COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 19.6.2024

COM(2024) 401 final

RAPORT AL COMISIEI

CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU ȘI CURTEA DE CONTURI






































Raport anual privind gestiunea și performanța bugetului UE – exercițiul financiar 2023

Comisia Europeană nu răspunde pentru eventualele consecințe generate de reutilizarea acestei publicații.

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2024

© Uniunea Europeană, 2024

Politica de reutilizare a documentelor Comisiei Europene este reglementată prin Decizia 2011/833/UE a Comisiei din 12 decembrie 2011 privind reutilizarea documentelor Comisiei (JO L 330, 14.12.2011, p. 39). Cu excepția cazului în care se prevede altfel, reutilizarea prezentului document este autorizată în temeiul unei licențe Creative Commons Attribution 4.0 International (CC BY 4.0) ( https://creativecommons.org/licenses/by/4.0/ ). Aceasta înseamnă că reutilizarea este autorizată, cu condiția ca sursa documentului să fie recunoscută și să fie indicate orice modificări.

Pentru orice utilizare sau reproducere a unor elemente care nu sunt proprietatea Uniunii Europene, poate fi necesară solicitarea permisiunii direct de la titularii drepturilor respective.

Toate fotografiile © Uniunea Europeană, cu excepția cazului în care se menționează altfel.

Raport anual privind gestiunea și performanța bugetului UE – volumul I – exercițiul financiar 2023

Versiunea tipărită ISBN <xxx-xx-xx-xxxxx-x> ISSN <xxxx-xxxx> doi:10.<xxxx/xx...x>    <xx-xx-xx-xxx-xx-x>

PDF     ISBN <xxx-xx-xx-xxxxx-x> ISSN <xxxx-xxxx> doi:10.<xxxx/xx...x>    <xx-xx-xx-xxx-xx-x>

Sunt disponibile, de asemenea:

Raport anual privind gestiunea și performanța bugetului UE – volumul II – anexe – exercițiul financiar 2023

Versiunea tipărită ISBN <xxx-xx-xx-xxxxx-x> ISSN <xxxx-xxxx> doi:10.<xxxx/xx...x>    <xx-xx-xx-xxx-xx-x>

PDF     ISBN <xxx-xx-xx-xxxxx-x> ISSN <xxxx-xxxx> doi:10.<xxxx/xx...x>    <xx-xx-xx-xxx-xx-x>

Raport anual privind gestiunea și performanța bugetului UE – volumul III – anexe tehnice – exercițiul financiar 2023

Versiunea tipărită ISBN <xxx-xx-xx-xxxxx-x> ISSN <xxxx-xxxx> doi:10.<xxxx/xx...x>    <xx-xx-xx-xxx-xx-x>

PDF     ISBN <xxx-xx-xx-xxxxx-x> ISSN <xxxx-xxxx> doi:10.<xxxx/xx...x>    <xx-xx-xx-xxx-xx-x>

Raport anual privind gestiunea și performanța bugetului UE

Exercițiul financiar 2023

Volumul I

Raportul anual privind gestiunea și performanța bugetului UE – exercițiul financiar 2023, împreună cu anexele la acesta, reprezintă principala contribuție a Comisiei Europene la procedura anuală de descărcare de gestiune ( 1 ) care permite Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene să monitorizeze execuția bugetului UE. Raportul îndeplinește obligațiile care îi revin Comisiei în temeiul Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene ( 2 ) și al Regulamentului financiar ( 3 ). Execuția bugetului UE este o responsabilitate comună, în cadrul căreia Comisia colaborează cu statele membre și cu alți parteneri și organizații. Raportul este alcătuit din trei volume. ·Volumul I prezintă principalele date și realizări în legătură cu gestiunea bugetară pentru 2023. ·Volumul II prezintă o imagine mai cuprinzătoare a execuției bugetului UE. Anexa 1 oferă o prezentare generală a performanței bugetului UE în 2023 în ceea ce privește realizarea celor șase priorități ale Comisiei pentru perioada 2019-2024 și integrarea sistematică a priorităților de politică orizontale („integrare”) în bugetul UE. Anexa 2 oferă o prezentare generală a procedurilor de control intern și de gestiune financiară. Anexa 3 acoperă aspectele legate de performanță și de conformitate ale Mecanismului de redresare și reziliență, instrumentul aflat în centrul programului de redresare NextGenerationEU. ·Volumul III conține anexe tehnice care vin în sprijinul raportului. Acesta include anexa 4, care conține informații detaliate privind performanța la nivelul fiecărui program în „fișele de performanță a programelor”. Prezentul raport face parte din pachetul mai amplu de rapoarte financiare și de răspundere integrate ( 4 ), care include, de asemenea, conturile anuale consolidate ( 5 ), o prognoză pe termen lung a viitoarelor intrări și ieșiri pentru următorii cinci ani ( 6 ), raportul privind auditurile interne ( 7 ) și raportul privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul precedent ( 8 ).

Cuprins

Bugetul UE se adresează priorităților în perioade de criză    

Planuri de redresare și reziliență revizuite, care impulsionează realizarea de reforme și investiții specifice    

Instrumente eficace care garantează că bugetul UE este bine gestionat și protejat    

Regimul de condiționalitate contribuie în continuare la protecția intereselor financiare ale UE    

Concluzia conducerii    

Vă rugăm să lăsați această pagină goală până când documentul este gata pentru publicare.

Înainte de publicare, ștergeți acest comentariu și, dacă această pagină are număr impar, ștergeți pagina goală cu totul.

Bugetul UE se adresează priorităților în perioade de criză

Introducere

Mandatul acestei Comisii a fost marcat de o succesiune de crize fără precedent, care au necesitat soluții rapide și eficace pentru a proteja viețile și mijloacele de subzistență ale oamenilor din Uniunea Europeană. Anul 2023 a fost la rândul lui un an semnificativ, în care UE a continuat să răspundă aspirațiilor cetățenilor săi și să abordeze problemele încă de la momentul apariției lor. În același timp, Comisia Europeană nu s-a abătut de la cele șase priorități stabilite la începutul mandatului său, ci a elaborat soluții cuprinzătoare, în special în ceea ce privește dubla tranziție verde și digitală.

UE are la dispoziție cel mai puternic buget pe termen lung pe care l-a avut vreodată, alături de epocalul plan de redresare NextGenerationEU. Acest plan se află în centrul răspunsului UE la consecințele pandemiei de COVID-19 și, totodată, impulsionează transformarea economică a Uniunii Europene.

Planul de redresare pentru Europa intitulat „NextGenerationEU” este programul UE în valoare de 807 miliarde EUR menit să sprijine redresarea economică în urma impactului pandemiei de COVID-19 și să construiască un viitor mai verde, mai digital și mai rezilient ( 9 ). Un procent de 90 % din bugetul NextGenerationEU este alocat Mecanismului de redresare și reziliență. Acest mecanism este un instrument de finanțare bazat pe performanță, care oferă statelor membre flexibilitatea de a concepe și de a pune în aplicare reforme și investiții care răspund cel mai bine nevoilor lor naționale, astfel cum au fost identificate și la nivelul UE, cu respectarea deplină a obiectivelor transformării verzi și digitale.

În timp ce UE se redresa în urma efectelor pandemiei și continua să construiască o economie mai competitivă și mai rezilientă, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei s-a intensificat în 2023, având o gamă largă de consecințe devastatoare. Situația geopolitică s-a deteriorat și mai mult după atacurile teroriste din 7 octombrie ale Hamas asupra Israelului, urmate de un război complet în Gaza, al cărui impact este catastrofal asupra situației umanitare din această regiune. Datorită bugetului UE și instrumentului NextGenerationEU, UE a fost în măsură să sprijine Ucraina și să facă față consecințelor războaielor din Europa și din Orientul Mijlociu, printre care s-au numărat perturbarea piețelor energiei și inflația ridicată, precum și dezastrele naturale și crizele umanitare.

Deși bugetul UE a avut un rol important și eficace în gestionarea crizelor neprevăzute din ultimii ani, posibilitățile sale sunt totuși limitate. În 2023, flexibilitatea cadrului a fost epuizată înainte de a ajunge măcar la jumătatea actualului cadru financiar multianual. Prin urmare, pentru a asigura că bugetul UE dispune cel puțin de fondurile esențiale pentru a putea răspunde priorităților și nevoilor comune, Comisia Europeană a propus o revizuire specifică a cadrului financiar multianual. Propunerea a condus la încheierea în februarie 2024 a unui acord cu privire la revizuirea la jumătatea perioadei a bugetului UE pe termen lung. Pentru prima dată, acordul a prevăzut o revizuire a plafoanelor sale de cheltuieli.

În conformitate cu prioritățile identificate de Comisie, UE are astfel posibilitatea să ofere un sprijin stabil Ucrainei în următorii ani, să abordeze în continuare migrația și provocările externe și să consolideze competitivitatea și suveranitatea Europei prin intermediul platformei „Tehnologii strategice pentru Europa”, printre alte inițiative. Cu toate acestea, revizuirea la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual nu a inclus majorarea propusă a plafonului pentru cheltuielile administrative (cunoscute drept „rubrica 7”), care avea scopul de a aborda sarcinile suplimentare substanțiale pentru administrația UE și presiunea cauzată de creșterea inflației.

Prezentare generală a revizuirii la jumătatea perioadei a bugetului UE pe termen lung pentru perioada 2021-2027

Sursa: Comisia Europeană

Menținerea sprijinului pentru Ucraina

În 2023, bugetul Uniunii a continuat să ofere sprijin Ucrainei în contextul războiului de agresiune neprovocat și nejustificat al Rusiei și al anexării ilegale de către aceasta a unor părți din teritoriul ucrainean. Până la sfârșitul anului, UE și statele sale membre puseseră la dispoziția Ucrainei și a poporului său o asistență totală în valoare de aproape 85 de miliarde EUR de la începutul războiului. Aceasta include asistență macrofinanciară în valoare de 25,2 miliarde EUR, inclusiv un pachet de sprijin fără precedent în valoare de 18 miliarde EUR sub formă de împrumuturi extrem de avantajoase pentru Ucraina numai în 2023, prin intermediul instrumentului de asistență macrofinanciară +. În plus, Ucrainei i-au fost acordate aproximativ 100 000 de tone de asistență în natură în cadrul mecanismului de protecție civilă al UE, în valoare de aproximativ 300 de milioane EUR, transformând această asistență în cea mai lungă, mai mare și mai complexă operațiune de până acum a mecanismului de protecție civilă al UE. Pe lângă sprijinul de la bugetul UE, asistența acordată Ucrainei de către UE și statele sale membre, inclusiv asistența militară, a totalizat peste 27 de miliarde EUR, din care 6,1 miliarde EUR din Instrumentul european pentru pace.

Asistența macrofinanciară este un tip de ajutor financiar acordat de UE pentru a ajuta țările partenere care se confruntă cu dificultăți financiare grave să își stabilizeze economiile și să realizeze reformele necesare. Aceste fonduri ajută Ucraina să plătească în continuare salariile și pensiile, să mențină funcționarea serviciilor publice esențiale, cum ar fi spitalele, școlile și locuințele pentru persoanele strămutate, și să își refacă infrastructura critică. În plus, aceste fonduri ajută Ucraina și să realizeze reforme instituționale, de exemplu reforme judiciare și anticorupție, care sunt esențiale pentru progresul țării.

Pe lângă asistența macrofinanciară acordată Ucrainei, UE a pus la dispoziția statelor membre fonduri din cadrul politicii de coeziune pentru a primi persoanele fugite din calea războiului din Ucraina. În 2022 au fost propuse pachetul Acțiunii de coeziune pentru refugiații din Europa și cel al asistenței flexibile pentru teritorii, pentru a oferi flexibilitatea necesară în ceea ce privește normele de finanțare a politicii de coeziune. Până la sfârșitul anului 2023, aceste măsuri au pus la dispoziție 15,3 miliarde EUR pentru programe de integrare socială, asistență medicală, alimente, asistență de bază și orientare pe piața muncii. Activitățile sprijinite au cuprins, printre altele, cursuri de limbi străine, educație, servicii sociale și servicii de îngrijire a copiilor.

Contribuții de la bugetul UE menite să ajute Ucraina și statele membre să facă față consecințelor
războiului în 2022 și 2023

Alocări din bugetul UE și din afara bugetului UE pentru Instrumentul european pentru pace în 2022 și 2023, destinate Ucrainei și statelor membre pentru a face față consecințelor războiului.

(*) Sprijinul acordat în cadrul politicii de coeziune se referă la flexibilitatea oferită pachetul Acțiunii de coeziune pentru refugiații din Europa și cel al asistenței flexibile pentru teritorii, care cuprind o combinație de sume investite (sau reprogramate) și linii de lichiditate puse la dispoziția statelor membre.

(**) Orizont Europa, Programul „UE pentru sănătate”, Instrumentul european pentru cooperare internațională în materie de securitate nucleară, politica externă și de securitate comună.

Sursa: Comisia Europeană.

În 2023, Moldova și Ucraina au devenit state participante la mecanismul de protecție civilă al UE  – cadrul european de solidaritate care ajută țările afectate de dezastre. Ca răspuns la dezastrul distrugerii barajului Nova Kahovka în iunie 2023, UE a mobilizat asistență imediată pentru Ucraina în diverse moduri: prin intermediul mecanismului său de protecție civilă, prin mobilizarea rezervelor sale rescEU și prin intermediul partenerilor săi umanitari.

Blocarea deliberată de către Rusia a exporturilor de cereale prin Marea Neagră, prin bombardarea silozurilor de cereale și a infrastructurii agricole din Ucraina și prin limitarea exporturilor de produse agricole și de îngrășăminte, a condus la o agravare a crizei mondiale a securității alimentare. Pentru a contracara această problemă, UE, statele sale membre, Moldova și Ucraina, împreună cu instituțiile financiare internaționale, au creat în 2022 culoarele de solidaritate UE-Ucraina pentru a aduce în restul lumii cerealele blocate în Ucraina. Demersul a continuat și în 2023. Întrucât Ucraina joacă un rol esențial în aprovizionarea mondială cu cereale și semințe oleaginoase, războiul a creat o mare incertitudine și volatilitate pe aceste piețe. Blocarea de către Rusia a rutelor obișnuite de export ale Ucrainei a condus, de asemenea, la o creștere a exporturilor ucrainene către statele membre ale UE din vecinătatea sa. Prin urmare, UE a introdus două pachete de sprijin în 2023. În total, au fost furnizate peste 156,3 milioane EUR din rezerva pentru agricultură din cadrul politicii agricole comune pentru a sprijini fermierii cei mai afectați din cele cinci state membre învecinate cu Ucraina. Într-un al treilea pachet de sprijin, Comisia Europeană a mobilizat fonduri suplimentare în cuantum de 330 de milioane EUR care urmează să fie alocată fermierilor din UE din alte state membre afectate de costurile ridicate ale factorilor de producție și de problemele specifice cauzate în special de războiul de agresiune al Rusiei. De asemenea, UE a plătit în 2023 2,8 miliarde EUR pentru a aborda insecuritatea alimentară și pentru a promova sisteme alimentare durabile la nivel mondial.

După terminarea războiului, Ucraina va avea nevoie de un efort financiar major din partea comunității internaționale pentru a se reconstrui. UE contribuie deja în mod substanțial la consolidarea rezilienței țării. De asemenea, Ucraina beneficiază din ce în ce mai mult de pe urma integrării sale în programele existente ale UE, cum ar fi programul privind piața unică, programul LIFE, Erasmus+, Orizont Europa, Mecanismul pentru interconectarea Europei și programul „Europa creativă”. Totodată, UE a suspendat obligația Ucrainei de a contribui financiar pentru asocierea sa la programele UE atât timp cât persistă provocările financiare cu care se confruntă această țară din cauza războiului. Pe termen mediu și lung va fi însă nevoie de mult mai mult sprijin pentru a reface din temelii o țară liberă și prosperă, ancorată în valorile europene și integrată cu adevărat în economia europeană și în cea mondială, precum și pentru a sprijini Ucraina pe calea aderării la UE.

Pentru a ajuta Ucraina în eforturile sale de redresare, reconstrucție și modernizare, UE a lansat un nou mecanism de sprijin pentru perioada 2024-2027. Mecanismul pentru Ucraina este un instrument specific care va facilita acordarea de către Uniunea Europeană a până la 50 de miliarde EUR Ucrainei sub formă de sprijin financiar stabil și previzibil în această perioadă, dintre care până la 17 miliarde EUR sub formă de sprijin nerambursabil și până la 33 de miliarde EUR sub formă de împrumuturi. Mecanismul reconfirmă angajamentul UE de a sprijini Ucraina atât în fața războiului de agresiune dus în prezent de Rusia, cât și pe calea sa către aderarea la UE. Prin intermediul său se va oferi Ucrainei sprijin financiar direct și asistență pentru aderare și se va institui un cadru de investiții specific. Pentru a finanța împrumuturile acordate Ucrainei, UE va emite obligațiuni pe piețele financiare până la sfârșitul anului 2027. Ucraina s-a angajat să pună în aplicare planul său de redresare și reformă și să susțină mecanismele democratice.

Obiectivele Mecanismului pentru Ucraina

Comisia Europeană și Ucraina vor trebui să protejeze interesele financiare ale UE prin combaterea fraudei, a corupției și a conflictelor de interese. În acest scop, în 2023, Ucraina a cooperat cu Curtea de Conturi Europeană și cu Oficiul European de Luptă Antifraudă, a numit noul șef al Parchetului specializat anticorupție (post care rămăsese vacant din august 2020) și a adoptat o strategie națională anticorupție împreună cu programul de punere în aplicare aferent. În plus, în martie 2024 Ucraina s-a alăturat programului antifraudă al UE, care este gestionat de Oficiul European de Luptă Antifraudă.

Răspunsul UE la criza din Orientul Mijlociu

Pe lângă războiul prelungit din Ucraina, atacurile teroriste ale Hamas împotriva Israelului din 7 octombrie 2023 și acțiunile militare ulterioare ale Israelului în Gaza au condus la o deteriorare drastică a peisajului geopolitic și au cauzat o catastrofă umanitară în Gaza. Acest lucru a sporit, de asemenea, riscul de escaladare în regiune. Subliniind că nu există nicio justificare pentru terorism, Comisia Europeană a condamnat Hamas în cei mai duri termeni posibili pentru atacurile teroriste.

Odată cu intensificarea discursurilor instigatoare la ură și a infracțiunilor motivate de ură îndreptate împotriva evreilor și a musulmanilor în toamna anului 2023, Comisia Europeană a mobilizat Fondul pentru securitate internă, punând la dispoziție 30 de milioane EUR pentru a ajuta statele membre să protejeze spațiile publice și lăcașurile de cult. Profund îngrijorată de deteriorarea situației umanitare din Gaza, Comisia Europeană și-a mărit de patru ori ajutorul umanitar, mobilizând peste 100 de milioane EUR în 2023, și a depus eforturi pentru a depăși restricțiile de acces în furnizarea de sprijin umanitar poporului palestinian, pentru a garanta un flux de ajutor susținut, regulat și solid, în colaborare cu o serie de state membre și de parteneri internaționali.

Sprijinul umanitar acordat de UE poporului palestinian în 2023

Sursa: Comisia Europeană

Consolidarea capabilităților de securitate și apărare ale UE

Având în vedere situația geopolitică din ce în ce mai instabilă și necesitatea de a consolida capacitatea UE de a oferi securitate și protecție pe întregul continent, Comisia Europeană și-a intensificat eforturile în materie de securitate și apărare. În 2023 au fost adoptate două inițiative esențiale menite să consolideze industria de apărare a UE.

1.Regulamentul privind sprijinirea producției de muniții, susținut de un buget de 500 de milioane EUR, urmărește să îmbunătățească și să accelereze producția de muniții și rachete a Uniunii Europene. Au fost selectate 31 de proiecte care vizează cinci domenii (explozivi, pulberi, proiectile, rachete, testare și certificarea recondiționării) pentru a ajuta industria europeană să își sporească producția de muniții și gradul de pregătire. Demersul reprezintă un răspuns direct la apelul lansat de Consiliul European în martie 2023 de a livra urgent Ucrainei muniție și, la cerere, rachete, precum și de a ajuta statele membre să își refacă stocurile.

2.În completarea acestuia, Regulamentul privind consolidarea industriei europene de apărare prin achiziții publice în comun, cu un buget de 310 milioane EUR, va motiva în premieră statele membre ale UE să achiziționeze în comun produse critice din domeniul apărării de la industria de apărare a UE.

În plus, Fondul european de apărare, cu un buget de 8,9 miliarde EUR în cadrul financiar multianual 2021-2027 ( 10 ), oferă un sprijin esențial cercetării și dezvoltării în domeniul apărării în UE. Acesta a furnizat peste 2,9 miliarde EUR pentru 101 proiecte colaborative de cercetare și dezvoltare derulate în toate statele membre în 2021 și 2022, cu 1,2 miliarde EUR alocate în 2023. În plus, în cadrul alocării pentru mobilitate militară din cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei, în 2023 au fost atribuite 808 milioane EUR pentru a sprijini transportul de trupe și echipamente prin rețeaua transeuropeană de transport, investind în infrastructură care poate fi utilizată în scopuri atât civile, cât și militare.

Consolidarea parteneriatelor la nivel mondial

În 2023, UE și statele sale membre împreună au continuat să fie cel mai mare furnizor mondial de asistență oficială pentru dezvoltare. De asemenea, pentru a promova obiectivele de dezvoltare durabilă la nivel mondial și a consolida rolul Europei în lume, Comisia a continuat să aplice și în 2023 strategia „Global Gateway”, care se bazează pe resurse financiare de la bugetul UE și din partea statelor membre. UE a înregistrat progrese semnificative în derularea strategiei „Global Gateway”, lansând 225 de noi proiecte emblematice în Africa, America Latină, zona Caraibilor, Asia, Pacific, Balcanii de Vest și vecinătatea estică și sudică pentru 2023 și 2024. În cadrul summitului UE și al Comunității Statelor Latinoamericane și Caraibiene din iulie 2023, UE a lansat Agenda de investiții „Global Gateway”, care se preconizează că va mobiliza peste 45 de miliarde EUR în regiunea respectivă până în 2027. De asemenea, UE înregistrează progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a pachetului de investiții „Global Gateway” Africa-Europa, în valoare de 150 de miliarde EUR, și a noilor inițiative de tip „Echipa Europa”.

Îndelung așteptatul acord post-Cotonou, cunoscut sub denumirea de Acordul din Samoa, a fost semnat în noiembrie 2023 cu 64 de țări partenere, marcând începutul unui parteneriat revitalizat între UE și Organizația statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific. În 2023 au fost încheiate parteneriate strategice privind lanțuri valorice pentru materii prime reciproc avantajoase cu Argentina, Chile, Republica Democratică Congo, Groenlanda și Zambia, pe lângă cele convenite anterior cu Namibia, Kazahstan, Ucraina și Canada.

