This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Negocierile cu Regatul Unit (1) potrivit articolului 50
SINTEZĂ PRIVIND:
CARE ESTE ROLUL ARTICOLULUI 50 DIN TUE?
- Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) include articolul 50, o clauză pentru retragerea voluntară și unilaterală a unui stat membru din UE.
- Acesta stabilește procedura de retragere, conform căreia UE va negocia retragerea și va încheia un acord cu statul membru care se retrage.
- Se stabilește un termen de doi ani pentru negocieri, cu excepția cazului în care Consiliul European, de comun acord cu statul membru care se retrage, decide să prelungească această perioadă.
ASPECTE-CHEIE
În urma scrisorii din 29 martie 2017 prin care Regatul Unit (1) și-a anunțat decizia de a se retrage din UE („Brexit”), Consiliul European (articolul 50), alcătuit din liderii tuturor statelor membre ale UE, cu excepția Regatului Unit (1), și-a stabilit orientările pentru negocieri, cu pozițiile și principiile UE.
La 22 mai 2017, Consiliul (articolul 50) a adoptat o decizie de autorizare a deschiderii negocierilor cu Regatul Unit (1) și de nominalizare oficială a Comisiei în calitate de negociator al UE. De asemenea, acesta a adoptat primul set de directive de negociere. Acestea au oferit o structură clară și o abordare unitară a UE față de negocieri.
De asemenea, Parlamentul European și-a stabilit principiile și condițiile esențiale („linii roșii”) pentru aprobarea acordului de retragere.
Principii de bază
Orientările stabilesc principiile de bază ale UE. Acestea s-au aplicat în egală măsură negocierilor privind o retragere ordonată, oricăror discuții preliminare și pregătitoare privind cadrul unei viitoare relații și măsurilor tranzitorii. Printre principii s-au numărat:
- menținerea Regatului Unit (1) ca partener apropiat după plecarea acestuia din UE;
- necesitatea ca orice acord cu Regatul Unit (1) să se bazeze pe un echilibru între drepturi și obligații și să asigure condiții de concurență echitabile;
- păstrarea integrității pieței unice: nu printr-o abordare sectorială;
- păstrarea autonomiei UE în ceea ce privește procesul său decizional, precum și rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene;
- principiul conform căruia nimic nu este stabilit până când nu se convine asupra tuturor aspectelor: nu pot exista înțelegeri separate asupra unor chestiuni individuale;
- negocierea cu o poziție unificată a UE;
- faptul că nu vor avea loc negocieri separate între statele membre ale UE individuale și Regatul Unit (1) cu privire la aspecte legate de retragerea Regatului Unit (1) din UE.
O abordare în două etape
Prima etapă a negocierilor a început la 19 iunie 2017, la scurt timp după alegerile generale din Marea Britanie (1). După șase runde de negociere, la 8 decembrie 2017, negociatorii UE și cei ai Regatului Unit (1) au atins un punct de reper important, obținând progrese suficiente în ceea ce privește această etapă a negocierilor. Raportul comun, care a fost aprobat de premierul Regatului Unit (1), Theresa May, și de președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, a conținut angajamente ferme privind:
- protejarea drepturilor cetățenilor UE în Regatul Unit (1) și ale cetățenilor Regatului Unit (1) în UE;
- soluționarea tuturor obligațiilor financiare existente asumate în cursul perioadei de aderare a Regatului Unit (1);
- abordarea circumstanțelor unice din Irlanda și Irlanda de Nord.
De asemenea, în data de 8 decembrie, Comisia Europeană a adoptat recomandări către Consiliul European (articolul 50) pentru a concluziona că se înregistraseră progrese suficiente în prima etapă a negocierilor.
Ulterior, la 15 decembrie 2017, Consiliul European (articolul 50) a confirmat că s-au realizat progrese suficiente și că liderii UE au adoptat orientări pentru trecerea la a doua etapă a negocierilor privind eventualele acorduri tranzitorii și relațiile viitoare.
La 29 ianuarie 2018, Consiliul (articolul 50) a adoptat o decizie de autorizare a negocierilor privind măsurile tranzitorii și directivele de negociere. La 6 februarie 2018, Comisia a publicat propunerea sa privind măsurile tranzitorii.
La 19 martie 2018, negociatorii UE și ai Regatului Unit (1) au făcut un alt pas decisiv prin ajungerea la un acord privind proiectul de acord de retragere, care a transpus în termeni juridici progresul realizat în prima etapă a negocierilor și a inclus un text juridic în perioada de tranziție.
La 23 martie 2018, Consiliul European a adoptat orientări privind cadrul pentru o viitoare relație UE-Regatul Unit (1).
La 19 iunie 2018, negociatorii UE și ai Regatului Unit (1) au publicat o declarație comună, care evidențiază progresele înregistrate în negocierile privind proiectul de acord de retragere.
La 29 iunie și la 17 octombrie 2018 Consiliul European (articolul 50) a revizuit stadiul negocierilor și a confirmat unitatea celor 27 țări ale UE și structura unică de negociere care era instituită.
