Practicile comerciale neloiale

 

SINTEZĂ PRIVIND:

Directiva 2005/29/CE privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor față de consumatori

CARE ESTE ROLUL ACESTEI DIRECTIVE?

• Directiva 2005/29/CE:
  • definește practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor față de consumatori care sunt interzise în Uniunea Europeană (UE).
  • se aplică oricărei acțiuni sau omisiuni în directă legătură cu promovarea, vânzarea sau furnizarea unui produs* de către un comerciant către consumatori*, protejând interesele economice ale consumatorilor înaintea, în timpul și ulterior desfășurării unei tranzacții comerciale;
  • asigură același nivel de protecție pentru toți consumatorii, indiferent de locul de pe teritoriul UE în care s-a efectuat cumpărarea sau vânzarea.
• Aceasta a fost modificată în 2019 prin Directiva (UE) 2019/2161, care a modernizat, de asemenea, normele UE de protecție a consumatorilor privind drepturile consumatorilor (a se vedea sinteza), clauzele abuzive din contractele încheiate cu consumatorii (a se vedea sinteza) și indicarea prețurilor (a se vedea sinteza), pentru a asigura o mai bună aplicare și pentru a aborda noile evoluții de pe piață, în special marketingul online.
• În 2024, au fost introduse norme suplimentare prin Directiva (UE) 2024/825 pentru a aborda practicile comerciale care induc în eroare consumatorii și îi împiedică să facă alegeri de consum durabile. Aceste norme (aplicabile începând cu 27 septembrie 2026) se referă la practicile asociate cu obsolescența timpurie a bunurilor, declarațiile de mediu înșelătoare („greenwashing”) și informațiile înșelătoare privind caracteristicile sociale ale produselor sau ale întreprinderilor comercianților.

ASPECTE-CHEIE

• Practicile comerciale neloiale sunt practici care:
  • contravin cerințelor diligenței profesionale*; și
  • sunt de natură să denatureze în mod semnificativ comportamentul economic al consumatorului mediu.
• Anumiți consumatori beneficiază de un nivel mai ridicat de protecție, dată fiind vulnerabilitatea lor specială la practica sau produsul respectiv, vârsta lor (copii sau persoane în vârstă), credulitatea sau o infirmitate mintală sau fizică.
• Directiva 2005/29/CE distinge două categorii de practici comerciale care sunt neloiale dacă determină consumatorul mediu să ia o decizie comercială pe care altfel consumatorul nu ar fi luat-o: practici comerciale înșelătoare (prin acțiune sau omisiune) și practici comerciale agresive.
• Anexa I la Directiva 2005/29/CE conține o listă de practici care sunt interzise în toate circumstanțele („lista neagră”).

Practicile comerciale înșelătoare

Acțiuni înșelătoare

O practică comercială este înșelătoare în cazul în care conține informații false sau mincinoase sau dacă poate induce consumatorul mediu în eroare, chiar dacă informațiile oferite pot fi corecte, și dacă poate să determine consumatorul să ia o decizie comercială pe care altfel nu ar fi luat-o. Printre exemplele de asemenea acțiuni se numără informațiile false sau înșelătoare cu privire la:

• existența sau natura produsului;
• principalele caracteristici ale produsului (disponibilitatea, beneficiile, riscurile, compoziția sau originea geografică, rezultatele așteptate în urma utilizării etc.);
• amploarea implicării comerciantului (în coduri de conduită pe care comerciantul s-a angajat să le respecte);
• prețul sau existența unui avantaj specific în ceea ce privește prețul;
• necesitatea unui serviciu sau a unei reparații.

De asemenea, directiva interzice comercializarea înșelătoare a mărfurilor ca fiind identică atunci când, în realitate, compoziția caracteristicilor lor este diferită în diferite state membre ale UE (adesea denumită bunuri „cu dublă calitate”).

