(1)

Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (3) trebuie să facă obiectul mai multor modificări. Este necesar, din motive de claritate și securitate juridică, să se procedeze la reformarea respectivului regulament.

(2)

Prezentul regulament prevede normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (denumit în continuare „bugetul”) în înțelesul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și nu reglementează și nu afectează punerea în aplicare a măsurilor restrictive adoptate în temeiul TFUE și al Tratatului privind Uniunea Europeană (TUE), inclusiv în cadrul execuției bugetului Uniunii.

(3)

Ținând seama de experiența dobândită în ceea ce privește punerea în aplicare a normelor financiare aplicabile bugetului și în urma adoptării Regulamentului (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului (4), ar trebui să fie efectuate anumite modificări specifice pentru a alinia normele financiare respective la noul cadru juridic, pentru a le adapta la nevoile de gestionare eficientă a crizelor și pentru a spori protecția intereselor financiare ale Uniunii. În plus, ar trebui să fie efectuate simplificări specifice, actualizări tehnice și corecții.

(4)

În urma adoptării Regulamentului (UE, Euratom) 2020/2093, trimiterile la actele de bază ar trebui să fie înlocuite, iar trimiterile la Decizia (UE, Euratom) 2020/2053 a Consiliului (5), la Regulamentul (UE, Euratom) 2021/768 al Consiliului (6) și la Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii (7), ar trebui să fie adăugate la trimiterile utilizate în întregul regulament.

(5)

Din motive de claritate, toate trimiterile la Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (8), care a fost abrogat, ar trebui să fie înlocuite cu trimiteri la Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (9).

(6)

Din motive de securitate juridică, ar trebui să fie corectate o serie de trimiteri încrucișate.

(7)

Este necesar să se reflecte mai bine natura specifică și funcționarea provizionării datoriilor financiare și a garanțiilor bugetare. Anumite definiții și norme privind garanțiile bugetare, angajamentele bugetare, angajamentele juridice, creditele de plată, destinatarii și publicarea informațiilor privind destinatarii ar trebui, prin urmare, să fie ajustate. Ar trebui să fie adăugată o definiție a fazei de constituire de provizioane pentru datoriile financiare. În plus, definițiile ar trebui să fie actualizate, în special pentru a reflecta modificările aduse normelor privind achizițiile și introducerea unor norme privind donațiile nefinanciare.

(8)

Pentru a spori transparența în ceea ce privește beneficiarii fondurilor Uniunii care sunt organizații neguvernamentale, ar trebui să fie introdusă o definiție a organizațiilor neguvernamentale, care să prevadă criterii de identificare a acestora. În plus, solicitanții de granturi ar trebui să își declare statutul juridic, indicându-se inclusiv dacă aceștia sunt organizații neguvernamentale.

(9)

În prezentul regulament ar trebui să fie introdusă o trimitere la regimul general de condiționalitate pentru protecția bugetului prevăzut în Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului (10). Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 este o componentă esențială a cadrului juridic pentru execuția bugetului.

(10)

Este esențial ca, în cadrul execuției bugetului, statele membre și Comisia să asigure respectarea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și a valorilor Uniunii consacrate la articolul 2 din TUE.

(11)

Prezentul regulament ar trebui să le permită ordonatorilor de credite, dacă este relevant în conformitate cu normele sectoriale, să adopte măsuri adecvate și să întreprindă acțiuni pentru a proteja bugetul, de exemplu prin suspendarea plăților, în cazurile în care punerea în aplicare de către un stat membru a unei acțiuni finanțate din fonduri ale Uniunii este afectată de nerespectarea de către statul membru respectiv a valorilor relevante ale Uniunii și a drepturilor fundamentale.

(12)

Principiile bugetare fundamentale ar trebui să fie menținute. Derogările existente de la aceste principii pentru anumite domenii, cum ar fi cercetarea, acțiunile externe și fondurile structurale, ar trebui să fie revizuite și simplificate cât mai mult posibil, ținându-se cont de pertinența lor continuă, valoarea lor adăugată pentru buget și sarcina pe care o impun părților interesate.

(13)

Normele privind reportarea creditelor ar trebui să fie prezentate mai clar și ar trebui să fie făcută o distincție între reportările automate și cele neautomate. Instituțiile vizate ale Uniunii ar trebui să furnizeze informații Parlamentului European și Consiliului cu privire atât la reportările automate, cât și la cele neautomate.

(14)

Reportarea și utilizarea veniturilor alocate externe pentru programul sau acțiunea următoare ar trebui să fie permise în vederea utilizării eficiente a acestor fonduri. Veniturile alocate interne ar trebui să poată fi reportate numai în exercițiul financiar următor, în absența unor dispoziții contrare în prezentul regulament.

(15)

În urma adoptării Regulamentului (UE, Euratom) 2020/2093 și a actelor conexe de bază, ar trebui să fie încorporate în prezentul regulament anumite norme referitoare la principiile bugetare, în special în ceea ce privește anularea și reportarea, dezangajările și reconstituirea creditelor corespunzătoare dezangajărilor, prevăzute în Regulamentele (UE) 2021/1060 (11) și (UE) 2021/2116 (12) ale Parlamentului European și ale Consiliului.

(16)

În ceea ce privește veniturile alocate interne, ar trebui să fie permisă finanțarea proiectelor imobiliare noi cu veniturile din închirieri și vânzarea de clădiri. În acest scop, aceste venituri ar trebui să fie considerate drept venituri alocate interne care pot fi reportate până în momentul în care sunt utilizate pe deplin.

(17)

În scopul simplificării și pentru a alinia mai bine calendarul contribuțiilor din partea statelor membre la nevoile de plată corespunzătoare, toate contribuțiile financiare suplimentare din partea statelor membre la acțiunile și programele Uniunii, inclusiv contribuțiile voluntare, ar trebui să facă obiectul aceluiași tratament și să fie considerate venituri alocate externe.

(18)

Pentru a spori transparența și vizibilitatea în prezentarea veniturilor alocate, menținând totodată substanța informațiilor furnizate anterior, informații detaliate privind cuantumul estimat al veniturilor alocate interne și externe care urmează să fie primite, precum și alocarea prevăzută pentru liniile bugetare relevante ar trebui să fie furnizate într-o anexă, care să facă parte integrantă din buget. În plus, este oportun să se clarifice cerințele de raportare privind execuția veniturilor alocate interne și externe în anul precedent. Acest lucru va garanta că toate informațiile despre execuția veniturilor alocate și previziunile privind veniturile alocate care urmează să fie primite sunt prezentate într-un mod clar și accesibil.

(19)

Normele privind transferurile care fac obiectul unor dispoziții speciale ar trebui să fie actualizate pentru a ține seama de Rezerva pentru solidaritate și ajutoare de urgență instituită în temeiul Regulamentului (UE, Euratom) 2020/2093. În plus, ar trebui să fie efectuate ajustări pentru a reflecta faptul că nu mai sunt necesare proiecte de bugete rectificative pentru mobilizarea rezervei pentru solidaritate și ajutoare de urgență.

(20)

Instituțiile Uniunii ar trebui să poată accepta orice donație în favoarea Uniunii.

(21)

Pentru a permite o reacție rapidă în circumstanțe excepționale, Comisia ar trebui să poată accepta donații în natură, indiferent de valoarea lor, în cazul în care donațiile respective sunt destinate ajutorului umanitar, sprijinului de urgență, protecției civile sau ajutoarelor pentru gestionarea crizelor. Pentru a asigura garanții adecvate, Comisia ar trebui să accepte astfel de donații numai în cazul în care acceptarea este conformă cu principiile bunei gestiuni financiare și transparenței, nu generează conflicte de interese, nu afectează imaginea Uniunii și nu afectează sau nu riscă să afecteze securitatea sau ordinea publică a Uniunii sau a statelor membre. Donatorul nu ar trebui să se afle, în momentul acceptării, într-una dintre situațiile de excludere din cadrul sistemului de detectare timpurie și de excludere și nu ar trebui să fie înregistrat ca fiind exclus în baza de date corespunzătoare. În cazul în care Comisia acceptă o donație, ordonatorul de credite competent ar trebui să furnizeze informații cu privire la astfel de cazuri în raportul său anual de activitate.

(22)

Ar trebui să fie introdusă o dispoziție pentru a permite unei persoane juridice să sponsorizeze în natură un eveniment sau o activitate în scopuri de promovare sau de responsabilitate socială a întreprinderilor.

(23)

Conceptul de performanță în ceea ce privește bugetul ar trebui să fie clarificat. Performanța ar trebui să fie legată de aplicarea directă a principiului bunei gestiuni financiare. De asemenea, ar trebui să fie definit principiul bunei gestiuni financiare și ar trebui să fie stabilită o legătură între obiectivele stabilite și indicatorii de performanță, rezultate și economie, eficiență și eficacitate în utilizarea creditelor. Din motive de securitate juridică, evitând totodată conflictele cu cadrele de performanță existente ale diferitelor programe, ar trebui să fie definită terminologia legată de performanță, în special realizările și rezultatele.

(24)

În lumina obiectivului orizontal de integrare a dimensiunii de gen, a obiectivelor pentru monitorizarea cheltuielilor și performanței de mediu și a cheltuielilor care contribuie la stoparea și inversarea declinului biodiversității, ar trebui să fie introduși indicatori de performanță specifici pentru buget pentru a urmări cheltuielile pentru egalitatea de gen, precum și pentru atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea și pentru protecția biodiversității. Astfel de indicatori ar trebui să fie conciși și proporționali, să evite suprapunerile, să aibă un număr limitat și nu ar trebui să genereze o sarcină administrativă excesivă. Aceștia ar trebui să se bazeze pe o metodologie eficace, transparentă și cuprinzătoare și, după caz, pe dovezi științifice recunoscute la scară largă. După caz, datele colectate în legătură cu astfel de indicatori ar trebui să fie defalcate în funcție de gen și ar trebui să fie colectate într-un mod care să permită agregarea lor în toate programele relevante.

(25)

Având în vedere importanța abordării provocărilor climatice și de mediu și pentru a se asigura că execuția bugetară contribuie la realizarea Pactului verde european astfel cum se menționează în comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 privind Pactul verde european, a obiectivelor Uniunii în materie de climă și energie și a neutralității climatice până în 2050, conceptul de performanță în ceea ce privește bugetul ar trebui să fie extins pentru a include punerea în aplicare a programelor și a activităților într-un mod sustenabil, ceea ce nu ar împiedica realizarea obiectivelor de mediu privind atenuarea schimbărilor climatice, adaptarea la schimbările climatice, utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și marine, tranziția către o economie circulară, prevenirea și controlul poluării, precum și protejarea și refacerea biodiversității și a ecosistemelor.

(26)

Este important să se promoveze drepturile sociale și condițiile de muncă și de încadrare echitabile, în conformitate cu Pilonul european al drepturilor sociale și cu articolul 9 din TFUE. Dacă este fezabil și adecvat, atunci când pun în aplicare programe și activități finanțate de buget, Comisia și statele membre ar trebui să respecte dreptul intern, dreptul Uniunii, convențiile Organizației Internaționale a Muncii (OIM) și contractele colective de muncă care sunt aplicabile și relevante.

(27)

În conformitate cu Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (13), legislația Uniunii ar trebui să fie de înaltă calitate și ar trebui să se concentreze pe domeniile în care are cea mai mare valoare adăugată pentru cetățeni și este cât mai eficace și eficientă cu putință în realizarea obiectivelor comune de politică ale Uniunii. Evaluarea programelor de cheltuieli existente și a celor noi, precum și a activităților existente și noi care presupun cheltuieli semnificative poate contribui la atingerea respectivelor obiective.

(28)

Pentru a pune în aplicare angajamentul Comisiei de a fi digitală în mod implicit și de a promova controale și audituri mai eficiente și calitative prin creșterea nivelului de încredere, concomitent cu reducerea costurilor, este oportun să se introducă o trimitere explicită la utilizarea instrumentelor digitale și a tehnologiilor emergente, cum ar fi învățarea automată, automatizarea proceselor robotizate, extragerea datelor și inteligența artificială.

(29)

Pentru a spori protecția bugetului împotriva neregulilor, inclusiv a fraudei, corupției, conflictelor de interese și a dublei finanțări, ar trebui să fie introduse măsuri standardizate de colectare, comparare și agregare a informațiilor privind destinatarii fondurilor din partea Uniunii. În special, pentru a preveni, a detecta, a investiga și a corecta în mod eficace fraudele sau pentru a remedia neregulile, este necesar să se poată identifica persoanele fizice care sunt beneficiarii finali, direcți sau indirecți, ai finanțării din partea Uniunii sau ai utilizării abuzive a acestor fonduri. Înregistrarea și stocarea electronică a datelor privind destinatarii fondurilor din partea Uniunii, inclusiv privind beneficiarii reali ai acesteia, în sensul definiției de la articolul 3 alineatul (6) din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului (14), precum și punerea periodică la dispoziție a acestor date într-un sistem unic de informare și monitorizare integrat și interoperabil, care va cuprinde un instrument unic de extragere a datelor și de evaluare a riscurilor (denumit în continuare „sistemul informatic unic integrat”), pus la dispoziție de Comisie ar trebui să faciliteze evaluarea riscurilor în scopul selectării, atribuirii, gestiunii financiare, monitorizării, investigării, controlului și auditului și să contribuie la prevenirea, depistarea, corectarea și monitorizarea eficace a neregulilor, inclusiv a fraudei, corupției, conflictelor de interese și a dublei finanțări. Normele referitoare la înregistrarea, stocarea, transferul și prelucrarea datelor ar trebui să fie conforme cu normele aplicabile privind protecția datelor. Sistemul informatic unic integrat ar trebui să fie dezvoltat în vederea evitării dublei raportări și a reducerii sarcinii administrative pentru statele membre și pentru alte entități de punere în aplicare. Comisia ar trebui să acționeze ca operator și să fie responsabilă de dezvoltarea, gestionarea și supravegherea sistemului informatic unic integrat. Statele membre, organismele de investigare, de control și de audit ale Uniunii, inclusiv Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), Curtea de Conturi și Parchetul European (EPPO) ar trebui să aibă acces la datele respective în cadrul exercitării competențelor care le revin. Un astfel de acces ar trebui să respecte principiul necesității și al proporționalității. Datele disponibile prin intermediul sistemului informatic unic integrat ar trebui să fie puse la dispoziția Parlamentului European și a Consiliului, de la caz la caz, în măsura în care acest lucru este necesar și proporțional cu exercitarea competențelor care le revin acestora, în contextul procedurii de descărcare de gestiune pentru Comisie.

(30)

Sistemul informatic unic integrat ar trebui să se bazeze pe interoperabilitate, permițând ca informațiile și datele actualizate privind destinatarii fondurilor Uniunii să fie extrase din sistemul respectiv și transferate în acesta în mod automat, în timp real, atunci când este fezabil, utilizând, printre altele, bazele de date naționale relevante, sistemele interne ale organismelor și autorităților naționale relevante, ale autorităților de gestionare și de plată, bazele de date naționale privind achizițiile publice, datele disponibile public și datele din alte baze de date ale Comisiei, asigurând astfel caracterul exhaustiv și integralitatea informațiilor și datelor.

(31)

Sistemul informatic unic integrat ar trebui să fie conceput și pus în aplicare astfel încât să permită agregarea informațiilor relevante privind aceiași destinatari în cadrul diferitelor programe de finanțare ale Uniunii. Acesta ar trebui să utilizeze numai indicatori de risc obiectivi, proporționali, necesari pentru evaluarea riscurilor, precum și bazați pe surse fiabile de date și informații actualizate, în timp real dacă este fezabil. Sistemul informatic unic integrat ar trebui să fie conceput pentru a fi utilizat în conformitate cu principiile generale de protecție a datelor, inclusiv reducerea la minimum a datelor și limitarea stocării acestora, aplicabile prelucrării datelor cu caracter personal.

(32)

Pentru a se asigura că funcțiile sistemului informatic unic integrat rămân la un standard ridicat, ar trebui să fie puse în aplicare anumite acțiuni și măsuri atunci când este fezabil, inclusiv alinierea câmpurilor de date la sistemele informatice și bazele de date relevante naționale și ale Comisiei, cu adăugirile necesare în scopul utilizării instrumentului de extragere a datelor și de evaluare a riscurilor, inclusiv trimiterea la identificatorul unic al operațiunilor; integrarea bazelor de date și a sistemelor informatice naționale relevante în sistemul informatic unic integrat pentru schimbul automat de informații; punerea la dispoziția utilizatorilor a posibilității de a adapta și de a grupa indicatorii de risc și ponderile acestora în funcție de nevoile și particularitățile unui fond al Uniunii, ale unui program sau ale unei țări; utilizarea inteligenței artificiale pentru analizarea și interpretarea datelor; punerea la dispoziția utilizatorilor a mai multor posibilități de utilizare a opțiunilor de căutare și a capacităților de filtrare; oferirea de orientări utilizatorilor cu privire la interpretarea și utilizarea datelor și a rezultatelor; și formare cu privire la modul de navigare a sistemului informatic unic integrat, de evaluare a riscurilor și de luare în considerare a acestor informații în cadrul verificărilor și auditurilor.

(33)

În conformitate cu principiul transparenței consacrat la articolul 15 din TFUE, instituțiile Uniunii trebuie să acționeze în mod cât mai deschis cu putință. În ceea ce privește execuția bugetului, aplicarea principiului menționat implică faptul că cetățenii ar trebui să știe unde și în ce scop sunt cheltuite fondurile Uniunii. Astfel de informații promovează dezbaterea democratică, contribuie la participarea cetățenilor la procesul decizional al Uniunii, consolidează controlul instituțional și supravegherea cheltuielilor Uniunii și contribuie la creșterea credibilității acesteia. Comunicarea ar trebui să fie mai precisă și să urmărească sporirea vizibilității contribuției Uniunii pentru cetățeni. Obiectivele menționate ar trebui să fie realizate prin publicarea, preferabil folosind instrumente moderne de comunicare, a unor informații relevante privind toți destinatarii fondurilor finanțate din buget, care să țină seama de interesele legitime ale respectivilor destinatari în materie de confidențialitate și securitate și, în ceea ce privește persoanele fizice, de dreptul la respectarea vieții private și protecția datelor cu caracter personal. Prin urmare, instituțiile Uniunii ar trebui să adopte o abordare selectivă în ceea ce privește publicarea informațiilor, în conformitate cu principiul proporționalității. Deciziile de publicare ar trebui să se bazeze pe criterii relevante, pentru a se furniza informații de interes real.

(34)

Fără a se aduce atingere normelor privind protecția datelor cu caracter personal, ar trebui să se urmărească o transparență maximă în ceea ce privește informațiile referitoare la destinatari. Informațiile privind destinatarii fondurilor Uniunii executate prin gestiune directă ar trebui să fie publicate pe un site centralizat și dedicat al instituțiilor Uniunii, precum sistemul de transparență financiară, și ar trebui să fie ușor accesibile prin soluții tehnice adecvate și sigure. Cerințele în materie de publicare ar trebui să acopere toate metodele de execuție bugetară, inclusiv cele aplicate de alte instituții și organe ale Uniunii.