Sprijinirea controlului la frontiere și abordarea presiunii migrației

Presiunea migrației la frontierele externe ale UE a rămas semnificativă în 2023. Peste 1 milion de persoane au solicitat azil în UE în 2023, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă – de 20 % – față de 2022. Pentru a face față acestei provocări, statele membre au utilizat Fondul pentru azil, migrație și integrare pentru a îmbunătăți centrele de primire, în special pe cele destinate copiilor. În plus, ele au dat prioritate acordării de sprijin migranților în vederea integrării, concentrându-se asupra grupurilor vulnerabile, cum ar fi minorii neînsoțiți. Fondul a avut un rol vital și în sprijinirea statelor membre care s-au confruntat cu sosiri de persoane strămutate din Ucraina ca urmare a războiului, cărora li s-a acordat protecție temporară în temeiul Directivei privind protecția temporară. De asemenea, a fost mobilizat ajutorul de urgență în urma creșterii numărului de migranți sosiți în Lampedusa în septembrie 2023, când în decursul a numai 3 zile au debarcat pe insula italiană mai mult de 6 000 de migranți.

În februarie 2023, Consiliul European a invitat Comisia Europeană să acorde prioritate măsurilor de finanțare care consolidează controlul frontierelor externe ale UE. Facilitatea tematică a Instrumentului pentru frontiere și vize a fost utilizată în 2023 pentru a investi aproape 448 de milioane EUR în consolidarea capacităților de gestionare a frontierelor ale statelor membre. Aceasta a inclus combaterea instrumentalizării migranților la frontierele cu Belarus și cu Rusia, sprijinirea Bulgariei și României atunci când s-au confruntat cu o presiune sporită pe ruta Balcanilor de Vest, consolidarea capacității operaționale a Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă și optimizarea controalelor la frontiere în mai multe state membre.

Comisia continuă să își îndeplinească prioritățile pe termen lung

Pentru a îndeplini promisiunile făcute în 2019, colegiul comisarilor a orientat activitățile din cursul mandatului său în direcția îndeplinirii a șase obiective ambițioase emblematice. Lumea a trecut însă prin schimbări radicale după 2019. Crizele din ultimii ani au zguduit puternic certitudini ancorate profund, inclusiv în ceea ce privește rolul Uniunii Europene, modelele economice și de solidaritate și ordinea internațională multilaterală bazată pe reguli. Dar obiectivele ambițioase emblematice nu au fost abandonate – în multe domenii mai mult ca niciodată, în beneficiul UE și al cetățenilor săi. Pe tot parcursul anului 2023, Comisia Europeană a continuat să desfășoare inițiative politice și legislative majore cu scopul de a-și îndeplini prioritățile pe termen lung.

Priorități pe termen lung	Exemple de jaloane-cheie în materie de politici realizate în 2023
Pactul verde european	Pachetul „Pregătiți pentru 55” a fost completat prin adoptarea Directivei revizuite privind eficiența energetică, a Directivei revizuite privind energia din surse regenerabile și a Regulamentului ReFuelEU în domeniul aviației. Au fost adoptate două noi propuneri privind solurile și pădurile. În mai 2023 a fost instituit Fondul social pentru climă cu scopul de a ajuta statele membre să protejeze grupurile vulnerabile afectate de tranziția verde. Comisia a prezentat un plan industrial al Pactului verde pentru a spori competitivitatea industriei europene cu zero emisii nete și pentru a sprijini tranziția rapidă către neutralitatea climatică, precum și un set de măsuri menite să ducă la înverzirea transportului de mărfuri. A intrat în vigoare noul Regulament privind bateriile, a fost încheiat un acord instituțional privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile și a fost elaborată o nouă propunere privind proiectarea vehiculelor și scoaterea lor din uz. Comisia a întocmit Planul de acțiune european pentru sectorul energiei eoliene cu scopul a sprijini industria europeană a energiei eoliene și tranziția către o energie curată. Comisia a lansat prima licitație în cadrul Băncii Europene pentru Hidrogen pentru a sprijini producția de hidrogen din surse regenerabile în Europa, cu o sumă inițială de 800 de milioane EUR din Fondul pentru inovare, finanțată din veniturile schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii. Colegiuitorii au ajuns la un acord cu privire la legislația care vizează îmbunătățirea organizării pieței energiei electrice a UE, propusă de Comisie în martie 2023 pentru a impulsiona sursele regenerabile de energie, a oferi o mai bună protecție consumatorilor și a spori competitivitatea industrială. Comisia a lansat patru cereri de propuneri adresate întreprinderilor de a achiziționa în comun gaze prin intermediul Platformei energetice a UE cu scopul de a rezolva problema securității energetice și a prețurilor ridicate, obținând achiziționarea în comun a peste 42 de miliarde de metri cubi.
O Europă pregătită pentru era digitală	Regulamentul european privind cipurile, propus de Comisie în februarie 2022 pentru a consolida competitivitatea și reziliența UE în domeniu, a intrat în vigoare la 21 septembrie 2023. A fost desemnat primul set de platforme online foarte mari și motoare de căutare foarte mari care fac obiectul unor obligații speciale în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale, urmat de un al doilea set de desemnări privind platforme online foarte mari. Colegiuitorii (Parlamentul și Consiliul) au ajuns la un acord cu privire la Regulamentul privind inteligența artificială, prima reglementare cuprinzătoare privind inteligența artificială.
O economie în serviciul cetățenilor	Colegiuitorii au ajuns la un acord cu privire la Regulamentul privind materiile prime critice, la doar 8 luni de la propunerea Comisiei. UE a prezentat Strategia europeană pentru securitate economică, destinată să reducă la minimum riscurile care decurg din dependențele economice, menținând în același timp nivelurile maxime de deschidere și dinamism economic ale Uniunii. Statele membre și-au revizuit planurile de redresare și reziliență pentru a introduce capitole privind REPowerEU și a accesa împrumuturi (suplimentare) în baza Mecanismului de redresare și reziliență. Urmărind obiectivele planului său de acțiune din 2021, Comisia a propus măsuri concrete prin intermediul cărora statele membre să stimuleze economia socială și să creeze locuri de muncă.
O Europă mai puternică pe plan internațional	A fost semnat „Acordul din Samoa” (post-Cotonou) împreună cu 69 de țări partenere din Africa, zona Caraibilor și Pacific și a fost relansat parteneriatul UE cu America Latină și zona Caraibilor. În octombrie a fost organizat primul Forum „Global Gateway”. UE a prezentat Strategia spațială a UE pentru securitate și apărare, în vederea unei Uniuni Europene mai puternice și mai reziliente. UE a lansat un pod aerian umanitar către Gaza.
Promovarea modului nostru de viață european	Colegiuitorii au ajuns la un acord istoric cu privire la cinci elemente esențiale ale noului pact privind migrația și azilul, un pas important către un sistem comun de gestionare a migrației în UE. Statele membre au convenit asupra aderării Bulgariei și a României la spațiul Schengen, începând cu eliminarea controalelor la frontierele aeriene și maritime. O abordare cuprinzătoare a sănătății mintale a introdus 20 de inițiative emblematice și finanțare în cuantum de 1,23 miliarde EUR din diferite instrumente financiare. Comisia a adoptat setul de instrumente privind demografia, format dintr-un ansamblu de instrumente de politică aflate la dispoziția statelor membre pentru gestionarea schimbărilor demografice și a impactului acestora asupra societății și economiei UE.
Un nou elan pentru democrația europeană	Convenția de la Istanbul privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice a intrat în vigoare pentru UE la 1 octombrie 2023. Comisia a adoptat pachetul de măsuri privind apărarea democrației pentru a combate amenințarea influenței străine disimulate în viața noastră democratică și pentru a consolida reziliența democratică. Grupurile de dezbatere ale cetățenilor europeni au devenit o caracteristică obișnuită a procesului prin care Comisia elaborează politici. Comisia a înregistrat cea de a 100-a inițiativă cetățenească europeană, oferind cetățenilor posibilitatea de a adăuga pe agenda UE „Conectarea tuturor capitalelor europene și a europenilor printr-o rețea feroviară de mare viteză”.

Bugetul UE este cel mai puternic instrument al UE pentru realizarea agendei sale politice comune și pentru realizarea de investiții în proiecte cu valoare adăugată europeană. Prin intermediul programelor sale, bugetul sprijină în mod direct sau indirect politicile interne și externe ale UE. În 2023, un număr mare de programe ale UE inițiate în cadrul bugetelor pe termen lung alocate perioadelor 2014-2020 și 2021-2027 au continuat să producă rezultate pentru public. În 2023, totalul creditelor de angajament pentru bugetul UE pe termen lung s-au ridicat la aproape 182 de miliarde EUR, iar cele pentru NextGenerationEU s-au ridicat la aproape 238 de miliarde EUR.

Cadrul financiar multianual: Credite de angajament din bugetul UE pentru 2023 pe rubrici bugetare (în milioane EUR)

Sursa: Comisia Europeană

Bugetul UE se axează pe obținerea de valoare pe termen lung pentru Uniunea Europeană. Toate programele de finanțare ale UE au continuat să înregistreze progrese în direcția atingerii obiectivelor referitoare la performanță. Ele promovează sustenabilitatea și prosperitatea UE. De exemplu, bugetul este esențial pentru realizarea dublei tranziții verzi și digitale. În 2023, se estimează că integrarea obiectivelor climatice va beneficia de o sumă record de 160 de miliarde EUR ( 11 ), integrarea obiectivelor în materie de biodiversitate va beneficia de 20 de miliarde EUR, iar priorităților digitale lise vor aloca 79 de miliarde EUR.

Bugetul UE și alocarea NextGenerationEU pentru prioritățile orizontale în 2023 (procent din bugetul total și sume estimate în milioane EUR)

Sursa: Comisia Europeană.

Anexa 1 la prezentul raport prezintă un rezumat complet al performanței bugetului UE în 2023. Mai întâi, în ea se prezintă informații agregate cu privire la execuția generală a bugetului UE și a diverselor sale programe de cheltuieli. Apoi, se pune accentul pe modul în care bugetul UE a sprijinit obiectivele ambițioase emblematice ale Comisiei Europene enumerate mai sus. Pe baza rapoartelor anuale de activitate și a fișelor privind performanța programelor ( 12 ) întocmite de departamentele Comisiei, anexa oferă exemple concrete și ilustrative privind performanța bugetului UE. Printre acestea se numără principalele evoluții ale politicilor și sprijinul acordat Ucrainei în cadrul diferitelor programe de cheltuieli. Anexa descrie, de asemenea, modul în care Comisia Europeană urmărește și raportează cu privire la sumele cheltuite pentru politici specifice și pentru prioritățile orizontale („integrare”) prin intermediul programelor UE. Este vorba, în special, de finanțarea inițiativelor ale căror obiective sunt legate de climă, biodiversitate, egalitatea de gen și obiectivele de dezvoltare durabilă. De asemenea, se prezintă informații legate de contribuția bugetului UE la prioritatea Comisiei Europene de promovare a tranziției digitale.

Planuri de redresare și reziliență revizuite, care impulsionează realizarea de reforme și investiții specifice

În 2023, Mecanismul de redresare și reziliență a continuat să sprijine redresarea economică și reformele din statele membre. Accentul s-a pus pe revizuirea planurilor de redresare și reziliență ale statelor membre astfel încât să țină seama de schimbarea circumstanțelor și de noile provocări (de exemplu, inflația și agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei), ceea ce a condus la o alocare suplimentară de 147,2 miliarde EUR pentru statele membre, care urmează să fie utilizată până în 2026, împărțită în granturi în cuantum de 21,6 miliarde EUR și împrumuturi în cuantum de 125,5 miliarde EUR. Astfel, suma totală alocată a fost de 648 de miliarde EUR, dintre care granturi în cuantum de 357 de miliarde EUR și împrumuturi în cuantum de 291 de miliarde EUR alocate la sfârșitul anului 2023.

Un element esențial al revizuirii a fost adăugarea unor capitole specifice privind REPowerEU, menite să răspundă dificultăților și perturbărilor cauzate pe piața energiei de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. În 2023 au fost adoptate în total 31 de revizuiri ale planurilor cu sprijinul instrumentului de sprijin tehnic, dintre care 23 au inclus capitole privind REPowerEU ( 13 ). Capitolele privind REPowerEU aprobate au prevăzut peste 60 de miliarde EUR pentru reforme și investiții destinate economisirii de energie, înlocuirii combustibililor fosili și satisfacerii nevoilor imediate de securitate a aprovizionării, reducând în același timp dependența de combustibilii fosili din Rusia. De asemenea, capitolele privind REPowerEU au sporit și mai mult ambițiile Mecanismului de redresare și reziliență în ceea ce privește tranziția verde. Prin intermediul celor 27 de planuri de redresare și reziliență revizuite, peste 42 % (275 de miliarde EUR) din alocarea totală a Mecanismului de redresare și reziliență vor finanța investiții și reforme care sprijină tranziția verde, de exemplu la nivelul eficienței energetice, al energiei din surse regenerabile, al rețelelor electrice și al altor investiții verzi. Până în decembrie 2023, un total de 1,5 miliarde EUR din contribuția totală a Fondului pentru inovare fusese deja transferat către acțiunile REPowerEU pentru perioada 2023-2026, a căror valoare a fost stabilită la 12 miliarde EUR.

Principalele angajamente în materie de climă și energie pentru 2026 în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență

În 2023, Comisia Europeană a plătit în total 75 de miliarde EUR (din care împrumuturi în cuantum de 28,7 miliarde EUR) corespunzătoare cererilor de plată din partea statelor membre, împreună cu plăți de prefinanțare suplimentare în cuantum de 7,1 miliarde EUR. Astfel, plățile totale efectuate până la sfârșitul anului 2023 au ajuns la 220,8 miliarde EUR, formate din 141,6 miliarde EUR sub formă de granturi (40 % din totalul de 357 de miliarde EUR alocate pentru granturi în cadrul pachetului financiar al Mecanismului de redresare și reziliență) și 79,2 miliarde EUR sub formă de împrumuturi (27 % din totalul de 291 de miliarde EUR alocate pentru împrumuturi în cadrul pachetului financiar).

Mecanismul de redresare și reziliență schimbă în bine viața cetățenilor UE. În continuare sunt prezentate câteva din principalele sale realizări ( 14 ).

·Tranziția verde. Până la sfârșitul anului 2023, datorită mecanismului, consumul anual de energie a fost redus cu 28,2 milioane de megawați și au fost instalate sau modernizate peste 530 000 de stații de realimentare și reîncărcare pentru vehicule nepoluante.

·Tranziția digitală. Până la jumătatea anului 2023, peste 5,6 milioane de locuințe suplimentare au dobândit acces la rețele de internet de foarte mare capacitate, iar 309 milioane de utilizatori foloseau deja servicii digitale publice noi sau îmbunătățite ( 15 ).

·Asistență medicală. Capacitatea de asistență medicală a crescut, inclusiv spitalele, clinicile, centrele de îngrijire ambulatorie și centrele de îngrijire specializată. Până la sfârșitul anului 2023, datorită Mecanismului de redresare și reziliență, aproape 45,8 milioane de persoane aveau posibilitatea de a beneficia în fiecare an de o unitate de asistență medicală nouă sau modernizată.

·Educație și formare. 8,7 milioane de persoane au participat la educație și formare, iar 5,8 milioane de tineri cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani au primit sprijin monetar sau în natură (și anume sprijin pentru educație, formare și ocuparea forței de muncă) datorită măsurilor sprijinite de mecanism până la sfârșitul anului 2023.

·Sprijin pentru întreprinderi. Până la sfârșitul anului 2023, aproape 2 milioane de întreprinderi beneficiaseră de sprijin – monetar sau în natură – în cadrul mecanismului.

Mecanismul de redresare și reziliență este conceput pentru a sprijini reforme majore și pentru a îmbunătăți calitatea investițiilor în statele membre ( 16 ). La sfârșitul anului 2023, punerea în aplicare a planurilor naționale era în linii mari pe drumul cel bun, pentru majoritatea jaloanelor și țintelor înregistrându-se progrese în concordanță cu așteptările inițiale. Deși marea majoritate (82 %) a jaloanelor și țintelor planificate a fi atinse până la sfârșitul anului 2023 fie au fost evaluate ca fiind atinse de Comisia Europeană (35 %), fie au fost raportate de statele membre ca fiind finalizate (47 %) până la momentul respectiv, o serie de state membre trebuie să accelereze depunerea cererilor de plată și să îmbunătățească gradul de completare a acestora, având în vedere termenul din 2026. La momentul raportării, peste 80 % din jaloanele și țintele planificate a fi atinse până în al treilea trimestru al anului 2024 erau fost raportate ca fiind în graficul punerii în aplicare. Doar o minoritate erau marcate ca fiind în întârziere (18 %).

Reformele întreprinse în baza Mecanismului de redresare și reziliență nu numai că sporesc reziliența statelor membre pe termen lung, dar îmbunătățesc și condițiile pentru realizarea cu succes a investițiilor aferente cu ajutorul fondurilor mecanismului și ale politicii de coeziune ( 17 ). Acest lucru se întâmplă, de exemplu, prin modernizarea cadrelor de reglementare în sectoare-cheie (sectorul digital, al energiei din surse regenerabile, al transporturilor), prin îmbunătățirea procedurilor de autorizare și de achiziții publice și prin consolidarea statului de drept și a garanțiilor anticorupție. Tabloul de bord privind redresarea și reziliența ( 18 ) conține informații în timp real cu privire la punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență, iar într-o hartă interactivă care este actualizată periodic ( 19 ) sunt disponibile informații cu privire la proiectele concrete sprijinite în cadrul mecanismului. Pe baza strategiei de finanțare diversificată din cadrul NextGenerationEU, Comisia Europeană a inclus toate operațiunile de împrumut din 2023 într-o abordare de finanțare unificată, prin care Comisia emite numai obligațiuni ale UE, și nu obligațiuni denominate separat pentru programele individuale. În cursul anului, Comisia a colectat o sumă totală de 115,9 miliarde EUR prin emiterea de obligațiuni ale UE. Cea mai mare parte a acestor fonduri a fost utilizată pentru a efectua plăți către statele membre în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență. Aproape 12,5 miliarde EUR au fost emise sub formă de obligațiuni verzi, ceea ce înseamnă că UE este pe cale să devină unul dintre cei mai mari emitenți de obligațiuni verzi din lume. În decembrie, Comisia Europeană a publicat primul raport de alocare a obligațiunilor verzi NextGenerationEU și primul raport privind impactul, care confirmă angajamentul UE față de finanțarea durabilă.

În anexa 3 la prezentul raport anual privind gestiunea și performanța se furnizează mai multe informații privind punerea în aplicare și gestionarea Mecanismului de redresare și reziliență.

Instrumente eficace care garantează că bugetul UE este bine gestionat și protejat

Comisia Europeană acordă o importanță deosebită utilizării în mod optim a banilor contribuabililor, fiind pe deplin dedicată angajamentului ca finanțarea să ajungă la beneficiarii vizați la costul corect și în conformitate cu normele aplicabile. Pentru a atinge acest obiectiv, Comisia se bazează pe o serie de instrumente care s-au dovedit a fi adecvate scopului de-a lungul anilor și care, de asemenea, și-au dovedit utilitatea în contextul noilor provocări cu care se confruntă UE.

Un lanț solid de răspundere

Sistemul de guvernanță și lanțul de răspundere ale Comisiei Europene sunt adaptate structurii sale unice și rolului său. Din punct de vedere politic, colegiul comisarilor este responsabil pentru gestionarea bugetului UE. Acesta deleagă gestionarea operațională curentă celor 51 de ordonatori de credite delegați ( 20 ), care își gestionează și își conduc departamentele și sunt responsabili pentru partea din bugetul UE executată în departamentul lor.

Rapoartele anuale de activitate demonstrează în mod transparent modul în care ordonatorii de credite delegați au obținut asigurarea că resursele care le-au fost alocate au fost utilizate în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare și că procedurile de control instituite oferă garanțiile necesare în ceea ce privește legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente. În cazul în care ordonatorii de credite delegați identifică deficiențe, aceștia pot formula o declarație de asigurare cu rezerve.

Asigurarea se bazează pe: (1) o evaluare a sistemului de control intern, inclusiv a măsurilor antifraudă; (2) rezultatele controalelor efectuate și evaluarea acestora cu privire la riscurile la care este expus departamentul lor, precum și măsurile de atenuare întreprinse; (3) măsurile preventive și corective pe care le­au aplicat ca urmare a controalelor efectuate, împreună cu statele membre în cazul gestiunii partajate; (4) observațiile și concluziile auditorului intern și ale Curții de Conturi Europene și (5) măsurile de atenuare luate pentru a remedia deficiențele identificate, și anume domeniile cu risc ridicat.

Un cadru de control intern și măsuri de combatere a fraudei care sunt actualizate în permanență

Cadrul de control intern al Comisiei Europene este esențial pentru a asigura eficacitatea, eficiența și economia operațiunilor sale, precum și legalitatea și regularitatea acestora. Acest lucru este valabil în special în contextul resurselor limitate și al numărului tot mai mare de priorități. În 2023, Comisia a continuat să își adapteze cadrul de control intern în funcție de necesități, de exemplu pentru a pune în aplicare Mecanismul de redresare și reziliență, pentru a valorifica experiența dobândită, pentru a perfecționa și a dezvolta în continuare strategii specifice de audit și control și pentru a publica noi documente de orientare destinate statelor membre. În vederea punerii în aplicare a noilor programe pentru perioada 2021-2027, au fost revizuite și alte strategii de audit și de control cu scopul de a ține seama de noile caracteristici și evoluții tehnologice. Pe baza autoevaluării departamentelor, Comisia consideră că sistemele sale de control intern funcționează bine, fiind identificate câteva deficiențe minore pentru care au fost instituite măsuri de atenuare.

În ceea ce privește combaterea fraudei, Comisia Europeană și-a revizuit planul de acțiune al strategiei antifraudă și a promovat în continuare utilizarea și eficacitatea sistemului de detectare timpurie și de excludere, care vizează prevenirea și combaterea fraudei. Pe baza propunerii Comisiei, acordul politic al colegiuitorilor cu privire la reformarea Regulamentului financiar prevede printre altele o extindere proporțională a domeniului de aplicare al sistemului de detectare timpurie și de excludere, cu scopul de a proteja mai bine bugetul UE împotriva fraudei și a neregulilor. De asemenea, legiuitorul a convenit ca statele membre să introducă obligatoriu datele esențiale într-un sistem unic integrat de tehnologie a informației pentru extragerea datelor și evaluarea riscurilor, cu scopul de a accesa și a analiza datele privind destinatarii fondurilor UE și de a face posibilă identificarea contractelor și a destinatarilor care ar putea fi expuși riscurilor. Totodată, în 2023 au fost puse în practică inițiative politice importante, în special privind etica și lupta împotriva corupției, dintre care merită menționate propunerea de directivă a Comisiei privind combaterea corupției prin intermediul dreptului penal și comunicarea comună prin care se propune instituirea unui regim de sancțiuni împotriva actelor grave de corupție comise în afara UE ( 21 ).

Rezultatele controalelor confirmă că bugetul UE este bine protejat

Ca parte a strategiilor lor de control, în cadrul de control intern, Comisia Europeană și statele membre efectuează anual sute de mii de controale pentru a preveni, a detecta și a corecta erorile și deficiențele din sistemele de control. În ceea ce privește gestiunea partajată, Comisia se bazează pe verificările efectuate de autoritățile naționale și le supraveghează prin propriile controale și audituri, dacă este necesar, în conformitate cu principiul auditului unic, care raționalizează auditul și controlul și reduce la minimum sarcina de audit a beneficiarilor. Procesul este similar în cazul gestiunii indirecte, în care Comisia se bazează pe verificările efectuate de partenerii de implementare, în timp ce, în cazul gestiunii directe, controalele sunt efectuate chiar de Comisie. În cazul Mecanismului de redresare și reziliență, verificările și controalele sunt efectuate pe baza unei repartizări clare a responsabilităților între Comisia Europeană și statele membre.

