de credite competent poate exclude provizoriu o persoană sau o entitate menționată la articolul 137 alineatul (2), fără recomandarea prealabilă a comitetului menționat la articolul 145, atunci când participarea persoanei sau entității în cauză la o procedură de atribuire sau selectarea sa pentru execuția unor fonduri ale Uniunii ar constitui o amenințare gravă și iminentă la adresa intereselor financiare ale Uniunii. În aceste cazuri, ordonatorul de credite competent sesizează imediat comitetul menționat la articolul 145 și ia o decizie definitivă în termen de 14 zile de la primirea recomandării comitetului.
(8) La cererea ordonatorului de credite și în cazul în care natura sau circumstanțele cazului impun acest lucru, sesizarea comitetului menționat la articolul 145 pentru o recomandare poate fi tratată prin intermediul procedurii accelerate, fără a aduce atingere dreptului de a fi ascultat al persoanei sau entității în cauză.
(9) Ordonatorul de credite competent, ținând cont, după caz, de recomandarea comitetului menționat la articolul 145, nu exclude o persoană sau o entitate menționată la articolul 137 alineatul (2) de la participarea la o procedură de atribuire sau de la selectarea pentru execuția unor fonduri ale Uniunii în cazul în care:
(a) |
persoana sau entitatea a luat măsurile de remediere astfel cum se menționează la alineatul (10) de la prezentul articol într-o măsură suficientă pentru a-i demonstra fiabilitatea. Prezenta dispoziție nu se aplică în cazul menționat la alineatul (1) litera (d) de la prezentul articol; |
(b) |
este indispensabil să se asigure continuitatea serviciului, pe o perioadă limitată, până în momentul luării măsurilor de remediere specificate la alineatul (7) de la prezentul articol; |
(c) |
o astfel de excludere ar fi disproporționată având în vedere criteriile menționate la alineatul (3) de la prezentul articol. |
În plus, alineatul (1) litera (a) de la prezentul articol nu se aplică în cazul achiziției de produse în condiții deosebit de avantajoase fie de la un furnizor care și-a încetat definitiv activitatea comercială, fie de la lichidatori în cadrul unei proceduri de insolvență, al unui concordat preventiv sau al unei proceduri similare prevăzute în dreptul Uniunii sau în dreptul intern.
În cazurile de neexcludere menționate la prezentul alineat primul și al doilea paragraf, ordonatorul de credite competent precizează motivele pentru care nu a exclus persoana sau entitatea menționată la articolul 137 alineatul (2) și comunică aceste motive comitetului menționat la articolul 145.
(10) Măsurile de remediere menționate la alineatul (9) primul paragraf litera (a) includ în special:
(a) |
măsuri care urmăresc identificarea originii situațiilor care au dus la excludere și măsuri concrete tehnice, organizatorice și de personal din domeniul de activitate relevant al persoanei sau al entității menționate la articolul 137 alineatul (2), adecvate pentru corectarea conduitei și pentru prevenirea repetării acesteia; |
(b) |
dovada că persoana sau entitatea menționată la articolul 137 alineatul (2) a luat măsuri de compensare sau de despăgubire pentru prejudiciul adus intereselor financiare ale Uniunii prin faptele care au dus la situația de excludere; |
(c) |
dovada că persoana sau entitatea menționată la articolul 137 alineatul (2) a plătit sau a asigurat plata oricărei amenzi impuse de autoritatea competentă sau a oricăror taxe ori contribuții la asigurările sociale menționate la alineatul (1) litera (b) de la prezentul articol. |
Fără a aduce atingere evaluării efectuate de ordonatorul de credite competent sau de comitetul menționat la articolul 145, persoana sau entitatea prezintă măsuri de remediere care au fost evaluate de un auditor extern independent sau care au fost declarate suficiente printr-o decizie a unei autorități naționale sau a Uniunii.
(11) Ordonatorul de credite competent, ținând cont, după caz, de recomandarea revizuită a comitetului menționat la articolul 145, își revizuiește fără întârziere decizia de a exclude o persoană sau o entitate menționată la articolul 137 alineatul (2) din oficiu sau la cererea persoanei ori a entității respective, dacă aceasta din urmă a luat măsuri de remediere suficiente pentru a-și demonstra fiabilitatea sau dacă a furnizat elemente noi care demonstrează că situația de excludere menționată la alineatul (1) de la prezentul articol nu mai există.
(12) În cazul menționat la articolul 137 alineatul (2) litera (b), ordonatorul de credite competent solicită ca acel candidat sau ofertant să înlocuiască o entitate sau un subcontractant pe ale cărui capacități intenționează să se bazeze și care se află într-o situație de excludere menționată la alineatul (1) de la prezentul articol.
Articolul 139
Declarația și dovada privind inexistența unei situații de excludere
(1) Participanții declară dacă se află într-una dintre situațiile menționate la articolul 138 alineatul (1) și la articolul 143 alineatul (1) și, după caz, dacă au luat măsurile de remediere menționate la articolul 138 alineatul (9) primul paragraf litera (a).
Participanții declară, de asemenea, dacă următoarele persoane sau entități se află într-una dintre situațiile de excludere menționate la articolul 138 alineatul (1) literele (c)-(h):
(a) |
persoanele fizice sau juridice care sunt membre ale organului administrativ, de conducere ori de supraveghere al participantului sau care dețin competențe de reprezentare, de decizie ori de control în ceea ce privește participantul respectiv; |
(b) |
beneficiarii reali ai participantului, astfel cum sunt definiți la articolul 3 punctul 6 din Directiva (UE) 2015/849. |
Participantul sau destinatarul informează fără întârziere ordonatorul de credite competent cu privire la orice schimbări în privința situațiilor declarate.
După caz, candidatul sau ofertantul furnizează aceleași declarații care sunt menționate la primul și al doilea paragraf semnate de subcontractant sau de orice altă entitate pe a cărei capacitate intenționează să se bazeze, după caz.
Ordonatorul de credite competent nu solicită declarațiile menționate la primul și al doilea paragraf dacă astfel de declarații au fost deja prezentate în scopul unei alte proceduri de atribuire, cu condiția ca situația să nu se fi schimbat și să nu fi trecut mai mult de un an de la data emiterii declarațiilor.
Ordonatorul de credite competent poate renunța la cerințele prevăzute la primul și al doilea paragraf în cazul granturilor cu valoare foarte scăzută și al contractelor cu valoare foarte scăzută, valoare care nu depășește cuantumurile menționate la articolul 2 punctul 75 și la punctul 14.4 din anexa I.
(2) Ori de câte ori se solicită de către ordonatorul de credite competent și în cazul în care acest lucru este necesar pentru a se asigura desfășurarea corespunzătoare a procedurii, participantul, subcontractantul sau entitatea pe a cărei capacitate intenționează să se bazeze candidatul sau ofertantul furnizează:
(a) |
dovezi adecvate că nu se află într-una dintre situațiile de excludere menționate la articolul 138 alineatul (1); |
(b) |
informații privind persoanele fizice sau juridice care sunt membre ale organului administrativ, de conducere ori de supraveghere al participantului sau care dețin competențe de reprezentare, de decizie ori de control în ceea ce privește participantul respectiv, inclusiv privind persoanele și entitățile care fac parte din structura de proprietate sau de control și beneficiarii reali, și dovezi adecvate că niciuna dintre persoanele respective nu se află într-una dintre situațiile de excludere menționate la articolul 138 alineatul (1) literele (c)-(f); |
(c) |
dovezi adecvate că persoanele fizice sau juridice care își asumă răspunderea nelimitată pentru datoriile participantului respectiv nu se află într-o situație de excludere menționată la articolul 138 alineatul (1) litera (a) sau (b). |
(3) Dacă este cazul și în conformitate cu dreptul intern, ordonatorul de credite competent poate accepta, ca dovadă adecvată a faptului că un participant sau o entitate menționată la alineatul (2) nu se află în niciuna dintre situațiile de excludere menționate la articolul 138 alineatul (1) literele (a), (c), (d), (f), (g) și (h), un extras recent din cazierul judiciar sau, în absența acestuia, un document echivalent eliberat recent de către o autoritate judiciară sau administrativă din țara în care își are sediul principal, din care să rezulte îndeplinirea cerințelor în cauză.
Ordonatorul de credite competent poate accepta, ca dovadă adecvată a faptului că un participant sau o entitate menționată la alineatul (2) nu se află în una dintre situațiile de excludere menționate la articolul 138 alineatul (1) literele (a) și (b), un certificat emis recent de autoritatea competentă din țara în care își are sediul principal. În cazul în care în țara în care își are sediul principal nu se eliberează asemenea tipuri de certificate, participantul poate furniza o declarație sub jurământ făcută în fața unei autorități judiciare sau a unui notar ori, în lipsa acesteia, o declarație solemnă făcută în fața unei autorități administrative sau a unui organism profesional calificat din țara în care își are sediul principal.
(4) Ordonatorul de credite competent renunță la obligația ca un participant sau o entitate menționată la alineatul (2) să prezinte documentele justificative menționate la alineatele (2) și (3):
(a) |
dacă poate accesa aceste dovezi gratuit într-o bază de date națională; |
(b) |
dacă aceste dovezi i-au fost deja prezentate în scopul unei alte proceduri, cu condiția ca documentele prezentate să fie încă valabile și să nu fi trecut mai mult de un an de la data eliberării lor; |
(c) |
dacă recunoaște că există o imposibilitate materială de a furniza astfel de dovezi. |
(5) Alineatele (1)-(4) de la prezentul articol nu se aplică persoanelor și entităților care execută fonduri ale Uniunii în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) și nici organelor Uniunii menționate la articolele 70 și 71.
În cazul instrumentelor financiare și al garanțiilor bugetare și în absența unor norme și proceduri pe deplin echivalente cu cele menționate la articolul 157 alineatul (4) primul paragraf litera (d), destinatarii finali și intermediarii furnizează persoanei sau entității care execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) o declarație semnată pe propria răspundere prin care confirmă că nu se află în niciuna dintre situațiile menționate la articolul 138 alineatul (1) literele (a)-(d), (g) și (h) sau la articolul 143 alineatul (1) primul paragraf literele (b) și (c) ori într-o situație considerată echivalentă în urma evaluării efectuate în conformitate cu articolul 157 alineatul (4).
În cazul în care, în mod excepțional, instrumentele financiare se execută în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (a), destinatarii finali furnizează intermediarilor financiari o declarație pe proprie răspundere semnată prin care confirmă că nu se află în niciuna dintre situațiile menționate la articolul 138 alineatul (1) literele (a)-(d), (g) și (h) sau la articolul 143 alineatul (1) primul paragraf literele (b) și (c).
Articolul 140
Sancțiuni financiare
(1) Pentru a asigura un efect disuasiv, ținând cont, după caz, de recomandarea comitetului menționat la articolul 145, ordonatorul de credite competent poate impune o sancțiune financiară unui destinatar care și-a asumat un angajament juridic și care se află într-o situație de excludere menționată la articolul 138 alineatul (1) litera (c), (d), (e), (f), (g), (h) sau (i).
În ceea ce privește situațiile de excludere menționate la articolul 138 alineatul (1) literele (c)-(i), sancțiunea financiară poate fi impusă ca alternativă la o decizie de excludere a unui destinatar, atunci când această excludere ar fi disproporționată pe baza criteriilor menționate la articolul 138 alineatul (4).
În ceea ce privește situațiile de excludere menționate la articolul 138 alineatul (1) literele (c), (d) și (e), sancțiunea financiară poate fi impusă în plus față de o excludere, atunci când acest lucru este necesar pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, din cauza conduitei sistematice și recurente adoptate de destinatar cu intenția de a obține în mod necuvenit fonduri ale Uniunii.
În pofida primului, celui de al doilea și celui de al treilea paragraf de la prezentul alineat, nu se impun sancțiuni financiare beneficiarilor care, în conformitate cu articolul 139, divulgă faptul că se află într-o situație de excludere.
(2) Cuantumul sancțiunii financiare nu depășește 10 % din valoarea totală a angajamentului juridic. În cazul unui acord de grant semnat cu mai mulți beneficiari, sancțiunea financiară nu depășește 10 % din cuantumul grantului la care are dreptul beneficiarul în cauză în conformitate cu acordul de grant.
Articolul 141
Durata excluderii și termenul de prescripție
(1) Durata excluderii nu depășește:
(a) |
durata, dacă există, stabilită prin hotărârea judecătorească definitivă sau prin decizia administrativă definitivă a unui stat membru; |
(b) |
în absența unei hotărâri definitive sau a unei decizii administrative definitive:
|
O persoană sau o entitate menționată la articolul 137 alineatul (2) este exclusă atât timp cât se află într-una dintre situațiile de excludere menționate la articolul 138 alineatul (1) literele (a) și (b).
(2) Termenul de prescripție pentru excluderea și/sau impunerea de sancțiuni financiare unei persoane sau entități menționate la articolul 137 alineatul (2) este de cinci ani, calculat începând cu oricare dintre următoarele date:
(a) |
data conduitei care a dus la excludere sau, în cazul actelor continue sau repetate, data la care conduita ia sfârșit, în cazurile menționate la articolul 138 alineatul (1) literele (b)-(e), (g), (h) și (i); |
(b) |
data la care se pronunță hotărârea judecătorească definitivă a unei instanțe naționale sau decizia administrativă definitivă în cazurile menționate la articolul 138 alineatul (1) literele (b), (c), (d), (g), (h) și (i). |
Termenul de prescripție este întrerupt de un act al unei autorități naționale, al Comisiei, al OLAF, al EPPO în cazul statelor membre care participă la cooperarea consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, al comitetului menționat la articolul 145 din prezentul regulament sau al oricărei entități implicate în execuția bugetară, dacă acest act este notificat persoanei sau entității menționate la articolul 137 alineatul (2) din prezentul regulament și se referă la investigații sau proceduri judiciare. Un nou termen de prescripție începe să curgă din ziua următoare întreruperii.
În sensul articolului 138 alineatul (1) litera (f) din prezentul regulament, pentru excluderea unei persoane sau entități menționate la articolul 137 alineatul (2) din prezentul regulament și/sau impunerea de sancțiuni financiare unui destinatar, se aplică termenul de prescripție prevăzut la articolul 3 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95.
În cazul în care conduita unei persoane sau entități menționate la articolul 137 alineatul (2) din prezentul regulament în cauză corespunde mai multor motive enumerate la articolul 138 alineatul (1) din prezentul regulament, se aplică termenul de prescripție aplicabil motivului celui mai grav.
Articolul 142
Publicarea de informații referitoare la excludere și la sancțiunile financiare
(1) Pentru a spori, atunci când este necesar, efectul disuasiv al excluderii și/sau al sancțiunii financiare, sub rezerva unei decizii a ordonatorului de credite competent, Comisia publică pe site-ul său următoarele informații referitoare la excludere și, după caz, la sancțiunea financiară în cazurile menționate la articolul 138 alineatul (1) literele (c)-(i):
(a) |
numele persoanei sau al entității în cauză, menționate la articolul 137 alineatul (2); |
(b) |
situația de excludere; |
(c) |
durata excluderii și/sau cuantumul sancțiunii financiare. |
Dacă decizia privind excluderea și/sau sancțiunea financiară a fost luată pe baza încadrării preliminare menționate la articolul 138 alineatul (2), se precizează că nu există nicio hotărâre judecătorească definitivă sau, după caz, nicio decizie administrativă definitivă în acest sens. În astfel de cazuri, se publică fără întârziere informații privind eventualele căi de atac, stadiul și rezultatul acestora, precum și privind orice decizie revizuită a ordonatorului de credite competent. În cazul în care s-a impus o sancțiune financiară, se precizează, de asemenea, dacă aceasta a fost plătită.
Decizia de publicare a informațiilor se ia de către ordonatorul de credite competent în urma fie a hotărârii judecătorești definitive relevante, fie, dacă este cazul, a deciziei administrative definitive sau în urma recomandării comitetului menționat la articolul 145, după caz. Decizia respectivă produce efecte la trei luni după ce a fost notificată persoanei sau entității în cauză menționate la articolul 137 alineatul (2).
Informațiile publicate se șterg imediat ce excluderea a încetat. În cazul unei sancțiuni financiare, informațiile se șterg după șase luni de la plata sumei respective.
În cazul datelor cu caracter personal, ordonatorul de credite competent informează, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1725, persoana sau entitatea în cauză menționată la articolul 137 alineatul (2) din prezentul regulament cu privire la drepturile care îi revin în temeiul normelor aplicabile privind protecția datelor și cu privire la procedurile disponibile pentru exercitarea acestor drepturi.
(2) Informațiile menționate la alineatul (1) de la prezentul articol nu se publică în niciuna dintre următoarele situații:
(a) |
în cazul în care este necesar să se păstreze confidențialitatea unei investigații sau a unei proceduri judiciare naționale; |
(b) |
în cazul în care publicarea ar aduce prejudicii disproporționate persoanei sau entității în cauză menționate la articolul 137 alineatul (2) sau ar fi disproporționată în alt mod, având în vedere criteriile de proporționalitate stabilite la articolul 138 alineatul (4) și ținând cont de cuantumul sancțiunii financiare; |
(c) |
în cazul în care persoana în cauză este o persoană fizică, cu excepția cazului în care publicarea datelor cu caracter personal este justificată de circumstanțe excepționale, printre altele de gravitatea conduitei sau de impactul acesteia asupra intereselor financiare ale Uniunii. În astfel de cazuri, decizia de publicare a informațiilor ține cont în mod corespunzător de dreptul la viață privată și de alte drepturi prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/1725. |
Articolul 143
Respingerea de la o procedură de atribuire
(1) Ordonatorul de credite competent respinge de la o procedură de atribuire un participant care:
(a) |
se află într-o situație de excludere stabilită în conformitate cu articolul 138; |
(b) |
a falsificat informațiile solicitate drept condiție pentru participarea la procedură sau nu a furnizat respectivele informații; |
(c) |
a fost implicat anterior în pregătirea documentelor utilizate în cadrul procedurii de atribuire, în cazul în care acest lucru presupune o încălcare a principiului egalității de tratament, inclusiv o denaturare a concurenței, care nu poate fi remediată în alt mod; |
(d) |
are conflicte de interese profesionale care pot afecta în mod negativ executarea contractului, în conformitate cu punctul 20.6 din anexa I; |
(e) |
este destinatarul unei decizii de interzicere a atribuirii contractului pentru că a primit subvenții străine care denaturează piața internă, decizie adoptată de Comisie în conformitate cu alineatul (3) de la prezentul articol. |
Ordonatorul de credite competent comunică celorlalți participanți la procedura de atribuire informațiile relevante care au fost transmise în contextul participării persoanei în cauză la pregătirea procedurii de atribuire sau care au rezultat în urma implicării sale în acest proces, astfel cum se menționează la primul paragraf litera (c). Înainte de orice astfel de respingere, participantului i se oferă posibilitatea de a demonstra că implicarea sa în pregătirea procedurii de atribuire nu încalcă principiul egalității de tratament.
(2) Se aplică articolul 134 alineatul (1), cu excepția cazului în care respingerea este justificată în conformitate cu alineatul (1) primul paragraf litera (a) de la prezentul articol printr-o decizie privind excluderea luată cu privire la participant, după examinarea observațiilor sale.
(3) În sensul alineatului (1) litera (e) de la prezentul articol, Regulamentul (UE) 2022/2560 și în special dispozițiile capitolelor 1, 2 și 4, inclusiv articolul 30, se aplică mutatis mutandis analizei preliminare efectuate de Comisie și investigării aprofundate a oricăror contribuții financiare străine obținute în cadrul unei proceduri de achiziții în temeiul prezentului regulament. În scopul notificării prealabile la autoritatea contractantă, participanții la o procedură de achiziții în temeiul prezentului regulament notifică orice contribuție financiară străină relevantă ordonatorului de credite competent, în aceleași condiții ca cele prevăzute la articolele 28 și 29 din Regulamentul (UE) 2022/2560 și în dispozițiile actelor de punere în aplicare adoptate în temeiul articolului 47 alineatul (1) din regulamentul respectiv. În plus, actele delegate relevante adoptate în temeiul articolului 49 din Regulamentul (UE) 2022/2560 se aplică, de asemenea, procedurilor de achiziții în temeiul prezentului regulament. Dispozițiile relevante din Regulamentul (UE) 2022/2560, precum și cele din actele delegate adoptate în temeiul articolului 49 din regulamentul respectiv și din actele de punere în aplicare adoptate în temeiul articolului 47 alineatul (1) din regulamentul respectiv se pun în aplicare în conformitate cu prezentul regulament.
În sensul primului paragraf de la prezentul alineat, Comisia este împuternicită să adopte acte de punere în aplicare sub forma unei decizii:
(a) |
prin care să confere caracter obligatoriu angajamentelor propuse de un participant asupra participantului respectiv în înțelesul articolului 11 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2022/2560, în contextul prezentului regulament; |
(b) |
de a nu ridica obiecții în înțelesul articolului 11 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2022/2560, în contextul prezentului regulament; |
(c) |
de interzicere a atribuirii contractului către un participant pentru că a primit subvenții străine care denaturează piața internă în înțelesul articolului 31 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2022/2560, în contextul prezentului regulament. |
Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 276 alineatul (2).
În scopul măsurilor care urmează să fie luate în temeiul prezentului alineat, în cazul în care Regulamentul (UE) 2022/2560 se referă la proceduri de achiziții în înțelesul Directivelor 2014/23/UE și 2014/24/UE și al Directivei 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului (58), acestea se interpretează ca proceduri de achiziții în înțelesul prezentului regulament.
În urma deciziei de interzicere menționate la al doilea paragraf litera (c), ordonatorul de credite competent notifică respingerea de la o procedură de atribuire printr-o scrisoare adresată participantului în cauză.
Articolul 144
Sistemul de detectare timpurie și de excludere
(1) Informațiile transmise în cadrul sistemului de detectare timpurie și de excludere menționat la articolul 137 se centralizează într-o bază de date instituită de Comisie (denumită în continuare „baza de date”) și se gestionează în conformitate cu dreptul la viață privată și cu alte drepturi prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/1725.
Informațiile privind cazurile de detectare timpurie, excludere și/sau sancțiuni financiare se introduc în baza de date de către ordonatorul de credite competent, după notificarea persoanei sau a entității în cauză menționate la articolul 137 alineatul (2). O astfel de notificare poate fi amânată în circumstanțe excepționale, în cazul în care există motive legitime convingătoare pentru a păstra confidențialitatea unei investigații sau a unor proceduri judiciare naționale, până în momentul în care respectivele motive legitime de păstrare a confidențialității încetează să existe.
În conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1725, Comisia informează, la cerere, persoana sau entitatea care intră sub incidența sistemului de detectare timpurie și de excludere menționată la articolul 137 alineatul (2) cu privire la datele stocate în baza de date care privesc respectiva persoană sau entitate.
Informațiile incluse în baza de date se actualizează, după caz, în urma unei rectificări, eliminări sau a oricărei modificări a datelor. Informațiile se publică numai în conformitate cu articolul 142.
(2) Sistemul de detectare timpurie și de excludere se bazează pe fapte și constatări, astfel cum sunt menționate la articolul 138 alineatul (3) al patrulea paragraf și pe transmiterea informațiilor către Comisie, în special de către:
(a) |
EPPO, în cazul statelor membre care participă la cooperarea consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, sau de către OLAF, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013, în cazul în care o investigație în curs sau finalizată a Oficiului arată că ar putea fi oportun să se întreprindă măsuri sau acțiuni asigurătorii pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii, ținând cont în mod corespunzător de respectarea drepturilor procedurale și fundamentale și de protecția denunțătorilor; |
(b) |
un ordonator de credite al Comisiei, al unui oficiu european instituit de Comisie sau al unei agenții executive; |
(c) |
o instituție a Uniunii, un oficiu european, o agenție, altele decât cele menționate la prezentul alineat litera (b), sau un organism sau o persoană căreia i s-a încredințat punerea în aplicare a unor acțiuni PESC; |
(d) |
entități care execută bugetul în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (b) și persoane și entități care execută fonduri, în cadrul execuției bugetare în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (a), împreună cu statele membre, în cazul faptelor și constatărilor stabilite numai în contextul hotărârilor judecătorești definitive sau al deciziilor administrative definitive cu referire la motivele prevăzute la articolul 138 alineatul (1) litera (c) punctul (iv) și litera (d), precum și în cazurile în care se detectează fraude și/sau nereguli și se iau măsuri subsecvente, atunci când normele sectoriale impun transmiterea informațiilor; |
(e) |
persoane sau entități care execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c), în cazurile în care se detectează fraude și/sau nereguli și se iau măsuri subsecvente. |
(3) Cu excepția cazurilor în care informațiile urmează să fie transmise în conformitate cu normele sectoriale, informațiile care urmează să fie transmise în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul articol includ:
(a) |
identificarea entității sau a persoanei în cauză; |
(b) |
o sinteză a riscurilor detectate sau a faptelor în cauză; |
(c) |
informații care ar putea fi de ajutor ordonatorului de credite în contextul verificării menționate la alineatul (4) de la prezentul articol sau al luării unei decizii de excludere menționate la articolul 138 alineatul (1) sau (3) ori a unei decizii de impunere a unei sancțiuni financiare menționate la articolul 140; |
(d) |
după caz, informații privind orice măsură specială necesară pentru asigurarea confidențialității informațiilor transmise, inclusiv măsuri de salvgardare a dovezilor pentru protejarea investigației sau a procedurilor judiciare naționale. |
(4) Comisia transmite fără întârziere informațiile menționate la alineatul (3) ordonatorilor proprii de credite și celor ai agențiilor sale executive, tuturor celorlalte instituții ale Uniunii, organe ale Uniunii, oficii europene și agenții, prin intermediul bazei de date menționate la alineatul (1), pentru a le permite să efectueze verificarea necesară cu privire la procedurile lor de atribuire în curs și la angajamentele lor juridice existente.
La efectuarea respectivei verificări, ordonatorul de credite competent își exercită competențele prevăzute la articolul 74 și nu încalcă clauzele și condițiile prevăzute în procedura de atribuire și în angajamentele juridice.
Perioada de păstrare a informațiilor legate de detectarea timpurie care au fost transmise în conformitate cu alineatul (3) de la prezentul articol nu depășește un an. Dacă, în perioada menționată, ordonatorul de credite competent solicită comitetului să emită o recomandare într-un caz de excludere sau de impunere a unor sancțiuni financiare, perioada de păstrare se poate prelungi până în momentul în care ordonatorul de credite competent ia o decizie.
(5) Comisia acordă tuturor persoanelor și entităților implicate în execuția bugetară în conformitate cu articolul 62 acces la informațiile privind deciziile de excludere în temeiul articolului 138 pentru a le permite să verifice dacă există o excludere marcată în sistemul de detectare timpurie și de excludere atunci când atribuie contracte sau selectează beneficiarii pentru execuția fondurilor Uniunii.
Cu excepția cazului în care execuția bugetului este încredințată unor persoane sau entități în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c), în conformitate cu modalitățile menționate la articolul 157 alineatul (4), toate persoanele și entitățile implicate în execuția bugetară asigură respectarea unor astfel de decizii în ceea ce privește persoana sau entitatea care solicită sau este selectată pentru a executa fonduri din partea Uniunii.
(6) În cadrul raportului anual al Comisiei către Parlamentul European și către Consiliu în temeiul articolului 325 alineatul (5) din TFUE, Comisia furnizează informații agregate cu privire la deciziile luate de ordonatorii de credite în temeiul articolelor 137-144 din prezentul regulament. Raportul respectiv furnizează, de asemenea, informații suplimentare referitoare la orice decizie luată de ordonatorii de credite în temeiul articolului 138 alineatul (9) primul paragraf litera (b) din prezentul regulament și al articolului 142 alineatul (2) din prezentul regulament și la orice decizie luată de ordonatorii de credite de a se abate de la recomandarea comitetului în temeiul articolului 145 alineatul (6) al treilea paragraf din prezentul regulament.
Informațiile menționate la prezentul alineat primul paragraf se furnizează acordând atenția cuvenită cerințelor de confidențialitate și, în special, nu permit identificarea persoanei sau a entității în cauză, astfel cum este menționată la articolul 137 alineatul (2).
Articolul 145
Comitetul
(1) La solicitarea unui ordonator de credite al oricărei instituții a Uniunii, organ al Uniunii, oficiu european sau organ sau persoană căreia i se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC în temeiul titlului V din TUE, se convoacă un comitet.
(2) Comitetul este compus din:
(a) |
un președinte permanent independent la nivel înalt, desemnat de Comisie; |
(b) |
un vicepreședinte permanent independent la nivel înalt numit de Comisie, care îl înlocuiește pe președinte; |
(c) |
doi reprezentanți permanenți ai Comisiei, ca proprietar al sistemului de detectare timpurie și de excludere, care exprimă o poziție comună; și |
(d) |
un reprezentant al ordonatorului de credite solicitant. |
Componența comitetului se stabilește astfel încât membrii acestuia să aibă un nivel adecvat de cunoștințe de specialitate în domeniul juridic și tehnic. Comitetul este asistat de un secretariat permanent asigurat de Comisie, care asigură administrarea continuă a comitetului.
(3) Președintele este ales din rândul foștilor membri ai Curții de Justiție a Uniunii Europene, ai Curții de Conturi sau din rândul foștilor funcționari care au avut cel puțin rangul de director general în cadrul unei instituții a Uniunii, alta decât Comisia. Președintele este selectat pe baza calităților sale personale și profesionale, a unei vaste experiențe în domeniul juridic și financiar și a competenței, independenței și integrității de care a dat dovadă. Mandatul este de cinci ani și nu se poate reînnoi. Președintele este numit în funcția de consilier special în înțelesul articolului 5 din Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii Europene. Președintele prezidează toate reuniunile comitetului. Președintele este independent în exercitarea atribuțiilor sale. Președintele nu se află într-un conflict de interese între atribuțiile sale în calitate de președinte și orice alte atribuții oficiale.
(4) Regulamentul de procedură al comitetului se adoptă de către Comisie.
(5) Comitetul garantează, înainte de a adopta recomandări, dreptul persoanei sau al entității în cauză menționate la articolul 137 alineatul (2) de a prezenta observații cu privire la faptele sau constatările menționate la articolul 138 alineatul (3) și la încadrarea juridică preliminară. Exercitarea dreptului de a prezenta observații poate fi amânată în circumstanțe excepționale în cazul în care există motive legitime convingătoare pentru a păstra confidențialitatea unei investigații sau a unor proceduri judiciare naționale, până în momentul în care respectivele motive legitime încetează să existe.
(6) Recomandarea comitetului de a exclude și/sau de a impune o sancțiune financiară conține, după caz, următoarele elemente:
(a) |
faptele sau constatările menționate la articolul 138 alineatul (3) și încadrarea lor juridică preliminară; |
(b) |
o evaluare a necesității de a impune o sancțiune financiară și a cuantumului acesteia; |
(c) |
o evaluare a necesității de a exclude persoana sau entitatea menționată la articolul 137 alineatul (2) și, în cazul respectiv, durata propusă pentru o astfel de excludere; |
(d) |
o evaluare a necesității de publicare a informațiilor legate de persoana sau entitatea menționată la articolul 137 alineatul (2) care este exclusă și/sau căreia i s-a impus o sancțiune financiară; |
(e) |
o evaluare a eventualelor măsuri de remediere luate de persoana sau entitatea menționată la articolul 137 alineatul (2). |
Dacă intenționează să ia o decizie mai severă decât cea recomandată de comitet, ordonatorul de credite competent se asigură că decizia este luată cu respectarea dreptului de a fi audiat și a normelor privind protecția datelor cu caracter personal.
Dacă decide să se abată de la recomandarea comitetului, ordonatorul de credite competent justifică această decizie în fața comitetului.
(7) La cererea ordonatorului de credite competent, comitetul își revizuiește recomandarea pe parcursul perioadei de excludere în cazurile menționate la articolul 138 alineatul (11) sau în urma notificării unei hotărâri judecătorești definitive sau a unei decizii administrative definitive prin care se stabilesc motivele excluderii în situațiile în care o astfel de hotărâre sau o astfel de decizie nu stabilește durata excluderii, astfel cum se menționează la articolul 138 alineatul (3) al doilea paragraf.
(8) Comitetul notifică fără întârziere recomandarea sa revizuită ordonatorului de credite solicitant, iar acesta își revizuiește decizia în consecință.
(9) Curtea de Justiție a Uniunii Europene are competența nelimitată de a exercita controlul judiciar al deciziilor prin care ordonatorul de credite exclude o persoană sau o entitate menționată la articolul 137 alineatul (2) și/sau impune o sancțiune financiară unui destinatar, inclusiv competența de a anula excluderea, de a reduce sau a extinde durata acesteia și/sau de a anula, a reduce sau a majora sancțiunea financiară impusă. Articolul 22 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 58/2003 nu se aplică atunci când decizia ordonatorului de credite de a exclude sau de a impune o sancțiune financiară este luată pe baza unei recomandări a comitetului.
Articolul 146
Comunicarea în contextul procedurilor de detectare timpurie și de excludere
(1) Toate comunicările, în special notificarea deciziilor, a scrisorilor, a documentelor sau a informațiilor legate de procedurile de detectare timpurie și de excludere, se efectuează în scris, pe suport de hârtie sau în format electronic.
(2) Notificările pentru comunicările care produc efecte juridice sau declanșează termene se efectuează pe suport de hârtie, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau prin serviciu de curierat cu confirmare de primire, printr-un sistem electronic securizat de schimb de informații, în conformitate cu articolul 151, sau prin e-mail sau alte mijloace electronice.
(3) Comunicările:
(a) |
în cazul în care se realizează pe suport de hârtie, se consideră că au fost notificate odată ce au fost livrate la cea mai recentă adresă poștală indicată de destinatar. Notificările prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau prin serviciu de curierat cu confirmare de primire se consideră primite fie la data de livrare înregistrată de serviciul poștal sau de curierat, fie după expirarea termenului de colectare la oficiul poștal sau, în absența unui astfel de termen, la trei săptămâni de la data la care s-a încercat livrarea, cu condiția ca notificarea să fi fost trimisă a doua oară și anunțată pe cale electronică la cea mai recentă adresă de e-mail indicată de destinatar; |
(b) |
în cazul în care se realizează prin intermediul unui sistem electronic securizat de schimb de informații menționat la articolul 151, se consideră că au fost notificate la data și ora la care sunt accesate, astfel cum se indică în fișierele-jurnal din sistem cu timpii de conectare sau, în cazul comunicărilor care nu au fost accesate, în termen de 10 zile de la data transmiterii; |
(c) |
în cazul în care se realizează prin e-mail sau prin alte mijloace electronice, se consideră că au fost notificate în ziua expedierii e-mailului, cu condiția ca acesta să fie trimis la cea mai recentă adresă de e-mail indicată de destinatar, iar expeditorul să nu primească un raport de nelivrare. |
În cazul în care destinatarul poate demonstra că a fost împiedicat de circumstanțe independente de voința sa să acceseze o comunicare, efectele juridice ale comunicării încep din momentul în care destinatarul poate demonstra că a avut acces la conținutul acesteia.
Articolul 147
Transmiterea informațiilor în scopul sistemului de detectare timpurie și de excludere
(1) Informațiile solicitate de la entitățile menționate la articolul 144 alineatul (2) litera (d) se transmit Comisiei în conformitate cu articolul 36 alineatul (8) și cu normele sectoriale.
(2) Fără a se aduce atingere articolului 138 alineatul (2) al doilea paragraf, utilizarea datelor primite prin sistemul de gestionare a neregulilor ia în considerare stadiul în care se află procedura națională existentă la data la care au fost transmise informațiile. O astfel de utilizare este precedată de o consultare a statului membru care a transmis datele relevante prin sistemul de gestionare a neregulilor.
Articolul 148
Excepția aplicabilă Centrului Comun de Cercetare
Articolele 137-147 nu se aplică în cazul JRC.
Articolul 149
Gestionarea electronică a operațiunilor
(1) În cazul în care operațiunile de venituri și cheltuieli sau schimburile de documente sunt gestionate prin intermediul unor sisteme computerizate, documentele pot fi semnate printr-o procedură computerizată sau electronică care să ofere o autentificare a semnatarului. Astfel de sisteme informatice includ o descriere completă și actualizată a sistemului, care definește conținutul tuturor câmpurilor de date, descrie modul în care este tratată fiecare operațiune și explică în detaliu modul în care sistemul informatic garantează existența unei piste de audit complete pentru fiecare operațiune. Informațiile electronice pot face obiectul controalelor și auditurilor digitale, astfel cum sunt menționate la articolul 36 alineatul (11).
(2) Cu condiția existenței unui acord prealabil între instituțiile Uniunii și statele membre implicate, orice transmitere de documente între acestea poate fi efectuată prin mijloace electronice.
Articolul 150
E-guvernarea
(1) Instituțiile Uniunii, agențiile executive și organele Uniunii menționate la articolele 70 și 71 stabilesc și aplică standarde uniforme pentru schimbul electronic de informații cu participanții. În special, acestea elaborează și aplică, în măsura posibilului, soluții pentru transmiterea, stocarea și prelucrarea datelor prezentate în cadrul procedurilor de atribuire și, în acest scop, creează un „spațiu unic pentru schimburi de date electronice” destinat participanților. Comisia raportează periodic Parlamentului European și Consiliului cu privire la progresele înregistrate în această privință.
(2) În cazul gestiunii partajate, toate schimburile oficiale de informații dintre statele membre și Comisie se efectuează prin mijloacele indicate în norme sectoriale. Normele respective asigură interoperabilitatea datelor colectate sau primite și transmise în procesul de gestiune bugetară.
Articolul 151
Sisteme electronice de schimb de informații
(1) Toate schimburile de informații cu destinatarii și cu participanții, inclusiv asumarea de angajamente juridice și orice modificare a acestora, pot fi efectuate prin intermediul unor sisteme electronice de schimb de informații.
(2) Sistemele electronice de schimb de informații îndeplinesc următoarele condiții:
(a) |
numai persoanele autorizate pot avea acces la sistem și la documentele transmise prin intermediul său; |
(b) |
numai persoanele autorizate pot semna sau transmite electronic un document prin intermediul sistemului; |
(c) |
persoanele autorizate sunt identificate în cadrul sistemului prin mijloacele convenite; |
(d) |
ora și data operațiunii electronice sunt stabilite cu exactitate; |
(e) |
este păstrată integritatea documentelor; |
(f) |
este păstrată disponibilitatea documentelor; |
(g) |
după caz, este păstrat caracterul confidențial al documentelor; |
(h) |
este asigurată protecția datelor cu caracter personal în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1725. |
(3) Sistemul electronic de schimb poate fi utilizat și de ordonatorul de credite competent sau, după caz, de comitetul menționat la articolul 145, pentru a comunica participanților, destinatarilor sau altor persoane ori entități menționate la articolul 137 alineatul (2):
(a) |
includerea lor în baza de date a sistemului de detectare timpurie și de excludere în cazurile menționate la articolul 137 alineatul (1) litera (a); |
(b) |
conținutul scrisorilor prezentate în cadrul procedurilor contradictorii și al altor informații sau cereri emise de comitetul menționat la articolul 145, pentru a proteja drepturile menționate la articolul 145 alineatul (5), precum și în exercitarea competențelor acordate prin prezentul regulament; |
(c) |
conținutul deciziilor și al altor informații sau solicitări emise de ordonatorul de credite competent în exercitarea competențelor prevăzute la articolele 137-147. |
(4) Datele transmise sau primite prin intermediul unui astfel de sistem se bucură de prezumția legală a integrității datelor și a exactității datei și a orei de transmitere sau de primire a datelor indicate de sistem.
Un document transmis sau notificat prin intermediul unui astfel de sistem este considerat ca fiind echivalent cu un document pe suport de hârtie, este admisibil ca probă în procedurile judiciare, se consideră original și se bucură de prezumția legală a autenticității și integrității sale, cu condiția ca documentul să nu conțină niciun element dinamic în măsură să permită modificarea sa automată.
Semnăturile electronice menționate la alineatul (2) litera (b) au un efect juridic echivalent semnăturilor olografe.
Articolul 152
Transmiterea documentelor aferente cererii
(1) Modalitățile de transmitere a documentelor aferente cererii se stabilesc de către ordonatorul de credite competent, care poate alege o modalitate exclusivă de transmitere.
Mijloacele de comunicare alese sunt de așa natură încât să asigure o concurență autentică și îndeplinirea următoarelor condiții:
(a) |
fiecare document transmis cuprinde toate informațiile necesare evaluării sale; |
(b) |
se păstrează integritatea datelor; |
(c) |
se păstrează confidențialitatea documentelor aferente cererii; |
(d) |
protecția datelor cu caracter personal se asigură în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1725. |
(2) Comisia se asigură, prin mijloace corespunzătoare și în conformitate cu articolul 150 alineatul (1), că participanții pot prezenta documentele aferente cererii și orice documente justificative în format electronic. Sistemele electronice de comunicații utilizate pentru schimburile de comunicări și informații sunt nediscriminatorii, general disponibile și interoperabile cu produsele din domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor utilizate în general și nu restricționează accesul participanților la procedura de atribuire.
Comisia raportează periodic Parlamentului European și Consiliului cu privire la progresele înregistrate în aplicarea prezentului alineat.
(3) Dispozitivele de primire în format electronic a documentelor aferente cererii garantează, prin mijloace tehnice și proceduri adecvate, că:
(a) |
participantul poate fi identificat cu certitudine; |
(b) |
data și ora exactă a primirii documentelor aferente cererii pot fi stabilite cu precizie; |
(c) |
numai persoanele autorizate au acces la datele transmise și pot stabili sau modifica datele de accesare a documentelor aferente cererii; |
(d) |
în timpul diferitelor etape ale procedurii de atribuire, numai persoanele autorizate au acces la toate datele transmise și pot acorda acces la date dacă acest lucru este necesar pentru procedură; |
(e) |
se asigură în mod rezonabil că se poate detecta orice încercare de a încălca vreuna dintre condițiile prevăzute la literele (a)-(d). |
Primul paragraf nu se aplică în cazul contractelor cu o valoare mai mică decât pragurile menționate la articolul 178 alineatul (1).
(4) În cazul în care ordonatorul de credite competent autorizează transmiterea documentelor aferente cererii prin mijloace electronice, documentele electronice transmise prin intermediul unor astfel de sisteme sunt considerate a fi originale.
(5) În cazul în care transmiterea se face prin scrisoare, participanții pot opta să transmită documentele aferente cererii:
(a) |
prin poștă sau printr-un serviciu de curierat, caz în care dovada transmiterii o constituie ștampila poștei sau data avizului de trimitere; |
(b) |
prin livrare directă la sediul ordonatorului de credite competent de către participant în persoană sau de către un agent, caz în care dovada transmiterii o constituie confirmarea de primire. |
Pentru contractele atribuite de delegațiile Uniunii în țări terțe sau atribuite exclusiv în interesul delegațiilor Uniunii în țări terțe, autoritatea contractantă poate limita transmiterea prin scrisoare la doar unul dintre mijloacele indicate mai sus. În cazul în care autoritatea contractantă face uz de această dispoziție, aceasta este obligată să justifice motivele restricției respective.
(6) Prin transmiterea documentelor aferente cererii, participanții acceptă să fie informați cu privire la rezultatul procedurii prin mijloace electronice.
(7) Participanții sau destinatarii sau orice alte persoane sau entități menționate la articolul 137 alineatul (2) acceptă să primească notificări în conformitate cu clauzele angajamentului juridic sau ale contractului de concesiune specific, inclusiv orice notificare privind aplicarea oricăreia dintre măsurile menționate la articolul 137 alineatul (1). În cazul în care sunt vizate persoane sau entități menționate la articolul 137 alineatul (2) litera (b), solicitantul este responsabil de comunicarea către autoritatea contractantă a adresei entității în cauză.
Cu excepția cazului în care schimburile se efectuează prin intermediul sistemului electronic de schimb menționat la articolul 151, în cazul în care notificarea a fost transmisă persoanei sau entității prin mijloace electronice la adresa indicată în cerere și nu există o confirmare explicită de primire a notificării electronice, se prezumă că persoana sau entitatea a fost în măsură să ia cunoștință de conținutul schimburilor și, prin urmare, se consideră că acesta este notificat.
(8) Alineatele (1)-(7) de la prezentul articol nu se aplică selectării persoanelor sau entităților care execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c), cu excepția cazului în care selecția este efectuată în urma unei cereri de exprimare a interesului.
CAPITOLUL 3
Norme aplicabile gestiunii directe
Articolul 153
Comitetul de evaluare
(1) Documentele aferente cererii sunt evaluate de către un comitet de evaluare.
(2) Comitetul de evaluare este desemnat de către ordonatorul de credite competent.
Comitetul de evaluare este alcătuit din cel puțin trei persoane.