(35)

Comisia ar trebui să fie în măsură să execute bugetul în mod indirect, prin intermediul unor organizații din statele membre. Din motive de securitate juridică, este, prin urmare, oportun să se definească o organizație dintr-un stat membru ca fiind o entitate stabilită într-un stat membru ca organism de drept public, sau ca fiind un organism reglementat de dreptul privat căruia i-a fost încredințată o misiune de serviciu public și căruia i s-au oferit garanții financiare adecvate de către statul membru respectiv. Sprijinul financiar furnizat unor astfel de organisme de drept privat de către un stat membru în conformitate cu cerințele existente prevăzute în dreptul Uniunii sub o formă stabilită de statul membru respectiv și care nu necesită neapărat o garanție bancară ar trebui să fie considerat ca reprezentând o garanție financiară adecvată.

(36)

Datele cu caracter personal care se referă la persoane fizice nu ar trebui să fie disponibile public decât pe perioada de utilizare a fondurilor de către destinatari și, prin urmare, datele respective ar trebui să fie șterse după doi ani.

(37)

În majoritatea cazurilor care fac obiectul prezentului regulament, publicarea se referă la persoane juridice. Atunci când sunt vizate persoane fizice, publicarea datelor cu caracter personal ar trebui să respecte principiul proporționalității dintre valoarea cuantumului acordat și necesitatea de a controla utilizarea optimă a fondurilor. În astfel de cazuri, publicarea regiunii corespunzătoare nivelului 2 din nomenclatorul comun al unităților teritoriale de statistică (NUTS) este în concordanță cu obiectivul publicării informațiilor privind destinatarii și asigură egalitatea de tratament între state membre de dimensiuni diferite, respectând, totodată, dreptul destinatarilor la viață privată și, în special, la protecția datelor lor cu caracter personal.

(38)

Din motive de securitate juridică și în conformitate cu principiul proporționalității, ar trebui să se specifice situațiile în care nu ar trebui să aibă loc publicarea. De exemplu, informațiile nu ar trebui să fie publicate privind bursele de studii sau alte forme de sprijin direct acordat persoanelor fizice aflate cel mai mult în nevoie, privind anumite contracte cu o valoare foarte mică sau privind sprijinul financiar sub un anumit prag prevăzut prin instrumente financiare ori garanții bugetare, sau în cazurile în care divulgarea riscă să amenințe drepturile și libertățile persoanelor fizice vizate, astfel cum sunt protejate de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, sau să aducă prejudicii intereselor comerciale ale destinatarilor. Cu toate acestea, în cazul granturilor, nu ar trebui să existe nicio scutire specială de la obligația de a publica informațiile pe baza unui prag specific, pentru a menține practica actuală și pentru a permite transparența.

(39)

În cazul în care datele cu caracter personal ale destinatarilor sunt publicate în scopul transparenței în ceea ce privește utilizarea fondurilor Uniunii și controlul procedurilor de atribuire, destinatarii respectivi ar trebui să fie informați cu privire la o astfel de publicare, precum și cu privire la drepturile lor și la procedurile aplicabile pentru exercitarea drepturilor respective, în conformitate cu Regulamentele (UE) 2018/1725 și (UE) 2016/679 (15) ale Parlamentului European și ale Consiliului.

(40)

Pentru a asigura faptul că principiul egalității de tratament este respectat pentru toți destinatarii, informațiile referitoare la persoanele fizice ar trebui, de asemenea, să fie publicate, în conformitate cu obligația impusă statelor membre de a asigura un grad ridicat de transparență cu privire la contractele care depășesc pragurile prevăzute în Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului (16).

(41)

În cazul gestiunii indirecte și partajate, persoanele, entitățile sau organismele desemnate care execută fonduri ale Uniunii ar trebui să pună la dispoziție informații privind destinatarii și destinatarii finali. În cazul gestiunii partajate, informațiile ar trebui să fie publicate în conformitate cu norme sectoriale specifice. Statele membre care primesc și execută fonduri ale Uniunii în cadrul gestiunii directe ar trebui să pună la dispoziție informații cu privire la destinatarii acestora, în conformitate cu prezentul regulament. Comisia ar trebui să pună la dispoziție informații privind un site unic, inclusiv o mențiune privind adresa acestuia, unde se pot găsi informațiile privind destinatarii și destinatarii finali.

(42)

Pentru a asigura o mai mare claritate și transparență a datelor cu privire la instrumentele financiare executate prin gestiune directă și indirectă, este necesar să se reunească toate cerințele de raportare într-un singur document de lucru care să fie anexat la proiectul de buget.

(43)

Pentru a asigura transparența, a evita anumite suprapuneri și a alinia calendarul raportării la disponibilitatea datelor relevante, asigurându-se totodată că nu se pierde nicio informație, informațiile privind garanțiile bugetare, fondul comun de provizionare și datoriile contingente acoperite sub plafonul resurselor proprii ar trebui să fie regrupate în cadrul acestor trei categorii și prezentate în mod cuprinzător în rapoartele respective.

(44)

Pentru a spori transparența și acuratețea raportării, informațiile privind instrumentele financiare prezentate în documentul de lucru anexat la proiectul de buget ar trebui să includă informații privind pierderile realizate din active.

(45)

Pentru a asigura sincronizarea cu calendarul pentru adoptarea situației estimărilor, documentul de lucru privind politica imobiliară a Comisiei ar trebui să fie anexat la proiectul de buget.

(46)

În vederea promovării bunelor practici în execuția Fondului european de dezvoltare regională (FEDR), a Fondului social european (FSE), a Fondului de coeziune, a Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și a Fondului european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură (FEAMPA), precum și a Fondului european de garantare agricolă (FEGA), Comisia ar trebui, în scop informativ, să poată pune la dispoziția organismelor responsabile de activități de gestiune și de control un ghid metodologic fără caracter obligatoriu care să prezinte abordarea și strategiile sale de control, inclusiv listele de verificare și exemple de bune practici. Ghidul respectiv ar trebui să fie actualizat ori de câte ori este necesar.

(47)

Jurisprudența (17) care obligă Comisia să plătească dobânzi sau alte taxe datorate pentru cuantumurile amenzilor anulate sau reduse de Curtea de Justiție a Uniunii Europene a generat o situație nouă și imprevizibilă. Este necesar, prin urmare, să se permită deducerea din veniturile la buget a oricăror dobânzi sau a altor taxe datorate pentru cuantumurile amenzilor ori ale altor sancțiuni anulate sau reduse, inclusiv a oricărui randament negativ aferent cuantumurilor respective. Această excepție de la interdicția privind veniturile negative ar trebui să fie limitată la această situație specifică. Pentru a respecta principiul general al restabilirii situației anterioare (restitutio in integrum) aplicabil amenzilor sau altor sancțiuni impuse de instituțiile Uniunii care sunt ulterior anulate sau reduse de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, este necesar să se prevadă că niciun randament negativ al cuantumului colectat cu titlu provizoriu al unor astfel de amenzi sau sancțiuni impuse de instituțiile Uniunii nu se deduce din cuantumul care trebuie să fie rambursat. Pentru a compensa privarea de beneficiile unei creanțe de la data la care terții în cauză au plătit cu titlu provizoriu amenda către Comisie până la data rambursării, la cuantumul care trebuie să fie rambursat ar trebui să se adauge o dobândă calculată la rata utilizată de Banca Centrală Europeană pentru principalele sale operațiuni de refinanțare, majorată cu un punct procentual și jumătate, drept compensație adecvată pentru terții respectivi aflate într-o astfel de situație, nemaifiind nevoie să se aplice nicio altă rată a dobânzii la cuantumul în cauză. În plus, rata respectivă corespunde ratei dobânzii aplicabile debitorului atunci când acesta alege să amâne plata unei amenzi sau a unei alte sancțiuni și oferă o garanție financiară în locul plății. Aceste dobânzi și taxe ar trebui să fie deduse ca venituri negative numai până la 31 decembrie 2027, în așteptarea unei soluții definitive pentru cadrul financiar multianual de după 2027 în raport cu rata dobânzii și a altor taxe care ar trebui să fie plătite drept compensație adecvată pentru rambursarea amenzilor sau a altor sancțiuni anulate sau reduse. Această soluție definitivă ar trebui să țină seama de experiența anterioară și de evoluțiile viitoare preconizate și ar trebui să fie în conformitate cu aplicarea principiilor bugetare stabilite în prezentul regulament. Pentru a se asigura un flux de numerar suficient pentru a compensa terții în cauză pentru privarea de beneficiile unei creanțe în cazurile în care o amendă sau o altă sancțiune a fost anulată sau cuantumul său a fost redus, ar putea fi necesar să se permită ca sumele primite sub formă de amenzi sau de alte sancțiuni, precum și eventualele dobânzi acumulate sau alte venituri generate de acestea să fie înregistrate în buget până la sfârșitul exercițiului financiar următor. Pentru a asigura transparența deplină a acestui mecanism, Comisia ar trebui să furnizeze Parlamentului European și Consiliului toate informațiile disponibile în cadrul procedurii bugetare anuale.

(48)

Având în vedere creșterea volumului operațiunilor de împrumut și de credit efectuate de Comisie în numele Uniunii pentru a finanța redresarea în urma pandemiei de COVID-19, transparența în ceea ce privește operațiunile respective ar trebui să fie consolidată în continuare. Pentru a aborda complexitatea sporită a operațiunilor respective și a asigura o mai bună vizibilitate a conținutului lor, la documentul anexat la secțiunea din buget referitoare la Comisie ar trebui să se adauge o prezentare de ansamblu cuprinzătoare a operațiunilor de împrumut și de credit efectuate de Comisie. Respectiva prezentare de ansamblu ar trebui să includă, printre altele, informații detaliate privind scadențele, calendarul plăților, dobânzile datorate la nivel agregat, baza de investitori de pe piața primară și, după caz, dimensiunea și costurile rezervei comune de lichidități care stă la baza strategiei de finanțare diversificate, precum și planul de împrumut. În plus, respectiva prezentare de ansamblu ar trebui să indice datele subiacente și metodologia folosită de Comisie pentru a calcula dobânda suportată și pentru a estima dobânda datorată, fără a include nicio informație sensibilă privind piața.

(49)

Este necesar să se prevadă posibilitatea încheierii de către instituțiile Uniunii a unor acorduri între acestea la nivelul serviciilor, pentru a facilita executarea creditelor acestora și, de asemenea, posibilitatea de a încheia astfel de acorduri între departamentele instituțiilor Uniunii, organele Uniunii, oficiile europene, organele sau persoanele cărora li se încredințează punerea în aplicare a unor acțiuni specifice în cadrul politicii externe și de securitate comune (PESC) în temeiul titlului V din TUE și Biroul secretarului general al Consiliului superior al școlilor europene pentru prestarea de servicii, furnizarea de produse sau executarea de lucrări sau executarea contractelor imobiliare.

(50)

Din motive de securitate juridică, este necesar să se clarifice faptul că legea aplicabilă, în temeiul căreia trebuie să fie luate orice măsuri adecvate cu privire la conflictele de interese, include dreptul Uniunii și dreptul intern referitoare la conflictele de interese.

(51)

Pentru sporirea incluziunii, organismele de drept privat sau de drept al Uniunii stabilite într-un stat membru și eligibile pentru a li se încredința execuția unor fonduri sau a unor garanții bugetare ale Uniunii, în conformitate cu norme sectoriale specifice, ar trebui să fie adăugate la lista entităților cărora li se pot încredința sarcini de execuție bugetară în măsura în care sunt controlate de organisme de drept public sau organisme de drept privat cu o misiune de serviciu public eligibile în cadrul gestiunii indirecte și care dispun de garanții financiare adecvate. În cazul în care astfel de organisme de drept privat sau de drept al Uniunii nu beneficiază de sprijin financiar din partea unui stat membru, garanțiile financiare adecvate ar trebui să ia forma răspunderii solidare din partea organismelor de control sau a unor garanții financiare echivalente.

(52)

Este oportun să se stabilească procedura pentru înființarea de noi oficii europene și să se stabilească o distincție între sarcinile obligatorii și neobligatorii ale unor astfel de oficii. Ar trebui să fie introdusă posibilitatea ca instituțiile Uniunii, organele Uniunii și alte oficii europene să delege competențele de ordonator de credite directorului unui oficiu european. Oficiile europene ar trebui, de asemenea, să aibă posibilitatea de a încheia acorduri la nivelul serviciilor pentru prestarea de servicii, furnizarea de produse sau executarea de lucrări sau executarea contractelor imobiliare. Este oportun să se stabilească norme specifice pentru ținerea de evidențe contabile, dispoziții de autorizare a contabilului Comisiei să delege o parte din sarcinile sale personalului acestor oficii, precum și proceduri de operare pentru conturile bancare pe care Comisia ar trebui să poată să le deschidă în numele unui oficiu european.

(53)

Pentru a îmbunătăți eficacitatea agențiilor executive din punctul de vedere al costurilor și având în vedere experiența practică dobândită cu alte organe ale Uniunii, ar trebui să existe posibilitatea de a încredința contabilului Comisiei toate sarcinile contabilului agenției executive în cauză sau o parte a acestor sarcini.

(54)

Din motive de securitate juridică, este necesar să se clarifice faptul că directorii agențiilor executive acționează în calitate de ordonatori de credite delegați atunci când gestionează creditele operaționale ale programelor delegate agențiilor lor. Pentru a asigura un impact maxim al creșterilor de eficiență care decurg din centralizarea globală a anumitor servicii de sprijin, ar trebui să se prevadă în mod explicit posibilitatea ca agențiile executive să execute cheltuielile administrative.

(55)

Este necesar să se stabilească norme privind competențele și responsabilitățile actorilor financiari, în special ale ordonatorilor de credite și ale contabililor.

(56)

Parlamentul European, Consiliul, Curtea de Conturi și contabilul Comisiei ar trebui să fie informați cu privire la numirea sau încetarea exercitării funcției a unui ordonator de credite delegat, a unui auditor intern și a unui contabil, în termen de două săptămâni de la o astfel de numire sau încetare a exercitării funcției.

(57)

Ordonatorii de credite ar trebui să fie pe deplin responsabili de toate operațiunile de venituri și de cheltuieli efectuate sub autoritatea lor și de sistemele de control intern, și ar trebui să fie trași la răspundere pentru acțiunile lor, printre altele, dacă este necesar, prin proceduri disciplinare.

(58)

Ar trebui, de asemenea, să se stabilească sarcinile, responsabilitățile și principiile procedurilor de urmat de către ordonatorii de credite. Ordonatorii de credite delegați ar trebui să se asigure că ordonatorii de credite subdelegați și personalul lor primesc informații și formare privind standardele de control, precum și metodele și tehnicile respective și că sunt luate măsuri pentru a asigura funcționarea sistemului de control. Ordonatorul de credite delegat ar trebui să raporteze instituției Uniunii de care aparține cu privire la modul de îndeplinire a sarcinilor sub forma unui raport anual. Raportul respectiv ar trebui să includă informațiile financiare și de gestiune necesare pentru a sprijini declarația de asigurare a ordonatorului în cauză referitoare la îndeplinirea funcțiilor sale, inclusiv informațiile privind performanța generală a operațiunilor efectuate. Documentele justificative referitoare la operațiunile efectuate ar trebui să fie păstrate pentru cel puțin cinci ani. Diversele forme de proceduri de negociere pentru atribuirea contractelor de achiziții publice ar trebui să facă obiectul unui raport special din partea ordonatorului de credite delegat adresat instituției Uniunii în cauză și al unui raport de la respectiva instituție a Uniunii către Parlamentul European și Consiliu, întrucât procedurile respective reprezintă derogări de la procedurile obișnuite de atribuire.

(59)

Ar trebui să fie luat în considerare rolul dublu al șefilor de delegații ale Uniunii, precum și al adjuncților, în absența acestora, de ordonatori de credite subdelegați pentru Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și, în ceea ce privește creditele operaționale, pentru Comisie.

(60)

Delegarea de către Comisie a competențelor de execuție bugetară pentru creditele operaționale înscrise în propria sa secțiune din buget către adjuncții șefilor de delegații ale Uniunii ar trebui să fie limitată la situațiile în care executarea respectivelor sarcini de către adjuncții șefilor de delegații ale Uniunii este strict necesară pentru a asigura continuitatea activității pe durata absenței șefilor de delegații ale Uniunii. Adjuncțiilor șefilor de delegații ale Uniunii nu ar trebui să li se permită să exercite respectivele competențe în mod sistematic sau din motive care țin de diviziunea activității interne.

(61)

Contabilul ar trebui să fie responsabil cu buna executare a plăților, cu încasarea veniturilor și cu recuperarea creanțelor. Contabilul ar trebui să gestioneze trezoreria, conturile bancare și dosarele terților, să țină evidența contabilă și să fie responsabil cu întocmirea situațiilor financiare ale instituțiilor Uniunii. Contabilul Comisiei ar trebui să fie singura persoană care are dreptul să stabilească normele contabile și planurile de conturi armonizate, în timp ce contabilii tuturor celorlalte instituții ale Uniunii ar trebui să stabilească procedurile contabile aplicabile în instituțiile lor.

(62)

De asemenea, ar trebui să se definească modalitățile de numire și de încetare a exercitării funcției privind contabilul.

(63)

Contabilul ar trebui să instituie proceduri prin care să se asigure că nici conturile deschise pentru gestionarea trezoreriei și nici conturile de avans nu au sold debitor.

(64)

Este oportun să se alinieze mijloacele de plată autorizate pentru gestionarea trezoreriei la metodele moderne de plată, inclusiv cardurile de credit și portofelele electronice.

(65)

Având în vedere că plățile efectuate de delegațiile Uniunii prin intermediul normelor standard privind operațiunile bugetare, de trezorerie și contabile (procedurile bugetare) sunt efectuate din ce în ce mai mult prin intermediul trezoreriei centrale și, în consecință, numărul tranzacțiilor și cuantumurile plătite prin intermediul conturilor de avans scad, este oportun să se simplifice normele privind crearea, administrarea și controlul conturilor de avans.

(66)

Ar trebui să fie stabilite condițiile de utilizare a conturilor de avans și un sistem de gestiune care constituie o excepție de la procedurile bugetare uzuale și care se referă numai la cuantumuri limitate și ar trebui să fie precizate sarcinile și responsabilitățile administratorilor conturilor de avans, precum și cele ale ordonatorului de credite și ale contabilului în ceea ce privește controlul conturilor de avans. Din motive de eficiență, în delegațiile Uniunii ar trebui să se constituie conturi de avans pentru creditele înscrise atât în secțiunile din buget aferente Comisiei, cât și în cele ale SEAE. De asemenea, este oportun să se permită, în condiții specifice, utilizarea conturilor de avans în delegațiile Uniunii pentru plățile cu o valoare limitată, conform procedurilor bugetare. În ceea ce privește numirea administratorilor conturilor de avans, ar trebui să fie posibil ca aceștia să fie selectați și din rândul personalului angajat de Comisie în domeniul operațiunilor de ajutor pentru gestionarea crizelor și a celor de ajutor umanitar, ori de câte ori nu există personal disponibil în cadrul Comisiei care intră sub incidența Statutului funcționarilor Uniunii Europene și Regimului aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii, stabilite în Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 al Consiliului (18) (denumit în continuare „Statutul funcționarilor”).