Ca urmare a acestor controale și audituri, în 2023 au fost puse în aplicare măsuri preventive și corective în sumă de 3 836,7 milioane EUR. Valoarea erorilor prevenite ca urmare a controalelor și auditurilor efectuate înainte de efectuarea plăților se ridică la 2 399,1 milioane EUR, iar valoarea corecțiilor puse în aplicare de Comisie și de statele membre ca urmare a controalelor și auditurilor efectuate după efectuarea plăților se ridică la 1 437,6 milioane EUR.

Pe baza acestor controale și audituri, Comisia Europeană estimează riscul la momentul plății, măsurând riscul ca plățile efectuate să nu fie conforme cu legile și reglementările în vigoare. Riscul a rămas stabil din 2020, situându-se la 1,9 %, valoare care se apropie de pragul de semnificație de 2 %. Acest lucru este în concordanță cu faptul că cheltuielile sunt încă legate în cea mai mare parte de perioada de programare 2014-2020, iar în cazul agriculturii marea majoritate a cheltuielilor sunt încă legate de perioada de programare 2014-2022 ( 22 ). Se dovedește astfel că modalitatea de abordare a controlului intern a rămas solidă, chiar și în contextul specific al ultimilor ani.

Comisia Europeană stabilește și riscul la închidere, estimat la 1 % pentru 2023 (similar și în anii precedenți). Aceasta reprezintă nivelul de eroare rămas la sfârșitul ciclului de programare, după ce au fost puse în aplicare toate controalele și toate corecțiile. Având în vedere caracterul multianual al programelor de finanțare, Comisia, împreună cu statele membre în cazul gestiunii partajate, depune un efort substanțial pentru a desfășura controale după efectuarea plăților și a aplica corecții până la închiderea programelor. Eforturile respective se reflectă în riscul estimat la închiderea programelor.

Riscuri la momentul plății și la închidere, pentru Comisia Europeană, pentru perioada 2016-2023

Sursa: Comisia Europeană, rapoartele anuale privind gestiunea și performanța bugetului UE pentru perioada 2017-2023.

Pe baza tuturor controalelor și auditurilor efectuate, Comisia Europeană dispune de dovezi detaliate și solide privind nivelul de risc diferențiat pentru cheltuielile din bugetul UE. Aceste dovezi sunt detaliate până la nivelul programelor în cazul politicii de coeziune și până la nivelul agențiilor de plăți în cazul resurselor naturale. Acest fapt permite Comisiei să împartă cheltuielile în trei categorii de risc pe baza riscului la momentul plății: scăzut (sub 2,0 %), mediu (între 2,0 % și 2,5 %) și ridicat (peste 2,5 %). La rândul său, acest aspect face posibile abordarea și corectarea cu precizie a deficiențelor din segmentele de cheltuieli în care acestea apar, precum și concentrarea acțiunilor acolo unde sunt necesare.

De asemenea, Comisia Europeană are astfel posibilitatea de a prezenta o imagine nuanțată a cheltuielilor gestionate. Orizont 2020 și politica de coeziune în ansamblu prezintă un risc de peste 2 % la momentul plății, iar resursele naturale (în ansamblu) și cheltuielile administrative prezintă un risc scăzut. Totuși, majoritatea programelor din cadrul politicii de coeziune prezintă un risc mediu și scăzut, iar Comisia este în măsură să raporteze cu precizie care sunt programele din fiecare țară care prezintă un risc de peste 2 % la momentul plății ( 23 ). În mod similar, în cazul cheltuielilor cu resursele naturale care prezintă un risc scăzut în general și, mai precis, pentru plățile directe, Comisia este în măsură să identifice agențiile de plăți care prezintă un risc ridicat ( 24 ). În plus, Comisia identifică măsurile de piață și măsurile de dezvoltare rurală din segmentul cu risc ridicat. În cazul în care riscul la momentul plății depășește pragul de semnificație, inclusiv în ceea ce privește politica de coeziune, Comisia aplică măsuri corective cu scopul de a aduce nivelul de eroare sub 2 %.

Clasificarea cheltuielilor de către Comisia Europeană pe categorii de risc mai ridicat, mediu și mai scăzut, ca procent din totalul cheltuielilor relevante pentru 2023

Sursa: Rapoartele anuale de activitate ale Comisiei Europene pentru 2023.

Riscul Comisiei Europene la momentul plății se bazează pe o abordare privind controlul care este specifică rolului său. Sarcina Comisiei, în calitate de administrator al bugetului UE pe o bază multianuală, este de a preveni erorile și, dacă este necesar, de a le corecta, de a recupera fondurile cheltuite în mod necuvenit și de a remedia deficiențele identificate. Abordarea Comisiei diferă de abordarea de audit a Curții de Conturi Europene prin aceea că are la bază perspectiva gestionării, oferă informații mai detaliate și este multianuală.

Comisia raportează în mod transparent cu privire la cheltuielile cu un nivel de risc ridicat, considerat semnificativ, care prezintă deficiențe majore în gestionarea fondurilor sau sunt însoțite de riscuri reputaționale. Acest lucru se realizează în rapoartele anuale de activitate, prin exprimarea de rezerve în declarația de asigurare. Pentru 2023 există 14 rezerve, cu un impact financiar total de 1 291 de milioane EUR, 0,8 % din totalul cheltuielilor. Rezervele constituie o piatră de temelie a lanțului de răspundere. Ele prezintă provocările și deficiențele întâlnite și sunt însoțite în mod sistematic de o descriere a măsurilor avute în vedere pentru soluționarea lor. De asemenea, se aplică corecții financiare adecvate.

Cauzele profunde ale erorilor

•Costuri neeligibile în cererile de decont

•Nerespectarea normelor naționale sau ale UE (achiziții publice, ajutoare de stat etc.)

•Neeligibilitatea unor participanți

•Lipsa documentelor justificative

Măsuri de atenuare    

•Actualizare continuă a strategiilor de control

•Opțiuni simplificate în materie de costuri

•Acțiuni de sensibilizare    

•Orientări    

•Formare    

•Soluții digitale

De asemenea, Comisia Europeană utilizează măsuri adecvate pentru a remedia principalele deficiențe identificate prin intermediul controalelor sale, ținând seama de recomandările formulate de Parlamentul European, de auditorul intern și de Curtea de Conturi.

Totodată, Comisia ține seama de lecțiile învățate, în special în ceea ce privește măsurile de simplificare, atunci când elaborează noi reglementări. S-a procedat astfel, de exemplu, în ceea ce privește temeiurile juridice ale perioadei de programare 2021-2027 și se va proceda la fel pentru pregătirea următoarei perioade de programare. După cum s-a explicat mai sus, impactul acestor dispoziții va crește în anii următori, pe măsură ce vor avea loc mai multe cheltuieli în cadrul acestei perioade de programare.

Pe baza celor de mai sus, Comisia Europeană consideră că bugetul, în ansamblul său, este protejat în mod real. Acest lucru este confirmat de opinia generală a auditoarei interne ( 25 ), în care aceasta a considerat că, în 2023, Comisia a instituit proceduri de guvernanță, de gestionare a riscurilor și de control intern care, în ansamblu, sunt adecvate pentru a oferi o asigurare rezonabilă cu privire la realizarea obiectivelor sale financiare, cu excepția domeniilor de gestiune financiară cu privire la care ordonatorii de credite delegați au exprimat rezerve în declarațiile lor de asigurare.

Raportare transparentă

Comisia Europeană oferă informații în mod transparent cu privire la execuția operațională și bugetară a fondurilor pe care le gestionează. Aceasta se realizează printr-o gamă largă de rapoarte și baze de date accesibile publicului, câteva exemple în acest sens fiind prezentate în caseta de mai jos.

·Rapoartele financiare și de răspundere integrate ale Comisiei reunesc informații cuprinzătoare privind execuția, performanța, rezultatele, buna gestiune financiară și protecția bugetului UE. Acestea includ conturile consolidate finale, prezentul raport anual privind gestiunea și performanța, prognoza pe termen lung a viitoarelor intrări și ieșiri, raportul anual de audit intern și raportul privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune.

·În rapoartele anuale de activitate, ordonatorii de credite delegați din toate cele 51 de departamente ale Comisiei raportează cu privire la progresele înregistrate în îndeplinirea obiectivelor legate de execuția fondurilor. Aceștia raportează cu privire la rezultatele controalelor, la deficiențele identificate în sistemele de control intern și la măsurile luate pentru remedierea acestora. De asemenea, menționează în mod transparent în declarația lor de asigurare rezervele privind cheltuielile sau veniturile cu risc ridicat.

·Portalul web al sistemului de transparență financiară este deschis acelor membri ai publicului care sunt interesați să afle cine a primit finanțare de la bugetul UE și de la Fondul european de dezvoltare și sumele primite, precum și angajamentele pentru entitățile cărora li s-a încredințat gestionarea bugetului UE în cadrul gestiunii directe și indirecte.

·Tabloul de bord al obligațiunilor verzi NextGenerationEU oferă o imagine de ansamblu în timp real a măsurilor finanțate prin obligațiunile verzi NextGenerationEU și a cheltuielilor conexe. Aceste date demonstrează că activitatea Comisiei de emitere a obligațiunilor verzi respectă cele mai înalte standarde și cele mai bune practici de piață. În decembrie 2023, Comisia a publicat primul raport privind alocarea și impactul obligațiunilor verzi NextGenerationEU. În el se arată modul în care au fost utilizate veniturile din obligațiunile verzi și se prezintă prima evaluare a impactului asupra climei al măsurilor finanțate de acestea.

·Kohesio ( 26 ), platforma publică pentru vizibilitatea și transparența fondurilor politicii de coeziune, include listele de operațiuni publicate de toate statele membre în conformitate cu dispozițiile de reglementare aplicabile și este acum disponibilă în toate cele 24 de limbi ale UE. În mai 2024, Kohesio conținea informații despre 2 milioane de proiecte și aproximativ 630 000 de beneficiari care au primit sprijin prin Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune și Fondul social european, cu investiții totale în cuantum de peste 500 de miliarde EUR. În 2023, Kohesio a câștigat Premiul pentru bună administrare acordat de Ombudsman, la categoria „Administrație deschisă”.

·În ceea ce privește resursele naturale, transparența informațiilor se realizează la nivelul statelor membre prin dezvoltarea și gestionarea sistemelor naționale și, după caz, a bazelor de date accesibile prin internet, de exemplu pentru identificarea parcelelor de teren pentru fondurile agricole, precum și prin publicarea periodică a beneficiarilor fondurilor pentru agricultură  și afaceri maritime, pescuit și acvacultură . Acest sistem a fost consolidat în 2023 cu un nou catalog online al inițiativelor din sfera politicii agricole comune ( 27 ), care oferă o imagine de ansamblu transparentă a tuturor planurilor strategice din cadrul politicii și al intervențiilor conexe, inclusiv în ceea ce privește tabloul de bord al indicatorilor de rezultat planificați și al realizărilor planificate, precum și alocarea financiară pentru tabloul de bord al obiectivelor specifice ale politicii agricole comune.

·În ceea ce privește Mecanismul de redresare și reziliență, în tabloul de bord a fost adăugată o nouă secțiune privind punerea în aplicare a acestuia, care prezintă datele raportate de statele membre cu privire la cei 100 de destinatari finali care primesc cea mai mare finanțare în cadrul mecanismului. De asemenea, Comisia a publicat note metodologice privind tabloul de bord pentru a explica în mod transparent metodologia de marcare a pilonilor și metodologia de calculare a plăților pentru fiecare pilon.

În ceea ce privește Mecanismul de redresare și reziliență, rezultatele controalelor confirmă atingerea în mod satisfăcător a tuturor jaloanelor și țintelor pentru plățile efectuate în 2023

În ceea ce privește Mecanismul de redresare și reziliență, Comisia a instituit un mediu de control specific. Această structură de control asigură, pe de o parte, că statele membre instituie un sistem eficace de control pentru protecția intereselor financiare ale UE, în conformitate cu cerințele regulamentului, iar pe de altă parte că plățile către statele membre sunt conforme cu legile și reglementările în vigoare, ceea ce înseamnă că jaloanele și țintele care stau la baza plăților sunt atinse în mod satisfăcător.

Toate jaloanele și țintele de audit și de control ( 28 ) au fost evaluate ca fiind atinse pentru toate statele membre care au primit o primă plată până la sfârșitul anului 2023 și care au adăugat astfel de jaloane și ținte în planul național de redresare și reziliență. S-a acordat o atenție deosebită îndeplinirii jaloanelor și a țintelor adăugate în ceea ce privește măsurile luate de statele membre pentru a asigura protecția intereselor financiare ale UE. Unele state membre și-au asumat, de asemenea, angajamente de monitorizare pentru a asigura respectarea cerințelor în ceea ce privește sistemele de gestionare și control. Comisia a profitat de ocazia revizuirii planurilor de redresare și reziliență în 2023 pentru a adăuga noi jaloane de audit și control acolo unde acest lucru a fost considerat necesar ( 29 ). Statele membre nu pot primi plăți, cu excepția prefinanțării, atât timp cât aceste jaloane și ținte nu sunt atinse.

Până la sfârșitul anului 2023, Comisia efectuase audituri de sistem în toate statele membre pentru a se asigura că acestea au instituit și mențin sisteme naționale de control suficient de solide. Comisia a identificat o varietate de situații în ceea ce privește organismele auditate. La fel ca în 2022, principalele deficiențe au fost legate de lipsa unei coordonări și supravegheri suficiente din partea organismelor de coordonare, de strategiile antifraudă incomplete, de elementele lipsă din evaluările riscului de fraudă, de necesitatea de a îmbunătăți controalele efectuate pentru a preveni conflictele de interese, de participarea scăzută la cursurile de formare organizate pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la fraudă și de deficiențele în raportarea neregulilor către Oficiul European de Luptă Antifraudă. De asemenea, Comisia a efectuat o evaluare a respectării de către statele membre a obligației de a verifica periodic dacă finanțarea acordată a fost utilizată în mod corespunzător în conformitate cu normele aplicabile, inclusiv cu normele privind achizițiile publice și ajutoarele de stat, după caz. Rezultatul a fost pozitiv.

În ceea ce privește legalitatea și regularitatea, rezultatele controalelor Comisiei confirmă atingerea în mod satisfăcător a tuturor jaloanelor și țintelor pentru plățile efectuate în 2023. Aceste rezultate se bazează pe evaluarea atentă de către Comisie ( 30 ) a dovezilor furnizate de statele membre pentru a justifica atingerea jaloanelor și a țintelor, precum și pe declarațiile de gestiune și rezumatele de audit care însoțesc fiecare cerere de plată depusă și plătită în 2023. Au putut fi astfel identificate un număr foarte mic de jaloane și ținte ( 31 ) care nu fuseseră atinse la momentul depunerii cererilor de plată și pentru care s-au aplicat suspendări ale plăților în conformitate cu metodologia de suspendare a plăților adoptată în februarie 2023 ( 32 ), în cuantum total de 890 de milioane EUR. Această evaluare a fost finalizată prin audituri la fața locului ( 33 ) după ce plata fusese efectuată.

Ordonatorul de credite delegat competent a raportat că a obținut o asigurare rezonabilă cu privire la legalitatea și regularitatea plăților efectuate în 2023 pentru Mecanismul de redresare și reziliență, pe baza rezultatelor controalelor efectuate. În plus, pe baza unor criterii clar stabilite, Comisia a concluzionat că 22 de plăți efectuate în 2023 sunt considerate ca prezentând un nivel scăzut de risc de eroare, iar una este considerată ca prezentând un nivel mediu de risc. Pe lângă acestea, în ceea ce privește conformitatea cu toate normele aplicabile a utilizării fondurilor primite și obligația de a corecta cazurile de fraudă, corupție, conflict de interese sau încălcare gravă a unei obligații care rezultă din acordurile de finanțare și de împrumut, s-a constatat că un singur stat membru se află la un nivel ridicat de risc (în ceea ce privește aspectul corectării), dar, întrucât cazul nu a fost considerat semnificativ, nu a fost emisă nicio rezervă. Toate celelalte state membre au fost evaluate fie la un nivel mediu de risc, fie la un nivel de risc scăzut.

Regimul de condiționalitate contribuie în continuare la protecția
intereselor financiare ale UE

Începând din 2021, odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului privind condiționalitatea ( 34 ), bugetul UE beneficiază de un nivel suplimentar de protecție în cazurile în care încălcările principiilor statului de drept în statele membre afectează sau riscă să afecteze grav interesele financiare ale UE într-un mod suficient de direct. Statul de drept este una dintre valorile fundamentale ale UE, iar respectarea sa este esențială și pentru buna gestiune financiară a bugetului UE, precum și pentru utilizarea eficace a finanțării din partea Uniunii. Regulamentul privind condiționalitatea completează alte instrumente și proceduri menite să protejeze bugetul UE, de exemplu verificările și auditurile sau corecțiile financiare efectuate în baza normelor sectoriale, inclusiv cele instituite prin Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență ( 35 ) și prin Regulamentul privind dispozițiile comune ( 36 ), care reglementează mai multe fonduri ale UE, sau investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă.

Regulamentul privind condiționalitatea permite Uniunii Europene să ia măsuri pentru a proteja bugetul UE, de exemplu prin suspendarea plăților sau prin corecții financiare. În cazul în care condițiile stabilite de Regulamentul privind condiționalitatea sunt îndeplinite, Comisia trebuie să propună Consiliului să adopte măsuri adecvate și proporționale în raport cu statul membru vizat. Consiliul decide cu majoritate calificată cu privire la adoptarea măsurilor. În cazul în care se adoptă măsuri, ar trebui să fie afectat numai statul membru vizat: programele relevante ale UE ar trebui să fie puse în aplicare în continuare. Destinatarii și beneficiarii finali ai fondurilor UE trebuie să fie protejați, iar statul membru are în continuare obligația de a-și îndeplini obligațiile, inclusiv pe cea de a plăti destinatarii finali.

În 2023, Comisia Europeană a monitorizat în permanență situația din toate cele 27 de state membre și, de asemenea, a urmărit evoluția cazului Ungariei. În decembrie 2022, punerea în aplicare a Regulamentului privind condiționalitatea a condus la adoptarea primei decizii de punere în aplicare a Consiliului privind măsuri de protecție a bugetului UE împotriva încălcărilor principiilor statului de drept în cazul Ungariei. Consiliul a decis să suspende 55 % dintre angajamente în cazul a trei programe legate de politica de coeziune, ceea ce corespunde unei sume de aproximativ 6,3 miliarde EUR pentru perioada 2021­2027. De asemenea, Consiliul a interzis încheierea de noi angajamente juridice cu fiduciile de interes public sau cu entitățile menținute de acestea, în cadrul oricărui program al UE gestionat direct sau indirect de Comisie, având în vedere riscurile de conflicte de interese în cadrul respectivelor fiducii și entități. În cursul procedurii, Ungaria s-a angajat să adopte o serie de măsuri de remediere. Având însă în vedere evaluarea Comisiei, Consiliul a considerat că măsurile de remediere notificate de Ungaria, considerate în ansamblu, astfel cum au fost adoptate și având în vedere detaliile pe care le conțin, precum și incertitudinea rezultată cu privire la aplicarea lor în practică, nu pun capăt încălcărilor identificate ale principiilor statului de drept. În decembrie 2023, în conformitate cu Regulamentul privind condiționalitatea, Comisia a reevaluat situația din Ungaria și a concluzionat că măsurile de protecție adoptate de Consiliu ar trebui să rămână în vigoare ( 37 ).

Anterior, în cadrul unui proces desfășurat în temeiul Regulamentului privind dispozițiile comune, Comisia considerase că Ungaria nu îndeplinește condiția favorizantă orizontală privind respectarea necesară a Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene din cauza mai multor motive de îngrijorare, inclusiv în ceea ce privește independența sistemului judiciar. Acest lucru a determinat Comisia să blocheze rambursarea cheltuielilor în temeiul Regulamentului privind dispozițiile comune. În 2023, în urma unei serii de schimburi de mesaje cu guvernul ungar și a unei evaluări aprofundate, Comisia a considerat că Ungaria a luat suficiente măsuri încât să poată considera îndeplinită condiția favorizantă orizontală privind carta în ceea ce privește aspectele legate de independența sistemului judiciar. În urma acestei decizii, o parte din fondurile prevăzute de Regulamentul privind dispozițiile comune a fost deblocată. Totuși, unele părți ale finanțării rămân în continuare nerambursabile, deoarece alte aspecte legate de condiția favorizantă orizontală privind Carta drepturilor fundamentale și de condițiile favorizante tematice nu au fost remediate.

Concluzia conducerii

În contextul unor provocări fără precedent, cooperarea strânsă continuă între Comisie și colegiuitori își menține caracterul esențial. La fel ca în cazul pandemiei, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a făcut ca răspunsul ferm la nivelul UE să fie atât necesar, cât și justificat din perspectiva valorii adăugate față de răspunsurile naționale și cu condiția să fie bine coordonat.

Comisia se asigură că bugetul UE este în serviciul cetățenilor. Datorită instrumentelor eficace existente gestiunii proactive a bugetului UE, Comisia a fost în măsură să își îndeplinească obiectivele de politică și să răspundă numeroaselor provocări neprevăzute. Comisia a oferit beneficiarilor, partenerilor de implementare și statelor membre gradul necesar de flexibilitate, asigurând totodată buna gestiune financiară și menținând un nivel adecvat de asigurare cu privire la gestionarea bugetului UE.

Toți ordonatorii de credite delegați au oferit o asigurare rezonabilă, deși s-au exprimat rezerve în situațiile în care acest lucru a fost necesar. Rapoartele anuale de activitate demonstrează că toate departamentele Comisiei au instituit sisteme interne de control solide și furnizează elemente care demonstrează acțiunile întreprinse pentru îmbunătățirea eficienței din punctul de vedere al costurilor, pentru o simplificare sporită a normelor și pentru protejarea în mod adecvat a bugetului de fraudă, erori și nereguli.

În opinia sa generală, auditoarea internă a considerat că, în 2023, Comisia a instituit proceduri de guvernanță, de gestionare a riscurilor și de control intern care, privite în ansamblu, sunt adecvate pentru a oferi o asigurare rezonabilă cu privire la realizarea obiectivelor financiare ale Comisiei, cu excepția domeniilor pentru care au fost emise rezerve în declarațiile de asigurare.

Pe baza asigurărilor și a rezervelor din rapoartele anuale de activitate, ținând seama de opinia auditoarei interne, colegiul comisarilor adoptă prezentul Raport anual privind gestiunea și performanța bugetului UE – exercițiul financiar 2023 și își asumă responsabilitatea politică generală pentru gestiunea bugetului UE.

Cum să contactați UE

În persoană

În întreaga Uniune Europeană există sute de centre Europe Direct. Puteți găsi adresa centrului cel mai apropiat de dumneavoastră online ( european-union.europa.eu/contact-eu/meet-us_ro ).

Prin telefon sau în scris

Europe Direct este un serviciu care vă oferă răspunsuri la întrebările privind Uniunea Europeană. Puteți contacta acest serviciu:

—prin apel gratuit: 00 800 6 7 8 9 10 11 (anumiți operatori pot taxa aceste apeluri),

—apelând următorul număr standard: +32 22999696,

—prin intermediul următorului formular: european-union.europa.eu/contact-eu/write-us_ro .