(3) Membrii comitetului de evaluare care evaluează cererile de grant, cererile de donații nefinanciare sau ofertele reprezintă cel puțin două entități organizaționale ale instituțiilor Uniunii sau ale organelor Uniunii menționate la articolele 68, 69, 70 și 71, fără nicio legătură ierarhică între ele, din care cel puțin una nu este subordonată ordonatorului de credite competent. În cazul în care reprezentanțele și unitățile locale din afara Uniunii, cum ar fi o delegație, un birou sau o antenă a Uniunii dintr-o țară terță, și organele Uniunii menționate la articolele 68, 69, 70 și 71 nu au entități separate, cerința privind entitățile organizaționale fără nicio legătură ierarhică între ele nu se aplică.
În temeiul unei decizii a ordonatorului de credite competent, comitetul de evaluare poate fi asistat de experți externi.
Membrii comitetului de evaluare pot fi experți externi, în cazul în care această posibilitate este prevăzută în actul de bază.
(4) Membrii comitetului de evaluare care evaluează candidaturile din cadrul unui concurs cu premii pot fi persoanele menționate la alineatul (3) primul paragraf sau experți externi.
(5) Membrii comitetului de evaluare și experții externi respectă articolul 61.
Articolul 154
Clarificarea și corectarea documentelor aferente cererii
Ordonatorul de credite competent poate corecta erorile materiale evidente din documentele aferente cererii după confirmarea de către participant a corecției preconizate.
În cazul în care un participant nu prezintă documentele justificative sau nu face declarațiile necesare, comitetul de evaluare sau, după caz, ordonatorul de credite competent îi solicită acestuia, cu excepția unor cazuri justificate corespunzător, să furnizeze informațiile lipsă sau să clarifice documentele justificative.
Aceste informații, clarificări sau confirmări nu aduc modificări de fond documentelor aferente cererii.
Articolul 155
Garanții
(1) Cu excepția contractelor și a granturilor a căror valoare nu depășește 60 000 EUR, ordonatorul de credite competent poate solicita, dacă acest lucru este proporțional și în urma unei analize a riscurilor pe care ordonatorul de credite a efectuat-o, depunerea unei garanții de către:
(a) |
contractanți sau beneficiari, pentru a limita riscurile financiare legate de plata prefinanțării (denumită în continuare „garanție de prefinanțare”); |
(b) |
contractanți, pentru a asigura respectarea obligațiilor contractuale substanțiale în cazul unor lucrări, produse sau servicii complexe (denumită în continuare „garanție de bună execuție”); |
(c) |
contractanți, pentru a asigura executarea integrală a contractului pe perioada de răspundere contractuală (denumită în continuare „garanție sub forma reținerii unei sume de bani”). |
JRC este scutit de obligația de a depune garanții.
Ca alternativă la solicitarea unei garanții de prefinanțare, în cazul granturilor, ordonatorul de credite competent poate decide să împartă plata în mai multe tranșe.
(2) Ordonatorul de credite competent decide dacă garanția se exprimă în euro sau în moneda contractului ori a acordului de grant.
(3) Garanția este emisă de către o bancă sau o instituție financiară autorizată acceptată de ordonatorul de credite competent.
La cererea contractantului sau a beneficiarului și cu condiția acceptării de către ordonatorul de credite competent:
(a) |
garanțiile menționate la alineatul (1) primul paragraf literele (a), (b) și (c) pot fi înlocuite cu o garanție personală și solidară oferită de contractant sau de beneficiar și de un terț; |
(b) |
garanția menționată la alineatul (1) primul paragraf litera (a) poate fi înlocuită cu o garanție solidară irevocabilă și necondiționată a beneficiarilor care sunt părți la același acord de grant. |
(4) Prin această garanție, banca, instituția financiară sau terțul asigură o garanție colaterală irevocabilă sau devine garant la prima solicitare pentru obligațiile contractantului ori ale beneficiarului.
(5) În cazul în care, în cursul punerii în aplicare a contractului sau a acordului de grant, ordonatorul de credite competent descoperă că un garant nu este sau nu mai este autorizat să emită garanții în conformitate cu dreptul intern aplicabil, acesta îi solicită contractantului sau beneficiarului să înlocuiască garanția emisă de un astfel de garant.
Articolul 156
Garanția de prefinanțare
(1) O garanție de prefinanțare vizează un cuantum care nu depășește cuantumul prefinanțării și este valabilă pentru o perioadă suficient de lungă pentru a permite activarea acesteia.
(2) Garanția de prefinanțare se eliberează pe parcurs în momentul deducerii prefinanțării din plățile intermediare sau din plățile de solduri efectuate în beneficiul contractantului ori ale beneficiarului, în conformitate cu clauzele contractuale sau cu condițiile acordului de grant.
TITLUL VI
GESTIUNEA INDIRECTĂ
Articolul 157
Gestiunea indirectă
(1) Selectarea persoanelor și a entităților cărora li se încredințează executarea fondurilor sau a garanțiilor bugetare ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) este transparentă și justificată de natura acțiunii și nu generează niciun conflict de interese. În cazul entităților menționate la articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) punctele (ii), (v), (vi) și (vii), pentru selectare se ține seama și de capacitatea lor financiară și operațională.
În cazul în care persoana sau entitatea este identificată într-un act de bază, declarația financiară prevăzută la articolul 35 cuprinde o justificare pentru alegerea respectivei persoane sau entități.
În cazul execuției de către o rețea, care necesită desemnarea a cel puțin unui organism sau a unei entități pe stat membru sau pe țară vizată, organismul sau entitatea este desemnată de statul membru sau de țara vizată în conformitate cu actul de bază. În toate celelalte cazuri, Comisia desemnează astfel de organisme sau entități de comun acord cu statele membre sau țările în cauză.
În cazul în care selecția se face în urma unei cereri de exprimare a interesului, aceasta se efectuează în conformitate cu principiile egalității de tratament și nediscriminării, fără a aduce atingere cerințelor prevăzute la prezentul alineat.
(2) Persoanele și entitățile cărora li se încredințează execuția fondurilor sau garanțiilor bugetare ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) respectă principiile bunei gestiuni financiare, transparenței, nediscriminării și vizibilității acțiunilor Uniunii. În cazul în care Comisia încheie acorduri-cadru de parteneriat financiar în conformitate cu articolul 131, principiile respective se descriu în detaliu în acorduri.
(3) Înainte de semnarea acordurilor de contribuție, a acordurilor de finanțare sau a acordurilor de garantare, Comisia asigură un nivel de protecție a intereselor financiare ale Uniunii echivalent cu cel prevăzut atunci când Comisia execută bugetul în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (a). Comisia asigură acest lucru prin efectuarea unei evaluări a sistemelor, a normelor și a procedurilor persoanelor sau entităților care execută fondurile Uniunii, dacă intenționează să se bazeze pe aceste sisteme, norme și proceduri pentru punerea în aplicare a acțiunii, sau prin luarea unor măsuri de supraveghere adecvate în conformitate cu alineatul (5) de la prezentul articol.
(4) În conformitate cu principiul proporționalității, Comisia evaluează dacă persoanele și entitățile care execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c):
(a) |
instituie și asigură funcționarea unui sistem de control intern eficace și eficient, care este bazat pe bune practici internaționale, inclusiv pe o gestionare adecvată a riscurilor, și care permite în special prevenirea, detectarea și corectarea neregulilor și a fraudelor; sistemul de control intern instituit se poate baza, dacă este cazul, pe controale digitale; |
(b) |
utilizează un sistem contabil care oferă, în timp util, informații exacte, complete și fiabile; |
(c) |
fac obiectul unui audit extern independent, efectuat în conformitate cu standardele de audit acceptate la nivel internațional de către un serviciu de audit independent din punct de vedere funcțional de persoana sau de entitatea în cauză; |
(d) |
aplică norme și proceduri adecvate pentru acordarea finanțărilor către terți, inclusiv proceduri de control transparente, nediscriminatorii, eficiente și eficace, norme pentru recuperarea fondurilor plătite în mod necuvenit și norme privind excluderea de la accesul la finanțare; |
(e) |
pun la dispoziția publicului informații adecvate referitoare la destinatarii lor, echivalente celor prevăzute la articolul 38; |
(f) |
asigură o protecție a datelor cu caracter personal echivalentă cu cea menționată la articolul 5. |
În plus, de comun acord cu persoanele sau entitățile respective, Comisia poate evalua alte norme și proceduri, cum ar fi practicile de contabilitate analitică a costurilor de administrare a persoanelor sau entităților. Pe baza rezultatelor respectivei evaluări, Comisia poate decide să se bazeze pe normele și procedurile respective.
Persoanele sau entitățile care au fost evaluate în conformitate cu primul și al doilea paragraf informează Comisia fără întârzieri nejustificate dacă se aduc modificări de fond sistemelor, normelor sau procedurilor lor care pot afecta fiabilitatea evaluării Comisiei.
(5) În cazul în care persoanele sau entitățile în cauză îndeplinesc doar parțial alineatul (4), Comisia ia măsuri de supraveghere adecvate care să asigure protecția intereselor financiare ale Uniunii. Respectivele măsuri se precizează în acordurile relevante. Informații despre orice astfel de măsuri se pun la dispoziția Parlamentului European și Consiliului la solicitarea acestora.
(6) În cazul acțiunilor cu donatori multipli, atunci când contribuția Uniunii rambursează cheltuielile, procedura prevăzută la articolul 158 alineatul (4) constă în a verifica dacă un cuantum care corespunde celui plătit de Comisie pentru acțiunea în cauză a fost utilizat de persoană sau entitate în conformitate cu condițiile stabilite în acordul de grant, de contribuție sau de finanțare relevant.
(7) Comisia nu solicită o evaluare ex ante astfel cum se menționează la alineatele (3) și (4) de la prezentul articol:
(a) |
în cazul organelor Uniunii menționate la articolele 70 și 71 și în cazul organismelor sau persoanelor menționate la articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) punctul (viii) care au adoptat norme financiare cu acordul prealabil al Comisiei; |
(b) |
în cazul procedurilor impuse în mod specific de către Comisie, inclusiv al procedurilor sale proprii și al celor precizate în actele de bază sau în cazul în care normele și procedurile sunt aliniate la cele solicitate de Comisie. |
Comisia poate decide să nu solicite o evaluare ex ante astfel cum se menționează la alineatele (3) și (4):
(a) |
în cazul țărilor terțe sau al organismelor pe care le desemnează acestea, în măsura în care Comisia reține responsabilități de gestiune financiară care garantează o protecție suficientă a intereselor financiare ale Uniunii; |
(b) |
în cazul organizațiilor din statele membre însărcinate cu execuția fondurilor Uniunii în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) primul subparagraf litera (b) pentru care Comisia a confirmat că sistemul de gestiune și control al programului funcționează. |
(8) În cazul în care sistemele, normele sau procedurile persoanelor sau ale entităților menționate la articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) sunt evaluate ca fiind adecvate, contribuțiile Uniunii acordate acestor persoane sau entități pot fi executate în conformitate cu prezentul titlu. În cazul în care astfel de persoane sau entități participă la o cerere de propuneri, ele respectă normele aferente cererilor de propuneri din titlul VIII. În acest caz, ordonatorul de credite poate decide să semneze un acord de contribuție sau un acord de finanțare în locul unui acord de grant.
Articolul 158
Execuția fondurilor și garanțiile bugetare ale Uniunii
(1) Persoanele și entitățile care execută fonduri sau garanții bugetare ale Uniunii transmit Comisiei:
(a) |
un raport privind execuția fondurilor sau a garanțiilor bugetare ale Uniunii, inclusiv îndeplinirea condițiilor sau obținerea rezultatelor menționate la articolul 125 alineatul (1) primul paragraf litera (a); |
(b) |
în cazul în care contribuția rambursează cheltuielile, contabilitatea cheltuielilor suportate; |
(c) |
o declarație de gestiune care cuprinde informațiile menționate la litera (a) și, după caz, la litera (b) care atestă că:
|
(d) |
un rezumat al rapoartelor finale de audit și al controalelor realizate, care să includă o analiză a naturii și a amplorii erorilor și deficiențelor identificate în cadrul sistemelor, precum și măsurile de remediere luate sau planificate. |
Atunci când se recunoaște valabilitatea transversală a auditurilor, astfel cum se menționează la articolul 127, rezumatul menționat la primul paragraf litera (d) de la prezentul alineat include toate documentele relevante de audit care trebuie să servească drept bază.
În cazul acțiunilor care se încheie înainte de sfârșitul exercițiului financiar respectiv, raportul final poate înlocui declarația de gestiune menționată la primul paragraf litera (c), cu condiția ca acesta să fie depus înainte de data de 15 februarie a exercițiului financiar următor.
Documentele menționate la primul paragraf sunt însoțite de un aviz al unui organism independent de audit, elaborat în conformitate cu standarde de audit acceptate la nivel internațional. În aviz se stabilește dacă sistemele de control instituite funcționează în mod corespunzător și sunt eficace din punctul de vedere al costurilor și dacă operațiunile subiacente sunt conforme cu legile și reglementările în vigoare. În aviz se precizează și dacă auditul formulează rezerve cu privire la afirmațiile din declarația de gestiune menționată la primul paragraf litera (c). În lipsa unui astfel de aviz, ordonatorul de credite poate încerca să obțină un nivel de asigurare echivalent prin alte mijloace independente.
Documentele menționate la primul paragraf se pun la dispoziția Comisiei până la data de 15 februarie a exercițiului financiar următor. Avizul menționat la al treilea paragraf se transmite Comisiei până la data de 15 martie a respectivului exercițiu.
Obligațiile prevăzute la prezentul alineat nu aduc atingere acordurilor încheiate cu BEI, cu FEI, cu organizații din statele membre, cu organizații internaționale și cu țări terțe. În ceea ce privește declarația de gestiune, aceste acorduri includ cel puțin obligația entităților respective de a pune la dispoziția Comisiei, în fiecare an, o declarație din care să rezulte că, în cursul exercițiului financiar în cauză, fondurile Uniunii au fost utilizate și înregistrate în contabilitate în conformitate cu articolul 157 alineatele (3) și (4) și cu obligațiile stabilite în acordurile respective. O astfel de declarație poate fi inclusă în raportul final dacă acțiunea pusă în aplicare se limitează la 18 luni.
(2) Atunci când execută fonduri ale Uniunii, o persoană sau o entitate menționată la articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c):
(a) |
nu sprijină acțiuni care contribuie la spălarea banilor, finanțarea terorismului, evitarea obligațiilor fiscale, frauda fiscală sau evaziunea fiscală în conformitate cu dreptul aplicabil al Uniunii și cu standardele internaționale și ale Uniunii aplicabile; |
(b) |
atunci când execută instrumente financiare și garanții bugetare în conformitate cu titlul X, nu desfășoară operațiuni noi sau reînnoite cu entități înregistrate sau stabilite în jurisdicțiile enumerate în cadrul politicii Uniunii relevante privind jurisdicțiile necooperante, ori care sunt identificate ca țări terțe cu grad înalt de risc în sensul articolului 9 alineatul (2) din Directiva (UE) 2015/849. |
Entitățile pot deroga de la primul paragraf litera (b) numai în cazul în care acțiunea este pusă în aplicare efectiv într-una dintre aceste jurisdicții și nu prezintă niciun indiciu că operațiunea în cauză se încadrează în oricare dintre categoriile enumerate la primul paragraf litera (a).
Entitățile care execută instrumente financiare și garanții bugetare în conformitate cu titlul X se asigură că:
(a) |
terții cărora le furnizează în mod direct sprijin din buget respectă primul paragraf literele (a) și (b) de la prezentul alineat; |
(b) |
pentru alți terți există norme, proceduri și măsuri de remediere evaluate ca fiind adecvate în conformitate cu articolul 157 alineatul (4), în special cu primul paragraf litera (a) de la alineatul respectiv, pentru a se asigura că terții respectivi beneficiază de sprijin din buget cu condiția respectării standardelor Uniunii sau a standardelor internaționale echivalente privind spălarea banilor, finanțarea terorismului, evitarea obligațiilor fiscale, frauda fiscală sau evaziunea fiscală. |
Atunci când încheie acorduri cu intermediari financiari, entitățile care execută instrumente financiare și garanții bugetare în conformitate cu titlul X solicită intermediarilor financiari să raporteze cu privire la respectarea cerințelor prevăzute la prezentul alineat.
(3) Atunci când execută instrumente financiare și garanții bugetare în conformitate cu titlul X, persoanele și entitățile aplică principiile și standardele prevăzute de dreptul Uniunii cu privire la prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și al finanțării terorismului, în special cele prevăzute în Regulamentul (UE) 2015/847 al Parlamentului European și al Consiliului (59) și în Directiva (UE) 2015/849. Acestea condiționează finanțarea acordată în temeiul prezentului regulament de publicarea informațiilor privind beneficiarii reali în conformitate cu Directiva (UE) 2015/849 și publică datele de raportare pentru fiecare țară în parte în înțelesul articolului 89 alineatul (1) din Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului (60).
(4) Comisia verifică dacă fondurile sau garanțiile bugetare ale Uniunii au fost utilizate în conformitate cu condițiile prevăzute în acordurile relevante. În cazul în care costurile persoanei sau ale entității sunt rambursate pe baza unei opțiuni simplificate în materie de costuri în conformitate cu articolul 125 alineatul (1) primul paragraf literele (c), (d) și (e), articolul 184 alineatele (1)-(5) și articolele 185-188 se aplică mutatis mutandis. În cazul în care fondurile sau garanțiile bugetare ale Uniunii au fost utilizate cu încălcarea obligațiilor prevăzute în acordurile relevante, se aplică articolul 132.
(5) Articolul 36 alineatul (6) primul paragraf se aplică persoanelor sau entităților care execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) în ceea ce privește destinatarii direcți ai unor astfel de fonduri și beneficiarii reali ai destinatarilor respectivi, în măsura în care datele privind beneficiarii reali sunt colectate în conformitate cu normele și procedurile respectivelor persoane sau entități.
(6) Cerințele de la articolul 38 alineatul (6) se aplică persoanelor sau entităților care execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c), în cazul în care sprijinul financiar furnizat direct de respectivele persoane sau entități unor terți are o valoarea mai mare de 500 000 EUR.
(7) În acordurile de contribuție, acordurile de finanțare și acordurile de garantare se stabilesc clar responsabilitățile și obligațiile persoanei sau entității care execută fondurile Uniunii, inclusiv obligațiile prevăzute la articolul 129 și condițiile de plată a contribuției. Aceste acorduri stabilesc de asemenea, dacă este cazul, remunerația convenită de comun acord, care este proporțională cu condițiile în temeiul cărora acțiunile sunt executate, ținând cont în mod corespunzător de situațiile de criză și de fragilitate și care, în situații adecvate, se bazează pe performanță. Acordurile respective includ, de asemenea, norme privind raportarea către Comisie a modului de îndeplinire a sarcinilor, rezultatele preconizate, inclusiv indicatori pentru măsurarea performanței, și obligația ca persoanele sau entitățile care execută fonduri sau garanții bugetare ale Uniunii să informeze fără întârziere Comisia cu privire la cazurile de fraudă și nereguli stabilite și măsurile subsecvente acestora, precum și orice informații privind cazurile suspectate de fraudă, corupție sau alte activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii.
(8) La cerere, toate acordurile de contribuție, acordurile de finanțare și acordurile de garantare se pun la dispoziția Parlamentului European și a Consiliului.
(9) Prezentul articol nu se aplică în cazul contribuției Uniunii destinate organelor Uniunii care fac obiectul unei proceduri separate de descărcare de gestiune în temeiul articolelor 70 și 71, cu excepția unor eventuale acorduri de contribuție ad-hoc.
Articolul 159
Gestiunea indirectă cu organizații internaționale
(1) În conformitate cu articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) punctul (ii), Comisia poate executa bugetul indirect cu organizații internaționale din sectorul public constituite prin acorduri internaționale (denumite în continuare „organizații internaționale”) și cu agenții specializate înființate de astfel de organizații. Acordurile respective se transmit Comisiei în cadrul evaluării efectuate de Comisie, în conformitate cu articolul 157 alineatul (3).
(2) Sunt asimilate organizațiilor internaționale următoarele organizații:
(a) |
Comitetul Internațional al Crucii Roșii; |
(b) |
Federația Internațională a Societăților Naționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie. |
(3) Comisia poate adopta o decizie justificată în mod corespunzător prin care asimilează o organizație non-profit unei organizații internaționale, cu condiția ca aceasta să îndeplinească următoarele condiții:
(a) |
să aibă personalitate juridică și organe autonome de administrare; |
(b) |
să fi fost înființată în vederea îndeplinirii unor sarcini specifice de interes internațional general; |
(c) |
cel puțin șase state membre să fie membre ale organizației non-profit respective; |
(d) |
să funcționeze pe baza unei structuri permanente și în conformitate cu sisteme, norme și proceduri care pot fi evaluate în conformitate cu articolul 157 alineatul (3). |
Organizațiilor non-profit respective li se oferă garanții financiare adecvate, ținând seama în mod corespunzător de contribuția Uniunii care le este încredințată.
(4) În cazul în care organizațiile internaționale execută fondurile în cadrul gestiunii indirecte, se aplică acordurile de verificare încheiate cu acestea.
Articolul 160
Gestiunea indirectă cu organizații din statele membre
(1) În conformitate cu articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) punctele (v) și (vi), Comisia poate executa bugetul indirect cu organizațiile din statele membre.
(2) În cazul în care execută bugetul indirect cu organizații din statele membre, Comisia se bazează pe sistemele, normele și procedurile organizațiilor respective, care se evaluează în conformitate cu articolul 157 alineatele (2), (3) și (4).
(3) Acordurile-cadru de parteneriat financiar încheiate cu organizații din statele membre în conformitate cu articolul 131 precizează, de asemenea, limitele și modalitățile valabilității transversale a sistemelor, normelor și procedurilor organizațiilor din statele membre și pot include dispoziții specifice cu privire la valabilitatea transversală a evaluărilor și auditurilor, astfel cum se prevede la articolele 126 și 127.
Articolul 161
Gestiunea indirectă cu țări terțe
(1) Comisia poate executa bugetul indirect cu o țară terță sau cu organele desemnate de țara respectivă, astfel cum se menționează la articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) punctul (i), prin încheierea unui acord de finanțare care descrie intervenția Uniunii în țara terță și care stabilește metoda de execuție pentru fiecare parte a acțiunii.
(2) Pentru partea acțiunii executată indirect cu țara terță sau organismele pe care le-a desemnat aceasta, în plus față de elementele menționate la articolul 158 alineatul (7), acordul de finanțare definește clar rolurile și responsabilitățile țării terțe și ale Comisiei în execuția fondurilor. Acordul de finanțare stabilește, de asemenea, normele și procedurile ce urmează a fi aplicate de țara terță la execuția fondurilor Uniunii.
Articolul 162
Operațiunile de finanțare mixtă
(1) Operațiunile de finanțare mixtă sunt gestionate de către Comisie sau de către persoane sau entități care execută fondurile Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c).
(2) Atunci când instrumentele financiare și garanțiile bugetare sunt executate în cadrul unui mecanism sau al unei platforme de finanțare mixtă, se aplică titlul X.
(3) În cazul instrumentelor financiare și al garanțiilor bugetare executate din cadrul mecanismelor sau al platformelor de finanțare mixtă, se consideră că articolul 212 alineatul (2) primul paragraf litera (h) este respectat dacă înainte de instituirea mecanismului sau platformei de finanțare mixtă relevante s-a efectuat o evaluare ex ante.
(4) Rapoartele anuale prevăzute la articolul 41 alineatele (4) și (5) se întocmesc la nivelul mecanismului sau platformei de finanțare mixtă, luând în considerare toate instrumentele financiare și garanțiile bugetare grupate în cadrul mecanismului sau platformei și identificând în mod clar diferitele tipuri de sprijin financiar în cadrul mecanismului/platformei.
TITLUL VII
ACHIZIȚII ȘI CONCESIUNI
CAPITOLUL 1
Dispoziții comune
Articolul 163
Principii aplicabile contractelor și domeniul de aplicare
(1) Toate contractele finanțate integral sau parțial de la buget respectă principiile transparenței, proporționalității, egalității de tratament și nediscriminării.
(2) Toate contractele se atribuie prin proceduri care să asigure o concurență cât mai largă, cu excepția cazului în care se recurge la procedura menționată la articolul 167 alineatul (1) litera (d).
Valoarea estimată a unui contract nu poate fi determinată astfel încât să se eludeze normele aplicabile și nici nu se poate scinda un contract în acest scop.
Autoritatea contractantă împarte contractele în loturi, după caz, ținând cont în mod corespunzător de obiectivul asigurării unei concurențe cât mai largi.
(3) Autoritățile contractante nu pot utiliza contractele-cadru în mod abuziv sau astfel încât, prin scopul sau efectul lor, acestea să conducă la împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenței.
(4) JRC poate primi finanțări din alte credite decât cele pentru cercetare și dezvoltare tehnologică în ceea ce privește participarea sa la proceduri de achiziții finanțate integral sau parțial din buget.
(5) Normele în materie de achiziții prevăzute în prezentul regulament, cu excepția principiilor transparenței și egalității de tratament, nu se aplică:
(a) |
activităților JRC efectuate în numele unor terți; |
(b) |
serviciilor financiare care au legătură cu emisiunea, vânzarea, achiziționarea sau transferul de titluri de valoare sau de alte instrumente financiare în înțelesul Directivei 2014/65/UE, utilizate de Comisie în contextul operațiunilor sale de împrumut și creditare, de gestionare a activelor și de trezorerie, inclusiv serviciilor furnizate de băncile centrale, de Mecanismul european de stabilitate, de BEI și de alte instituții financiare internaționale, precum și de entitățile naționale însărcinate cu emiterea și gestionarea datoriei suverane; |
(c) |
serviciilor care trebuie să fie furnizate de notari privind certificarea și autentificarea documentelor, în cazul în care astfel de servicii nu sunt deschise concurenței pe baza normelor naționale aplicabile. |
(6) Cu excepția achizițiilor publice din domeniul acțiunilor externe, înaintea oricăreia dintre măsurile menționate la al doilea paragraf desfășurate ca răspuns la o criză se face o declarație de criză în conformitate cu normele interne relevante.
Ordonatorul de credite competent se poate baza pe o declarație de criză pentru:
(a) |
a lansa o procedură de achiziții; |
(b) |
a adăuga autorități contractante în temeiul articolului 168 alineatul (1) al patrulea paragraf, al articolului 168 alineatul (2) al șaselea paragraf sau al articolului 175 alineatul (5) al doilea paragraf; |
(c) |
a contacta ofertanții în temeiul articolului 172 alineatul (1) al doilea paragraf; |
(d) |
a modifica un contract în temeiul articolului 175 alineatul (5) primul paragraf; sau |
(e) |
a solicita documente justificative înainte de semnarea contractului în conformitate cu punctul 18.1 al patrulea paragraf și cu punctul 18.4 al patrulea paragraf din anexa I, |
dacă acest lucru este justificat de o situație de extremă urgență care rezultă dintr-o astfel de criză.
Articolul 164
Anexa privind achizițiile și delegarea de competențe
În anexa I la prezentul regulament sunt stabilite norme detaliate privind achizițiile. Pentru a se asigura că instituțiile Uniunii, atunci când atribuie contracte în nume propriu, aplică aceleași standarde ca cele impuse autorităților contractante reglementate prin Directivele 2014/23/UE și 2014/24/UE, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 275 din prezentul regulament pentru a modifica anexa I la prezentul regulament cu scopul de a alinia anexa menționată la modificările aduse directivelor menționate și de a introduce ajustările tehnice aferente.
Articolul 165
Contracte mixte și vocabularul comun privind achizițiile publice
(1) Un contract mixt care vizează două sau mai multe tipuri de achiziții (lucrări, produse sau servicii) ori de concesiuni (lucrări sau servicii) ori care vizează ambele categorii se atribuie în conformitate cu dispozițiile aplicabile tipului de achiziție care caracterizează obiectul principal al contractului în cauză.
(2) În cazul unor contracte mixte care constau în produse și servicii, principalul obiect al contractului se determină printr-o comparație între valorile respectivelor produse sau servicii.
Un contract care are ca obiect un singur tip de achiziții (lucrări, produse sau servicii) și de concesiuni (lucrări sau servicii) se atribuie în conformitate cu dispozițiile aplicabile contractului de achiziții publice în cauză.
(3) Prezentul titlu nu se aplică în cazul contractelor de asistență tehnică încheiate cu BEI sau FEI.
(4) Orice trimitere la nomenclaturi în contextul achizițiilor se efectuează cu ajutorul Vocabularului comun privind achizițiile publice (CPV) prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 2195/2002 al Parlamentului European și al Consiliului (61).
Articolul 166
Măsuri de publicitate
(1) În cazul procedurilor cu o valoare mai mare sau egală cu pragurile menționate la articolul 178 alineatul (1) sau la articolul 181, autoritatea contractantă publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene:
(a) |
un anunț de participare pentru a lansa o procedură, cu excepția procedurii menționate la articolul 167 alineatul (1) litera (d); |
(b) |
un anunț de atribuire a contractului referitor la rezultatele procedurii. |
(2) Procedurile cu o valoare mai mică decât pragurile menționate la articolul 178 alineatul (1) sau la articolul 181 fac obiectul unei publicități adecvate.
(3) Publicarea anumitor informații privind atribuirea unui contract poate fi interzisă în cazul în care dezvăluirea acestora ar împiedica asigurarea respectării legii, ar contraveni interesului public, ar aduce atingere intereselor comerciale legitime ale operatorilor economici sau ar putea prejudicia concurența loială dintre aceștia.
Articolul 167
Proceduri de achiziții
(1) Procedurile de achiziții pentru atribuirea unor contracte de concesiune sau a unor contracte de achiziții publice, inclusiv a unor contracte-cadru, iau una din următoarele forme:
(a) |
procedură deschisă; |
(b) |
procedură restrânsă, inclusiv în cadrul unui sistem dinamic de achiziții; |
(c) |
concurs de proiecte; |
(d) |
procedură de negociere, inclusiv fără publicare prealabilă; |
(e) |
dialog competitiv; |
(f) |
procedură competitivă cu negociere; |
(g) |
parteneriat pentru inovare; |
(h) |
proceduri care implică o cerere de exprimare a interesului. |
(2) În procedurile deschise, orice operator economic interesat poate prezenta o ofertă.
(3) În cazul procedurilor restrânse, al dialogurilor competitive, al procedurilor competitive cu negociere și al parteneriatelor pentru inovare, orice operator economic poate depune o cerere de participare furnizând informațiile solicitate de autoritatea contractantă. Autoritatea contractantă îi invită să prezinte o ofertă pe toți candidații care satisfac criteriile de selecție și care nu se află în niciuna dintre situațiile menționate la articolul 138 alineatul (1) și la articolul 143 alineatul (1).
Prin derogare de la primul paragraf, autoritatea contractantă poate limita numărul de candidați care urmează să fie invitați să prezinte o ofertă la procedură pe baza unor criterii de selecție obiective și nediscriminatorii, care se indică în anunțul de participare sau în cererea de exprimare a interesului. Numărul candidaților invitați trebuie să fie suficient de mare pentru a asigura o concurență autentică.
(4) În toate procedurile care implică negociere, autoritatea contractantă negociază cu ofertanții ofertele inițiale și eventualele oferte ulterioare depuse de aceștia sau părți ale acestora, cu excepția ofertelor lor finale, pentru a le îmbunătăți conținutul. Cerințele minime și criteriile specificate în documentele achiziției nu fac obiectul negocierii.
O autoritate contractantă poate atribui un contract pe baza unei oferte inițiale fără negociere în cazul în care a indicat, în documentele achiziției, că își rezervă posibilitatea de a face acest lucru.
(5) Autoritatea contractantă poate utiliza:
(a) |
procedura deschisă sau restrânsă pentru orice achiziție; |
(b) |
procedurile care implică o cerere de exprimare a interesului pentru contractele cu o valoare sub pragurile menționate la articolul 178 alineatul (1) pentru a preselecta candidații care urmează să fie invitați să prezinte oferte ca răspuns la viitoare invitații restrânse de participare la procedura de ofertare sau pentru a alcătui o listă de vânzători care urmează să fie invitați să depună cereri de participare sau să prezinte oferte; |
(c) |
concursul de proiecte pentru achiziționarea unui plan sau proiect selectat de un juriu după ce a fost scos la concurs; |
(d) |
parteneriatul pentru inovare pentru dezvoltarea unui produs sau serviciu inovator sau a unor lucrări inovatoare și pentru achiziționarea ulterioară a produselor, serviciilor sau lucrărilor rezultate; |
(e) |
procedura competitivă cu negociere sau dialogul competitiv pentru contractele de concesiune, pentru contractele de servicii menționate în anexa XIV la Directiva 2014/24/UE, în cazurile în care s-au prezentat doar oferte neregulamentare sau inacceptabile ca răspuns la o procedură deschisă sau restrânsă, după ce procedura inițială s-a încheiat și în cazurile în care acest lucru este justificat de circumstanțe specifice legate, printre altele, de natura sau complexitatea obiectului contractului sau de tipul specific de contract, după cum se detaliază în anexa I la prezentul regulament; |
(f) |
procedura de negociere pentru contractele cu o valoare sub pragurile menționate la articolul 178 alineatul (1) sau procedura de negociere fără publicare prealabilă pentru tipuri specifice de achiziții care nu intră în domeniul de aplicare al Directivei 2014/24/UE sau în circumstanțele excepționale clar definite în anexa I la prezentul regulament. |
(6) Un sistem dinamic de achiziții este deschis pe întreaga sa durată de funcționare oricărui operator economic care satisface criteriile de selecție.
Pentru achiziții prin intermediul unui sistem dinamic de achiziții, autoritatea contractantă aplică normele privind procedura restrânsă.
Articolul 168
Achiziții interinstituționale, achiziții comune și achiziții în numele statelor membre
(1) Atunci când un contract sau un contract-cadru prezintă interes pentru două sau mai multe instituții ale Uniunii, agenții executive sau organe ale Uniunii menționate la articolele 70 și 71 și ori de câte ori este posibil să se obțină o eficiență sporită, autoritățile contractante în cauză pot desfășura procedura și asigura gestionarea contractului sau a contractului-cadru ulterior la nivel interinstituțional, sub conducerea uneia dintre autoritățile contractante.
Organismele și persoanele cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, precum și Biroul secretarului general al Consiliului superior al școlilor europene pot, de asemenea, participa la procedurile interinstituționale.
Clauzele unui contract-cadru se aplică doar între autoritățile contractante identificate în acest scop în documentele achiziției și operatorii economici care sunt parte la contractul-cadru.
Prin derogare de la al treilea paragraf de la prezentul alineat, într-o situație de extremă urgență generată de o criză, autoritatea contractantă poate adăuga noi autorități contractante după lansarea procedurii de achiziții și înainte de semnarea contractului, sub rezerva condițiilor prevăzute la articolul 163 alineatul (6) și cu condiția ca adăugirea să nu modifice obiectul contractului sau al contractului-cadru.
(2) Atunci când un contract sau un contract-cadru este necesar pentru punerea în aplicare a unei acțiuni comune de către o instituție a Uniunii, un organ al Uniunii menționat la articolele 70 și 71 sau o agenție executivă menționată la articolul 69 și una sau mai multe autorități contractante din statele membre, procedura de achiziții poate fi desfășurată în comun de către instituția Uniunii și autoritățile contractante. În cazul în care este necesar să se efectueze o achiziție comună între o instituție a Uniunii, un organ al Uniunii menționat la articolele 70 și 71 sau o agenție executivă menționată la articolul 69 și una sau mai multe autorități contractante din statele membre, statele membre pot achiziționa, închiria sau achiziționa în sistem de leasing capacitățile achiziționate în comun.
Se pot desfășura proceduri de achiziții comune împreună cu statele AELS și cu statele candidate la aderarea la Uniune dacă respectiva posibilitate a fost prevăzută în mod expres într-un tratat bilateral sau multilateral sau împreună cu alte țări terțe dacă respectiva posibilitate a fost prevăzută în mod expres în actul de bază aplicabil.
Dispozițiile procedurale aplicabile instituțiilor Uniunii se aplică procedurii de achiziții comune.
În cazul în care partea care îi revine autorității contractante a unui stat membru sau care este gestionată de aceasta este mai mare ori egală cu 50 % din valoarea totală estimată a contractului sau în alte cazuri justificate corespunzător, instituția Uniunii poate decide că procedurii de achiziții comune i se aplică normele procedurale aplicabile autorității contractante dintr-un stat membru, cu condiția ca normele respective să poată fi considerate echivalente cu cele ale instituției Uniunii.
Instituția Uniunii și autoritatea contractantă dintr-un stat membru, un stat AELS sau dintr-o țară candidată la aderarea la Uniune care sunt vizate de procedura de achiziții comune convin în special asupra regulilor practice detaliate de evaluare a cererilor de participare sau a ofertelor, precum și în privința atribuirii contractului, a legii aplicabile contractului și a instanței competente pentru soluționarea litigiilor.
Într-o situație de extremă urgență generată de o criză, se pot adăuga noi autorități contractante după lansarea procedurii de achiziții și înainte de semnarea contractului, sub rezerva condițiilor prevăzute la articolul 163 alineatul (6) și cu condiția ca modificarea să nu schimbe obiectul contractului sau al contractului-cadru.
(3) Dacă este cazul, două sau mai multe state membre pot mandata o instituție a Uniunii, un organ al Uniunii menționat la articolele 70 și 71 sau o agenție executivă menționată la articolul 69 (denumită în continuare „autoritate contractantă mandatată”) să acționeze în calitate de organism central de achiziție pentru a efectua achiziții în numele statelor membre respective sau în nume propriu, în următoarele condiții:
(a) |
autoritatea contractantă mandatată evaluează utilitatea, necesitatea și proporționalitatea cererii formulate de statele membre respective; |
(b) |
dacă autoritatea contractantă mandatată intenționează să nu dea curs cererii, aceasta informează statele membre în cauză și își motivează refuzul; |
(c) |
autoritatea contractantă mandatată desfășoară procedura de achiziții în conformitate cu propriile norme; |
(d) |
dacă autoritatea contractantă mandatată decide să lanseze o procedură de achiziții în numele statelor membre, aceasta informează toate statele membre cu privire la intenția sa de a efectua achiziția și invită statele membre interesate să participe; |
(e) |
dacă este de acord să efectueze achiziții în numele sau pe seama statelor membre, autoritatea contractantă mandatată elaborează propunerea pentru un acord de mandat care urmează să fie semnat de statele membre participante. Un astfel de acord prevede, în special, modalitățile practice de implicare a statelor membre participante, condițiile și termenele pentru o posibilă participare și neparticipare voluntară și, după caz, normele privind alocarea cantităților între statele membre participante. |
O instituție a Uniunii, un organ al Uniunii menționat la articolele 70 și 71 sau o agenție executivă menționată la articolul 69 poate acționa în calitate de angrosist, cumpărând, stocând și revânzând sau donând produse și servicii, inclusiv închiriate, statelor membre sau organizațiilor partenere selectate de instituția Uniunii, de organul Uniunii menționat la articolele 70 și 71 sau de o agenție executivă menționată la articolul 69. În acest caz, instituția Uniunii, organul Uniunii menționat la articolele 70 și 71 sau agenția executivă menționată la articolul 69 desfășoară procedura de achiziții în conformitate cu propriile norme privind achizițiile publice.
Articolul 169
Pregătirea unei proceduri de achiziții
(1) Înainte de lansarea unei proceduri de achiziții, autoritatea contractantă poate efectua o consultare preliminară a pieței în vederea pregătirii procedurii.
(2) În documentele achiziției, autoritatea contractantă indică obiectul achiziției, incluzând o descriere a nevoilor sale și a caracteristicilor necesare ale lucrărilor, produselor sau serviciilor care urmează să fie achiziționate și precizează criteriile de excludere, de selecție și de atribuire aplicabile. Autoritatea contractantă indică, de asemenea, elementele care definesc cerințele minime pe care trebuie să le respecte toate ofertele. Printre cerințele minime se numără respectarea obligațiilor de drept al mediului, de drept social și de dreptul muncii stabilite prin dreptul Uniunii, prin dreptul intern, prin acorduri colective sau prin convențiile internaționale aplicabile în domeniul social și al mediului enumerate în anexa X la Directiva 2014/24/UE.
Articolul 170
Atribuirea contractelor
(1) Contractele se atribuie pe baza criteriilor de atribuire, cu condiția ca autoritatea contractantă să fi verificat următoarele:
(a) |
oferta este conformă cu cerințele minime precizate în documentele achiziției; |
(b) |
candidatul sau ofertantul nu este exclus în temeiul articolului 138 sau respins în temeiul articolului 143; |
(c) |
candidatul sau ofertantul are acces la achiziție și îndeplinește criteriile de selecție precizate în documentele achiziției, inclusiv în ceea ce privește absența conflictelor de interese profesionale. |
(2) Autoritatea contractantă aplică criteriile de selecție pentru a evalua capacitatea candidatului sau a ofertantului. Criteriile de selecție se referă doar la capacitatea candidatului sau a ofertantului, din punct de vedere juridic și normativ, de a desfășura o activitate profesională, la capacitatea sa economică și financiară și la capacitatea sa tehnică și profesională. Se consideră că JRC îndeplinește cerințele referitoare la capacitatea financiară.
(3) Autoritatea contractantă aplică criteriile de atribuire pentru evaluarea ofertei.
(4) Autoritatea contractantă atribuie contractele pe baza ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, utilizând una dintre următoarele trei metode de atribuire: cel mai mic preț, cel mai mic cost sau cel mai bun raport calitate/preț.
Pentru metoda celui mai mic cost, autoritatea contractantă utilizează o abordare bazată pe eficacitatea costurilor, care include calcularea costurilor pe ciclu de viață.
Pentru cel mai bun raport calitate/preț, autoritatea contractantă ține cont de preț sau de cost și de o serie de criterii de calitate legate de obiectul contractului.
Articolul 171
Depunere, comunicare electronică și evaluare
(1) Autoritatea contractantă stabilește termenele pentru primirea ofertelor și a cererilor de participare în conformitate cu punctul 24 din anexa I și ținând cont de complexitatea achiziției, lăsând la dispoziția operatorilor economici o perioadă corespunzătoare în care aceștia să își pregătească ofertele.
(2) În cazul în care consideră acest lucru adecvat și proporțional, autoritatea contractantă poate solicita ofertanților să depună o garanție pentru a se asigura că ofertele prezentate nu vor fi retrase înainte de semnarea contractului. Garanția solicitată reprezintă între 1 și 2 % din valoarea totală estimată a contractului.
Autoritatea contractantă eliberează garanțiile:
(a) |
în cazul ofertanților sau al ofertelor respinse, astfel cum se menționează la punctul 30.2 litera (b) sau (c) din anexa I, după informarea cu privire la rezultatul procedurii; |
(b) |
în cazul ofertanților prezentați în ordinea punctajelor astfel cum se menționează la punctul 30.2 litera (e) din anexa I, după ce se semnează contractul. |
(3) Autoritatea contractantă deschide toate cererile de participare și ofertele. Cu toate acestea, autoritatea contractantă respinge:
(a) |
cererile de participare și ofertele care nu respectă termenul de primire stabilit, fără a le deschide; |
(b) |
ofertele care erau deja deschise în momentul primirii, fără a analiza conținutul acestora. |
(4) Autoritatea contractantă evaluează toate cererile de participare sau ofertele care nu au fost respinse în etapa de deschidere astfel cum este stabilit la alineatul (3) pe baza criteriilor precizate în documentele achiziției, în vederea atribuirii contractului sau a desfășurării unei licitații electronice.
(5) Ordonatorul de credite poate renunța la cerința de desemnare a unui comitet de evaluare, astfel cum se prevede la articolul 153 alineatul (2), în următoarele cazuri:
(a) |
valoarea contractului se situează sub pragurile menționate la articolul 178 alineatul (1); |
(b) |
pe baza unei analize a riscurilor pentru cazurile menționate la punctul 11.1 al doilea paragraf literele (c) și (e), litera (f) punctele (i) și (iii) și literele (h) și (m) din anexa I; |
(c) |
pe baza unei analize a riscurilor atunci când se reia procedura concurențială în contextul unui contract-cadru; |
(d) |
în cazul procedurilor din domeniul acțiunilor externe cu o valoare mai mică sau egală cu 20 000 EUR; |
(e) |
pe baza unei analize a riscurilor pentru achiziții specifice în cadrul unui sistem dinamic de achiziții. |
(6) Cererile de participare și ofertele care nu respectă toate cerințele minime stabilite în documentele achiziției se resping.
Articolul 172
Contacte pe parcursul procedurii de achiziții
(1) Înainte de termenul pentru primirea cererilor de participare sau a ofertelor, autoritatea contractantă poate comunica informații suplimentare cu privire la documentele achiziției dacă descoperă o eroare sau omisiune în text sau la cererea candidaților ori a ofertanților. Informațiile furnizate se comunică tuturor candidaților sau ofertanților.