După 17 luni de negocieri, la 25 noiembrie 2018, Consiliul European a marcat un pas decisiv în negocierile Brexit prin aprobarea acordului de retragere cu privire la condițiile de retragere ordonată a Regatului Unit (1) din UE și prin aprobarea declarației politice care stabilește cadrul pentru viitoarea relație UE-Regatul Unit (1).
Cu toate acestea, guvernul Regatului Unit (1) nu a obținut din partea parlamentului său sprijinul necesar pentru a trece la semnarea și ratificarea acordului de retragere și a solicitat Consiliului European (articolul 50) să prelungească perioada prevăzută în articolul 50 alineatul (3) din TUE. Consiliul European (articolul 50) a acordat o prelungire inițial până la 12 aprilie 2019, iar apoi, o prelungire suplimentară până la 31 octombrie 2019.
După demisia primului-ministru Theresa May, noul guvern al Regatului Unit (1) a propus să înlocuiască protocolul privind Irlanda și Irlanda de Nord anexat la acordul de retragere și aprobat la 25 noiembrie 2018 de Consiliul European. Guvernul Regatului Unit (1) a propus, de asemenea, modificarea declarației politice aprobată la 25 noiembrie 2018 pentru a reflecta nivelul diferit de ambiție al guvernului Regatului Unit cu privire la relația viitoare cu UE.
Discuțiile dintre negociatorii UE și Regatul Unit (1) s-au reluat în septembrie 2019. La 17 octombrie 2019, negociatorii au ajuns la un acord asupra unui text modificat al protocolului privind Irlanda și Irlanda de Nord și asupra unui text modificat al declarației politice. Tot la 17 octombrie 2019, Consiliul European (articolul 50) a aprobat acordul de retragere modificat și textul modificat al declarației politice.
La 19 octombrie 2019, Regatul Unit (1) a solicitat o prelungire a termenului limită pentru 31 octombrie 2019. Pentru a acorda mai mult timp finalizării ratificării acordului de retragere, Consiliul European (articolul 50) a adoptat o decizie, în acord cu Regatul Unit (1), de a prelungi perioada prevăzută la articolul 50 până la 31 ianuarie 2020.
Acordul de retragere și declarația politică privind cadrul relației viitoare
Acordul de retragere respectă pe deplin principiile fundamentale definite de orientările Consiliului European (articolul 50), care urmăresc să creeze certitudine juridică și să protejeze interesele UE în situațiile în care Brexit creează incertitudine. Acestea vizează în special drepturile cetățenilor, înțelegerea financiară, evitarea unei frontiere rigide pe insula Irlandei și un sistem solid de guvernare care să mențină rolul Curții Europene de Justiție în interpretarea dreptului UE.
Pentru detalii despre acordul de retragere și declarația politică, consultați:
- Întrebări și răspunsuri privind retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020 (Comisia Europeană)
Procesul de ratificare
La 24 ianuarie 2020, Uniunea Europeană și Regatul Unit (1) au semnat acordul de retragere. În urma votului de consimțământ al Parlamentului European la 29 ianuarie 2020 și a deciziei Consiliului privind încheierea acordului de retragere din 30 ianuarie 2020, acordul de retragere a intrat în vigoare la 1 februarie 2020.
Perioada de tranziție
Acordul de retragere prevede o perioadă de tranziție până la 31 decembrie 2020. Această perioadă poate fi prelungită o singură dată, până la unul sau doi ani, dar trebuie să fie decisă prin acord reciproc UE-Regatul Unit (1) înainte de 1 iulie 2020. În perioada de tranziție, legislația UE va continua să se aplice în și pentru Regatul Unit (1). UE va trata Regatul Unit (1) ca și cum ar fi un stat membru, cu excepția participării în instituțiile și structurile de guvernare ale UE.
Negocieri cu privire la viitorul parteneriat
Perioada de tranziție oferă Regatului Unit (1) timp pentru a negocia viitoarea relație cu Uniunea Europeană.
Pentru informații suplimentare despre negocierile privind viitorul parteneriat, consultați:
- Uniunea Europeană și Regatul Unit – dezvoltarea unui nou parteneriat (Comisia Europeană)
CONTEXT
Pentru informații suplimentare, consultați:
- Negocierile pentru Brexit (Comisia Europeană);
- Pregătirea pentru Brexit (Comisia Europeană);
- Brexit (Consiliul UE);
- Rolul și prerogativele Parlamentului European în procesul Brexitului (Parlamentul European).
DOCUMENTUL PRINCIPAL
Versiune consolidată a Tratatului privind Uniunea Europeană, Titlul VI – Dispoziții finale – Articolul 50 (JO C 202, 7.6.2016, pp. 43-44)
DOCUMENT CONEX
Data ultimei actualizări: 03.02.2020
(1) Regatul Unit s-a retras din Uniunea Europeană și, începând cu 1 februarie 2020, are statut de țară terță (țară din afara UE).