Unde să găsiți informații despre UE

Online

Informații despre Uniunea Europeană în toate limbile oficiale ale UE sunt disponibile pe site-ul Europa ( european-union.europa.eu ).

Publicații ale UE

Puteți vizualiza sau comanda publicații ale UE la adresa op.europa.eu/ro/publications . Puteți obține mai multe exemplare ale publicațiilor gratuite contactând Europe Direct sau centrul local de documentare ( european-union.europa.eu/contact-eu/meet-us_ro ).

Dreptul UE și documentele conexe

Pentru accesul la informații juridice din UE, inclusiv la ansamblul legislației UE începând din 1951 în toate versiunile lingvistice oficiale, accesați site-ul EUR-Lex ( eur-lex.europa.eu ).

Date deschise ale UE

Portalul data.europa.eu oferă acces la seturi de date deschise din partea instituțiilor, organismelor și agențiilor UE. Acestea pot fi descărcate și reutilizate gratuit, atât în scopuri comerciale, cât și necomerciale. De asemenea, portalul oferă acces la o multitudine de seturi de date din țările europene.

(1) ()    Procedura anuală de descărcare de gestiune este procedura prin care Parlamentul European și Consiliul își dau aprobarea finală pentru execuția bugetară aferentă unui anumit an și trag la răspundere Comisia, din punct de vedere politic, pentru execuția bugetului UE ( https://ec.europa.eu/info/about-european-commission/eu-budget/how-it-works/annual-lifecycle/assessment/parliaments-approval_en ).

(2) ()     Articolul 318 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

(3) ()    Articolul 247 alineatul (1) literele (b) și (e) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2018/1046/oj (Regulamentul financiar).

(4) ()    Articolul 247 din Regulamentul financiar.

(5) ()    Articolul 246 din Regulamentul financiar.

(6) ()    Articolul 247 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul financiar.

(7) ()    Articolul 118 alineatul (8) din Regulamentul financiar.

(8) ()    Articolul 261 alineatul (3) din Regulamentul financiar.    

(9) ()    Decizia (UE, Euratom) 2020/2053 a Consiliului din 14 decembrie 2020 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene și de abrogare a Deciziei 2014/335/UE, Euratom, JO L 424, 15.12.2020, ELI: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32020D2053 . 807 miliarde EUR în prețuri curente, 750 de miliarde EUR în prețurile din 2018.

(10) ()    Această sumă include o majorare de aproximativ 1,5 miliarde EUR în contextul revizuirii cadrului financiar multianual la jumătatea perioadei. Cuantumul alocat pentru Fondul european de apărare în actuala perioadă de programare (2021-2027) este de 7,3 miliarde EUR în prețuri curente. Ulterior, 1,5 miliarde EUR vor fi redirecționate din Fondul european de apărare pentru a sprijini propunerea de regulament de instituire a programului european de investiții în domeniul apărării.

(11) ()    Pe baza angajamentelor bugetare.

(12) ()    În fiecare an, departamentele Comisiei raportează cu privire la performanța obținută în raport cu obiectivele lor în rapoartele anuale de activitate, care sunt publicate pe portalul web Europa.eu. Departamentele contribuie, de asemenea, la fișele de performanță ale programelor (a se vedea online anexa 4 la prezentul raport anual privind gestiunea și performanța), care oferă o imagine de ansamblu anuală a informațiilor referitoare la performanță pentru toate programele de cheltuieli ale UE din perioada 2021-2027.

(13) ()    Planurile de redresare și reziliență au fost revizuite pentru a include capitole privind REPowerEU sau pentru a ține seama de situația de fapt, astfel încât numărul de revizuiri a depășit numărul total de planuri (mai exact, unele state membre au efectuat două revizuiri).

(14) ()    Aceste informații se bazează pe datele raportate de statele membre în contextul raportării bianuale privind indicatorii comuni. Mai multe informații și date sunt disponibile în tabloul de bord privind redresarea și reziliența ( https://ec.europa.eu/economy_finance/recovery-and-resilience-scoreboard/index.html?lang=ro ).

(15) ()    Aceeași persoană poate utiliza serviciul de mai multe ori, caz în care acesta ar fi numărat de mai multe ori.

(16) ()    Statele membre beneficiază și de instrumentul de sprijin tehnic pentru conceperea și punerea în aplicare a reformelor, inclusiv a celor prevăzute în planurile de redresare și reziliență.

(17) ()    Prin consolidarea mai puternică a condițiilor favorizante pentru investiții impuse de politica de coeziune.

(18) ()     https://ec.europa.eu/economy_finance/recovery-and-resilience-scoreboard/index.html?lang=ro .

(19) ()     https://commission.europa.eu/business-economy-euro/economic-recovery/recovery-and-resilience-facility_ro#rrf-supported-projects-in-the-member-states .

(20) ()    Termenul „ordonatori de credite delegați” se referă la directorii generali ai departamentelor Comisiei și la șefii agențiilor executive, ai oficiilor, ai serviciilor, ai grupurilor operative etc. Articolul 74 alineatul (1) din Regulamentul financiar prevede următoarele: „În instituția Uniunii în cauză, ordonatorul de credite răspunde de execuția veniturilor și a cheltuielilor în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, inclusiv prin asigurarea raportării privind performanța, și de asigurarea respectării cerințelor de legalitate și regularitate și de egalitate de tratament al destinatarilor.”

(21) ()    Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind combaterea corupției, de înlocuire a Deciziei-cadru 2003/568/JAI a Consiliului și a Convenției privind lupta împotriva corupției care implică funcționari ai Comunităților Europene sau funcționari ai statelor membre ale Uniunii Europene și de modificare a Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului, COM(2023) 234 final din 3 mai 2023; Comunicarea comună către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European privind lupta împotriva corupției, JOIN (2023) 12 final din 3 mai 2023.

(22) ()    Prelungită prin Regulamentul (UE) 2020/2220 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 decembrie 2020 de stabilire a anumitor dispoziții tranzitorii privind sprijinul acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și din Fondul european de garantare agricolă (FEGA) în anii 2021 și 2022 și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013, (UE) nr. 1306/2013 și (UE) nr. 1307/2013 în ceea ce privește resursele și aplicarea regulamentelor respective în anii 2021 și 2022 și a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 în ceea ce privește resursele și repartizarea unui astfel de sprijin pentru anii 2021 și 2022, JO L 437, 28.12.2020, p. 1, ELI: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32020R2220 .

(23) ()    În 2023 au fost formulate rezerve în legătură cu 43 de programe din 17 state membre și din Regatul Unit, atât pentru perioada de programare 2014-2020, cât și pentru perioada de programare 2021-2027.

(24) ()    În 2022 au fost formulate rezerve în legătură cu 33 de agenții de plăți din 17 state membre și din Regatul Unit.

(25) ()    A se vedea anexa 2, secțiunea 3.2 „Activitatea Serviciului de Audit Intern și opinia generală a acestuia”.

(26) ()     https://kohesio.eu/ .

(27) ()     Catalogul intervențiilor din cadrul politicii agricole comune .

(28) ()    Douăzeci și unu din 27 de planuri de redresare și reziliență. La sfârșitul anului 2023, 14 dintre cele 23 de state membre pentru care a avut loc o primă plată de la începutul Mecanismului de redresare și reziliență.

(29) ()    Zece jaloane și ținte de audit și control adăugate în șapte planuri de redresare și reziliență revizuite.

(30) ()    În evaluarea sa, Comisia păstrează o marjă de apreciere în ceea ce privește un număr limitat de circumstanțe în care pot fi acceptate abateri minime legate de cuantumuri, cerințe formale, calendar sau fond.

(31) ()    Au existat șapte jaloane și ținte evaluate ca nefiind atinse în mod satisfăcător la momentul plății, cuprinse în trei cereri de plată din partea a patru state membre: LT, RO și PT.

(32) ()    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu – Mecanismul de redresare și reziliență: situația după doi ani – Un instrument unic aflat în centrul transformării verzi și digitale a UE, COM(2023) 99 final .

(33) ()    Pentru cererile de plată depuse de șase state membre diferite.

(34) ()    Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii, JO L 433 I, 22.12.2020, ELI: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32020R2092 .

(35) ()    Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență, JO L 57, 18.2.2021, ELI: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32021R0241 .

(36) ()    Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize, JO L 231, 30.6.2021, ELI: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32021R1060 .

(37) ()    Decizia Comisiei din 13.12.2023 privind reevaluarea, la inițiativa Comisiei, a îndeplinirii condițiilor prevăzute la articolul 4 din Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 în urma deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/2506 a Consiliului din 15 decembrie 2022 privind Ungaria, C(2023) 8999 final .

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 19.6.2024

COM(2024) 401 final

ANEXE

la

RAPORTUL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU ȘI CURTEA DE CONTURI

Raport anual privind gestiunea și performanța bugetului UE – exercițiul financiar 2023

Comisia Europeană nu răspunde pentru eventualele consecințe generate de reutilizarea acestei publicații.

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2024

© Uniunea Europeană, 2024

Politica de reutilizare a documentelor Comisiei Europene este reglementată prin Decizia 2011/833/UE a Comisiei din 12 decembrie 2011 privind reutilizarea documentelor Comisiei (JO L 330, 14.12.2011, p. 39, ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2011/833/oj ). Cu excepția cazului în care se prevede altfel, reutilizarea prezentului document este autorizată în temeiul unei licențe Creative Commons Attribution 4.0 International (CC BY 4.0) ( https://creativecommons.org/licenses/by/4.0/ ). Aceasta înseamnă că reutilizarea este autorizată, cu condiția ca sursa documentului să fie recunoscută și să fie indicate orice modificări.

Pentru orice utilizare sau reproducere a unor elemente care nu sunt proprietatea Uniunii Europene, poate fi necesară solicitarea permisiunii direct de la titularii drepturilor respective.

Toate fotografiile © Uniunea Europeană, cu excepția cazului în care se menționează altfel.

Raport anual privind gestiunea și performanța bugetului UE – volumul II – anexe – exercițiul financiar 2023

Versiunea tipărită ISBN <xxx-xx-xx-xxxxx-x> ISSN <xxxx-xxxx> doi:10.<xxxx/xx...x>    <xx-xx-xx-xxx-xx-x>

PDF     ISBN <xxx-xx-xx-xxxxx-x> ISSN <xxxx-xxxx> doi:10.<xxxx/xx...x>    <xx-xx-xx-xxx-xx-x>

Sunt disponibile, de asemenea:

Raportul anual privind gestiunea și performanța bugetului UE – volumul I – exercițiul financiar 2023

Versiunea tipărită ISBN <xxx-xx-xx-xxxxx-x> ISSN <xxxx-xxxx> doi:10.<xxxx/xx...x>    <xx-xx-xx-xxx-xx-x>

PDF     ISBN <xxx-xx-xx-xxxxx-x> ISSN <xxxx-xxxx> doi:10.<xxxx/xx...x>    <xx-xx-xx-xxx-xx-x>

Raportul anual privind gestiunea și performanța bugetului UE – volumul III – anexe tehnice – exercițiul financiar 2023

Versiunea tipărită ISBN <xxx-xx-xx-xxxxx-x> ISSN <xxxx-xxxx> doi:10.<xxxx/xx...x>    <xx-xx-xx-xxx-xx-x>

PDF     ISBN <xxx-xx-xx-xxxxx-x> ISSN <xxxx-xxxx> doi:10.<xxxx/xx...x>    <xx-xx-xx-xxx-xx-x>

Raport anual privind gestiunea și performanța bugetului UE

Exercițiul financiar 2023

Volumul II

Anexe

Vă rugăm să lăsați această pagină goală după ștergerea acestui comentariu.

Cuprins

Anexa 1 – Realizări în materie de performanță în 2023    

1. Performanța bugetului UE

2. Prioritățile Comisiei Europene

3. Priorități de politică orizontale în bugetul UE

Anexa 2 – Controlul intern și gestiunea financiară    

1.Instrumente solide de gestionare a bugetului UE într-un mediu complex

2.Controale eficiente din punctul de vedere al costurilor, care protejează bugetul UE

3.Asigurarea în materie de gestiune

Anexa 3 – Mecanismul de redresare și reziliență    

1.Mecanismul de redresare și reziliență – un instrument inovator și reușit de răspuns la criză

2.Rezultatele controalelor confirmă atingerea în mod satisfăcător a tuturor jaloanelor și țintelor pentru plățile efectuate în 2023

Anexa 1 – Realizări în materie de performanță în 2023

Vă rugăm să lăsați această pagină goală după ștergerea acestui comentariu.

1. Performanța bugetului UE

Bugetul UE este un instrument esențial pentru realizarea priorităților UE. Prin intermediul programelor sale, bugetul sprijină politicile interne și externe ale UE. Acesta creează valoare adăugată europeană prin obținerea unor rezultate care nu ar putea fi obținute pe baza cheltuielilor naționale necoordonate. Programele UE sunt adaptate pentru a debloca sinergiile, a cataliza finanțarea privată și publică și a furniza un impuls coordonat pentru prioritățile politice ale Comisiei von der Leyen ( 1 ).

Execuția bugetară în 2023

În 2023, bugetul UE pe termen lung (cadrul financiar multianual) și NextGenerationEU au continuat să își demonstreze capacitatea de a ancora răspunsul politic al UE la provocări neprevăzute – cum ar fi războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, criza energetică, perturbările din lanțul de aprovizionare, dezastrele naturale și crizele umanitare fără precedent – rămânând în același timp esențiale pentru realizarea priorităților Comisiei. În acest scop, în 2023 au fost executate credite de angajament în cuantum de 182 de miliarde EUR din bugetul UE alocat perioadei 2021-2027 cu scopul de a promova sustenabilitatea și prosperitatea UE, în special prin investiții într-o redresare verde și digitală. Acest lucru va permite economiei sociale a UE să devină mai rezilientă și să consolideze crearea de locuri de muncă.

Cadrul financiar multianual: Credite de angajament din bugetul UE pentru 2023 pe rubrici bugetare (în milioane EUR)

Sursa: Comisia Europeană.

Pentru a aborda provocările actuale și a stimula în continuare redresarea economică, bugetul UE este consolidat de instrumentul temporar NextGenerationEU. Elementul central al NextGenerationEU este Mecanismul de redresare și reziliență, care oferă finanțare statelor membre pentru a realiza investiții și reforme. În perioada 2021-2026, NextGenerationEU va oferi finanțare în cuantum de 807 miliarde EUR ( 2 ) pentru mai multe programe și priorități, cu un accent puternic pe tranziția verde și tranziția digitală. În 2023, au fost alocate în credite de angajament 238 de miliarde EUR din fondurile NextGenerationEU, în principal prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență.

Monitorizarea performanței

Prin utilizarea creditelor bugetare, programele UE au continuat să înregistreze progrese în atingerea obiectivelor-cheie și să ofere valoare tuturor cetățenilor UE. Progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivelor programelor sunt monitorizate în special prin intermediul unor indicatori de performanță.

Stadiul punerii în aplicare variază de la un program financiar la altul. În cazul majorității programelor care fac obiectul gestiunii partajate, cum ar fi fondurile politicii de coeziune, este încă prea devreme pentru a face o evaluare a progreselor măsurate prin indicatorii de performanță în direcția atingerii obiectivelor, deoarece până la sfârșitul anului 2023, s-a pus accentul pe finalizarea programelor care se suprapuneau cu perioada 2014-2020. Pe de altă parte, programele care fac obiectul gestiunii directe și indirecte sunt de obicei mai avansate în ciclul punerii în aplicare, iar rezultatele din 2023 permit deja efectuarea acestei evaluări. Conform marii majorități a indicatorilor care pot fi evaluați, programele au fost considerate ca fiind pe drumul cel bun pentru a-și atinge obiectivele până la sfârșitul punerii lor în aplicare.

Defalcarea bugetului pentru perioada 2021-2027 în funcție de progresele înregistrate de programele subiacente

Graficul prezintă progresele măsurate în funcție de ponderea principalilor indicatori de performanță care se încadrează în graficul atingerii obiectivelor respective. Nu sunt incluși indicatorii pentru care rezultatele nu permit efectuarea unei evaluări în această etapă.

Sursa: Comisia Europeană.

În cursul anului 2023, au continuat să fie puse în aplicare și să producă rezultate pentru cetățenii UE un număr mare de programe ale UE din cadrul bugetului pentru perioada 2014-2020. În legătură cu aceste programe a fost efectuat un număr semnificativ de plăți, în cuantum total de 65,5 miliarde EUR, în cursul anului 2023. Majoritatea acestor plăți au fost asociate cu politica de coeziune (care cuprinde Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune și Fondul social european). Bugetul UE este în esență un buget orientat spre investiții, cu un accent principal pe generarea de valoare pe termen lung pentru UE. Aceste programe au continuat să avanseze în direcția atingerii țintelor de performanță stabilite.

În același timp, este extrem de important ca banii cheltuiți să remedieze problemele la modul concret și să producă rezultatele scontate la fața locului. Tabelul de mai jos prezintă exemple de rezultate obținute din bugetul UE atât în cadrul financiar multianual 2014-2020, cât și în cadrul financiar multianual 2021-2027.

Analiza performanței din următoarea secțiune a prezentei anexe, intitulată „2. Prioritățile Comisiei Europene”, descrie modul în care programele UE au contribuit la prioritățile politice ale președintei von der Leyen. A treia secțiune din prezenta anexă, intitulată „3. Priorități de politică orizontale în cadrul bugetului UE”, oferă informații la nivelul bugetului UE cu privire la finanțarea inițiativelor legate de climă, biodiversitate, egalitatea de gen, tranziția digitală și obiectivele de dezvoltare durabilă ( 4 ). În sfârșit, anexa 4, intitulată „Fișele de performanță a programelor”, oferă o analiză detaliată a programelor individuale și a performanței acestora, prezentată sub forma unui site web pentru a fi mai ușor de urmărit.

Performanță integrată în programe din momentul conceperii

Regulamentul privind dispozițiile comune pentru perioada 2021-2027 prevede o evaluare intermediară consolidată a Fondului european de dezvoltare regională, a Fondului social european Plus, a Fondului de coeziune, a Fondului pentru o tranziție justă și a Fondului european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură. Această evaluare ar trebui să asigure o ajustare veritabilă a programelor pe baza performanțelor acestora, oferind totodată oportunitatea de a se ține seama de noile provocări și de recomandările relevante specifice fiecărei țări emise în 2024. Statele membre pot prezenta Comisiei, până la 31 martie 2025, un acord de parteneriat modificat, care să țină seama de rezultatul evaluării intermediare. Evaluarea ar trebui să analizeze, de asemenea, dacă se înregistrează progrese suficiente în direcția atingerii obiectivului privind contribuția în domeniul climei la nivel național. În plus, Regulamentul privind Fondul pentru o tranziție justă prevede obligația de a efectua, până la 30 iunie 2025, o evaluare a punerii în aplicare a Fondului pentru o tranziție justă, care va sta la baza unui raport către Parlamentul European și Consiliu.

Anul 2023 a marcat, de asemenea, trecerea politicii agricole comune către un model de performanță bazat pe rezultate. Una dintre principalele noutăți ale politicii agricole comune reformate, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023, a fost trecerea la o programare unică. Planurile strategice ale politicii agricole comune elaborate de statele membre și aprobate de Comisie au reușit să aducă sub o singură umbrelă finanțarea aferentă sprijinului pentru venit, dezvoltării rurale și măsurilor de piață. Noua politică agricolă comună a devenit mai strategică: la nivelul UE au fost stabilite 10 obiective specifice, lăsând în același timp statelor membre posibilitatea de a alege în planurile lor strategice intervențiile pe care le pot îndeplini în mod optim. Astfel, politica a putut să se apropie de un model de performanță bazat pe rezultate, în care toate intervențiile sunt planificate ex ante și sunt asociate unor indicatori de realizare.

Consolidarea fiabilității informațiilor referitoare la performanță

Comisia depune eforturi continue pentru a-și îmbunătăți și mai mult procesele deja solide de raportare cu privire la performanță. În 2023, ca răspuns la recomandările auditului intern și extern, Comisia și-a consolidat procesele de control al fiabilității informațiilor referitoare la performanță în ceea ce privește programele financiare ale UE. Concret, Comisia a elaborat noi orientări și cerințe specifice care trebuie respectate de diferitele departamente ale Comisiei pentru a raporta în rapoartele lor anuale de activitate pentru 2023 cu privire la rezultatele controalelor pe care le efectuează (aceste rapoarte reprezintă o sursă importantă de informații pentru prezentul raport anual privind gestiunea și performanța). În primul an de punere în aplicare a acestei abordări consolidate privind controlul, diversele niveluri ale controalelor de calitate indică faptul că departamentele au demonstrat respectarea atentă a noilor orientări și cerințe. Ele nu au raportat nicio deficiență majoră în ceea ce privește fiabilitatea informațiilor referitoare la performanță cu privire la programele lor financiare respective.

2. Prioritățile Comisiei Europene

Pactul verde european

Pactul verde european s-a născut din necesitatea de a ne proteja planeta, dar a fost conceput, de asemenea, ca o oportunitate de a ne prezerva prosperitatea viitoare.

Ursula von der Leyen

Președinta Comisiei Europene

Către zero emisii nete de gaze cu efect de seră

Vara anului 2023 a fost cea mai fierbinte vară înregistrată vreodată în Europa. Datele din programul UE de observare a Pământului, Copernicus, arată că luna martie 2024 a fost cea de a zecea lună consecutiv în care s-au înregistrat recorduri de temperatură ( 5 ). Multe părți ale UE s-au confruntat cu fenomene meteorologice extreme, în special sub formă de incendii forestiere și inundații.

Pactul verde european s-a născut din necesitatea de a ne proteja planeta. În același timp, scopul său este de a ne menține prosperitatea, în special oferind o direcție clară pentru investiții și inovare și făcând ca modernizarea să meargă mână în mână cu decarbonizarea. Tranziția verde este o parte esențială a politicii UE și a strategiei sale de redresare, iar bugetul UE are un rol vital în punerea sa în aplicare.

În 2023, aproximativ 160 de miliarde EUR sau 38 % din bugetul UE au fost alocate obiectivelor de integrare a aspectelor legate de climă ( 6 ), cu contribuții importante din partea politicii de coeziune, a politicii agricole comune și a Mecanismului de redresare și reziliență. În plus, până în 2023 Fondul pentru inovare, unul dintre cele mai mari programe de finanțare din lume pentru demonstrarea tehnologiilor inovatoare cu emisii scăzute de dioxid de carbon, a angajat aproximativ 6,5 miliarde EUR prin granturi pentru proiecte inovatoare în 22 de țări participante din UE/Spațiul Economic European. În 2023, Orizont Europa, programul emblematic al UE pentru cercetare și inovare, a acordat 374 de granturi în valoare totală de 2,37 miliarde EUR pentru climă, energie și mobilitate. De asemenea, programul a acordat 232 de granturi în valoare de 1,23 miliarde EUR pentru alimente, bioeconomie, resurse naturale, agricultură și mediu.

Mecanismul pentru interconectarea Europei a facilitat și a finanțat implementarea de infrastructură transfrontalieră de energie din surse regenerabile în cadrul componentei transfrontaliere pentru energie din surse regenerabile, prin intermediul a trei cereri de propuneri în valoare totală de 22,5 milioane EUR în perioada 2022-2023. În plus, Mecanismul pentru interconectarea Europei a finanțat legături feroviare transfrontaliere majore în 2023, dintre care merită menționate tunelul de la baza Pasului Brenner (care leagă Italia de Austria), Rail Baltica (aceasta leagă Estonia, Letonia, Lituania și Polonia de restul Europei) și tronsonul transfrontalier dintre Germania și Țările de Jos (Emmerich-Oberhausen), care contribuie la o infrastructură de transport mai eficientă, mai verde și mai inteligentă. 