Prin derogare de la primul paragraf, într-o situație de extremă urgență generată de o criză, înainte de termenul de primire a cererilor de participare sau a ofertelor, autoritatea contractantă poate contacta în scris toți candidații invitați, cu unicul scop de a clarifica intenția acestora de a depune o cerere de participare sau o ofertă, sub rezerva condițiilor prevăzute la articolul 163 alineatul (6).
(2) După termenul pentru primirea cererilor de participare sau a ofertelor, de fiecare dată când are loc un contact, precum și în cazurile justificate corespunzător în care nu a avut loc un contact în conformitate cu articolul 154, se ține o evidență în dosarul achiziției.
Articolul 173
Decizia de atribuire și informarea candidaților sau a ofertanților
(1) Ordonatorul de credite responsabil decide cu privire la candidatul sau la ofertantul căruia urmează să i se atribuie contractul, în conformitate cu criteriile de selecție și de atribuire precizate în documentele achiziției.
(2) Autoritatea contractantă notifică tuturor candidaților sau ofertanților ale căror cereri de participare sau oferte au fost respinse motivele pe care s-a întemeiat decizia. În plus, ofertanților câștigători și celor necâștigători li se comunică data la care expiră perioada de așteptare menționată la articolul 178 alineatul (2) și la articolul 181 alineatul (1), în cazurile în care această perioadă de așteptare este aplicabilă.
Pentru atribuirea unor contracte specifice în temeiul unui contract-cadru care prevede reluarea procedurii concurențiale, autoritatea contractantă informează ofertanții cu privire la rezultatul evaluării.
(3) Autoritatea contractantă informează fiecare ofertant care nu este respins și care formulează o cerere în scris, cu privire la oricare dintre următoarele:
(a) |
numele ofertantului sau, în cazul unui contract-cadru, al ofertanților cărora li se atribuie contractul și, cu excepția cazului unui contract specific atribuit în temeiul unui contract-cadru care prevede reluarea procedurii concurențiale, caracteristicile și avantajele relative ale ofertei câștigătoare și cuantumul total al ofertei sale financiare; |
(b) |
evoluția negocierilor și a dialogului cu ofertanții. |
Cu toate acestea, autoritatea contractantă poate decide să nu divulge anumite informații în situația în care divulgarea acestora ar împiedica asigurarea respectării legii, ar contraveni interesului public, ar aduce atingere intereselor comerciale legitime ale operatorilor economici sau ar denatura concurența loială dintre aceștia.
Articolul 174
Anularea procedurii de achiziții
Înainte de semnarea contractului, autoritatea contractantă poate anula integral procedura de achiziții. În cazul procedurilor atribuite pe loturi sau prin achiziții cu mai mulți furnizori, anularea se poate face parțial. Ofertanții sau candidații nu au dreptul de a solicita despăgubiri.
Decizia se motivează și se aduce la cunoștința candidaților sau a ofertanților în cel mai scurt timp posibil.
Articolul 175
Executarea și modificările contractului
(1) Executarea contractului nu începe înainte ca acesta să fie semnat.
(2) Autoritatea contractantă poate modifica un contract sau un contract-cadru fără a iniția o procedură de achiziții numai în cazurile prevăzute la alineatul (3) și cu condiția ca modificările să nu afecteze obiectul contractului sau al contractului-cadru, în înțelesul alineatului 4.
(3) Un contract, un contract-cadru sau un contract specific atribuit în temeiul unui contract-cadru poate fi modificat fără o nouă procedură de achiziții în oricare dintre cazurile următoare:
(a) |
pentru lucrări, produse sau servicii suplimentare asigurate de contractantul inițial care au devenit necesare și care nu au fost incluse în procedura de achiziții inițială, în cazul în care sunt îndeplinite condițiile următoare:
|
(b) |
atunci când sunt îndeplinite toate condițiile următoare:
|
(c) |
dacă valoarea modificării se situează sub pragurile următoare:
|
(d) |
dacă sunt îndeplinite ambele condiții următoare:
|
La stabilirea valorii inițiale a contractului nu se iau în calcul revizuirile de prețuri.
Valoarea cumulată netă a mai multor modificări succesive efectuate în temeiul primului paragraf litera (c) nu depășește niciunul dintre pragurile menționate la litera respectivă.
Autoritatea contractantă aplică măsurile de publicitate ex post prevăzute la articolul 166.
(4) Se consideră că o modificare afectează obiectul contractului sau al contractului-cadru dacă în urma acesteia contractul sau contractul-cadru diferă substanțial de cel încheiat inițial. În orice caz, se consideră că o modificare afectează obiectul contractului sau al contractului-cadru în cazul în care sunt îndeplinite una sau mai multe dintre următoarele condiții:
(a) |
modificarea introduce sau elimină condiții importante care, dacă ar fi fost incluse în procedura inițială de achiziții, ar fi permis admiterea altor ofertanți decât cei selectați inițial sau acceptarea unui alt ofertant decât cel acceptat inițial, ar fi atras mai mulți participanți la procedura de achiziție sau nu ar fi condus la selectarea ofertantului care a fost declarat câștigător; |
(b) |
modificarea schimbă în mod semnificativ echilibrul economic al contractului sau al contractului-cadru, în favoarea contractantului, într-un mod care nu a fost prevăzut în contractul sau acordul-cadru inițial; |
(c) |
modificarea extinde în mod semnificativ domeniul de aplicare al contractului sau al contractului-cadru. |
(5) Prin derogare de la alineatul (3) litera (b) punctul (ii), într-o situație de extremă urgență apărută în urma unei crize, autoritatea contractantă poate, de comun acord cu contractantul, să modifice un contract sau un contract-cadru peste pragul de 50 % și până la 100 % din valoarea inițială a contractului, cu condiția ca acest lucru să fie justificat ca fiind strict necesar pentru a răspunde evoluției crizei, sub rezerva condițiilor prevăzute la articolul 163 alineatul (6).
Prin derogare de la alineatul (3), într-o situație de extremă urgență apărută în urma unei crize, clauzele unui contract-cadru pot fi modificate de comun acord pentru a se aplica noilor autorități contractante adăugate în urma unei modificări a contractului-cadru, inclusiv în cazul achizițiilor interinstituționale sau comune, sub rezerva condițiilor prevăzute la articolul 163 alineatul (6).
Articolul 176
Garanții de bună execuție și garanții sub forma reținerii unei sume de bani
(1) O garanție de bună execuție se ridică la maximum 10 % din valoarea totală a contractului.
Aceasta se eliberează integral după recepția finală a lucrărilor, a produselor sau a serviciilor complexe, într-un termen stabilit în conformitate cu articolul 116 alineatul (1) și care urmează să fie precizat în contract. Aceasta poate fi eliberată parțial sau integral în momentul recepției provizorii a lucrărilor, a produselor sau a serviciilor complexe.
(2) O garanție sub forma reținerii unei sume de bani echivalente cu maximum 10 % din valoarea totală a contractului se poate constitui prin deduceri din plățile intermediare, în momentul în care și pe măsură ce acestea se efectuează sau printr-o deducere din plata finală.
Autoritatea contractantă stabilește cuantumul garanției sub forma reținerii unei sume de bani, care trebuie să fie proporțional cu riscurile identificate în legătură cu executarea contractului, ținând cont de obiectul său, precum și de clauzele comerciale uzuale aplicabile sectorului în cauză.
O garanție sub forma reținerii unei sume de bani nu se utilizează într-un contract în cazul în care s-a solicitat o garanție de bună execuție care nu a fost eliberată.
(3) Sub rezerva aprobării de către autoritatea contractantă, contractantul poate solicita înlocuirea garanției sub forma reținerii unei sume de bani cu un alt tip de garanție menționată la articolul 155.
(4) Autoritatea contractantă eliberează garanția sub forma reținerii unei sume de bani după expirarea perioadei de răspundere contractuală, într-un termen stabilit în conformitate cu articolul 116 alineatul (1) și care urmează să fie precizat în contract.
CAPITOLUL 2
Dispoziții aplicabile contractelor atribuite de instituțiile Uniunii în nume propriu
Articolul 177
Autoritatea contractantă
(1) Instituțiile Uniunii, agențiile executive și organele Uniunii menționate la articolele 70 și 71 sunt considerate autorități contractante în ceea ce privește contractele atribuite în nume propriu, cu excepția cazului în care efectuează o achiziție de la un organism central de achiziție. Departamentele instituțiilor Uniunii nu sunt considerate autorități contractante dacă încheie între ele acorduri la nivel de servicii.
Instituțiile Uniunii care sunt considerate autorități contractante în conformitate cu primul paragraf deleagă, în conformitate cu articolul 60, competențele necesare exercitării funcției de autoritate contractantă.
(2) Fiecare ordonator de credite delegat sau subdelegat din cadrul fiecărei instituții a Uniunii evaluează dacă s-au atins pragurile menționate la articolul 178 alineatul (1).
Articolul 178
Praguri aplicabile și perioada de așteptare
(1) Pentru atribuirea contractelor de achiziții publice și a contractelor de concesiune, autoritatea contractantă respectă pragurile prevăzute la articolul 4 literele (a) și (b) din Directiva 2014/24/UE în momentul selectării unei proceduri menționate la articolul 167 alineatul (1) din prezentul regulament și, în cazul concesiunilor, pragul prevăzut la articolul 8 alineatul (1) din Directiva 2014/23/UE.
Prin derogare de la primul paragraf de la prezentul alineat, pentru contractele atribuite de delegațiile Uniunii în țări terțe sau atribuite exclusiv în interesul delegațiilor Uniunii în țări terțe, pragul aplicabil pentru contractele de achiziții publice de bunuri și de servicii este de 300 000 EUR, în locul pragului pentru contractele de achiziții publice de produse și de servicii prevăzut la articolul 4 litera (b) din Directiva 2014/24/UE.
Articolul 152 alineatul (5), articolul 178 alineatul (1), articolul 179 alineatul (3), precum și punctul 11.1 litera (m), punctul 14 și punctul 18.1 din anexa I, care se referă la achizițiile efectuate de delegațiile Uniunii în țări terțe, se aplică, de asemenea, birourilor Parlamentului European din țări terțe.
(2) Sub rezerva excepțiilor și a condițiilor specificate în anexa I la prezentul regulament, în cazul contractelor ale căror valori depășesc pragurile menționate la alineatul (1), autoritatea contractantă nu semnează contractul sau contractul-cadru cu ofertantul declarat câștigător decât după expirarea unei perioade de așteptare.
(3) Perioada de așteptare are o durată de 10 zile atunci când se utilizează mijloace electronice de comunicare și de 15 zile atunci când se utilizează alte mijloace.
Articolul 179
Norme privind accesul la procedurile de achiziții
(1) Participarea la procedurile de achiziții este deschisă, în condiții egale, tuturor persoanelor fizice și juridice care se încadrează în domeniul de aplicare al tratatelor și tuturor persoanelor fizice și juridice dintr-o țară terță care a încheiat un acord special cu Uniunea în domeniul achizițiilor, în condițiile stabilite într-un astfel de acord. Se permite, de asemenea, participarea organizațiilor internaționale.
(2) În scopul articolului 163 alineatul (4), JRC este considerat persoană juridică stabilită într-un stat membru.
(3) Fără a aduce atingere alineatelor (1) și (2), pentru contractele atribuite de delegațiile Uniunii în țări terțe sau atribuite exclusiv în interesul delegațiilor Uniunii în țări terțe, participarea la procedurile de achiziții este, de asemenea, deschisă în condiții egale tuturor persoanelor fizice și juridice stabilite în țara terță în care este stabilită delegația Uniunii în cauză. În plus, se poate decide ca, în circumstanțe excepționale justificate în mod corespunzător de către ordonatorul de credite competent, să se permită cetățenilor unor țări terțe sau entităților din țări terțe să participe la proceduri de ofertare pentru contracte.
(4) Participarea la procedurile de achiziții și executarea contractelor atribuite se desfășoară în condițiile prevăzute în Regulamentul (UE) 2022/1031 și în actele de punere în aplicare (măsurile IPI) adoptate în temeiul regulamentului respectiv.
Articolul 180
Normele în materie de achiziții ale Organizației Mondiale a Comerțului
În cazul în care se aplică Acordul multilateral privind achizițiile publice încheiat în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului, procedura de achiziții este deschisă și operatorilor economici stabiliți în statele care au ratificat acordul menționat, în condițiile prevăzute de acesta.
CAPITOLUL 3
Dispoziții aplicabile achizițiilor din domeniul acțiunilor externe
Articolul 181
Achiziții pentru acțiuni externe
(1) Dispozițiile generale referitoare la achiziții prevăzute în capitolul 1 din prezentul titlu se aplică contractelor reglementate de prezentul capitol, sub rezerva dispozițiilor speciale referitoare la modalitățile de atribuire a contractelor externe prevăzute în capitolul 3 din anexa I. Articolele 177-180 nu se aplică în cazul achizițiilor care fac obiectul prezentului capitol.
Sub rezerva excepțiilor și a condițiilor specificate în anexa I, autoritatea contractantă nu semnează contractul sau contractul-cadru cu ofertantul declarat câștigător decât după expirarea unei perioade de așteptare. Perioada de așteptare are o durată de 10 zile atunci când se utilizează mijloace electronice de comunicare și de 15 zile atunci când se utilizează alte mijloace.
Articolul 166, articolul 167 alineatul (1) literele (a) și (b) și al doilea paragraf de la prezentul alineat se aplică numai procedurilor cu o valoare de minimum:
(a) |
300 000 EUR pentru contractele de achiziții de servicii și de produse; |
(b) |
5 000 000 EUR pentru contractele de achiziții de lucrări. |
(2) Prezentul capitol se aplică:
(a) |
achizițiilor în cazul cărora Comisia nu atribuie contracte în nume propriu; |
(b) |
achizițiilor efectuate de persoane sau entități care execută fonduri ale Uniunii în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c), în cazul în care se prevede acest lucru în acordurile de contribuție sau de finanțare menționate la articolul 157. |
(3) Procedurile de achiziții se stabilesc în acordurile de finanțare menționate la articolul 161.
(4) Prezentul capitol nu se aplică acțiunilor din cadrul actelor de bază sectoriale referitoare la ajutorul pentru crize umanitară, operațiuni de protecție civilă și operațiuni de ajutor umanitar.
Articolul 182
Norme privind accesul la achizițiile din domeniul acțiunilor externe
(1) Participarea la procedurile de achiziții este deschisă, în condiții egale, tuturor persoanelor care se încadrează în domeniul de aplicare al tratatelor și oricărei alte persoane fizice sau juridice, în conformitate cu dispozițiile specifice din actele de bază care reglementează domeniul de cooperare în cauză. Se permite, de asemenea, participarea organizațiilor internaționale.
(2) Se poate decide ca, în circumstanțe excepționale justificate în mod corespunzător de către ordonatorul de credite competent, să se permită cetățenilor unor țări terțe, alții decât cei menționați la alineatul (1) de la prezentul articol, să participe la proceduri de ofertare pentru contracte.
(3) În cazul în care se aplică un acord privind extinderea pieței de achiziții de bunuri și servicii la care Uniunea este parte, procedurile de achiziții pentru contractele finanțate din buget sunt deschise și persoanelor fizice și juridice stabilite în țări terțe, altele decât cele menționate la alineatele (1) și (2), în condițiile prevăzute în acordul respectiv.
TITLUL VIII
GRANTURI
CAPITOLUL 1
Domeniul de aplicare și forma granturilor
Articolul 183
Domeniul de aplicare și forma granturilor
(1) Prezentul titlu se aplică granturilor acordate în cadrul gestiunii directe.
(2) Granturile pot fi acordate pentru a finanța următoarele:
(a) |
o acțiune destinată să contribuie la realizarea unui obiectiv de politică al Uniunii (grant pentru acțiuni); |
(b) |
funcționarea unui organism care urmărește un obiectiv care se înscrie în cadrul unei politici a Uniunii și susține această politică (granturi de funcționare). |
Granturile de funcționare iau forma unei contribuții financiare la programul de lucru al organismului menționat la primul paragraf litera (b).
(3) Granturile pot lua oricare dintre formele prevăzute la articolul 125 alineatul (1).
În cazul în care grantul ia forma unei finanțări care nu este legată de costuri în temeiul articolului 125 alineatul (1) primul paragraf litera (a):
(a) |
dispozițiile referitoare la eligibilitate și la verificarea costurilor prevăzute în prezentul titlu, în special articolele 185, 187 și 188, articolul 189 alineatele (2), (3) și (4), articolul 193, articolul 194 alineatul (3), dispozițiile privind un buget estimat sau costurile eligibile estimate de la articolul 199 alineatul (1) litera (e), precum și articolul 206 alineatul (4), nu se aplică; |
(b) |
în ceea ce privește articolul 184, se aplică numai procedura și cerințele menționate la alineatele (2) și (3), alineatul (4) primul paragraf literele (a) și (d) și al doilea paragraf litera (a), precum și alineatul (5) de la articolul menționat. |
(4) Fiecare instituție a Uniunii poate acorda contracte de achiziții publice sau granturi pentru activități de comunicare. Granturile se pot acorda în cazul în care utilizarea achizițiilor nu este adecvată din cauza naturii activităților.
(5) JRC poate primi finanțări din alte credite decât cele pentru cercetare și dezvoltare tehnologică pentru participarea sa la proceduri de acordare de granturi finanțate integral sau parțial din buget. În astfel de cazuri, articolul 201 alineatul (4), în ceea ce privește capacitatea financiară, și articolul 199 alineatul (1) literele (a)-(d) nu se aplică.
Articolul 184
Sumele forfetare, costurile unitare și finanțarea la rate forfetare
(1) În cazul în care grantul ia forma sumelor forfetare, a costurilor unitare sau a finanțării la rate forfetare, după cum se menționează la articolul 125 alineatul (1) primul paragraf litera (c), (d) sau (e), se aplică prezentul titlu, cu excepția dispozițiilor sau a părților de dispoziții referitoare la verificarea costurilor eligibile suportate efectiv.
(2) Atunci când este posibil și adecvat, sumele forfetare, costurile unitare sau ratele forfetare se stabilesc în așa fel încât să permită plata acestora după obținerea de performanțe și/sau rezultate concrete.
(3) Cu excepția cazului în care se prevede altfel în actul de bază, utilizarea sumelor forfetare, a costurilor unitare sau a finanțării la rate forfetare este autorizată printr-o decizie a ordonatorului de credite responsabil, care acționează în conformitate cu normele interne ale instituției Uniunii în cauză.
(4) Decizia de autorizare conține cel puțin următoarele:
(a) |
justificarea adecvării acestor forme de finanțare din perspectiva naturii acțiunilor sau a programelor de lucru sprijinite, precum și a riscurilor de nereguli și fraudă și a costurilor controalelor; |
(b) |
identificarea costurilor sau a categoriilor de costuri acoperite de sumele forfetare, de costurile unitare sau de finanțarea la rate forfetare, care se consideră eligibile în conformitate cu articolul 189 alineatul (3) literele (c), (e) și (f) și cu articolul 189 alineatul (4) și din care se exclud costurile neeligibile în temeiul normelor aplicabile ale Uniunii; |
(c) |
descrierea metodelor de stabilire a sumelor forfetare, a costurilor unitare sau a finanțării la rate forfetare. Metodele respective se bazează pe unul dintre următoarele elemente:
|
(d) |
în cazul în care este posibil, condițiile esențiale care determină plata, inclusiv, după caz, obținerea de performanțe și/sau rezultate; |
(e) |
în cazul în care sumele forfetare, costurile unitare și ratele forfetare nu se bazează pe performanțe și/sau pe rezultate, o justificare privind motivul pentru care o abordare bazată pe performanțe și/sau pe rezultate nu este posibilă sau adecvată. |
Metodele menționate la primul paragraf litera (c) asigură:
(a) |
respectarea principiului bunei gestiuni financiare, în special caracterul adecvat al cuantumurilor respective în ceea ce privește performanțele și/sau rezultatele obligatorii, ținând seama de veniturile preconizate a fi generate de acțiuni sau de programele de lucru; |
(b) |
respectarea rezonabilă a principiilor cofinanțării și evitării dublei finanțări. |
(5) Decizia de autorizare se aplică pe durata programului sau a programelor, cu excepția cazului în care se prevede altfel în decizia respectivă.
Decizia de autorizare poate acoperi utilizarea sumelor forfetare, a costurilor unitare sau a ratelor forfetare aplicabile mai multor programe de finanțare specifice în cazul în care natura activităților sau a cheltuielilor permite o abordare comună. În astfel de cazuri, decizia de autorizare poate fi adoptată de:
(a) |
ordonatorii de credite competenți, în cazul în care toate activitățile vizate se încadrează în domeniul lor de competență; |
(b) |
Comisie, în cazul în care acest lucru este adecvat având în vedere natura activităților sau a cheltuielilor ori numărul de ordonatori de credite vizați. |
(6) Ordonatorul de credite competent poate autoriza sau impune, sub formă de rate forfetare, finanțarea costurilor indirecte ale beneficiarului până la cel mult 7 % din costurile directe totale eligibile ale acțiunii. O rată forfetară mai ridicată poate fi autorizată printr-o decizie motivată a Comisiei. Ordonatorul de credite competent raportează în raportul anual de activitate menționat la articolul 74 alineatul (9) cu privire la orice astfel de decizie adoptată, rata forfetară autorizată și motivele care au stat la baza deciziei.
(7) Proprietarii de IMM-uri și alte persoane fizice care nu primesc salariu pot declara drept eligibile costurile cu personalul ocazionate de activitatea desfășurată de ei înșiși în cadrul unei acțiuni sau al unui program de lucru, pe baza costurilor unitare autorizate în conformitate cu alineatele (1)-(6).
(8) Beneficiarii pot declara costurile cu personalul pentru activitatea desfășurată de voluntari în cadrul unei acțiuni sau al unui program de lucru, pe baza costurilor unitare autorizate în conformitate cu alineatele (1)-(6).
Articolul 185
Sume forfetare unice
(1) O sumă forfetară astfel cum este menționată la articolul 125 alineatul (1) primul paragraf litera (d) poate acoperi toate costurile eligibile ale unei acțiuni sau ale unui program de lucru (denumită în continuare „sumă forfetară unică”).
(2) În conformitate cu articolul 184 alineatul (4), sumele forfetare unice pot fi determinate pe baza bugetului estimat al acțiunii sau al programului de lucru. Un buget astfel estimat trebuie să respecte principiile economiei, eficienței și eficacității. Respectarea acestor principii se verifică ex ante la momentul evaluării cererii de grant.
(3) La autorizarea sumelor forfetare unice, ordonatorul de credite competent respectă articolul 184.
Articolul 186
Verificări și controale asupra beneficiarilor referitoare la sumele forfetare, costurile unitare și ratele forfetare
(1) Cel târziu înainte de plata soldului, ordonatorul de credite competent verifică:
(a) |
îndeplinirea condițiilor care determină plata sumelor forfetare, a costurilor unitare sau a finanțării la rate forfetare, inclusiv, dacă este necesar, obținerea de performanțe și/sau de rezultate; |
(b) |
faptul că sumele forfetare, costurile unitare sau ratele forfetare au fost indicate în bugetul total estimat al acțiunii sau al programului de lucru; |
(c) |
faptul că au fost îndeplinite condițiile menționate la litera (a) pe durata acțiunii sau a programului de lucru. |
În plus, îndeplinirea condițiilor respective poate fi supusă unor controale ex post.
Cuantumul sumelor forfetare, al costurilor unitare sau al finanțării la rate forfetare stabilit ex ante prin aplicarea metodei autorizate de către ordonatorul de credite competent sau de către Comisie în conformitate cu articolul 184, nu se contestă în cursul controalelor ex post. Acest lucru nu aduce atingere dreptului ordonatorului de credite competent de a verifica îndeplinirea condițiilor care determină plata, astfel cum se menționează la primul paragraf de la prezentul alineat, și de a reduce grantul în conformitate cu articolul 132 alineatul (4) în cazul în care condițiile respective nu sunt îndeplinite sau în caz de nereguli, de fraudă sau de încălcare a altor obligații. În cazul în care sumele forfetare, costurile unitare sau ratele forfetare se stabilesc pe baza practicilor obișnuite de contabilitate analitică ale beneficiarului, se aplică articolul 188 alineatul (2).
(2) Frecvența și domeniul de aplicare ale verificărilor și controalelor pot depinde, printre altele, de natura acțiunii sau de beneficiar, inclusiv de neregulile sau fraudele din trecut care pot fi imputate beneficiarului respectiv.
(3) Condițiile care determină plata sumelor forfetare, a costurilor unitare sau a finanțării la rate forfetare nu impun raportarea costurilor suportate efectiv de beneficiar.
(4) Plata grantului pe baza sumelor forfetare, a costurilor unitare sau a finanțării la rate forfetare nu aduce atingere dreptului de acces al beneficiarilor la documentele statutare în scopurile menționate la articolele 129 și 187.
Articolul 187
Evaluarea periodică a sumelor forfetare, a costurilor unitare sau ratelor forfetare
Metoda de stabilire a sumelor forfetare, a costurilor unitare sau a ratelor forfetare, datele subiacente și cuantumurile rezultate, precum și caracterul adecvat al acestor cuantumuri din perspectiva performanțelor și/sau a rezultatelor obținute se evaluează periodic și, dacă este cazul, se ajustează în conformitate cu articolul 184. Frecvența și domeniul de aplicare ale evaluărilor depind de evoluția și natura costurilor, în special ținându-se seama de modificările substanțiale ale prețurilor pieței și de alte circumstanțe relevante.
Articolul 188
Practicile obișnuite de contabilitate analitică ale beneficiarului
(1) În cazul în care se autorizează recurgerea la practicile obișnuite de contabilitate analitică ale beneficiarului, ordonatorul de credite competent poate evalua conformitatea acestor practici cu condițiile prevăzute la articolul 184 alineatul (4). Evaluarea respectivă poate fi efectuată ex ante sau prin utilizarea unei strategii corespunzătoare de controale ex post.
(2) În cazul în care conformitatea practicilor obișnuite de contabilitate analitică ale beneficiarului cu condițiile prevăzute la articolul 184 alineatul (4) se stabilește ex ante, cuantumul sumelor forfetare, al costurilor unitare sau al finanțării la rate forfetare, stabilit prin aplicarea practicilor respective, nu se contestă în cursul controalelor ex post. Acest lucru nu aduce atingere dreptului ordonatorului de credite competent de a reduce grantul în conformitate cu articolul 132 alineatul (4).
(3) Ordonatorul de credite competent poate considera că practicile obișnuite de contabilitate analitică ale beneficiarului respectă condițiile prevăzute la articolul 184 alineatul (4) dacă sunt acceptate de autoritățile naționale în cadrul unor sisteme de finanțare comparabile.
Articolul 189
Costurile eligibile
(1) Granturile nu depășesc un plafon global exprimat ca valoare absolută (denumit în continuare „cuantumul maxim al grantului”) care se stabilește pe baza:
(a) |
cuantumului total al fondurilor care nu sunt legate de costuri în cazul menționat la articolul 125 alineatul (1) primul paragraf litera (a); |
(b) |
costurilor eligibile estimate, acolo unde este posibil, în cazul menționat la articolul 125 alineatul (1) primul paragraf litera (b); |
(c) |
cuantumului total al costurilor eligibile estimate, stabilit în mod clar în prealabil sub forma unor sume forfetare, costuri unitare sau rate forfetare astfel cum se menționează la articolul 125 alineatul (1) primul paragraf literele (c), (d) și (e). |
Fără a aduce atingere actului de bază, granturile pot fi exprimate și ca procent din costurile eligibile estimate, în cazul în care grantul ia forma precizată la primul paragraf litera (b), sau ca procent din sumele forfetare, costurile unitare sau finanțările la rate forfetare menționate la primul paragraf litera (c).
În cazul în care grantul ia forma precizată la primul paragraf litera (b) de la prezentul alineat și în cazul în care, date fiind particularitățile unei acțiuni, grantul poate fi exprimat doar ca valoare absolută, verificarea costurilor eligibile se efectuează în conformitate cu articolul 158 alineatul (4) și, acolo unde este cazul, articolul 158 alineatul (6).
(2) Fără a aduce atingere ratei maxime de cofinanțare precizate în actul de bază:
(a) |
grantul nu depășește costurile eligibile; |
(b) |
în cazul în care grantul ia forma precizată la alineatul (1) primul paragraf litera (b) și în cazul în care costurile eligibile estimate includ costurile aferente activității voluntarilor menționate la articolul 184 alineatul (8), grantul nu depășește costurile eligibile estimate, altele decât costurile aferente activității voluntarilor. |
(3) Costurile eligibile suportate efectiv de beneficiar, astfel cum sunt menționate la articolul 125 alineatul (1) primul paragraf litera (b), îndeplinesc cumulativ următoarele criterii:
(a) |
sunt suportate pe durata acțiunii sau a programului de lucru, cu excepția costurilor legate de rapoartele finale și de certificatele de audit; |
(b) |
sunt indicate în bugetul general total estimat al acțiunii sau al programului de lucru; |
(c) |
sunt necesare pentru punerea în aplicare a acțiunii sau a programului de lucru care face obiectul grantului; |
(d) |
pot fi identificate și verificate, în special fiind înregistrate în contabilitatea beneficiarului și stabilite în conformitate cu standardele contabile aplicabile în țara în care este stabilit beneficiarul și cu practicile obișnuite de contabilitate analitică ale beneficiarului; |
(e) |
respectă dispozițiile legislației fiscale și sociale aplicabile; |
(f) |
sunt rezonabile și justificate și respectă principiile bunei gestiuni financiare, în special în ceea ce privește economia și eficiența. |
(4) În cererile de propuneri se precizează categoriile de costuri considerate eligibile pentru finanțare din partea Uniunii.
Cu excepția cazului în care se prevede altfel în actul de bază și în completarea alineatului (3) de la prezentul articol, următoarele categorii de costuri sunt eligibile atunci când sunt declarate eligibile de către ordonatorul de credite competent în cadrul cererii de propuneri:
(a) |
costurile legate de garanția de prefinanțare depusă de beneficiar, atunci când garanția respectivă este solicitată de către ordonatorul de credite competent în conformitate cu articolul 156 alineatul (1); |
(b) |
costurile legate de certificatele privind situațiile financiare și rapoartele de verificare operațională, atunci când astfel de certificate sau rapoarte sunt solicitate de către ordonatorul de credite competent; |
(c) |
TVA, atunci când este nerecuperabilă în temeiul legislației naționale privind TVA și este plătită de un alt beneficiar decât o persoană neimpozabilă în înțelesul articolului 13 alineatul (1) primul paragraf din Directiva 2006/112/CE a Consiliului (62); |
(d) |
costurile de amortizare, cu condiția ca acestea să fie suportate efectiv de beneficiar; |
(e) |
costurile salariale ale personalului administrațiilor naționale, în măsura în care aceste costuri corespund costului unor activități pe care autoritatea publică respectivă nu le-ar desfășura dacă nu s-ar derula proiectul în cauză. |
În sensul celui de al doilea paragraf litera (c):
(a) |
TVA este considerat nerecuperabilă dacă, în conformitate cu legislația națională, se poate atribui oricăreia dintre următoarele activități:
|
(b) |
TVA aferentă activităților enumerate la articolul 13 alineatul (2) din Directiva 2006/112/CE este considerată ca fiind plătită de un alt beneficiar decât o persoană neimpozabilă în înțelesul articolului 13 alineatul (1) primul paragraf din directiva respectivă, indiferent dacă activitățile respective sunt considerate de statul membru în cauză ca activități desfășurate de către organisme de drept public care acționează în calitate de autorități publice. |
Articolul 190
Entități afiliate și beneficiari unici
(1) În scopul prezentului titlu, următoarele entități sunt considerate entități afiliate beneficiarului:
(a) |
entitățile care formează beneficiarul unic, în conformitate cu alineatul (2); |
(b) |
entitățile care îndeplinesc criteriile de eligibilitate, care nu se află într-una dintre situațiile menționate la articolul 138 alineatul (1) și la articolul 143 alineatul (1) și care au o legătură cu beneficiarul, în special o legătură juridică sau de capital, care nu este nici limitată la acțiune, nici stabilită în scopul unic al punerii în aplicare a acțiunii respective. |
Titlul V capitolul 2 secțiunea 2 se aplică și entităților afiliate.
(2) În cazul în care mai multe entități îndeplinesc criteriile pentru a primi un grant și formează împreună o entitate, respectiva entitate poate fi tratată ca beneficiar unic, inclusiv atunci când entitatea este înființată în mod special pentru punerea în aplicare a acțiunii care urmează să fie finanțată prin intermediul grantului.
(3) Cu excepția cazului în care se prevede altfel în cererea de propuneri, entitățile afiliate unui beneficiar pot participa la punerea în aplicare a acțiunii, cu condiția ca ambele următoarele condiții să fie îndeplinite:
(a) |
entitățile în cauză sunt identificate în acordul de grant; |
(b) |
entitățile în cauză respectă normele aplicabile beneficiarului în temeiul acordului de grant în ceea ce privește:
|
Costurile suportate de către aceste entități pot fi acceptate drept costuri eligibile suportate efectiv sau pot fi acoperite prin sumele forfetare, costurile unitare și finanțarea la rate forfetare.
CAPITOLUL 2
Principii
Articolul 191
Principii generale aplicabile granturilor
Granturile sunt supuse principiilor:
(a) |
egalității de tratament; |
(b) |
transparenței; |
(c) |
cofinanțării; |
(d) |
acordării necumulative și evitării dublei finanțări; |
(e) |
neretroactivității; |
(f) |
nonprofitului. |
Articolul 192
Transparență
(1) Granturile se acordă în urma publicării de cereri de propuneri, cu excepția cazurilor menționate la articolul 198.
(2) Toate granturile acordate în cursul unui exercițiu financiar se publică în conformitate cu articolul 38 alineatele (1)-(4).
(3) În urma publicării menționate la alineatele (1) și (2), la solicitarea Parlamentului European și a Consiliului, Comisia le transmite acestora un raport privind:
(a) |
numărul de solicitanți din exercițiul financiar precedent; |
(b) |
numărul și procentajul de cereri câștigătoare pentru fiecare cerere de propuneri; |
(c) |
durata medie a procedurii de la data încheierii cererii de propuneri până la data acordării grantului; |
(d) |
numărul și valoarea granturilor pentru care publicarea ex post nu a avut loc în exercițiul financiar precedent, în conformitate cu articolul 38 alineatul (4); |
(e) |
orice grant acordat instituțiilor financiare, inclusiv BEI sau FEI, în conformitate cu articolul 198 primul paragraf litera (g). |
Articolul 193
Cofinanțare
(1) Granturile implică o cofinanțare. Ca urmare, resursele necesare pentru desfășurarea acțiunii sau a programului de lucru nu sunt furnizate integral de grant.
Cofinanțarea poate fi asigurată sub forma resurselor proprii ale beneficiarului, a veniturilor generate de acțiunea sau programul de lucru ori a contribuțiilor financiare sau în natură din partea unor terți.
(2) Contribuțiile în natură din partea unor terți sub forma activității voluntarilor, cărora li se atribuie o valoare în conformitate cu articolul 184 alineatul (8), se prezintă drept costuri eligibile în bugetul estimat. Acestea se prezintă separat de alte costuri eligibile. Activitatea voluntarilor poate însemna până la 50 % din cofinanțarea globală. Pentru calcularea respectivului procent, contribuțiile în natură și alte cofinanțări se bazează pe estimări furnizate de solicitant.
Alte contribuții în natură din partea unor terți se prezintă separat de contribuțiile la costurile eligibile în bugetul estimat. Valoarea lor aproximativă se indică în bugetul estimat și nu poate fi modificată ulterior.
(3) Prin derogare de la alineatul (1), o acțiune externă poate fi finanțată integral prin grant dacă acest lucru este esențial pentru punerea sa în aplicare. În acest caz, se furnizează o justificare în decizia de acordare.
(4) Prezentul articol nu se aplică în cazul subvențiilor pentru dobândă și al subvențiilor pentru comisioanele de garantare.
Articolul 194
Principiul acordării necumulative și interzicerea dublei finanțări
(1) Aceleiași acțiuni i se poate acorda un singur grant alocat din buget în favoarea aceluiași beneficiar, cu excepția cazurilor în care actele de bază relevante dispun altfel.
Unui beneficiar i se poate acorda din buget un singur grant de funcționare pe exercițiu financiar.
O acțiune poate fi finanțată în comun din linii bugetare separate de mai mulți ordonatori de credite competenți.
(2) Solicitantul informează de îndată ordonatorii de credite cu privire la cererile și granturile multiple pentru aceeași acțiune sau același program de lucru.
(3) Aceleași costuri nu pot fi finanțate în niciun caz de două ori din buget.
(4) În ceea ce privește următoarele tipuri de sprijin, alineatele (1) și (2) nu se aplică și, după caz, Comisia poate decide să nu verifice dacă aceleași costuri au fost finanțate de două ori:
(a) |
sprijinul pentru studii, cercetare, formare profesională sau educație plătit persoanelor fizice; |
(b) |
sprijinul direct plătit persoanelor fizice aflate în nevoie, cum ar fi șomerii și refugiații. |
Articolul 195
Principiul nonprofitului
(1) Granturile nu au scopul sau efectul de a produce profit în contextul acțiunii sau al programului de lucru al beneficiarului (denumit în continuare „principiul nonprofitului”).
(2) În sensul alineatului (1), profitul se definește drept un surplus, calculat la plata soldului, de încasări față de costurile eligibile ale acțiunii sau ale programului de lucru, în cazul în care încasările se limitează la grantul Uniunii și la veniturile generate de respectiva acțiune sau de respectivul program de lucru.
În cazul unui grant de funcționare, cuantumurile destinate constituirii de rezerve nu sunt luate în considerare pentru verificarea conformității cu principiul nonprofitului.
(3) Alineatul (1) nu se aplică:
(a) |
acțiunilor care au ca obiectiv consolidarea capacității financiare a beneficiarului sau acțiunilor care generează venit pentru a își asigura continuitatea după perioada de finanțare din partea Uniunii prevăzută în acordul de grant; |
(b) |
sprijinului pentru studii, cercetare, formare profesională sau educație plătit persoanelor fizice și altor modalități de sprijin direct plătit persoanelor fizice aflate în nevoie, cum ar fi șomerii și refugiații; |
(c) |
acțiunilor implementate de organizațiile nonprofit; |
(d) |
granturilor sub forma menționată la articolul 125 alineatul (1) primul paragraf litera (a); |
(e) |
granturilor de valoare mică. |
(4) În cazul în care se obține profit, Comisia are dreptul să recupereze procentajul din profit corespunzător contribuției Uniunii la costurile eligibile suportate de beneficiar pentru a realiza acțiunea sau programul de lucru.
Articolul 196
Principiul neretroactivității
(1) Cu excepția cazului în care se prevede altfel la prezentul articol, granturile nu se acordă retroactiv.
(2) Se poate acorda un grant pentru o acțiune deja începută numai în cazul în care solicitantul poate demonstra necesitatea demarării acțiunii înainte de semnarea acordului de grant.
În astfel de cazuri, costurile suportate înainte de data depunerii cererii de grant nu sunt eligibile, cu excepția:
(a) |
unor cazuri excepționale justificate corespunzător prevăzute în actul de bază; sau |
(b) |
unui caz de extremă urgență pentru măsurile menționate la articolul 198 primul paragraf litera (a) sau (b), situație în care o intervenție timpurie a Uniunii ar fi de importanță majoră. |
În cazul menționat la al doilea paragraf litera (b), costurile suportate de beneficiar înainte de data depunerii cererii sunt eligibile pentru finanțare din partea Uniunii în următoarele condiții:
(a) |
motivele care stau la baza acestei derogări au fost justificate în mod corespunzător de către ordonatorul de credite competent; |
(b) |
în acordul de grant, data de eligibilitate se stabilește în mod explicit înainte de data depunerii cererilor. |
Ordonatorul de credite delegat raportează cu privire la fiecare dintre cazurile menționate în prezentul alineat la rubrica „Derogări de la principiul neretroactivității în temeiul articolului 196 din Regulamentul financiar” în raportul anual de activitate menționat la articolul 74 alineatul (9).
(3) Nu se pot acorda retroactiv granturi pentru acțiuni deja încheiate.
(4) În cazul granturilor de funcționare, acordul de grant se semnează în termen de patru luni de la începutul exercițiului financiar al beneficiarului. Costurile anterioare datei de depunere a cererii de grant sau anterioare începutului exercițiului financiar al beneficiarului nu sunt eligibile pentru finanțare. Prima tranșă se plătește beneficiarului în termen de 30 de zile calendaristice de la semnarea acordului de grant.
CAPITOLUL 3
Procedura de acordare a grantului și acordul de grant
Articolul 197
Conținutul și publicarea cererilor de propuneri
(1) În cererile de propuneri se precizează:
(a) |
obiectivele urmărite; |
(b) |
criteriile de eligibilitate, excludere, selecție și acordare, precum și documentele justificative relevante; |
(c) |
modalitățile de acordare a finanțării din partea Uniunii, specificându-se toate tipurile de contribuții ale Uniunii, în special formele grantului; |
(d) |
modalitățile și data-limită de depunere a propunerilor; |
(e) |
data planificată până la care toți solicitanții vor fi informați despre rezultatul evaluării cererii lor și data orientativă pentru semnarea acordurilor de grant. |
(2) Datele menționate la alineatul (1) litera (e) se stabilesc pe baza următoarelor perioade:
(a) |
pentru informarea tuturor solicitanților cu privire la rezultatul evaluării cererii lor, maximum șase luni de la data-limită de depunere a propunerilor complete; |
(b) |
pentru semnarea acordurilor de grant cu solicitanții, maximum trei luni de la data informării solicitanților selectați. |
Perioadele respective se pot ajusta pentru a ține seama de orice interval de timp necesar pentru a respecta procedurile speciale care pot fi impuse prin actul de bază în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 și se pot depăși în cazuri excepționale, justificate în mod corespunzător, în special în cazul acțiunilor complexe, atunci când există un număr mare de propuneri sau întârzieri imputabile solicitanților.
Ordonatorul de credite delegat prezintă în cadrul raportului său anual de activitate intervalul de timp mediu necesar pentru informarea solicitanților și semnarea acordurilor de grant. În cazul în care perioadele menționate la primul paragraf sunt depășite, ordonatorul de credite delegat prezintă motivele depășirii și propune acțiuni de remediere atunci când depășirea nu este justificată în mod corespunzător în conformitate cu al doilea paragraf.
(3) Cererile de propuneri se publică pe site-urile instituțiilor Uniunii și prin orice alt mijloc adecvat, inclusiv în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în cazul în care este necesar să se asigure publicitate suplimentară în rândul potențialilor beneficiari. Cererile de propuneri pot fi publicate sub rezerva adoptării deciziei de finanțare menționate la articolul 110, inclusiv în exercițiul care precedă execuția bugetară. Orice modificare a conținutului cererilor de propuneri se publică în aceleași condiții.
Articolul 198
Derogări de la cererile de propuneri
Granturile se pot acorda fără o cerere de propuneri numai:
(a) |
în cazul ajutorului umanitar, al operațiunilor de sprijin de urgență, al operațiunilor de protecție civilă sau al ajutoarelor pentru gestionarea crizelor; |
(b) |
în alte situații de urgență excepționale și justificate corespunzător; |
(c) |
organismelor care dețin un monopol de jure sau de facto sau organismelor desemnate de statele membre, sub responsabilitatea acestora, atunci când statele membre respective se află într-o situație de monopol de jure sau de facto; |
(d) |
organismelor identificate ca beneficiari printr-un act de bază, în înțelesul articolului 58, sau organismelor desemnate de statele membre, sub responsabilitatea acestora, atunci când statele membre respective sunt identificate ca beneficiari printr-un act de bază; |
(e) |
în cazul cercetării și dezvoltării tehnologice, organismelor identificate în programul de lucru menționat la articolul 110, în cazul în care actul de bază prevede în mod expres această posibilitate și cu condiția ca proiectul să nu facă obiectul unei cereri de propuneri; |
(f) |
în cazul activităților cu caracteristici specifice care necesită un anumit tip de organism datorită competenței sale tehnice, gradului său ridicat de specializare sau competențelor sale administrative, cu condiția ca activitățile respective să nu facă obiectul unei cereri de propuneri; |
(g) |
BEI sau FEI pentru acțiunile de asistență tehnică. În astfel de cazuri, articolul 199 alineatul (1) literele (a)-(d) nu se aplică. |
În cazul în care tipul anumit de organism menționat la primul paragraf litera (f) este un stat membru, grantul se poate acorda și fără o cerere de propuneri organismului desemnat de statul membru, sub responsabilitatea acestuia, pentru a pune în aplicare acțiunea.
Cazurile menționate la primul paragraf literele (c) și (f) se justifică în mod corespunzător în decizia de acordare.