Omisiuni înșelătoare

• O practică este și înșelătoare dacă sunt omise informații semnificative de care consumatorul mediu are nevoie pentru a lua o decizie comercială în cunoștință de cauză sau dacă aceste informații sunt furnizate într-o manieră neclară, neinteligibilă, ambiguă sau nepotrivită și pot determina consumatorul respectiv să ia o decizie comercială pe care altfel nu ar fi luat-o.
• Directiva 2005/29/CE oferă o listă generală de informații care ar trebui considerate materiale, cum ar fi prețul și principalele caracteristici ale produsului. Există cerințe suplimentare pentru vânzările online, cum ar fi obligațiile pentru piețele online* de a informa consumatorii cu privire la principalele criterii care determină ierarhia* ofertelor furnizate ca răspuns la o interogare de căutare și obligația de a furniza informații privind dacă și modul în care este verificată autenticitatea recenziilor consumatorilor.

Practicile comerciale agresive

• Deciziile comerciale ale consumatorilor trebuie să fie luate în mod liber de către consumator. O practică este agresivă și neloială dacă modifică în mod semnificativ, prin hărțuire, constrângere sau influență nejustificată* libertatea de alegere a consumatorului mediu și îl determină să ia o decizie comercială pe care altfel nu ar fi luat-o.
• Trebuie luate în considerare mai multe elemente pentru a stabili dacă este vorba sau nu despre o practică comercială agresivă. Acestea includ:
  • natura, locul și durata practicii agresive;
  • eventuala folosire de limbaj și comportament amenințător;
  • exploatarea de către comerciant a unei circumstanțe particulare de o asemenea gravitate (de exemplu, deces sau boală gravă) încât afectează modul de a judeca al consumatorului cu scopul de a influența decizia acestuia cu privire la produs;
  • eventuale condiții necontractuale disproporționate impuse consumatorului care dorește să-și exercite drepturile contractuale (cum ar fi dreptul de a rezilia contractul sau de a se orienta spre un alt produs sau comerciant).

Practici interzise în orice împrejurări („lista neagră”)

• Directiva 2005/29/CE conține o listă de practici comerciale care sunt interzise în toate împrejurările. Ca urmare a modificărilor aduse de Directiva (UE) 2019/2161, aceasta interzice, de asemenea, mai multe practici suplimentare, cum ar fi publicarea de false recenzii ale consumatorilor, publicitatea ascunsă în rezultatele căutării și revânzarea biletelor pe care comerciantul le-a achiziționat folosind mijloace automatizate (cunoscute ca „roboți”).
• Directiva (UE) 2024/825 adaugă, de asemenea, câteva practici suplimentare pe lista neagră, după cum se menționează mai jos.
  • Forme de greenwashing (declarații de mediu înșelătoare), inclusiv următoarele.
    • Formularea unei afirmații de mediu generice care sugerează sau creează impresia unei performanțe de mediu excelente, cum ar fi „prietenos cu mediul”, „respectă mediul”, „verde”, „ecologic”, „protejează clima”, „emisii reduse de carbon”, „eficient din punct de vedere energetic”, „biodegradabil” sau similar, fără a se demonstra performanța de mediu excelentă care este relevantă pentru afirmație.
    • Afișarea unei etichete de durabilitate care nu se bazează pe un sistem de certificare sau care nu este stabilită de autoritățile publice. Înainte de a afișa o etichetă de durabilitate, un comerciant trebuie să se asigure că îndeplinește condițiile minime de transparență și credibilitate și că există o monitorizare obiectivă a conformității cu cerințele sistemului. Această monitorizare trebuie să fie efectuată de o terță parte a cărei competență și independență atât față de proprietarul sistemului, cât și față de comerciant sunt asigurate pe baza unor standarde și proceduri internaționale, europene sau naționale.
    • Formularea de afirmații, bazate pe compensarea emisiilor de gaze cu efect de seră, conform cărora un produs are un impact neutru, redus sau pozitiv asupra mediului în ceea ce privește emisiile, care pot induce în eroare consumatorii, făcându-i să creadă că aceste afirmații se referă la produsul în sine sau la furnizarea și producția produsului respectiv, sau că consumul produsului respectiv nu are un impact asupra mediului.
  • Practici înșelătoare care echivalează cu obsolescența timpurie, inclusiv:
    • afirmații false privind durabilitatea sau reparabilitatea unui bun;
    • orice comunicare comercială referitoare la un bun care conține o caracteristică introdusă pentru a-i limita durabilitatea, deși comerciantul are la dispoziție informații privind această caracteristică și efectele sale asupra durabilității bunului.