În plus, în 2023 UE a investit peste 540 de milioane EUR în infrastructura pentru combustibili alternativi prin intermediul Facilității pentru infrastructura pentru combustibili alternativi, ceea ce va avea ca rezultat 14 000 de puncte de încărcare și 81 de stații de realimentare cu hidrogen, împreună cu electrificarea unor porturi și aeroporturi.

Asigurarea unei tranziții echitabile

Tranziția verde poate avea succes numai dacă are loc într-un mod echitabil, care nu lasă pe nimeni în urmă. În acest scop, UE a instituit Mecanismul pentru o tranziție justă. În cadrul acestui mecanism de finanțare, Comisia a adoptat, până la sfârșitul anului 2023, programe ale statelor membre care oferă sprijin unui număr de 96 de teritorii prin intermediul a 70 de planuri teritoriale pentru o tranziție justă, în valoare totală de 19,7 miliarde EUR.

În mai 2023, UE a instituit Fondul social pentru climă, care va mobiliza cel puțin 86,7 miliarde EUR în perioada 2026-2032 pentru a sprijini protejarea de către statele membre, în timpul tranziției verzi, a celor mai vulnerabile grupuri afectate de noul mecanism de stabilire a prețului carbonului care urmează să fie introdus pentru sectorul construcțiilor și sectorul transportului rutier. În plus, UE finanțează inițiative menite să asigure o tranziție mai echitabilă prin intermediul Fondului social european Plus, care a investit 16,3 miliarde EUR în oameni în 2023, sprijinind acțiuni și reforme structurale care vizează incluziunea socială, îmbunătățirea educației și a competențelor și ocuparea forței de muncă.

Investind în atenuarea schimbărilor climatice și în adaptarea la acestea, UE a acționat de asemenea în solidaritate cu țările afectate de dezastre naturale majore, de exemplu inundații și incendii forestiere. În 2023, Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene a acordat asistență în valoare de 755 de milioane EUR Germaniei (inundații), Belgiei (inundații), României (secetă) și Italiei (inundații) și a primit noi cereri de sprijin din partea Turciei (cutremur), a Italiei (inundații), a Greciei (inundații) și a Sloveniei (inundații).

Utilizarea obligațiunilor verzi

Comisia finanțează până la 30 % din NextGenerationEU prin intermediul obligațiunilor verzi. Se preconizează că acest lucru va face din Comisie cel mai mare emitent de obligațiuni verzi din lume. Emiterea primei obligațiuni verzi NextGenerationEU a avut loc în octombrie 2021, iar de atunci Comisia a rămas activă pe această piață. În 2023, ea a mobilizat peste 12 miliarde EUR prin intermediul obligațiunilor verzi. Până la 1 august 2023, 14 state membre (față de 7 la 19 octombrie 2022) raportaseră Comisiei cheltuieli în valoare de 21 de miliarde EUR eligibile pentru finanțarea prin obligațiuni verzi NextGenerationEU. Aceste informații sunt actualizate în permanență în tabloul de bord online privind obligațiunile verzi NextGenerationEU ( 7 ).

Contribuția la conservarea biodiversității

În 2023, aproximativ 20 de miliarde EUR, reprezentând aproximativ 5 % din bugetul UE, au fost dedicate obiectivului de integrare a aspectelor de biodiversitate printr-o varietate de programe. De exemplu, în cadrul politicii agricole comune, Comisia Europeană a ajutat fermierii să refacă, să conserve și să consolideze biodiversitatea în exploatațiile lor, precum și să conserve și să mențină elementele peisajului. În cadrul programelor politicii de coeziune, UE investește în acțiuni în domeniul biodiversității care variază de la măsuri de adaptare la schimbările climatice la reabilitarea siturilor industriale și la protejarea și refacerea naturii ( 9 ).

În cadrul componentei „Europa globală” a Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională, Comisia a oferit sprijin inițiativei „Marele zid verde” din Africa și noilor parteneriate privind pădurile, împreună cu un angajament reînnoit pentru protecția oceanelor, inclusiv în regiunea mediteraneeană.

O Europă pregătită pentru era digitală

Punctele forte ale Europei nu se limitează doar la aplicațiile digitale. Activitățile noastre de cercetare și dezvoltare în domeniul semiconductorilor sunt recunoscute în întreaga lume. Construim supercalculatoare incredibile.

Ursula von der Leyen

Președinta Comisiei Europene

Dezvoltarea și implementarea tehnologiilor digitale și investițiile în competențe digitale

Uniunea Europeană a trasat un drum clar pentru tranziția sa digitală și a devenit un pionier la nivel mondial în domeniul drepturilor online. Întrucât viitorul este digital, este esențial să menținem avantajul Europei în ceea ce privește tehnologiile critice și emergente, iar bugetul UE contribuie la realizarea acestui obiectiv.

Programul Europa digitală sprijină dezvoltarea și implementarea tehnologiilor digitale esențiale. Reprezintă exemple în acest sens calculul de înaltă performanță, infrastructura cloud-to-edge, spațiile de date și inteligența artificială, tehnologia blockchain, securitatea cibernetică și semiconductorii. Programul sprijină implementarea supercalculului și accesul la supercalcul pentru a consolida competitivitatea industriei și a spori securitatea cibernetică, cu scopul de a proteja infrastructura critică. Supercalculatoarele au o importanță crucială și pentru inițiativa „Destinația Pământ”, care va anticipa condițiile meteorologice extrem de nefavorabile și va monitoriza impactul schimbărilor climatice.

Europa digitală finanțează infrastructuri, instrumente de schimb de date și arhitecturi. Programul instituie mecanisme de guvernanță pentru succesul ecosistemelor de IA bazate pe schimbul de date și al următoarei generații de servicii de tip cloud și la marginea rețelei. În 2023, au fost înființate instalații de testare și experimentare în domeniul inteligenței artificiale în sectorul agroalimentar, al asistenței medicale, al producției și al orașelor și comunităților inteligente. Acestea oferă servicii de testare și validare foarte specializate inovatorilor din domeniul inteligenței artificiale, ajutându-i să accelereze dezvoltarea soluțiilor de vârf și să le lanseze pe piață. De asemenea, au fost create spații de date europene comune în domenii precum turismul, competențele, industria prelucrătoare, sănătatea, mobilitatea, comunitățile inteligente, Pactul verde și agricultura. Acestea vor fi o resursă esențială de date pentru antrenarea și îmbunătățirea modelelor comunității inteligenței artificiale.

Europa digitală sprijină activitățile menite să protejeze cetățenii și organizațiile împotriva atacurilor cibernetice la scară largă. În 2023, în fiecare stat membru au fost înființate centre naționale de coordonare în materie de competențe privind securitatea cibernetică, menite să ofere acces la cercetare și expertiză tehnologică în materie de securitate cibernetică la nivel național/regional și să asigure cooperarea transfrontalieră.

Pentru a crea o forță de muncă având calificările necesare pentru a utiliza aceste tehnologii avansate, Europa digitală sprijină excelența instituțiilor de educație și formare din UE în domeniile digitale. În 2023, peste 2 500 de studenți s-au înscris la primele programe de masterat și cursuri de formare pe termen scurt în domeniul inteligenței artificiale, al securității cibernetice, al internetului obiectelor, al tehnologiei blockchain, al informaticii cuantice sau al roboticii.

Pentru a ajuta organizațiile publice și private să realizeze propria tranziție digitală, Europa digitală a creat o rețea de 151 de centre europene de inovare digitală, care oferă servicii în 90 % din regiunile UE, în special întreprinderilor mici și mijlocii. Centrele permit acestor organizații să testeze soluții și tehnologii digitale înainte de a investi în ele și oferă consiliere financiară sau formare și dezvoltarea competențelor.

Europa digitală a investit în continuare în digitalizarea justiției, în interoperabilitate și în digitalizarea sectorului public. De exemplu, au fost sprijinite proiecte-pilot la scară largă în care s-au implicat peste 360 de autorități publice și entități private pentru a testa portofelul european pentru identitatea digitală.

Angajamente bugetare pentru programul Europa digitală (în milioane EUR)

Sursa: Comisia Europeană

În 2023, Uniunea Europeană a făcut progrese importante în construirea unei rețele de supercalculatoare de talie mondială în statele sale membre. Întreprinderea comună pentru calculul european de înaltă performanță este entitatea juridică și de finanțare prin intermediul căreia cele 34 de țări participante și partenerii privați își pot coordona eforturile și își pot pune în comun resursele pentru a transforma Europa într-un lider mondial în domeniul supercalculului. În 2023 au intrat în funcțiune opt supercalculatoare, achiziționate cu sprijinul programelor Orizont 2020 și Mecanismul pentru interconectarea Europei. Acestea sunt clasate în primele 10 în ceea ce privește performanța (noiembrie 2023).

De asemenea, întreprinderea comună a selectat un consorțiu condus de vânzători europeni pentru furnizarea, instalarea și întreținerea Jupiter, primul supercalculator exascale european (un calculator capabil să efectueze mai mult de un miliard de calcule pe secundă). În plus, întreprinderea comună a selectat consorțiul Jules Verne pentru a găzdui și a opera în Franța cel de al doilea supercalculator exascale al întreprinderii comune. Totodată, au fost semnate acorduri de găzduire cu șase site-uri din diferite state ale UE (în Cehia, Germania, Spania, Franța, Italia și Polonia) pentru a găzdui și a exploata primele calculatoare cuantice din Europa. În acest context, în Germania și Polonia au fost lansate proceduri de achiziții publice în 2023.

Supercalculatoare în UE

Sursa: Comisia Europeană

Investiții în inteligența artificială

UE este pe cale să devină liderul mondial în domeniul inteligenței artificiale sigure, ceea ce oferă numeroase beneficii cetățenilor, întreprinderilor și guvernelor. Regulamentul UE privind IA, care a fost convenit cu colegiuitorii în decembrie 2023, este primul cadru juridic cuprinzător privind inteligența artificială la nivel mondial. Comisia Europeană continuă să sprijine în mod activ dezvoltarea, implementarea, utilizarea și adoptarea inteligenței artificiale de încredere în UE.

În cadrul revizuirii din 2021 a planului coordonat privind inteligența artificială, Comisia și-a propus să aloce 7 miliarde EUR prin intermediul programului Europa digitală și al programului de cercetare Orizont Europa pentru inteligența artificială în perioada 2021-2027. În cadrul programelor Orizont Europa și Europa digitală, Comisia a alocat deja fonduri UE în valoare de peste 3 miliarde EUR pentru cercetarea și dezvoltarea în domeniul inteligenței artificiale în cadrul cererilor de propuneri din perioada 2021-2022. Ca atare, ținta a fost depășită cu 0,5 miliarde EUR pe an.

Sprijinul sub formă de capital acordat prin Fondul Consiliului European pentru Inovare (în cadrul programului Orizont Europa) a crescut semnificativ în perioada 2021-2023, fiind angajate peste 440 de milioane EUR sub formă de granturi și fiind propuse investiții pentru întreprinderile care dezvoltă sau implementează inteligența artificială în diferite domenii de aplicare. Fondul Consiliului European pentru Inovare este un program de finanțare și sprijin în cadrul programului Orizont Europa care oferă granturi și investiții de capital întreprinderilor nou-înființate din domeniul tehnologiei profunde, precum și întreprinderilor mici și mijlocii. Fondul a oferit sprijin semnificativ întreprinderilor nou-înființate și întreprinderilor mici și mijlocii bazate pe inteligența artificială, cu investiții de peste 550 de milioane EUR în perioada 2018-2023.

În iunie 2023, Comisia a lansat 151 de centre de inovare digitală și patru proiecte sectoriale având drept obiect instalații de testare și experimentare. Aceste instalații sunt cofinanțate de statele membre prin intermediul programului Europa digitală, cu bugete de 20-30 de milioane EUR pe proiect, și au scopul de a sprijini dezvoltatorii inteligenței artificială să aducă pe piață o inteligență artificială de încredere, într-un mod mai eficace, și să faciliteze adoptarea acesteia în Europa. Accentul se pune pe următoarele sectoare cu impact major: sectorul agroalimentar, asistența medicală, industria prelucrătoare și orașele și comunitățile inteligente.

Conectarea europenilor: îmbunătățirea conectivității digitale

Bugetul UE, inclusiv NextGenerationEU, consolidează conectivitatea digitală, ceea ce oferă tuturor cetățenilor și întreprinderilor noi oportunități de a beneficia pe deplin de piața unică digitală și de a accelera creșterea economică. Se estimează că suma dedicată conectivității, inclusiv prin investițiile în rețele în bandă largă de foarte mare capacitate și în acoperirea rețelelor 5G, a ajuns la 14,8 miliarde EUR pentru perioada 2021-2023 ( 10 ).

Principalele programe care au contribuit la aceasta sunt Mecanismul de redresare și reziliență (cu 13,6 miliarde EUR), Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune (764,2 milioane EUR) și Mecanismul pentru interconectarea Europei (397,3 milioane EUR). Și politica agricolă comună are un rol important în îmbunătățirea accesului la servicii în bandă largă în zonele rurale, prin sprijinirea infrastructurii de bandă largă și prin îmbunătățirea accesului la e-guvernare. Accesul la bandă largă în zonele rurale a crescut cu 54,9 puncte procentuale pe parcursul a 9 ani. Până la sfârșitul anului 2022, 72,9 % dintre gospodăriile rurale din UE aveau acces la internet în bandă largă. Datorită Fondului european de dezvoltare regională și Fondului de coeziune, 7,9 milioane de gospodării au obținut acces în bandă largă de cel puțin 30 de megabiți pe secundă în perioada 2014-2022. În aceeași perioadă, alți 643 000 de utilizatori de energie au fost conectați la rețele electrice inteligente.

Investiții în tehnologia spațială în beneficiul cetățenilor din UE

Tehnologia spațială joacă un rol esențial și din ce în ce mai important în viața de zi cu zi a cetățenilor Uniunii Europene. Sateliții furnizează date importante și în cazul dezastrelor naturale, îmbunătățind coordonarea răspunsului în situații de urgență.

În 2023 au fost implementate noi caracteristici pentru a spori reziliența și competitivitatea programului Copernicus, fiind îmbunătățită în special oferta sa de instrumente de acces la date și de prelucrare a datelor. Galileo a fost modernizat pentru a asigura o localizare încă și mai precisă, de până la 20 cm, ceea ce îl face de trei ori mai bun decât sistemele globale concurente de navigație prin satelit.

Prezentare generală a serviciilor Galileo

Pe măsură ce infrastructura spațială a Europei se extinde, măsurile de protecție devin tot mai importante. Agenția Uniunii Europene pentru Programul spațial, în cooperare cu 15 state membre, sprijină din plin această cauză prin intermediul Parteneriatului UE pentru supravegherea și urmărirea spațială. Acest parteneriat, dotat cu un sistem complex de senzori de supraveghere și urmărire spațială, deservește peste 190 de organizații înregistrate, protejând mai mult de 400 de sateliți de riscul de coliziune cu deșeuri spațiale și cu alți sateliți operaționali.

O economie în serviciul cetățenilor

Trebuie să construim fizic coloana vertebrală a economiei viitorului dacă dorim să fim competitivi.

Ursula von der Leyen

Președinta Comisiei Europene

Cercetarea și inovarea contribuie la crearea unei economii în serviciul cetățenilor

2023 a fost un an dificil pentru UE în ceea ce privește economia. Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, împreună cu tensiunile geopolitice din alte zone, a continuat să se răsfrângă asupra piețelor mondiale, în special asupra pieței alimentelor, a energiei și a altor materii prime. În acest context, Uniunea Europeană a pus în aplicare o serie de măsuri pentru a se asigura că economia sa poate să reziste la astfel de șocuri și poate continua să fie de folos cetățenilor.

Cercetarea și inovarea contribuie la îmbunătățirea vieții și a muncii oamenilor și la sporirea productivității, a competitivității și a creșterii generatoare de locuri de muncă. Ele sunt, de asemenea, esențiale pentru a oferi soluții la provocările actuale și viitoare, de exemplu în ceea ce privește mediul și clima. Prin intermediul programului Orizont Europa, UE urmărește să promoveze excelența științifică și să genereze noi cunoștințe și tehnologii, contribuind astfel la promovarea obiectivelor și politicilor generale și specifice ale UE și în același timp căutând soluții la problemele globale și consolidând spațiul european de cercetare.

Cu un buget de 15,3 miliarde EUR pentru 2023, Orizont Europa a dus determinat semnarea a 5 163 de acorduri de grant, în valoare totală de 14,36 miliarde EUR, valoarea medie a granturilor crescând la 2,8 milioane EUR. Deși cea mai mare parte a bugetului programului Orizont Europa se îndreaptă către programul de lucru principal (25,6 miliarde EUR pentru perioada 2021-2024), au fost alocate fonduri semnificative și prin intermediul altor componente ale programului, dintre care merită menționate Consiliul European pentru Cercetare (cu cinci cereri de propuneri în 2023 în cadrul pilonului privind excelența științifică, cu un buget total de 2,17 miliarde EUR), acțiunile Marie Skłodowska-Curie și Consiliul European pentru Inovare. În 2023, Consiliul European pentru Inovare a deschis oportunități de finanțare în valoare de peste 1,6 miliarde EUR prin intermediul principalelor sale trei scheme de finanțare: instrumentul Pathfinder (343 de milioane EUR), instrumentul Transition (128 de milioane EUR) și instrumentul Accelerator (1,13 miliarde EUR).

În 2023, contribuția adusă de programul Orizont Europa prin intermediul parteneriatului european a vizat 10 întreprinderi comune active, în cadrul cărora au fost semnate 345 de granturi în valoare totală de 2,9 miliarde EUR. În plus, până la sfârșitul anului 2023, fuseseră semnate prin instrumentele misiunii UE 173 de granturi Orizont Europa, cu implicarea a 3 732 de participanți și în valoare totală de 1,43 miliarde EUR. Orizont Europa sprijină, de asemenea, sistemele alimentare durabile pentru oameni, planetă și climă și Parteneriatul european pentru medicina personalizată, în care sunt implicați peste 50 de parteneri internaționali și care vizează promovarea asistenței medicale și promovarea terapiei, a diagnosticării și a prevenirii personalizate.

Dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii pe tot cuprinsul UE

Două dintre principalele forțe motrice ale dezvoltării infrastructurii în întreaga UE, în special în regiunile rămase în urmă, sunt Fondul de coeziune al Uniunii Europene și Fondul european de dezvoltare regională. Anul 2023 a fost ultimul an de implementare a programelor din perioada 2014-2020. În paralel, au început investițiile aferente perioadei 2021-2027.

Până la sfârșitul anului 2023, peste 90 % din fondurile alocate perioadei bugetare 2014-2020 au fost investite în proiecte din cadrul a diverse sectoare. Printre acestea se numără rețele de transport, cum ar fi autostrada Via Carpathia care leagă Marea Baltică, Marea Egee și Marea Neagră sau rețeaua de autostrăzi a Portugaliei, construită parțial cu sprijinul UE. Investițiile din cadrul politicii de coeziune a UE vizează, de asemenea, eficiența energetică, cercetarea și inovarea, digitalizarea prin extinderea benzii largi și inițiativele de dezvoltare urbană. Aceste proiecte au creat locuri de muncă, au îmbunătățit conectivitatea și au crescut nivelul de trai în regiunile mai puțin dezvoltate, stimulând astfel convergența economică în cadrul UE prin crearea de posibilități pentru ca aceste zone să recupereze decalajul față de regiunile mai dezvoltate. Perioada bugetară 2021-2027 asigură continuarea sprijinului acordat Fondului european de dezvoltare regională și Fondului de coeziune, solidificând rolul acestora în construirea unei Europe mai echilibrate, mai conectate și mai durabile. Pachetul financiar disponibil total alocat proiectelor din perioada 2021-2027 se ridică la 264 de miliarde EUR. Din această sumă, 59,1 miliarde EUR vizează dezvoltarea rețelelor de transport, a transportului urban nepoluant, a conexiunilor feroviare și rutiere la rețeaua europeană de transport transfrontalier și a infrastructurii pentru biciclete. 22 de miliarde EUR vor sprijini eficiența energetică a locuințelor și a întreprinderilor și renovarea aprofundată a infrastructurii publice, iar 31 de miliarde EUR vor încuraja digitalizarea și conectivitatea digitală.

De asemenea, UE a investit în energie, transport și infrastructura digitală prin intermediul Mecanismului pentru interconectarea Europei, căruia i-au fost alocate 31,7 miliarde EUR pentru perioada 2021-2027, din care 4,8 miliarde EUR pentru 2023.

Tot în 2023, Comisia a contribuit la conceperea și punerea în aplicare a acțiunilor din cadrul inițiativei Noul Bauhaus european. În total, până la sfârșitul anului 2023 au fost alocate 216 milioane EUR pentru noul Bauhaus european în cadrul politicii de coeziune. În iunie 2023, Comisia a acordat premiile „Noul Bauhaus european” unui număr de 15 proiecte exemplare și idei noi care reflectă valorile inițiativei. În plus, cu un buget de 65 de milioane EUR, proiectele din cadrul primei cereri de propuneri pentru acțiuni inovatoare a Inițiativei europene privind dezvoltarea urbană servesc drept proiecte demonstrative ale noului Bauhaus european, având scopul de a genera schimbări pozitive în comunitățile locale și nu numai. În plus, 20 de municipalități au primit asistență tehnică pentru a concepe proiecte mai bune în conformitate cu valorile noului Bauhaus european. Experiențele proiectelor selectate au fost consolidate într-un set de instrumente care pot fi utilizate pentru planificarea și conceperea proiectelor noului Bauhaus european.

În plus, Comisia a adus modificări specifice ale cadrului politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 astfel încât să contribuie la combaterea crizei energetice cauzate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, eliberând aproximativ 4 miliarde EUR pentru 11 state membre în baza inițiativei „Sprijinire a energiei la prețuri abordabile”. Acest lucru, alături de reducerea timpului de muncă și de mecanisme echivalente, a ajutat statele membre să sprijine gospodăriile vulnerabile și întreprinderile mici și mijlocii afectate de creșterea prețurilor la energie.

Dezvoltarea și sprijinirea Europei rurale

Dezvoltarea rurală reprezintă un domeniu esențial al politicii agricole comune a UE, existând în acest sens un Fond european agricol pentru dezvoltare rurală. Fondul este menit să îmbunătățească competitivitatea agriculturii prin realizarea gestionării durabile a resurselor naturale și prin acțiuni în domeniul climei și, de asemenea, sprijină dezvoltarea teritorială echilibrată a zonelor rurale.

Până la sfârșitul anului 2023, 32 de autorități de management din 13 state membre programaseră din resursele fondului 638 de milioane EUR pentru instrumente financiare în cadrul programelor lor de dezvoltare rurală pentru perioada 2014-2022. În total, statele membre au declarat deja drept cheltuieli 443 de milioane EUR. În același timp, până la sfârșitul anului 2023, 12 state membre au adăugat noi instrumente financiare în planurile lor strategice privind politica agricolă comună, planificând o finanțare de 627 de milioane EUR din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală; astfel, bugetul public comun total al Comisiei și al statelor membre a ajuns la 999 de milioane EUR.