Articolul 199
Conținutul cererilor de grant
(1) Cererea de grant conține următoarele:
(a) |
informații privind statutul juridic al solicitantului, indicând inclusiv dacă acesta este o organizație neguvernamentală; |
(b) |
o declarație pe propria răspundere a solicitantului, conformă cu articolul 139 alineatul (1), referitoare la respectarea criteriilor de eligibilitate și de selecție; o astfel de declarație nu este necesară în cazul unei cereri de grant de valoare foarte scăzută; |
(c) |
informațiile necesare pentru a demonstra capacitatea financiară și operațională a solicitantului de a pune în aplicare acțiunea sau programul de lucru propus și, în cazul în care ordonatorul de credite competent decide acest lucru pe baza unei evaluări a riscurilor, documente justificative care să confirme respectivele informații, cum ar fi contul de profit și pierderi și bilanțul pentru cel mult ultimele trei exerciții financiare pentru care conturile au fost închise. Astfel de informații și documente justificative nu se solicită din partea solicitanților cărora nu li se aplică verificarea capacității financiare sau operaționale în conformitate cu articolul 201 alineatul (5) sau (6). În plus, în cazul granturilor cu valoare mică nu se solicită documente justificative; |
(d) |
în cazul în care cererea vizează un grant pentru o acțiune a cărei valoare depășește 750 000 EUR sau un grant de funcționare care depășește 100 000 EUR, un raport de audit întocmit de un auditor extern autorizat, dacă este disponibil, și întotdeauna în cazurile în care dreptul Uniunii sau dreptul intern impune un audit statutar, care certifică conturile pentru cel mult ultimele trei exerciții financiare disponibile. În toate celelalte cazuri, solicitantul prezintă o declarație pe propria răspundere, semnată de reprezentantul său autorizat, prin care certifică valabilitatea conturilor sale pentru cel mult ultimele trei exerciții financiare disponibile. Primul paragraf de la prezenta literă se aplică numai primei cereri introduse de un beneficiar în atenția unui ordonator de credite competent în cursul unui exercițiu financiar. În cazul acordurilor dintre Comisie și mai mulți beneficiari, pragurile stabilite la primul paragraf de la prezenta literă se aplică fiecărui beneficiar. În cazul parteneriatelor menționate la articolul 131 alineatul (4), raportul de audit menționat la primul paragraf de la prezenta literă, care vizează ultimele două exerciții financiare disponibile, se întocmește înainte de semnarea acordului-cadru de parteneriat financiar. În funcție de evaluarea riscurilor, ordonatorul de credite competent poate exonera de obligația menționată la primul paragraf de la prezenta literă instituțiile de învățământ și de formare și, în cazul acordurilor cu mai mulți beneficiari, beneficiarii care au acceptat răspunderea solidară sau care nu au nicio răspundere financiară. Primul paragraf de la prezenta literă nu se aplică persoanelor și entităților eligibile în cadrul gestiunii indirecte, în măsura în care acestea respectă condițiile menționate la articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (b) și la articolul 157; |
(e) |
o descriere a acțiunii sau a programului de lucru și un buget estimat, care:
Punctele (i) și (ii) nu se aplică acțiunilor cu donatori multipli. Prin derogare de la punctul (i), în cazuri justificate în mod corespunzător, bugetul estimat poate include provizioane pentru cheltuieli neprevăzute sau posibile variații ale cursului de schimb; |
(f) |
sursele și cuantumul finanțării din partea Uniunii primite sau solicitate în legătură cu aceeași acțiune sau o parte a acțiunii sau pentru funcționarea solicitantului în cursul aceluiași exercițiu financiar, precum și orice altă finanțare primită sau solicitată pentru aceeași acțiune. |
(2) Cererea poate fi divizată în mai multe părți care pot fi depuse în etape diferite, în conformitate cu articolul 203 alineatul (2).
Articolul 200
Criterii de eligibilitate
(1) Criteriile de eligibilitate determină condițiile de participare la o cerere de propuneri.
(2) Oricare dintre solicitanții următori sunt eligibili să participe la o cerere de propuneri:
(a) |
persoanele juridice; |
(b) |
persoanele fizice, în măsura în care acest lucru este cerut de natura sau de particularitățile acțiunii sau ale obiectivului urmărit de solicitant; |
(c) |
entitățile care nu au personalitate juridică în temeiul legislației naționale aplicabile, cu condiția ca reprezentanții acestora să aibă capacitatea de a-și asuma obligații legale în numele entităților și ca entitățile să ofere garanții privind protecția intereselor financiare ale Uniunii echivalente cu cele oferite de persoanele juridice. În special, solicitantul are o capacitate financiară și operațională echivalentă cu cea a persoanelor juridice. Reprezentanții solicitantului demonstrează că respectivele condiții sunt îndeplinite. |
(3) În cererea de propuneri se pot prevedea criterii de eligibilitate suplimentare, care se stabilesc în funcție de obiectivele acțiunii și respectă principiile transparenței și nediscriminării.
(4) În sensul articolului 183 alineatul (5) și al prezentului articol, JRC este considerat persoană juridică stabilită într-un stat membru.
Articolul 201
Criterii de selecție
(1) Criteriile de selecție trebuie să permită evaluarea capacității solicitantului de a realiza acțiunea sau programul de lucru propus.
(2) Solicitantul trebuie să dețină surse stabile și suficiente de finanțare pentru a-și menține activitatea pe tot parcursul perioadei pentru care se acordă grantul și pentru a participa la finanțarea acesteia (denumită în continuare „capacitate financiară”).
(3) Solicitantul trebuie să aibă competențele și calificările profesionale necesare pentru a finaliza acțiunea sau programul de lucru propus, cu excepția cazului în care actul de bază conține dispoziții care prevăd în mod expres contrariul (denumită în continuare „capacitate operațională”).
(4) Capacitatea financiară și operațională se verifică în special pe baza analizei informațiilor sau a documentelor justificative menționate la articolul 199.
În cazul în care în cererea de propuneri nu s-au solicitat documente justificative și ordonatorul de credite competent are motive întemeiate să pună la îndoială capacitatea financiară sau operațională a unui solicitant, acesta îi cere solicitantului să prezinte orice documente pe care le consideră adecvate.
În cazul parteneriatelor, verificarea se efectuează în conformitate cu articolul 131 alineatul (6).
(5) Verificarea capacității financiare nu se aplică:
(a) |
persoanelor fizice care primesc sprijin pentru educație; |
(b) |
persoanelor fizice aflate în nevoie care primesc sprijin direct, cum ar fi șomerii și refugiații; |
(c) |
organismelor publice, inclusiv organizații din statele membre; |
(d) |
organizațiilor internaționale; |
(e) |
persoanelor sau entităților care solicită subvenții pentru dobândă și subvenții pentru comisioanele de garantare, atunci când obiectivul acestor subvenții este întărirea capacității financiare a beneficiarului sau generarea unui venit; |
(f) |
persoanelor sau entităților care solicită granturi de valoare foarte scăzută. |
În cazul în care o cerere este depusă de mai mulți solicitanți, ordonatorul de credite competent poate decide, în urma unei evaluări a riscurilor, să verifice doar capacitatea financiară a solicitantului principal.
(6) În funcție de evaluarea riscurilor, ordonatorul de credite competent poate renunța la obligația de verificare a capacității operaționale a organismelor publice, a organizațiilor din statele membre sau a organizațiilor internaționale.
Articolul 202
Criterii de acordare
Criteriile de acordare sunt de așa natură încât să permită:
(a) |
evaluarea calității propunerilor depuse, ținând cont de obiectivele și prioritățile fixate și de rezultatele preconizate; |
(b) |
acordarea granturilor pentru acțiunile sau programele de lucru care maximizează eficacitatea globală a finanțării din partea Uniunii; |
(c) |
evaluarea cererilor de grant. |
Articolul 203
Procedura de evaluare
(1) Propunerile se evaluează pe baza criteriilor de selecție și de acordare anunțate în prealabil, pentru a se stabili propunerile care pot beneficia de finanțare.
(2) Dacă este cazul, ordonatorul de credite competent împarte procesul în mai multe etape procedurale. Regulile care reglementează procedura se anunță în cererea de propuneri.
Solicitanții ale căror propuneri sunt respinse într-una dintre etape sunt informați în conformitate cu alineatul (7).
În cursul unei proceduri nu se solicită aceleași documente și informații de mai multe ori.
(3) Comitetul de evaluare menționat la articolul 153 sau, după caz, ordonatorul de credite competent poate cere unui solicitant să furnizeze informații suplimentare sau să clarifice documentele justificative transmise în conformitate cu articolul 154. Ordonatorul de credite ține în mod corespunzător evidența contactelor avute cu solicitanții în cursul procedurii.
(4) La finalizarea lucrărilor, membrii comitetului de evaluare semnează un proces-verbal al tuturor propunerilor examinate, care conține o evaluare a calității acestora și le identifică pe cele care pot beneficia de finanțare.
Dacă este necesar, procesul-verbal în cauză ierarhizează propunerile examinate și conține recomandări privind cuantumul maxim care poate fi acordat și eventualele ajustări neesențiale ale cererii de grant.
Procesul-verbal în cauză se păstrează pentru consultare ulterioară.
(5) Ordonatorul de credite competent poate invita un solicitant să își adapteze propunerea în funcție de recomandările comitetului de evaluare. Ordonatorul de credite competent ține în mod corespunzător evidența contactelor avute cu solicitanții în cursul procedurii.
(6) Pe baza evaluării, ordonatorul de credite competent ia o decizie, în care se precizează cel puțin:
(a) |
obiectul și cuantumul total al deciziei; |
(b) |
numele solicitanților selectați, denumirea acțiunilor, cuantumurile acceptate și motivele acestei alegeri, inclusiv în cazul în care nu este conformă cu avizul comitetului de evaluare; |
(c) |
numele eventualilor solicitanți respinși și motivele respingerii. |
(7) Ordonatorul de credite competent informează în scris solicitanții în privința deciziei referitoare la cererea lor. În cazul neacordării grantului solicitat, instituția Uniunii în cauză prezintă motivele respingerii cererii. Solicitanții respinși sunt informați cât mai curând posibil cu privire la rezultatul evaluării cererii lor și, în orice caz, în termen de 15 zile calendaristice de la informarea solicitanților selectați.
(8) În cazul granturilor acordate în conformitate cu articolul 198, ordonatorul de credite poate:
(a) |
decide să nu aplice alineatele (2) și (4) de la prezentul articol și articolul 153; |
(b) |
fuziona conținutul raportului de evaluare și al deciziei de acordare într-un singur document și îl poate semna. |
Articolul 204
Acordul de grant
(1) Granturile fac obiectul unui acord scris.
(2) În acordul de grant se includ cel puțin următoarele:
(a) |
obiectul; |
(b) |
beneficiarul; |
(c) |
durata, și anume:
|
(d) |
o descriere a acțiunii sau, în cazul unui grant de funcționare, a programului de lucru, însoțită de o descriere a rezultatelor preconizate; |
(e) |
cuantumul maxim al finanțării acordate de Uniune exprimat în euro, bugetul estimat al acțiunii sau al programului de lucru și forma grantului; |
(f) |
normele privind raportarea și plățile și normele în materie de achiziții prevăzute la articolul 208; |
(g) |
acceptarea de către beneficiar a obligațiilor menționate la articolul 129; |
(h) |
dispoziții care reglementează vizibilitatea sprijinului financiar acordat de Uniune, cu excepția cazurilor justificate în mod corespunzător în care punerea informațiilor la dispoziția publicului nu este posibilă sau adecvată; |
(i) |
dreptul aplicabil, care este dreptul Uniunii, completat, atunci când este necesar, de dreptul intern, astfel cum se specifică în acordul de grant. Se poate face o derogare în acordurile de grant încheiate cu organizații internaționale; |
(j) |
instanța sau curtea de arbitraj competentă pentru soluționarea litigiilor. |
(3) Obligațiile pecuniare ale entităților sau ale persoanelor, altele decât statele, care decurg din punerea în aplicare a unui acord de grant sunt executorii în conformitate cu articolul 100 alineatul (2).
(4) Modificările acordurilor de grant nu au ca scop sau efect producerea unor schimbări care să conteste decizia de acordare a grantului sau care să nu respecte principiul egalității de tratament a solicitanților.
CAPITOLUL 4
Execuția granturilor
Articolul 205
Cuantumul grantului și amploarea constatărilor auditului
(1) Cuantumul grantului se definitivează numai după ce ordonatorul de credite competent aprobă rapoartele și, după caz, conturile finale, fără a aduce atingere auditurilor, verificărilor și investigațiilor ulterioare efectuate de instituția Uniunii în cauză, OLAF sau Curtea de Conturi. Articolul 132 alineatul (4) se aplică de asemenea și după definitivarea cuantumului grantului.
(2) În cazul în care controalele sau auditurile constată nereguli, fraude sau o încălcare a obligațiilor sistemice sau recurente care pot fi imputate beneficiarului și care afectează semnificativ mai multe granturi acordate beneficiarului respectiv în condiții similare, ordonatorul de credite competent poate suspenda execuția acordului de grant sau a plăților aferente tuturor granturilor în cauză sau, după caz, poate rezilia acordurile de grant în cauză cu beneficiarul respectiv, având în vedere gravitatea celor constatate.
În plus, ordonatorul de credite competent poate să reducă valoarea granturilor, să respingă costurile neeligibile și să recupereze cuantumurile plătite în mod necuvenit în cazul tuturor granturilor afectate de neregulile, fraudele sau încălcările obligațiilor sistemice sau recurente menționate la primul paragraf, care pot face obiectul unor audituri, verificări și investigații în conformitate cu acordurile de grant afectate.
(3) Ordonatorul de credite competent stabilește cuantumurile care trebuie reduse sau recuperate, ori de câte ori acest lucru este posibil și realizabil, pe baza costurilor declarate în mod necuvenit drept eligibile pentru fiecare grant în cauză, în urma acceptării rapoartelor și a situațiilor financiare revizuite prezentate de beneficiar.
(4) Atunci când nu este posibil sau realizabil să se cuantifice exact cuantumul costurilor neeligibile pentru fiecare grant vizat, cuantumurile care trebuie reduse sau recuperate pot fi stabilite prin extrapolarea ratei de reducere sau de recuperare aplicate granturilor în cazul cărora s-au demonstrat nereguli, fraude sau încălcări ale obligațiilor sistemice sau recurente sau, atunci când costurile neeligibile nu pot servi drept bază pentru stabilirea cuantumurilor care trebuie reduse sau recuperate, prin aplicarea unei rate forfetare, ținând seama de principiul proporționalității. Beneficiarului i se oferă posibilitatea de a propune o metodă sau o rată alternativă motivată corespunzător înainte de efectuarea reducerii sau a recuperării.
Articolul 206
Documentele justificative pentru cererile de plată
(1) Ordonatorul de credite competent precizează care sunt documentele justificative ce trebuie să însoțească cererile de plată.
(2) Pentru fiecare grant, prefinanțarea poate fi fracționată în mai multe tranșe în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare. Cererea de transferare a unei noi tranșe de prefinanțare se însoțește de o declarație a beneficiarului privind utilizarea prefinanțării anterioare. Tranșa se plătește integral dacă s-a utilizat cel puțin 70 % din cuantumul total al oricărei prefinanțări anterioare. În caz contrar, tranșa se reduce cu cuantumurile care mai trebuie consumate până la atingerea pragului respectiv.
(3) Fără a aduce atingere obligației de a furniza documente justificative, beneficiarul certifică, pe propria răspundere, că informațiile cuprinse în cererile de plată sunt complete, fiabile și reale. De asemenea, beneficiarul certifică faptul că toate costurile suportate sunt eligibile în conformitate cu acordul de grant și că cererile de plată sunt justificate cu documente justificative adecvate care pot fi verificate.
(4) Pentru justificarea plăților intermediare sau a plății soldurilor de orice valoare, ordonatorul de credite competent poate solicita un certificat referitor la situațiile financiare ale acțiunii sau ale programului de lucru și la conturile subiacente. Un astfel de certificat se solicită pe baza unei evaluări a riscurilor în cadrul căreia se ține seama, în special, de valoarea grantului, de valoarea plății, de natura beneficiarului și de natura activităților care beneficiază de sprijin.
Certificatul se emite de către un auditor extern autorizat sau, în cazul organismelor publice, de un funcționar public competent și independent.
Certificatul atestă, în conformitate cu metodologia aprobată de ordonatorul de credite competent și pe baza procedurilor convenite conforme cu standardele internaționale, că toate costurile declarate de beneficiar în situațiile financiare pe care se bazează cererea de plată sunt reale, sunt înregistrate cu exactitate și sunt eligibile în conformitate cu acordul de grant. În cazuri specifice și justificate în mod corespunzător, ordonatorul de credite competent poate solicita certificatul sub forma unui aviz sau sub orice altă formă care respectă standardele internaționale.
(5) Pentru justificarea oricărei plăți, ordonatorul de credite competent poate solicita, pe baza unei evaluări a riscurilor, un raport de verificare operațională, întocmit de un terț independent aprobat de ordonatorul de credite competent. În raportul de verificare operațională se precizează că verificarea operațională s-a efectuat în conformitate cu o metodologie aprobată de ordonatorul de credite competent și se menționează dacă acțiunea sau programul de lucru s-a pus efectiv în aplicare în conformitate cu condițiile stabilite în acordul de grant.
Articolul 207
Sprijinul financiar acordat terților
Atunci când punerea în aplicare a acțiunii sau a programului de lucru necesită acordarea de sprijin financiar unor terți, beneficiarul poate acorda un astfel de sprijin financiar dacă condițiile de acordare a acestuia sunt definite în acordul de grant dintre beneficiar și Comisie, fiind exclusă orice marjă de discreție pentru beneficiar.
Se consideră că nu există nicio marjă de discreție dacă în acordul de grant se precizează următoarele:
(a) |
cuantumul maxim al sprijinului financiar care poate fi plătit unui terț, care nu depășește 60 000 EUR, și criteriile de stabilire a cuantumului exact; |
(b) |
diferitele tipuri de activități care pot primi un astfel de sprijin financiar, pe baza unei liste fixe; |
(c) |
definiția persoanelor sau a categoriilor de persoane care pot primi un astfel de sprijin financiar, precum și criteriile de acordare a acestuia. |
Plafonul menționat la al doilea paragraf litera (a) poate fi depășit în cazul ajutorului umanitar, al operațiunilor de sprijin de urgență, al operațiunilor de protecție civilă, al ajutoarelor pentru gestionarea crizelor sau în cazul în care realizarea obiectivelor acțiunilor ar fi imposibilă sau excesiv de dificilă.
Ordonatorul de credite competent furnizează informații privind cazurile menționate la al treilea paragraf de la prezentul articol în raportul anual de activitate menționat la articolul 74 alineatul (9).
Articolul 208
Contractele de executare
(1) Fără a aduce atingere Directivelor 2014/24/UE și 2014/25/UE, în cazul în care punerea în aplicare a acțiunii sau a programului de lucru impune atribuirea unui contract, beneficiarul poate atribui contractul în conformitate cu practicile sale obișnuite de achiziții, cu condiția ca respectivul contract să fie atribuit ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic sau, după caz, ofertei cu prețul cel mai scăzut, evitându-se în același timp orice conflict de interese.
(2) În cazul în care punerea în aplicare a acțiunii sau a programului de lucru impune atribuirea unui contract cu o valoare mai mare de 60 000 EUR, ordonatorul de credite competent poate solicita beneficiarului, dacă acest lucru este justificat în mod corespunzător, să respecte norme speciale pe lângă cele menționate la alineatul (1).
Aceste norme speciale se bazează pe normele incluse în prezentul regulament și sunt proporționale cu valoarea contractelor respective, cu dimensiunea relativă a contribuției Uniunii în raport cu costul total al acțiunii și cu riscul implicat. Aceste norme speciale se includ în acordul de grant.
TITLUL IX
PREMII
Articolul 209
Norme generale
(1) Premiile se acordă în conformitate cu principiile egalității de tratament și transparenței și promovează realizarea obiectivelor de politică ale Uniunii.
(2) Premiile nu se acordă direct fără un concurs.
Concursurile cu premii cu o valoare unitară de cel puțin 1 000 000 EUR se pot publica numai în cazul în care premiile sunt precizate în decizia de finanțare menționată la articolul 110 și după ce informațiile privind premiile au fost transmise Parlamentului European și Consiliului.
(3) Valoarea premiului nu trebuie să fie legată de costurile suportate de câștigător.
(4) Atunci când punerea în aplicare a unei acțiuni sau a unui program de lucru necesită acordarea de premii unor terți de către beneficiar, acesta poate acorda astfel de premii cu condiția ca criteriile de eligibilitate și de acordare, valoarea sau tipul premiilor și modalitățile de plată sau de livrare să fie definite în acordul de grant încheiat între beneficiar și Comisie, fiind exclusă orice marjă de discreție.
Articolul 210
Regulile de concurs, acordarea și publicarea
(1) În cadrul regulilor de concurs:
(a) |
se precizează criteriile de eligibilitate; |
(b) |
se precizează modalitățile și data-limită de înscriere a candidaților, dacă aceasta este necesară, precum și de depunere a candidaturilor; |
(c) |
se precizează criteriile de excludere, astfel cum se prevede la articolul 138 și motivele de respingere stabilite la articolul 143; |
(d) |
se prevede răspunderea exclusivă a candidatului în cazul unei reclamații referitoare la activitățile desfășurate în cadrul concursului; |
(e) |
se prevede acceptarea de către câștigători a obligațiilor menționate la articolul 128 și a obligațiilor privind publicitatea specificate în regulile de concurs; |
(f) |
se precizează criteriile de acordare, care trebuie să permită să se evalueze calitatea candidaturilor în ceea ce privește obiectivele urmărite și rezultatele preconizate și să se stabilească în mod obiectiv dacă dosarele de candidatură sunt câștigătoare; |
(g) |
se precizează cuantumul sau tipul premiului sau al premiilor; |
(h) |
se precizează modalitățile de plată sau de înmânare a premiilor către câștigători după acordarea lor. |
În sensul primului paragraf litera (a), beneficiarii sunt eligibili, cu excepția cazului în care se prevede altfel în regulile de concurs.
Articolul 197 alineatul (3) se aplică mutatis mutandis publicării concursurilor.
(2) În cadrul regulilor de concurs se pot stabili condițiile de anulare a concursului, în special în cazul în care obiectivele acestuia nu pot fi îndeplinite.
(3) Premiile se acordă de către ordonatorul de credite competent în urma unei evaluări efectuate de comitetul de evaluare menționat la articolul 153.
Articolul 203 alineatele (4) și (6) se aplică mutatis mutandis deciziei de acordare.
(4) Candidații sunt informați cât mai curând posibil cu privire la rezultatul evaluării candidaturii lor și, în orice caz, în termen de 15 zile calendaristice după ce ordonatorul de credite adoptă decizia de acordare.
Decizia de a acorda premiul este notificată candidatului câștigător și servește ca angajament juridic.
(5) Toate premiile acordate în cursul unui exercițiu financiar se publică în conformitate cu articolul 38 alineatele (1)-(4).
După publicare, la solicitarea Parlamentului European și a Consiliului, Comisia le transmite acestora un raport privind:
(a) |
numărul de solicitanți din ultimul exercițiu; |
(b) |
numărul de candidați și procentajul de candidaturi câștigătoare pentru fiecare concurs; |
(c) |
o listă a experților care au făcut parte din comitetele de evaluare în ultimul exercițiu, împreună cu o trimitere la procedura de selecție a acestora. |
TITLUL X
INSTRUMENTE FINANCIARE, GARANȚII BUGETARE ȘI ASISTENȚĂ FINANCIARĂ
CAPITOLUL 1
Dispoziții comune
Articolul 211
Domeniul de aplicare și punerea în aplicare
(1) În cazul în care se dovedesc a fi cel mai adecvat mijloc pentru atingerea obiectivelor politicilor Uniunii, Uniunea poate să instituie instrumente financiare sau să furnizeze garanții bugetare ori asistență financiară din buget prin intermediul unui act de bază, care definește domeniul de aplicare și perioada de punere în aplicare ale acestora.
(2) Statele membre pot contribui la instrumentele financiare, garanțiile bugetare sau asistența financiară a Uniunii. Pot contribui și terții în cazul în care prin actul de bază se autorizează acest lucru.
(3) În cazul în care instrumentele financiare sau garanțiile bugetare sunt executate în cadrul gestiunii directe, Comisia asigură conformitatea, mutatis mutandis, cu articolul 158 alineatul (2) în ceea ce privește intermediarii financiari și destinatarii finali.
(4) Atunci când instrumentele financiare sunt executate în cadrul gestiunii partajate cu statele membre, se aplică normele sectoriale.
(5) Atunci când instrumentele financiare sau garanțiile bugetare sunt executate în cadrul gestiunii indirecte, Comisia încheie acorduri cu entități în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) punctele (ii), (iii), (v) și (vi). În cazul în care sistemele, normele și procedurile respectivelor entități au fost evaluate în temeiul articolului 157 alineatele (3) și (4), aceste entități pot să se bazeze în întregime pe respectivele sisteme, norme și proceduri. Atunci când execută instrumente financiare și garanții bugetare în cadrul gestiunii indirecte, respectivele entități pot încheia acorduri cu intermediari financiari care sunt selectați în conformitate cu proceduri echivalente cu cele aplicate de Comisie. Respectivele entități transpun cerințele prevăzute la articolul 158 alineatul (2) în acordurile respective.
Comisia rămâne responsabilă de asigurarea conformității cadrului de executare a instrumentelor financiare și a garanțiilor bugetare cu principiul bunei gestiuni financiare și sprijină realizarea obiectivelor de politică definite și încadrate în timp, măsurabile în termeni de performanțe și/sau rezultate. Comisia poartă răspunderea pentru executarea instrumentelor financiare și a garanțiilor bugetare, fără a se aduce atingere răspunderii juridice și contractuale a entităților cărora li s-au încredințat sarcini, în conformitate cu legislația aplicabilă și cu articolul 129.
Atunci când țările terțe contribuie la instrumentele financiare sau la garanțiile bugetare în temeiul alineatului (2), actul de bază poate permite desemnarea unor entități de executare sau contrapărți eligibile din țările în cauză.
(6) Curtea de Conturi are acces deplin la orice informații legate de instrumentele financiare, garanțiile bugetare și asistența financiară, inclusiv prin intermediul verificărilor la fața locului.
Curtea de Conturi este auditorul extern responsabil pentru proiectele și programele susținute printr-un instrument financiar, o garanție bugetară sau prin asistență financiară.
Articolul 212
Principii și condiții aplicabile instrumentelor financiare și garanțiilor bugetare
(1) Instrumentele financiare și garanțiile bugetare se utilizează în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare, transparenței, proporționalității, nediscriminării, egalității de tratament și subsidiarității, precum și în conformitate cu obiectivele lor.
(2) Instrumentele financiare și garanțiile bugetare:
(a) |
abordează disfuncționalitățile pieței sau situațiile investiționale aflate sub nivelul optim și oferă sprijin, în mod proporțional, numai destinatarilor finali care sunt considerați viabili din punct de vedere economic în conformitate cu standardele acceptate la nivel internațional în momentul în care li se acordă sprijinul financiar din partea Uniunii; |
(b) |
asigură adiționalitatea prin evitarea înlocuirii sprijinului și a investițiilor potențiale din alte surse publice sau private; |
(c) |
nu denaturează concurența pe piața internă și respectă normele privind ajutoarele de stat; |
(d) |
asigură un efect de levier și un efect multiplicator cu un interval de valori țintă bazat pe o evaluare ex ante a instrumentului financiar sau a garanției bugetare corespunzătoare, prin mobilizarea unei investiții globale care depășește dimensiunea contribuției sau a garanției din partea Uniunii, inclusiv, după caz, prin maximizarea investițiilor private; |
(e) |
sunt executate astfel încât să asigure existența unui interes comun al entităților de executare sau al contrapărților implicate în executare privind îndeplinirea obiectivelor de politică definite în actul de bază relevant, prin dispoziții referitoare, de exemplu, la coinvestiții, cerințe privind partajarea riscului sau stimulente financiare, prevenind, în același timp, conflictele de interese cu alte activități ale entităților sau contrapărților; |
(f) |
dispun o remunerare a Uniunii care este compatibilă cu partajarea riscului între participanții financiari și cu obiectivele de politică ale instrumentului financiar sau ale garanției bugetare; |
(g) |
în cazul în care entitățile de executare sau contrapărțile implicate în executare trebuie remunerate, prevăd ca această remunerare să se bazeze pe performanță și să cuprindă:
Cheltuielile excepționale pot fi rambursate în cazuri justificate corespunzător; |
(h) |
se bazează pe evaluări ex ante efectuate cu titlu individual sau ca parte a unui program, în conformitate cu articolul 34, cuprinzând explicații privind alegerea tipului de operațiune financiară ținând cont de obiectivele de politică urmărite și de riscurile financiare și economiile pentru bugetul Uniunii pe care le antrenează respectiva alegere. |
Evaluările menționate la primul paragraf litera (h) se revizuiesc și se actualizează pentru a ține cont de efectul schimbărilor socioeconomice majore asupra rațiunii existenței instrumentului financiar sau a garanției bugetare.
(3) Fără a aduce atingere normelor sectoriale legate de gestiunea partajată, veniturile, inclusiv dividendele, câștigurile de capital, comisioanele de garanție și dobânzile la împrumuturi și la cuantumurile din conturi fiduciare rambursate Comisiei sau la conturile fiduciare deschise pentru instrumente financiare sau garanții bugetare și atribuibile sprijinului din buget în cadrul unui instrument financiar sau al unei garanții bugetare sunt înregistrate în buget după deducerea costurilor și onorariilor de gestiune.
Rambursările anuale, inclusiv rambursările de capital, garanțiile eliberate și rambursările de capital principal al împrumuturilor rambursate Comisiei sau conturile fiduciare deschise pentru instrumente financiare sau garanții bugetare și atribuibile sprijinului din buget în cadrul unui instrument financiar sau al unei garanții bugetare constituie venituri alocate interne în conformitate cu articolul 21 alineatul (3) litera (f) și sunt folosite pentru același instrument financiar sau aceeași garanție bugetară, fără a aduce atingere articolului 218 alineatul (4), pentru o perioadă care nu depășește perioada de angajament bugetar plus doi ani, dacă nu se specifică altfel într-un act de bază.
Comisia ia în considerare aceste venituri alocate intern atunci când propune cuantumul alocărilor viitoare pentru instrumente financiare sau garanții bugetare.
În pofida celui de al doilea paragraf, soldul veniturilor alocate autorizate în temeiul unui act de bază care urmează să fie abrogat sau a cărui valabilitate expiră poate fi de asemenea alocat unui alt instrument financiar care urmărește obiective similare, în cazul în care se prevede astfel în actul de bază de instituire a respectivului instrument financiar.
(4) Ordonatorul de credite competent pentru un instrument financiar, o garanție bugetară sau o asistență financiară întocmește o situație financiară care acoperă perioada de la 1 ianuarie la 31 decembrie, în conformitate cu articolul 249, cu normele contabile menționate la articolul 80 și cu Standardele internaționale de contabilitate pentru sectorul public (IPSAS).
Pentru instrumentele financiare și garanțiile bugetare executate în cadrul gestiunii indirecte, ordonatorul de credite competent se asigură că situațiile financiare neauditate care acoperă perioada 1 ianuarie-31 decembrie și care sunt întocmite în conformitate cu normele contabile menționate la articolul 80 și cu IPSAS, precum și orice alte informații necesare pentru a întocmi situațiile financiare în conformitate cu articolul 82 alineatul (2) sunt furnizate de entitățile prevăzute la articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) punctele (ii), (iii), (v) și (vi) până la data de 15 februarie a exercițiului financiar următor, iar situațiile financiare auditate sunt furnizate de entitățile respective până la data de 15 aprilie a exercițiului financiar următor.
(5) În cazul în care instrumentele financiare sau garanțiile bugetare sunt combinate în cadrul unui acord unic cu forme auxiliare de sprijin din buget, inclusiv granturi, prezentul titlu se aplică întregii măsuri. Raportarea se efectuează în conformitate cu articolul 41 alineatele (4) și (5) și indică în mod clar care părți ale măsurii sunt instrumente financiare sau garanții bugetare.
Articolul 213
Datoria financiară a Uniunii
(1) Datoria financiară și plățile totale nete din buget nu depășesc în niciun moment:
(a) |
pentru instrumentele financiare: cuantumul angajamentului bugetar relevant prevăzut pentru acestea; |
(b) |
pentru garanțiile bugetare: cuantumul garanției bugetare autorizat prin actul de bază; |
(c) |
pentru asistența financiară: cuantumul maxim al fondurilor pe care Comisia este împuternicită să le ia cu împrumut în vederea finanțării asistenței financiare, astfel cum este autorizată prin actul de bază, precum și al dobânzilor relevante. |
(2) Garanțiile bugetare și asistența financiară pot genera o datorie contingentă pentru Uniune care nu poate depăși activele financiare furnizate pentru a acoperi răspunderea financiară a Uniunii decât dacă există dispoziții în acest sens în actul de bază de constituire a unei garanții bugetare sau a asistenței financiare și în conformitate cu condițiile prevăzute în acesta.
(3) În scopul evaluării anuale prevăzute la articolul 256, datoriile contingente care rezultă din garanțiile bugetare sau asistența financiară suportate de buget se consideră sustenabile dacă evoluția lor multianuală preconizată este compatibilă cu limitele stabilite prin regulamentul de stabilire a cadrului financiar multianual prevăzut la articolul 312 alineatul (2) din TFUE și cu plafonul creditelor anuale pentru plăți prevăzut la articolul 3 alineatul (1) din Decizia (UE, Euratom) 2020/2053.
Articolul 214
Constituirea de provizioane pentru datoriile financiare
(1) Pentru garanțiile bugetare și asistența financiară acordată țărilor terțe, un act de bază stabilește o rată de provizionare ca procentaj din cuantumul autorizat al datoriei financiare. Respectivul cuantum nu include contribuțiile menționate la articolul 211 alineatul (2).
Actul de bază prevede revizuirea ratei de provizionare cel puțin o dată la trei ani.
(2) Stabilirea ratei de provizionare se bazează pe o evaluare calitativă și cantitativă de către Comisie a riscurilor financiare care decurg dintr-o garanție bugetară sau o asistență financiară acordată unei țări terțe, evaluare care se efectuează în conformitate cu principiul prudenței, conform căruia activele și profiturile nu se supraestimează, iar pasivele și pierderile nu se subestimează.
În absența unor dispoziții contrare în actul de bază de instituire a garanției bugetare sau a asistenței financiare acordate unei țări terțe, rata de provizionare se bazează pe provizionarea globală necesară în avans pentru acoperirea pierderilor preconizate nete, alături de o rezervă de siguranță adecvată. Fără a aduce atingere competențelor Parlamentului European și Consiliului, provizionarea globală se constituie în decursul perioadei prevăzute în situația financiară pertinentă, astfel cum se prevede la articolul 35.
(3) În cazul instrumentului financiar se constituie provizioane, atunci când este cazul, pentru a răspunde plăților viitoare legate de un angajament bugetar al instrumentului financiar respectiv.
(4) La constituirea provizioanelor contribuie următoarele resurse:
(a) |
contribuții din buget, cu respectarea deplină a regulamentului de stabilire a cadrului financiar multianual și după examinarea posibilităților de realocare; |
(b) |
profiturile obținute din investirea resurselor deținute în fondul comun de provizionare; |
(c) |
cuantumurile recuperate de la debitorii care nu și-au achitat datoriile, în conformitate cu procedura de recuperare prevăzută în acordul de garantare sau de împrumut; |
(d) |
venituri și orice alte plăți primite de Uniune în conformitate cu acordul de garantare sau de împrumut; |
(e) |
dacă este cazul, contribuțiile în numerar ale statelor membre și ale terților furnizate în temeiul articolului 211 alineatul (2). |
La calcularea provizionării care rezultă din rata de provizionare menționată la alineatul (1) se iau în considerare numai resursele menționate la primul paragraf literele (a)-(d) de la prezentul alineat.
(5) Provizioanele se utilizează pentru plata:
(a) |
cererilor de executare a garanției bugetare; |
(b) |
obligațiilor de plată legate de un angajament bugetar pentru un instrument financiar; |
(c) |
obligațiilor financiare care decurg din luarea cu împrumut de fonduri în temeiul articolului 223 alineatul (1); |
(d) |
dacă este cazul, a altor cheltuieli legate de execuția instrumentelor financiare, a garanțiilor bugetare și a asistenței financiare acordate țărilor terțe. |
(6) În cazul în care provizioanele pentru o garanție bugetară depășesc cuantumul provizionării rezultate din rata de provizionare menționată la alineatul (1) de la prezentul articol, se utilizează resursele menționate la alineatul (4) primul paragraf literele (b), (c) și (d) de la prezentul articol legate de garanția respectivă, în limitele perioadei eligibile prevăzute în actul de bază, fără a depăși, totuși, faza de constituire a provizionării și fără a aduce atingere articolului 216 alineatul (4), pentru a restabili garanția bugetară la valoarea sa inițială.
(7) Comisia informează imediat Parlamentul European și Consiliul și poate propune măsuri adecvate de realimentare sau o majorare a ratei de provizionare în cazul în care:
(a) |
ca urmare a cererilor de executare a garanției, nivelul provizioanelor pentru acea garanție bugetară scade sub 50 % din rata de provizionare menționată la alineatul (1) și din nou în cazul în care acesta scade sub 30 % din rata de provizionare respectivă sau în cazul în care ar putea scădea sub oricare din procentele respective în termen de un an, conform unei evaluări a riscurilor efectuate de Comisie; |
(b) |
o țară care beneficiază de asistență financiară din partea Uniunii nu efectuează plata la scadență. |
Articolul 215
Fondul comun de provizionare
(1) Provizioanele constituite pentru a acoperi datoriile financiare care decurg din instrumentele financiare, garanțiile bugetare sau asistența financiară se păstrează într-un fond comun de provizionare.
Gestiunea financiară a activelor fondului comun de provizionare este încredințată Comisiei.
(2) Profiturile sau pierderile globale rezultate din investirea resurselor deținute în fondul comun de provizionare se alocă proporțional între instrumentele financiare, garanțiile bugetare sau asistența financiară respectivă.
Administratorul financiar al resurselor fondului comun de provizionare păstrează un cuantum minim din resursele fondului în numerar sau echivalente de numerar în conformitate cu normele prudențiale și cu previziunile privind plățile furnizate de ordonatorii de credite ai instrumentelor financiare, ai garanțiilor bugetare sau ai asistenței financiare.
Administratorul financiar al resurselor fondului comun de provizionare poate încheia acorduri repo, utilizând resursele fondului comun de provizionare ca garanție, pentru a efectua plăți din fond în cazul în care se preconizează în mod rezonabil că această procedură este mai avantajoasă pentru buget decât cesionarea de resurse în termenul cererii de plată. Durata sau perioada de reînnoire a acordurilor repo legate de o plată se limitează la minimul necesar pentru a se reduce la minimum pierderea din buget.
(3) În temeiul articolului 77 alineatul (1) primul paragraf litera (d) și al articolului 86 alineatele (1) și (2), contabilul stabilește procedurile care se aplică pentru operațiunile aferente veniturilor și cheltuielilor, precum și, în acord cu administratorul financiar al resurselor fondului comun de provizionare, pentru activele și pasivele legate de fondul comun de provizionare.
(4) În cazurile excepționale în care Comisia efectuează un transfer în conformitate cu articolul 30 alineatul (1) primul paragraf litera (g), Comisia informează imediat Parlamentul European și Consiliul în acest sens și propune de urgență măsurile necesare pentru a restabili postul bugetar al garanției din care s-a efectuat transferul, cu respectarea deplină a plafoanelor prevăzute în regulamentul de stabilire a cadrului financiar multianual.
Articolul 216
Rata efectivă de provizionare
(1) Constituirea de provizioane pentru garanțiile bugetare și asistența financiară acordată țărilor terțe în cadrul fondului comun de provizionare se bazează pe o rată efectivă de provizionare. Respectiva rată oferă un nivel de protecție împotriva datoriilor financiare ale Uniunii echivalent cu nivelul care ar fi oferit de respectivele rate de provizionare dacă resursele ar fi deținute și gestionate separat.
(2) Rata efectivă de provizionare aplicabilă reprezintă un procentaj din fiecare rată de provizionare inițială stabilită în conformitate cu articolul 214 alineatul (2) al doilea paragraf. Aceasta se aplică numai cuantumului resurselor din fondul comun de provizionare prevăzut pentru plata cererilor de executare a garanției pe o perioadă de un an. Aceasta prevede un raport, sub forma unui procentaj, între cuantumul în numerar și echivalente de numerar din fondul comun de provizionare necesar pentru onorarea cererilor de executare a garanției și cuantumul total în numerar și echivalente de numerar care ar fi necesar în fiecare fond de garantare pentru onorarea cererilor de executare a garanției dacă resursele se păstrează și se gestionează separat, ambele cuantumuri prezentând un risc de lichiditate echivalent. Raportul respectiv nu scade sub 95 %. Calcularea ratei efective de provizionare ia în considerare:
(a) |
previziunile privind intrările și ieșirile în și din fondul comun de provizionare, ținând seama de etapa inițială de constituire a provizionării globale în conformitate cu articolul 214 alineatul (2) al doilea paragraf; |
(b) |
corelația dintre riscul aferent garanțiilor bugetare și cel aferent asistenței financiare acordate țărilor terțe; |
(c) |
condițiile pieței. |
Până la 1 iulie 2020, Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 275 pentru completarea prezentului regulament cu condiții detaliate de calculare a ratei efective de provizionare, inclusiv cu o metodologie de calcul.
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 275 pentru modificarea raportului minim prevăzut la primul paragraf de la prezentul alineat în lumina experienței dobândite pe parcursul funcționării fondului comun de provizionare și menținând o abordare prudentă în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare. Raportul minim nu poate fi stabilit la un nivel mai mic de 85 %.
(3) Rata efectivă de provizionare se calculează anual de către administratorul financiar al resurselor fondului comun de provizionare și este referința pentru calcularea de către Comisie a contribuțiilor din buget în temeiul articolului 214 alineatul (4) litera (a) și, ulterior, al alineatului (4) litera (b) de la prezentul articol.
(4) După calcularea ratei efective de provizionare anuale în conformitate cu alineatele (1) și (2) de la prezentul articol, următoarele operațiuni în contextul procedurii bugetare se efectuează și se prezintă în documentul de lucru menționat la articolul 41 alineatul (5) litera (h):
(a) |
orice excedent de provizioane pentru o garanție bugetară sau o asistență financiară acordată unei țări terțe se returnează la buget; |
(b) |
orice realimentare a fondului se efectuează în tranșe anuale în cursul unei perioade de maximum trei ani, fără a aduce atingere articolului 214 alineatul (6). |
(5) După consultarea contabilului, Comisia stabilește orientările aplicabile gestionării resurselor din fondul comun de provizionare în conformitate cu normele prudențiale corespunzătoare și excluzând operațiunile cu instrumente financiare derivate efectuate în scopuri speculative. Orientările se anexează la acordul cu administratorul financiar al resurselor fondului comun de provizionare.
O dată la trei ani se efectuează și se transmite Parlamentului European și Consiliului o evaluare independentă cu privire la gradul de adecvare al orientărilor.
Articolul 217
Raportarea anuală
(1) În plus față de obligațiile de raportare de la articolul 256, Comisia prezintă un raport anual Parlamentului European și Consiliului referitor la fondul comun de provizionare.
(2) Raportul menționat la alineatul (1) include informații privind gestiunea financiară, performanța și riscul fondului comun de provizionare la sfârșitul anului calendaristic precedent, precum și fluxurile financiare din fondul comun de provizionare din cursul anului calendaristic precedent, tranzacțiile semnificative și orice informații relevante privind expunerea Uniunii la riscul financiar.
CAPITOLUL 2
Dispoziții specifice
Articolul 218
Norme și punere în aplicare
(1) În pofida articolului 211 alineatul (1), în cazuri justificate corespunzător, se pot institui instrumente financiare fără ca acestea să fie autorizate printr-un act de bază, cu condiția ca respectivele instrumente să fie incluse în proiectul de buget în conformitate cu articolul 41 alineatul (4) primul paragraf litera (e).
(2) Comisia asigură gestionarea armonizată și simplificată a instrumentelor financiare, în special în domeniile contabilității, raportării, monitorizării și gestionării riscului financiar.
(3) Atunci când Uniunea participă la un instrument financiar în calitate de acționar minoritar, Comisia asigură respectarea prezentului titlu în conformitate cu principiul proporționalității, în funcție de dimensiunea și valoarea participării Uniunii la instrument. Cu toate acestea, indiferent de dimensiunea și valoarea participării Uniunii la instrument, Comisia asigură respectarea articolului 129, a articolului 158, a articolului 212 alineatele (2) și (4), a articolului 41 alineatul (4) și, în ceea ce privește situațiile de excludere menționate la articolul 138 alineatul (1) litera (d), a titlului V capitolul 2 secțiunea 2.