(67)

Pentru a ține cont de situația existentă în domeniul operațiunilor de ajutor pentru gestionarea crizelor și a celor de ajutor umanitar ori de câte ori nu există personal disponibil în cadrul Comisiei care intră sub incidența Statutului funcționarilor, precum și de dificultățile tehnice de a avea toate angajamentele juridice semnate de ordonatorul de credite competent, ar trebui să se permită personalului angajat de Comisie în acest domeniu să își asume angajamente juridice cu o valoare foarte mică, de până la 2 500 EUR, care sunt legate de plățile efectuate din conturile de avans, iar șefilor de delegații ale Uniunii sau adjuncților acestora să își asume angajamente juridice la solicitarea ordonatorului de credite competent al Comisiei.

(68)

Odată definite sarcinile și responsabilitățile actorilor financiari, aceștia pot fi ținuți răspunzători numai în condițiile prevăzute de Statutul funcționarilor. În cadrul instituțiilor Uniunii au fost constituite grupuri specializate în domeniul neregulilor financiare în temeiul Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (19). Însă, având în vedere numărul limitat de cazuri care le sunt prezentate, precum și din motive de eficiență, este oportun ca funcțiile lor să fie transferate unui comitet interinstituțional instituit în temeiul prezentului regulament (denumit în continuare „comitetul”). Comitetul ar trebui să fie creat cu scopul de a evalua cererile și de a emite recomandări cu privire la nevoia de a lua decizii privind excluderea și impunerea de sancțiuni financiare în cazurile care îi sunt sesizate de Comisie sau de alte instituții și organe ale Uniunii, fără a aduce atingere autonomiei administrative a acestora în ceea ce privește personalul lor. Respectivul transfer vizează și evitarea dublării eforturilor și reducerea riscurilor de conflict între recomandări sau avize, în cazurile în care sunt implicați atât un operator economic, cât și un membru al personalului unei instituții sau al unui organ al Uniunii. Este necesar să se mențină procedura prin care un ordonator de credite să poată solicita confirmarea unei instrucțiuni despre care consideră că implică nereguli sau pe care o consideră contrară principiului bunei gestiuni financiare, acesta fiind astfel exonerat de orice răspundere. Componența comitetului ar trebui să fie modificată atunci când îndeplinește acest rol. Comitetul nu ar trebui să aibă competențe de investigare.

(69)

În ceea ce privește veniturile, este necesar să se abordeze ajustările negative ale resurselor proprii reglementate de Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014 (20) și (UE, Euratom) 2021/770 (21) ale Consiliului. Cu excepția cazului resurselor proprii, este necesar să se mențină sarcinile existente și controalele care țin de responsabilitatea ordonatorilor de credite în diferitele etape ale procedurii: întocmirea unei estimări a creanțelor, emiterea ordinelor de recuperare, expedierea notei de debit care informează debitorul cu privire la constatarea creanței și, dacă este necesar, decizia de a renunța la creanță în conformitate cu criteriile care garantează respectarea bunei gestiuni financiare, pentru a asigura o colectare eficientă a veniturilor.

(70)

Ordonatorul de credite ar trebui să poată să renunțe total sau parțial la recuperarea unei creanțe constatate în cazul în care debitorul face obiectul unor proceduri de insolvență, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) 2015/848 al Parlamentului European și al Consiliului (22), în special în cazul acordurilor amiabile, al concordatelor și al altor proceduri similare.

(71)

Ar trebui să fie stabilite dispoziții speciale privind procedurile de ajustare sau de reducere la zero a unei estimări a creanței.

(72)

Este necesar să se clarifice momentul înscrierii în buget a sumelor încasate din amenzi și alte sancțiuni, precum și a oricăror dobânzi acumulate sau a altor venituri generate de acestea.

(73)

Ținând seama de evoluțiile recente de pe piețele financiare și de rata dobânzii aplicată de Banca Centrală Europeană pentru principalele sale operațiuni de refinanțare, este necesar să se revizuiască dispozițiile privind rata dobânzii pentru amenzi sau alte sancțiuni.

(74)

Pentru a reflecta natura specifică a creanțelor care constau în amenzi sau alte sancțiuni impuse de instituțiile Uniunii în temeiul TFUE sau al Tratatului de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice (Tratatul Euratom), este necesar să se introducă dispoziții specifice privind ratele dobânzii aplicabile cuantumurilor datorate, dar încă neplătite, în cazul în care astfel de cuantumuri sunt majorate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

(75)

Normele privind recuperările ar trebui să fie atât clarificate, cât și consolidate. În special, ar trebui să se precizeze că contabilul trebuie să recupereze cuantumuri prin compensare și în raport cu cuantumurile datorate debitorului de către o agenție executivă atunci când execută bugetul.

(76)

Pentru a garanta securitatea juridică și transparența, ar trebui să fie stabilite normele referitoare la termenele în care urmează să se transmită o notă de debit.

(77)

Pentru a asigura gestionarea activelor, acordând prioritate în același timp obiectivului de garantare a securității și lichidității fondurilor, cuantumurile referitoare la amenzi sau alte sancțiuni impuse în temeiul TFUE sau al Tratatului Euratom, cum ar fi amenzile în domeniul concurenței care sunt contestate, ar trebui să fie încasate cu titlu provizoriu. De asemenea, Comisia ar trebui să aibă posibilitatea de a investi cuantumurile respective în active financiare și de a stabili destinația profitului obținut din aceste investiții. Întrucât Comisia nu este singura instituție a Uniunii care are dreptul de a impune amenzi sau alte sancțiuni, este necesar să se stabilească dispoziții privind astfel de amenzi sau alte sancțiuni impuse de alte instituții ale Uniunii și să se stabilească norme pentru recuperarea lor care ar trebui să fie echivalente cu cele aplicabile Comisiei.

(78)

Pentru a se garanta faptul că toate informațiile necesare pentru adoptarea deciziilor de finanțare se află la dispoziția Comisiei, este necesar să se stabilească cerințele minime referitoare la conținutul deciziilor de finanțare privind granturile, achizițiile, fondurile fiduciare ale Uniunii pentru acțiuni externe (denumite în continuare „fonduri fiduciare ale Uniunii”), premiile, instrumentele financiare, mecanismele sau platformele de finanțare mixtă și garanțiile bugetare. În același timp, pentru a oferi o perspectivă pe termen mai lung destinatarilor potențiali, este necesar să se permită adoptarea deciziilor de finanțare pe o perioadă mai mare de un exercițiu financiar, specificând în același timp că punerea în aplicare se efectuează sub rezerva disponibilității creditelor bugetare pentru exercițiile financiare respective. În plus, este necesar să se reducă numărul de elemente necesare pentru decizia de finanțare. În sensul obiectivului simplificării, decizia de finanțare ar trebui să constituie, în același timp, un program de lucru anual sau multianual. Întrucât contribuțiile la organele Uniunii menționate la articolele 70 și 71 sunt deja stabilite în buget, nu ar trebui să fie obligatorie adoptarea unei anumite decizii de finanțare în acest sens.

(79)

În ceea ce privește cheltuielile, relația dintre deciziile de finanțare, angajamentele bugetare globale și angajamentele bugetare individuale, precum și conceptele de angajament bugetar și juridic ar trebui să fie clarificate pentru a stabili un cadru cât mai precis pentru diferitele faze de execuție a bugetului.

(80)

Pentru a ține seama în special de numărul de angajamente juridice asumate de către delegațiile Uniunii și de către reprezentanțele Uniunii și de fluctuațiile cursului de schimb cu care acestea se confruntă, ar trebui să se poată aplica angajamente bugetare provizorii și în cazurile în care beneficiarii finali și cuantumurile sunt cunoscute.

(81)

Pentru a alinia FEGA la procedurile contabile și bugetare generale de îndată ce acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, ar trebui să se permită efectuarea de angajamente bugetare individuale pentru efectuarea plăților, fără a fi necesar să se efectueze mai întâi un angajament provizoriu global pentru efectuarea plăților, urmat de angajamente individuale într-o perioadă de până la două luni sau, în anumite condiții, într-o perioadă mai lungă. În plus, pentru a putea efectua angajamente bugetare și plăți individuale pentru prima lună a exercițiului financiar din decembrie, cheltuielile de gestiune curente pentru FEGA ar trebui să fie adăugate la tipurile de cheltuieli pentru care sunt autorizate plățile efectuate în avans.

(82)

În ceea ce privește tipologia plăților pe care le pot efectua ordonatorii de credite, ar trebui clarificate diferitele tipuri de plăți, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare. Normele de lichidare a plăților de prefinanțare ar trebui să fie clarificate în continuare, în special în situațiile în care nu este posibilă lichidarea intermediară. În acest scop, în angajamentele juridice asumate ar trebui să fie introduse dispoziții adecvate.

(83)

Prezentul regulament ar trebui să stipuleze că plățile trebuie să fie efectuate în termenele specificate și că, în cazul nerespectării unor astfel de termene, creditorii vor avea dreptul la dobânzi penalizatoare care urmează a fi imputate din buget, mai puțin în cazul statelor membre, a Băncii Europene de Investiții (BEI) și a Fondului european de investiții (FEI).

(84)

Elementele principale ale facturilor electronice din domeniul achizițiilor publice ar trebui să se bazeze pe normele prevăzute în Directiva 2014/55/UE a Parlamentului European și a Consiliului (23).

(85)

Din motive de claritate, definiția ofertelor inadecvate din domeniul achizițiilor publice ar trebui să fie revizuită pentru a include ofertele în cazul cărora operatorul economic nu are acces la procedurile de achiziții publice.

(86)

Este necesar să se clarifice faptul că contractele specifice din cadrul contractelor-cadru încheiate cu un singur operator economic pot fi atribuite și modificate în limitele condițiilor prevăzute în contractul-cadru.

(87)

Având în vedere că măsurile de publicitate ex ante sunt aceleași pentru procedurile cu negociere deschise, restrânse și competitive, utilizarea unei proceduri de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare în urma unei proceduri competitive cu negociere care a eșuat ar trebui să fie permisă în anumite condiții.

(88)

Este necesar să se excludă din domeniul de aplicare al normelor privind achizițiile publice din prezentul regulament serviciile furnizate de notari privind certificarea și autentificarea documentelor, în cazurile în care procedurile care reglementează astfel de servicii în statul membru în cauză nu sunt deschise concurenței.

(89)

Este oportun să se prevadă posibilitatea de a dispune de proceduri de negociere fără publicare prealabilă pentru serviciile furnizate de organizații din statele membre care nu pot participa la proceduri competitive.

(90)

Pentru a asigura respectarea jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene (24), ordonatorul de credite ar trebui să solicite ca elementele de probă privind criteriile de excludere și de selecție să fie prezentate înainte de decizia de atribuire.

(91)

Este oportun ca dispozițiile privind lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor să fie integrate într-un singur articol și să se introducă o definiție a dezangajărilor. Deoarece tranzacțiile se efectuează în sisteme computerizate, semnarea unei mențiuni „bun de plată” pentru a exprima decizia de lichidare ar trebui să fie înlocuită cu o semnătură electronică securizată, cu excepția unui număr limitat de cazuri. Este, de asemenea, necesar să se clarifice faptul că lichidarea cheltuielilor se aplică tuturor costurilor eligibile, inclusiv costurilor care nu sunt asociate cu o cerere de plată, precum în cazul pentru lichidarea prefinanțărilor.

(92)

Pentru a reduce complexitatea, a raționaliza normele existente și a îmbunătăți lizibilitatea prezentului regulament, ar trebui să fie stabilite norme comune mai multor instrumente de execuție bugetară. Din aceste motive, anumite dispoziții ar trebui să fie regrupate, modul de redactare și domeniul de aplicare al altor dispoziții ar trebui să fie aliniate, iar repetițiile inutile și referințele încrucișate ar trebui să fie eliminate.

(93)

Fiecare instituție a Uniunii ar trebui să înființeze un comitet de monitorizare a auditurilor interne însărcinat cu asigurarea independenței auditorului intern, monitorizarea calității activității de audit intern și asigurarea faptului că serviciile sale iau în considerare în mod adecvat recomandările auditului intern și extern și le dau curs. Componența respectivului comitet de monitorizare a auditurilor interne ar trebui să fie stabilită de fiecare instituție a Uniunii în parte, ținând seama de autonomia sa organizațională și de importanța consilierii din partea experților independenți.

(94)

Ar trebui să fie pus un accent mai mare pe performanța și rezultatele proiectelor finanțate din buget. Prin urmare, în afară de formele de contribuție din partea Uniunii deja bine stabilite (rambursarea costurilor eligibile suportate efectiv, costurile unitare, sumele forfetare și finanțarea la rate forfetare), este oportun să se definească o formă suplimentară de finanțare, care să nu fie legată de costurile operațiunilor relevante. Forma suplimentară de finanțare ar trebui să se bazeze pe îndeplinirea anumitor condiții ex ante sau pe rezultatele obținute, măsurate prin raportare la obiective de etapă stabilite anterior sau prin indicatori de performanță.

(95)

Atunci când contribuția Uniunii ia forma unei finanțări care nu este legată de costuri și în cazul în care rambursarea se bazează pe rezultate, realizarea acestora ar trebui să fie măsurată prin obiective de etapă sau ținte predefinite, iar atingerea acestor obiective de etapă sau ținte ar trebui să fie verificată înainte de plata contribuției. Evidențele și documentele justificative legate de atingerea țintelor sau a obiectivelor de etapă ar trebui să fie păstrate în scopul controalelor sau auditurilor ex post, inclusiv de către Curtea de Conturi.

(96)

În cazul în care efectuează evaluări ale capacității operaționale și financiare a destinatarilor fondurilor Uniunii sau ale sistemelor și procedurilor acestora, Comisia ar trebui să fie în măsură să se bazeze pe evaluările deja realizate de ea însăși ori de alte entități sau donatori, cum ar fi agențiile naționale și organizațiile internaționale, pentru a evita duplicarea evaluărilor acelorași destinatari. Ar trebui să se recurgă la posibilitatea de a recunoaște valabilitatea transversală a evaluărilor efectuate de alte entități în cazul în care astfel de evaluări au fost realizate respectându-se condiții echivalente celor prevăzute în prezentul regulament pentru metoda de execuție aplicabilă. Prin urmare, pentru a stimula recunoașterea valabilității transversale a evaluărilor între donatori, Comisia ar trebui să promoveze recunoașterea standardelor recunoscute la nivel internațional sau a celor mai bune practici internaționale.

(97)

De asemenea, este important să se evite situațiile în care destinatarii fondurilor Uniunii sunt auditați de mai multe ori de către entități diferite în ceea ce privește utilizarea respectivelor fonduri. Prin urmare, ar trebui să fie posibil să se recurgă la audituri deja efectuate de auditori independenți, cu condiția să existe dovezi suficiente ale competenței și independenței acestora și cu condiția ca activitatea de audit să se bazeze pe standarde de audit acceptate la nivel internațional care să ofere o asigurare rezonabilă și ca auditurile respective să fi fost efectuate cu privire la situațiile financiare și la rapoartele care descriu modul în care a fost utilizată contribuția din partea Uniunii. Astfel de audituri ar trebui să constituie așadar baza asigurării globale cu privire la utilizarea fondurilor Uniunii. În acest scop, este important să se garanteze faptul că raportul auditorului independent și documentația de audit aferentă sunt puse, la cerere, la dispoziția Parlamentului European, a Comisiei, a Curții de Conturi și a autorităților de audit ale statelor membre.

(98)

Pentru a recurge la evaluări și audituri și pentru a reduce sarcina administrativă asupra persoanelor și entităților care primesc fonduri din partea Uniunii, este important să se garanteze că orice informație deja disponibilă la nivelul instituțiilor Uniunii, al autorităților de management sau al altor organisme și entități care execută fonduri ale Uniunii este reutilizată pentru a evita cererile multiple adresate destinatarilor sau beneficiarilor.

(99)

Pentru a oferi un mecanism de cooperare pe termen lung cu destinatarii, ar trebui să se prevadă posibilitatea de a semna acorduri-cadru de parteneriat financiar. Parteneriatele-cadru financiare ar trebui să fie puse în aplicare prin intermediul unor granturi sau prin acorduri de contribuție cu persoane și entități care execută fonduri ale Uniunii. În acest scop, ar trebui să fie specificat conținutul minim al acestor acorduri de contribuție. Parteneriatele-cadru financiare nu ar trebui să restrângă în mod nejustificat accesul la finanțare din partea Uniunii.

(100)

Condițiile și procedurile pentru suspendarea, rezilierea sau reducerea unei contribuții a Uniunii ar trebui să fie armonizate la nivelul diferitelor instrumente de execuție bugetară cum ar fi granturi, achiziții, gestiune indirectă, premii etc. Ar trebui să fie definite motivele unei astfel de suspendări, rezilieri sau reduceri. În cazul în care se descoperă ulterior nereguli sau fraude în cursul unei proceduri de atribuire, ordonatorul de credite competent ar trebui să ia anumite măsuri corective, cu excepția cazului în care este justificată neluarea acestor măsuri, de exemplu dacă executarea angajamentului juridic este în interesul instituției sau al organismului în cauză sau dacă este necesar să se garanteze continuitatea serviciului.

(101)

Prin prezentul regulament ar trebui să se stabilească perioade standard în care documentele referitoare la contribuțiile din partea Uniunii ar trebui să fie păstrate de către destinatari, astfel încât să se evite cerințele contractuale divergente sau disproporționate, dar să existe suficient timp pentru a permite Comisiei, Curții de Conturi și OLAF să aibă acces la datele și documentele respective și să efectueze verificările ex post și auditurile. În plus, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii ar trebui să aibă obligația de a coopera în scopul protejării intereselor financiare ale Uniunii.

(102)

Pentru a furniza informații adecvate participanților și destinatarilor și pentru a se asigura că aceștia au posibilitatea de a-și exercita dreptul la apărare, participanților și destinatarilor ar trebui să li se permită să își prezinte observațiile înainte de adoptarea oricărei măsuri care le afectează în mod negativ drepturile, iar aceștia ar trebui să fie informați cu privire la căile de atac de care dispun pentru a contesta o asemenea măsură.

(103)

În contextul unei proceduri de atribuire, nu este necesar ca ordonatorul de credite competent să ofere unui participant posibilitatea de a prezenta observații în cazul în care participantul respectiv a fost respins de la o procedură de atribuire. Pentru a se asigura securitatea juridică, acest lucru ar trebui să fie specificat și în dispoziția privind procedurile contradictorii și căile de atac.

(104)

Având în vedere mediul geopolitic din ce în ce mai dificil, în care amenințările hibride și cibernetice evoluează rapid, precum și necesitatea unei transformări digitale, cu expunerea sa inerentă la vulnerabilități tehnice, Uniunea trebuie să asigure protecția securității și a ordinii publice a Uniunii sau a statelor sale membre, astfel cum se reflectă în ordinea publică și în lege. Aceasta se referă la protejarea intereselor fundamentale ale societății, cum ar fi asigurarea securității aprovizionării cu energie și combaterea criminalității organizate și a fraudei. Cu respectarea acordurilor internaționale ale Uniunii, acordarea de fonduri ale Uniunii în legătură cu active și interese strategice, cum ar fi infrastructura digitală sau spațială ori sistemele și serviciile informatice și de comunicații, poate necesita aplicarea unor condiții specifice pentru a asigura o astfel de protecție, inclusiv în ceea ce privește integritatea sistemelor informatice și de comunicații și a lanțurilor de aprovizionare conexe. Ar trebui să fie clarificate tipurile de condiții și cerințele de aplicare a acestora. Cu toate acestea, condițiile specifice prevăzute în prezentul regulament nu sunt exhaustive și este posibil ca un act de bază să includă condiții specifice, cu condiția ca acesta să nu modifice sau să nu deroge de la cerințele și procedurile prevăzute în prezentul regulament în materie de protecție a securității și a ordinii publice.