Măsuri reparatorii și sancțiuni

• Statele membre trebuie să se asigure că consumatorii au dreptul la căi de atac individuale (de exemplu, despăgubiri, reduceri de preț etc.) atunci când sunt afectați de practici comerciale neloiale.
• Statele membre ale UE trebuie să introducă sancțiuni eficiente, proporționale și disuasive pentru a pedepsi comercianții care încalcă normele naționale privind practicile comerciale neloiale.
• Atunci când aplică sancțiuni, statele membre trebuie să prevadă amenzi de până la cel puțin 4 % din cifra de afaceri a comerciantului sau de două milioane de euro atunci când informațiile despre cifra de afaceri nu sunt disponibile când autoritățile naționale din mai multe țări colaborează la încălcări transfrontaliere majore care afectează consumatorii din mai multe state membre.

Document de orientare

În 2021, Comisia Europeană a publicat orientări detaliate privind implementarea și aplicarea directivei 2005/29/CE. Documentul explică noțiuni-cheie și reguli și oferă exemple practice preluate din jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și de la instanțele și administrațiile naționale, pentru a ajuta autoritățile naționale să pună în practică directiva și pentru a le asigura comercianților o certitudine juridică sporită. Îndrumarea acoperă modificările introduse de Directiva (UE) 2019/2161.

DE CÂND SE APLICĂ NORMELE?

• Directiva 2005/29/CE trebuia transpusă în legislația națională până la 12 iunie 2007. Aceste măsuri se aplică de la 12 decembrie 2007.
• Normele introduse prin modificarea Directivei (UE) 2019/2161 se aplică de la 28 mai 2022.
• Normele introduse de Directiva (UE) 2024/825 trebuie să fie transpuse până la 27 martie 2026 și se vor aplica începând cu 27 septembrie 2026.

CONTEXT

Pentru informații suplimentare, consultați:

• Directiva privind practicile comerciale neloiale (Comisia Europeană);
• Fișă informativă – Noile avantaje pentru consumatori – Ce beneficii voi obține în calitate de consumator? (Comisia Europeană);
• Împuternicirea consumatorilor pentru tranziția ecologică (Comisia Europeană).

TERMENI-CHEIE

DOCUMENTELE PRINCIPALE

Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori și de modificare a Directivei 84/450/CEE a Consiliului, a Directivelor 97/7/CE, 98/27/CE și 2002/65/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului („Directiva privind practicile comerciale neloiale”) (JO L 149, 11.6.2005, pp. 22-39)

Modificările succesive aduse Directivei 2005/29/CE au fost integrate în textul de bază. Această versiune consolidată are doar un caracter informativ.

Directiva (UE) 2024/825 a Parlamentului European și a Consiliului din 28 februarie 2024 de modificare a Directivelor 2005/29/CE și 2011/83/UE în ceea ce privește consolidarea rolului consumatorilor în vederea tranziției verzi printr-o mai bună protecție împotriva practicilor neloiale și o mai bună informare (JO L, 2024/825, 6.3.2024).

DOCUMENTE CONEXE

Comunicarea Comisiei – Orientări privind interpretarea și aplicarea Directivei 2005/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori (JO C 526, 29.12.2021, pp. 1-129).

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European și Consiliu: Noua agendă privind consumatorii – Consolidarea rezilienței consumatorilor pentru o redresare durabilă [COM(2020) 696 final, 13.11.2020].

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European – Noile avantaje pentru consumatori [COM(2018) 183 final, 11.4.2018].

Regulamentul (UE) 2017/2394 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2017 privind cooperarea dintre autoritățile naționale însărcinate să asigure respectarea legislației în materie de protecție a consumatorului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 (JO L 345, 27.12.2017, pp. 1-26)

A se vedea versiunea consolidată.

Directiva 2011/83/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2011 privind drepturile consumatorilor, de modificare a Directivei 93/13/CEE a Consiliului și a Directivei 1999/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 85/577/CEE a Consiliului și a Directivei 97/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 304, 22.11.2011, pp. 64-88).

A se vedea versiunea consolidată.

Directiva 98/6/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 1998 privind protecția consumatorului prin indicarea prețurilor produselor oferite consumatorilor (JO L 80, 18.3.1998, pp. 27-31).

A se vedea versiunea consolidată.

Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii (JO L 95, 21.4.1993, pp. 29-34).

A se vedea versiunea consolidată.

Data ultimei actualizări: 31.05.2024