(4) În cazul în care Parlamentul European sau Consiliul consideră că un instrument financiar nu și-a realizat în mod eficace obiectivele, aceste instituții pot solicita Comisiei să prezinte o propunere de revizuire a actului de bază în vederea închiderii instrumentului. În cazul închiderii instrumentului financiar, orice cuantum nou rambursat acestui instrument în temeiul articolului 212 alineatul (3) se consideră venit general și se returnează la buget.
(5) Scopul instrumentelor financiare sau al unei grupări de instrumente financiare în cadrul unui mecanism și, după caz, forma lor juridică specifică și locul de înregistrare se publică pe site-ul Comisiei.
(6) Entitățile însărcinate cu executarea instrumentelor financiare pot deschide conturi fiduciare în înțelesul articolului 85 alineatul (3) în numele Uniunii. Entitățile respective transmit extrasele de cont corespunzătoare serviciului responsabil din cadrul Comisiei. Plățile în conturile fiduciare sunt efectuate de către Comisie pe baza unor cereri de plată motivate corespunzător prin previziuni de plată, ținându-se seama de soldurile disponibile în conturile fiduciare și de necesitatea de a evita existența unor solduri excesive în aceste conturi.
Articolul 219
Instrumentele financiare executate direct de către Comisie
(1) Instrumentele financiare pot fi executate direct în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (a), prin oricare dintre următoarele mijloace:
(a) |
un vehicul investițional special conceput la care Comisia participă împreună cu alți investitori publici sau privați cu scopul de a spori efectul de levier al contribuției Uniunii; |
(b) |
împrumuturi, garanții, participații la capital și alte instrumente de partajare a riscului, altele decât investițiile în vehicule investiționale special concepute, oferite direct destinatarilor finali sau prin intermediari financiari. |
(2) Vehiculele investiționale special concepute menționate la alineatul (1) litera (a) se înființează în temeiul legislației unui stat membru. În domeniul acțiunilor externe, acestea pot fi înființate și în temeiul legislației unei țări diferite de statele membre. Administratorii acestor vehicule sunt obligați prin lege sau prin contract să acționeze cu diligența unui administrator profesionist și de bună credință.
(3) Administratorii de vehicule investiționale special concepute menționate la alineatul (1) litera (a) și intermediarii financiari sau destinatarii finali ai instrumentelor financiare sunt selectați ținându-se seama în mod corespunzător de natura instrumentului financiar care urmează să fie executat, de experiența și capacitatea financiară și operațională a entităților în cauză și de viabilitatea economică a proiectelor destinatarilor finali. Această selecție este transparentă, justificată prin argumente obiective și nu generează niciun conflict de interese.
Articolul 220
Combinarea cu fondurile executate în cadrul gestiunii partajate
(1) În cazul unei combinații de fonduri executate în cadrul gestiunii partajate cu sprijin din partea instrumentelor financiare instituite în temeiul prezentei secțiuni se păstrează evidențe separate.
(2) Fondurile executate în cadrul gestiunii partajate se introduc în conturi separate și se utilizează în conformitate cu obiectivele fondurilor respective pentru acțiuni și destinatari finali, în concordanță cu programul sau programele din care sunt efectuate combinațiile.
(3) În ceea ce privește combinațiile de fonduri executate în cadrul gestiunii partajate cu sprijin din partea instrumentelor financiare instituite în temeiul prezentei secțiuni, se aplică normele sectoriale.
Articolul 221
Norme pentru garanțiile bugetare
(1) În actul de bază se definesc:
(a) |
cuantumul garanției bugetare care nu poate fi depășit în niciun moment, fără a aduce atingere articolului 211 alineatul (2); |
(b) |
tipurile de operațiuni acoperite de garanția bugetară. |
(2) Contribuțiile statelor membre la garanțiile bugetare în temeiul articolului 211 alineatul (2) pot fi furnizate sub formă de garanții sau de numerar.
Contribuțiile terților la garanțiile bugetare în temeiul articolului 211 alineatul (2) pot fi furnizate sub formă de numerar.
Garanția bugetară se majorează cu contribuțiile menționate la primul și la al doilea paragraf. Plățile pentru cererile de executare a garanției se fac, atunci când este necesar, de către statele membre sau părțile terțe contribuitoare în condiții de egalitate (pari passu). Comisia semnează un acord cu părțile contribuitoare care conține în special dispoziții privind condițiile de plată.
Articolul 222
Executarea garanțiilor bugetare
(1) Garanțiile bugetare sunt irevocabile, necondiționate și se acordă la cerere pentru tipurile de operațiuni acoperite.
(2) Garanțiile bugetare se execută în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) sau, în cazuri excepționale, în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (a).
(3) O garanție bugetară acoperă numai operațiunile de finanțare și de investiții care respectă articolul 212 alineatul (2) primul paragraf literele (a)-(d).
(4) Contrapărțile contribuie cu resurse proprii la operațiunile care sunt acoperite de garanția bugetară.
(5) Comisia încheie un acord de garantare cu contrapartea. Acordarea garanției bugetare este condiționată de intrarea în vigoare a acordului de garantare.
(6) Contrapărțile furnizează anual Comisiei:
(a) |
o evaluare a riscurilor și informațiile referitoare la clasificarea operațiunilor acoperite de garanția bugetară, precum și cazurile preconizate de nerespectare a obligațiilor de plată; |
(b) |
informații privind obligația financiară restantă care îi revine Uniunii din garanția bugetară, defalcată pe operațiuni individuale; |
(c) |
valoarea totală a profiturilor sau a pierderilor rezultate din operațiunile acoperite de garanția bugetară. |
Articolul 223
Norme și punere în aplicare
(1) Asistența financiară acordată de Uniune statelor membre sau țărilor terțe se acordă în conformitate cu condiții prestabilite și ia forma unui credit, a unei linii de credit sau a oricărui alt instrument considerat adecvat pentru a asigura eficacitatea sprijinului. În acest scop, Comisia este împuternicită, în actul de bază relevant, să ia cu împrumut în numele Uniunii fondurile necesare, pe piețele de capital sau de la instituții financiare.
(2) Asistența financiară se acordă în euro, cu excepția cazurilor justificate în mod corespunzător.
(3) Asistența financiară se execută direct de către Comisie.
(4) Comisia încheie cu țara beneficiară un acord ce cuprinde dispoziții care:
(a) |
asigură faptul că țara beneficiară verifică periodic dacă finanțarea acordată a fost utilizată în mod corespunzător în conformitate cu condiții prestabilite, adoptă măsurile corespunzătoare de prevenire a neregulilor și a fraudelor și, după caz, întreprinde acțiuni juridice pentru recuperarea fondurilor furnizate în cadrul asistenței financiare care au fost deturnate; |
(b) |
asigură protecția intereselor financiare ale Uniunii; |
(c) |
autorizează în mod expres Comisia, OLAF și Curtea de Conturi să își exercite drepturile prevăzute la articolul 129; |
(d) |
asigură faptul că Uniunea are dreptul la rambursarea anticipată a creditului atunci când s-a stabilit că, în ceea ce privește gestionarea asistenței financiare, țara beneficiară s-a angajat într-un act de fraudă sau corupție sau într-o altă activitate ilegală care prejudiciază interesele financiare ale Uniunii; |
(e) |
asigură faptul că toate costurile înregistrate de Uniune care au legătură cu o asistență financiară sunt suportate de țara beneficiară. |
(5) Comisia acordă creditele, atunci când este posibil în tranșe, cu respectarea condițiilor asociate asistenței financiare. În cazul în care condițiile respective nu sunt îndeplinite, Comisia suspendă temporar sau anulează plata asistenței financiare.
Articolul 224
Strategia de finanțare diversificată
(1) Comisia pune în aplicare o strategie de finanțare diversificată care include împrumuturile autorizate în temeiul articolului 5 alineatul (1) din Decizia (UE, Euratom) 2020/2053 și, cu excepția cazurilor justificate în mod corespunzător, operațiuni de împrumut și de gestionare a datoriei pentru a finanța programe de asistență financiară. Strategia de finanțare diversificată este pusă în aplicare prin intermediul tuturor operațiunilor necesare care vizează o prezență regulată pe piața de capital, se bazează pe punerea în comun a instrumentelor de finanțare și utilizează o rezervă comună de lichidități.
(2) Comisia ia măsurile necesare pentru punerea în aplicare a strategiei de finanțare diversificate. Comisia informează periodic și în detaliu Parlamentul European și Consiliul cu privire la toate aspectele strategiei sale în materie de împrumuturi și de gestionare a datoriei.
TITLUL XI
CONTRIBUȚII ÎN BENEFICIUL PARTIDELOR POLITICE EUROPENE
Articolul 225
Dispoziții generale
Contribuțiile financiare directe din buget pot fi acordate în beneficiul partidelor politice europene, în sensul definiției de la articolul 2 punctul 3 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 (denumite în continuare „partide politice europene”), în vederea contribuției lor la formarea conștiinței politice europene și la exprimarea voinței politice a cetățenilor Uniunii, în conformitate cu regulamentul menționat.
Articolul 226
Principii
(1) Contribuțiile se utilizează pentru a rambursa numai procentajul, stabilit la articolul 17 alineatul (4) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014, din costurile de funcționare ale partidelor politice europene care sunt legate direct de obiectivele partidelor în cauză, astfel cum sunt precizate la articolul 17 alineatul (5) și la articolul 21 din regulamentul menționat.
(2) Contribuțiile pot fi folosite pentru a rambursa cheltuieli legate de contractele încheiate de partidele politice europene, cu condiția să nu fi existat vreun conflict de interese în momentul atribuirii acestora.
(3) Contribuțiile nu se utilizează pentru a acorda, direct sau indirect, un avantaj personal, în numerar sau în natură, niciunui membru sau membru al personalului unui partid politic european. Contribuțiile nu se utilizează pentru a finanța, direct sau indirect, activități ale terților, în special ale partidelor politice naționale sau ale fundațiilor politice de la nivel european sau național, sub formă de granturi, donații, credite sau orice alt acord similar. În sensul prezentului alineat, entitățile asociate partidelor politice europene nu sunt considerate terți în cazul în care astfel de entități fac parte din organizarea administrativă a partidelor politice europene, astfel cum se prevede în statutele acestora din urmă. Contribuțiile nu se utilizează pentru niciunul dintre scopurile excluse prin articolul 22 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014.
(4) Contribuțiile se supun principiilor transparenței și egalității de tratament, în conformitate cu criteriile prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014.
(5) Contribuțiile se acordă anual de către Parlamentul European și se publică în conformitate cu articolul 38 alineatele (1)-(4) din prezentul regulament și cu articolul 32 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014.
(6) Partidele politice europene care beneficiază de o contribuție nu beneficiază nici direct, nici indirect, de alte fonduri din buget. Sunt interzise în special donațiile din bugetele grupurilor politice din Parlamentul European. Aceleași cheltuieli nu sunt finanțate în niciun caz de două ori din buget.
Contribuțiile nu aduc atingere capacității partidelor politice europene de a constitui rezerve din cuantumul resurselor lor proprii în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014.
(7) În cazul în care, la sfârșitul unui exercițiu financiar în care a beneficiat de un grant de funcționare, o fundație politică europeană astfel cum este definită la articolul 2 punctul 4 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 înregistrează un excedent de venituri față de cheltuieli, o parte din acest excedent, care nu poate depăși 25 % din venitul total pentru acel exercițiu, poate fi reportată în exercițiul financiar următor, cu condiția ca aceasta să fie utilizată înainte de încheierea primului trimestru al exercițiului respectiv.
Articolul 227
Aspecte bugetare
Contribuțiile, precum și creditele alocate pentru organismele de audit externe independente sau experții de audit externi independenți menționați la articolul 23 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 se plătesc din secțiunea din buget aferentă Parlamentului European.
Articolul 228
Cererea de contribuții
(1) Contribuțiile se acordă prin intermediul unei cereri de contribuții publicate în fiecare an cel puțin pe site-ul Parlamentului European.
(2) Unui partid politic european i se poate acorda o singură contribuție pe an.
(3) Un partid politic european poate beneficia de o contribuție numai dacă acesta solicită finanțare în conformitate cu clauzele și condițiile prevăzute în cererea de contribuții.
(4) În cererea de contribuții se stabilesc condițiile în care solicitantul poate beneficia de o contribuție în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014, precum și criteriile de excludere.
(5) În cererea de contribuții se stabilește cel puțin natura cheltuielilor care pot fi rambursate prin contribuție.
(6) În cererea de contribuții se solicită prezentarea bugetului estimat.
Articolul 229
Procedura de acordare
(1) Cererile de contribuții se depun în mod corespunzător în termenul stabilit, în scris, inclusiv, dacă este cazul, într-un format electronic securizat.
(2) Contribuțiile nu se pot acorda solicitanților care, la data procedurii de acordare, se află într-una sau mai multe dintre situațiile menționate la articolul 138 alineatul (1) și la articolul 143 alineatul (1) și celor care sunt înregistrați ca excluși în baza de date menționată la articolul 144.
(3) Solicitanții au obligația să certifice faptul că nu se află în niciuna dintre situațiile menționate la alineatul (2).
(4) Ordonatorul de credite competent poate fi asistat de un comitet pentru a evalua cererile de contribuții. Ordonatorul de credite competent specifică normele privind alcătuirea, desemnarea și funcționarea acestui comitet, precum și normele de prevenire a conflictelor de interese.
(5) Cererile care respectă criteriile de eligibilitate și de excludere sunt selecționate pe baza criteriilor de acordare stabilite la articolul 19 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014.
(6) În decizia ordonatorului de credite competent privind cererile depuse se menționează cel puțin:
(a) |
obiectul și cuantumul total al contribuțiilor; |
(b) |
numele solicitanților selectați și cuantumul acceptat pentru fiecare dintre aceștia; |
(c) |
numele eventualilor solicitanți respinși și motivele respingerii. |
(7) Ordonatorul de credite competent informează în scris solicitanții cu privire la decizia referitoare la cererile lor. Dacă cererea de finanțare este respinsă sau cuantumurile solicitate nu sunt acordate în parte sau în totalitate, ordonatorul de credite competent comunică motivele pentru care a respins cererea sau nu a acordat cuantumurile solicitate, făcând trimitere în special la criteriile de eligibilitate și de acordare menționate la alineatul (5) de la prezentul articol și la articolul 228 alineatul (4). Dacă cererea este respinsă, ordonatorul de credite competent îl informează pe solicitant cu privire la căile de atac administrative și/sau judiciare pe care le are la dispoziție, astfel cum se prevede la articolul 134 alineatul (2).
(8) Contribuțiile fac obiectul unui acord scris.
Articolul 230
Forma contribuțiilor
(1) Contribuțiile pot avea oricare dintre următoarele forme:
(a) |
rambursarea unui procentaj din cheltuielile rambursabile suportate efectiv; |
(b) |
rambursare pe baza costurilor unitare; |
(c) |
sume forfetare; |
(d) |
finanțări la rate forfetare; |
(e) |
o combinație între formele menționate la literele (a)-(d). |
(2) Se pot rambursa numai cheltuieli care îndeplinesc criteriile stabilite în cererile de contribuții și care nu au fost efectuate înainte de data de depunere a cererii.
(3) Acordul menționat la articolul 229 alineatul (8) cuprinde dispoziții care permit verificarea respectării condițiilor de acordare a sumelor forfetare, a finanțărilor la rate forfetare sau a costurilor unitare.
(4) Contribuțiile se plătesc integral printr-o plată unică de prefinanțare, cu excepția cazului în care, în situații justificate în mod corespunzător, ordonatorul de credite competent decide altfel.
Articolul 231
Garanții
În cazul în care consideră că acest lucru este adecvat și proporțional, ordonatorul de credite competent poate, de la caz la caz și pe baza unei analize a riscurilor, să solicite unui partid politic european să depună o garanție în avans pentru a limita riscurile financiare legate de plata prefinanțării numai atunci când din analiza riscurilor reiese că partidul politic european prezintă un risc iminent de a se afla într-una dintre situațiile de excludere menționate la articolul 138 alineatul (1) literele (a) și (d) din prezentul regulament sau atunci când o decizie a Autorității pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene înființate în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 (denumită în continuare „autoritatea”) a fost comunicată Parlamentului European și Consiliului în conformitate cu articolul 10 alineatul (4) din regulamentul respectiv.
Articolul 156 se aplică mutatis mutandis garanțiilor care pot fi solicitate în cazurile prevăzute la primul paragraf de la prezentul articol pentru plățile de prefinanțare efectuate în beneficiul partidelor politice europene.
Articolul 232
Utilizarea contribuțiilor
(1) Contribuțiile se cheltuiesc în conformitate cu articolul 226.
(2) Orice parte a contribuției care nu a fost utilizată în exercițiul financiar vizat de contribuția respectivă (exercițiul n) se utilizează pentru eventualele cheltuieli rambursabile efectuate până la data de 31 decembrie a exercițiului n+1. Partea rămasă a contribuției care nu este cheltuită în termenul respectiv se recuperează în conformitate cu titlul IV capitolul 6.
(3) Partidele politice europene respectă rata maximă de cofinanțare stabilită la articolul 17 alineatul (4) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014. Cuantumurile rămase din contribuțiile aferente exercițiului financiar precedent nu se utilizează pentru a finanța partea pe care partidele politice europene urmează să o asigure din resurse proprii. Contribuțiile aduse de terți la evenimente comune nu se consideră ca făcând parte din resursele proprii ale unui partid politic european.
(4) Partidele politice europene utilizează partea din contribuție care nu a fost utilizată în exercițiul financiar vizat de contribuția în cauză înainte de a utiliza contribuțiile acordate după sfârșitul respectivului exercițiu financiar.
(5) Orice dobândă generată de plățile de prefinanțare se consideră ca făcând parte din contribuție.
Articolul 233
Raportul privind utilizarea contribuțiilor
(1) În conformitate cu articolul 23 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014, un partid politic european prezintă spre aprobare ordonatorului de credit competent raportul său anual privind utilizarea contribuției și situațiile sale financiare anuale.
(2) Raportul anual de activitate menționat la articolul 74 alineatul (9) se întocmește de către ordonatorul de credite competent pe baza raportului anual și a situațiilor financiare anuale menționate la alineatul (1) de la prezentul articol. La întocmirea raportului respectiv se pot utiliza și alte documente justificative.
Articolul 234
Cuantumul contribuției
(1) Cuantumul contribuției se definitivează doar după ce ordonatorul de credite competent aprobă raportul anual și situațiile financiare anuale menționate la articolul 233 alineatul (1). Aprobarea raportului anual și a situațiilor financiare anuale nu aduce atingere verificărilor ulterioare efectuate de către autoritate.
(2) Cuantumul fondurilor necheltuite din prefinanțare se definitivează doar după utilizarea lor de către partidul politic european pentru a plăti cheltuielile rambursabile care îndeplinesc criteriile definite în cererea de contribuții.
(3) Atunci când partidul politic european nu își respectă obligațiile legate de utilizarea contribuțiilor, contribuțiile se suspendă, se reduc sau se suprimă, după ce partidului politic european i s-a oferit posibilitatea de a-și prezenta observațiile.
(4) Ordonatorul de credite competent verifică înainte de efectuarea plății dacă partidul politic european figurează încă în registrul menționat la articolul 7 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 și nu a făcut obiectul niciuneia dintre sancțiunile prevăzute la articolul 27 din regulamentul respectiv între data depunerii cererii și sfârșitul exercițiului financiar vizat de contribuția în cauză.
(5) În cazul în care partidul politic european nu mai figurează în registrul menționat la articolul 7 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 sau a făcut obiectul uneia dintre sancțiunile prevăzute la articolul 27 din regulamentul respectiv, ordonatorul de credite competent poate suspenda, reduce sau suprima contribuția și poate recupera cuantumurile plătite necuvenit în temeiul acordului menționat la articolul 229 alineatul (8) din prezentul regulament, proporțional cu gravitatea erorilor, a neregulilor, a fraudei sau a altor încălcări ale obligațiilor referitoare la utilizarea contribuției, după ce partidului politic european i s-a oferit posibilitatea de a-și prezenta observațiile.
Articolul 235
Control și sancțiuni
(1) În fiecare acord menționat la articolul 229 alineatul (8) se prevede în mod expres exercitarea de către Parlamentul European a competențelor sale de control asupra documentelor și la fața locului, precum și exercitarea de către OLAF și Curtea de Conturi a competențelor și prerogativelor care le revin, menționate la articolul 129, în cazul tuturor partidelor politice europene care au primit finanțare din partea Uniunii, al contractanților și al subcontractanților acestora.
(2) Ordonatorul de credite competent poate impune sancțiuni administrative și financiare eficace, proporționale și disuasive, în conformitate cu articolele 138 și 139 din prezentul regulament și cu articolul 27 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014.
Articolul 236
Păstrarea evidențelor
(1) Partidele politice europene păstrează toate evidențele și documentele justificative referitoare la contribuția primită timp de cinci ani de la ultima plată legată de contribuție.
(2) Evidențele referitoare la audituri, căi de atac, litigii, soluționări ale contestațiilor legate de utilizarea contribuției sau la investigațiile OLAF, în cazul în care acestea sunt notificate destinatarului, se păstrează până la încheierea acestor audituri, căi de atac, litigii, soluționări ale contestațiilor sau investigații.
Articolul 237
Selectarea organismelor de audit externe sau a experților de audit externi
Organismele de audit externe sau experții de audit externi independenți menționați la articolul 23 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 se selectează printr-o procedură de achiziții. Durata contractului acestora nu depășește cinci ani. După două mandate consecutive, se consideră că aceștia se află într-o situație de conflict de interese care poate avea efecte negative asupra efectuării auditului.
TITLUL XII
ALTE INSTRUMENTE DE EXECUȚIE A BUGETULUI
Articolul 238
Fondurile fiduciare ale Uniunii pentru acțiuni externe
(1) Pentru acțiunile de urgență și acțiunile ulterioare unor situații de urgență necesare pentru a reacționa la o criză sau pentru acțiunile tematice, Comisia poate institui fonduri fiduciare ale Uniunii pentru acțiuni externe (denumite în continuare „fonduri fiduciare ale Uniunii”) în temeiul unui acord încheiat cu alți donatori.
Fondurile fiduciare ale Uniunii se instituie numai atunci când acordurile cu alți donatori au obținut contribuții din alte surse decât bugetul.
Comisia se consultă cu Parlamentul European și Consiliul cu privire la intenția sa de a institui un fond fiduciar al Uniunii pentru acțiunile de urgență și acțiunile ulterioare unor situații de urgență.
Instituirea unui fond fiduciar al Uniunii pentru acțiuni tematice se supune aprobării Parlamentului European și a Consiliului.
În sensul celui de al treilea și al patrulea paragraf de la prezentul alineat, Comisia pune la dispoziția Parlamentului European și a Consiliului proiectele sale de decizii privind instituirea unui fond fiduciar al Uniunii. Astfel de proiecte de decizii includ o descriere a obiectivelor fondului fiduciar al Uniunii, motivele instituirii sale în conformitate cu alineatul (3), o indicație privind durata sa și acordurile preliminare cu alți donatori. Proiectele de decizii cuprind, de asemenea, un proiect de acord constitutiv care trebuie încheiat cu alți donatori.
(2) Comisia transmite comisiei competente proiectele sale de decizii privind finanțarea unui fond fiduciar al Uniunii atunci când acest lucru este prevăzut în actul de bază în temeiul căruia se efectuează contribuția Uniunii la fondul fiduciar al Uniunii. Comisia competentă nu este invitată să se pronunțe cu privire la aspectele care au fost deja transmise Parlamentului European și Consiliului pentru consultare sau pentru aprobare în temeiul alineatul (1) al treilea, al patrulea și, respectiv, al cincilea paragraf.
(3) Fondurile fiduciare ale Uniunii se instituie și se execută cu respectarea următoarelor condiții:
(a) |
intervenția Uniunii are valoare adăugată: obiectivele fondurilor fiduciare ale Uniunii, în special având în vedere amploarea sau efectele potențiale ale acestora, pot fi îndeplinite mai bine la nivelul Uniunii decât la nivel național și utilizarea instrumentelor de finanțare existente nu ar fi suficientă pentru îndeplinirea obiectivelor politicilor Uniunii; |
(b) |
fondurile fiduciare ale Uniunii contribuie la asigurarea unei vizibilități politice clare a Uniunii, comportă avantaje clare de gestiune și asigură un control mai bun din partea Uniunii asupra riscurilor și plăților contribuțiilor din partea Uniunii și a altor donatori; |
(c) |
fondurile fiduciare ale Uniunii nu dublează alte canale de finanțare sau instrumente similare existente fără a aduce elemente suplimentare; |
(d) |
obiectivele fondurilor fiduciare ale Uniunii sunt aliniate cu obiectivele instrumentului Uniunii sau postului bugetar din care sunt finanțate. |
(4) Pentru fiecare fond fiduciar al Uniunii se instituie un consiliu prezidat de Comisie pentru a asigura o reprezentare echitabilă a donatorilor și pentru a decide cu privire la utilizarea fondurilor. Consiliul include, în calitate de observator, un reprezentant din fiecare stat membru care nu este contribuitor. Normele privind componența consiliului și regulamentul intern al acestuia se stabilesc în acordul de constituire a fondului fiduciar al Uniunii. Normele respective prevăd necesitatea obținerii unui vot favorabil din partea Comisiei în vederea adoptării finale a deciziei privind utilizarea fondurilor.
(5) Fondurile fiduciare ale Uniunii se instituie pentru o durată limitată, astfel cum este stabilit în acordul lor de constituire. Respectiva durată poate fi prelungită printr-o decizie a Comisiei în conformitate cu procedura prevăzută la alineatul (1), la cererea consiliului fondului fiduciar al Uniunii respectiv și în urma prezentării de către Comisie a unui raport care să justifice prelungirea și care să confirme în special faptul că sunt respectate condițiile prevăzute la alineatul (3).
Parlamentul European și/sau Consiliul pot solicita Comisiei să întrerupă acordarea de credite pentru un fond fiduciar al Uniunii sau să revizuiască acordul de constituire în vederea lichidării unui fond fiduciar al Uniunii, dacă este cazul, în special pe baza informațiilor prezentate în documentul de lucru menționat la articolul 41 alineatul (6). În acest caz, fondurile rămase se returnează proporțional la buget cu titlu de venituri generale, precum și statelor membre contribuitoare și altor donatori.
Articolul 239
Execuția fondurilor fiduciare ale Uniunii pentru acțiuni externe
(1) Fondurile fiduciare ale Uniunii se execută în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare, transparenței, proporționalității, nediscriminării și egalității de tratament, precum și în conformitate cu obiectivele specifice definite în fiecare acord de constituire și cu respectarea deplină a drepturilor Parlamentului European și ale Consiliului de verificare și control al contribuției Uniunii.
(2) Acțiunile finanțate de fondurile fiduciare ale Uniunii pot fi executate direct de către Comisie, în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (a), și indirect cu entitățile care execută fonduri ale Uniunii în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) punctele (i), (ii), (iii), (v) și (vi).
(3) Fondurile se angajează și se plătesc de către actorii financiari ai Comisiei, în înțelesul titlului IV capitolul 4. Contabilul Comisiei îndeplinește și rolul contabilului fondurilor fiduciare ale Uniunii. Acestuia îi revine responsabilitatea de a stabili procedurile contabile și planul de conturi comune pentru toate fondurile fiduciare ale Uniunii. Auditorul intern al Comisiei, OLAF și Curtea de Conturi exercită aceleași competențe cu privire la fondurile fiduciare ale Uniunii ca și în cazul altor acțiuni întreprinse de Comisie.
(4) Contribuțiile Uniunii și ale altor donatori se depun într-un cont bancar specific și nu se includ în buget. Contul bancar specific al fondului financiar al Uniunii este deschis și închis de către contabil. Toate operațiunile efectuate în cursul exercițiului în contul bancar specific se contabilizează în mod corespunzător în conturile fondului fiduciar al Uniunii.
Contribuțiile Uniunii se transferă în contul bancar specific pe baza unor cereri de plată motivate în mod corespunzător prin previziuni de plată, ținându-se seama de soldul disponibil în cont și de necesitatea în consecință a unor plăți suplimentare. Previziunile de plată se prezintă o dată pe an sau, dacă este cazul, de două ori pe an.
Contribuțiile altor donatori se iau în considerare atunci când sunt încasate în contul bancar specific al fondului fiduciar al Uniunii, la valoarea în euro care rezultă din conversia efectuată la primirea lor în contul bancar specific. Dobânzile acumulate în contul bancar specific al fondului fiduciar al Uniunii se investesc în fondul fiduciar al Uniunii, cu excepția cazului în care se prevede altfel în acordul de constituire a fondului fiduciar al Uniunii.
(5) Comisia este autorizată să utilizeze maximum 5 % din cuantumurile plasate în fondul fiduciar al Uniunii pentru a-și acoperi costurile de gestiune din exercițiul în care a început utilizarea contribuțiilor menționate la alineatul (4). În pofida primei teze și pentru a se evite decontarea de două ori a costurilor, costurile de gestiune care decurg din contribuția Uniunii la fondul fiduciar al Uniunii se acoperă din contribuția respectivă numai în măsura în care costurile respective nu au fost deja acoperite de alte linii bugetare. Pe durata fondului fiduciar al Uniunii, aceste comisioane de gestiune sunt asimilate veniturilor alocate în înțelesul articolului 21 alineatul (2) litera (a) punctul (ii).
Pe lângă raportul anual menționat la articolul 258, raportarea financiară privind operațiunile efectuate de fiecare fond fiduciar al Uniunii se realizează de două ori pe an de către ordonatorul de credite.
Comisia prezintă, de asemenea, un raport lunar privind stadiul punerii în aplicare a fiecărui fond fiduciar al Uniunii.
În fiecare an, fondurile fiduciare ale Uniunii fac obiectul unui audit extern independent.
Articolul 240
Contribuțiile Uniunii la inițiative globale
(1) În vederea unei coordonări adecvate a acțiunilor întreprinse cu mai mulți parteneri pentru a aborda provocările globale, Uniunea poate aduce contribuții sub formă de finanțare care nu este legată de costuri la inițiative globale finanțate în comun cu donatori multipli atunci când acestea sprijină realizarea obiectivelor de politică ale Uniunii și atunci când alte instrumente de execuție bugetară nu ar fi suficiente pentru realizarea unor astfel de obiective. Atunci când este posibil și oportun, Comisia se alătură oricărui consiliu de guvernanță sau oricărui comitet director echivalent.
(2) Înainte de orice decizie de a contribui la o inițiativă globală și cât mai curând posibil, Comisia informează Parlamentul European și Consiliul cu privire la cuantumul contribuției la inițiativa globală în temeiul actului de bază relevant, explicând motivele și caracterul adecvat al contribuției, inclusiv modul în care contribuția ar oferi vizibilitate Uniunii prin intermediul finanțării din partea Uniunii.
(3) Contribuțiilor Uniunii la inițiativele globale li se aplică următoarele condiții, ținând seama de natura finanțării din partea Uniunii:
(a) |
contribuția Uniunii reprezintă o contribuție minoritară la inițiativă, ținând seama de cuantumul global al contribuției plătite inițiativei la momentul contribuției; |
(b) |
contribuția Uniunii este tratată în condiții de egalitate cu donatorii de o anvergură similară și, în cazul în care unul sau mai multe state membre contribuie, la rândul lor, la inițiativă, contribuția Uniunii beneficiază de un nivel de protecție care nu este mai puțin favorabil decât cel aplicat contribuției sau contribuțiilor statelor membre respective; |
(c) |
există o raportare adecvată cu privire la rezultatele obținute de inițiativă, inclusiv prin intermediul indicatorilor de performanță și impact relevanți; |
(d) |
inițiativa funcționează în temeiul unor norme care asigură buna gestiune financiară, transparența, nediscriminarea și egalitatea de tratament în utilizarea fondurilor Uniunii, în conformitate cu principiul proporționalității; |
(e) |
există sisteme interne și externe adecvate de prevenire și combatere a neregulilor și a fraudei, precum și de raportare cu privire la funcționarea acestora la intervale regulate și se prevăd norme adecvate pentru recuperarea fondurilor prin inițiativă, inclusiv utilizarea unor astfel de fonduri pentru aceeași inițiativă. |
În cazul unor cazuri suspectate de nereguli grave, cum ar fi frauda, corupția sau conflictele de interese, ordonatorul de credite competent, EPPO în ceea ce privește statele membre care participă la cooperarea consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, OLAF, organele de audit ale Comisiei și Curtea de Conturi primesc, în temeiul normelor inițiativei, informațiile relevante și efectuează misiuni comune de audit, control sau investigare împreună cu organismul relevant din cadrul inițiativei, în conformitate cu articolul 129.
(4) Decizia de finanțare a contribuției la inițiativă cuprinde o justificare a respectării condițiilor menționate la alineatul (3) primul paragraf.
(5) Procedura prevăzută la articolul 157 alineatul (6) se aplică mutatis mutandis contribuției Uniunii la inițiativa globală.
Articolul 241
Utilizarea sprijinului bugetar
(1) În cazul în care acest lucru este prevăzut în actele de bază relevante, Comisia poate acorda sprijin bugetar unei țări terțe dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
(a) |
gestionarea finanțelor publice ale țării terțe este suficient de transparentă, de fiabilă și de eficace; |
(b) |
țara terță a instituit politici sectoriale sau naționale suficient de credibile și de relevante; |
(c) |
țara terță a instituit politici macroeconomice orientate spre stabilitate; |
(d) |
țara terță a asigurat un acces suficient și în timp util la informații bugetare cuprinzătoare și fiabile. |
(2) Plata contribuției Uniunii se bazează pe îndeplinirea condițiilor menționate la alineatul (1), inclusiv îmbunătățirea gestionării finanțelor publice. În plus, anumite plăți pot fi condiționate și de îndeplinirea unor obiective de etapă, măsurate prin indicatori de performanță obiectivi, ce reflectă rezultatele și progresele în materie de reforme înregistrate de-a lungul timpului în sectorul respectiv.
(3) Comisia sprijină în țările terțe respectarea statului de drept, dezvoltarea controlului parlamentar și a capacităților de audit și luptă împotriva corupției și îmbunătățirea transparenței și a accesului public la informații.
(4) Acordurile financiare corespunzătoare încheiate cu țara terță cuprind:
(a) |
obligația țării terțe de a furniza la timp Comisiei informații fiabile care să îi permită acesteia să evalueze îndeplinirea condițiilor menționate la alineatul (2); |
(b) |
un drept al Comisiei de a suspenda acordul financiar în cazul în care țara terță încalcă obligația referitoare la respectarea drepturilor omului, a principiilor democratice și a statului de drept, precum și în cazuri grave de corupție; |
(c) |
dispoziții corespunzătoare în temeiul cărora țara terță se angajează să ramburseze imediat, integral sau parțial, finanțarea operațională relevantă în cazul în care se constată că plata respectivelor fonduri ale Uniunii a fost afectată de nereguli grave imputabile țării în cauză. |
Pentru tratarea rambursării menționate la primul paragraf litera (c) de la prezentul alineat se poate aplica articolul 101 alineatul (1) al doilea paragraf.
Articolul 242
Experți externi remunerați
(1) Instituțiile Uniunii pot selecta și remunera experți externi care să le asiste la evaluarea cererilor de grant, a proiectelor și a ofertelor depuse în cadrul procedurilor de ofertare și să furnizeze avize și recomandări în cazuri specifice.
(2) Pe site-ul instituției Uniunii în cauză se publică o cerere de exprimare a interesului.
Cererea de exprimare a interesului cuprinde o descriere a sarcinilor, durata acestora și condițiile de remunerare stabilite.
(3) Orice persoană fizică interesată poate depune o cerere în orice moment pe parcursul perioadei de valabilitate a cererii de exprimare a interesului, cu excepția ultimelor trei luni din perioada respectivă.
(4) În urma cererii de exprimare a interesului se întocmește o listă de experți. Aceasta este valabilă cel mult cinci ani de la data publicării sau pe durata unui program multianual legat de sarcinile în cauză. Dacă se asigură rotația experților, durata de valabilitate a listei poate depăși durata programului financiar multianual.
(5) Valoarea contractului se situează sub pragurile menționate la articolul 178 alineatul (1). Această valoare poate fi depășită numai în mod excepțional și în cazuri justificate în mod corespunzător, pentru a permite instituțiilor Uniunii să concureze în condiții de egalitate cu alți actori de pe piață.
(6) Experții externi remunerați sunt remunerați pe baza unui cuantum fix anunțat în prealabil și sunt aleși în funcție de capacitatea lor profesională. Selecția se face pe baza unor criterii de selecție ce respectă principiile nediscriminării, egalității de tratament și absenței conflictului de interese.
(7) În scopul titlului V capitolul 2 secțiunea 2, astfel de experți sunt tratați ca destinatari.
Articolul 243
Experți neremunerați
Instituțiile Uniunii le pot rambursa cheltuielile de călătorie și de ședere sau, după caz, le pot plăti orice alte indemnizații persoanelor invitate sau mandatate de ele.
Articolul 244
Donații nefinanciare
(1) Instituțiile Uniunii și organele Uniunii pot furniza donații nefinanciare sub formă de servicii, produse sau lucrări.
(2) Donațiile nefinanciare se acordă în conformitate cu principiile transparenței și egalității de tratament și, după caz, cu cerințele stabilite în normele sectoriale. Acestea promovează realizarea obiectivelor de politică ale Uniunii.
(3) Ordonatorul de credite competent furnizează informații privind donațiile nefinanciare în raportul anual de activitate menționat la articolul 74 alineatul (9).
(4) În cazul produselor neperisabile finanțate din credite administrative și în conformitate cu normele și standardele contabile menționate la articolul 80, instituțiile și organele Uniunii nu pot acorda donații nefinanciare înainte ca oferta să fie parțial depreciată.
Articolul 245
Cotizații de membru și plata altor abonamente
Uniunea poate plăti contribuții sub formă de abonamente organismelor din care face parte în calitate de membru sau de observator.
Articolul 246
Cheltuieli cu membrii și personalul instituțiilor Uniunii
Instituțiile Uniunii pot plăti cheltuielile cu membrii și personalul instituțiilor Uniunii, inclusiv contribuțiile către asociațiile actualilor și foștilor deputați în Parlamentul European, precum și contribuțiile la școlile europene.
TITLUL XIII
CONTURILE ANUALE ȘI ALTE RAPOARTE FINANCIARE
CAPITOLUL 1
Conturile anuale
Articolul 247
Structura conturilor
Conturile anuale ale Uniunii se întocmesc pentru fiecare exercițiu financiar, care începe la data de 1 ianuarie și se încheie la data de 31 decembrie. Respectivele conturi includ următoarele:
(a) |
situațiile financiare consolidate, care prezintă, în conformitate cu normele contabile menționate la articolul 80, consolidarea informațiilor financiare conținute în situațiile financiare ale instituțiilor Uniunii, ale organelor Uniunii menționate la articolul 70 și ale altor organisme care îndeplinesc criteriile de consolidare contabilă; |
(b) |
rapoartele agregate privind execuția bugetară, care prezintă informațiile conținute în rapoartele privind execuția bugetară ale instituțiilor Uniunii. |
Articolul 248
Documente justificative
Fiecare înregistrare în contabilitate se bazează pe documente justificative corespunzătoare, în conformitate cu articolul 75.
Articolul 249
Situații financiare
(1) Situațiile financiare se prezintă în milioane de euro și, în conformitate cu normele contabile menționate la articolul 80, cuprind:
(a) |
bilanțul, care prezintă toate activele și pasivele, precum și situația financiară existentă la data de 31 decembrie a exercițiului financiar precedent; |
(b) |
contul de rezultat, care prezintă rezultatul economic pentru exercițiul financiar precedent; |
(c) |
situația fluxurilor de numerar, care prezintă cuantumurile încasate și plătite în cursul exercițiului financiar și poziția finală a lichidității; |
(d) |
situația modificărilor în structura activelor nete, care conține o prezentare de ansamblu a mișcărilor înregistrate în cursul exercițiului financiar la rezerve și la rezultatele acumulate. |
(2) Notele la situațiile financiare completează și comentează informațiile prezentate în situațiile menționate la alineatul (1) și furnizează toate informațiile suplimentare prevăzute de normele contabile menționate la articolul 80 și de practica contabilă acceptată la nivel internațional, în cazul în care aceste informații sunt relevante pentru activitățile Uniunii. Notele conțin cel puțin următoarele informații:
(a) |
principiile, normele și metodele contabile; |
(b) |
note explicative, care prezintă informații suplimentare ce nu sunt incluse în cuprinsul situațiilor financiare, dar sunt necesare pentru o prezentare fidelă a conturilor. |
(3) După încheierea exercițiului financiar și până la data transmiterii conturilor generale, contabilul face orice ajustări care, fără să implice plăți sau încasări pentru exercițiul în cauză, sunt necesare pentru o imagine corectă și fidelă a conturilor respective.
Articolul 250
Rapoarte privind execuția bugetară
(1) Rapoartele privind execuția bugetară se prezintă în milioane euro și permit comparații pe ani. Acestea sunt formate din:
(a) |
rapoarte în care sunt agregate toate operațiunile bugetare ale exercițiului financiar pe venituri și cheltuieli; |
(b) |
rezultatul bugetar, care se calculează pe baza soldului bugetar anual menționat în Decizia (UE, Euratom) 2020/2053; |
(c) |
note explicative, care completează și comentează informațiile prezentate în rapoarte. |
(2) Rapoartele privind execuția bugetară respectă aceeași structură ca și bugetul.
(3) Rapoartele privind execuția bugetară conțin:
(a) |
informații privind veniturile, în special modificările estimărilor privind veniturile, veniturile rezultate și drepturile constatate; |
(b) |
informații privind modificările survenite în totalul creditelor de angajament și de plată disponibile; |
(c) |
informații privind utilizarea totalului creditelor de angajament și de plată disponibile; |
(d) |
informații privind angajamentele restante, angajamentele reportate din exercițiul financiar precedent și angajamentele făcute în cursul exercițiului financiar. |
(4) În ceea ce privește informațiile privind veniturile, se anexează, de asemenea, la raportul privind execuția bugetară o situație care prezintă, pentru fiecare stat membru, defalcarea cuantumurilor din resurse proprii care nu au fost încă recuperate la sfârșitul exercițiului financiar și care fac obiectul unui ordin de recuperare.
Articolul 251
Conturi provizorii
(1) Contabilii instituțiilor Uniunii, altele decât Comisia, și ai organismelor menționate la articolul 247 transmit, până la data de 1 martie a exercițiului financiar următor, conturile lor provizorii contabilului Comisiei și Curții de Conturi.
(2) Contabilii instituțiilor Uniunii, altele decât Comisia, și ai organismelor menționate la articolul 247 transmit contabilului Comisiei, până la data de 1 martie a exercițiului financiar următor, informațiile contabile necesare în scopuri de consolidare, în modul și formatul stabilite de acesta din urmă.
(3) Contabilul Comisiei consolidează conturile provizorii menționate la alineatul (2) și conturile provizorii ale Comisiei și trimite Curții de Conturi prin mijloace electronice, până la data de 31 martie a exercițiului financiar următor, conturile provizorii ale Comisiei și conturile provizorii consolidate ale Uniunii.
Articolul 252
Aprobarea conturilor consolidate finale
(1) Până la data de 1 mai, Curtea de Conturi formulează observații cu privire la conturile provizorii ale celorlalte instituții ale Uniunii decât Comisia și ale fiecăruia dintre organismele menționate la articolul 247 și, până la data de 15 mai, formulează observații cu privire la conturile provizorii ale Comisiei și la conturile provizorii consolidate ale Uniunii.
(2) Contabilii instituțiilor Uniunii altele decât Comisia și organisme menționate la articolul 247 transmit contabilului Comisiei, până la data de 15 mai, informațiile contabile necesare, în modul și formatul stabilite de acesta din urmă, în vederea întocmirii conturilor consolidate finale.
Instituțiile Uniunii, altele decât Comisia, și fiecare dintre organismele menționate la articolul 247 transmit, până la 1 iunie, conturile lor finale Parlamentului European, Consiliului, Curții de Conturi și contabilului Comisiei.
(3) Contabilul fiecărei instituții a Uniunii și al fiecărui organism menționat la articolul 247 transmite Curții de Conturi și, în copie, contabilului Comisiei, la aceeași dată la care transmite conturile finale, o scrisoare cuprinzând declarațiile conducerii cu privire la conturile finale respective.
Conturile finale sunt însoțite de o notă redactată de contabil, în care acesta declară că respectivele conturi finale au fost întocmite în conformitate cu prezentul titlu și cu principiile, normele și metodele contabile aplicabile descrise în notele la situațiile financiare.
(4) Contabilul Comisiei întocmește conturile consolidate finale pe baza informațiilor prezentate în temeiul alineatului (2) de la prezentul articol de către toate celelalte instituții ale Uniunii în afara Comisiei și de către organismele menționate la articolul 247.
Conturile consolidate finale sunt însoțite de o notă redactată de contabilul Comisiei, în care acesta declară că respectivele conturi consolidate finale au fost întocmite în conformitate cu prezentul titlu și cu principiile, normele și metodele contabile aplicabile descrise în notele la situațiile financiare.