(105)

În scopul de a proteja interesele financiare ale Uniunii, Comisia ar trebui să instituie un sistem unic de detectare timpurie și de excludere.

(106)

Sistemul de detectare timpurie și de excludere ar trebui să se aplice participanților, destinatarilor, entităților pe ale căror capacități intenționează să se bazeze candidatul sau ofertantul, subcontractanților unui contractant, beneficiarilor reali și entităților afiliate ale unei entități excluse, persoanelor fizice, garanților, precum și oricărei persoane sau entități care primește fonduri din partea Uniunii în cazul în care bugetul este executat prin gestiune indirectă, oricărei persoane sau entități care primește fonduri din partea Uniunii prin intermediul instrumentelor financiare executate prin gestiune directă, participanților sau destinatarilor despre care au furnizat informații entitățile care execută bugetul prin gestiune partajată și sponsorilor.

(107)

În scopul de a spori protecția intereselor financiare ale Uniunii, ar trebui să fie consolidat sistemul de detectare timpurie și de excludere. Este important să se evite posibilitatea ca o persoană sau o entitate aflată într-o situație de excludere să solicite sau să fie selectată pentru execuția unor fonduri ale Uniunii ori să primească astfel de fonduri în cadrul unui program în gestiune partajată. În cazul în care există o hotărâre judecătorească definitivă sau o decizie administrativă definitivă, ordonatorul de credite competent ar trebui să poată exclude o persoană sau o entitate, cu condiția ca aceasta din urmă să se afle într-o situație de excludere și să fie considerată nefiabilă prin faptul că a participat la anumite abateri grave. Fără a aduce atingere obligațiilor de informare prevăzute în alte acte de bază, persoanele și entitățile care execută bugetul în cadrul gestiunii partajate ar trebui să transmită Comisiei, prin orice canal oficial, cum ar fi sistemul de informații automat instituit de Comisie și utilizat în prezent pentru raportarea fraudelor și a neregulilor (denumit în continuare „sistemul de gestionare a neregulilor”), informații referitoare la faptele și constatările stabilite, în contextul unor astfel de hotărâri definitive sau decizii administrative definitive, numai în ceea ce privește motivele prevăzute la articolul 138 alineatul (1) litera (c) punctul (iv) și litera (d), atunci când iau cunoștință de astfel de informații. În absența unei hotărâri definitive sau a unei decizii administrative definitive, ordonatorul de credite competent ar trebui să poată lua astfel de decizii de excludere, pe baza unei clasificări juridice preliminare efectuate de comitet, având în vedere faptele și constatările stabilite în contextul auditurilor sau investigațiilor efectuate de OLAF, de EPPO ori de Curtea de Conturi sau al oricăror alte verificări, audituri sau controale efectuate sub responsabilitatea ordonatorului de credite. O astfel de excludere ar trebui să fie înregistrată în baza de date a sistemului de detectare timpurie și de excludere. Persoanele și entitățile care execută bugetul în cadrul gestiunii partajate ar trebui să consulte baza de date a sistemului de detectare timpurie și de excludere înainte de a acorda fonduri din partea Uniunii sau de a selecta participanți și beneficiar. Această consultare ar trebui să vizeze persoana sau entitatea care solicită sau este selectată să execute fonduri ale Uniunii. Pentru a asigura punerea în aplicare eficace a sistemului de detectare timpurie și de excludere, autoritățile competente ale statelor membre ar trebui să asigure respectarea excluderilor înregistrate în baza de date față de persoane sau entități care solicită sau sunt selectate pentru a executa fonduri ale Uniunii pe întreaga durată a excluderii. Excluderea respectivă ar trebui să mențină integritatea procesului de achiziții sau de selecție și să-l protejeze împotriva participării persoanelor sau entităților implicate într-o abatere gravă. Cererile de plată depuse de statele membre în legătură cu cheltuieli executate prin gestiune partajată care includ cheltuieli legate de o persoană sau entitate exclusă nu ar trebui să fie rambursate. În cazul în care fondurile sunt plătite statelor membre în temeiul unor cadre bazate pe performanță, ar trebui să se aplice norme specifice, astfel cum sunt prevăzute în normele sectoriale.

(108)

Este important să se sublinieze faptul că sistemul de detectare timpurie și de excludere ar trebui să se aplice numai în ceea ce privește fondurile Uniunii plătite statelor membre în cadrul gestiunii directe, în cazul cărora statele membre au responsabilitatea de a lua toate măsurile adecvate pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii, în măsura în care Comisia are responsabilități relevante în temeiul cadrului juridic respectiv. Prin urmare, responsabilitățile Comisiei ar trebui să se limiteze la obligația de a sesiza comitetul cu privire la un caz în scopul excluderii unei persoane sau entități în cazul în care ordonatorul de credite constată abateri grave în urma unor hotărâri judecătorești definitive, a unor decizii administrative definitive sau a unor fapte și constatări stabilite în contextul auditurilor sau al investigațiilor efectuate cu privire la fondurile respective de către OLAF, EPPO ori Curtea de Conturi sau al oricăror alte verificări, audituri sau controale efectuate sub responsabilitatea ordonatorului de credite. Fără a aduce atingere acestor responsabilități ale Comisiei, statele membre rămân responsabile de verificarea informațiilor privind deciziile de excludere înregistrate în baza de date a sistemului de detectare timpurie și de excludere, de executarea unor astfel de decizii și de asigurarea faptului că nicio cerere de plată nu este depusă în legătură cu o persoană sau o entitate care se află într-o astfel de situație de excludere. Fără a aduce atingere normelor sectoriale specifice și aplicării voluntare, sistemul de detectare timpurie și de excludere nu ar trebui să se aplice Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (25).

(109)

Ar trebui să se clarifice faptul că, în cazul în care decizia de a înscrie o persoană sau o entitate în baza de date a sistemului de detectare timpurie și de excludere este luată pe baza unei situații de excludere referitoare la o persoană fizică sau juridică care face parte din organul administrativ, de conducere sau de control al persoanei sau al entității respective ori care are competențe de reprezentare, de decizie sau de control în ceea ce privește persoana sau entitatea respectivă ori referitoare la o persoană fizică sau juridică care își asumă o răspundere nelimitată pentru datoriile persoanei sau entității respective ori la o persoană fizică care este esențială pentru atribuire sau pentru executarea angajamentului juridic, informațiile înregistrate în baza de date trebuie să includă informațiile privind persoanele menționate.

(110)

Decizia privind excluderea unei persoane sau entități de la participarea la procedurile de atribuire sau impunerea unei sancțiuni financiare în sarcina unei persoane sau a unei entități, precum și decizia privind publicarea informațiilor aferente ar trebui să fie luate de ordonatorii de credite competenți, având în vedere autonomia lor în materie administrativă. În absența unei hotărâri definitive sau a unei decizii administrative definitive, precum și în cazurile referitoare la o nerespectare gravă a contractului, ordonatorii de credite competenți ar trebui să ia decizia pe baza unei încadrări juridice preliminare, ținând cont de recomandarea comitetului. Comitetul ar trebui, de asemenea, să evalueze durata unei excluderi în cazurile în care durata nu a fost stabilită prin hotărârea definitivă sau prin decizia administrativă definitivă.

(111)

Rolul comitetului ar trebui să fie acela de a asigura operarea coerentă a sistemului de detectare timpurie și de excludere. Comitetul ar trebui să fie compus dintr-un președinte permanent, un vicepreședinte permanent care să asigure suplinirea președintelui, doi reprezentanți ai Comisiei și un reprezentant al ordonatorului de credite solicitant.

(112)

Pentru a alinia sistemul de detectare timpurie și de excludere la normele privind achizițiile publice și pentru a spori eficacitatea acestui sistem, tentativa de a influența acordarea de fonduri ale Uniunii sau de a obține în mod necuvenit fonduri ale Uniunii, inclusiv în ceea ce privește conflictele de interese, ar trebui să fie inclusă în mod explicit ca situație specifică de excludere pe motiv de abatere profesională gravă.

(113)

Ținând seama în mod corespunzător de principiul proporționalității, ordonatorul de credite competent ar trebui să excludă o persoană sau o entitate atunci când aceasta a dat dovadă de lipsă de integritate prin faptul că s-a făcut vinovată de o conduită abuzivă incompatibilă cu valorile consacrate la articolul 2 din TUE și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, cum ar fi incitarea la discriminare, ură sau violență împotriva unui grup de persoane sau a unui membru al unui grup, în cazul în care conduita respectivă poate afecta în mod negativ executarea contractului.

(114)

Ar trebui să fie adăugat un motiv autonom de excludere în cazul unei lipse intenționate și nejustificate de cooperare în contextul investigațiilor, al verificărilor sau al auditurilor efectuate de un ordonator de credite, de OLAF, de EPPO sau de Curtea de Conturi, întrucât acest lucru poate avea implicații grave asupra protecției intereselor financiare ale Uniunii.

(115)

Încadrarea juridică preliminară nu aduce atingere evaluării finale a conduitei persoanei sau entității în cauză de către autoritățile competente ale statelor membre în temeiul dreptului intern. În consecință, recomandarea comitetului, precum și decizia ordonatorului de credite competent ar trebui să fie revizuite în urma notificării unei astfel de evaluări finale.

(116)

O persoană sau o entitate ar trebui să fie exclusă de către ordonatorul de credite competent atunci când s-a stabilit printr-o hotărâre definitivă sau o decizie administrativă definitivă că persoana sau entitatea se face vinovată de abatere profesională gravă, de nerespectarea, intenționată sau nu, a obligațiilor legate de plata contribuțiilor la fondul asigurărilor sociale sau a impozitelor, de înființarea unei entități într-o altă jurisdicție cu intenția de a eluda obligații fiscale ori sociale sau orice altă obligație juridică, de fraudarea bugetului, de corupție, de conduită legată de o organizație infracțională, de spălare de bani sau finanțarea terorismului, de infracțiuni teroriste sau infracțiuni legate de activități de terorism, de exploatarea prin muncă a copiilor sau de alte infracțiuni privind traficul de persoane ori de comiterea unor nereguli. De asemenea, o persoană sau o entitate ar trebui să fie exclusă în situațiile de nerespectare gravă a unui angajament juridic, inclusiv încălcarea cerinței de a executa orice contract la cel mai înalt standard profesional, sau de faliment ori în cazul refuzului de a coopera la investigații, verificări sau audituri. La evaluarea acestor motive de excludere, actele care aduc prejudicii nejustificate condamnate în dreptul comercial internațional ar putea fi considerate un factor relevant în cazul în care implică abateri profesionale grave.

(117)

În conformitate cu hotărârea Tribunalului din 15 februarie 2023 (26), atunci când ia o decizie cu privire la excluderea unei persoane sau a unei entități din cauza unei abateri profesionale grave, ordonatorul de credite ar trebui să se bazeze pe elemente de probă suficient de specifice, convingătoare și concrete și, prin urmare, de natură să stabilească clar și neechivoc că solicitantul a avut o conduită abuzivă care îi afectează credibilitatea profesională, ceea ce, în plus, ar indica o intenție frauduloasă sau o neglijență gravă în înțelesul prezentului regulament.

(118)

Atunci când ia o decizie cu privire la excluderea unei persoane sau a unei entități sau la impunerea unei sancțiuni financiare în sarcina unei persoane sau unei entități și la publicarea informațiilor aferente, ordonatorul de credite competent ar trebui să asigure respectarea principiului proporționalității, ținând cont, în special, de gravitatea situației, de impactul său bugetar, de perioada scursă de la respectiva conduită, de durata conduitei și de caracterul repetitiv al acesteia, de caracterul intenționat al conduitei sau de gradul de neglijență arătat și de măsura în care persoana sau entitatea colaborează cu autoritatea competentă relevantă și de contribuția respectivei persoane sau entități la investigație.

(119)

De asemenea, ordonatorul de credite competent ar trebui să aibă posibilitatea de a exclude o persoană sau o entitate în cazul în care o persoană fizică sau juridică care își asumă o răspundere nelimitată pentru datoriile operatorului economic este în faliment sau într-o situație similară de insolvență sau respectiva persoană fizică sau juridică nu își îndeplinește obligațiile de plată a contribuțiilor la asigurările sociale sau a impozitelor, în cazul în care astfel de situații au un impact asupra situației financiare a operatorului economic respectiv.

(120)

Pentru a spori și mai mult protecția intereselor financiare ale Uniunii, ar trebui să fie posibil ca ordonatorul de credite să excludă beneficiarii reali și entitățile afiliate ale entității excluse care au fost implicați în abaterile săvârșite de entitatea exclusă sau să le impună o sancțiune financiară. Posibilitatea de a exclude beneficiarii reali și entitățile afiliate este menită să împiedice ca o persoană sau o entitate care a fost exclusă de la selecția în vederea execuției fondurilor Uniunii să poată continua să participe, prin intermediul unei noi societăți sau al unor entități afiliate existente, la procedurile de achiziții și de atribuire.

(121)

Pentru a spori eficacitatea sa, sistemul de detectare timpurie și de excludere ar trebui să se aplice, de asemenea, persoanelor fizice care sunt considerate responsabile pentru abaterile săvârșite de o entitate, astfel încât acestea să nu poată participa la procedurile de atribuire sau să nu poată fi selectate pentru a executa fonduri ale Uniunii nici cu titlu personal, nici prin intermediul unei noi identități corporative, fără a se aduce atingere dreptului de a fi ascultat.

(122)

La cererea ordonatorului de credite, comitetul sistemului de detectare timpurie și de excludere ar trebui să aibă capacitatea de a emite recomandări prin intermediul unei proceduri accelerate, fără a aduce atingere dreptului de a fi ascultat. O astfel de procedură ar trebui să fie utilizată atunci când circumstanțele sau natura cauzei impun acest lucru, de exemplu atunci când o hotărâre definitivă sau o decizie administrativă definitivă a fost emisă de o autoritate a unui stat membru, dar durata excluderii nu este stabilită, ori atunci când o hotărâre judecătorească definitivă sau o decizie administrativă definitivă a fost emisă de o țară terță, ori atunci când o sancțiune echivalentă cu o excludere a fost deja impusă persoanei sau entității în temeiul unei decizii a unor organizații internaționale.

(123)

O persoană sau o entitate nu ar trebui să facă obiectul unei decizii de excludere atunci când a luat măsuri corective, demonstrându-și astfel fiabilitatea. Posibilitatea respectivă nu ar trebui să se aplice în cazul celor mai grave activități infracționale.

(124)

Având în vedere principiul proporționalității, ar trebui să se stabilească o distincție între cazurile în care se poate impune o sancțiune financiară ca alternativă la excludere, pe de o parte, și cazurile în care gravitatea conduitei destinatarului în cauză în legătură cu încercarea de a obține nejustificat fonduri ale Uniunii justifică impunerea unei sancțiuni financiare în plus față de excludere, astfel încât să se asigure un efect disuasiv, pe de altă parte. De asemenea, ar trebui să fie definit cuantumul maxim al sancțiunii financiare care poate să fie impusă de autoritatea contractantă.

(125)

O sancțiune financiară ar trebui să fie impusă numai unui destinatar, și nu unui participant, întrucât cuantumul sancțiunii financiare care urmează să fie impusă este calculat pe baza valorii angajamentului juridic în cauză.

(126)

Posibilitatea de a lua decizii de excludere sau de a impune sancțiuni financiare este independentă de posibilitatea de a aplica sancțiuni contractuale, cum ar fi daunele-interese.

(127)

Durata unei excluderi ar trebui să fie limitată în timp, la fel ca în cazul Directivei 2014/24/UE, și ar trebui să respecte principiul proporționalității.

(128)

Este necesar să se stabilească data de început și durata termenului de prescripție pentru luarea deciziilor de excludere sau impunerea sancțiunilor financiare.

(129)

Este important să se poată consolida efectul disuasiv obținut prin excludere și prin sancțiunea financiară. În acest sens, efectul disuasiv ar trebui să fie consolidat prin posibilitatea de a publica informațiile referitoare la excludere și/sau la sancțiunea financiară, cu respectarea cerințelor privind protecția datelor stabilite în Regulamentele (UE) 2018/1725 și (UE) 2016/679. O astfel de publicare ar trebui să contribuie la asigurarea nerepetării aceleiași conduite. Din motive de securitate juridică și în conformitate cu principiul proporționalității, ar trebui să se specifice situațiile în care nu ar trebui să aibă loc o publicare. În evaluarea sa, ordonatorul de credite competent ar trebui să țină cont de eventualele recomandări din partea comitetului. În ceea ce privește persoanele fizice, datele cu caracter personal ar trebui să fie publicate doar în circumstanțe excepționale, justificate de gravitatea conduitei sau de impactul acesteia asupra intereselor financiare ale Uniunii.

(130)

Informațiile referitoare la o excludere sau la o sancțiune financiară ar trebui să fie publicate doar în anumite cazuri precum cele de abatere profesională gravă, fraudă, deficiențe semnificative în respectarea principalelor obligații ale unui angajament juridic finanțat din buget sau în cazul unei nereguli, ori în cazul înființării unei entități într-o altă jurisdicție cu intenția de a eluda obligațiile fiscale, sociale sau orice altă obligație juridică.

(131)

Criteriile de excludere ar trebui să fie disociate în mod clar de criteriile care antrenează o posibilă respingere din cadrul unei proceduri de atribuire.

(132)

Informațiile privind detectarea timpurie a riscurilor și privind deciziile de excludere și de impunere a unor sancțiuni financiare unei persoane sau unei entități ar trebui să fie centralizate. În acest sens, informațiile aferente ar trebui să fie stocate într-o bază de date instituită și gestionată de Comisie, în calitate de proprietar al sistemului centralizat. Acest sistem ar trebui să funcționeze în conformitate cu dreptul la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal.

(133)

Deși Comisiei ar trebui să îi revină responsabilitatea de a institui și de a opera sistemul de detectare timpurie și de excludere, alte instituții și organe ale Uniunii, precum și toate persoanele și entitățile care execută fondurile Uniunii prin gestiune directă, partajată și indirectă ar trebui să participe la respectivul sistem prin transmiterea informațiilor relevante către Comisie. Ordonatorul de credite competent și comitetul ar trebui să garanteze dreptul la apărare al persoanei sau entității. Același drept ar trebui să fie acordat persoanei sau entității în contextul unei detectări timpurii, în cazul în care o acțiune preconizată de ordonatorul de credite ar putea afecta negativ drepturile persoanei sau ale entității vizate. În cazuri de fraudă, corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii care nu fac încă obiectul unei hotărâri definitive, ordonatorul de credite competent ar trebui să poată amâna notificarea persoanei sau entității, iar comitetul ar trebui să poată amâna dreptul persoanei sau entității de a-și prezenta observațiile. O astfel de amânare ar trebui să fie justificată doar în cazul în care există motive legitime puternice de păstrare a confidențialității investigației sau a procedurilor judiciare naționale.