Activitățile de dezvoltare rurală derulate cu scopul de a promova incluziunea socială, reducerea sărăciei și dezvoltarea economică au înregistrat mai multe realizări în ceea ce privește întreprinderile mici și locurile de muncă, de exemplu prin crearea de întreprinderi mici, diversificarea și dezvoltarea acestora și crearea și menținerea de locuri de muncă în zonele rurale. Aceasta a presupus, printre altele, investiții în servicii de bază la sate, inițiative care au creat locuri de muncă la nivel local și diversificarea activităților agricole. O parte din aceste fonduri sunt dedicate dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității, în cadrul căreia grupurile de acțiune locală decid cu privire la proiectele de dezvoltare locală. În perioada 2014-2022, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală a oferit sprijin unui număr de 2 784 de grupuri de acțiune locală din întreaga UE, care reprezintă o parte semnificativă a populației UE.

S-au înregistrat, de asemenea, progrese în ceea ce privește dezvoltarea și accesul la servicii și infrastructuri locale în zonele rurale, participarea la strategiile de dezvoltare locală, oportunitățile de ocupare a forței de muncă create prin strategiile de dezvoltare locală, extinderea benzii largi și o mai bună utilizare a tehnologiei informației și comunicațiilor în zonele rurale.

Sprijinirea investițiilor în oameni

UE continuă să investească în oameni prin diferite mijloace, cum ar fi:

•Fondul social european+, principalul instrument al UE pentru investiții în ocuparea forței de muncă, educație și competențe, alături de incluziunea socială;

•Fondul european de dezvoltare regională, care sprijină investițiile în infrastructură și echipamente legate de ocuparea forței de muncă, educație și formare, precum și de incluziunea socială;

•Mecanismul pentru o tranziție justă, propus ca parte a planului de investiții al Pactului verde european pentru a se asigura că nicio persoană și nicio regiune nu sunt lăsate în urmă în tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic și care are un pilon axat pe recalificarea și perfecționarea lucrătorilor din teritoriile care se confruntă cu cele mai mari dificultăți în tranziția către neutralitatea climatică;

•Fondul european de ajustare la globalizare pentru lucrătorii disponibilizați, care cofinanțează măsuri de sprijinire a lucrătorilor disponibilizați în cazul unor evenimente majore de restructurare.

Peste 116,8 miliarde EUR (96,2 miliarde EUR din bugetul obișnuit plus 20,6 miliarde EUR din NextGenerationEU) au fost alocate Fondului social european pentru perioada 2021-2027. Concret, aceasta a însemnat peste 3 milioane de persoane care au beneficiat de educație și formare în 2022, peste 3,6 miliarde EUR acordate microîntreprinderilor sau întreprinderilor sociale sub formă de împrumuturi până în decembrie 2023 și peste 10,3 milioane de persoane cu noi calificări până în decembrie 2022. Fondul european de dezvoltare regională a alocat aproximativ 8,8 miliarde EUR pentru educație, formare și dezvoltarea competențelor.

Mecanismul pentru o tranziție justă beneficiază de o alocare de 20 de miliarde EUR pentru perioada 2021­2027. În cadrul mecanismului, statele membre au elaborat planuri teritoriale pentru o tranziție justă care conțin o serie de măsuri menite să promoveze investițiile publice cu scopul de a încuraja dezvoltarea durabilă, în special în teritoriile care se preconizează că vor suferi cele mai mari pierderi de locuri de muncă și în zonele cu instalații industriale cu cea mai mare intensitate a emisiilor de gaze cu efect de seră. Acest lucru ajută lucrătorii să își dezvolte noi competențe pentru a prospera în cadrul unei economii mai verzi, ajutând astfel statele membre să lase în urmă combustibilii fosili. De exemplu, cu ajutorul unei alocări de 1,64 miliarde EUR, Cehia s-a angajat să elimine treptat producția de cărbune până în 2033.

În plus, în cadrul Fondului european de ajustare la globalizare pentru lucrătorii disponibilizați, au fost alocate aproximativ 727 de milioane EUR pentru perioada 2021-2027, dintre care 205,4 milioane EUR în 2023, ceea ce a dus la acordarea de ajutor pentru mii de lucrători din 12 state membre.

O Europă mai puternică pe plan internațional

Când m-am prezentat în fața dumneavoastră acum patru ani am spus că, dacă vom fi uniți în interior, nimeni nu ne va putea diviza din exterior. Acesta a fost raționamentul de la baza acestei Comisii geopolitice. Abordarea noastră de tip „Echipa Europa” ne-a permis să fim mai strategici, mai asertivi și mai uniți.

Ursula von der Leyen

Președinta Comisiei Europene

Acordarea de asistență umanitară și militară Ucrainei

2023 a fost un an dificil pentru Uniunea Europeană. Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a continuat să aducă suferință și greutăți, cu atacuri cu rachete și drone asupra infrastructurii energetice și cu folosirea ca armă a piețelor mondiale ale energiei și alimentelor. În plus, la 7 octombrie 2023, Hamas a lansat un atac împotriva Israelului, care a dus la conflicte și la o situație foarte tensionată în Orientul Mijlociu. Rebelii Houthi din Yemen au perturbat căile navigabile prin atacarea navelor portcontainer în Marea Roșie.

Ca răspuns la aceste evenimente și alături de eforturile diplomatice intense depuse, de la începutul războiului de agresiune al Rusiei și până la sfârșitul anului 2023 UE și statele sale membre au oferit Ucrainei și poporului său asistență în valoare de aproape 85 de miliarde EUR. Din această sumă, 25,2 miliarde EUR au fost acordate ca ajutor macrofinanciar, 18 miliarde EUR fiind alocate în 2023 prin intermediul instrumentului de asistență macrofinanciară +. Asistența macrofinanciară ajută țările partenere care se confruntă cu provocări financiare prin stabilizarea economiilor și facilitarea reformelor. Aceste fonduri sprijină serviciile esențiale, refacerea infrastructurii și reformele instituționale ale Ucrainei, inclusiv inițiativele anticorupție și judiciare.

Asistența militară acordată Ucrainei de către UE și statele sale membre a totalizat peste 27 de miliarde EUR, din care 6,1 miliarde EUR din Instrumentul european pentru pace. Ca mențiune specială, o inițiativă din martie 2023 privind achizițiile publice comune a livrat muniție Ucrainei, întărind capabilitățile sale de apărare. În plus, misiunea de asistență militară a UE a instruit aproximativ 39 000 de soldați ucraineni, aceasta fiind prima instruire militară efectuată de UE pe timp de război.

La rândul lui, bugetul UE a transmis un ajutor umanitar substanțial Ucrainei, în valoare totală de 300 de milioane EUR în 2023 și de 785 de milioane EUR începând din februarie 2022, pentru a răspunde nevoilor imediate și a facilita redresarea pe termen lung. În plus, UE și statele sale membre au contribuit cu aproape 800 de milioane EUR sub formă de asistență în natură prin intermediul mecanismului de protecție civilă al Uniunii și al rezervei rescEU ( 11 ). Prin intermediul Centrului de coordonare a răspunsului la situații de urgență, UE a coordonat cea mai amplă operațiune de protecție civilă din toată istoria sa, oferind ajutor de urgență populațiilor afectate. Demersul a presupus, printre altele, expedierea de articole pentru situații de urgență în Ucraina și trimiterea pe teren a unor active din cadrul mecanismului de protecție civilă al Uniunii (rescEU), cum ar fi echipamente medicale pentru a răspunde nevoilor critice. De asemenea, în cadrul politicii externe și de securitate comune a fost lansată misiunea de parteneriat a UE în Republica Moldova.

Decizia istorică a UE de a iniția negocieri de aderare cu Ucraina a subliniat recunoașterea de către aceasta a alinierii Ucrainei la standardele UE. În același timp, UE a impus sancțiuni ferme împotriva Rusiei ca răspuns la agresiunea acesteia, ținta sancțiunilor fiind persoane, entități și sectoare economice esențiale. Din februarie 2022 au fost adoptate treisprezece pachete de sancțiuni, menite să slăbească economia Rusiei și să descurajeze continuarea agresiunilor. Aceste măsuri vizează, printre altele, restricții asupra sectorului financiar, interdicții de export de tehnologie critică și bunuri industriale către Rusia, interdicții de import menite să diminueze fluxurile de venituri ale Rusiei și diverse măsuri în sectoarele energiei și transporturilor. Pentru a le spori impactul și a preveni eludarea lor, aceste măsuri sunt dublate de o cooperare consolidată cu țări din afara UE.

Răspunsul UE la criza din Orientul Mijlociu

UE a condamnat cu fermitate brutalele atacuri teroriste comise de Hamas în Israel la 7 octombrie 2023. Deși recunoaște dreptul Israelului la autoapărare, UE a subliniat necesitatea de a proteja toți civilii în conformitate cu dreptul internațional umanitar, solicitând un acces umanitar continuu și sigur. În plus, UE continuă să colaboreze cu diverși parteneri umanitari de pe teren și să lucreze împreună cu partenerii regionali și internaționali pentru a preveni o mai mare escaladare a conflictului și a promova o pace durabilă, întemeiată pe soluția bazată pe coexistența a două state și pe rezoluțiilor relevante ale Consiliului de Securitate al ONU.

Escaladarea violenței în Orientul Mijlociu a determinat strămutarea aproape întregii populații de 2,2 milioane de persoane a Gazei și apariția unor nevoi umanitare uriașe în toate sectoarele, accentuate de riscul grav de foamete. Violența a escaladat și în Cisiordania, inclusiv în Ierusalimul de Est. Răspunsul Comisiei a constat în majorarea de patru ori a asistenței acordate palestinienilor, oferind peste 100 de milioane EUR pentru a răspunde celor mai elementare nevoi.

În 2023, în coordonare cu partenerii umanitari (de exemplu, Fondul Națiunilor Unite pentru Copii, Comitetul Internațional al Crucii Roșii, Programul Alimentar Mondial), UE a operat 32 de zboruri în cadrul podului aerian umanitar în contextul acestei crize și a mobilizat 1 310 tone de provizii esențiale. Ajutorul include produse nutriționale, adăposturi și echipamente logistice, truse de igienă și medicamente.

Consolidarea apărării și a securității europene

În 2023, UE și-a consolidat apărarea și industria prin inițiative legislative și finanțare, de exemplu prin Regulamentul privind sprijinirea producției de muniții și Regulamentul privind consolidarea industriei europene de apărare prin achiziții publice în comun. De asemenea, UE a înfruntat provocările în materie de securitate prin adoptarea primei sale Strategii spațiale pentru securitate și apărare și prin actualizarea Strategiei în materie de securitate maritimă și a planului de acțiune aferent. Aceste inițiative se aliniază la obiectivele mai ample de securitate ale UE și vizează consolidarea rezilienței sale în fața amenințărilor în continuă evoluție.

Fondul european de apărare este un element esențial de susținere a cercetării și dezvoltării în domeniul apărării în UE. Începând din 2021, acesta a furnizat peste 2,9 miliarde EUR pentru 101 proiecte de colaborare în statele membre. Numai în 2023, fondul a alocat 1,2 miliarde EUR pentru domenii vitale ale apărării, cum ar fi conștientizarea situației spațiale, combaterea rachetelor hipersonice și dezvoltarea Corvetei europene de patrulare. Fondul european de apărare sprijină inovarea în sectorul apărării prin intermediul schemei UE de inovare în domeniul apărării, o schemă în valoare de 2 miliarde EUR menită să ajute întreprinderile mai mici, nou-veniții și, în special, inovatorii.

Bugetul Fondului european de apărare pe categorii de acțiuni în 2023 (în milioane EUR)

Sursa: Comisia Europeană

UE sprijină apărarea și securitatea europeană și prin inițiative menite să asigure o aprovizionare sigură și durabilă cu materii prime critice. Ca parte a Planului industrial al Pactului verde, Comisia a prezentat propuneri privind un Regulament privind materiile prime critice și un Regulament privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete. Aceste acte sunt concepute să simplifice mediul de reglementare pentru sectorul tehnologiilor curate și să sprijine capacitatea de producție a UE cu zero emisii nete. Asigurarea accesului la o aprovizionare sigură și durabilă cu aceste materiale este vitală pentru sectoare precum apărarea și industria aerospațială, în contextul creșterii cererii mondiale și al problemelor geopolitice.

Promovarea parteneriatelor internaționale și furnizarea de ajutor de urgență
pe tot mapamondul

În 2023, Comisia a înregistrat progrese în ceea ce privește strategia „Global Gateway”. Strategia este implementată pentru ca Europa să devină mai puternică în lume. Aceasta este pusă în aplicare printr­o abordare de tip „Echipa Europa”, care reunește UE și statele sale membre cu instituțiile lor financiare și de punere în aplicare, alături de Banca Europeană de Investiții și de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Un alt scop al strategiei este să mobilizeze sectorul privat pentru a folosi investițiile ca pe o pârghie, într-un mod cuprinzător și bazat pe valori (o „abordare de 360 de grade”), în vederea obținerii unui impact transformațional.

Strategia „Global Gateway” se bazează pe resursele financiare ale UE și ale statelor sale membre. Contribuțiile UE provin din noile instrumente financiare ale cadrului financiar multianual al UE pentru perioada 2021-2027, în special din Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – programul „Europa globală”, din Instrumentul de asistență pentru preaderare III și din componenta digitală și internațională a Mecanismului pentru interconectarea Europei, dar și din Interreg Europa, InvestEU și Orizont Europa, programul UE pentru cercetare și inovare.

În 2023, UE a înregistrat progrese semnificative în derularea strategiei „Global Gateway”, lansând 225 de noi proiecte emblematice în Africa, America Latină, zona Caraibilor, Asia, Pacific, Balcanii de Vest și vecinătatea estică și sudică. De asemenea, UE a încheiat parteneriate cu țări din America Latină și zona Caraibilor, inclusiv o agendă de investiții „Global Gateway”, care se preconizează că va mobiliza peste 45 de miliarde EUR. În plus, UE a format un nou parteneriat cu Organizația Statelor din Africa, Zona Caraibilor și Pacific, semnând Acordul din Samoa. De asemenea, UE înregistrează progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a pachetului de investiții „Global Gateway”, în valoare de 150 de miliarde EUR, și a noilor inițiative de tip „Echipa Europa”. În plus, UE a semnat primele garanții aferente componentei „arhitectură deschisă” pentru țările partenere în cadrul Fondului european pentru dezvoltare durabilă Plus și mobilizează 307 milioane EUR sub formă de asistență tehnică pentru a facilita implementarea garanțiilor din Fondul european pentru dezvoltare durabilă Plus.

Cu un buget de 13,05 miliarde EUR pentru 2023, Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – programul „Europa globală” a beneficiat de o punere în aplicare accelerată în 2023, care a inclus operaționalizarea a 166 de inițiative de tip „Echipa Europa” la nivel mondial. Profitând de Anul european al tineretului, Comisia a pus în aplicare Planul de acțiune pentru tineret în relațiile sale externe și a lansat Fondul de capacitare a tinerilor, în valoare de 10 milioane EUR. De asemenea, Comisia a adoptat raportul său intermediar privind Planul de acțiune al UE pentru egalitatea de gen III, care demonstrează progrese importante în direcția asigurării faptului că cel puțin 85 % din ansamblul acțiunilor din cadrul Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – Europa globală contribuie la realizarea egalității de gen.

În 2023, Comisia a oferit asistență unui număr de aproximativ 130 de țări. În domeniul educației, UE a finanțat Parteneriatul mondial pentru educație, contribuind la asigurarea accesului a 2 596 000 de copii la învățământul primar și a 1 192 000 de copii la învățământul secundar. În domeniul digital, în 2023 Comisia a lansat proiectul „MEDUSA”, care oferă conectivitate la internet de mare viteză între Uniunea Europeană și Africa de Nord. De asemenea, Comisia a lansat centre Copernicus în Chile și Panama în cadrul Alianței digitale UE-ALC și în Asia împreună cu Centrul Copernicus din Filipine, pentru un acces mai bun la date și o utilizare mai bună a acestora.

Contribuind la consolidarea Europei în lume, în 2023 programul de ajutor umanitar a oferit ajutor de urgență vital unui număr de 114 țări din întreaga lume, iar Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – programul „Europa globală” a asigurat cooperarea pe termen mediu și lung cu țările și organizațiile partenere, aducând beneficii unui număr de 48,4 milioane de persoane.

Bugetul pentru ajutor umanitar a răspuns multor situații de criză în 2023. Bugetul inițial de 1,7 miliarde EUR a fost consolidat de mai multe ori pe parcursul anului 2023 cu un total de 631,1 milioane EUR, cu o alocare de 895,3 milioane EUR pentru Africa, 582,4 milioane EUR pentru Orientul Mijlociu și Turcia, 411,4 milioane EUR pentru Asia, America Latină, Pacific și zona Caraibilor, 335,5 milioane EUR pentru Ucraina, Balcanii de Vest și Caucaz și 197,2 milioane EUR pentru alocări negeografice. Cu acest buget, în 2023 Comisia a alocat 300 de milioane EUR pentru Ucraina, 100 de milioane EUR pentru palestinienii din Gaza, 125 de milioane EUR pentru Sudan și 149 de milioane EUR pentru Afganistan.

Sprijinirea vecinătății noastre și a candidaților la extindere

Pentru a fi mai puternică la nivel mondial, Europa are nevoie de o vecinătate stabilă și prosperă, cu un stat de drept puternic, drepturi fundamentale, instituții democratice funcționale și o economie de piață. Anul 2023 a fost martorul unor evoluții istorice și al unei noi dinamici în negocierile de extindere. În urma recomandării Comisiei, Consiliul European a decis să deschidă negocierile de aderare cu Moldova și Ucraina și să acorde statutul de țară candidată Georgiei. În plus, Consiliul European a declarat că va deschide negocierile de aderare cu Bosnia și Herțegovina de îndată ce se va atinge gradul necesar de respectare a criteriilor de aderare. Macedonia de Nord și Albania au înregistrat progrese clare pe parcursul etapelor principale ale negocierilor de aderare.

Datorită Instrumentului de asistență pentru preaderare III ( 12 ), UE este cel mai mare donator din regiunea vizată de procesul de extindere. Până la sfârșitul lunii decembrie 2023, Comisia angajase (pentru programele anuale) sau alocase (pentru programele multianuale) aproximativ 8,68 miliarde EUR din cele 14,162 miliarde EUR disponibile în cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare III.

Doar în 2023, Comisia a angajat 2,5 miliarde EUR prin intermediul Instrumentului de asistență pentru preaderare III și a pus la dispoziție o garanție în valoare de 12,6 miliarde EUR pentru împrumuturile Băncii Europene de Investiții și o garanție de 399 de milioane EUR în cadrul componentei „arhitectură deschisă” a Fondului european pentru dezvoltare durabilă Plus pentru negocierile de vecinătate. Toate investițiile contribuie în mod semnificativ la punerea în aplicare a planurilor economice și de investiții pentru vecinătatea estică și sudică.

Punerea în aplicare a planului economic și de investiții pentru Balcanii de Vest a continuat în 2023, ajungându-se la un total de 59 de investiții emblematice în valoare de 8,9 miliarde EUR în interconexiuni feroviare, rutiere și navale esențiale, energie din surse regenerabile, eficiență energetică și interconexiuni de transport al energiei electrice, gestionarea deșeurilor și a apei, infrastructuri digitale, eficiență energetică în sectoarele educației și sănătății și sprijinirea sectorului de afaceri. Până în prezent, Uniunea Europeană a contribuit la investiții cu 2,6 miliarde EUR, combinând granturile cu împrumuturi concesionale și provizionarea pentru garanții.

În 2023, Comisia a propus și un nou plan de creștere pentru Balcanii de Vest ( 13 ), care vizează creșterea convergenței socioeconomice a regiunii cu Uniunea Europeană și accelerarea integrării în UE prin reforme specifice. La 14 mai 2024, Parlamentul European și Consiliul au adoptat regulamentul de instituire a Mecanismului de reformă și creștere pentru Balcanii de Vest, care se preconizează că va oferi partenerilor UE din regiune 2 miliarde EUR sub formă de granturi și 4 miliarde EUR sub formă de împrumuturi în perioada 2024-2027.

UE a continuat să își sprijine în mod activ vecinii la nevoie. Cu 66 de cereri de asistență primite și prelucrate, împreună cu 50 de actualizări ale cererilor pentru Ucraina (în total 116 cereri) și 24 de misiuni de protecție civilă ale UE desfășurate, în 2023 mecanismul de protecție civilă al Uniunii a intervenit în cazuri de inundații, cutremure și incendii pe tot cuprinsul Europei și în întreaga lume. Ca răspuns la aceste crize, UE a alocat programului un buget inițial de 188 de milioane EUR, care cuprindea alocări inițiale în sumă de 101,6 milioane EUR, o majorare de 27 de milioane EUR pentru dublarea flotei aeriene de stingere a incendiilor din cadrul mecanismului de protecție civilă al Uniunii (rescEU) în sezonul incendiilor forestiere din 2024 și 59,4 milioane EUR pentru creșterea capacității aeriene de combatere a incendiilor. Cutremurul devastator din Siria și Turcia, evacuarea cetățenilor UE din Sudan și amploarea incendiilor forestiere izbucnite în Europa vara trecută au determinat majorarea bugetului cu 65 de milioane EUR, ajungându-se la un total de 253 de milioane EUR (excluzând fondurile NextGenerationEU).

Promovarea modului nostru de viață european

În fiecare zi, conflictele, schimbările climatice și instabilitatea îi fac pe oameni să caute refugiu în altă parte. Am fost întotdeauna ferm convinsă că migrația trebuie gestionată. Iar pentru aceasta, e nevoie de răbdare, de eforturi de lungă durată cu partenerii noștri și, mai presus de toate, de unitate în cadrul Uniunii noastre.

Ursula von der Leyen

Abordarea presiunii migrației și a azilului

În 2023, presiunea migrației la frontierele externe ale Uniunii Europene a continuat să fie semnificativă, 1 milion de persoane solicitând azil în UE – o creștere cu 20 % față de 2022. A fost depus un efort constant pentru a răspunde rapid nevoilor imediate prin acțiuni operaționale și specifice. În aprilie 2024, acestea s-au concretizat prin încheierea noului Pact privind migrația și azilul.

În 2023, Comisia a executat un buget de aproape 3 miliarde EUR pentru a oferi sprijin statelor membre în acest domeniu, în principal prin intermediul a trei fonduri:

•Fondul pentru azil, migrație și integrare, 

•Fondul de management integrat al frontierelor și

•Fondul pentru securitate internă.

Bugetul pe 2023 al fondurilor pentru securitate, gestionarea frontierelor și azil și migrație (în milioane EUR)

Sursa: Comisia Europeană

În ceea ce privește Fondul pentru azil, migrație și integrare, 44 % din alocarea totală a programului pentru statele membre în 2023 a fost alocată sistemului european comun de azil. Acest lucru a ajutat la crearea a 750 de locuri de primire pentru minorii neînsoțiți, pe lângă renovarea a 1 159 de locuri în conformitate cu acquis-ul UE. În plus, 19 003 persoane au fost relocate în temeiul obligațiilor de solidaritate și partajare echitabilă între statele membre.

În domeniul migrației legale și al integrării, peste 280 000 de resortisanți ai țărilor terțe au primit deja sprijin în procesul de integrare timpurie, inclusiv beneficiari de protecție temporară fugiți din Ucraina. În ceea ce privește combaterea migrației ilegale, peste 18 000 de persoane s-au întors în mod voluntar în țările de origine cu sprijinul fondului.