(5) După aprobarea conturilor consolidate finale și a propriilor sale conturi finale, Comisia le transmite, până la data de 30 iunie, prin mijloace electronice Parlamentului European, Consiliului și Curții de Conturi.
Până la aceeași dată, contabilul Comisiei transmite Curții de Conturi o scrisoare cuprinzând declarațiile conducerii cu privire la conturile consolidate finale.
Curtea de Conturi își adoptă avizul privind fiabilitatea conturilor anuale ale Uniunii și a conturilor fiecăreia dintre instituțiile și organismele menționate la articolul 247 până la data de 31 iulie.
(6) Conturile consolidate finale se publică până la 15 noiembrie în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, împreună cu declarația de asigurare furnizată de Curtea de Conturi în conformitate cu articolul 287 din TFUE și cu articolul 106a din Tratatul Euratom.
CAPITOLUL 2
Rapoarte financiare și de răspundere integrate
Articolul 253
Rapoarte financiare și de răspundere integrate
(1) Până la data de 31 iulie a următorului exercițiu financiar, Comisia comunică Parlamentului European și Consiliului un set integrat de rapoarte financiare și de răspundere, care include:
(a) |
conturile finale consolidate, astfel cum sunt menționate la articolul 252; |
(b) |
raportul anual privind gestiunea și performanța, care oferă un rezumat clar și concis al realizărilor în materie de control intern și gestiune financiară menționate în rapoartele anuale de activitate ale fiecărui ordonator de credite delegat și incluzând informații cu privire la principalele mecanisme de guvernanță ale Comisiei, precum și:
|
(c) |
o prognoză pe termen lung a viitoarelor intrări și ieșiri pentru următorii cinci ani, bazată pe cadrele financiare multianuale aplicabile și pe Decizia (UE, Euratom) 2020/2053; |
(d) |
raportul anual de audit intern, astfel cum este menționat la articolul 118 alineatul (8); |
(e) |
evaluarea finanțelor Uniunii bazată pe rezultatele obținute, astfel cum se menționează la articolul 318 din TFUE, în special în ceea ce privește progresul către atingerea obiectivelor de politică, ținând seama de indicatorii de performanță menționați la articolul 33 din prezentul regulament; |
(f) |
raportul privind măsurile luate în urma descărcării de gestiune, astfel cum este menționat la articolul 268 alineatul (2). |
(2) Rapoartele financiare și de răspundere integrate menționate la alineatul (1) prezintă fiecare raport într-un mod separat și clar identificabil. Fiecare raport în parte se pune la dispoziția Parlamentului European, a Consiliului și a Curții de Conturi până la 30 iunie, cu excepția conturilor finale consolidate.
CAPITOLUL 3
Rapoarte bugetare și alte rapoarte financiare
Articolul 254
Rapoarte lunare privind execuția bugetară
Pe lângă situațiile și rapoartele anuale prevăzute la articolele 249 și 250, contabilul Comisiei transmite lunar Parlamentului European și Consiliului cifre, agregate cel puțin la nivel de capitol, precum și defalcate separat pe capitole, articole și posturi, cu privire la execuția bugetară, în ceea ce privește atât veniturile, cât și cheltuielile referitoare la ansamblul creditelor disponibile. Aceste cifre furnizează, de asemenea, detalii privind utilizarea creditelor reportate.
Cifrele se pun la dispoziție în termen de 10 zile lucrătoare de la încheierea fiecărei luni, pe site-ul Comisiei.
Articolul 255
Raportul anual privind gestiunea bugetară și financiară
(1) Fiecare instituție a Uniunii și fiecare organism dintre cele menționate la articolul 247 elaborează un raport privind gestiunea bugetară și financiară pentru exercițiul financiar.
Raportul respectiv se pune la dispoziția Parlamentului European, a Consiliului și a Curții de Conturi până la data de 31 martie a următorului exercițiu financiar.
(2) Raportul menționat la alineatul (1) furnizează informații rezumative privind transferurile de credite între diverse posturi bugetare.
Articolul 256
Raportul anual privind datoriile contingente care decurg din garanțiile bugetare și din asistența financiară și sustenabilitatea respectivelor datorii contingente
Comisia prezintă anual Parlamentului European și Consiliului un raport privind datoriile contingente care decurg din garanțiile bugetare și din asistența financiară și, în temeiul articolului 213 alineatul (3), privind evaluarea sustenabilității respectivelor datorii contingente suportate de buget. Informațiile respective se pun la dispoziția Curții de Conturi în același timp.
Articolul 257
Raportul de situație privind aspectele contabile
Până la data de 15 septembrie a fiecărui exercițiu financiar, contabilul Comisiei transmite Parlamentului European și Consiliului un raport care cuprinde informații privind riscurile actuale remarcate, tendințele generale observate, noile aspecte contabile întâlnite și progresele în materie de contabilitate, inclusiv cele identificate de Curtea de Conturi, precum și informații privind recuperările.
Articolul 258
Raportarea cu privire la fondurile fiduciare ale Uniunii pentru acțiuni externe
În conformitate cu articolul 41 alineatul (6), Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport anual cu privire la activitățile sprijinite prin intermediul fondurilor fiduciare ale Uniunii menționate la articolul 238, cu privire la execuția și performanța acestora, precum și cu privire la conturile acestora.
Consiliul de administrație al fondului fiduciar al Uniunii în cauză aprobă raportul anual privind fondul fiduciar al Uniunii întocmit de ordonatorul de credite. Consiliul respectiv aprobă și conturile finale întocmite de contabil. Conturile finale sunt prezentate Parlamentului European și Consiliului de consiliul de administrație al fondului în cadrul procedurii de descărcare de gestiune a Comisiei.
Articolul 259
Publicarea de informații referitoare la destinatari
Comisia publică informații referitoare la destinatari în conformitate cu articolul 38.
TITLUL XIV
AUDITUL EXTERN ȘI DESCĂRCAREA DE GESTIUNE
CAPITOLUL 1
Auditul extern
Articolul 260
Auditul extern efectuat de Curtea de Conturi
Parlamentul European, Consiliul și Comisia informează Curtea de Conturi, cât mai curând posibil, cu privire la toate deciziile și normele adoptate în temeiul articolelor 12, 16, 21, 29, 30, 32 și 43.
Articolul 261
Norme și proceduri în materie de audit
(1) Examinarea de către Curtea de Conturi a legalității și conformității tuturor veniturilor încasate și a tuturor cheltuielilor efectuate are loc în conformitate cu tratatele, bugetul, prezentul regulament, actele delegate adoptate în temeiul prezentului regulament și toate celelalte acte relevante adoptate în temeiul tratatelor. Respectiva examinare poate ține seama de caracterul multianual al programelor și al sistemelor de supraveghere și de control aferente acestora.
(2) În îndeplinirea sarcinilor sale, Curtea de Conturi poate consulta, în condițiile menționate la articolul 263, toate documentele și informațiile privind gestiunea financiară a departamentelor sau a organismelor în ceea ce privește operațiunile finanțate sau cofinanțate de Uniune. Curtea de Conturi are competența de a audia orice funcționar responsabil de o operațiune de venituri sau de cheltuieli și de a utiliza oricare dintre procedurile de audit adecvate pentru departamentele sau organele respective. În statele membre, auditul se efectuează în colaborare cu instituțiile naționale de audit sau, dacă acestea nu dispun de competențele necesare, cu departamentele naționale competente. Curtea de Conturi și instituțiile naționale de audit ale statelor membre cooperează într-un spirit de încredere reciprocă, păstrându-și totodată independența.
Pentru a obține toate informațiile necesare îndeplinirii sarcinilor care i-au fost atribuite prin tratate sau prin actele adoptate în temeiul acestora, Curtea de Conturi poate fi prezentă, la cererea sa, la operațiunile de audit efectuate în cadrul execuției bugetare de către sau în numele oricărei instituții a Uniunii.
La cererea Curții de Conturi, fiecare instituție a Uniunii autorizează instituțiile financiare care dețin depozite ale Uniunii să permită Curții de Conturi să verifice dacă datele externe corespund situației contabile.
(3) În vederea îndeplinirii sarcinilor sale, Curtea de Conturi notifică instituțiilor Uniunii și autorităților cărora li se aplică prezentul regulament lista cu numele membrilor personalului său împuterniciți să efectueze auditul la instituțiile respective.
Articolul 262
Verificări privind titlurile de valoare și numerarul
Curtea de Conturi veghează ca toate titlurile de valoare și numerarul din depozite și din casă să fie verificate pe baza documentelor justificative semnate de depozitari sau pe baza unor procese-verbale privind situația casei și a portofoliului. Curtea de Conturi poate efectua ea însăși aceste verificări.
Articolul 263
Dreptul de acces al Curții de Conturi
(1) Instituțiile Uniunii, organismele care administrează venituri sau cheltuieli în numele Uniunii și destinatarii acordă Curții de Conturi toate facilitățile și îi furnizează toate informațiile pe care aceasta le consideră necesare pentru îndeplinirea sarcinilor sale. Toate aceste părți pun la dispoziția Curții de Conturi, la cererea acesteia, toate documentele privind atribuirea și executarea contractelor finanțate de la buget și toate conturile de numerar sau de materiale, toate evidențele contabile și toate documentele justificative, precum și documentele administrative relevante, toate documentele referitoare la venituri și cheltuieli, toate inventarele, toate organigramele departamentelor pe care Curtea de Conturi le consideră necesare pentru a verifica conturile anuale și rapoartele privind execuția bugetară, pe bază de documente sau de audituri la fața locului, și, în același scop, toate documentele și datele create sau păstrate în format electronic. Dreptul de acces al Curții de Conturi include accesul la sistemul informatic utilizat pentru administrarea veniturilor sau cheltuielilor care fac obiectul auditului, în cazul în care un astfel de acces este relevant pentru audit.
Organismele de audit intern și alte servicii relevante ale administrațiilor naționale acordă Curții de Conturi toate facilitățile pe care aceasta le consideră necesare pentru îndeplinirea sarcinilor sale.
(2) Funcționarii ale căror operațiuni sunt verificate de Curtea de Conturi:
(a) |
prezintă atât documentele cu privire la casă, alte fonduri și titluri de valoare sau materiale de orice fel, cât și documentele justificative cu privire la gestionarea fondurilor care le-au fost încredințate, precum și toate registrele, evidențele și documentele relevante; |
(b) |
prezintă corespondența și orice alte documente solicitate în vederea efectuării integrale a auditului menționat la articolul 261. |
Informațiile furnizate în temeiul primului paragraf litera (b) pot fi solicitate numai de către Curtea de Conturi.
(3) Curtea de Conturi este împuternicită să verifice documentele referitoare la veniturile și cheltuielile Uniunii păstrate de departamentele instituțiilor Uniunii și, în special, de departamentele cu responsabilitate decizională în privința acestor venituri și cheltuieli, de organismele care administrează venituri sau cheltuieli în numele Uniunii și de persoanele fizice sau juridice care beneficiază de plăți de la buget.
(4) Sarcina de a verifica legalitatea și conformitatea veniturilor încasate și ale cheltuielilor efectuate și de a controla buna gestiune financiară se aplică și utilizării de către organismele exterioare instituțiilor Uniunii a fondurilor Uniunii primite sub formă de contribuții.
(5) Finanțările de la bugetul Uniunii pentru destinatari din afara instituțiilor Uniunii necesită din partea respectivilor destinatari acordul în scris sau, în lipsa acordului acestora, acordul contractanților sau subcontractanților cu privire la efectuarea unui audit de către Curtea de Conturi cu privire la utilizarea fondurilor acordate.
(6) Comisia pune la dispoziția Curții de Conturi, la cererea acesteia, orice informație cu privire la operațiunile de împrumut și de credit.
(7) Utilizarea sistemelor informatice integrate nu are ca efect reducerea accesului Curții de Conturi la documentele justificative. Ori de câte ori este posibil din punct de vedere tehnic, Curții de Conturi i se permite accesul electronic la datele și documentele necesare pentru audit, la sediul său și cu respectarea normelor de securitate relevante.
Articolul 264
Raportul anual al Curții de Conturi
(1) Până la data de 30 iunie, Curtea de Conturi transmite Comisiei și altor instituții în cauză ale Uniunii orice observații care, în opinia sa, ar trebui să figureze în raportul său anual. Aceste observații rămân confidențiale și fac obiectul unei proceduri contradictorii. Fiecare instituție a Uniunii adresează Curții de Conturi propriul răspuns până la data de 15 octombrie. Răspunsurile altor instituții ale Uniunii decât Comisia se trimit în același timp și Comisiei.
(2) Raportul anual al Curții de Conturi conține o evaluare a bunei gestiuni financiare.
(3) Raportul anual al Curții de Conturi conține o secțiune pentru fiecare instituție a Uniunii și pentru fondul comun de provizionare. Curtea de Conturi poate adăuga orice raport de sinteză sau observații generale pe care le consideră necesare.
(4) Curtea de Conturi transmite autorităților responsabile cu aprobarea descărcării de gestiune și celorlalte instituții ale Uniunii, până la data de 15 noiembrie, raportul său anual însoțit de răspunsurile instituțiilor Uniunii și asigură publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Articolul 265
Rapoarte speciale ale Curții de Conturi
(1) Curtea de Conturi transmite instituției Uniunii sau organismului în cauză orice observații care, în opinia sa, ar trebui să figureze într-un raport special. Aceste observații rămân confidențiale și fac obiectul unei proceduri contradictorii.
Instituția Uniunii sau organismul în cauză informează Curtea de Conturi, în general, în termen de șase săptămâni de la transmiterea observațiilor respective, cu privire la eventualele răspunsuri pe care dorește să le formuleze în legătură cu observațiile respective. Perioada respectivă se suspendă în cazuri justificate corespunzător, în special atunci când, pe parcursul procedurii contradictorii, este necesar ca instituția Uniunii sau organismul în cauză să obțină un feedback de la statele membre pentru a-și finaliza răspunsul.
Răspunsurile instituției Uniunii sau ale organismului în cauză abordează în mod direct și exclusiv observațiile Curții de Conturi.
La cererea Curții de Conturi sau a instituției Uniunii sau a organismului în cauză, răspunsurile pot fi examinate de Parlamentul European și de Consiliu după publicarea raportului.
Curtea de Conturi se asigură că rapoartele speciale se întocmesc și se adoptă într-un interval de timp adecvat, care nu depășește, în general, 13 luni.
Rapoartele speciale, însoțite de răspunsurile instituției Uniunii sau ale organismului în cauză, se transmit de îndată Parlamentului European și Consiliului, iar fiecare dintre cele două instituții decide, dacă este cazul împreună cu Comisia, cu privire la măsurile care se impun.
Curtea de Conturi ia toate măsurile necesare pentru a garanta că răspunsurile la observațiile sale formulate de fiecare instituție a Uniunii sau organism în cauză, precum și calendarul pentru întocmirea raportului special sunt publicate împreună cu raportul special.
(2) Avizele menționate la articolul 287 alineatul (4) al doilea paragraf din TFUE care nu se referă la propuneri sau proiecte care fac obiectul procedurii legislative de consultare pot fi publicate de Curtea de Conturi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Curtea de Conturi decide în privința publicării după consultarea instituției Uniunii care a solicitat avizul sau la care se referă acesta. Avizele publicate sunt însoțite de eventualele comentarii ale instituțiilor în cauză ale Uniunii.
CAPITOLUL 2
Descărcarea de gestiune
Articolul 266
Calendarul procedurii de descărcare de gestiune
(1) La recomandarea Consiliului hotărând cu majoritate calificată, Parlamentul European aprobă, înainte de data de 15 mai a exercițiului n+2, descărcarea de gestiune a Comisiei pentru execuția bugetului aferent exercițiului n.
(2) În cazul în care nu poate fi respectat termenul prevăzut la alineatul (1), Parlamentul European sau Consiliul informează Comisia cu privire la motivele nerespectării.
(3) Dacă Parlamentul European amână luarea deciziei de descărcare de gestiune, Comisia depune toate eforturile pentru a lua măsuri, cât mai repede posibil, în scopul de a înlătura obstacolele sau a facilita înlăturarea obstacolelor din calea deciziei în cauză.
Articolul 267
Procedura de descărcare de gestiune
(1) Decizia de descărcare de gestiune vizează conturile tuturor veniturilor și cheltuielilor Uniunii, soldul rezultat și activele și pasivele Uniunii prezentate în bilanț.
(2) În vederea acordării descărcării de gestiune, Parlamentul European examinează conturile, situațiile financiare și raportul de evaluare menționate la articolul 318 din TFUE, după ce Consiliul a făcut deja acest lucru. De asemenea, Parlamentul European examinează raportul anual întocmit de Curtea de Conturi, însoțit de răspunsurile instituțiilor Uniunii care fac obiectul auditului, precum și rapoartele speciale relevante ale Curții de Conturi cu privire la exercițiul financiar în cauză și declarația de asigurare a Curții de Conturi privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente.
(3) Comisia prezintă Parlamentului European, la cererea acestuia, orice informații necesare pentru buna derulare a procedurii de descărcare de gestiune pentru exercițiul financiar respectiv, în conformitate cu articolul 319 din TFUE.
Articolul 268
Măsuri luate în urma descărcării de gestiune
(1) În conformitate cu articolul 319 din TFUE și cu articolul 106a din Tratatul Euratom, instituțiile Uniunii și organele Uniunii menționate la articolele 70 și 71 din prezentul regulament iau toate măsurile necesare pentru a da curs observațiilor care însoțesc decizia de descărcare de gestiune a Parlamentului European și comentariilor care însoțesc recomandarea privind descărcarea de gestiune adoptată de Consiliu.
(2) La solicitarea Parlamentului European sau a Consiliului, instituțiile Uniunii și organele Uniunii menționate la articolele 70 și 71 prezintă un raport privind măsurile luate ca răspuns la observațiile și comentariile respective și, în special, privind dispozițiile date departamentelor lor care sunt responsabile cu execuția bugetară. Statele membre cooperează cu Comisia, informând-o în privința măsurilor luate pentru a da curs observațiilor, astfel încât Comisia să le poată lua în considerare la întocmirea propriului raport. Rapoartele instituțiilor Uniunii și ale organelor Uniunii menționate la articolele 70 și 71 se transmit, de asemenea, Curții de Conturi.
Articolul 269
Dispoziții speciale privind SEAE
În cazul SEAE, se aplică procedurile prevăzute la articolul 319 din TFUE și la articolele 266, 267 și 268 din prezentul regulament. SEAE cooperează pe deplin cu instituțiile Uniunii implicate în procedura de descărcare de gestiune și furnizează, dacă este cazul, orice informații suplimentare necesare, inclusiv prin participarea la reuniunile organismelor relevante.
TITLUL XV
CREDITE ADMINISTRATIVE
Articolul 270
Dispoziții generale
(1) Creditele administrative sunt credite nediferențiate.
(2) Prezentul titlu se aplică creditelor administrative menționate la articolul 47 alineatul (4) și celor ale instituțiilor Uniunii, altele decât Comisia.
Angajamentele bugetare corespunzătoare creditelor administrative al căror tip este comun pentru mai multe titluri și care sunt gestionate global pot fi înregistrate global în contabilitatea bugetară în funcție de clasificarea sintetică pe tipuri stabilită la articolul 47 alineatul (4).
Cheltuielile corespunzătoare se înscriu la liniile bugetare pentru fiecare titlu în funcție de aceeași distribuție ca cea utilizată pentru credite.
(3) Cheltuielile administrative care decurg din contracte care acoperă perioade ce depășesc durata exercițiului financiar, fie în conformitate cu practica locală, fie referitoare la furnizarea de echipamente se impută din bugetul exercițiului financiar în cursul căruia se efectuează.
(4) Personalului și membrilor instituțiilor Uniunii li se pot plăti avansuri, în conformitate cu condițiile prevăzute în Statutul funcționarilor și în dispozițiile specifice privind membrii instituțiilor Uniunii.
Articolul 271
Plăți efectuate în avans
Cheltuielile menționate la articolul 11 alineatul (2) care trebuie plătite în avans în temeiul dispozițiilor legale sau contractuale pot ocaziona plăți începând cu data de 1 decembrie, fiind imputate din creditele pentru următorul exercițiu financiar. În acest caz, limita prevăzută la articolul 11 alineatul (2) litera (a) nu se aplică.
Articolul 272
Dispoziții speciale privind proiectele imobiliare
(1) Fiecare instituție a Uniunii prezintă Parlamentului European și Consiliului, până la data de 1 iunie a fiecărui exercițiu, un document de lucru privind politica sa imobiliară, care conține următoarele informații:
(a) |
pentru fiecare clădire, cheltuielile și suprafața vizată de creditele de la liniile bugetare corespunzătoare. Cheltuielile includ costurile de amenajare a clădirilor, dar nu și celelalte cheltuieli conexe; |
(b) |
evoluția preconizată a programării generale a suprafeței, ținând seama de tendințele în evoluția muncii la distanță, și a locațiilor pentru exercițiile viitoare, cu o descriere a proiectelor imobiliare aflate în faza de planificare ce sunt deja identificate și o evaluare a evoluției pieței imobiliare din jurul amplasării proiectului care conduce la costuri suplimentare; |
(c) |
condițiile și costurile finale, precum și informații relevante privind executarea noilor proiecte imobiliare prezentate anterior Parlamentului European și Consiliului în conformitate cu procedura stabilită la alineatele (2) și (3) și neincluse în documentele de lucru aferente exercițiului precedent. |
Comisia furnizează informațiile respective în cadrul documentelor de lucru anexate la proiectul de buget, astfel cum se prevede la articolul 41 alineatul (3).
(2) În cazul proiectelor imobiliare care ar putea avea implicații financiare semnificative pentru buget, instituția Uniunii în cauză informează Parlamentul European și Consiliul cât mai curând cu putință și în orice caz înainte de a se întreprinde orice prospectare a pieței locale, în cazul contractelor imobiliare, sau înainte de a se lansa invitații de participare la procedura de ofertare, în cazul lucrărilor de construcție, cu privire la suprafața construită necesară, la motivele pentru care este necesar proiectul imobiliar și la planificarea provizorie.
(3) În cazul proiectelor imobiliare care ar putea avea implicații financiare semnificative pentru buget, instituția Uniunii în cauză prezintă Parlamentului European și Consiliului proiectul imobiliar, în special estimarea detaliată a costurilor, cu evidențierea celor care țin de lucrările de îmbunătățire a eficienței energetice, și finanțarea, inclusiv orice utilizare posibilă a veniturilor alocate interne menționate la articolul 21 alineatul (3) litera (e), precum și o listă a proiectelor de contracte preconizate a fi utilizate, și solicită aprobarea acestora înainte de a încheia contracte. La cererea instituției Uniunii în cauză, documentele prezentate care se referă la proiectul imobiliar sunt tratate în condiții de confidențialitate.
Cu excepția situațiilor de forță majoră, astfel cum se menționează la alineatul (4), Parlamentul European și Consiliul deliberează pe marginea proiectului imobiliar în termen de patru săptămâni de la data primirii acestuia de către ambele instituții.
Proiectul imobiliar se consideră aprobat la expirarea termenului de patru săptămâni, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul adoptă o decizie nefavorabilă propunerii în termenul menționat.
În cazul în care Parlamentul European și/sau Consiliul formulează rezerve în termenul de patru săptămâni, acesta se prelungește o singură dată, cu două săptămâni.
În cazul în care Parlamentul European sau Consiliul adoptă o decizie nefavorabilă proiectului imobiliar, instituția Uniunii în cauză își retrage propunerea și poate depune o altă propunere.
(4) În situații de forță majoră justificate în mod corespunzător, informațiile prevăzute la alineatul (2) pot fi prezentate odată cu proiectul imobiliar. Parlamentul European și Consiliul deliberează pe marginea proiectului imobiliar în termen de două săptămâni de la data primirii acestuia de către ambele instituții. Proiectul imobiliar se consideră aprobat la expirarea termenului de două săptămâni, cu excepția cazului în care Parlamentul European și/sau Consiliul adoptă o decizie nefavorabilă propunerii în termenul menționat.
(5) Reprezintă proiecte imobiliare care pot avea implicații financiare semnificative pentru buget următoarele:
(a) |
toate achizițiile de terenuri; |
(b) |
achiziția, vânzarea, renovarea structurală, construcția de clădiri sau orice proiect în care se combină respectivele elemente și care urmează să fie implementat în același interval de timp, în valoare de peste 3 000 000 EUR; |
(c) |
achiziția, renovarea structurală, construcția de clădiri sau orice proiect în care se combină respectivele elemente și care urmează să fie implementat în același interval de timp, în valoare de peste 2 000 000 EUR, în cazul în care prețul reprezintă peste 110 % din prețul local al unor proprietăți comparabile, pe baza evaluării unui expert independent; |
(d) |
vânzarea de terenuri sau clădiri, în cazul în care prețul reprezintă sub 90 % din prețul local al unor proprietăți comparabile, pe baza evaluării unui expert independent; |
(e) |
toate contractele imobiliare noi, inclusiv uzufructul, închirierile pe termen lung și reînnoirea contractelor imobiliare existente în condiții mai puțin favorabile, care nu sunt menționate la litera (b), cu un cost anual de cel puțin 750 000 EUR; |
(f) |
prelungirea sau reînnoirea contractelor imobiliare existente, inclusiv uzufructul și închirierile pe termen lung, în aceleași condiții sau în condiții mai favorabile, cu un cost anual de cel puțin 3 000 000 EUR. |
Dispozițiile prezentului alineat se aplică și proiectelor imobiliare cu caracter interinstituțional, precum și delegațiilor Uniunii.
Pragurile menționate la primul paragraf literele (b)-(f) includ costurile de amenajare a clădirii. În cazul contractelor de închiriere și de uzufruct, pragurile în cauză iau în considerare costurile de amenajare a clădirii, dar nu și celelalte cheltuieli conexe.
(6) Fără a aduce atingere articolului 17 și în cazuri justificate în mod corespunzător, un proiect de achiziție imobiliară sau de renovare structurală poate fi finanțat prin intermediul unui împrumut care face obiectul unei aprobări prealabile de către Parlamentul European și Consiliu.
Împrumuturile se contractează și se rambursează în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare și ținând cont de interesele financiare ale Uniunii.
În cazul în care instituția Uniunii propune ca achiziția sau renovarea structurală să fie finanțată prin intermediul unui împrumut, în planul de finanțare care trebuie prezentat de instituția Uniunii în cauză împreună cu cererea de aprobare prealabilă se precizează în special nivelul maxim al finanțării, perioada de finanțare, tipul finanțării, condițiile de finanțare și economiile care s-ar realiza în raport cu alte tipuri de condiții contractuale. Documentele prezentate referitoare la proiectele de renovare structurală conțin elemente care indică economiile estimate legate de consumul de energie, de costurile de exploatare sau de performanța de mediu îmbunătățită.
Parlamentul European și Consiliul deliberează pe marginea cererii de aprobare prealabilă în termen de patru săptămâni de la data primirii acesteia de către ambele instituții, termenul putând fi prelungit o singură dată, cu două săptămâni. Achiziția sau renovarea structurală finanțată prin intermediul unui împrumut se consideră respinsă în cazul în care Parlamentul European și Consiliul nu au aprobat-o în mod explicit în termenul menționat.
Articolul 273
Procedura de informare rapidă și procedura de aprobare prealabilă
(1) Procedura de informare rapidă stabilită la articolul 272 alineatul (2) și procedura de aprobare prealabilă stabilită la articolul 272 alineatele (3) și (4) nu se aplică în cazul achiziționării de terenuri cu titlu gratuit sau pentru o sumă simbolică.
(2) Procedura de informare rapidă stabilită la articolul 272 alineatul (2) și procedura de aprobare prealabilă stabilită la articolul 272 alineatele (3) și (4) se aplică și în cazul clădirilor rezidențiale dacă achiziția, renovarea structurală, construcția de clădiri sau orice proiect în care se combină respectivele elemente în același interval de timp depășește 2 000 000 EUR, iar prețul reprezintă peste 110 % din prețul sau chiria locală pentru proprietăți comparabile. Parlamentul European și Consiliul pot solicita din partea instituției responsabile a Uniunii orice informație referitoare la clădirile rezidențiale.
(3) În circumstanțe politice excepționale sau urgente, procedura de informare rapidă menționată la articolul 272 alineatul (2) referitoare la proiectele imobiliare ale delegațiilor sau oficiilor Uniunii din țări terțe poate fi lansată împreună cu proiectul imobiliar în temeiul articolului 272 alineatul (3). În astfel de cazuri, procedurile de informare rapidă și de aprobare prealabilă se desfășoară în cel mai scurt timp posibil.
În cazul proiectelor imobiliare rezidențiale în țări terțe, procedurile de informare rapidă și de aprobare prealabilă se desfășoară în comun.
(4) Procedura de aprobare prealabilă stabilită la articolul 272 alineatele (3) și (4) nu se aplică în cazul contractelor sau al studiilor pregătitoare necesare pentru evaluarea detaliată a costurilor și a finanțării proiectului imobiliar.
TITLUL XVI
CERERILE DE INFORMAȚII ȘI ACTELE DELEGATE
Articolul 274
Cererile de informații din partea Parlamentului European și a Consiliului
Parlamentul European și Consiliul sunt împuternicite să obțină informațiile sau explicațiile necesare privind aspectele bugetare din domeniile lor de competență.
Articolul 275
Exercitarea delegării
(1) Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.
(2) Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 70 alineatul (1), articolul 71 al treilea paragraf, articolul 164 și articolul 216 alineatul (2) al doilea și al treilea paragraf se conferă Comisiei pe o perioadă care se încheie la 31 decembrie 2020. Comisia elaborează un raport privind delegarea de competențe cel târziu la 31 decembrie 2018. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioadele corespunzătoare următoarelor cadre financiare multianuale, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cu cel puțin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade corespunzătoare respectivului cadru financiar multianual.
(3) Delegarea de competențe menționată la articolul 70 alineatul (1), articolul 71 al treilea paragraf, articolul 164 și articolul 216 alineatul (2) al doilea și al treilea paragraf poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.
(4) Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.
(5) De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.
(6) Un act delegat adoptat în temeiul articolului 70 alineatul (1), al articolului 71 al treilea paragraf, al articolului 164 sau al articolului 216 alineatul (2) al doilea și al treilea paragraf intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.
Articolul 276
Procedura comitetului
(1) Comisia este asistată de un comitet. Respectivul comitet reprezintă un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.
(2) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
TITLUL XVII
DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII
Articolul 277
Dispoziții tranzitorii
(1) Fără a aduce atingere normelor sectoriale și aplicării voluntare și sub rezerva alineatului (2) de la prezentul articol, obligațiile prevăzute la articolul 36 alineatul (8), articolul 130, articolul 137 alineatul (2), articolul 138 alineatul (2) și articolul 144 alineatul (5) privind aplicarea sistemului de detectare timpurie și de excludere în cazul gestiunii partajate și al gestiunii directe în cazurile în care bugetul este executat în temeiul articolului 62 alineatul (1) primul paragraf litera (a) cu statele membre se aplică numai programelor adoptate sau finanțate începând cu 1 ianuarie 2028.
(2) Fără a aduce atingere normelor sectoriale specifice și aplicării voluntare, sistemul de detectare timpurie și de excludere nu se aplică Regulamentului (UE) 2021/241.
(3) Angajamentele juridice pentru granturile care execută bugetul în temeiul cadrului financiar multianual 2014-2020 pot continua să ia forma deciziilor de grant. Dispozițiile titlului VIII aplicabile acordurilor de grant se aplică mutatis mutandis și deciziilor de grant.
(4) Regulamentele (UE, Euratom) nr. 966/2012 și (UE, Euratom) 2018/1046 și Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 continuă să se aplice angajamentelor juridice asumate înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament. Evaluările existente pe bază de piloni, modelele de acorduri de contribuție și acordurile-cadru de parteneriat financiar pot continua să se aplice și se revizuiesc după caz.
(5) Obligația prevăzută la articolul 36 alineatul (2) litera (d) și alineatul (6) privind acordarea accesului la datele referitoare la destinatarii fondurilor și beneficiarii reali ai acestora se aplică numai programelor adoptate în cadrele financiare multianuale de după 2027 și finanțate din acestea.
(6) Articolul 38 alineatul (4) al treilea paragraf și alineatul (6) se aplică numai programelor adoptate în cadrele financiare multianuale de după 2027 și finanțate din acestea.
(7) Termenele prevăzute la articolul 252 alineatele (1), (2) și (5) din prezentul regulament se aplică începând cu conturile pentru exercițiul financiar 2026. Termenele prevăzute la articolul 246 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 continuă să se aplice până atunci.
(8) Derogările de la obligația de a prezenta o declarație pe propria răspundere în cazul cererilor de granturi cu valoare foarte scăzută, astfel cum sunt prevăzute la articolul 139 alineatul (1) al șaselea paragraf și la articolul 199 alineatul (1) litera (b) al doilea paragraf, se aplică procedurilor de acordare de granturi finanțate în cadrele financiare multianuale de după 2027.
Articolul 278
Revizuire
Prezentul regulament se revizuiește ori de câte ori se dovedește a fi necesar și, în orice caz, cu cel puțin doi ani înainte de încheierea fiecărui cadru financiar multianual.
Revizuirea vizează, printre altele, punerea în aplicare a titlurilor VIII și X și termenele prevăzute la articolul 265.
Articolul 279
Abrogare
Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 se abrogă.
Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa II.
Articolul 280
Intrare în vigoare și aplicare
Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la 30 septembrie 2024.
Articolul 48 alineatul (2) litera (b) se aplică până la 31 decembrie 2027.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 23 septembrie 2024.
Pentru Parlamentul European
Președinta
R. METSOLA
Pentru Consiliu
Președintele
NAGY I.
(1) JO C 466, 24.11.2022, p. 26.
(2) Poziția Parlamentului European din 14 martie 2024 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 19 septembrie 2024.
(3) Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).
(4) Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului din 17 decembrie 2020 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 (JO L 433 I, 22.12.2020, p. 11).
(5) Decizia (UE, Euratom) 2020/2053 a Consiliului din 14 decembrie 2020 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene și de abrogare a Deciziei 2014/335/UE, Euratom (JO L 424, 15.12.2020, p. 1).
(6) Regulamentul (UE, Euratom) 2021/768 al Consiliului din 30 aprilie 2021 de stabilire a măsurilor de punere în aplicare a sistemului de resurse proprii ale Uniunii Europene și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 608/2014 (JO L 165, 11.5.2021, p. 1).
(7) JO L 433 I, 22.12.2020, p. 28.
(8) Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (JO L 8, 12.1.2001, p. 1).
(9) Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).
(10) Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii (JO L 433 I, 22.12.2020, p. 1).
(11) Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize (JO L 231, 30.6.2021, p. 159).
(12) Regulamentul (UE) 2021/2116 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 (JO L 435, 6.12.2021, p. 187).
(13) JO L 123, 12.5.2016, p. 1.
(14) Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului (JO L 141, 5.6.2015, p. 73).
(15) Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).
(16) Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (JO L 94, 28.3.2014, p. 65).
(17) Hotărârea Curții de Justiție din 11 iunie 2024, Comisia/Deutsche Telekom AG, C-221/22 P, ECLI:EU:C:2024:488.
(19) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (JO L 298, 26.10.2012, p. 1).
(20) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014 al Consiliului din 26 mai 2014 privind metodele și procedura de punere la dispoziție a resurselor proprii tradiționale și a resurselor proprii bazate pe TVA și pe VNB și privind măsurile pentru a răspunde necesităților trezoreriei (JO L 168, 7.6.2014, p. 39).
(21) Regulamentul (UE, Euratom) 2021/770 al Consiliului din 30 aprilie 2021 privind calcularea resursei proprii bazate pe deșeurile de ambalaje din plastic care nu sunt reciclate, privind metodele și procedura de punere la dispoziție a resursei proprii respective, privind măsurile menite să răspundă necesităților trezoreriei și privind anumite aspecte legate de resursa proprie bazată pe venitul național brut (JO L 165, 11.5.2021, p. 15).
(22) Regulamentul (UE) 2015/848 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2015 privind procedurile de insolvență (JO L 141, 5.6.2015, p. 19).
(23) Directiva 2014/55/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 privind facturarea electronică în domeniul achizițiilor publice (JO L 133, 6.5.2014, p. 1).
(24) Hotărârea Tribunalului din 8 iulie 2020, Securitec/Comisia, T-661/18, ECLI:EU:T:2020:319.
(25) Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență (JO L 57, 18.2.2021, p. 17).
(26) Hotărârea Tribunalului din 15 februarie 2023, RH/Comisia, T-175/21T, ECLI:EU:T:2023:77, punctul 62.
(27) Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).
(28) Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune (JO L 94, 28.3.2014, p. 1).
(29) Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Directivei 2002/92/CE și a Directivei 2011/61/UE (JO L 173, 12.6.2014, p. 349).
(30) Regulamentul (UE) 2022/2560 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 decembrie 2022 privind subvențiile străine care denaturează piața internă (JO L 330, 23.12.2022, p. 1).
(31) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2011/182/oj).
(32) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/7 al Comisiei din 5 ianuarie 2016 de stabilire a formularului standard pentru documentul european de achiziție unic (JO L 3, 6.1.2016, p. 16).
(33) Regulamentul (UE) 2022/1031 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iunie 2022 privind accesul operatorilor economici, al bunurilor și al serviciilor din țări terțe pe piețele de achiziții publice și de concesiuni din Uniune și procedurile de sprijinire a negocierilor referitoare la accesul operatorilor economici, al bunurilor și al serviciilor din Uniune pe piețele de achiziții publice și de concesiuni din țări terțe (Instrumentul pentru achiziții publice internaționale – IPI) (JO L 173, 30.6.2022, p. 1).
(34) Regulamentul (UE) 2020/2094 al Consiliului din 14 decembrie 2020 de instituire a unui instrument de redresare al Uniunii Europene pentru a sprijini redresarea în urma crizei provocate de COVID-19 (JO L 433 I, 22.12.2020, p. 23).
(35) Regulamentul (UE) 2022/2463 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 decembrie 2022 de instituire a unui instrument pentru acordarea de sprijin Ucrainei pentru 2023 (asistență macrofinanciară +) (JO L 322, 16.12.2022, p. 1).
(36) JO C 461, 10.12.2016, p. 2.
(37) JO C 438, 19.12.2017, p. 5.
(38) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene (JO L 317, 4.11.2014, p. 1).
(39) Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1182/71 al Consiliului din 3 iunie 1971 privind stabilirea regulilor care se aplică termenelor, datelor și expirării termenelor (JO L 124, 8.6.1971, p. 1).
(40) Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 320).
(41) Regulamentul (UE) nr. 514/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 de stabilire a dispozițiilor generale privind Fondul pentru azil, migrație și integrare, precum și instrumentul de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor (JO L 150, 20.5.2014, p. 112).
(42) Regulamentul (UE) nr. 223/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 privind Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (JO L 72, 12.3.2014, p. 1).
(43) Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv (JO L 209, 2.8.1997, p. 6).
(44) Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).
(45) Decizia 2010/427/UE a Consiliului din 26 iulie 2010 privind organizarea și funcționarea Serviciului European de Acțiune Externă (JO L 201, 3.8.2010, p. 30).
(46) Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare (JO L 11, 16.1.2003, p. 1).
(47) Regulamentul (UE) 2021/1059 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 privind dispoziții specifice pentru obiectivul Cooperare teritorială europeană (Interreg) sprijinit de Fondul european de dezvoltare regională și de instrumentele de finanțare externă (JO L 231, 30.6.2021, p. 94).
(48) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).
(49) Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).
(50) JO C 316, 27.11.1995, p. 48.
(51) JO C 195, 25.6.1997, p. 1.
(52) Decizia-cadru 2003/568/JAI a Consiliului din 22 iulie 2003 privind combaterea corupției în sectorul privat (JO L 192, 31.7.2003, p. 54).
(53) Decizia-cadru 2008/841/JAI a Consiliului din 24 octombrie 2008 privind lupta împotriva crimei organizate (JO L 300, 11.11.2008, p. 42).
(54) Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei (JO L 141, 5.6.2015, p. 73).
(55) Directiva (UE) 2017/541 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2017 privind combaterea terorismului și de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/475/JAI a Consiliului și de modificare a Deciziei 2005/671/JAI a Consiliului (JO L 88, 31.3.2017, p. 6).
(56) Directiva 2011/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2011 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia, precum și de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/629/JAI a Consiliului (JO L 101, 15.4.2011, p. 1).
(57) Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.1995, p. 1).
(58) Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CE (JO L 94, 28.3.2014, p. 243).
(59) Regulamentul (UE) 2015/847 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2015 privind informațiile care însoțesc transferurile de fonduri și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1781/2006 (JO L 141, 5.6.2015, p. 1).
(60) Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE (JO L 176, 27.6.2013, p. 338).
(61) Regulamentul (CE) nr. 2195/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 noiembrie 2002 privind Vocabularul comun privind achizițiile publice (CPV) (JO L 340, 16.12.2002, p. 1).
(62) Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (JO L 347, 11.12.2006, p. 1).
ANEXA I
Capitolul 1
Dispoziții comune
1. Contracte-cadru și contracte specifice
1.1. |
Durata unui contract-cadru nu poate depăși patru ani, cu excepția unor cazuri excepționale, justificate în mod corespunzător în special de obiectul contractului-cadru.
Contractele specifice atribuite în temeiul unor contracte-cadru se atribuie în conformitate cu condițiile prevăzute în contractul-cadru. Atunci când încheie contracte specifice, părțile nu se pot abate în mod substanțial de la contractul-cadru. |
1.2. |
Atunci când se încheie un contract-cadru cu un singur operator economic, contractele specifice se atribuie sau se modifică în limitele condițiilor prevăzute în contractul-cadru.
În astfel de circumstanțe și în cazuri justificate în mod corespunzător, autoritățile contractante îi pot cere în scris contractantului să își completeze, dacă este necesar, oferta. |
1.3. |
Atunci când un contract-cadru urmează să fie încheiat cu mai mulți operatori economici (denumit în continuare „contract-cadru multiplu”), acesta poate lua forma unor contracte separate, semnate în condiții identice cu fiecare contractant.
Contractele specifice bazate pe contracte-cadru multiple se execută în unul dintre următoarele moduri:
În documentele achiziției menționate la al doilea paragraf litera (c) se precizează, de asemenea, condițiile care pot face obiectul unei reluări a procedurii concurențiale. |
1.4. |
Un contract-cadru multiplu cu reluarea procedurii concurențiale se încheie cu cel puțin trei operatori economici, cu condiția să existe un număr suficient de oferte admisibile, astfel cum se menționează la punctul 29.3.
Atunci când atribuie un contract specific prin reluarea procedurii concurențiale între contractanți, autoritatea contractantă îi consultă în scris și stabilește un termen suficient pentru a permite depunerea ofertelor specifice. Ofertele specifice se prezintă în scris. Autoritatea contractantă atribuie fiecare contract specific ofertantului care prezintă oferta specifică cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, în baza criteriilor de atribuire stabilite în documentele achiziției aferente contractului-cadru. |
1.5. |
În sectoarele în care se înregistrează o tendință de evoluție rapidă a prețurilor și a tehnologiei, contractele-cadru fără reluarea procedurii concurențiale conțin o clauză care prevede fie o evaluare la jumătatea perioadei, fie un sistem de analiză comparativă. În cazul în care, după evaluarea la jumătatea perioadei, condițiile stabilite inițial nu mai corespund evoluției prețurilor sau a tehnologiei, autoritatea contractantă nu utilizează contractul-cadru în cauză și ia măsurile corespunzătoare pentru a-l rezilia. |
1.6. |
Contractele specifice atribuite în temeiul unor contracte-cadru sunt precedate de un angajament bugetar. |
2. Publicitatea procedurilor pentru contracte a căror valoare este egală sau mai mare decât pragurile menționate la articolul 178 alineatul (1) din prezentul regulament sau pentru contractele care intră în domeniul de aplicare al Directivei 2014/24/UE
2.1. |
Anunțurile prevăzute pentru publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene cuprind toate informațiile prevăzute în formularele standard relevante menționate în Directiva 2014/24/UE, pentru a se asigura transparența procedurii. |
2.2. |
Autoritatea contractantă își poate face cunoscute intențiile cu privire la achizițiile planificate pentru exercițiul financiar prin publicarea unui anunț de intenție. Acesta acoperă o perioadă de maximum 12 luni de la data la care anunțul se transmite Oficiului pentru Publicații al Uniunii Europene (denumit în continuare „Oficiul pentru Publicații”).
Autoritatea contractantă poate publica anunțul de intenție în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau pe profilul său de cumpărător. În acest din urmă caz, un anunț de publicare pe profilul cumpărătorului se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. |
2.3. |
Autoritatea contractantă trimite Oficiului pentru Publicații un anunț de atribuire privind rezultatele procedurii în termen de cel mult 30 de zile de la semnarea unui contract sau a unui contract-cadru cu o valoare egală sau mai mare decât pragurile menționate la articolul 178 alineatul (1).