(134)

Curții de Justiție a Uniunii Europene ar trebui să i se confere competența judecării pe fond în ceea ce privește deciziile de excludere și sancțiunile financiare impuse în temeiul prezentului regulament, în conformitate cu articolul 261 din TFUE.

(135)

Pentru a preveni încercările unor entități de a evita posibilele consecințe negative ale abaterilor lor, ar trebui să fie stabilite norme de notificare în condiții precise în contextul procedurilor de detectare timpurie și de excludere. În plus, astfel de proceduri ar trebui să utilizeze sisteme electronice de schimb.

(136)

Pentru a facilita protecția intereselor financiare ale Uniunii în cadrul tuturor metodelor de execuție bugetară, persoanele și entitățile implicate în execuția bugetului ar trebui să poată obține acces la baza de date a sistemului de detectare timpurie și de excludere și să poată verifica excluderile decise de ordonatorii de credite la nivelul Uniunii. Baza de date a sistemului de detectare timpurie și de excludere ar trebui să fie consultată înainte de atribuirea unui contract sau de selectarea unei persoane sau entități care să execute și să primească fonduri ale Uniunii. Acest lucru nu aduce atingere posibilității de consultare a bazei de date în alte etape ale executării angajamentului juridic.

(137)

Prezentul regulament ar trebui să încurajeze obiectivul de e-guvernare, în special folosirea datelor electronice în schimbul de informații dintre instituțiile Uniunii și terți.

(138)

Progresele înregistrate în direcția schimbului electronic de informații și a transmiterii electronice a documentelor, inclusiv în ceea ce privește achizițiile publice electronice, după caz, care constituie o măsură majoră de simplificare, ar trebui să fie însoțite de condiții clare de acceptare a sistemelor care urmează să fie utilizate, astfel încât să se instituie un mediu solid din punct de vedere juridic, menținându-se totodată flexibilitatea gestionării fondurilor Uniunii pentru participanți, destinatari și ordonatorii de credite, astfel cum se prevede în prezentul regulament.

(139)

Pentru a îmbunătăți guvernanța și calitatea serviciilor publice digitale interoperabile, statele membre, instituțiile Uniunii, agențiile executive și organele Uniunii ar trebui să aplice în cea mai mare măsură posibilă Cadrul european de interoperabilitate.

(140)

Ar trebui să fie stabilite normele privind componența și sarcinile comitetului responsabil cu evaluarea documentelor aferente cererii în cazul procedurilor de achiziții, al procedurilor de acordare a granturilor și al concursurilor cu premii. Ar trebui să fie posibil ca comitetul să includă experți externi dacă această posibilitate este prevăzută în actul de bază.

(141)

În conformitate cu principiul bunei administrări, ordonatorul de credite ar trebui să solicite clarificări sau documentele lipsă, respectând în același timp principiul egalității de tratament și fără modificarea substanțială a documentelor aferente cererii. Ordonatorul de credite ar trebui să aibă posibilitatea de a decide să nu procedeze astfel numai în cazuri justificate în mod corespunzător. În plus, ordonatorul de credite ar trebui să aibă posibilitatea de a corecta o eroare materială evidentă sau de a solicita participantului să o corecteze.

(142)

Buna gestiune financiară ar trebui să impună Comisiei să se protejeze prin solicitarea de garanții în etapa plății prefinanțărilor. Obligația contractanților și a beneficiarilor de a depune garanții nu ar trebui să fie automată, ci ar trebui să se bazeze pe o analiză a riscurilor. Dacă, în cursul execuției, ordonatorul de credite constată că un garant nu este sau nu mai este autorizat să emită garanții în conformitate cu dreptul intern aplicabil, ordonatorul de credite ar trebui să aibă posibilitatea de a solicita înlocuirea garanției.

(143)

Diferitele seturi de norme privind gestiunea directă și indirectă, în special în ceea ce privește conceptul de „sarcini de execuție bugetară”, au creat confuzie și au implicat riscul de erori de calificare atât pentru Comisie, cât și pentru partenerii săi și ar trebui, prin urmare, să fie simplificate și armonizate.

(144)

Dispozițiile referitoare la evaluarea ex ante pe bază de piloni cu privire la persoanele și entitățile care execută fonduri ale Uniunii prin gestiune indirectă ar trebui să fie revizuite pentru a permite Comisiei să se bazeze cât mai mult posibil pe sistemele, normele și procedurile, inclusiv pe procesul de diligență, ale respectivelor persoane și entități care au fost considerate echivalente celor utilizate de Comisie. În plus, este important să se clarifice faptul că, în cazul în care evaluarea evidențiază existența unor domenii în care procedurile existente nu sunt suficiente pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii, Comisia ar trebui să poată semna acorduri de contribuție, luând totodată măsuri de supraveghere adecvate. De asemenea, este important să se clarifice care sunt cazurile în care Comisia poate decide să nu solicite o evaluare ex ante pe bază de piloni pentru a semna acorduri de contribuție.

(145)

Pentru a asigura execuția eficientă a bugetului, este oportun să se clarifice și mai mult aplicarea principiului proporționalității în cazul gestiunii indirecte. Deși principiul proporționalității nu poate afecta natura obligațiilor impuse de cadrul juridic aplicabil relevant, acesta ar trebui să fie utilizat în mod sistematic în cooperarea cu partenerii de implementare ai Uniunii, pentru a se ajunge la un echilibru adecvat între protejarea intereselor financiare ale Uniunii și menținerea capacității Uniunii de a-și pune în aplicare politicile. Ar trebui să fie efectuate anumite ajustări și restructurări ale dispozițiilor relevante. Acest lucru nu ar trebui să fie interpretat, în practică, ca o limitare a accesului și a drepturilor de care au nevoie ordonatorul de credite competent, EPPO, în ceea ce privește statele membre care participă la cooperarea consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939 al Consiliului (27), OLAF, Curtea de Conturi și, după caz, autoritățile naționale relevante pentru a-și exercita în mod exhaustiv competențele care le revin.

(146)

În conformitate cu principiul proporționalității, este necesar să se prevadă aplicarea obligațiilor prevăzute de prezentul regulament destinatarilor finali care primesc sprijin din buget în cadrul instrumentelor financiare sau al garanțiilor bugetare. Această aplicare a obligațiilor ar trebui să ia în considerare în mod corespunzător și să fie proporțională cu natura destinatarilor finali și a acțiunii, precum și cu riscurile financiare implicate. Ar trebui să fie evitată sarcina administrativă inutilă, în special în cazul în care destinatarii finali sunt microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii (IMM) și operatori economici comparabili cu o cifră de afaceri sau un bilanț total echivalente.

(147)

Normele financiare stabilite de prezentul regulament ar trebui să rămână simple și clare pentru a evita suprareglementarea și sarcinile administrative suplimentare pentru destinatarii fondurilor Uniunii, statele membre, instituțiile Uniunii sau alte persoane și entități care execută bugetul.

(148)

Principiul proporționalității trebuie, de asemenea, să se aplice evaluării normelor, sistemelor și procedurilor entităților care au fost deja evaluate cu succes, cum ar fi entitățile care utilizează norme stabilite de Comisie, care ar trebui să fie exceptate de la evaluarea ex ante. De asemenea, ar trebui să fie posibilă exceptarea de la evaluarea ex ante a organizațiilor din statele membre însărcinate cu execuția fondurilor Uniunii în cadrul gestiunii partajate.

(149)

Este necesar să se clarifice faptul că, atunci când entitățile sunt selectate să lucreze în cadrul gestiunii indirecte ca urmare a unei cereri de exprimare a interesului, se aplică principiile egalității de tratament și nediscriminării.

(150)

Remunerația persoanelor și a entităților care execută bugetul ar trebui, atunci când este relevant și posibil, să fie bazată pe performanță.

(151)

Pentru a se asigura integritatea bugetului atunci când acesta este executat prin gestiune indirectă, este oportun să se solicite partenerilor de implementare să informeze Comisia cu privire la cazurile suspectate de fraudă, corupție sau orice altă activitate ilegală și să se includă o astfel de obligație în acordurile pe care aceștia le încheie cu terții în cadrul gestiunii indirecte.

(152)

Comisia încheie parteneriate cu țările terțe prin intermediul acordurilor de finanțare. Este important să se clarifice conținutul unor astfel de acorduri de finanțare, în special pentru acele părți ale unei acțiuni care sunt puse în aplicare de țara terță prin gestiune indirectă.

(153)

Este important să se recunoască natura specifică a mecanismelor sau a platformelor de finanțare mixtă în cazul în care Comisia combină contribuția sa cu cea a instituțiilor de finanțare și să se clarifice aplicarea dispozițiilor privind instrumentele financiare și garanțiile bugetare.

(154)

Normele privind achizițiile și principiile aplicabile contractelor de achiziții publice atribuite de instituțiile Uniunii în nume propriu ar trebui să se bazeze pe normele prevăzute în Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului (28) și în Directiva 2014/24/UE.

(155)

Experiența a demonstrat că aplicarea normelor privind achizițiile prevăzute de prezentul regulament nu este adecvată pentru atribuirea de contracte de achiziții publice pentru servicii financiare în legătură cu emisiunea, vânzarea, achiziționarea sau transferul de valori mobiliare sau de alte instrumente financiare, în înțelesul Directivei 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului (29), utilizate de Comisie în contextul operațiunilor sale de împrumut și credit, de gestionare a activelor și de trezorerie. Acestea includ serviciile furnizate de băncile centrale, de Mecanismul european de stabilitate, de BEI și de alte instituții financiare internaționale, precum și de entitățile naționale însărcinate cu emiterea și gestionarea datoriei suverane. Din acest motiv și în conformitate cu articolul 10 din Directiva 2014/24/UE, normele privind achizițiile publice prevăzute în prezentul regulament nu ar trebui să se aplice serviciilor respective.

(156)

Având în vedere pandemia de COVID-19, este oportun să se modifice definiția crizei, care se aplică în special dispozițiilor comune și achizițiilor în domeniul acțiunilor externe și ar trebui să acopere sănătatea publică și a animalelor, securitatea alimentară și situațiile de urgență în materie de siguranță alimentară și amenințările globale la adresa sănătății. Pentru a permite flexibilitatea necesară asigurării unui răspuns rapid la situații neprevăzute de extremă urgență determinate de o criză, autorității contractante ar trebui să i se permită să aplice norme simplificate în materie de achiziții, cum ar fi utilizarea procedurii negociate fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, aplicabilă în situații de criză, și acceptarea elementelor de probă privind criteriile de excludere și de selecție din partea ofertantului prezumat câștigător după decizia de atribuire, dar în orice caz înainte de semnarea contractului. Autoritatea contractantă ar trebui, de asemenea ca, pentru a răspunde unei crize, să aibă flexibilitatea de a modifica în mod excepțional, fără o procedură de achiziții, un contract sau un contract-cadru. În plus, într-o situație de criză, ar trebui să fie posibil, în mod excepțional, să se adauge noi autorități contractante după lansarea unei proceduri de achiziții și înainte de semnarea contractului sau în urma unei modificări a contractului, fără a restrânge concurența. Înainte de a se recurge la astfel de norme simplificate, ar trebui să fie necesară o declarație de criză efectuată în conformitate cu normele interne relevante, cu excepția achizițiilor din domeniul acțiunii externe în cazul cărora o astfel de declarație nu este necesară. În plus, ordonatorii de credite competenți ar trebui să justifice de la caz la caz urgența extremă care rezultă din criza declarată.

(157)

În cazul contractelor mixte, ar trebui să fie clarificată metodologia utilizată de autoritățile contractante pentru determinarea normelor aplicabile.

(158)

Măsurile de publicitate ex ante și ex post necesare pentru lansarea unei proceduri de achiziții ar trebui să fie clarificate în cazul contractelor cu o valoare mai mare sau egală cu pragurile stabilite în Directiva 2014/24/UE, în cazul contractelor cu o valoare inferioară respectivelor praguri și în cazul contractelor care nu intră sub incidența directivei respective.

(159)

Prezentul regulament ar trebui să includă o listă completă a tuturor procedurilor de achiziții la care pot recurge instituțiile Uniunii, indiferent de prag.

(160)

În vederea simplificării administrative și pentru a încuraja participarea IMM-urilor, ar trebui să fie prevăzute proceduri de negociere pentru contractele cu o valoare medie.

(161)

Dacă este necesar, ar trebui să fie posibilă efectuarea unei achiziții comune între, pe de o parte, una sau mai multe autorități contractante din statele membre și, pe de altă parte, instituțiile Uniunii, organele Uniunii sau agențiile executive, fără ca respectivele instituții, organe sau agenții să fie obligate să achiziționeze lucrări, produse sau servicii. Pentru a le permite autorităților contractante să beneficieze pe deplin de potențialul pieței interne în ceea ce privește economiile de scară și partajarea riscurilor și beneficiilor, ar trebui să fie extinse posibilitățile instituțiilor Uniunii, ale organelor Uniunii sau ale agențiilor executive de a achiziționa produse sau servicii în numele a două sau mai multe state membre. O instituție a Uniunii, un organ al Uniunii sau o agenție executivă ar trebui să poată desfășura procedura de achiziții relevantă în numele sau pe seama statelor membre pe baza unui acord între părți sau să acționeze în calitate de angrosist, achiziționând, stocând și revânzând sau donând produse și servicii, inclusiv închiriate, statelor membre sau organizațiilor partenere pe care le-a selectat. În conformitate cu normele privind conformitatea legislației secundare cu prezentul regulament, alte acte legislative ale Uniunii pot conține norme mai specifice privind achizițiile comune sau achizițiile în numele sau pe seama statelor membre. În acest caz, astfel de acte ar trebui să indice în mod clar astfel de derogări și motivele specifice care le justifică.

(162)

La fel ca în cazul Directivei 2014/24/UE, prezentul regulament ar trebui să permită efectuarea unor consultări ale pieței înainte de a lansa o procedură de achiziții. Pentru a se asigura că un parteneriat pentru inovare este utilizat numai în cazul în care lucrările, produsele sau serviciile dorite nu există pe piață sau ca o activitate de dezvoltare aproape-de-piață, în prezentul regulament ar trebui să fie prevăzută o obligație de a se efectua o astfel de consultare preliminară a pieței înainte de a se utiliza un parteneriat pentru inovare.

(163)

Ar trebui să se clarifice contribuția autorităților contractante la protecția mediului și la promovarea dezvoltării durabile, asigurându-se totodată că acestea obțin oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic pentru contractele încheiate, în special impunând anumite etichete sau utilizând metode de atribuire adecvate.

(164)

În conformitate cu obiectivele Pactului verde european, ar trebui să se asigure progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a aspectelor legate de înverzire prin includerea în procedurile de ofertare, atunci când este cazul, a unor criterii de selecție sau de atribuire verzi, ceea ce va stimula operatorii economici să ofere opțiuni mai durabile.

(165)

Pentru a se asigura că, la executarea contractelor, operatorii economici îndeplinesc obligațiile aplicabile de drept al mediului, de drept social și de drept al muncii stabilite prin dreptul Uniunii, în dreptul intern, în contractele colective sau în convențiile internaționale în domeniul social și al mediului enumerate în anexa X la Directiva 2014/24/UE, obligațiile respective ar trebui să facă parte din cerințele minime definite de autoritatea contractantă și ar trebui să fie integrate în contractele semnate de autoritatea contractantă.

(166)

Este oportun să se identifice și să se trateze în mod separat diferitele cazuri care în mod obișnuit sunt numite situații de „conflict de interese”. Noțiunea de „conflict de interese” ar trebui să fie utilizată exclusiv în cazurile în care o persoană sau o entitate cu responsabilități în ceea ce privește programarea, execuția, auditul sau controlul bugetului, un funcționar sau un agent al unei instituții a Uniunii sau o autoritate națională de la orice nivel se află într-o astfel de situație. Încercările de a influența în mod necorespunzător o procedură de atribuire sau de a obține informații confidențiale ar trebui să fie considerate drept o abatere profesională gravă care poate conduce la respingerea din cadrul procedurii de atribuire și/sau la excluderea de la fondurile Uniunii. În plus, operatorii economici s-ar putea afla în situația în care nu ar trebui să fie selectați pentru a executa un contract din cauza unui conflict de interese profesional. De exemplu, o întreprindere nu ar trebui să evalueze un proiect la care a participat sau un auditor nu ar trebui să fie în măsură să auditeze conturile pe care anterior le-a certificat. Evaluarea conflictelor de interese și obligația de a institui sisteme de detectare și prevenire a unor astfel de conflicte ar trebui să respecte principiul proporționalității. Orientările adecvate privind evaluarea conflictelor de interese ar trebui să ofere clarificări suplimentare celor care evaluează astfel de situații la nivelul Uniunii și la nivel național, pentru a contribui la securitatea juridică.

(167)

Pentru a se evita conflictele de interese profesionale care pot afecta sau riscă să afecteze capacitatea de a executa contractul în mod independent, imparțial și obiectiv, este necesar să se clarifice obligațiile autorității contractante și ale candidaților sau ofertanților. Pe de o parte, candidații, ofertanții și, după caz, entitățile pe ale căror capacități se bazează aceștia, precum și subcontractanții preconizați ar trebui să declare absența unor astfel de conflicte de interese și să furnizeze informații conexe, la cerere. Pe de altă parte, autoritatea contractantă ar trebui să evalueze existența unor astfel de conflicte de interese profesionale atunci când acestea sunt declarate sau pe baza unor informații suplimentare. În cazul în care se stabilește că există astfel de conflicte de interese profesionale, acest lucru ar trebui să conducă la excluderea de la procedura de atribuire.

(168)

O piață internă competitivă și deschisă ar trebui să asigure condiții de concurență echitabile și să permită atât operatorilor economici europeni, cât și celor străini să concureze pe baza meritelor. Subvențiile străine pot denatura piața internă și pot submina condițiile de concurență echitabile în cadrul procedurilor de achiziții dacă, de exemplu, operatorilor economici cărora li s-a atribuit contractul au beneficiat de subvenții străine. Pentru a evita acest risc, Regulamentul (UE) 2022/2560 al Parlamentului European și al Consiliului (30) a stabilit norme și proceduri cu scopul de a investiga subvențiile străine care denaturează efectiv sau potențial piața internă și, după caz, de a se asigura că denaturările respective sunt remediate. Pentru a asigura coerența între normele aplicabile statelor membre și procedurile de achiziții în temeiul prezentului regulament, instituțiile Uniunii, organele Uniunii și agențiile executive ar trebui să aplice mutatis mutandis aceleași norme și proceduri privind subvențiile străine prevăzute în Regulamentul (UE) 2022/2560.

(169)

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui să fie conferite competențe de executare Comisiei în ceea ce privește detaliile procedurale și elementele conexe referitoare la analiza preliminară și la investigarea aprofundată a oricăror contribuții financiare străine obținute într-o procedură de achiziții. Respectivele competențe de executare ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (31).

