27.3.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 70/21

(1)

La 27 februarie 2007 Consiliul a examinat programul de stabilitate actualizat al Țărilor de Jos pentru perioada 2006-2009.

(2)

(3)

Conform previziunilor serviciilor Comisiei din toamna anului 2006, situația administrațiilor publice se prezintă a fi echilibrată pentru 2006 față de obiectivul stabilit de actualizarea anterioară a programului de stabilitate, care prevedea un deficit de 1,5 % din PIB. Acest lucru reflectă în principal o perspectivă ciclică puternic îmbunătățită, care are ca rezultat venituri mai mari din impozite, precum și încasări mai mari din vânzarea gazelor naturale. Informațiile disponibile începând cu prognoza din toamnă (date lunare privind soldul administrațiilor publice) indică un rezultat bugetar superior chiar și estimărilor. Ultima estimare oficială, cuprinsă în memorandumul din toamna anului 2006, prevede un excedent de 0,4 % din PIB pentru 2006.

(4)

Strategia bugetară pe termen mediu prevăzută în program vizează soluționarea problemelor ridicate de costurile asociate îmbătrânirii populației printr-o consolidare fiscală suplimentară. În acest sens, programul prevede o creștere a excedentului public de la 0,1 % din PIB în 2006, la 0,9 % în 2009. În ceea ce privește excedentul primar, se urmărește o creștere de la 2,4 % din PIB în 2006 la 2,9 % în 2009, creștere care se concentrează integral în ultimul an din cadrul programului, reflectând, în mare măsură, rambursarea preconizată în anul respectiv a resurselor proprii ale UE pentru perioada 2007-2009. Ajustarea nominală se explică integral printr-o scădere a raportului cheltuieli-PIB, care compensează mai mult decât suficient valoarea de 0,2 puncte procentuale reprezentând scăderea raportului venituri-PIB. Comparativ cu actualizarea precedentă a programului de stabilitate, nivelul soldului administrațiilor publice este considerabil mai ridicat pe perioada programului. Aceasta reflectă în principal încasări mai mari asociate gazelor, o situație macroeconomică îmbunătățită în 2005 și perspectivele corespunzătoare anului 2006.

(5)

Se estimează că soldul structural (adică soldul ajustat ciclic exceptând măsurile punctuale și alte măsuri temporare), calculat în conformitate cu metodologia stabilită de comun acord, se va deteriora cu aproximativ jumătate de punct procentual din PIB în 2007, se va stabiliza în 2008 și va crește cu aproape jumătate de punct procentual din PIB în 2009. La fel ca în actualizarea precedentă a programului de stabilitate, obiectivul pe termen mediu (OTM) pentru poziția bugetară prezentată în program este un deficit structural cuprins între 0,5 și 1 % din PIB, pe care programul își propune să îl mențină pe toată perioada programului. Deoarece nivelul inferior al OTM este egal cu pragul minim (estimat la un deficit de aproximativ 1 % din PIB), prin atingerea OTM ar trebui să se îndeplinească scopul de a asigura o marjă de siguranță suficientă pentru a evita apariția unui deficit excesiv. OTM-ul se încadrează în limitele indicate pentru statele membre din zona euro și MCS II în Pactul de stabilitate și creștere și în codul de conduită, reflectând în mod adecvat ponderea datoriei și creșterea medie a producției potențiale pe termen lung.

(6)

Riscurile pentru previziunile bugetare din program par să se echilibreze în mare măsură începând din 2007. Pe de o parte, posibilitatea de reportare în 2007 a încasărilor mai ridicate din impozite din 2006 constituie un risc pozitiv pentru rezultatul bugetar corespunzător anului 2007. În plus, datorită scenariului macroeconomic prudent, pentru 2008 și 2009 apare un risc pozitiv pentru poziția bugetară. Pe de altă parte, încasările asociate gazelor pot fi mai scăzute decât estimările prezente pentru perioada programului.

(7)

În vederea evaluării riscului, strategia bugetară a programului se prezintă ca suficientă pentru menținerea OTM pe toată durata programului, astfel cum se prevede în program. În plus, aceasta asigură o marjă de siguranță suficientă pentru a evita depășirea pragului de deficit de 3 % din PIB, în condițiile unor fluctuații macroeconomice normale pe toată perioada programului. Cu toate acestea, există riscul ca politica fiscală pe care o implică programul să devină pro-ciclică în 2007, an pentru care se întrevede o conjunctură favorabilă. O astfel de situație nu s-ar încadra în liniile Pactului de stabilitate și creștere.

(8)

Datorită reducerii drastice a deficitului bugetar public în 2004 și 2005, datoria publică brută a scăzut, conform estimărilor, la 50,2 % din PIB în 2006, ceea ce reprezintă o accentuare suplimentară a diferenței față de valoarea de referință de 60 % din PIB prevăzută de Tratat. Programul prevede o nouă scădere a ponderii datoriei cu 6 puncte procentuale pe perioada programului.

(9)

Impactul bugetar pe termen lung al îmbătrânirii populației în Țările de Jos este mai ridicat decât media din UE, fiind influențat semnificativ de o creștere relativ mare a cheltuielilor cu pensiile ca pondere din PIB în deceniile următoare. Poziția bugetară inițială, deși inferioară celei din 2005, contribuie la atenuarea impactului bugetar previzionat pe termen lung al îmbătrânirii populației, dar nu este suficientă pentru a o acoperi. Creșterea previzionată pentru viitor a veniturilor ca pondere din PIB, în principal datorită impozitării amânate a pensiilor, ar compensa parțial creșterea cheltuielilor publice pe termen lung. Asigurarea unor excedente primare ridicate, pe termen mediu, și/sau punerea în aplicare a unor măsuri de reformă care să frâneze creșterea cheltuielilor legate de vârstă ar contribui la reducerea riscurilor care afectează viabilitatea finanțelor publice. În ansamblu, riscul cu care se confruntă Țările de Jos în ceea ce privește viabilitatea finanțelor publice se prezintă ca fiind scăzut.

(10)

Programul de stabilitate nu conține o evaluare calitativă a impactului general al raportului din 2006 privind punerea în aplicare a programului național de reformă în cadrul strategiei fiscale pe termen mediu. În plus, programul nu furnizează informații sistematice asupra costurilor bugetare directe sau asupra economiilor rezultate ca urmare a punerii în aplicare a principalelor reforme prevăzute de programul național de reformă, deși previziunile sale bugetare iau în considerare implicațiile acțiunilor subliniate în programul național de reformă asupra finanțelor publice. Măsurile din domeniul finanțelor publice prevăzute în programul de stabilitate se prezintă a fi conforme cu cele prevăzute în programul național de reformă. În special, ambele programe descriu reforma recentă din domeniul sănătății, modificările aduse sistemului de impozitare a companiilor și alte cheltuieli prevăzute, de exemplu pentru infrastructură.

(11)

Strategia bugetară enunțată în program este în ansamblu conformă cu orientările generale de politică economică cuprinse în orientările integrate pentru perioada 2005-2008.

(12)

În ceea ce privește cerințele prevăzute în codul de conduită pentru programele de stabilitate și convergență, programul furnizează toate datele obligatorii, precum și cea mai mare parte dintre datele opționale (2).