Finanțarea UE are o contribuție majoră și la sprijinirea parteneriatelor UE cu țări din întreaga lume pentru a elimina cauzele profunde ale migrației. 10 % din Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – programul „Europa globală” sunt alocate pentru măsuri legate de migrație și de strămutarea forțată, în prezent fiind în desfășurare peste 190 de proiecte, în valoare de aproximativ 5,3 miliarde EUR. Aceasta înseamnă, de exemplu, că s-au alocat 691 de milioane EUR pentru măsuri în Africa de Nord în perioada 2021-2023, aproape două treimi din această sumă fiind dedicate consolidării guvernanței și gestionării migrației și azilului.

Împreună, UE și statele sale membre sunt cel mai mare donator mondial de sprijin pentru refugiați, acordând 41,8 % din finanțarea de la nivel mondial. În fiecare dintre ultimii ani, aproximativ 80 % din bugetul umanitar al UE a fost alocat proiectelor care satisfac nevoile persoanelor strămutate forțat și ale comunităților-gazdă ale acestora din întreaga lume.

Bugetul pentru 2023 alocat Fondului de management integrat al frontierelor a respectat concluziile Consiliului European din 9 februarie 2023, axându-se pe controlul frontierelor externe ale UE, și, prin urmare, a inclus 141,2 milioane EUR pentru scopul pe a consolida sistemele de supraveghere electronică la frontierele terestre externe și a alocat 201,1 milioane EUR pentru creșterea capacității operaționale a poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european pentru acțiunile naționale și europene de protejare a frontierelor externe ale UE.

Fondul pentru securitate internă a ajutat UE să răspundă deteriorării contextului geopolitic și amenințărilor tot mai serioase la adresa securității. Concluziile Consiliului European din 26 și 27 octombrie au evidențiat aceste riscuri sporite pentru securitatea internă în ceea ce privește atacurile teroriste îndreptate nu doar împotriva persoanelor, ci și asupra infrastructurii critice. Concluziile Consiliului au solicitat angajarea în eforturi concertate pentru a mobiliza toate domeniile de politică relevante la nivelul UE și al statelor membre, inclusiv prin „consolidarea cooperării în materie de asigurare a respectării legii și a cooperării judiciare, a schimbului de informații prin utilizarea deplină a bazelor de date relevante, a protecției frontierelor externe, a luptei împotriva persoanelor care introduc ilegal migranți și a cooperării strânse cu țările terțe”. Fondul a sprijinit 651 de intervenții în toate sectoarele economiei între 2014 și 2023.

Asigurarea liberei circulații în cadrul UE

În actualul context geopolitic și economic dificil, un spațiu Schengen pe deplin funcțional este esențial pentru stabilitate, reziliență și redresare. La 1 ianuarie 2023, Croația a aderat la Schengen în calitate de al 27-lea membru. În plus, la 30 decembrie 2023, Consiliul – cu sprijinul deplin al Comisiei Europene – a luat decizia unanimă de a primi Bulgaria și România în acest spațiu, începând cu eliminarea controalelor la frontierele aeriene și maritime din martie 2024. Spațiul Schengen permite în prezent unui număr de 420 de milioane de persoane să călătorească între statele membre fără a trebui să treacă prin controale la frontiere.

Țările spațiului Schengen (în aprilie 2024)

Sursa: Comisia Europeană

Frontierele inteligente a nevoie de o gestionare modernă, eficace și eficientă, care să găsească un echilibru între facilitarea călătoriilor și securitatea internă. În 2023, Comisia a finalizat legislația privind punerea în aplicare a Sistemului de intrare/ieșire ( 14 ) și a înregistrat progrese în ceea ce privește legislația de punere în aplicare a Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile ( 15 ), de exemplu prin alocarea a 25,5 milioane EUR pentru facilitarea trecerii automate a frontierei și revizuirea Sistemului de informații privind vizele ( 16 ). Sistemele vor îmbunătăți gestionarea și controlul frontierelor noastre externe, îmbunătățind astfel securitatea internă. Pentru a spori interoperabilitatea dintre sistemele de tehnologie a informației utilizate în gestionarea frontierelor, UE a investit 0,6 miliarde EUR în perioada 2021-2027.

ERASMUS+

Erasmus+ este programul de mobilitate al UE în domeniile educației, formării, tineretului și sportului. De peste 35 de ani, programul este una dintre cele mai de succes inițiative ale UE, oferind capacități solide cetățenilor, organizațiilor și politicilor din întreaga Europă prin promovarea competențelor, a colaborării și a descoperirii reciproce. De asemenea, programul a continuat și în 2023 să contribuie la atingerea obiectivelor UE în domenii precum incluziunea și diversitatea, cetățenia activă și participarea democratică, precum și tranziția verde și cea digitală în UE și la nivel internațional. Programul Erasmus+ a avut în 2023 un buget de peste 3,9 miliarde EUR.

Punerea în aplicare a Strategiei europene pentru universități a continuat la viteză maximă în 2023. De asemenea, cererile de propuneri Erasmus+ din 2023 au ajutat la oferirea a 100 000 de stagii pentru studenți. În plus, cererile de propuneri Erasmus+ din 2023 au sprijinit noi abordări inovatoare în materie de învățare și predare, cum ar fi laboratoare vii, incubatoare pentru studenți, competențe verzi și digitale și inovatori în cadrul școlilor.

În 2023 au avut loc două runde de înscrieri pentru DiscoverEU; 289 695 de tineri au solicitat un permis de călătorie, iar 71 642 au fost selectați. În 2023, bugetul pentru activitățile de participare a tinerilor a fost consolidat, în aceste activități implicându-se peste 18 400 de tineri. Portalul european pentru tineret a înregistrat în total 10 132 367 de vizite în 2023 și a rămas unul dintre cele mai vizitate zece site-uri europa.eu în 2023.

Corpul european de solidaritate

Uniunea Europeană este construită pe solidaritate. Corpul european de solidaritate finanțează proiecte care le oferă tinerilor posibilitatea de a face voluntariat în domenii diverse, de la ajutorarea persoanelor defavorizate și acordarea de ajutor umanitar până la contribuția la acțiuni în domeniul sănătății și al mediului în întreaga UE și în restul lumii. Proiectele de voluntariat care au obținut fonduri în 2023 au pus un accent puternic pe incluziune și diversitate, existând 978 de proiecte premiate și 705 proiecte care au abordat participarea la viața democratică. Cererile de propuneri din 2023 au avut ca rezultat peste 4 500 de candidaturi pentru proiecte de voluntariat și de solidaritate, iar 2 401 proiecte au primit fonduri.

Investiții în cultura europeană

Programul „Europa creativă” este fondul direct al UE care oferă sprijin sectoarelor culturale și creative, cu un buget stabilit la 2,44 miliarde EUR pentru perioada cadrului financiar multianual 2021-2027 și la 334,3 milioane EUR numai pentru 2023. Programul are drept scop protejarea, dezvoltarea și promovarea diversității și a patrimoniului cultural și lingvistic european, precum și creșterea competitivității și a potențialului economic al sectoarelor culturale și creative, în special în sectorul audiovizual.

Europa creativă a contribuit la Pactul verde prin proiectul „EU Youth Cinema: Green Deal” (Cinematograful tinerilor din UE: Pactul verde) 2024-2026, un proiect de lărgire a audienței derulat în 6 limbi în 12 țări, care vizează dezvoltarea unei comunități tinere conștiente de mediul înconjurător. În cadrul componentei sale verzi, chiar dacă digitală, programul a sprijinit MIAM!, un portofoliu de producție de imagini generate de calculator în timp real pentru animații tridimensionale care are la bază soluții folosite în jocurile video care ajută la reducerea emisiilor de dioxid de carbon cât mai mult posibil. În plus, a fost finanțat un calculator european al emisiilor de dioxid de carbon pentru producțiile audiovizuale.

Proiectele culturale au înregistrat un număr tot mai mare de cereri pentru acțiunile programului. Astfel, cererile pentru proiecte de cooperare europeană au crescut de la 461 de propuneri în 2021 la 831 în 2023, o creștere de 78 %.

Politica de coeziune a UE, în special prin intermediul Fondului european de dezvoltare regională, a sprijinit regiunile europene în eforturile lor de a adăuga valoare patrimoniului geografic și patrimoniului cultural și istoric. Politica de coeziune pentru perioada 2021-2027 include sprijin din partea UE în sumă de 5,4 miliarde EUR pentru cultură și patrimoniu cultural în 19 state membre și în cadrul programelor de cooperare teritorială ( 17 ).

Combaterea cancerului în Europa

În cadrul Planului european de combatere a cancerului, în 2023 Programul „UE pentru sănătate” a mobilizat 187,3 milioane EUR pentru prevenirea, screeningul și tratamentul cancerului, precum și sprijin în domeniul sănătății mintale acordat pacienților bolnavi de cancer și familiilor acestora și ajutor pentru îmbunătățirea calității vieții supraviețuitorilor cancerului. Lupta împotriva cancerului este ea însăși inclusă ca element transversal în programul „UE pentru sănătate”, al cărui buget operațional pentru 2023 este de 735,8 milioane EUR.

În 2023, punerea în aplicare a Programului „UE pentru sănătate” a avut drept rezultate testarea programului de formare multidisciplinară în domeniul cancerului dezvoltat prin intermediul proiectului „INTERACT-EUROPE”, acum finalizat, lansarea infrastructurii digitale pe care se bazează Inițiativa europeană pentru imagistica în domeniul cancerului și la 12 noi proiecte care vizează învingerea cancerului. Tot în 2023, Comisia a publicat profilurile de țară în domeniul cancerului ca parte a Registrului european privind inegalitățile în domeniul cancerului. Printre acțiunile desfășurate în domeniul sănătății s-a regăsit și cererea de propuneri pentru misiunea „Cancer” din 2023 din cadrul programului Orizont Europa, în urma căreia au fost depuse 103 propuneri eligibile și au fost semnate 13 acorduri de grant.

Un nou elan pentru democrația europeană

Democrația constă în dreptul nostru individual de a fi auziți. Însă democrația este totodată și responsabilitatea noastră colectivă. Fiecare nouă generație are responsabilitatea de a proteja sănătatea democrației. De a o face mai reprezentativă și mai incluzivă. De a o apăra de amenințările interne și externe.

Ursula von der Leyen

Președinta Comisiei Europene

Promovarea drepturilor și a valorilor UE

În 2023, democrația din Uniunea Europeană s-a confruntat cu mai multe provocări, cum ar fi intensificarea extremismului, ingerințele electorale, răspândirea de informații manipulatoare și amenințările la adresa jurnaliștilor. Confruntată cu aceste probleme în 2023, UE a sprijinit democrația în diferite moduri, inclusiv prin ajungerea la un acord cu privire la Regulamentul european privind libertatea mass-mediei și prin adoptarea pachetului de măsuri privind apărarea democrației în decembrie 2023. În acest pachet, Comisia subliniază că democrația este sprijinită prin mai multe programe ale UE, printre care Erasmus+, Corpul european de solidaritate, Orizont Europa, Europa digitală și Europa creativă, în următoarele domenii: sprijin în organizarea alegerilor, mass-media și acțiuni de combatere a dezinformării, consolidarea spațiului civic. În plus, programul de asistență pentru preaderare, fondurile politicii de coeziune și Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – programul Europa globală oferă sprijin pentru implicarea în spațiul civic, mass-media și acțiunile de combatere a dezinformării, precum și sprijin în organizarea alegerilor atât în interiorul, cât și în afara Europei ( 18 ).

În urma Conferinței privind viitorul Europei, Comisia a pus în aplicare în 2023 platformele de implicare a cetățenilor, cele trei grupuri de dezbatere ale cetățenilor europeni oferind sugestii acceptate de Comisie cu privire la risipa alimentară, lumea virtuală și mobilitatea în scopul învățării.

Bugetul UE a alocat peste 1,1 miliarde EUR în perioada 2021-2027, din care 214 milioane EUR în 2023, programului „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori”, pentru a promova drepturile și valorile UE. Acest program sprijină o gamă largă de organizații care promovează și protejează valorile și drepturile UE, sensibilizează cetățenii cu privire la drepturi, valori, principii, cultură, istorie, legi și politici, consolidează capacitățile și promovează cooperarea transfrontalieră și cunoașterea, înțelegerea și încrederea reciprocă. De asemenea, sprijină formarea și consolidarea capacităților, alături de înfrățirea orașelor și de schimbul de bune practici între autoritățile și organismele statelor membre. Se preconizează că proiectele din perioada 2021-2023 vor ajunge în atenția a peste 31,4 milioane de persoane. Numai în 2023, 262 de proiecte, în valoare totală de 150,4 milioane EUR, au vizat promovarea egalității.

În plus, programul „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” a consolidat participarea civică la nivelul UE, sprijinind inițiativa cetățenească europeană cu 2 milioane EUR în 2023. Inițiativa a înregistrat cea de a 100-a propunere în 2023, intitulată „Conectarea tuturor capitalelor europene și a europenilor printr-o rețea feroviară de mare viteză”. De asemenea, prin intermediul contractelor de achiziții publice, programul a facilitat organizarea de ateliere în cadrul „campaniei publice de combatere a discursurilor de incitare la ură și a infracțiunilor motivate de ură”, învățarea reciprocă și schimbul de bune practici privind egalitatea de gen, un eveniment privind „30 de ani de drepturi cetățenești” și o serie de sondaje Eurobarometru.

Facilitarea participării tinerilor europeni la societatea civilă și la viața democratică

Una dintre principalele concluzii ale Anului european al tineretului 2022 a fost faptul că tinerii sunt puternic interesați de societate și doresc să se implice. În al doilea trimestru al anului 2023, a început să fie elaborată o comunicare a Comisiei cu un set de acțiuni axate pe modul în care Comisia le poate oferi tinerilor un cuvânt de spus cu privire la deciziile care le influențează viața. Cel de al 10-lea ciclu al dialogului UE cu tinerii, cel mai mare proces participativ dedicat tinerilor din UE, a început în iulie 2023.

În 2023, bugetul pentru activitățile de participare a tinerilor a fost consolidat, în aceste activități implicându-se peste 18 400 de tineri. Comisia a demarat pregătirile pentru Săptămâna europeană a tineretului 2024, care a avut loc în perioada 12-19 aprilie 2024 și a pus accentul pe promovarea cetățeniei active și a participării democratice în rândul tinerilor.

Abordarea provocărilor în materie de securitate cibernetică, combaterea dezinformării și protejarea alegerilor europene din 2024

În noiembrie 2023, Comisia Europeană a organizat, împreună cu Parlamentul European și cu Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică, un exercițiu de securitate cibernetică ca parte a unei serii de măsuri puse în aplicare de Uniunea Europeană pentru a asigura alegeri libere și corecte în iunie 2024. În cadrul acestui exercițiu practic, în care s-au implicat și reprezentanți ai autorităților electorale și de securitate cibernetică naționale, participanții au avut ocazia să facă schimb de experiență și de bune practici, precum și să își consolideze capacitatea de intervenție în caz de incidente de securitate cibernetică.

Ca parte a pregătirii pentru alegerile UE din 2024, Comisia a oferit asistență Grupului de cooperare pentru rețele și sisteme informatice ( 19 ) pentru a-și actualiza Compendiul privind securitatea cibernetică și reziliența alegerilor. Această actualizare (publicată în martie 2024) a fost esențială având în vedere evoluția rapidă a riscurilor în materie de securitate cibernetică și a amenințărilor la adresa integrității alegerilor, inclusiv evoluțiile materialelor audiovizuale deepfake create cu ajutorul inteligenței artificiale, al „hacktiviștilor de închiriat” și al atacurilor și amenințărilor cibernetice sprijinite de actori ostili într-un context geopolitic volatil.

În plus, în 2023 au fost înființate Observatorul european al mass-mediei digitale și centrele aferente, cu scopul de a consolida depistarea și analizarea campaniilor de dezinformare. Centrele pentru un internet mai sigur au oferit servicii de consiliere și de raportare tinerilor utilizatori din întreaga UE, inclusiv în ceea ce privește raportarea de către public a unor materiale online suspectate de abuz sexual asupra copiilor, ceea ce a dus la eliminarea acestora. Aceasta vine în completarea Regulamentului UE privind serviciile digitale din 2022, care urmărește să creeze un spațiu digital mai sigur, în care drepturile fundamentale ale utilizatorilor să fie protejate, și să stabilească condiții de concurență echitabile pentru întreprinderi.

3. Priorități de politică orizontale în bugetul UE

Prezenta secțiune oferă informații cu privire la finanțarea inițiativelor legate de obiective privind clima, biodiversitatea, egalitatea de gen și dezvoltarea durabilă, astfel cum se prevede la punctul 16 litera (d-g) din Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020. De asemenea, se prezintă informații legate de contribuția bugetului UE la prioritatea Comisiei Europene de promovare a tranziției digitale.

Înverzirea bugetelor

Comisia utilizează înverzirea bugetelor ca instrument de sporire a transparenței bugetului UE în ceea ce privește fondurile menite să sprijine obiectivele climatice și de mediu, în conformitate cu Acordul de la Paris și cu Pactul verde european. În martie 2022, Comisia s-a angajat să își continue activitatea de înverzire a bugetelor, împreună cu președinția franceză a Consiliului Uniunii Europene și cu mai multe state membre.

Comisia a stabilit că tranziția verde este una dintre prioritățile sale esențiale pentru perioada 2019-2024, astfel cum a enunțat președinta von der Leyen în orientările sale politice. Pactul verde european, adoptat în 2019, confirmă această ambiție. În conformitate cu Pactul verde, Legea europeană a climei, adoptată în 2021, prevede în mod specific că UE ar trebui să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050 și stabilește un obiectiv intermediar de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. În plus, Comisia a propus o reducere de cel puțin 90 % până în 2040.

Pentru a da greutate angajamentului său față de obiectivele sale climatice și de mediu, UE a stabilit ținte cantitative pentru cadrul său financiar multianual 2021-2027 și pentru finanțarea aferentă NextGenerationEU. Concret, UE s-a angajat să aloce cel puțin 30 % din cadrul său financiar multianual și din bugetul NextGenerationEU cheltuielilor legate de climă, precum și 7,5 % din bugetul anual pentru 2024 și 10 % din bugetele anuale pentru 2026 și 2027 cheltuielilor cu protejarea și consolidarea biodiversității.

Bugetul verde al UE este construit în jurul a patru domenii: adaptarea la schimbările climatice, atenuarea schimbărilor climatice, biodiversitatea și aerul curat. O altă componentă puternică este principiul de „a nu aduce prejudicii (semnificative)”, care vizează atât obiectivele climatice, cât și obiectivele de mediu. Toate activitățile trebuie să respecte acest principiu, în conformitate cu legislația relevantă.

Contribuția verde preconizată (angajamente bugetare) în perioada 2021-2027 (milioane EUR) ( 20 )

Sursa: Comisia Europeană.

Datele disponibile pentru perioada 2021-2027 arată că bugetul UE este pe drumul cel bun înspre atingerea obiectivului de 30 % în ceea ce privește integrarea aspectelor legate de climă, datorită performanței solide a Mecanismului de redresare și reziliență și a inițiativei RepowerEU, cele două contribuind și la urmărirea nivelului de aer curat. Toate datele utilizate în prezentul raport utilizează creditele de angajament preconizate.

În ceea ce privește integrarea biodiversității, deși prognoza pentru 2024 se apropie de ținta urmărită, țintele pentru 2026 și 2027 vor fi mai dificil de atins. În secțiunea specifică privind biodiversitatea de mai jos sunt disponibile mai multe detalii.

Este important de precizat că și alte fonduri gestionate de Comisie contribuie la prioritatea de înverzire a bugetelor, deși nu fac parte din cadrul financiar multianual - de exemplu Fondul pentru inovare, Fondul pentru modernizare și viitorul Fond social pentru climă. Veniturile din aceste fonduri provin din schema UE de comercializare a certificatelor de emisii.

Sumele de mai sus sunt calculate pe baza creditelor de angajament, după cum se arată în continuare.

•În cazul gestiunii directe, estimările sunt elaborate de fiecare serviciu pe baza celor mai recente date disponibile (inclusiv a datelor din sistemul financiar destinat numai integrării aspectelor climatice). Pentru estimările viitoare se utilizează programele de lucru, obiectivele sectoriale și valorile istorice.

•În cazul gestiunii partajate, cifrele referitoare la trecut și la viitor sunt prezentate pe baza programelor și a planurilor strategice ale politicii agricole comune convenite cu statele membre și actualizate în conformitate cu rapoartele anuale.

•În cazul gestiunii indirecte, cifrele se bazează pe țintele existente și pe acordurile cu partenerii de implementare, împreună cu rapoartele anuale ale acestora.

•Cheltuielile trecute sunt corectate în fiecare an în urma unei analize a calității efectuate de diferitele servicii pentru a reflecta informațiile suplimentare primite cu privire la proiectul selectat.

Accentul pe rezultate ( 21 ) 

Punerea accentului pe rezultate este fundamentală pentru acțiunea de înverzire a bugetelor și pentru bugetul UE în general. Rezultatele calculate pe baza indicatorilor disponibili pot fi utilizate pentru a direcționa mai bine cheltuielile și pentru a orienta mai bine bugetul Uniunii Europene. De asemenea, în acest mod se poate crește eficiența tranziției verzi prin îmbunătățirea responsabilității, care este importantă și din punctul de vedere al necesității de a contribui la mai multe angajamente internaționale.

Punerea accentului pe eficiența energetică, pe reducerea emisiilor și pe extinderea energiei din surse regenerabile este esențială pentru îndeplinirea obiectivelor UE privind neutralitatea climatică și pentru atingerea țintelor pentru 2030. Rezultatele de mai sus arată că statele membre își diversifică mixul energetic și își reduc treptat dependența de combustibilii fosili, scăzând astfel costurile cu energia. Acest lucru determină și o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, contribuind la combaterea schimbărilor climatice și a poluanților atmosferici.

Măsurarea impactului real al investițiilor NextGenerationEU

În decembrie 2023, Comisia a dat publicității primul raport de impact privind obligațiunile verzi NextGenerationEU, care a fost prezentat în cadrul Conferinței Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP28) de la Dubai. Acest raport marchează o realizare fundamentală în materie de transparență, care ne permite să măsurăm impactul concret asupra climei al investițiilor finanțate prin obligațiunile verzi NextGenerationEU.

Valorificând cadrul solid al Uniunii Europene în materie de obligațiuni verzi, raportul se bazează pe analize detaliate ale jaloanelor și țintelor stabilite pentru investițiile finanțate prin obligațiuni verzi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență pentru a oferi baza de calcul a impactului lor asupra climei, permițând măsurarea progreselor înregistrate pe calea către un viitor durabil și asigurând o legătură directă între finanțare și impactul asupra climei.

Analiza arată că, după încheierea punerii în aplicare, investițiile în obligațiuni verzi NextGenerationEU au potențialul de a evita un volum total de emisii de gaze cu efect de seră de 44 de milioane de tone de dioxid de carbon echivalent pe an – echivalentul a 1,2 % din emisiile totale ale UE în 2022. Această cifră reprezintă aproximativ 57 % din investițiile finanțate prin obligațiuni verzi, ceea ce înseamnă că analizele și rapoartele ulterioare vor prezenta o imagine și mai clară a impactului real asupra climei. Deși impactul cheltuielilor realizate până în prezent este în mod firesc mai mic în etapele inițiale ale proiectului, raportul estimează o reducere echivalentă cu 224 143 de tone de dioxid de carbon pe an. Această cifră va crește rapid odată cu accelerarea punerii în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență.