(170)

În conformitate cu Directiva 2014/24/UE, ar trebui să fie posibil să se verifice dacă un operator economic este exclus, să se aplice criterii de selecție și de atribuire a contractelor, precum și să se verifice conformitatea cu documentele achiziției, indiferent de ordine. Prin urmare, ar trebui să fie posibilă respingerea ofertelor pe baza criteriilor de atribuire fără o verificare prealabilă a ofertantului respectiv în ceea ce privește criteriile de excludere sau de selecție.

(171)

Contractele ar trebui să fie atribuite pe baza ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, în concordanță cu articolul 67 din Directiva 2014/24/UE.

(172)

În interesul securității juridice, este necesar să se clarifice dacă criteriile de selecție sunt strict legate de evaluarea candidaților sau a ofertanților și dacă criteriile de atribuire sunt strict legate de evaluarea ofertelor. În vederea alinierii normelor în materie de achiziții ale Uniunii cu Directiva 2014/24/UE, autorităților contractante ar trebui, de asemenea, să li se permită să utilizeze drept criteriu de atribuire organizarea, calificarea și experiența personalului alocat executării contractului în cauză, în cazurile în care acestea pot afecta calitatea executării contractului și, prin urmare, valoarea economică a ofertei. Autoritățile contractante care utilizează oricare dintre respectivele criterii de atribuire ar trebui să se asigure, prin mijloace contractuale adecvate, că personalul alocat executării contractului îndeplinește efectiv standardele de calitate specificate. Autoritățile contractante ar trebui să își dea acordul pentru orice înlocuire a personalului în cauză și ar trebui să verifice dacă noul personal oferă un nivel de calitate echivalent cu cel al personalului înlocuit. În plus, ar trebui să se asigure că în cadrul criteriilor de selecție și de atribuire nu există suprapuneri și duble evaluări ale unui element.

(173)

Pentru a reduce procedurile care necesită mult timp și pentru a le permite autorităților contractante să profite pe deplin de posibilitățile oferite de sistemele dinamice de achiziții, este necesar să se simplifice normele care reglementează sistemele respective. În special, sistemele respective ar trebui să fie operate sub forma unei proceduri restrânse, permițând astfel oricărui operator economic care depune o cerere de participare și care este conform din punctul de vedere al criteriilor de excludere și de selecție să participe la procedurile de achiziții desfășurate prin intermediul sistemului dinamic de achiziții în perioada sa de valabilitate, care nu ar trebui să fie limitată la patru ani. Ofertele pot fi prezentate, de asemenea, sub forma unui catalog electronic, în special pentru produsele gata de utilizare sau serviciile disponibile în general pe piață. În plus, pentru a reduce sarcina administrativă, ar trebui să se renunțe la cerința de a numi un comitet de deschidere și de evaluare pentru anumite proceduri de achiziții desfășurate în cadrul unui sistem dinamic de achiziții.

(174)

Având în vedere progresele înregistrate în digitalizarea procedurilor de achiziții, ar trebui să fie clarificat faptul că deschiderile publice aferente procedurilor deschise pot fi organizate la distanță, prin videoconferință.

(175)

Pentru a simplifica normele și a le alinia la normele aplicabile achizițiilor efectuate de instituțiile Uniunii în nume propriu, obligația de a publica pe site-ul Comisiei lista candidaților selectați care urmează să fie invitați să depună o ofertă ar trebui să fie eliminată în domeniul acțiunilor externe.

(176)

Achizițiile Uniunii ar trebui să aibă ca scop asigurarea utilizării eficace, transparente și adecvate a fondurilor Uniunii, reducând totodată sarcina administrativă a destinatarilor fondurilor Uniunii. În acest sens, achizițiile electronice ar trebui să contribuie la utilizarea mai eficientă a fondurilor Uniunii și ar trebui să îmbunătățească accesul la contracte pentru toți operatorii economici. Toate instituțiile Uniunii care desfășoară proceduri de achiziții ar trebui să publice pe site-urile lor norme clare privind achizițiile, cheltuielile și monitorizarea, precum și toate contractele atribuite, inclusiv valoarea acestora.

(177)

În ceea ce privește achizițiile publice electronice, schimbul electronic de informații cu participanții ar trebui să se bazeze în cea mai mare măsură posibilă pe standardele existente, cum ar fi documentul european de achiziție unic și standardele de facturare electronică prevăzute de Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/7 al Comisiei (32) și, respectiv, de Directiva 2014/55/UE.

(178)

Ar trebui să se clarifice existența unei faze de deschidere și a unei evaluări pentru fiecare procedură. O decizie de atribuire ar trebui să fie întotdeauna rezultatul unei evaluări.

(179)

Odată cu comunicarea rezultatului unei proceduri, candidații și ofertanții ar trebui să fie informați cu privire la motivele pentru care a fost luată decizia respectivă și să primească o motivare detaliată pe baza conținutului raportului de evaluare.

(180)

Este oportun să se precizeze că ofertanții necâștigători care au prezentat oferte conforme ar trebui să fie informați, la cerere, în legătură cu caracteristicile și cu avantajele relative ale ofertei câștigătoare. Ofertanții necâștigători ar trebui să primească, la cerere, informații suplimentare inclusiv în cazul în care conformitatea ofertei lor nu a fost verificată din cauza ordinii de criterii selectate. De asemenea, ar trebui să fie clarificat faptul că ofertanții respinși nu ar trebui să aibă acces la astfel de informații.

(181)

În cazul contractelor-cadru pentru care se reia procedura concurențială, nu ar trebui să existe obligația de a comunica informații unui contractant necâștigător privind caracteristicile și avantajele relative ale ofertei câștigătoare, întrucât primirea unor astfel de informații de către părțile la același contract-cadru de fiecare dată când se reia procedura concurențială ar putea aduce atingere concurenței loiale dintre acestea.

(182)

O autoritate contractantă ar trebui să aibă posibilitatea de a anula o procedură de achiziții sau de a o anula parțial în cazul procedurilor atribuite pe loturi sau prin aprovizionare de la mai mulți furnizori, înainte de semnarea contractului, fără ca ofertanții sau candidații să aibă dreptul de a solicita despăgubiri. Acest lucru nu ar trebui să aducă atingere situațiilor în care autoritatea contractantă a acționat în așa fel încât poate fi ținută răspunzătoare pentru prejudiciile aduse, în conformitate cu principiile generale ale dreptului Uniunii.

(183)

Atribuirea contractelor în urma unor achiziții cu mai mulți furnizori ar trebui să fie permisă în cazuri justificate în mod corespunzător, în special pentru a se evita dependența excesivă de un singur furnizor, pentru echipamente și servicii critice, ținând seama de obiectivele de independență tehnologică și continuitate a serviciilor.

(184)

La fel ca în cazul Directivei 2014/24/UE, este necesar să se clarifice condițiile în care se poate modifica un contract în cursul executării sale fără a fi nevoie de o nouă procedură de achiziții. În special, nu ar trebui să fie necesară o nouă procedură de achiziții în cazurile referitoare la modificările de natură administrativă, succesiunea cu titlu universal și aplicarea unor clauze sau opțiuni de revizuire clare și fără echivoc care nu modifică cerințele minime ale procedurii inițiale. O nouă procedură de achiziții ar trebui să fie impusă în cazul în care sunt aduse modificări semnificative contractului inițial, în special cu privire la domeniul de aplicare și la conținutul drepturilor și obligațiilor reciproce ale părților, inclusiv în ceea ce privește distribuirea drepturilor de proprietate intelectuală. Modificările de acest tip denotă intenția părților de a renegocia clauze sau condiții esențiale ale contractului respectiv, în special în cazul în care clauzele sau condițiile modificate ar fi avut o influență asupra rezultatului procedurii dacă ar fi fost incluse în procedura inițială.

(185)

Experiența dobândită a arătat că este necesar să se clarifice cazurile în care se consideră că o modificare conduce la schimbarea obiectului contractului.

(186)

Este necesar să se prevadă posibilitatea de a solicita o garanție de bună execuție pentru lucrări, produse și servicii complexe, pentru a asigura respectarea obligațiilor contractuale substanțiale, precum și o bună execuție pe toată durata contractului. De asemenea, este necesar să se prevadă posibilitatea de a solicita o garanție sub forma reținerii unei sume de bani pentru a acoperi perioada de răspundere contractuală, în conformitate cu practica obișnuită în sectoarele în cauză.

(187)

Pentru a determina pragurile și procedurile aplicabile, este necesar să se clarifice dacă instituțiile Uniunii, agențiile executive și organele Uniunii sunt considerate autorități contractante. Acestea nu ar trebui să fie considerate autorități contractante atunci când efectuează o achiziție de la un organism central de achiziție. În plus, instituțiile Uniunii formează o singură entitate juridică și departamentele acestora nu pot încheia între ele contracte, ci doar acorduri la nivelul serviciilor.

(188)

Este oportun să se includă o trimitere în prezentul regulament la pragurile prevăzute în Directiva 2014/24/UE care se aplică lucrărilor, produselor și serviciilor și celor prevăzute în Directiva 2014/23/UE care se aplică concesiunilor. Prin urmare, o revizuire a respectivelor praguri prevăzute în Directivele 2014/24/UE și 2014/23/UE ar trebui să fie direct aplicabilă achizițiilor și, respectiv, concesiunilor efectuate în temeiul prezentului regulament.

(189)

Atribuirea contractelor de concesiune ar trebui să fie simplificată prin aplicarea în cazul concesiunilor a pragurilor prevăzute de Directiva 2014/23/UE.

(190)

În vederea armonizării și simplificării, procedurile standard aplicabile achizițiilor ar trebui, de asemenea, să se aplice achizițiilor prevăzute în cadrul regimului pentru contracte de servicii sociale și alte servicii specifice menționate la articolul 74 din Directiva 2014/24/UE. Prin urmare, pragul pentru achizițiile în regim moderat ar trebui să fie aliniat cu pragul pentru contractele de achiziții de servicii.

(191)

Pentru a adapta mai bine procedurile de achiziție la condițiile de piață din afara Uniunii, prezentul regulament ar trebui să includă dispoziții specifice în temeiul cărora delegațiile Uniunii să atribuie contracte în nume propriu în țări terțe. Prin urmare, este oportun ca pragurile de atribuire a contractelor aplicate de delegațiile Uniunii în țări terțe să fie revizuite și să fie aliniate la cele aplicate pentru atribuirea contractelor în domeniul acțiunilor externe.

(192)

Este necesar să se precizeze condițiile de aplicare a perioadei de așteptare care trebuie îndeplinite înainte de semnarea unui contract sau a unui contract-cadru.

(193)

Normele aplicabile achizițiilor în domeniul acțiunilor externe ar trebui să fie consecvente cu principiile stabilite în Directivele 2014/23/UE și 2014/24/UE.

(194)

Normele privind accesul la achiziții, aplicabile atât în momentul depunerii ofertelor, cât și pe durata executării contractului, ar trebui să includă condițiile prevăzute în actele de punere în aplicare (măsurile din cadrul Instrumentului pentru achiziții publice internaționale) adoptate în temeiul Regulamentului (UE) 2022/1031 al Parlamentului European și al Consiliului (33), precum și obligațiile ofertanților câștigători prevăzute în regulamentul respectiv.

(195)

Pentru a reduce complexitatea, a raționaliza normele existente și a îmbunătăți lizibilitatea normelor în materie de achiziții, este necesar să se regrupeze dispozițiile generale referitoare la achiziții și dispozițiile specifice aplicabile achizițiilor în domeniul acțiunilor externe și să se elimine repetițiile inutile și referințele încrucișate.

(196)

Este necesar să se clarifice care dintre operatorii economici au acces la achizițiile efectuate în temeiul prezentului regulament, în funcție de locul de stabilire al acestora, și să se prevadă în mod explicit posibilitatea unui acces de acest tip și pentru organizațiile internaționale.

(197)

În cazuri justificate în mod corespunzător, atunci când contractul urmează să fie atribuit de o delegație a Uniunii dintr-o țară terță sau exclusiv în interesul unei delegații a Uniunii într-o țară terță, ar trebui să i se permită ordonatorului de credite competent să deschidă accesul la procedura de achiziții persoanelor fizice sau juridice stabilite într-o țară terță care nu are un acord special cu Uniunea în domeniul achizițiilor. Această flexibilitate ar trebui să fie oferită în special în cazul în care nu există persoane fizice sau juridice stabilite în țări care au acces la achizițiile publice în temeiul unui acord special cu Uniunea în domeniul achizițiilor care să poată furniza lucrările, produsele sau serviciile necesare.

(198)

Pentru a se realiza un echilibru între nevoia de transparență și o mai mare coerență a normelor privind achizițiile, pe de o parte, și necesitatea de a oferi flexibilitate cu privire la anumite aspecte tehnice legate de respectivele norme, pe de altă parte, normele tehnice privind achizițiile ar trebui să fie stabilite într-o anexă la prezentul regulament, iar competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește modificările aduse anexei respective.

(199)

Este necesar să se clarifice domeniul de aplicare al titlului privind granturile, în special în ceea ce privește tipul de acțiune sau organismul eligibil pentru granturi, precum și în ceea ce privește angajamentele juridice care pot fi utilizate pentru a acoperi granturile. În special, deciziile de grant ar trebui să fie eliminate treptat ca urmare a utilizării limitate a acestora și a introducerii treptate a granturilor electronice. Structura ar trebui să fie simplificată prin mutarea dispozițiilor privind instrumentele care nu sunt granturi în alte părți ale prezentului regulament. Natura organismelor care pot primi granturi de funcționare ar trebui să fie clarificată prin eliminarea referirilor la organisme care urmăresc un obiectiv de interes general al Uniunii, deoarece respectivele organisme sunt acoperite de noțiunea de organisme care au un obiectiv ce se înscrie în cadrul unei politici a Uniunii și o susține.

(200)

Pentru a simplifica procedurile și a îmbunătăți lizibilitatea prezentului regulament, ar trebui să fie simplificate și raționalizate dispozițiile privind conținutul cererilor de grant, al cererii de propuneri și al acordului de grant.

(201)

Pentru a facilita punerea în aplicare a acțiunilor finanțate de donatori multipli în cazul în care finanțarea globală a acțiunii nu este cunoscută la data angajamentului contribuției Uniunii, este necesar să se clarifice modul în care contribuția Uniunii este definită și metoda de verificare a utilizării acesteia.

(202)

Ar trebui să fie introdusă o nouă categorie de granturi de valoare foarte scăzută, de până la 15 000 EUR, în vederea simplificării cerințelor administrative pentru solicitanții de finanțare din partea Uniunii. Având în vedere valoarea foarte scăzută a unor astfel de granturi, ar trebui să se renunțe la cerințele de prezentare a unei declarații pe propria răspundere și de evaluare a capacității financiare.

(203)

Pentru a simplifica și mai mult cererile de grant în conformitate cu buna gestiune financiară, ordonatorul de credite ar trebui să aibă posibilitatea de a decide, pe baza unei evaluări a riscurilor, că verificările capacității financiare se concentrează numai asupra solicitantului principal.

(204)

Experiența rezultată din utilizarea finanțărilor sub forma unor sume forfetare, a unor costuri unitare sau la rate forfetare a indicat faptul că astfel de forme de finanțare simplifică în mod semnificativ procedurile administrative și reduc în mod considerabil riscul de eroare. Independent de domeniul de intervenție a Uniunii, sumele forfetare, costurile unitare și ratele forfetare constituie forme adecvate de finanțare, în special în cazul acțiunilor standardizate și recurente, cum ar fi mobilitatea sau activitățile de formare. În plus, întrucât cooperarea instituțională între administrațiile publice ale statelor membre și ale țărilor beneficiare sau partenere (înfrățirea instituțională) este pusă în aplicare de către instituțiile statelor membre, utilizarea opțiunilor simplificate în materie de costuri este justificată și ar trebui să favorizeze implicarea acestora. Pentru asigurarea unei mai mari eficiențe, statele membre și alți destinatari ai fondurilor Uniunii ar trebui să poată recurge mai frecvent la opțiunile simplificate în materie de costuri. În contextul menționat, condițiile pentru utilizarea sumelor forfetare, a costurilor unitare și a ratelor forfetare ar trebui să devină mai flexibile. Este necesar să se prevadă în mod explicit stabilirea unor sume forfetare unice care să acopere toate costurile eligibile ale acțiunii sau ale programului de lucru. În plus, pentru a susține axarea pe rezultate, ar trebui să se acorde prioritate finanțării bazate pe realizări. Sumele forfetare, costurile unitare și ratele forfetare bazate pe contribuții ar trebui să rămână o opțiune în cazul în care cele pe baza realizărilor nu sunt posibile sau adecvate.

(205)

Pentru a se asigura securitatea juridică, este necesar să se clarifice faptul că, în cazul în care un grant ia forma unei finanțări care nu este legată de costuri, nu se aplică dispozițiile privind un buget estimat, cofinanțarea și absența dublei finanțări, deoarece acestea nu pot fi aplicate în cazul în care cuantumul care trebuie rambursat este legat de condiții sau de rezultate definite și este decuplat de costurile subiacente.

(206)

Procedurile administrative de autorizare a sumelor forfetare, a costurilor unitare și a ratelor forfetare ar trebui să fie simplificate atribuind competențe de autorizare ordonatorilor de credite competenți. După caz, o astfel de autorizație poate fi acordată de Comisie în funcție de natura activităților sau a cheltuielilor ori având în vedere numărul de ordonatori de credite vizați.

(207)

În vederea reducerii decalajului în ceea ce privește disponibilitatea datelor utilizate pentru a stabili sumele forfetare, costurile unitare și ratele forfetare, ar trebui să se permită recurgerea la avizele experților.

(208)

Chiar dacă ar trebui să se atingă potențialul utilizării mai frecvente a formelor simplificate de finanțare, ar trebui să se asigure respectarea principiului bunei gestiuni financiare și în special a principiilor economiei, eficienței și excluderii dublei finanțări. În acest scop, formele simplificate de finanțare ar trebui să asigure că resursele utilizate sunt adecvate pentru obiectivele care trebuie să fie îndeplinite, că nu se finanțează aceleași costuri de mai multe ori de la buget, că principiul cofinanțării este respectat și că se evită supracompensarea generală a destinatarilor. Prin urmare, formele simplificate de finanțare ar trebui să se bazeze pe date statistice sau contabile, pe mijloace obiective similare sau pe avize ale experților. În plus, ar trebui să se aplice în continuare verificări, controale și evaluări periodice adecvate.