În pofida primului paragraf, anunțurile de atribuire referitoare la contractele bazate pe un sistem dinamic de achiziții se pot grupa trimestrial. În astfel de cazuri, autoritatea contractantă trimite anunțul de atribuire în termen de cel mult 30 de zile de la încheierea fiecărui trimestru. Anunțurile de atribuire nu se publică în cazul contractelor specifice care au la bază un contract-cadru. |
2.4. |
Autoritatea contractantă publică un anunț de atribuire:
|
2.5. |
Autoritatea contractantă publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene un anunț de modificare a contractului pe durata acestuia în cazurile prevăzute la articolul 175 alineatul (3) primul paragraf literele (a) și (b), atunci când valoarea modificării este egală sau mai mare decât pragurile menționate la articolul 178 alineatul (1) ori egală sau mai mare decât pragurile prevăzute la articolul 181 alineatul (1) pentru procedurile din domeniul acțiunilor externe. |
2.6. |
În cazul unei proceduri interinstituționale, autoritatea contractantă responsabilă de procedură răspunde de măsurile de publicitate aplicabile. |
3. Publicitatea procedurilor pentru contracte a căror valoare este mai mică decât pragurile menționate la articolul 178 alineatul (1) din prezentul regulament sau pentru contracte care nu intră în domeniul de aplicare al Directivei 2014/24/UE.
3.1. |
Procedurile cu o valoare estimată a contractului mai mică decât pragurile menționate la articolul 178 alineatul (1) fac obiectul unei publicități adecvate. Această publicitate implică publicitate adecvată ex ante pe internet sau un anunț de participare sau, în cazul contractelor atribuite în conformitate cu procedura prevăzută la punctul 13, publicarea unui anunț de cerere de exprimare a interesului în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Respectiva obligație nu se aplică procedurii descrise la punctul 11 și nici procedurii de negociere a contractelor cu o valoare foarte scăzută stabilite la punctul 14.4. |
3.2. |
Pentru contractele atribuite în conformitate cu punctul 11.1 al doilea paragraf literele (g) și (i), autoritatea contractantă transmite Parlamentului European și Consiliului o listă a contractelor până cel târziu la data de 30 iunie a exercițiului financiar următor. În cazul în care autoritatea contractantă este Comisia, respectiva listă se anexează la rezumatul raportului anual de activitate prevăzut la articolul 74 alineatul (9). |
3.3. |
Informațiile privind atribuirea contractului conțin numele contractantului, cuantumul angajat din punct de vedere juridic și obiectul contractului, iar în cazul contractelor directe și al contractelor specifice trebuie să respecte articolul 38 alineatul (3).
Până cel târziu la data de 30 iunie a exercițiului financiar următor, autoritatea contractantă publică pe site-ul său o listă care cuprinde:
În sensul celui de al doilea paragraf litera (e), informațiile publicate se pot agrega pentru fiecare contractant pentru contracte specifice încheiate în temeiul aceluiași contract-cadru. |
3.4. |
În cazul contractelor-cadru interinstituționale, fiecare autoritate contractantă este responsabilă de asigurarea publicității pentru propriile contracte specifice și pentru modificările acestora în conformitate cu punctul 3.3. |
4. Publicarea anunțurilor
4.1. |
Autoritatea contractantă redactează și transmite Oficiului pentru Publicații, prin mijloace electronice, anunțurile menționate la punctele 2 și 3. |
4.2. |
Oficiul pentru Publicații publică anunțurile prevăzute la punctele 2 și 3 în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în termen de cel mult:
|
4.3. |
Autoritatea contractantă trebuie să fie în măsură să furnizeze dovezi cu privire la data trimiterii. |
5. Alte forme de publicitate
Pe lângă publicitatea prevăzută la punctele 2 și 3, procedurile de achiziții pot beneficia de publicitate în orice alt mod, în special în format electronic. Orice astfel de publicitate face trimitere la anunțul publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în cazul în care acesta a fost publicat, și nu poate preceda publicarea respectivului anunț, care este singurul anunț autentic.
O astfel de publicitate nu poate introduce discriminare între candidați sau ofertanți și nu poate conține alte detalii decât cele incluse în anunțul de participare, dacă acesta a fost publicat.
6. Numărul minim de candidați și modalitățile de negociere
6.1. |
În cazul procedurii restrânse și al procedurilor menționate la punctul 13.1 literele (a) și (b) și pentru contractele atribuite în conformitate cu punctul 14.2, numărul minim de candidați este de cinci. |
6.2. |
În cazul unei proceduri competitive cu negociere, al unui dialog competitiv, al unui parteneriat pentru inovare, al unei prospectări a pieței locale în conformitate cu punctul 11.1 al doilea paragraf litera (g) și al unei proceduri de negociere pentru contractele cu valoare scăzută în conformitate cu punctul 14.3, numărul minim de candidați este de trei. |
6.3. |
Punctele 6.1 și 6.2 nu se aplică:
|
6.4. |
Atunci când numărul candidaților care îndeplinesc criteriile de selecție este mai mic decât numărul minim specificat la punctele 6.1 și 6.2, autoritatea contractantă poate continua procedura invitându-i să participe la procedura de ofertare pe candidații care posedă capacitățile necesare. Autoritatea contractantă nu poate să includă alți operatori economici care nu au depus inițial o cerere de participare sau pe care nu i-a invitat inițial. |
6.5. |
În cursul negocierii, autoritatea contractantă asigură un tratament egal pentru toți ofertanții.
O negociere se poate desfășura în etape succesive, cu scopul de a se reduce numărul de oferte care urmează să fie negociate prin aplicarea criteriilor de atribuire specificate în documentele achiziției. Autoritatea contractantă indică în documentele achiziției dacă va recurge la această opțiune. |
6.6. |
Pentru contractele atribuite în conformitate cu punctul 11.1 al doilea paragraf literele (d) și (g) și cu punctele 14.2 și 14.3, autoritatea contractantă invită cel puțin toți operatorii economici care și-au exprimat interesul în urma publicității ex ante, astfel cum se prevede la punctul 3.1, sau în urma prospectării pieței locale ori a unui concurs de proiecte. |
7. Parteneriatul pentru inovare
7.1. |
Un parteneriat pentru inovare are ca scop dezvoltarea unui produs inovator, a unui serviciu inovator sau a unor lucrări inovatoare, precum și achiziționarea ulterioară a lucrărilor, produselor sau serviciilor rezultate, cu condiția ca acestea să corespundă nivelurilor de performanță și costurilor maxime convenite de autoritățile contractante cu partenerii.
Parteneriatul pentru inovare se structurează în etape succesive, urmând succesiunea etapelor din procesul de cercetare și de inovare, care poate include finalizarea lucrărilor, fabricarea produselor sau prestarea serviciilor. Parteneriatul pentru inovare stabilește obiective intermediare pe care trebuie să le îndeplinească partenerii. Pe baza obiectivelor intermediare, autoritatea contractantă poate hotărî după fiecare etapă să înceteze parteneriatul pentru inovare sau, în cazul unui parteneriat pentru inovare încheiat cu mai mulți parteneri, să reducă numărul partenerilor prin rezilierea unor contracte individuale, cu condiția ca autoritatea contractantă să fi menționat în documentele achiziției posibilitățile respective, precum și condițiile în care se poate face uz de ele. |
7.2. |
Înainte de lansarea unui parteneriat pentru inovare, autoritatea contractantă consultă piața, astfel cum se prevede la punctul 15, pentru a se asigura că lucrările, produsele sau serviciile respective nu există pe piață sau ca activitate de dezvoltare aproape-de-piață.
Se respectă modalitățile de negociere prevăzute la articolul 167 alineatul (4) și la punctul 6.5. În documentele achiziției, autoritatea contractantă descrie nevoile în materie de lucrări, produse sau servicii inovatoare care nu pot fi satisfăcute prin achiziționarea unor lucrări, produse sau servicii deja disponibile pe piață. Autoritatea indică acele elemente ale descrierii care definesc cerințele minime. Informațiile furnizate sunt suficient de precise pentru a le permite operatorilor economici să identifice natura și sfera de aplicare a soluției necesare și să decidă dacă depun sau nu o cerere de participare la procedură. Autoritatea contractantă poate decide să instituie parteneriatul pentru inovare cu unul sau mai mulți parteneri care derulează activități de cercetare și dezvoltare separate. Contractele se atribuie exclusiv pe baza celui mai bun raport calitate-preț, astfel cum se prevede la articolul 170 alineatul (4). |
7.3. |
În cadrul documentelor achiziției, autoritatea contractantă definește normele aplicabile drepturilor de proprietate intelectuală.
În cadrul parteneriatului pentru inovare, autoritatea contractantă nu dezvăluie celorlalți parteneri soluțiile propuse sau alte informații confidențiale comunicate de un partener, dacă acesta nu și-a dat acordul. Autoritatea contractantă se asigură că structura parteneriatului și, în special, durata și valoarea diferitelor etape reflectă gradul de inovare al soluției propuse și succesiunea activităților de cercetare și inovare necesare pentru dezvoltarea unei soluții inovatoare care nu este încă disponibilă pe piață. Valoarea estimată a lucrărilor, produselor sau serviciilor trebuie să fie proporțională cu investițiile necesare pentru dezvoltarea acestora. |
8. Concursuri de proiecte
8.1. |
Concursurile de proiecte sunt supuse normelor privind publicitatea prevăzute la punctul 2 și pot include acordarea de premii.
În cazul în care concursurile de proiecte se adresează unui număr limitat de candidați, autoritatea contractantă stabilește criterii de selecție clare și nediscriminatorii. Numărul candidaților invitați să participe la concursuri trebuie să fie suficient pentru a asigura o concurență reală. |
8.2. |
Juriul este numit de către ordonatorul de credite competent. Acesta este format exclusiv din persoane fizice independente față de candidații la concurs. Atunci când, pentru a participa la concurs, li se cere candidaților să aibă o anumită calificare profesională, cel puțin o treime din membrii juriului trebuie să aibă aceeași calificare sau o calificare echivalentă.
Juriul dispune de autonomie în emiterea avizelor sale. Adoptarea avizelor sale se bazează pe proiectele care îi sunt transmise anonim de către candidați și numai în funcție de criteriile stabilite în anunțul de concurs. |
8.3. |
Juriul consemnează, într-un raport semnat de membrii săi, atât propunerile sale bazate pe meritele fiecărui proiect, cât și clasamentul și observațiile sale.
Candidații rămân anonimi până la emiterea avizului de către juriu. Juriul le poate cere candidaților să răspundă la întrebările consemnate în raport pentru a clarifica un proiect. Se redactează un raport complet privind dialogul respectiv. |
8.4. |
Autoritatea contractantă adoptă apoi o decizie de atribuire care include numele și adresa candidatului selectat și motivele acestei alegeri, făcându-se trimitere la criteriile anunțate în anunțul de concurs, în special dacă alegerea se îndepărtează de propunerile din avizul juriului. |
9. Sistemul dinamic de achiziții
9.1. |
Un sistem dinamic de achiziții poate fi împărțit pe categorii de lucrări, produse sau servicii, care sunt definite în mod obiectiv pe baza caracteristicilor achizițiilor care urmează să se realizeze în cadrul categoriei în cauză. În acest caz, se definesc criterii de selecție pentru fiecare categorie. |
9.2. |
Autoritatea contractantă indică în documentele achiziției natura și cantitatea estimată a achizițiilor avute în vedere, precum și toate informațiile necesare privind sistemul de achiziții, echipamentul electronic utilizat și modalitățile și specificațiile tehnice de conectare. |
9.3. |
Autoritatea contractantă acordă fiecărui operator economic, pe toată perioada de valabilitate a sistemului dinamic de achiziții, posibilitatea de a solicita să participe la sistem. Aceasta își finalizează evaluarea cererilor în termen de 10 zile lucrătoare din momentul în care le primește, dar poate prelungi perioada de evaluare dacă între timp nu s-a emis nicio invitație de participare la procedura de ofertare. Autoritățile contractante indică în documentele achiziției durata perioadei prelungite pe care intenționează să o aplice.
Autoritatea contractantă informează candidatul în cel mai scurt timp posibil dacă a fost sau nu admis în sistemul dinamic de achiziții. |
9.4. |
Autoritatea contractantă îi invită pe toți candidații admiși să depună o ofertă. În cazul în care sistemul dinamic de achiziții a fost divizat pe categorii de lucrări, produse sau servicii, autoritatea contractantă îi invită pe toți participanții care au fost admiși în categoria corespunzătoare achiziției specifice în cauză să depună o ofertă.
Autoritatea contractantă atribuie contractul ofertantului care prezintă cea mai avantajoasă ofertă din punct de vedere economic, pe baza criteriilor de atribuire stabilite în anunțul de participare. După caz, aceste criterii pot fi formulate mai în detaliu în documentele achiziției. |
9.5. |
Autoritatea contractantă indică perioada de valabilitate a sistemului dinamic de achiziții în anunțul de participare.
Autoritatea contractantă nu poate recurge la un astfel de sistem pentru a împiedica, a restrânge sau a denatura concurența. |
10. Dialogul competitiv
10.1. |
Autoritatea contractantă își precizează nevoile și cerințele, criteriile de atribuire și un calendar orientativ în anunțul de participare sau într-un document descriptiv.
Aceasta atribuie contractul ofertei care prezintă cel mai bun raport calitate-preț. |
10.2. |
Autoritatea contractantă deschide un dialog cu candidații care îndeplinesc criteriile de selecție, în scopul identificării și stabilirii celor mai adecvate mijloace de satisfacere a nevoilor identificate. Aceasta poate discuta toate aspectele achiziției cu candidații selectați în cursul dialogului respectiv, dar nu poate să își modifice nevoile, cerințele și criteriile de atribuire astfel cum sunt prevăzute la punctul 10.1.
Pe durata dialogului, autoritatea contractantă asigură tratamentul egal al tuturor ofertanților și nu dezvăluie soluțiile propuse sau alte informații confidențiale comunicate de un ofertant, dacă acesta nu a fost de acord să renunțe la confidențialitatea informațiilor respective. Dialogul competitiv se poate derula în etape succesive, cu scopul reducerii numărului de soluții care urmează să fie discutate, prin aplicarea criteriilor de atribuire anunțate, în cazul în care o astfel de posibilitate este prevăzută în anunțul de participare sau în documentul descriptiv. |
10.3. |
Autoritatea contractantă continuă dialogul până când este în măsură să identifice soluția sau soluțiile care pot răspunde nevoilor sale.
După ce îi informează pe ceilalți ofertanți în legătură cu închiderea dialogului, autoritatea contractantă le cere acestora să își prezinte ofertele finale pe baza soluției sau a soluțiilor prezentate și specificate pe parcursul dialogului. Respectivele oferte cuprind toate elementele solicitate care sunt necesare pentru realizarea proiectului. La cererea autorității contractante, respectivelor oferte finale li se pot aduce clarificări, precizări și îmbunătățiri, cu condiția ca acest lucru să nu presupună modificări substanțiale ale ofertei sau ale documentelor achiziției. Autoritatea contractantă poate negocia cu ofertantul care a depus oferta cu cel mai bun raport calitate-preț pentru a confirma unele angajamente din ofertă, cu condiția ca acest lucru să nu aibă drept consecință modificarea aspectelor esențiale ale ofertei și să nu riște să denatureze concurența sau să producă discriminare. |
10.4. |
Autoritatea contractantă îi poate informa pe candidații selectați care participă la dialog cu privire la plățile care urmează a fi efectuate. |
11. Utilizarea unei proceduri de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare
11.1. |
Atunci când autoritatea contractantă utilizează procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, aceasta respectă modalitățile de negociere prevăzute la articolul 167 alineatul (4) și la punctul 6.5.
Autoritatea contractantă poate utiliza procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, indiferent de valoarea estimată a contractului, în următoarele cazuri:
|
11.2. |
O ofertă este considerată neadecvată în cazul în care aceasta nu are legătură cu obiectul contractului. O ofertă sau o cerere de participare este considerată neadecvată în cazul în care participantul nu beneficiază de accesul la achiziții menționat la articolele 179, 180 și 182, se află într-o situație de excludere menționată la articolul 138 alineatul (1) sau nu îndeplinește criteriile de selecție. |
11.3. |
Excepțiile prevăzute la punctul 11.1 al doilea paragraf litera (b) punctele (ii) și (iii) se aplică numai atunci când nu există o alternativă sau un substitut rezonabil, iar absența concurenței nu este rezultatul unei restrângeri artificiale a parametrilor operate în momentul definirii achiziției. |
11.4. |
În cazurile menționate la punctul 11.1 al doilea paragraf litera (e), proiectul de bază precizează care sunt eventualele servicii sau lucrări noi și condițiile în care vor fi atribuite. De îndată ce proiectul de bază este supus procedurii de ofertare, se face cunoscută posibilitatea utilizării procedurii de negociere, iar valoarea totală estimată a serviciilor sau a lucrărilor ulterioare se ia în considerare la aplicarea pragurilor menționate la articolul 178 alineatul (1) sau la articolul 181 alineatul (1) în domeniul acțiunilor externe. În cazul în care instituțiile Uniunii atribuie contracte în nume propriu, o astfel de procedură se utilizează numai în timpul executării contractului inițial și cel târziu în termen de trei ani de la încheierea acestuia. |
12. Utilizarea unei proceduri competitive cu negociere sau a dialogului competitiv
12.1. |
Atunci când utilizează procedura competitivă cu negociere sau dialogul competitiv, autoritatea contractantă respectă modalitățile de negociere prevăzute la articolul 167 alineatul (4) și la punctul 6.5. Autoritatea contractantă poate utiliza respectivele proceduri, indiferent de valoarea estimată a contractului, în următoarele cazuri:
|
12.2. |
O ofertă este considerată neregulamentară în următoarele cazuri:
|
12.3. |
O ofertă este considerată inacceptabilă în următoarele cazuri:
|
12.4. |
În cazurile menționate la punctul 12.1 litera (a), autoritatea contractantă nu are obligația de a publica un anunț de participare în cazul în care îi include în procedura competitivă cu negociere pe toți ofertanții care îndeplinesc criteriile de excludere și de selecție, cu excepția celor care au prezentat o ofertă declarată a fi anormal de mică. |
13. Procedura cu cerere de exprimare a interesului
13.1. |
Pentru contractele cu o valoare aflată sub pragurile menționate la articolul 178 alineatul (1) sau la articolul 181 alineatul (1) și fără a aduce atingere punctelor 11 și 12, autoritatea contractantă poate utiliza o cerere de exprimare a interesului pentru:
|
13.2. |
Lista întocmită ca urmare a unei cereri de exprimare a interesului este valabilă pentru cel mult patru ani de la data la care este publicat anunțul prevăzut la punctul 3.1.
Lista menționată la primul paragraf poate include subliste. Orice operator economic interesat își poate exprima interesul în orice moment în perioada de valabilitate a listei, cu excepția ultimelor trei luni din perioada în cauză. |
13.3. |
Atunci când urmează să se atribuie un contract, autoritatea contractantă îi invită pe toți candidații sau vânzătorii înscriși pe lista sau sublista în cauză:
|
14. Contracte cu valoare medie, scăzută și foarte scăzută
14.1. |
Un contract cu valoare medie, scăzută și foarte scăzută poate fi atribuit prin procedura de negociere în conformitate cu modalitățile de negociere prevăzute la articolul 167 alineatul (4) și la punctul 6.5. Numai candidații care sunt invitați simultan, în scris, de către autoritatea contractantă depun o ofertă inițială. |
14.2. |
Se consideră că un contract cu o valoare mai mare de 60 000 EUR și mai mică decât pragurile prevăzute la articolul 178 alineatul (1) are o valoare medie. Pentru contractele atribuite de delegațiile Uniunii în țări terțe sau exclusiv în interesul delegațiilor Uniunii în țări terțe, se consideră că un contract cu o valoare mai mare de 100 000 EUR și mai mică de 300 000 EUR are o valoare medie. Punctele 3.1, 6.1 și 6.4 se aplică în cazul unor astfel de contracte. |
14.3. |
Se consideră că un contract cu o valoare de maximum 60 000 EUR sau, respectiv, de maximum 100 000 EUR pentru contracte atribuite de delegațiile Uniunii în țări terțe ori exclusiv în interesul delegațiilor Uniunii în țări terțe, dar care depășește pragul prevăzut la punctul 14.4, are o valoare scăzută. Punctele 3.1, 6.2 și 6.4 se aplică în cazul unor astfel de contracte. |
14.4. |
Se consideră că un contract cu o valoare de maximum 15 000 EUR are o valoare foarte scăzută. Punctul 6.3 se aplică unor astfel de contracte. Pentru contractele atribuite de delegațiile Uniunii în țări terțe sau exclusiv în interesul delegațiilor Uniunii în țări terțe, se consideră că un contract cu o valoare de maximum 20 000 EUR are o valoare foarte scăzută. |
14.5. |
Plățile pentru elemente de cheltuieli cu o valoare mai mică de 1 000 EUR sau, respectiv, de 20 000 EUR în cazul delegațiilor Uniunii în țări terțe se pot efectua pe baza unei simple facturi, fără acceptarea prealabilă a unei oferte. |
15. Consultarea preliminară a pieței
15.1. |
Pentru consultarea preliminară a pieței, autoritatea contractantă poate solicita sau accepta consultanță din partea unor experți sau autorități independente sau din partea unor operatori economici. Respectiva consultanță poate fi utilizată la planificarea și derularea procedurii de achiziții, cu condiția ca o astfel de consultanță să nu aibă ca efect denaturarea concurenței și să nu ducă la o încălcare a principiilor nediscriminării și transparenței. |
15.2. |
În cazul în care un operator economic a oferit consultanță autorității contractante sau a participat în alt mod la pregătirea procedurii de achiziții, autoritatea contractantă ia măsurile corespunzătoare, astfel cum se prevede la articolul 143, pentru a garanta faptul că participarea operatorului economic respectiv nu conduce la denaturări ale concurenței în procedura de atribuire. |
16. Documentele achiziției
16.1. |
Documentele achiziției conțin:
Primul paragraf litera (d) nu se aplică atunci când, din cauza unor circumstanțe excepționale și justificate în mod corespunzător, modelul de contract nu poate fi utilizat. |
16.2. |
Invitația de participare la procedura de ofertare conține:
|
16.3. |
Caietul de sarcini conține:
În ceea ce privește litera (h), în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2022/2560, în declarația respectivă nu se includ contribuțiile financiare străine al căror cuantum total pentru fiecare țară terță în cauză este mai mic decât cuantumul ajutoarelor de minimis, astfel cum se prevede la articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2023/2831 al Comisiei (4), care au fost acordate în cursul perioadei de trei ani consecutivi anteriori notificării. Contribuțiile financiare străine se notifică, cu excepția cazului în care se prevede altfel, în conformitate cu actele de punere în aplicare relevante adoptate în temeiul articolului 47 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2022/2560. |
16.4. |
Proiectul de contract conține:
În sensul primului paragraf litera (g), în cazul în care în contract se prevede o revizuire a prețurilor, autoritatea contractantă ține seama în special de:
Se poate aplica o derogare de la primul paragraf literele (c) și (d) de la prezentul punct pentru contractele semnate în conformitate cu punctul 11.1 al doilea paragraf litera (l). |
17. Specificații tehnice
17.1. |
Specificațiile tehnice asigură accesul egal al operatorilor economici la procedurile de achiziții și nu au drept efect crearea unor obstacole nejustificate în calea deschiderii către concurență a achizițiilor.
Specificațiile tehnice includ caracteristicile necesare pentru lucrări, produse sau servicii, inclusiv cerințele minime, astfel încât acestea să corespundă utilizării prevăzute de autoritatea contractantă. |
17.2. |
Caracteristicile menționate la punctul 17.1 pot include, după caz:
|
17.3. |
Specificațiile tehnice sunt formulate astfel încât să includă, pentru toate achizițiile destinate utilizării de către persoane fizice, criterii de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități sau proiectarea pentru toți utilizatorii, cu excepția unor cazuri justificate în mod corespunzător.
În cazul în care printr-un act juridic al Uniunii sunt adoptate cerințe de accesibilitate obligatorii, specificațiile tehnice se definesc, în ceea ce privește criteriile de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități sau proiectarea pentru toate categoriile de utilizatori, prin trimitere la cerințele respective. În special în ceea ce privește produsele și serviciile menționate la articolul 2 din Directiva (UE) 2019/882 a Parlamentului European și a Consiliului (5), cerințele de accesibilitate prevăzute în anexa I la directiva respectivă constituie cerințe obligatorii de accesibilitate în înțelesul directivei respective. Se prezumă că orice produs sau serviciu ale cărui caracteristici, elemente sau funcții sunt conforme cu cerințele de accesibilitate prevăzute în anexa I la Directiva (UE) 2019/882 îndeplinește obligațiile relevante în materie de accesibilitate prevăzute în prezentul regulament pentru respectivele caracteristici, elemente sau funcții, cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezentul regulament. |
17.4. |
Specificațiile tehnice sunt formulate în unul dintre următoarele moduri:
|
17.5. |
Atunci când recurge la posibilitatea de a face trimitere la caracteristicile prevăzute la punctul 17.4 litera (a), autoritatea contractantă nu respinge o ofertă pe motiv că nu respectă caracteristicile în cauză dacă ofertantul îi demonstrează, prin orice mijloc adecvat, că soluția propusă îndeplinește în mod echivalent cerințele stabilite în specificațiile tehnice. |
17.6. |
În cazul în care recurge la opțiunea prevăzută la punctul 17.4 litera (b) de a formula specificațiile tehnice în termeni de performanță sau de cerințe funcționale, autoritatea contractantă nu respinge o ofertă care respectă un standard național care transpune un standard european, un agrement tehnic european, o specificație tehnică comună, un standard internațional sau sisteme tehnice de referință stabilite de un organism european de standardizare dacă aceste caracteristici corespund performanțelor sau cerințelor funcționale pe care le-a stabilit.
Ofertantul dovedește, prin orice mijloc adecvat, că lucrările, produsele sau serviciile conforme cu standardul corespund performanțelor sau cerințelor funcționale stabilite de autoritatea contractantă. |
17.7. |
În cazul în care intenționează să achiziționeze lucrări, produse sau servicii cu anumite caracteristici de mediu, sociale sau de altă natură, o autoritate contractantă poate impune o etichetă specifică sau cerințe specifice prevăzute de o etichetă, cu condiția ca toate condițiile de mai jos să fie îndeplinite:
Autoritatea contractantă poate impune operatorilor economici obligația de a furniza, ca dovadă a conformității cu documentele achiziției, un raport de încercare sau un certificat emis de un organism de evaluare a conformității acreditat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (6) sau de un organism de evaluare a conformității echivalent. |
17.8. |
Autoritatea contractantă acceptă orice alte mijloace de probă adecvate diferite de cele menționate la punctul 17.7, cum ar fi un dosar tehnic al producătorului, în cazul în care operatorul economic nu are acces la certificate sau rapoarte de încercare și nici posibilitatea de a le obține sau de a obține o etichetă specifică în termenele stabilite, din motive care nu sunt imputabile operatorului economic respectiv, cu condiția ca operatorul economic în cauză să demonstreze că lucrările, produsele sau serviciile care urmează a fi furnizate îndeplinesc cerințele etichetei specifice sau cerințele specifice indicate de autoritatea contractantă. |
17.9. |
Cu excepția cazului în care acest lucru este justificat de obiectul contractului, specificațiile tehnice nu fac trimitere la un anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic și nici nu se referă la o marcă, la un brevet, la un tip, la o origine sau la o producție specifică, fapt care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor produse sau operatori economici.
O astfel de trimitere este autorizată, cu titlu excepțional, în cazul în care nu este posibilă o descriere suficient de detaliată și de inteligibilă a obiectului contractului. Trimiterea respectivă este însoțită de cuvintele „sau echivalent”. |
18. Criterii de excludere și de selecție
18.1. |
În sensul articolului 139, autoritatea contractantă acceptă documentul european de achiziție unic (DEAU) menționat în Directiva 2014/24/UE sau, în lipsa acestuia, o declarație pe propria răspundere semnată și datată.
Un operator economic poate reutiliza un DEAU sau o declarație pe propria răspundere semnată și datată deja utilizată într-o procedură de achiziții anterioară, cu condiția să confirme că informațiile cuprinse în acesta sunt în continuare corecte. Ofertantul prezumat câștigător prezintă, într-un termen definit de autoritatea contractantă și anterior atribuirii contractului, dovezi că nu se află în vreuna din situațiile de excludere menționate la articolul 138 alineatul (1), care să confirme DEAU sau declarația pe proprie răspundere, în următoarele cazuri:
Prin derogare de la al treilea paragraf, într-o situație de extremă urgență cauzată de o criză, autoritatea contractantă poate solicita ofertantului prezumat câștigător să furnizeze, într-un termen rezonabil după decizia de atribuire a contractului, dar înainte de semnarea contractului, dovezile menționate la al treilea paragraf, sub rezerva condițiilor prevăzute la articolul 163 alineatul (6). |
18.2. |
Autoritatea contractantă precizează în documentele achiziției criteriile de selecție, nivelurile minime de capacitate și dovezile necesare pentru a demonstra respectiva capacitate. Toate cerințele sunt legate de obiectul contractului și sunt proporționale cu acesta.
Autoritatea contractantă precizează în documentele achiziției modul în care grupurile de operatori economici trebuie să îndeplinească criteriile de selecție, ținând seama de punctul 18.6. În cazul în care un contract este împărțit în loturi, autoritatea contractantă poate să stabilească niveluri minime de capacitate pentru fiecare lot. Aceasta poate stabili niveluri minime de capacitate suplimentare în cazul în care mai multe loturi sunt atribuite aceluiași contractant. |
18.3. |
În ceea ce privește capacitatea de exercitare a activității profesionale, autoritatea contractantă poate impune unui operator economic obligația de a îndeplini cel puțin una dintre următoarele condiții:
|
18.4. |
La primirea cererilor de participare sau a ofertelor, autoritatea contractantă acceptă DEAU sau, în lipsa acestuia, o declarație pe propria răspundere conform căreia ofertantul sau candidatul îndeplinește criteriile de selecție. În cazul contractelor cu o valoare foarte scăzută, se poate renunța la cerința de a prezenta un DEAU sau o declarație pe propria răspundere.
Autoritatea contractantă le poate cere ofertanților și candidaților, în orice moment în timpul procedurii, să depună o declarație actualizată sau toate documentele justificative ori o parte din ele, dacă acest lucru este necesar pentru a asigura desfășurarea corespunzătoare a procedurii. Autoritatea contractantă, după cum se precizează în caietul de sarcini, fie le solicită candidaților sau ofertanților să prezinte documente justificative actualizate, fie îi solicită ofertantului prezumat câștigător să prezinte documente justificative actualizate înainte de luarea deciziei de atribuire, cu excepția cazului în care aceasta le-a primit deja pentru o altă procedură, iar documentele respective sunt în continuare de actualitate sau a cazului în care le poate accesa gratuit într-o bază de date națională. Prin derogare de la al treilea paragraf de la prezentul alineat, într-o situație de extremă urgență cauzată de o criză, autoritatea contractantă poate solicita ofertantului prezumat câștigător să furnizeze, într-un termen rezonabil după decizia de atribuire a contractului, dar înainte de semnarea contractului, dovezile menționate la al treilea paragraf de la prezentul alineat, sub rezerva condițiilor prevăzute la articolul 163 alineatul (6). Autoritatea contractantă le solicită operatorilor economici și, după caz, entităților pe a căror capacitate intenționează să se bazeze operatorul economic, precum și subcontractanților avuți în vedere, să semneze o declarație pe propria răspundere prin care să confirme absența conflictelor de interese profesionale și să furnizeze, la cererea autorității contractante și atunci când este necesar, orice informații relevante. |
18.5. |
Autoritatea contractantă poate, în funcție de evaluarea riscurilor efectuată de aceasta, să hotărască să nu solicite dovada capacității juridice, regulamentare, financiare, economice, tehnice și profesionale a operatorului economic în următoarele cazuri:
În cazul în care autoritatea contractantă hotărăște să nu solicite dovada capacității juridice, regulamentare, financiare, economice, tehnice și profesionale a operatorilor economici, nu se acordă prefinanțare decât în cazuri justificate în mod corespunzător. |
18.6. |
Un operator economic poate, dacă este cazul și pentru un anumit contract, să se bazeze pe capacitățile altor entități, indiferent de natura juridică a legăturilor pe care le are cu acestea. În acest caz, operatorul economic trebuie să dovedească autorității contractante că va dispune de resursele necesare pentru executarea contractului, prezentând angajamentul respectivelor entități în acest sens.
În ceea ce privește criteriile tehnice și profesionale, un operator economic se bazează pe capacitățile altor entități numai atunci când acestea din urmă vor executa lucrările sau serviciile pentru care sunt necesare respectivele capacități. În cazul în care un operator economic se bazează pe capacitățile altor entități în ceea ce privește criteriile referitoare la capacitatea economică și financiară, autoritatea contractantă poate impune ca operatorul economic și entitățile respective să fie răspunzătoare solidar pentru executarea contractului. Autoritatea contractantă poate solicita ofertantului informații privind orice parte a contractului pe care ofertantul intenționează să o subcontracteze și privind identitatea eventualilor subcontractanți. Pentru lucrări sau servicii prestate la o instalație aflată direct sub supravegherea autorității contractante, autoritatea contractantă cere contractantului să indice numele, datele de contact și reprezentanții autorizați ai tuturor subcontractanților implicați în executarea contractului precum și orice modificări ale subcontractanților. |
18.7. |
Autoritatea contractantă verifică dacă entitățile pe a căror capacitate operatorul economic intenționează să se bazeze, indiferent dacă sunt sau nu subcontractanți, îndeplinesc criteriile de selecție relevante.
Autoritatea contractantă cere ca operatorul economic să înlocuiască o entitate sau un subcontractant care nu îndeplinește criteriile de selecție relevante. |
18.8. |
În cazul contractelor de achiziții de lucrări sau de servicii și al lucrărilor de amplasare sau de instalare din cadrul unui contract de achiziții de produse, autoritatea contractantă poate impune ca anumite sarcini critice să fie efectuate direct de către ofertantul însuși sau, în cazul unei oferte depuse de un grup de operatori economici, de un membru al acestui grup. |
18.9. |
Autoritatea contractantă nu impune unui grup de operatori economici să aibă o anumită formă juridică pentru a putea depune o ofertă sau o cerere de participare, însă grupului selectat i se poate cere să adopte o anumită formă juridică după ce i se atribuie contractul, în cazul în care o astfel de modificare este necesară pentru executarea corespunzătoare a contractului. |
19. Capacitatea economică și financiară
19.1. |
Pentru a asigura faptul că operatorii economici dispun de capacitatea economică și financiară necesară pentru a executa contractul, autoritatea contractantă poate cere în special ca:
În sensul primului paragraf litera (a), cifra de afaceri anuală minimă nu depășește dublul valorii anuale estimate a contractului, cu excepția cazurilor justificate în mod corespunzător legate de natura achiziției, pe care autoritatea contractantă le explică în documentele achiziției. În sensul primului paragraf litera (b), autoritatea contractantă explică în documentele achiziției metodele și criteriile aplicabile acestor raporturi. |
19.2. |
În cazul unor sisteme dinamice de achiziții, cifra de afaceri anuală maximă se calculează pe baza dimensiunii maxime anticipate a contractelor care urmează să fie atribuite în cadrul sistemului respectiv. |
19.3. |
Autoritatea contractantă definește în documentele achiziției elementele pe care trebuie să le furnizeze un operator economic pentru a-și demonstra capacitatea economică și financiară. Aceasta poate cere în special unul sau mai multe dintre următoarele documente:
În cazul în care, din motive întemeiate, nu poate prezenta referințele solicitate de autoritatea contractantă, operatorul economic poate face dovada capacității sale economice și financiare prin orice alt document pe care autoritatea contractantă îl consideră adecvat. |
20. Capacitatea tehnică și profesională
20.1. |
Autoritatea contractantă verifică dacă ofertanții sau candidații îndeplinesc criteriile minime de selecție referitoare la capacitatea tehnică și profesională în conformitate cu punctele 20.2-20.5. Autoritatea contractantă evaluează, de asemenea, existența conflictelor de interese profesionale menționate la punctul 20.6, pe baza unei declarații privind conflictele de interese profesionale și, după caz, a informațiilor suplimentare solicitate de autoritatea contractantă în temeiul punctului 18.4. |
20.2. |
Autoritatea contractantă definește în documentele achiziției elementele pe care trebuie să le furnizeze un operator economic pentru a-și demonstra capacitatea tehnică și profesională. Aceasta poate cere în special unul sau mai multe dintre următoarele documente:
În sensul primului paragraf litera (b) punctul (i), atunci când acest lucru este necesar pentru a se asigura un nivel adecvat de concurență, autoritatea contractantă poate preciza faptul că se vor lua în considerare elementele care atestă livrarea produselor relevante sau prestarea serviciilor relevante cu mai mult de trei ani în urmă. În sensul primului paragraf litera (b) punctul (ii), atunci când acest lucru este necesar pentru a se asigura un nivel adecvat de concurență, autoritatea contractantă poate preciza faptul că se vor lua în considerare elementele care atestă prestarea sau executarea lucrărilor relevante cu mai mult de cinci ani în urmă. |
20.3. |
Dacă produsele sau serviciile sunt complexe sau, în mod excepțional, sunt necesare pentru un scop special, dovada capacității tehnice și profesionale se poate face prin intermediul unei verificări efectuate de autoritatea contractantă sau, în numele acesteia, de către un organism oficial competent din țara în care este stabilit operatorul economic, cu acordul organismului în cauză. Aceste verificări vizează capacitatea tehnică și de producție a furnizorului și, dacă este necesar, mijloacele de studiu și de cercetare și măsurile de control al calității. |
20.4. |
Atunci când solicită prezentarea unor certificate eliberate de organisme independente care să ateste faptul că operatorul economic respectă anumite standarde de asigurare a calității, inclusiv cu privire la accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilități, autoritatea contractantă face trimitere la sistemele de asigurare a calității bazate pe seriile de standarde europene relevante certificate de organisme acreditate. Autoritatea contractantă acceptă și alte dovezi ale unor măsuri echivalente de asigurare a calității de la un operator economic care poate demonstra că nu are acces la astfel de certificate sau nu are posibilitatea de a obține aceste certificate în termenele relevante, din motive care nu sunt imputabile operatorului economic respectiv, cu condiția ca operatorul economic să dovedească faptul că măsurile de asigurare a calității propuse respectă standardele de asigurare a calității cerute. |
20.5. |
Atunci când solicită prezentarea unor certificate eliberate de organisme independente care să ateste faptul că operatorul economic respectă anumite standarde sau sisteme de management de mediu, autoritatea contractantă face trimitere la sistemul de management de mediu și audit al Uniunii Europene sau la alte sisteme de management de mediu recunoscute în conformitate cu articolul 45 din Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (7) sau la alte standarde de management de mediu bazate pe standardele europene sau internaționale relevante emise de organisme acreditate. În cazul în care se poate demonstra că un operator economic nu a avut acces la astfel de certificate sau nu a avut posibilitatea de a le obține în termenele stabilite din motive care nu îi sunt imputabile, autoritatea contractantă acceptă și alte dovezi ale unor măsuri de management de mediu, cu condiția ca operatorul economic să dovedească faptul că respectivele măsuri sunt echivalente cu cele impuse în temeiul sistemului sau al standardului de management de mediu aplicabil. |
20.6. |
O autoritate contractantă poate ajunge la concluzia că un operator economic nu deține capacitățile profesionale necesare pentru a executa contractul la un standard de calitate corespunzător în cazul în care autoritatea contractantă a constatat că operatorul economic se află într-o situație de conflict de interese profesionale care ar putea afecta executarea contractului. |
21. Criterii de atribuire
21.1. |
Criteriile de calitate pot include elemente cum ar fi meritul tehnic, caracteristicile estetice și funcționale, accesibilitatea, proiectarea pentru toți utilizatorii, caracteristicile sociale, de mediu și inovatoare, procesul de producție, furnizare și de tranzacționare și orice alt proces specific în orice stadiu al ciclului de viață al lucrărilor, produselor sau serviciilor; organizarea, calificările și experiența personalului desemnat să execute contractul, în cazul în care calitatea personalului desemnat poate avea un impact semnificativ asupra nivelului de executare a contractului; serviciile post-vânzare, asistența tehnică sau condițiile de livrare, cum ar fi data de livrare, procesul de livrare și termenul de livrare sau de execuție. |
21.2. |
Autoritatea contractantă precizează, în documentele achiziției, ponderea relativă pe care o acordă fiecărui criteriu ales pentru determinarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, cu excepția cazului în care se aplică metoda prețului celui mai mic. Aceste ponderi se pot exprima ca un interval a cărui întindere maximă trebuie să fie adecvată.
Ponderea atribuită prețului sau costurilor față de celelalte criterii trebuie să nu conducă la neutralizarea criteriului prețului sau al costului. În cazul în care ponderarea nu este posibilă din motive obiective, autoritatea contractantă indică criteriile în ordinea descrescătoare a importanței lor. |
21.3. |
Autoritatea contractantă poate stabili niveluri minime de calitate. Ofertele aflate sub aceste niveluri de calitate sunt respinse. |
21.4. |
Calcularea costurilor pe ciclu de viață acoperă parțial sau integral următoarele costuri, în măsura în care sunt relevante, pe durata ciclului de viață al lucrărilor, produselor sau serviciilor:
|
21.5. |
În cazul în care evaluează costurile folosind o abordare ce are la bază costul pe ciclu de viață, autoritatea contractantă indică în documentele achiziției datele pe care trebuie să le furnizeze ofertanții și metoda pe care o va utiliza pentru a stabili costurile pe ciclu de viață pe baza datelor respective.
Metoda utilizată pentru evaluarea costurilor atribuite externalităților de mediu îndeplinește următoarele condiții:
După caz, autoritatea contractantă utilizează metodele comune obligatorii pentru calcularea costurilor pe ciclu de viață prevăzute în actele juridice ale Uniunii enumerate în anexa XIII la Directiva 2014/24/UE. |
22. Utilizarea licitațiilor electronice
22.1. |
Autoritatea contractantă poate să utilizeze licitațiile electronice, în cadrul cărora sunt prezentate noi prețuri, revizuite în sens descrescător sau valori noi pentru anumite elemente ale ofertelor.
Autoritatea contractantă structurează licitația electronică sub forma unui proces electronic repetitiv, care are loc după o evaluare inițială integrală a ofertelor, permițând stabilirea unui clasament prin metode automate de evaluare. |
22.2. |
În procedurile deschise, restrânse sau competitive cu negociere, autoritatea contractantă poate decide ca atribuirea unui contract de achiziții publice să fie precedată de o licitație electronică în cazul în care documentele achiziției se pot stabili cu exactitate.
O licitație electronică poate avea loc în momentul restabilirii concurenței între părțile la un contract-cadru, astfel cum se menționează la punctul 1.3 al doilea paragraf litera (b), și cu ocazia lansării unei invitații la o procedură concurențială de ofertare pentru contractele care urmează să fie atribuite prin sistemul dinamic de achiziții menționat la punctul 9. Licitația electronică se bazează pe una dintre metodele de atribuire prevăzute la articolul 170 alineatul (4). |
22.3. |
Autoritatea contractantă care decide să organizeze o licitație electronică precizează acest lucru în anunțul de participare.
Documentele achiziției includ următoarele detalii:
|
22.4. |
Toți ofertanții care au depus oferte admisibile sunt invitați simultan, prin mijloace electronice, să participe la licitația electronică utilizând conexiunile în conformitate cu instrucțiunile. Invitația precizează data și ora la care începe licitația electronică.
Licitația electronică poate avea loc în mai multe runde succesive. Licitația electronică nu poate începe mai devreme de două zile lucrătoare de la data trimiterii invitațiilor. |
22.5. |
Invitația este însoțită de rezultatul unei evaluări complete a ofertei relevante.
În invitație se precizează, de asemenea, formula matematică ce va fi utilizată în licitația electronică pentru a se determina modificările automate ale clasamentului în funcție de noile prețuri și/sau de noile valori prezentate. Formula respectivă include ponderarea tuturor criteriilor stabilite pentru identificarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, astfel cum se menționează în documentele achiziției. În acest scop, eventualele intervale valorice se reduc în prealabil la o valoare determinată. În cazul în care sunt permise variante, pentru fiecare variantă în parte se furnizează o formulă. |
22.6. |
În cursul fiecărei runde a unei licitații electronice, autoritatea contractantă comunică instantaneu tuturor ofertanților cel puțin informațiile necesare pentru a le permite acestora să își aprecieze, în orice moment, poziția în clasament. Aceasta poate, de asemenea, dacă acest lucru a fost indicat anterior, să comunice și alte informații referitoare la alte prețuri sau valori prezentate și să anunțe numărul de ofertanți în oricare dintre rundele licitației. Cu toate acestea, autoritatea contractantă nu poate dezvălui, în nicio rundă a unei licitații electronice, identitatea ofertanților. |
22.7. |
Autoritatea contractantă închide o licitație electronică în unul sau în mai multe dintre următoarele moduri:
|
22.8. |
După închiderea unei licitații electronice, autoritatea contractantă atribuie contractul pe baza rezultatelor licitației electronice. |
23. Oferte anormal de mici
23.1. |
În cazul în care, pentru un anumit contract, prețul sau costurile propuse în ofertă par anormal de mici, autoritatea contractantă solicită în scris detalii privind elementele constitutive ale prețului sau ale costurilor pe care aceasta le consideră relevante și îi oferă ofertantului posibilitatea de a prezenta observații.