(209)

Ar trebui să fie clarificată diferența dintre sfera de aplicare a verificărilor și controalelor și sfera evaluărilor periodice a sumelor forfetare, a costurilor unitare sau a ratelor forfetare. Verificările și controalele respective ar trebui să se axeze pe îndeplinirea condițiilor care determină plata unor sume forfetare, costuri unitare sau rate forfetare, inclusiv, dacă este necesar, pe obținerea de realizări și/sau rezultate. Condițiile respective nu ar trebui să necesite raportarea cu privire la costurile suportate efectiv de beneficiar. În cazul în care cuantumurile sumelor forfetare, ale costurilor unitare sau ale finanțării la rate forfetare au fost stabilite ex ante de ordonatorul de credite competent sau de Comisie, acestea nu ar trebui să fie contestate în cursul controalelor ex post. Acest lucru ar trebui să nu împiedice reducerea unui grant în caz de executare necorespunzătoare, parțială sau cu întârziere ori în cazul unor nereguli, fraude sau încălcări ale altor obligații. În special, un grant ar trebui să fie redus în cazul în care condițiile care determină plata unor sume forfetare, costuri unitare sau rate forfetare nu au fost îndeplinite. Frecvența și domeniul de aplicare ale evaluării periodice ar trebui să depindă de evoluția și natura costurilor, în special ținându-se seama de modificările substanțiale ale prețurilor pieței și de alte circumstanțe relevante. Evaluarea periodică ar putea conduce la ajustări ale sumelor forfetare, ale costurilor unitare sau ale ratelor forfetare aplicabile în cadrul acordurilor viitoare, dar nu ar trebui să fie utilizată pentru punerea sub semnul întrebării a valorii sumelor forfetare, a costurilor unitare sau a ratelor forfetare care a fost deja convenită. Evaluarea periodică a sumelor forfetare, a costurilor unitare sau a ratelor forfetare ar putea necesita accesul la conturile beneficiarului în scopuri statistice și metodologice, iar un astfel de acces este, de asemenea, necesar în scopul prevenirii și detectării fraudelor.

(210)

În cazul în care un grant ia forma unor rate forfetare, a unor costuri unitare sau a unor sume forfetare și, prin urmare, nu există o verificare ex post a costurilor subiacente, nu este posibil să se verifice dacă costurile eligibile au fost suportate pe durata acțiunii. Pentru a se asigura securitatea juridică, ar trebui să se clarifice faptul că verificările și controalele ex post asupra beneficiarilor vor urmări să stabilească dacă în cursul perioadei de execuție au fost îndeplinite condițiile care determină plata ratelor forfetare, a costurilor unitare sau a sumelor forfetare.

(211)

Pentru a facilita participarea organizațiilor mici la punerea în aplicare a politicilor Uniunii în condițiile unei disponibilități limitate a resurselor, este necesar ca valoarea muncii prestate de voluntari să fie recunoscută drept costuri eligibile. În consecință, astfel de organizații ar trebui să se poată baza într-o mai mare măsură pe activitatea voluntarilor cu scopul de a contribui la cofinanțarea acțiunii sau a programului de lucru. Fără a aduce atingere ratei maxime de cofinanțare specificate în actul de bază, în astfel de cazuri, grantul din partea Uniunii ar trebui să se limiteze la costurile eligibile estimate, altele decât cele care acoperă activitatea voluntarilor. Întrucât munca voluntarilor este o activitate furnizată de terți fără ca beneficiarul să le plătească o remunerație, limitarea evită rambursarea unor costuri pe care beneficiarul nu le-a suportat. În plus, valoarea activității voluntarilor nu ar trebui să depășească 50 % din contribuțiile în natură și orice altă cofinanțare.

(212)

Pentru a se asigura securitatea juridică, ar trebui să se clarifice faptul că, în cazul în care contribuțiile în natură din partea terților sub forma activității voluntarilor sunt prezentate drept costuri eligibile în bugetul estimat, cofinanțarea căreia i se aplică limita de 50 % ar trebui să includă toate sursele de finanțare, și anume grantul din partea Uniunii, contribuțiile în natură și alte surse de finanțare.

(213)

Pentru apărarea unuia dintre principiile fundamentale ale finanțelor publice, în prezentul regulament ar trebui să se mențină principiul de nonprofit.

(214)

Pentru a se asigura securitatea juridică atunci când se calculează contribuția Uniunii în cazul unui profit în cadrul unui grant finanțat de la buget, ar trebui să se clarifice faptul că recuperarea procentajului din profit corespunzător contribuției Uniunii la costurile eligibile nu ar trebui să facă diferența între costurile suportate efectiv și costurile simplificate.

(215)

În principiu, granturile ar trebui să fie acordate în urma unei cereri de propuneri. În cazul în care sunt permise excepții, acestea ar trebui să fie interpretate și aplicate în mod restrictiv în ceea ce privește domeniul de aplicare și durata. Posibilitatea excepțională de a acorda granturi fără organizarea unei cereri de propuneri către organisme cu un monopol de facto sau de jure ar trebui să fie utilizată doar în cazul în care organismele în cauză sunt singurele capabile să pună în aplicare tipurile relevante de activități sau au fost învestite cu un astfel de monopol prin lege sau de către o autoritate publică.

(216)

În contextul trecerii la granturile electronice și la achizițiile publice electronice, solicitanților și ofertanților ar trebui să li se solicite să furnizeze o dovadă a statutului lor juridic și a viabilității lor financiare doar o singură dată într-o anumită perioadă și nu ar trebui să li se impună să prezinte din nou documente justificative la fiecare procedură de atribuire. Prin urmare, este necesar să se alinieze cerințele referitoare la numărul de ani pentru care vor fi solicitate documentele în cadrul procedurilor de atribuire a granturilor sau al procedurilor de achiziții.

(217)

Un beneficiar al unui grant poate oferi sprijin financiar unui terț pe baza îndeplinirii anumitor condiții, iar cuantumul plătit oricărui terț nu ar trebui să depășească 60 000 EUR. Cuantumul respectiv ar trebui să poată fi depășit în cazul în care realizarea obiectivelor acțiunilor ar fi, în caz contrar, imposibilă sau excesiv de dificilă. Pentru a permite o mai mare flexibilitate în execuția bugetului în situații de criză și de urgență, ar trebui să fie posibilă, de asemenea, depășirea cuantumului respectiv fără o justificare de la caz la caz în cazul ajutorului umanitar, al operațiunilor de sprijin de urgență, al operațiunilor de protecție civilă sau al ajutoarelor pentru gestionarea crizelor. Ordonatorul de credite ar trebui să raporteze cu privire la astfel de cazuri.

(218)

În cazul în care punerea în aplicare a unei acțiuni sau a unui program de lucru impune unui beneficiar să efectueze achiziții, ar trebui să se clarifice faptul că orice beneficiar poate utiliza propriile practici de achiziție, cu condiția să asigure cel mai bun raport calitate-preț sau, după caz, cel mai mic preț, indiferent dacă beneficiarul atribuie un contract de achiziții publice și este o autoritate contractantă în înțelesul prezentului regulament. Definiția noțiunii de „contract” ar trebui să fie modificată în consecință.

(219)

Ar trebui să fie facilitată utilizarea premiilor ca o formă valoroasă de sprijin financiar, care nu are legătură cu costurile previzibile, iar normele aplicabile ar trebui să fie clarificate. Premiile ar trebui să fie considerate ca fiind complementare altor instrumente de finanțare, cum ar fi granturile, și nu ca înlocuitor al acestora.

(220)

Pentru a permite o punere în aplicare mai flexibilă a premiilor, obligația de a publica, în temeiul Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012, concursurile cu premii cu o valoare unitară de 1 000 000 EUR sau mai mare în fișele de program care însoțesc proiectul de buget ar trebui să fie înlocuită cu o obligație de a transmite o informare prealabilă Parlamentului European și Consiliului și de a menționa în mod explicit asemenea premii în decizia de finanțare.

(221)

Premiile ar trebui să se atribuie în conformitate cu principiile transparenței și egalității de tratament. În acest context, ar trebui să fie stipulate caracteristicile minime ale concursurilor, în special modalitățile pentru plata premiului către câștigători după acordare, și mijloacele de publicare corespunzătoare. De asemenea, este necesară stabilirea unei proceduri de acordare clar definite, de la depunerea candidaturilor la furnizarea informațiilor solicitanților și la notificarea solicitantului câștigător, care să reflecte procedura de acordare a granturilor.

(222)

Prezentul regulament ar trebui să stabilească principiile și condițiile aplicabile instrumentelor financiare, garanțiilor bugetare și asistenței financiare, precum și normele privind limitarea răspunderii financiare a Uniunii, combaterea fraudei și a spălării de bani, lichidarea instrumentelor financiare și raportarea.

(223)

În ultimii ani, Uniunea a utilizat tot mai mult instrumente financiare care permit un efect de levier mai mare pentru buget, însă generează totodată un risc financiar pentru buget. Aceste instrumente financiare includ nu doar instrumentele financiare care intră sub incidența Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012, ci și alte instrumente, cum ar fi garanțiile bugetare și asistența financiară, care anterior erau reglementate doar de normele stabilite în actele de bază respective ale acestora. Este important să se stabilească un cadru comun care să asigure omogenitatea principiilor aplicabile acestui set de instrumente și regruparea lor în cadrul unui nou titlu în prezentul regulament, care să cuprindă, pe lângă normele existente aplicabile instrumentelor financiare, secțiuni privind garanțiile bugetare și asistența financiară pentru statele membre sau țările terțe.

(224)

Instrumentele financiare și garanțiile bugetare pot fi utile pentru multiplicarea efectului fondurilor Uniunii atunci când acestea sunt puse în comun cu alte fonduri și când includ un efect de levier. Instrumentele financiare și garanțiile bugetare ar trebui să fie executate numai în cazul în care nu există niciun risc de denaturare a concurenței pe piața internă sau de incoerență cu normele privind ajutoarele de stat.

(225)

În cadrul creditelor anuale autorizate de Parlamentul European și de Consiliu pentru un anumit program, instrumentele financiare și garanțiile bugetare ar trebui să fie folosite pe baza unei evaluări ex ante care să demonstreze că sunt eficiente pentru realizarea obiectivelor de politică ale Uniunii.

(226)

Instrumentele financiare, garanțiile bugetare și asistența financiară ar trebui să fie autorizate prin intermediul unui act de bază. Dacă, în cazuri justificate corespunzător, instrumentele financiare sunt instituite în absența unui act de bază, acestea ar trebui să fie autorizate de Parlamentul European și de Consiliu în cadrul bugetului.

(227)

Ar trebui să fie definite instrumentele care pot intra sub incidența titlului X, cum ar fi împrumuturile, garanțiile, investițiile în capitaluri proprii, investițiile de cvasicapital și instrumentele de partajare a riscurilor. Definiția instrumentelor de partajare a riscurilor ar trebui să permită includerea îmbunătățirii bonității pentru obligațiunile de finanțare a proiectelor, acoperirea riscului legat de rambursarea datoriei în cadrul unui proiect și atenuarea riscului de credit al deținătorilor de obligațiuni prin îmbunătățirea bonității sub forma unui împrumut sau a unei garanții.

(228)

Orice rambursare provenind de la un instrument financiar sau de la o garanție bugetară ar trebui să fie utilizată pentru instrumentul sau garanția care a produs rambursarea, cu scopul de a îmbunătăți eficiența respectivului instrument sau a respectivei garanții, cu excepția cazului în care se prevede altfel în actul de bază, și ar trebui să fie luată în considerare atunci când se propun noi credite pentru respectivul instrument sau garanție.

(229)

Prezentul regulament prevede că, în actul de bază relevant, Comisia este împuternicită să împrumute în numele Uniunii sau al Euratom în scopul creditării cuantumurilor corespunzătoare statelor membre sau țărilor terțe beneficiare, în condițiile aplicabile împrumuturilor. În această privință, fluxurile de lichidități între fondurile împrumutate și împrumuturi corespund unu la unu. Aceasta înseamnă că Uniunea ar trebui să efectueze operațiuni de piață pe baza nevoilor de plată pentru fiecare caz specific de creditare, ceea ce limitează posibilitatea de a planifica în mod coerent diferite operațiuni de împrumut și de a structura scadențele astfel încât să se obțină cele mai bune costuri.

(230)

Finanțarea programelor individuale de asistență financiară prin metode de finanțare separate generează costuri mai ridicate și o complexitate sporită, deoarece diferitele programe de asistență financiară sunt în concurență pentru un număr limitat de oportunități de finanțare. Aceasta fragmentează oferta de titluri de creanță ale Uniunii și reduce lichiditățile și interesul investitorilor în programele separate, chiar dacă toate titlurile de creanță ale Uniunii au aceeași calitate ridicată a creditului. Prin urmare, asistența financiară ar trebui să fie organizată conform unei metode de finanțare unice, care să sporească lichiditatea obligațiunilor Uniunii, precum și atractivitatea și rentabilitatea emisiunii Uniunii.

(231)

Experiența recentă în ceea ce privește nevoile de finanțare ale Ucrainei a evidențiat dezavantajele unei abordări fragmentate a organizării datoriei Uniunii. Pentru a consolida poziția Uniunii în calitate de emitent de titluri de creanță exprimate în euro, este esențial ca toate emisiunile noi să fie organizate printr-o metodă de finanțare unică, cu excepția cazurilor justificate în mod corespunzător, cum ar fi emisiunile Euratom, emisiunile cu valoare redusă și finanțarea programelor de asistență financiară pentru care actele de bază au intrat în vigoare înainte de 9 noiembrie 2022.

(232)

Modelul unei metode de finanțare unice și majoritatea elementelor de infrastructură necesare pentru punerea sa în aplicare au fost deja stabilite sub forma unei strategii de finanțare diversificate în temeiul Deciziei (UE, Euratom) 2020/2053. Strategia respectivă a permis mobilizarea cu succes a fondurilor pentru granturi și împrumuturi în temeiul Regulamentului (UE) 2021/241 și pentru o serie de alte programe ale Uniunii menționate în Regulamentul (UE) 2020/2094 al Consiliului (34). Având în vedere complexitatea preconizată a operațiunilor necesare pentru a satisface nevoile de finanțare urgente ale Ucrainei și pentru a anticipa posibile operațiuni viitoare de împrumut și de credit, este oportun să se instituie o strategie de finanțare diversificată ca metodă de finanțare unică pentru realizarea operațiunilor de împrumut.

(233)

Utilizarea strategiei de finanțare diversificată ar trebui să permită implementarea flexibilă a programului de finanțare, respectând totodată pe deplin principiile neutralității bugetare și echilibrului bugetar, astfel cum sunt prevăzute la articolul 310 alineatul (1) din TFUE. Costurile programului de finanțare ar trebui să fie suportate integral de beneficiari pe baza unei metodologii unice de alocare a costurilor care asigură o alocare transparentă și proporțională a acestora. Obligațiile de rambursare ar trebui să le revină în continuare beneficiarilor asistenței financiare, în conformitate cu prezentul regulament.

(234)

Punerea în aplicare a unei strategii de finanțare diversificate ar necesita respectarea unui set unic de norme pentru toate programele de împrumut și de credit care se bazează pe aceasta.

(235)

O strategie de finanțare diversificată ar trebui să ofere Comisiei mai multă flexibilitate în ceea ce privește calendarul și scadența operațiunilor de finanțare unice și să permită efectuarea de plăți regulate și constante către diferite țări beneficiare. O astfel de strategie ar trebui să se bazeze pe punerea în comun a instrumentelor de finanțare. Comisia ar dispune astfel de flexibilitatea de a organiza plățile către beneficiari independent de condițiile de piață la momentul plății, reducând în același timp riscul pentru Comisie de a trebui să majoreze cuantumuri fixe în condiții volatile sau nefavorabile.

(236)

Pentru a conferi această flexibilitate Comisiei, ar fi necesar să se instituie o rezervă comună de lichidități. O astfel de funcție centralizată de lichidități ar spori capacitatea de finanțare a Uniunii, conferindu-i mai multă reziliență pentru a face față neconcordanțelor temporare dintre toate intrările și ieșirile, pe baza unei capacități solide de previzionare a lichidității.

(237)

Comisia ar trebui să efectueze toate operațiunile necesare care vizează o prezență regulată pe piața de capital, obținerea celor mai bune costuri de finanțare posibile și facilitarea operațiunilor cu titluri de creanță ale Uniunii și ale Euratom.

(238)

Prin urmare, pentru a extinde strategia de finanțare diversificată la o gamă mai largă de programe, Comisia ar trebui să stabilească măsurile necesare pentru punerea în aplicare a acesteia. Măsurile respective ar trebui să cuprindă un cadru de guvernanță, proceduri de gestionare a riscurilor și o metodologie de alocare a costurilor, care ar trebui să respecte articolul 223 alineatul (4) litera (e) din prezentul regulament. Pentru a asigura transparența, Comisia ar trebui să informeze în mod regulat și cuprinzător Parlamentul European și Consiliul cu privire la toate aspectele strategiei sale în materie de împrumuturi și de gestionare a datoriei.

(239)

Din motive de securitate juridică și de claritate în ceea ce privește asistența financiară deja acordată și în ceea ce privește asistența macrofinanciară acordată în temeiul Regulamentului (UE) 2022/2463 al Parlamentului European și al Consiliului (35), normele din prezentul regulament privind strategia de finanțare diversificată ar trebui să se aplice numai programelor de asistență financiară pentru care actele de bază intră în vigoare la 9 noiembrie 2022 sau după respectiva dată.

(240)

Este important ca situațiile financiare auditate pentru instrumentele financiare și garanțiile bugetare executate în cadrul gestiunii indirecte să fie furnizate în timp util pentru a fi luate în considerare de Curtea de Conturi atunci când aceasta formulează observații cu privire la conturile provizorii.

(241)

Este oportun să se recunoască alinierea intereselor în urmărirea obiectivelor de politică ale Uniunii și, în special, faptul că BEI și FEI au competențele specifice necesare pentru execuția instrumentelor financiare și a garanțiilor bugetare.

(242)

BEI și FEI, acționând ca grup, ar trebui să aibă posibilitatea să își transfere între ele o parte din execuție, atunci când un astfel de transfer ar putea aduce beneficii punerii în aplicare a unei anumite acțiuni și astfel cum a fost definit mai detaliat în acordul relevant cu Comisia.

(243)

Din motive de coerență și pentru a ține seama de cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027, în ceea ce privește instrumentele financiare și garanțiile bugetare este necesar să se clarifice anumite dispoziții privind raportarea efectuată de către persoanele sau entitățile care execută fonduri ale Uniunii în cadrul gestiunii indirecte, privind aplicarea titlului X în cazul combinării acestora cu sprijin auxiliar de la buget, inclusiv cu granturi, și privind combinarea cu fonduri ale Uniunii executate prin gestiune partajată.

(244)

Ar trebui să fie clarificat faptul că, în cazul în care instrumentele financiare sau garanțiile bugetare sunt combinate cu forme auxiliare de sprijin din buget, normele privind instrumentele financiare și garanțiile bugetare ar trebui să se aplice întregii măsuri. Astfel de norme ar trebui să fie completate, după caz, cu cerințe specifice prevăzute în normele sectoriale.

(245)

Execuția instrumentelor financiare și a garanțiilor bugetare finanțate din buget ar trebui să fie conformă cu politica Uniunii privind jurisdicțiile necooperante în scopuri fiscale și cu actualizările acesteia, astfel cum sunt prevăzute în actele juridice relevante ale Uniunii și în concluziile Consiliului, în special în concluziile Consiliului din 8 noiembrie 2016 privind criteriile pentru întocmirea listei UE de jurisdicții necooperante în scopuri fiscale și procesul de întocmire a acestei liste (36) și în anexa la acestea, precum și în concluziile Consiliului din 5 decembrie 2017 privind lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale (37) și în anexele la acestea.