Autoritatea contractantă poate, în special, să ia în considerare observații referitoare la:
|
23.2. |
Autoritatea contractantă respinge oferta numai atunci când dovezile furnizate nu justifică în mod satisfăcător nivelul scăzut al prețului sau al costurilor propuse.
Autoritatea contractantă respinge oferta atunci când constată că aceasta este anormal de mică deoarece nu respectă obligațiile aplicabile în domeniile legislației de mediu, sociale și a muncii. |
23.3. |
În cazul în care stabilește că o ofertă este anormal de mică pentru că ofertantul a obținut un ajutor de stat, autoritatea contractantă poate respinge oferta doar din acest motiv numai dacă ofertantul nu este în măsură să demonstreze, într-un interval de timp suficient stabilit de autoritatea contractantă, că ajutorul în cauză este compatibil cu piața internă în înțelesul articolului 107 din TFUE. |
24. Termene pentru primirea ofertelor și a cererilor de participare
24.1. |
Termenele sunt mai lungi decât termenele minime stabilite la prezentul punct atunci când ofertele pot fi redactate doar după o vizită la fața locului sau după consultarea la fața locului a documentelor justificative ale documentelor achiziției.
Termenul se prelungește cu cinci zile în următoarele cazuri:
|
24.2. |
În procedurile de ofertare deschise, termenul pentru primirea ofertelor este de minimum 37 de zile din ziua următoare datei la care este transmis anunțul de participare. |
24.3. |
În procedurile restrânse, în dialogurile competitive, în procedurile competitive cu negociere, în sistemele dinamice de achiziții și în parteneriatele pentru inovare, termenul pentru primirea cererilor de participare este de minimum 32 de zile din ziua următoare datei la care este transmis anunțul de participare. Într-un sistem dinamic de achiziții nu se mai aplică alte termene pentru primirea cererilor de participare odată ce a fost trimisă invitația de participare la procedura de ofertare pentru prima achiziție specifică din cadrul sistemului dinamic de achiziții. |
24.4. |
În procedurile restrânse și în procedurile competitive cu negociere, termenul pentru primirea ofertelor este de minimum 30 de zile din ziua următoare datei la care este transmisă invitația de participare la procedura de ofertare. |
24.5. |
În sistemul dinamic de achiziții, termenul minim pentru primirea ofertelor este de minimum 10 zile din ziua următoare datei la care este transmisă invitația de participare la procedura de ofertare. |
24.6. |
În procedurile cu cerere de exprimare a interesului menționate la punctul 13.1, termenul este:
|
24.7. |
Autoritatea contractantă poate reduce termenele stabilite pentru primirea ofertelor cu cinci zile pentru procedurile deschise sau restrânse, în cazul în care acceptă ca ofertele să fie depuse prin mijloace electronice. |
25. Accesul la documentele achiziției și termenul pentru furnizarea informațiilor suplimentare
25.1. |
Autoritatea contractantă oferă acces direct și gratuit, prin mijloace electronice, la documentele achiziției de la data publicării anunțului de participare sau, pentru procedurile fără anunț de participare și pentru cele menționate la punctul 13, de la data trimiterii invitației de participare la procedura de ofertare.
În cazuri justificate, autoritatea contractantă poate transmite documentele achiziției prin alte mijloace pe care le precizează dacă accesul direct prin mijloace electronice nu este posibil din motive tehnice sau dacă documentele achiziției conțin informații cu caracter confidențial. În astfel de cazuri se aplică dispozițiile de la punctul 24.1 al doilea paragraf, cu excepția cazurilor urgente, astfel cum se prevede la punctul 26.1. Autoritatea contractantă le poate impune operatorilor economici cerințe care vizează protejarea caracterului confidențial al informațiilor conținute în documentele achiziției. Autoritatea anunță respectivele cerințe, precum și modul în care se poate obține accesul la documentele achiziției în cauză. |
25.2. |
Autoritatea contractantă furnizează, cât mai curând posibil, tuturor operatorilor economici interesați informații suplimentare legate de documentele achiziției, simultan și în scris.
Autoritatea contractantă nu este obligată să răspundă la cererile de informații suplimentare făcute cu mai puțin de șase zile lucrătoare înainte de termenul pentru primirea ofertelor. |
25.3. |
Autoritatea contractantă prelungește termenul pentru primirea ofertelor în cazul în care:
|
26. Termene în cazuri de urgență
26.1. |
Atunci când o urgență bine justificată face imposibilă respectarea termenelor minime prevăzute la punctele 24.2 și 24.3 pentru procedurile deschise sau restrânse, autoritatea contractantă poate stabili:
|
26.2. |
În situații urgente, termenul stabilit la punctul 25.2 al doilea paragraf și la punctul 25.3 litera (a) este de patru zile. |
27. Cataloage electronice
27.1. |
În cazul în care se impune utilizarea mijloacelor electronice de comunicare, autoritatea contractantă poate impune obligația ca ofertele să fie prezentate sub formă de cataloage electronice sau să includă un catalog electronic. |
27.2. |
Atunci când se acceptă sau se impune obligația ca ofertele să fie prezentate sub formă de cataloage electronice, autoritatea contractantă:
|
27.3. |
În cazul în care s-a încheiat un contract-cadru multiplu în urma prezentării de oferte sub formă de cataloage electronice, autoritatea contractantă poate prevedea ca reluarea procedurii concurențiale pentru contractele specifice să se realizeze pe baza cataloagelor actualizate, utilizând una dintre metodele următoare:
|
27.4. |
În cazul în care se utilizează metoda menționată la punctul 27.3 litera (b), autoritatea contractantă notifică contractanților data și ora la care intenționează să colecteze informațiile necesare pentru a constitui oferte adaptate la cerințele contractului specific în cauză și le oferă contractanților posibilitatea de a refuza această colectare de informații.
Autoritatea contractantă prevede o perioadă corespunzătoare de timp între notificare și colectarea efectivă a informațiilor. Înainte de atribuirea contractului specific, autoritatea contractantă prezintă informațiile colectate contractantului în cauză, pentru a-i da acestuia posibilitatea de a contesta sau confirma că oferta astfel constituită nu conține erori materiale. |
27.5. |
Autoritățile contractante pot atribui contracte pe baza unui sistem dinamic de achiziții solicitând ca ofertele să fie prezentate sub forma unui catalog electronic.
Autoritățile contractante pot, de asemenea, să atribuie contracte pe baza unui sistem dinamic de achiziții prin informarea candidaților cu privire la intenția lor de a colecta din cataloagele electronice care au fost deja depuse informațiile necesare pentru a constitui oferte adaptate la cerințele achiziției specifice în cauză. |
28. Deschiderea ofertelor și a cererilor de participare
28.1. |
În procedurile deschise, reprezentanții autorizați ai ofertanților pot participa la sesiunea de deschidere în persoană sau, dacă acest lucru este prevăzut în documentele achiziției, de la distanță, prin videoconferință. |
28.2. |
În cazul în care valoarea unui contract este egală sau mai mare decât pragurile menționate la articolul 178 alineatul (1), ordonatorul de credite competent numește o comisie de deschidere a ofertelor. Ordonatorul de credite poate elimina respectiva obligație, pe baza unei analize a riscurilor, atunci când procedura concurențială se reia în contextul unui contract-cadru, pentru anumite achiziții desfășurate în cadrul unui sistem dinamic de achiziții și în cazurile menționate la punctul 11.1 al doilea paragraf, cu excepția literelor (d) și (g) de la paragraful menționat.
Comisia de deschidere este formată din cel puțin două persoane, reprezentând cel puțin două entități organizaționale ale instituției Uniunii implicate care nu au nicio legătură ierarhică între ele. Pentru a evita eventualele conflicte de interese, persoanele în cauză sunt supuse obligațiilor prevăzute la articolul 61. În cazul reprezentanțelor sau al unităților locale prevăzute la articolul 153 sau izolate într-un stat membru, dacă nu există entități separate, nu se aplică cerința privind inexistența unei legături ierarhice între entitățile organizatorice. |
28.3. |
În cazul unei proceduri de achiziții lansate la nivel interinstituțional, comisia de deschidere este numită de ordonatorul de credite competent din instituția Uniunii responsabilă de procedura de achiziții. |
28.4. |
Autoritatea contractantă verifică și garantează integritatea ofertei inițiale, inclusiv a ofertei financiare și a dovezilor cu privire la data și ora primirii acesteia, astfel cum se prevede la articolul 152 alineatele (3) și (5), prin orice metodă corespunzătoare. |
28.5. |
În cadrul procedurilor deschise, în cazul în care contractul se atribuie pe baza metodelor care au în vedere prețul sau costul cel mai scăzut, în conformitate cu articolul 170 alineatul (4), prețurile menționate în ofertele care îndeplinesc cerințele se citesc cu voce tare. |
28.6. |
Procesul-verbal de deschidere a ofertelor primite se semnează de către persoana sau persoanele responsabile de deschidere sau de membri ai comisiei de deschidere. În procesul-verbal se identifică ofertele care respectă articolul 152, precum și pe cele care nu respectă aceste cerințe, și precizează motivele pentru care s-au respins ofertele, astfel cum se prevede la articolul 171 alineatul (4). Procesul-verbal respectiv poate fi semnat printr-un sistem electronic care oferă o identificare suficientă a semnatarului. |
29. Evaluarea ofertelor și a cererilor de participare
29.1. |
Ordonatorul de credite competent poate decide ca evaluarea și ierarhizarea ofertanților să fie realizată de comitetul de evaluare exclusiv pe baza criteriilor de atribuire și ca respectivele criterii de excludere și de selecție să fie evaluate prin alte mijloace adecvate care garantează absența conflictelor de interese. |
29.2. |
În cazul unei proceduri de achiziții lansate la nivel interinstituțional, comitetul de evaluare este numit de ordonatorul de credite competent al instituției Uniunii responsabile de procedura de achiziții. Componența comitetului de evaluare reflectă, pe cât posibil, caracterul interinstituțional al procedurii de achiziții. |
29.3. |
Cererile de participare și ofertele care sunt considerate adecvate conform punctului 11.2 și care nu sunt considerate neregulamentare conform punctului 12.2 sau inacceptabile conform punctului 12.3 sunt considerate admisibile. |
30. Rezultatele evaluării și decizia de atribuire
30.1. |
Rezultatul evaluării constă într-un raport de evaluare care conține propunerea de atribuire a contractului. Raportul de evaluare se datează și semnează de către persoana sau persoanele care au efectuat evaluarea sau de către membrii comitetului de evaluare. Raportul poate fi semnat printr-un sistem electronic care oferă o identificare suficientă a semnatarului.
În cazul în care comitetul de evaluare nu a fost însărcinat cu verificarea ofertelor pe baza criteriilor de excludere și de selecție, raportul de evaluare este semnat, de asemenea, de către persoanele cărora ordonatorul de credite competent le-a încredințat această responsabilitate. |
30.2. |
Raportul de evaluare conține următoarele informații:
|
30.3. |
În continuare, autoritatea contractantă adoptă o decizie de atribuire, prezentând unul dintre următoarele elemente:
|
30.4. |
Ordonatorul de credite poate să fuzioneze conținutul raportului de evaluare și al deciziei de atribuire într-un singur document și să îl semneze, în oricare dintre următoarele cazuri:
|
30.5. |
În cazul unei proceduri de achiziții lansate pe o bază interinstituțională, decizia menționată la punctul 30.3 este adoptată de către autoritatea contractantă responsabilă cu procedura de achiziții. |
31. Informații pentru candidați și ofertanți
31.1. |
Autoritatea contractantă comunică tuturor candidaților sau ofertanților, simultan și individual, prin mijloace electronice, deciziile adoptate în ceea ce privește rezultatul procedurii, cât mai curând posibil după una dintre următoarele etape:
Autoritatea contractantă precizează, pentru fiecare caz, motivele pentru care cererea de participare sau oferta nu a fost acceptată, precum și căile legale de atac disponibile. Atunci când îl informează pe ofertantul declarat câștigător, autoritatea contractantă precizează că decizia comunicată nu constituie un angajament din partea sa. În cazurile prevăzute la primul paragraf litera (a), notificarea se transmite numai ofertantului vizat în mod direct de decizie. În cazurile prevăzute la primul paragraf litera (b), notificările privind decizia luată pe baza criteriilor de excludere și de selecție într-un sistem dinamic de achiziții se trimit individual candidaților în cauză. |
31.2. |
Autoritatea contractantă comunică informațiile prevăzute la articolul 173 alineatul (3) cât mai curând posibil și, în orice caz, în termen de 15 zile de la primirea unei cereri scrise. În cazul în care atribuie contracte în nume propriu, autoritatea contractantă utilizează mijloace electronice. De asemenea, ofertantul poate să trimită cererea prin mijloace electronice. |
31.3. |
Atunci când autoritatea contractantă comunică prin mijloace electronice, se consideră că informațiile au fost primite de către candidați sau ofertanți dacă autoritatea contractantă poate demonstra că le-a trimis la adresa electronică menționată în ofertă sau în cererea de participare.
În acest caz, se consideră că informațiile au fost primite de candidat sau ofertant la data la care au fost expediate de către autoritatea contractantă. |
Capitolul 2
Dispoziții aplicabile contractelor atribuite de instituțiile Uniunii în nume propriu
32. Organismul central de achiziție
32.1. |
Un organism central de achiziție poate acționa:
|
32.2. |
Organismul central de achiziție efectuează toate procedurile de achiziție utilizând mijloace electronice de comunicare. |
33. Loturi
33.1. |
Ori de câte ori este adecvat, fezabil din punct de vedere tehnic și eficient din punctul de vedere al costurilor, contractele se atribuie sub formă de loturi separate în cadrul aceleiași proceduri. |
33.2. |
Atunci când obiectul unui contract este subdivizat în mai multe loturi, fiecare făcând obiectul unui contract individual, pentru evaluarea globală în temeiul pragului aplicabil se ia în considerare valoarea totală a tuturor loturilor.
Atunci când valoarea totală a tuturor loturilor este egală sau mai mare decât pragurile menționate la articolul 178 alineatul (1), fiecărui lot i se aplică articolul 166 alineatul (1) și articolele 167 și 168. |
33.3. |
În cazul în care un contract trebuie atribuit sub formă de loturi separate, ofertele sunt evaluate separat pentru fiecare lot. Dacă mai multe loturi sunt atribuite aceluiași ofertant, se poate semna un contract unic pentru toate aceste loturi. |
34. Aprovizionarea de la mai mulți furnizori
34.1. |
Achizițiile cu mai mulți furnizori pot fi utilizate numai în cazul în care este necesar să se evite dependența excesivă de un singur furnizor de produse, lucrări sau servicii critice sau în cazul în care este necesar ca servicii, produse sau lucrări identice sau cvasiidentice să fie prestate în paralel de contractanți diferiți. |
34.2 |
Atunci când se utilizează o achiziție cu mai mulți furnizori, contractele se atribuie în cadrul aceleiași proceduri. Pentru evaluarea globală în funcție de pragul aplicabil este luată în considerare valoarea totală a tuturor contractelor prevăzute cu obiect identic sau cvasiidentic.
În cazul în care valoarea totală a tuturor contractelor de atribuit este egală sau mai mare decât pragurile menționate la articolul 178 alineatul (1), fiecărui contract i se aplică articolul 166 alineatul (1) și articolele 167 și 168. |
34.3 |
Autoritatea contractantă indică în documentele achiziției numărul maxim de contracte de atribuit. Contractele care rezultă dintr-o achiziție cu mai mulți furnizori se atribuie în ordinea punctajelor obținute astfel cum se menționează la punctul 30.2 litera (e), și se semnează în aceeași ordine, cu excepția cazului în care există motive justificate în mod corespunzător pentru a se proceda altfel. |
35. Modalitățile de estimare a valorii unui contract
35.1. |
Pentru a determina măsurile de publicitate aplicabile prevăzute la articolul 166 alineatele (1) și (2) și pentru a alege procedura de achiziție, autoritatea contractantă estimează valoarea unui contract pe baza cuantumului total de plată care include orice formă de opțiuni și orice reînnoire.
Această estimare se face cel târziu în momentul în care autoritatea contractantă lansează procedura de achiziții. |
35.2. |
În cazul contractelor-cadru și al sistemelor dinamice de achiziții, valoarea care trebuie luată în calcul este valoarea maximă a tuturor contractelor avute în vedere pentru întreaga durată a contractului-cadru sau a sistemului dinamic de achiziții.
În cazul parteneriatelor pentru inovare, valoarea care trebuie luată în calcul este valoarea maximă estimată a activităților de cercetare și dezvoltare care urmează să aibă loc pe durata tuturor etapelor parteneriatului avut în vedere, precum și a lucrărilor, produselor sau serviciilor care urmează să fie achiziționate la sfârșitul parteneriatului avut în vedere. În cazul în care prevede plăți pentru candidați sau ofertanți, autoritatea contractantă ține seama de acestea la calcularea valorii estimate a contractului. |
35.3. |
Pentru contractele de achiziții de servicii se iau în considerare următoarele elemente:
|
35.4. |
În cazul contractelor de achiziții de servicii care nu precizează un preț total sau al contractelor de achiziții de produse care au ca obiect leasingul, închirierea în numele unui terț, închirierea sau cumpărarea de produse în rate, baza de calcul pentru valoarea estimată a contractului este:
|
35.5. |
În cazul contractelor de achiziții de servicii sau de produse care sunt atribuite periodic sau care urmează să fie reînnoite într-o perioadă determinată, calculul valorii estimate a contractului se bazează pe una dintre următoarele valori:
|
35.6. |
În cazul contractelor de achiziții de lucrări, se ține seama nu numai de valoarea lucrărilor, ci și de valoarea totală estimată a produselor și serviciilor care sunt necesare pentru executarea lucrărilor și pe care autoritatea contractantă le pune la dispoziția contractantului. |
35.7. |
În cazul contractelor de concesiune, valoarea este cifra totală de afaceri estimată a concesionarului generată pe durata contractului.
Valoarea se calculează utilizându-se o metodă obiectivă specificată în documentele achiziției, ținând seama în special de:
|
36. Perioada de așteptare dinaintea semnării contractului
36.1. |
Această perioadă începe de la una dintre datele următoare:
Dacă este necesar, autoritatea contractantă poate suspenda semnarea contractului în scopul efectuării unei analize suplimentare, în cazul în care acest lucru este justificat de solicitările sau observațiile formulate de candidații sau ofertanții necâștigători sau lezați sau de orice altă informație relevantă primită în perioada stabilită la articolul 178 alineatul (3). În caz de suspendare, toți candidații sau ofertanții sunt informați în termen de trei zile lucrătoare de la data deciziei de suspendare. În cazul în care contractul sau contractul-cadru nu poate fi semnat de ofertantul câștigător avut în vedere, autoritatea contractantă îl poate atribui ofertantului clasat pe locul doi. |
36.2. |
Termenul stabilit la punctul 36.1 nu se aplică în următoarele cazuri:
|
Capitolul 3
Achiziții în domeniul acțiunilor externe
37. Dispoziții speciale privind pragurile și modalitățile de atribuire a contractelor în domeniul acțiunilor externe
Punctul 2, cu excepția punctului 2.5, punctele 3, 4 și 6, punctul 12.1 litera (a) și literele (c)-(f), punctul 12.4, punctul 13.3, punctele 14 și 15, punctele 17.4-17.8, punctele 20.4 și 23.3, punctul 24, punctele 25.2 și 25.3, punctele 26, 28 și 29, cu excepția punctului 29.3, nu se aplică în cazul contractelor de achiziții publice încheiate de autoritățile contractante menționate la articolul 181 alineatul (2) sau în numele acestora. Punctele 32, 33 și 35 nu se aplică în cazul achizițiilor în domeniul acțiunilor externe. Punctul 36 se aplică achizițiilor în domeniul acțiunilor externe. În scopul punctului 36.1 al doilea paragraf, durata perioadei de așteptare este cea stabilită la articolul 181 alineatul (1).
Aplicarea dispozițiilor privind achizițiile din prezentul capitol, inclusiv privind controalele corespunzătoare care trebuie efectuate de ordonatorul de credite competent atunci când Comisia nu este autoritatea contractantă, face obiectul unei decizii a Comisiei.
38. Publicitatea
38.1. |
Dacă este cazul, anunțul de intenție pentru procedurile de ofertare în conformitate cu procedura restrânsă sau cu procedura deschisă, astfel cum se menționează la punctul 39.1 literele (a) și (b), se transmite Oficiului pentru Publicații prin mijloace electronice cât mai curând posibil. |
38.2. |
Anunțul de atribuire se trimite după semnarea contractului, cu excepția cazurilor în care, dacă este încă necesar, contractul a fost declarat secret sau executarea contractului trebuie să fie însoțită de măsuri speciale de securitate sau atunci când acest lucru este necesar pentru protecția intereselor esențiale ale Uniunii sau la cererea țării beneficiare și atunci când publicarea anunțului de acordare este considerată a fi inadecvată. |
39. Praguri și proceduri
39.1. |
Procedurile de achiziții în domeniul acțiunilor externe sunt următoarele:
|
39.2. |
În funcție de praguri, se utilizează următoarele proceduri de achiziții:
|
39.3. |
În cadrul procedurii restrânse menționate la punctul 39.1 litera (a), anunțul de participare precizează numărul de candidați care urmează să fie invitați să depună oferte. Pentru contractele de achiziții de servicii sunt invitați cel puțin patru candidați. Numărul candidaților cărora li se permite să depună oferte trebuie să fie suficient pentru a asigura o concurență reală.
În cazul în care numărul candidaților care îndeplinesc criteriile de selecție sau nivelurile minime de capacitate este inferior numărului minim, autoritatea contractantă îi poate invita să depună o ofertă numai pe acei candidați care îndeplinesc criteriile de depunere a unei oferte. |
39.4. |
În cadrul procedurii deschise locale menționate la punctul 39.1 litera (c), anunțul de participare se publică cel puțin în monitorul oficial al statului beneficiar sau într-o publicație echivalentă pentru invitațiile de participare la procedurile de ofertare locale. |
39.5. |
În cadrul procedurii competitive cu negociere menționate la punctul 39.1 litera (d), autoritatea contractantă întocmește o listă cu minimum trei ofertanți la alegere, fără publicarea unui anunț.
Ofertanții pentru procedura competitivă cu negociere pot fi aleși dintre cei înscriși pe o listă de vânzători, astfel cum se prevede la punctul 13.1 litera (b), care a beneficiat de publicitate printr-o cerere de exprimare a interesului. În cazul în care, în urma consultării ofertanților, autoritatea contractantă primește o singură ofertă valabilă din punct de vedere administrativ și tehnic, contractul poate fi atribuit cu condiția îndeplinirii criteriilor de atribuire. |
39.6. |
Pentru serviciile juridice care nu intră sub incidența punctului 11.1 al doilea paragraf litera (h), autoritățile contractante pot recurge la procedura simplificată, indiferent de valoarea estimată a contractului. |
40. Utilizarea procedurii de negociere pentru contractele de achiziții de servicii, de produse și de lucrări
40.1. |
Autoritățile contractante pot utiliza procedura de negociere pe baza unei singure oferte în următoarele cazuri:
|
40.2. |
În sensul punctului 11.1 al doilea paragraf litera (c), se consideră că operațiunile desfășurate în cadrul unei crize corespund testului de extremă urgență. Ordonatorul de credite delegat, dacă este cazul în colaborare cu ceilalți ordonatori de credite delegați implicați, constată existența unei situații de extremă urgență și își revizuiește periodic decizia, ținând cont de principiul bunei gestiuni financiare. |
40.3. |
Activitățile de natură instituțională menționate la punctul 40.1 litera (a) includ servicii direct legate de misiunea statutară a organismelor din sectorul public. |
41. Caietul de sarcini
Prin derogare de la punctul 16.3, pentru toate procedurile care implică o cerere de participare, caietul de sarcini poate fi împărțit în funcție de cele două etape ale procedurii, iar prima etapă poate conține doar informațiile menționate la punctul 16.3 literele (a) și (f).
42. Termenele pentru proceduri
42.1. |
Pentru contractele de achiziții de servicii, intervalul minim dintre ziua următoare datei de expediere a scrisorii de invitație de participare la procedura de ofertare și data-limită de primire a ofertelor este de 50 de zile. Cu toate acestea, în cazuri urgente se pot autoriza alte termene. |
42.2. |
Ofertanții pot adresa întrebări în scris înainte de data-limită pentru primirea ofertelor. Autoritatea contractantă transmite răspunsurile la întrebări înainte de data-limită pentru primirea ofertelor. |
42.3. |
În procedurile restrânse, termenul pentru primirea cererilor de participare este de cel puțin 30 de zile din ziua următoare datei la care s-a publicat anunțul de participare. Perioada dintre ziua următoare datei la care se expediază scrisoarea de invitație și data-limită de primire a ofertelor este de cel puțin 50 de zile. Cu toate acestea, în anumite cazuri excepționale, se pot autoriza și alte termene. |
42.4. |
În procedurile deschise, termenele pentru primirea ofertelor, calculate din ziua următoare datei la care se transmite anunțul de participare, sunt de cel puțin:
Cu toate acestea, în anumite cazuri excepționale, se pot autoriza și alte termene. |
42.5. |
În procedurile deschise locale, termenele pentru primirea ofertelor, calculate de la data publicării anunțului de participare, sunt de cel puțin:
Cu toate acestea, în anumite cazuri excepționale, se pot autoriza și alte termene. |
42.6. |
Pentru procedurile simplificate menționate la punctul 39.1 litera (d), candidații au la dispoziție cel puțin 30 de zile de la data expedierii scrisorii de invitație de participare la procedura de ofertare pentru a-și prezenta ofertele. |
(1) Directiva 77/249/CEE a Consiliului din 22 martie 1977 de facilitare a exercitării efective a libertății de a presta servicii de către avocați (JO L 78, 26.3.1977, p. 17).
(2) Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice (JO L 321, 17.12.2018, p. 36).
(3) Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale) (JO L 95, 15.4.2010, p. 1).
(4) Regulamentul (UE) 2023/2831 al Comisiei din 13 decembrie 2023 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis (JO L, 2023/2831, 15.12.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2023/2831/oj).
(5) Directiva (UE) 2019/882 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor (JO L 151, 7.6.2019, p. 70).
(6) Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerințelor de acreditare și de supraveghere a pieței în ceea ce privește comercializarea produselor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 339/93 (JO L 218, 13.8.2008, p. 30).
(7) Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 761/2001 și a Deciziilor 2001/681/CE și 2006/193/CE ale Comisiei (JO L 342, 22.12.2009, p. 1).
ANEXA II
TABEL DE CORESPONDENȚĂ
Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 |
Prezentul regulament |
Articolul 1 |
Articolul 1 |
Articolul 2 |
Articolul 2 |
Articolul 3 |
Articolul 3 |
Articolul 4 |
Articolul 4 |
Articolul 5 |
Articolul 5 |
Articolul 6 |
Articolul 6 alineatul (1) |
Articolul 7 |
Articolul 7 |
Articolul 8 |
Articolul 8 |
Articolul 9 |
Articolul 9 |
Articolul 10 |
Articolul 10 |
Articolul 10 alineatul (3) |
Articolul 10 alineatul (4) |
Articolul 10 alineatul (4) |
Articolul 10 alineatul (5) |
Articolul 10 alineatul (5) |
Articolul 10 alineatul (6) |
Articolul 11 |
Articolul 11 |
Articolul 12 |
Articolul 12 |
Articolul 13 |
Articolul 13 |
Articolul 14 |
Articolul 14 |
Articolul 15 |
Articolul 15 |
Articolul 15 alineatul (2) litera (a) |
— |
Articolul 15 alineatul (2) litera (b) |
— |
Articolul 16 |
Articolul 16 |
Articolul 17 |
Articolul 17 |
Articolul 18 |
Articolul 18 |
Articolul 19 |
Articolul 19 |
Articolul 20 |
Articolul 20 |
Articolul 21 |
Articolul 21 |
Articolul 21 alineatul (2) litera (a) punctul (i) |
— |
Articolul 21 alineatul (2) litera (a) punctul (ii) |
— |
Articolul 22 |
Articolul 22 |
Articolul 23 |
Articolul 23 |
Articolul 24 |
Articolul 24 |
Articolul 25 |
Articolul 25 |
Articolul 26 |
Articolul 26 |
Articolul 27 |
Articolul 27 |
Articolul 28 |
Articolul 28 |
Articolul 29 |
Articolul 29 |
Articolul 30 |
Articolul 30 |
Articolul 31 |
Articolul 31 |
Articolul 32 |
Articolul 32 |
Articolul 33 |
Articolul 33 |
Articolul 34 |
Articolul 34 |
Articolul 35 |
Articolul 35 |
Articolul 36 |
Articolul 36 |
Articolul 36 alineatul (3) litera (c) |
— |
Articolul 36 alineatul (3) litera (d) |
Articolul 36 alineatul (3) litera (c) |
Articolul 36 alineatul (3) litera (e) |
Articolul 36 alineatul (3) litera (d) |
Articolul 36 alineatul (3) litera (f) |
Articolul 36 alineatul (3) litera (e) |
Articolul 36 alineatul (3) litera (g) |
Articolul 36 alineatul (3) litera (f) |
Articolul 37 |
Articolul 37 |
Articolul 38 |
Articolul 38 |
Articolul 38 alineatul (6) |
Articolul 38 alineatul (7) |
Articolul 39 |
Articolul 39 |
Articolul 40 |
Articolul 40 |
Articolul 41 |
Articolul 41 |
Articolul 41 alineatul (5) litera (g) |
Articolul 217 alineatul (2) |
Articolul 41 alineatul (5) litera (i) |
Articolul 217 alineatul (2) |
Articolul 41 alineatul (5) litera (j) |
Articolul 256 |
Articolul 41 alineatul (8) |
— |
Articolul 41 alineatul (9) |
Articolul 41 alineatul (8) |
Articolul 41 alineatul (10) |
Articolul 41 alineatul (9) |
Articolul 41 alineatul (11) |
Articolul 41 alineatul (10) |
Articolul 42 |
Articolul 42 |
Articolul 43 |
Articolul 43 |
Articolul 44 |
Articolul 44 |
Articolul 45 |
Articolul 45 |
Articolul 46 |
Articolul 46 |
Articolul 47 |
Articolul 47 |
Articolul 48 |
Articolul 48 |
Articolul 48 alineatul (2) |
Articolul 48 alineatul (3) |
Articolul 49 |
Articolul 49 |
Articolul 50 |
Articolul 50 |
Articolul 51 |
Articolul 51 |
Articolul 52 |
Articolul 52 |
Articolul 53 |
Articolul 53 |
Articolul 54 |
Articolul 54 |
Articolul 55 |
Articolul 55 |
Articolul 56 |
Articolul 56 |
Articolul 57 |
Articolul 57 |
Articolul 58 |
Articolul 58 |
Articolul 59 |
Articolul 59 |
Articolul 60 |
Articolul 60 |
Articolul 61 |
Articolul 61 |
Articolul 62 |
Articolul 62 |
Articolul 63 |
Articolul 63 |
Articolul 64 |
Articolul 64 |
Articolul 65 |
Articolul 65 |
Articolul 66 |
Articolul 66 |
Articolul 67 |
Articolul 67 |
Articolul 68 |
Articolul 68 |
Articolul 69 |
Articolul 69 |
Articolul 70 |
Articolul 70 |
Articolul 71 |
Articolul 71 |
Articolul 72 |
Articolul 72 |
Articolul 73 |
Articolul 73 |
Articolul 74 |
Articolul 74 |
Articolul 75 |
Articolul 75 |
Articolul 76 |
Articolul 76 |
Articolul 77 |
Articolul 77 |
Articolul 78 |
Articolul 78 |
Articolul 79 |
Articolul 79 |
Articolul 80 |
Articolul 80 |
Articolul 81 |
Articolul 81 |
Articolul 82 |
Articolul 82 |
Articolul 83 |
Articolul 83 |
Articolul 84 |
Articolul 84 |
Articolul 85 |
Articolul 85 |
Articolul 86 |
Articolul 86 |
Articolul 87 |
Articolul 87 |
Articolul 88 |
Articolul 88 |
Articolul 88 alineatul (1) |
Articolul 88 alineatul (2) |
Articolul 88 alineatul (2) |
— |
Articolul 89 |
Articolul 89 |
Articolul 89 alineatul (2) |
— |
Articolul 89 alineatul (3) |
— |
Articolul 89 alineatul (5) |
Articolul 89 alineatul (3) |
Articolul 89 alineatul (6) |
Articolul 89 alineatul (4) |
Articolul 90 |
Articolul 90 |
Articolul 91 |
Articolul 91 |
Articolul 92 |
Articolul 92 |
Articolul 93 |
Articolul 93 |
Articolul 94 |
Articolul 94 |
Articolul 95 |
Articolul 95 |
Articolul 96 |
Articolul 96 |
Articolul 97 |
Articolul 97 |
Articolul 98 |
Articolul 98 |
Articolul 99 |
Articolul 99 |
Articolul 100 |
Articolul 100 |
Articolul 101 |
Articolul 101 |
Articolul 102 |
Articolul 102 |
Articolul 103 |
Articolul 103 |
Articolul 104 |
Articolul 104 |
Articolul 105 |
Articolul 105 |
Articolul 106 |
Articolul 106 |
Articolul 107 |
Articolul 107 |
Articolul 108 |
Articolul 108 |
Articolul 109 |
Articolul 109 |
Articolul 110 |
Articolul 110 |
Articolul 111 |
Articolul 111 |
Articolul 112 |
Articolul 112 |
Articolul 113 |
Articolul 113 |
Articolul 114 |
Articolul 114 |
Articolul 115 |
Articolul 115 |
Articolul 116 |
Articolul 116 |
Articolul 117 |
Articolul 117 |
Articolul 118 |
Articolul 118 |
Articolul 119 |
Articolul 119 |
Articolul 120 |
Articolul 120 |
Articolul 121 |
Articolul 121 |
Articolul 122 |
Articolul 122 |
Articolul 123 |
Articolul 123 |
Articolul 124 |
Articolul 124 |
Articolul 125 |
Articolul 125 |
Articolul 126 |
Articolul 126 |
Articolul 127 |
Articolul 127 |
Articolul 128 |
Articolul 128 |
Articolul 129 |
Articolul 129 |
Articolul 130 |
Articolul 131 |
Articolul 131 |
Articolul 132 |
Articolul 132 |
Articolul 133 |
Articolul 133 |
Articolul 134 |
Articolul 134 |
Articolul 135 |
Articolul 135 |
Articolul 137 |
Articolul 135 alineatul (3) |
Articolul 137 alineatul (4) |
Articolul 135 alineatul (4) |
Articolul 137 alineatul (5) |
Articolul 136 |
Articolul 138 |
Articolul 136 alineatul (2) |
Articolul 138 alineatul (3) |
Articolul 136 alineatul (3) |
Articolul 138 alineatul (4) |
Articolul 136 alineatul (4) |
Articolul 138 alineatul (5) |
Articolul 136 alineatul (5) |
Articolul 138 alineatul (7) |
Articolul 136 alineatul (6) |
Articolul 138 alineatul (9) |
Articolul 136 alineatul (7) |
Articolul 138 alineatul (10) |
Articolul 136 alineatul (8) |
Articolul 138 alineatul (11) |
Articolul 136 alineatul (9) |
Articolul 138 alineatul (12) |
Articolul 137 |
Articolul 139 |
Articolul 138 |
Articolul 140 |
Articolul 139 |
Articolul 141 |
Articolul 140 |
Articolul 142 |
Articolul 141 |
Articolul 143 |
Articolul 142 |
Articolul 144 |
Articolul 143 |
Articolul 145 |
Articolul 143 alineatul (2) litera (b) |
Articolul 145 alineatul (2) litera (c) |
Articolul 143 alineatul (2) litera (c) |
Articolul 145 alineatul (2) litera (d) |
Articolul 144 |
Articolul 147 |
Articolul 145 |
Articolul 148 |
Articolul 146 |
Articolul 149 |
Articolul 147 |
Articolul 150 |
Articolul 148 |
Articolul 151 |
Articolul 148 alineatul (3) |
Articolul 151 alineatul (4) |
Articolul 149 |
Articolul 152 |
Articolul 149 alineatul (7) |
Articolul 152 alineatul (8) |
Articolul 150 |
Articolul 153 |
Articolul 151 |
Articolul 154 |
Articolul 152 |
Articolul 155 |
Articolul 153 |
Articolul 156 |
Articolul 154 |
Articolul 157 |
Articolul 154 alineatul (6) |
Articolul 157 alineatul (7) |
Articolul 154 alineatul (7) |
Articolul 157 alineatul (8) |
Articolul 155 |
Articolul 158 |
Articolul 155 alineatul (5) |
Articolul 157 alineatul (6) |
Articolul 155 alineatul (6) |
Articolul 158 alineatul (7) |
Articolul 155 alineatul (7) |
Articolul 158 alineatul (8) |
Articolul 155 alineatul (8) |
Articolul 158 alineatul (9) |
Articolul 156 |
Articolul 159 |
Articolul 157 |
Articolul 160 |
Articolul 158 |
Articolul 161 |
Articolul 159 |
Articolul 162 |
Articolul 160 |
Articolul 163 |
Articolul 161 |
Articolul 164 |
Articolul 162 |
Articolul 165 |
Articolul 163 |
Articolul 166 |
Articolul 164 |
Articolul 167 |
Articolul 165 |
Articolul 168 |
Articolul 166 |
Articolul 169 |
Articolul 167 |
Articolul 170 |
Articolul 168 |
Articolul 171 |
Articolul 169 |
Articolul 172 |
Articolul 170 |
Articolul 173 |
Articolul 171 |
Articolul 174 |
Articolul 172 |
Articolul 175 |
Articolul 173 |
Articolul 176 |
Articolul 174 |
Articolul 177 |
Articolul 175 |
Articolul 178 |
Articolul 176 |
Articolul 179 |
Articolul 177 |
Articolul 180 |
Articolul 178 |
Articolul 181 |
Articolul 179 |
Articolul 182 |
Articolul 180 |
Articolul 183 |
Articolul 181 |
Articolul 184 |
Articolul 182 |
Articolul 185 |
Articolul 183 |
Articolul 186 |
Articolul 183 alineatul (5) |
— |
Articolul 184 |
Articolul 187 |
Articolul 185 |
Articolul 188 |
Articolul 186 |
Articolul 189 |
Articolul 187 |
Articolul 190 |
Articolul 188 |
Articolul 191 |
Articolul 189 |
Articolul 192 |
Articolul 190 |
Articolul 193 |
Articolul 191 |
Articolul 194 |
Articolul 192 |
Articolul 195 |
Articolul 193 |
Articolul 196 |
Articolul 194 |
Articolul 197 |
Articolul 195 |
Articolul 198 |
Articolul 196 |
Articolul 199 |
Articolul 197 |
Articolul 200 |
Articolul 198 |
Articolul 201 |
Articolul 199 |
Articolul 202 |
Articolul 200 |
Articolul 203 |
Articolul 201 |
Articolul 204 |
Articolul 202 |
Articolul 205 |
Articolul 203 |
Articolul 206 |
Articolul 204 |
Articolul 207 |
Articolul 205 |
Articolul 208 |
Articolul 206 |
Articolul 209 |
Articolul 207 |
Articolul 210 |
Articolul 208 |
Articolul 211 |
Articolul 208 alineatul (3) |
Articolul 211 alineatul (4) |
Articolul 208 alineatul (4) |
Articolul 211 alineatul (5) |
Articolul 208 alineatul (5) |
Articolul 211 alineatul (6) |
Articolul 209 |
Articolul 212 |
Articolul 210 |
Articolul 213 |
Articolul 211 |
Articolul 214 |
Articolul 212 |
Articolul 215 |
Articolul 213 |
Articolul 216 |
Articolul 214 |
Articolul 217 |
Articolul 215 |
Articolul 218 |
Articolul 215 alineatul (2) |
— |
Articolul 215 alineatul (3) |
Articolul 218 alineatul (2) |
Articolul 215 alineatul (4) |
Articolul 218 alineatul (3) |
Articolul 215 alineatul (5) |
Articolul 218 alineatul (4) |
Articolul 215 alineatul (6) |
Articolul 218 alineatul (5) |
Articolul 215 alineatul (7) |
Articolul 218 alineatul (6) |
Articolul 216 |
Articolul 219 |
Articolul 217 |
Articolul 220 |
Articolul 218 |
Articolul 221 |
Articolul 219 |
Articolul 222 |
Articolul 220 |
Articolul 223 |
Articolul 220 alineatul (2) |
— |
Articolul 220 alineatul (3) |
Articolul 223 alineatul (2) |
Articolul 220 alineatul (4) |
Articolul 223 alineatul (3) |
Articolul 220 alineatul (5) |
Articolul 223 alineatul (4) |
Articolul 220 alineatul (6) |
Articolul 223 alineatul (5) |
Articolul 220 alineatul (7) |
— |
Articolul 220a |
Articolul 224 |
Articolul 221 |
Articolul 225 |
Articolul 222 |
Articolul 226 |
Articolul 223 |
Articolul 227 |
Articolul 224 |
Articolul 228 |
Articolul 225 |
Articolul 229 |
Articolul 226 |
Articolul 230 |
Articolul 227 |
Articolul 231 |
Articolul 228 |
Articolul 232 |
Articolul 229 |
Articolul 233 |
Articolul 230 |
Articolul 234 |
Articolul 231 |
Articolul 235 |
Articolul 231 alineatul (3) |
— |
Articolul 232 |
Articolul 236 |
Articolul 233 |
Articolul 237 |
Articolul 234 |
Articolul 238 |
Articolul 235 |
Articolul 239 |
Articolul 236 |
Articolul 241 |
Articolul 237 |
Articolul 242 |
Articolul 237 alineatul (2) |
— |
Articolul 237 alineatul (3) |
Articolul 237 alineatul (2) |
Articolul 237 alineatul (4) |
Articolul 237 alineatul (3) |
Articolul 237 alineatul (5) |
Articolul 237 alineatul (7) |
Articolul 238 |
Articolul 243 |
Articolul 239 |
Articolul 245 |
Articolul 240 |
Articolul 246 |
Articolul 241 |
Articolul 247 |
Articolul 242 |
Articolul 248 |
Articolul 243 |
Articolul 249 |
Articolul 244 |
Articolul 250 |
Articolul 245 |
Articolul 251 |
Articolul 246 |
Articolul 252 |
Articolul 247 |
Articolul 253 |
Articolul 248 |
Articolul 254 |
Articolul 249 |
Articolul 255 |
Articolul 250 |
Articolul 256 |
Articolul 251 |
Articolul 257 |
Articolul 252 |
Articolul 258 |
Articolul 253 |
Articolul 259 |
Articolul 254 |
Articolul 260 |
Articolul 255 |
Articolul 261 |
Articolul 256 |
Articolul 262 |
Articolul 257 |
Articolul 263 |
Articolul 258 |
Articolul 264 |
Articolul 259 |
Articolul 265 |
Articolul 260 |
Articolul 266 |
Articolul 261 |
Articolul 267 |
Articolul 262 |
Articolul 268 |
Articolul 263 |
Articolul 269 |
Articolul 264 |
Articolul 270 |
Articolul 265 |
Articolul 271 |
Articolul 266 |
Articolul 272 |
Articolul 267 |
Articolul 273 |
Articolul 268 |
Articolul 274 |
Articolul 269 |
Articolul 275 |
Articolul 270 |
— |
Articolul 271 |
— |
Articolul 272 |
— |
Articolul 273 |
— |
Articolul 274 |
— |
Articolul 275 |
— |
Articolul 276 |
— |
Articolul 277 |
— |
Articolul 278 |
— |
Articolul 279 alineatul (1) |
Articolul 277 alineatul (3) |
Articolul 279 alineatul (2) |
— |
Articolul 279 alineatul (3) |
Articolul 277 alineatul (4) |
Articolul 279 alineatul (4) |
— |
Articolul 280 |
Articolul 278 |
Articolul 281 alineatul (1) |
Articolul 279 primul paragraf |
Articolul 281 alineatul (2) |
— |
Articolul 281 alineatul (3) |
Articolul 279 al doilea paragraf |
Articolul 282 alineatul (1) |
Articolul 280 primul paragraf |
Articolul 282 alineatul (2) |
Articolul 280 al doilea paragraf |
Articolul 282 alineatul (3) |
— |
ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2024/2509/oj
ISSN 1977-0782 (electronic edition)