(246)

Garanțiile bugetare și asistența financiară pentru statele membre sau țările terțe sunt în general operațiuni extrabugetare care au un impact semnificativ în bilanțul contabil al Uniunii. Deși rămân în general operațiuni extrabugetare, includerea lor în prezentul regulament oferă o mai bună protecție a intereselor financiare ale Uniunii și un cadru mai clar pentru autorizarea, gestionarea și contabilizarea lor.

(247)

Uniunea a lansat inițiative importante bazate pe garanții bugetare, cum ar fi Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) sau Fondul european pentru dezvoltare durabilă (FEDD). Aceste instrumente se caracterizează prin faptul că generează o datorie contingentă pentru Uniune și implică provizioane de fonduri pentru punerea la dispoziție a unei rezerve de lichidități care să permită bugetului să răspundă într-o manieră ordonată obligațiilor de plată ce ar putea decurge din aceste datorii contingente. Pentru a garanta ratingul de credit al Uniunii și, prin urmare, capacitatea sa de a furniza finanțare eficace, este esențial ca autorizarea, provizionarea și monitorizarea datoriilor contingente să urmeze un set solid de norme care ar trebui să se aplice tuturor garanțiilor bugetare.

(248)

Datoriile contingente care rezultă din garanțiile bugetare pot să acopere o gamă variată de operațiuni de finanțare și de investiții. Posibilitatea ca o garanție bugetară să fie cerută spre executare nu poate fi programată cu certitudine absolută pe bază anuală, ca în cazul împrumuturilor care au un calendar predefinit de rambursare. Prin urmare, este indispensabil să se stabilească un cadru pentru autorizarea și monitorizarea datoriilor contingente care să asigure respectarea deplină, în orice moment, a plafonului pentru creditele de plată anuale stabilit în Decizia (UE, Euratom) 2020/2053.

(249)

Cadrul respectiv ar trebui, de asemenea, să prevadă gestiunea și controlul, inclusiv prezentarea de rapoarte periodice privind expunerea financiară a Uniunii. Rata de provizionare a datoriilor financiare ar trebui să fie stabilită pe baza unei evaluări adecvate a riscurilor financiare care decurg din instrumentul aferent. Sustenabilitatea datoriilor contingente ar trebui să fie evaluată anual în cadrul procedurii bugetare. Ar trebui să fie stabilit un mecanism de alertă timpurie pentru a se evita o penurie de provizioane menite să acopere datoriile financiare.

(250)

Utilizarea tot mai frecventă a instrumentelor financiare, a garanțiilor bugetare și a asistenței financiare necesită mobilizarea și provizionarea unui volum semnificativ de credite de plată. Pentru a produce efectul de levier, asigurând totodată un nivel adecvat de protecție împotriva datoriilor financiare, este important să se optimizeze cuantumul provizioanelor necesare și să se sporească eficiența prin punerea în comun a acestor provizioane într-un fond comun de provizionare. În plus, utilizarea mai flexibilă a acestor provizioane puse în comun permite o rată de provizionare globală eficace, care asigură protecția solicitată cu un volum optimizat de resurse.

(251)

Normele aplicabile în cazul constituirii de provizioane și al fondului comun de provizionare ar trebui să ofere un cadru solid de control intern. Orientările aplicabile gestionării resurselor în fondul comun de provizionare ar trebui să fie stabilite de către Comisie, după consultarea contabilului Comisiei. Ordonatorii de credite ai instrumentelor financiare, ai garanțiilor bugetare sau ai asistenței financiare ar trebui să monitorizeze în mod activ datoriile financiare aflate în responsabilitatea lor, iar administratorul financiar al resurselor fondului comun de provizionare ar trebui să gestioneze numerarul și activele fondului în conformitate cu normele și procedurile stabilite de contabilul Comisiei.

(252)

Garanțiile bugetare și asistența financiară ar trebui să respecte același set de principii care a fost stabilit pentru instrumentele financiare. Garanțiile bugetare, în special, ar trebui să fie irevocabile, necondiționate și la cerere. Acestea ar trebui să fie executate prin gestiune indirectă sau, numai în cazuri excepționale, prin gestiune directă. Ele ar trebui să acopere numai operațiunile de finanțare și de investiții, iar contrapărțile lor ar trebui să contribuie cu propriile resurse la operațiunile acoperite.

(253)

Asistența financiară acordată statelor membre sau țărilor terțe ar trebui să fie sub forma unui împrumut, a unei linii de credit sau a oricărui alt instrument considerat adecvat pentru a asigura eficacitatea sprijinului. În acest scop, Comisia ar trebui să fie împuternicită, în actul de bază relevant, să ia cu împrumut fondurile necesare de pe piețele de capital sau de la instituțiile financiare, evitându-se implicarea Uniunii în orice transformare a scadențelor care ar expune-o la un risc de rată a dobânzii sau la vreun alt risc comercial.

(254)

Dispozițiile privind instrumentele financiare ar trebui să se aplice cât mai curând posibil, pentru a realiza simplificarea și eficiența cerute. Dispozițiile referitoare la garanțiile bugetare și la asistența financiară, precum și la fondul comun de provizionare ar trebui să se aplice începând cu cadrul financiar multianual de după 2020. Acest calendar va permite pregătirea temeinică a noilor instrumente de gestionare a datoriilor contingente. De asemenea, acesta va permite și o aliniere între principiile enunțate în titlul X și, pe de o parte, propunerea de cadru financiar multianual de după 2020, iar pe de altă parte, programele specifice legate de respectivul cadru.

(255)

Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (38) stabilește norme referitoare, printre altele, la finanțarea partidelor politice și a fundațiilor politice la nivel european, în special în ceea ce privește condițiile de finanțare, acordarea și distribuirea fondurilor, donațiilor și contribuțiilor, finanțarea campaniilor aferente alegerilor pentru Parlamentul European, cheltuielile rambursabile, interzicerea anumitor finanțări, conturile, raportarea și auditul, executarea și controlul, sancțiunile, cooperarea dintre Autoritatea pentru partidele și fundațiile politice europene, ordonatorul de credite al Parlamentului European și statele membre și transparența.

(256)

Ar trebui să fie incluse norme în prezentul regulament privind contribuțiile din buget în beneficiul partidelor politice europene, astfel cum prevede Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014.

(257)

Sprijinul financiar acordat partidelor politice europene ar trebui să ia forma unei contribuții specifice, pentru a răspunde nevoilor specifice ale respectivelor partide.

(258)

Deși sprijinul financiar se acordă fără obligația unui program anual de lucru, partidele politice europene ar trebui să justifice ex post utilizarea eficientă a fondurilor din partea Uniunii. În special, ordonatorul de credite competent ar trebui să verifice dacă fondurile au fost utilizate pentru a plăti cheltuieli rambursabile, astfel cum s-a stabilit în cererea de contribuții, în termenele stabilite în prezentul regulament. Contribuțiile în beneficiul partidelor politice europene ar trebui să fie cheltuite până la sfârșitul exercițiului financiar ulterior celui în care au fost acordate, după care eventualele fonduri necheltuite ar trebui să fie recuperate de către ordonatorul de credite competent.

(259)

Fondurile din partea Uniunii acordate pentru finanțarea costurilor de funcționare ale partidelor politice europene nu ar trebui să fie utilizate în alte scopuri decât cele prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014, în special pentru a finanța direct sau indirect terți precum partidele politice naționale. Partidele politice europene ar trebui să utilizeze contribuțiile pentru a plăti un procent din cheltuielile actuale și viitoare, și nu cheltuieli sau datorii contractate înainte de depunerea cererilor de contribuții.

(260)

Acordarea contribuțiilor ar trebui, de asemenea, să fie simplificată și adaptată particularităților partidelor politice europene, în special prin lipsa criteriilor de selecție, prin stabilirea unei plăți unice de prefinanțare integrală ca normă generală și prin posibilitatea de a utiliza sume forfetare, finanțare la rate forfetare și costuri unitare.

(261)

Contribuțiile din buget ar trebui să fie suspendate, reduse sau suprimate dacă partidele politice europene încalcă Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014.

(262)

Sancțiunile care se bazează atât pe prezentul regulament, cât și pe Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 ar trebui să fie impuse în mod coerent și cu respectarea principiului ne bis in idem. În conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014, sancțiunile administrative și/sau financiare prevăzute în prezentul regulament nu trebuie să fie impuse în unul dintre cazurile în care au fost deja impuse sancțiuni în temeiul Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1141/2014.

(263)

Prezentul regulament ar trebui să stabilească un cadru general în care sprijinul bugetar poate fi folosit ca instrument în domeniul acțiunii externe, inclusiv obligația ca țara terță să furnizeze Comisiei informații adecvate și în timp util pentru a evalua îndeplinirea condițiilor și dispozițiilor convenite, asigurându-se protecția intereselor financiare ale Uniunii.

(264)

Pentru a consolida rolul Parlamentului European și al Consiliului, ar trebui să fie clarificată procedura de înființare a unor fonduri fiduciare ale Uniunii. De asemenea, este necesar să se specifice principiile aplicabile contribuțiilor la fondurile fiduciare ale Uniunii, în special importanța obținerii unor contribuții din partea altor donatori, care justifică instituirea acestor fonduri în ceea ce privește valoarea adăugată. Este necesar, de asemenea, să se clarifice responsabilitățile actorilor financiari și ale Consiliului de administrație al fondului fiduciar al Uniunii și să se definească norme care să asigure o reprezentare echitabilă a donatorilor participanți în cadrul Consiliului de administrație al fondului fiduciar al Uniunii și un vot favorabil obligatoriu din partea Comisiei pentru utilizarea fondurilor. Totodată, este important să se stabilească mai în detaliu cerințele de raportare aplicabile fondurilor fiduciare ale Uniunii.

(265)

Uniunea ar trebui să poată participa la inițiative la nivel mondial, atunci când o astfel de participare contribuie la realizarea obiectivelor de politică ale Uniunii. Pentru a oferi un cadru juridic adecvat pentru participarea Uniunii la inițiativele la nivel mondial, contribuția Uniunii la astfel de inițiative ar trebui să fie inclusă ca un nou instrument de execuție bugetară. Utilizarea acestui nou vehicul financiar ar face obiectul anumitor condiții a căror îndeplinire ar asigura un nivel de protecție comparabil cu cel al altor instrumente de execuție bugetară. Astfel de condiții ar trebui să includă existența unor sisteme interne și externe adecvate de combatere a fraudei și a neregulilor. În acest context, sistemele gestionate de entitățile de punere în aplicare a inițiativei globale ar trebui să fie considerate sisteme externe. Utilizarea dispozițiilor referitoare la inițiativele globale ar trebui să se limiteze la cazurile în care alte instrumente de execuție bugetară nu permit realizarea obiectivelor de politică respective ale Uniunii cu aceeași amploare și cu același impact. Atunci când este posibil și oportun, Comisia ar trebui să se alăture oricărui consiliu de guvernanță sau oricărui comitet director echivalent al unei inițiative globale pentru a asigura cea mai bună reprezentare a intereselor Uniunii. În interesul transparenței și al unui proces decizional eficace, Comisia ar trebui să furnizeze Parlamentului European și Consiliului, cât mai curând posibil, informații detaliate cu privire la orice contribuție preconizată la o inițiativă globală, pentru a le permite să acorde atenția cuvenită acestor informații.

(266)

Pentru a se adapta la progresele înregistrate în materie de digitalizare, durata de valabilitate a listelor de experți externi întocmite în urma unei cereri de exprimare a interesului ar trebui să fie mai îndelungată decât durata programului multianual, cu condiția să se asigure o rotație a experților și ca noi experți să își poată exprima interesul. În plus, este necesar să se permită instituțiilor Uniunii să atragă experți externi cu înaltă calificare pentru a se asigura că procesul de evaluare și avizele și consilierea specifice furnizate de experți sunt de înaltă calitate. Pentru a concura cu succes cu alți actori de pe piață, instituțiilor Uniunii ar trebui să li se permită, în cazuri excepționale și justificate în mod corespunzător, să ofere o remunerație mai competitivă. În fine, în interesul securității juridice, normele aplicabile experților externi remunerați ar trebui să fie clarificate pentru a reflecta diferitele etape ale procedurii de atribuire.

(267)

Pentru a oferi un cadru juridic clar care să permită instituțiilor Uniunii să doneze servicii, produse sau lucrări, donațiile nefinanciare ar trebui să fie incluse ca un nou instrument de execuție bugetară. Acest instrument nu ar trebui să fie confundat cu cadrul general de sprijin acordat de Uniune țărilor terțe, care este de natură mai largă, dar care poate include donații nefinanciare. Având în vedere pandemia de COVID-19 și impactul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, un astfel de instrument ar trebui să ofere un temei juridic stabil, în special pentru viitoarele situații de criză și de urgență, și să asigure faptul că instituțiile Uniunii dispun de instrumente adecvate de sprijin bugetar pentru a ajuta statele membre și alte persoane și entități atunci când este cea mai mare nevoie de sprijin. Acest instrument ar trebui să fie pus în aplicare prin gestiune directă sau prin gestiune indirectă de către un organ al Uniunii. Dispozițiile conexe, cum ar fi definițiile, cele privind suspendarea, rezilierea și reducerea, precum și comitetul de evaluare ar trebui să fie adaptate în consecință. În interesul unei bune gestiuni financiare, bunurile neperisabile finanțate din creditele administrative nu ar trebui să fie donate înainte de a se fi depreciat parțial ca valoare.

(268)

În mod similar cu introducerea donațiilor nefinanciare, instituțiile Uniunii ar trebui să fie în măsură să acorde premii care nu sunt financiare. Acest lucru este important, printre altele, pentru a permite participarea la concursuri a tinerilor care nu au un cont bancar în statul lor membru, care și-ar putea astfel primi cu ușurință recompensa într-o formă practică. În acest scop, definiția „premiilor” și dispozițiile referitoare la acestea ar trebui să fie adaptate în consecință.

(269)

În concordanță cu raționalizarea normelor existente și pentru a evita repetarea nejustificată, dispozițiile speciale prevăzute în partea a II-a din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 aplicabile FEGA, cercetării, acțiunilor externe și fondurilor specifice ale Uniunii ar trebui să fie introduse doar în secțiunile relevante din prezentul regulament, cu condiția ca dispozițiile să fie încă utilizate și pertinente.

(270)

Dispozițiile privind prezentarea conturilor și contabilitatea ar trebui să fie simplificate și clarificate. Prin urmare, este oportun să fie grupate laolaltă toate dispozițiile privind conturile anuale și alte raportări financiare.

(271)

Termenele pentru observațiile Curții de Conturi cu privire la conturile provizorii și pentru prezentarea conturilor finale ar trebui să fie ajustate pentru a se ține seama de calendarul procedurii de descărcare de gestiune.

(272)

Conturile tuturor veniturilor și cheltuielilor Uniunii, inclusiv veniturile alocate și posturile specifice de cheltuieli conexe, soldul rezultat și activele și pasivele Uniunii prezentate în bilanț, inclusiv cele rezultate din operațiuni de împrumut și de credit, ar trebui să fie acoperite în decizia de descărcare de gestiune. De asemenea, examinarea de către Curtea de Conturi a tuturor veniturilor ar trebui să includă veniturile alocate și posturile de cheltuieli conexe.

(273)

Ar trebui să fie îmbunătățit modul în care instituțiile Uniunii raportează în prezent informații privind proiectele imobiliare către Parlamentul European și Consiliu. Instituțiile Uniunii ar trebui să aibă posibilitatea de a finanța noi proiecte imobiliare cu veniturile primite pentru clădirile deja vândute. În consecință, ar trebui să fie introdusă o trimitere la dispozițiile privind veniturile alocate interne în dispozițiile privind proiectele imobiliare. Acest lucru ar permite satisfacerea nevoilor în schimbare în politica imobiliară a instituțiilor Uniunii, reducându-se costurile și introducându-se un grad mai mare de flexibilitate.

(274)

În comunicarea sa privind Pactul verde european, Comisia încurajează renovarea clădirilor pentru a reduce emisiile acestora și pentru a le face mai eficiente din punct de vedere energetic. Având în vedere evoluția rapidă a pieței clădirilor eficiente din punct de vedere energetic, este imperios necesar ca instituțiile Uniunii să includă angajamentele Pactului verde european în propria lor politică imobiliară și să își renoveze clădirile, acordând prioritate investițiilor care sunt cele mai eficiente din punct de vedere energetic. În plus, dezvoltarea recentă a modurilor de lucru, accelerată de pandemia de COVID-19, impune adaptarea stocului de birouri al instituțiilor Uniunii pentru a dezvolta o politică de birouri dinamică. În consecință, ar trebui să fie permisă finanțarea renovărilor structurale prin împrumuturi, cu condiția ca aceasta să conducă la economii, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare. Parlamentul European și Consiliul ar trebui să primească suficiente informații în scopul aprobării lor prealabile, inclusiv cu privire la valoarea adăugată a renovării structurale avute în vedere și la contribuția acesteia la tranziția verde. Interpretarea conceptului de noi proiecte imobiliare ar trebui să fie extinsă și, în special, acest concept ar trebui să includă proiecte care privesc renovarea structurală.

(275)

Pentru a adapta normele aplicabile anumitor organe ale Uniunii, normele detaliate cu privire la achiziții și condițiile detaliate și raportul minim pentru rata efectivă de provizionare, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui să fie delegată Comisiei cu privire la regulamentul financiar-cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom, la regulamentul financiar-tip pentru organismele de parteneriat public-privat, modificările aduse anexei I la prezentul regulament, condițiile detaliate și metodologia de calcul al ratei efective de provizionare și modificarea raportului minim definit al ratei efective de provizionare, care nu ar trebui să fie stabilită la un nivel mai mic de 85 %. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(276)

Unele modificări referitoare la furnizarea de către Comisie a accesului la date privind destinatarii în scopul publicării și la înregistrarea și stocarea electronică a datelor privind destinatarii și beneficiarii reali ai acestora și accesul sistemului informatic unic integrat la extragerea datelor și evaluarea riscurilor pentru analizarea datelor respective ar trebui să se aplice numai programelor adoptate în cadrul financiar multianual de după 2027 și finanțate din acesta, pentru a se asigura o tranziție fără probleme, acordându-se suficient timp pentru adaptarea necesară a sistemelor de date electronice și a acordurilor relevante, precum și pentru furnizarea de orientări și formare.

(277)

Comisia ar trebui să prezinte, până la sfârșitul anului 2027, o evaluare a gradului de pregătire a sistemului informatic unic integrat. Evaluarea respectivă ar trebui să evalueze dacă se asigură interoperabilitatea cu sistemele și bazele de date informatice relevante, inclusiv cu cele ale statelor membre, permițând un transfer automat al informațiilor relevante în timp real, atunci când este posibil, și evitând duplicarea raportării; dacă indicatorii de risc utilizați de sistemul informatic unic integrat sunt suficient de uniformi, obiectivi, proporționali și necesari pentru evaluarea riscurilor și se bazează pe surse fiabile de informații; dacă sistemul informatic unic integrat permite utilizarea inteligenței artificiale pentru analizarea și interpretarea datelor; și dacă sistemul informatic unic integrat respectă principiile generale de protecție a datelor.

(278)

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1725 și a emis un aviz la 7 iulie 2022.

(279)

Prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,