Taxonomie

Anul acesta, pentru întâia dată, mai multe programe-cheie din „fișele de performanță a programelor” (anexa 4 la prezentul raport) includ o analiză a alinierii lor la taxonomia UE pentru activități durabile. Această adăugire oferă un punct de plecare esențial pentru viitoarele analize ale modului în care cheltuielile UE contribuie la un viitor mai verde ( 22 ).

Deși analiza alinierii la taxonomie în Mecanismul de redresare și reziliență a fost detaliată anterior în contextul raportării privind obligațiunile verzi NextGenerationEU, „fișele de performanță a programelor” din anul curent extind domeniul de aplicare pentru a include și alte programe critice. Această abordare oferă o imagine mai cuprinzătoare a angajamentului UE față de finanțarea durabilă în cadrul diverselor sale inițiative.

Integrarea politicilor climatice

Realizări

Cât cheltuim?

Contribuția în domeniul climei în perioada 2021-2027 (milioane EUR)

Sursa: Comisia Europeană.

În perioada 2021-2027, se preconizează că bugetul UE – inclusiv NextGenerationEU – va contribui cu 658 de miliarde EUR la cheltuielile legate de climă, care reprezintă 34,3 % din pachetul bugetar, depășind obiectivul inițial de 30 %.

Cheltuieli planificate în bugetul UE pentru perioada 2021-2027, în sume absolute și ca procent estimat din fiecare pachet financiar al programului

Orizont Europa, Fondul InvestEU, MIE – Mecanismul pentru interconectarea Europei, inclusiv Mobilitatea militară, politica regională – Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune, PAC – politica agricolă comună, FEAMPA – Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură, MTJ – Mecanismul pentru o tranziție justă, IVCDCI – Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – Europa globală, IPA III – Asistență pentru preaderare.

Sursa: Comisia Europeană.

Pe baza informațiilor disponibile, bugetul UE se încadrează în grafic în ceea ce privește îndeplinirea atât a obiectivului global de 30 %, cât și a obiectivelor sectoriale privind cheltuielile care contribuie la climă. „Fișele de performanță a programelor” (anexa 4 la Raportul anual privind gestiunea și performanța) includ o secțiune dedicată care prezintă contribuția estimată a fiecărui program la schimbările climatic și acțiunile întreprinse pentru a asigura finanțarea corespunzătoare a acestei priorități.

Utilizând procentajul cheltuielilor legate de climă ale fiecărui program, calculat pentru angajamentele bugetare, este posibil să se facă o estimare a cuantumului cheltuielilor legate de climă la nivelul plăților, care se ridică la 33,9 %. Pe această bază, statele membre care contribuie la bugetul UE își pot calcula cota contribuției la bugetul UE în ceea ce privește bugetul verde. Mecanismul de redresare și reziliență este exclus din această estimare, deoarece este finanțat prin obligațiuni și nu prin contribuții ale statelor membre. Mecanismul pentru Ucraina și Mecanismul pentru Balcanii de Vest vor contribui la integrarea aspectelor legate de climă și biodiversitate în conformitate cu reglementările sectoriale ale fiecăruia. Contribuțiile vor fi raportate începând cu următorul ciclu de raportare, atunci când vor fi disponibile informații.

Integrarea biodiversității

Realizări

Cât cheltuim?

Contribuția la biodiversitate în perioada 2021-2027 (milioane EUR)

Sursa: Comisia Europeană.

Pentru perioada 2021-2027, bugetul UE – inclusiv NextGenerationEU – alocă 112 miliarde EUR, adică 6 % din cadrul financiar multianual, combaterii pierderii biodiversității. Deși prognoza pentru 2024 se apropie de ținta de 7,5 %, țintele de 10 % pentru 2026 și 2027 vor fi mai dificil de atins. Comisia depune eforturi pentru a spori și mai mult finanțarea în acest domeniu cu ajutorul tuturor părților interesate, astfel cum a procedat deja în cazul programelor cu gestiune directă, cum ar fi Orizont Europa și Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională. De exemplu, în ceea ce privește acțiunea externă estimările Comisiei confirmă că bugetul UE este pe cale să acorde țărilor din afara UE o finanțare dublă comparativ cu cadrul financiar multianual 2014-2020.

Comparație între contribuția la biodiversitate în perioadele 2014-2020 și 2021-2027 (milioane EUR) ( 23 )

SPACE – programul spațial, Orizont UE – Orizont Europa, FEDR+FC – Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune,

PAC – politica agricolă comună, LIFE – programul LIFE, FEAMPA – Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură, IVCDCI – Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională.
Sursa: Comisia Europeană.

Trebuie precizat că metodologia politicii agricole comune pentru perioada 2023-2027 are un nivel de detaliu și de ambiție mai ridicat decât metodologia folosită în perioada 2014-2022, ceea ce permite realizarea unor estimări mai precise și mai prudente decât în trecut. Începând cu proiectul de buget 2024, contribuția politicii agricole comune la biodiversitate este estimată de Comisie prin aplicarea unor coeficienți (100 %, 0 % și 40 %) și factori de ponderare (100 %, 70 % și 50 %) ai UE care urmăresc să reflecte contribuția diferențiată a fiecărui tip de intervenții la îndeplinirea obiectivului privind biodiversitatea. În plus, având în vedere modul în care sunt concepute politica agricolă comună și fondurile politicii de coeziune – precum și programarea financiară a celor două programe –, resursele nu pot fi direcționate către ani specifici.

Mecanismul pentru Ucraina și Mecanismul pentru Balcanii de Vest vor contribui la integrarea aspectelor legate de climă și biodiversitate în conformitate cu reglementările sectoriale ale fiecăruia. Contribuțiile vor fi raportate începând cu următorul ciclu de raportare, atunci când vor fi disponibile informații.

Aerul curat

Realizări

Cât cheltuim?

Contribuția la aerul curat în perioada 2021-2027 (milioane EUR)

Sursa: Comisia Europeană.

Pentru perioada 2021-2027, bugetul UE – inclusiv NextGenerationEU – alocă 186 de miliarde EUR, adică 9,7 % din cadrul financiar multianual, priorităților pentru un aer curat. 

De mai multe decenii, Uniunea Europeană depune eforturi pentru a obține un aer curat, străduindu-se să atingă niveluri care să reducă la minimum riscurile pentru sănătate și daunele aduse mediului. Datorită unor reglementări mai stricte privind emisiile și integrării în diferite politici a priorităților în materie de aer curat, calitatea aerului s-a îmbunătățit în mod demonstrabil pe tot cuprinsul UE. Acest succes este rezultatul eforturilor de colaborare depuse la toate nivelurile – local, regional, național și al UE. La rândul său, finanțarea din partea UE a avut un rol esențial, sprijinind în mod direct proiectele privind aerul curat și integrând ținte legate de aerul curat în alte investiții, cum ar fi cele de dezvoltare a infrastructurii.

Pentru a asigura continuarea progreselor, UE monitorizează modul în care fondurile sale contribuie la obiectivele statelor membre privind aerul curat. Această monitorizare are un dublu scop: ajută la evaluarea eficacității programelor de finanțare actuale pe care se sprijină politicile privind aerul curat și fundamentează viitoarele alocări ale fondurilor. În prezent, la calcularea cheltuielilor se ține seama de noua bază legislativă pentru politica agricolă comună și de introducerea RePowerEU.

Integrarea aspectelor legate de egalitatea de gen

Comisia a stabilit că egalitatea de gen reprezintă un obiectiv transversal pentru toate domeniile de politică. Angajamentul de lungă durată al Comisiei față de egalitatea de gen a primit un nou impuls odată cu adoptarea Strategiei privind egalitatea de gen 2020-2025, care concretizează angajamentul Comisiei de a realiza o Uniune Europeană a egalității. Strategia stabilește obiective de politică și inițiative menite să realizeze progrese semnificative în direcția unei Europe caracterizate de egalitatea de gen până în 2025.

De la începutul pandemiei de COVID-19, Comisia a luat măsuri decisive pentru a elabora un set cuprinzător de inițiative, care cuprinde atât măsuri de prim răspuns, cât și măsuri mai structurale, în contextul NextGenerationEU și al cadrului financiar multianual consolidat. Răspunsul politic rezultat se axează pe o redresare echitabilă și favorabilă incluziunii. Acesta asigură faptul că egalitatea se află în centrul redresării și este concepută astfel încât să atenueze impactul disproporționat al crizei asupra multor grupuri vulnerabile din societate, indiferent de sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală.

Realizări

Cât cheltuim?

În conformitate cu strategia privind egalitatea de gen 2020-2025, NextGenerationEU și cadrul financiar multianual 2021-2027 oferă o gamă largă de instrumente de finanțare și garantare bugetară din partea UE pentru a sprijini inițiativele care promovează participarea femeilor la piața muncii și echilibrul dintre viața profesională și cea privată, investind în unități de îngrijire, sprijinind antreprenoriatul feminin, combătând segregarea de gen în anumite profesii și contracarând reprezentarea dezechilibrată a fetelor și băieților în unele sectoare ale educației și formării. În plus, se acordă finanțare specifică pentru proiecte în beneficiul organizațiilor societății civile și al instituțiilor publice care pun în aplicare inițiative specifice, cum ar fi prevenirea și combaterea violenței pe criterii de gen.

Comisia a elaborat metodologia sa de măsurare a cheltuielilor legate de egalitatea de gen la nivel de program în cadrul financiar multianual 2021-2027. În acest demers, Comisia a beneficiat de pe urma schimburilor fructuoase cu Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați și a colaborării constructive cu Curtea de Conturi Europeană în contextul raportului special al acesteia privind integrarea perspectivei de gen în bugetul UE, publicat în mai 2021.

Metodologia a fost utilizată pentru prima dată în toate programele de cheltuieli pentru exercițiul financiar 2021, în contextul proiectului de buget pentru 2023, precedând angajamentele asumate în cadrul acordului interinstituțional care însoțește cadrul financiar multianual 2021-2027 atât în ceea ce privește calendarul, cât și domeniul de aplicare. Pentru exercițiile financiare 2022 și 2023, metodologia a fost utilizată fără modificări. În anul curent, monitorizarea cheltuielilor legate de gen a fost îmbunătățită prin defalcarea în funcție de gen, în „fișele de performanță a programelor” (anexa 4 la prezentul raport), a datelor disponibile pentru fiecare program.

Rezultatele metodologiei de măsurare a cheltuielilor legate de egalitatea de gen reflectă eforturile continue de consolidare a integrării perspectivei de gen în bugetul UE. În conformitate cu metodologia, un program se poate califica pentru unul sau mai multe punctaje legate de gen pe baza obiectivelor urmărite de intervențiile sale respective. Bugetul total al UE, bazat pe agregarea intervențiilor din 2023 eligibile pentru fiecare punctaj, a fost alocat după cum se arată în continuare.

•Punctaj 2: intervențiile al căror obiectiv principal este îmbunătățirea egalității de gen au beneficiat de 2 % din bugetul UE executat în 2023 și au fost incluse în 13 programe.

•Punctaj 1: intervențiile pentru care egalitatea de gen reprezintă un obiectiv important și deliberat (fără a fi principalul motiv al intervenției) au beneficiat de 9 % din bugetul UE executat în 2023 și au fost incluse în 16 programe.

•Punctaj 0*: intervențiile care au potențialul de a contribui la egalitatea de gen au beneficiat de 20 % din bugetul UE executat în 2023 și au fost incluse în 30 de programe.

•Punctaj 0: intervențiile care nu au un impact semnificativ asupra egalității de gen au beneficiat de 69 % din bugetul UE executat în 2023 și au fost incluse în 29 de programe.

În 2023, 11 % din bugetul UE a contribuit în mod concret la promovarea egalității de gen (punctajele 2 și 1), iar 20 % are potențialul de a contribui la acest obiectiv (punctajul 0*). Pe de altă parte, pe baza informațiilor disponibile în prezent se poate considera că 69 % din bugetul UE nu are un impact (semnificativ) asupra promovării egalității de gen.

Rezultatele pentru 2023 reflectă progresele înregistrate de diferite programe în ceea ce privește atât capacitatea de punere în aplicare, cât și capacitatea de raportare, reușind să surprindă contribuția bugetului UE la egalitatea de gen la un nivel mai detaliat. Un exemplu ilustrativ în acest sens este Mecanismul de redresare și reziliență. În urma unui exercițiu al Comisiei de marcare a măsurilor Mecanismului de redresare și reziliență care se axează și pe egalitatea de gen, în anul curent angajamentele bugetare ale UE din perioada 2021-2023 dedicate acestui mecanism au primit punctaje de 2, 1 și 0, în contrast cu punctajul anterior de 0*.

În 2023, cheltuielile totale de la bugetul UE pentru proiecte care au obținut punctajele de gen 2 și 1 au crescut puternic față de sumele raportate în anii precedenți pentru 2021 și 2022.

Contribuția la punctajele de gen 1 și 2 pentru 2021, 2022 și 2023 (milioane EUR) (*)

(*) Pe baza sumelor raportate în Raportul anual privind gestionarea și performanța pentru exercițiile financiare 2021, 2002 și 2023.

Sursa: Comisia Europeană.

Atunci când se analizează ponderea cheltuielilor în funcție de fiecare punctaj de gen, este important să se sublinieze impactul din 2023 al revizuirii planurilor Mecanismului de redresare și reziliență pentru capitolul RepowerEU. Cu excepția măsurilor puse în aplicare pentru a face față crizei energetice prin capitolele RepowerEU din Mecanismul de redresare și reziliență, ponderea angajamentelor bugetare executate indică o creștere de la 2,1 % la 2,5 % în cazul punctajului 2 și de la 9,1 % la 11,9 % în cazul punctajului 1. În graficul de mai jos, programele sunt clasificate pe baza celui mai mare punctaj primit, chiar dacă doar o parte din pachetul financiar al programului are o contribuție în acest sens.

Numărul de programe cu intervenții în domeniul egalității de gen (ordonate descendent în funcție de punctaj)

Sursa: Comisia Europeană.

Mecanismul de redresare și reziliență

Cele 27 de planuri adoptate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență ( 24 ) conțin 136 de măsuri care pun accentul pe egalitatea de gen. Investițiile dedicate integral egalității de gen includ, de exemplu, introducerea la nivel național a „ajutorului timpuriu” pentru femeile însărcinate din Austria care sunt defavorizate din punct de vedere social, stimulente pentru promovarea antreprenoriatului feminin în Italia, crearea unei linii de sprijin pentru femeile din zonele rurale și urbane și elaborarea unui plan național de combatere a violenței pe criterii de gen în Spania. Printre investițiile care contribuie direct sau indirect la egalitatea de gen se numără îmbunătățirea condițiilor de muncă în profesiile desfășurate în mod tradițional de femei (de exemplu, intrarea în vigoare a tichetelor de activități casnice pentru lucrătorii casnici din România), investiții pentru perfecționarea/recalificarea grupurilor defavorizate, inclusiv a fetelor și a femeilor (de exemplu, programul de „răspuns pentru competențe în materie de recuperare” al SOLAS din Irlanda și activitățile de finanțare pentru creșterea gradului de implicare a femeilor și sensibilizarea acestora cu privire la oportunitățile de carieră în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor în Letonia) și investiții pentru îmbunătățirea furnizării de servicii de îngrijire persoanelor în vârstă și persoanelor cu dizabilități, o sarcină adesea asumată de femeile din gospodărie (de exemplu, îmbunătățirea asistenței medicale la domiciliu în Grecia).

Aceste investiții esențiale sunt completate de reforme structurale, sprijinite de instrumentul de sprijin tehnic, care vor avea un impact considerabil asupra egalității de gen. Printre acestea se numără reformele menite să elimine diferența de remunerare între femei și bărbați în Estonia, să combată inegalitățile de gen în Portugalia, să reglementeze mai bine profesia de asistent medical în Suedia și să îmbunătățească screeningul medical prenatal și neonatal în Bulgaria. Combinarea investițiilor și a reformelor reprezintă una dintre principalele noutăți ale Mecanismului de redresare și reziliență. Interacțiunea dintre investițiile și reformele legate de gen va asigura un impact mai mare al cheltuielilor din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență.

Date defalcate în funcție de gen

Anul acesta, „fișele de performanță a programelor” (anexa 4 la prezentul raport), care furnizează informații detaliate privind performanța la nivel de program, au fost îmbunătățite pentru a include informațiile relevante defalcate în funcție de gen disponibile pentru fiecare program. Acestea cuprind o gamă largă de date defalcate în funcție de gen, menite să îmbunătățească monitorizarea performanței programului în ceea ce privește egalitatea de gen. În cazul unora dintre programe, în special cele care fac obiectul gestiunii partajate și indirecte, disponibilitatea datelor defalcate în funcție de gen este limitată de regulamentele programelor și de acordurile de punere în aplicare.

În perspectiva cadrului financiar multianual de după 2027, colegiuitorii au convenit să includă în Regulamentul financiar o cerință care să asigure că toate datele colectate în legătură cu indicatorii de performanță ai programelor financiare vor fi defalcate în funcție de gen dacă este cazul. Acesta este un pas important înspre o mai bună monitorizare a egalității de gen în programele noastre și vine în completarea versiunii actualizate a „orientărilor privind o mai bună legiferare”, ceea ce va asigura faptul că viitoarele evaluări ex ante ale impactului tuturor programelor de cheltuieli relevante vor lua în considerare în mod corespunzător încă de la început efectele asupra egalității de gen.

Urmărirea digitală

Tranziția digitală este una dintre principalele priorități politice ale Comisiei, fiind identificată astfel în mai multe documente strategice și în Mecanismul de redresare și reziliență, inclusiv pentru că reprezintă un contribuitor necesar la ceea ce este cunoscut sub denumirea de „autonomie strategică deschisă”. Tranziția digitală presupune un proces evolutiv și transformator prin care UE caută să obțină poziția de lider mondial în domeniul digital într-un mod echitabil și democratic. Este un motor esențial al prosperității, al redresării economice și al rezilienței Uniunii Europene și are un rol critic ca factor favorizant al soluțiilor inovatoare menite să soluționeze problemele existente la nivel mondial.

La 9 martie 2021, Comisia și-a prezentat viziunea privind transformarea digitală a Uniunii Europene până în 2030, cu o busolă pentru dimensiunea digitală în cadrul deceniului digital al UE, care evoluează în jurul a patru dimensiuni digitale:

•competențe,

•infrastructuri digitale sigure și sustenabile,

•transformarea digitală a întreprinderilor și

•digitalizarea serviciilor publice.

La 14 decembrie 2022, colegiuitorii au adoptat programul de politică privind deceniul digital, preluând Busola pentru dimensiunea digitală și viziunea acesteia, stabilind obiective cantitative ale UE pentru cele patru puncte cardinale care trebuie atinse până în 2030 și instituind un mecanism de cooperare cu statele membre pentru a progresa în direcția atingerii acestor obiective.

Realizări

Cât cheltuim?

Exercițiul din 2024 de realizare a bilanțului programelor de cheltuieli ale UE a fost realizat pentru execuția din perioada 2021-2023 a bugetului UE pentru perioada 2021-2027. Constatările bilanțului, astfel cum sunt prezentate mai jos, arată că bugetul UE, inclusiv NextGenerationEU, canalizează contribuții semnificative către toate dimensiunile esențiale ale tranziției digitale.

Acest exercițiu de bilanț reprezintă o etapă esențială către o metodologie specifică de urmărire a cheltuielilor digitale. Ambiția Comisiei este de a crea, pe baza constatărilor bilanțului referitoare la contribuția concretă a bugetului UE la tranziția digitală, o metodologie solidă de sine stătătoare care să fie aplicată în mod consecvent în toate programele și care să indice în mod riguros contribuția agregată a bugetului UE la tranziția digitală. Exercițiul continuă în anul curent și a dat câteva rezultate care arată domeniile în care este alocată finanțarea. Deoarece nu toate programele sunt în măsură să aplice metodologia propusă, rezultatele nu oferă încă o imagine completă.

Conform rezultatelor bilanțului, 205,5 miliarde EUR din bugetul UE (inclusiv din NextGenerationEU) au fost dedicate tranziției digitale în perioada 2021-2023, ceea ce reprezintă aproape 17,5 % din bugetul total al Uniunii ( 29 ). O parte importantă a acestei contribuții a provenit din Mecanismul de redresare și reziliență, care, în aceeași perioadă, a contribuit la tranziția digitală cu 24 % din bugetul său total.

Contribuții estimative la tranziția digitală a programelor bugetare ale UE, în perioada 2021-2023 (cumulativ) (*)

(*) Inclusiv NextGenerationEU, în miliarde EUR.
Din motive de claritate, scara este întreruptă, întrucât Mecanismul de redresare și reziliență oferă de peste 10 ori mai mult sprijin pentru tranziția digitală decât următorul program în ordinea contribuției.

Abrevierile utilizate au următorul înțeles: MRR – Mecanismul de redresare și reziliență; ORIZONT UE – Orizont Europa; IVCDCI – Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – „Europa globală”; UE DIGITALĂ – programul Europa digitală; FSE PLUS – Fondul social european+; MTJ – Mecanismul pentru o tranziție justă; SPACE – Programul spațial al UE; MIE – Mecanismul pentru interconectarea Europei; IPA III – Instrumentul de asistență pentru preaderare III; FMIF – Fondul de management integrat al frontierelor; FSI – Fondul pentru securitate internă; UE CREATIVĂ – Programul „Europa creativă”; PAC – politica agricolă comună; FEPAM – Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură; CONECTIVITATE SECURIZATĂ – Programul UE privind conectivitatea securizată; IST – instrumentul de sprijin tehnic; CES – Corpul european de solidaritate; TTPM – Decizia privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări, inclusiv a Groenlandei; DREPTURI – programul „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori”; CCT ­ comunitatea cipriotă turcă.

Sursa: Comisia Europeană, pe baza bilanțului din 2024.

Aproape toate programele care fac parte din bugetul UE contribuie la tranziția digitală. Constrângerile privind disponibilitatea datelor au făcut ca urmărirea cheltuielilor relevante în sectorul digital pentru perioada 2021­2023 să fie posibilă doar pentru 30 de programe de cheltuieli (din cele 48 pentru care bugetul UE a fost executat în 2023). Printre acestea se regăsesc programe care ar putea avea contribuții substanțiale, în special Fondul european de apărare și Programul Uniunii privind conectivitatea securizată. În plus, este foarte posibil ca contribuția digitală a anumitor programe să fie în mare măsură subestimată în această etapă, așa cum este cazul politicii agricole comune și al programului InvestEU.

În ceea ce privește concentrarea tematică, bugetul UE sprijină în primul rând guvernele și organismele publice în digitalizarea sectoarelor esențiale, în special a sistemelor de sănătate și a transporturilor. De asemenea, se depun eforturi semnificative de sprijinire a digitalizării întreprinderilor pentru a contribui la dobândirea de competențe digitale (avansate și de bază) și pentru a sprijini cercetarea și inovarea, precum și infrastructura și tehnologiile digitale avansate esențiale (cum ar fi informatica cuantică, inteligența artificială și tehnologia de tip cloud/tehnica de calcul la margine). În secțiunea următoare se prezintă mai multe informații.

În ceea ce privește programele care fac obiectul gestiunii partajate și Mecanismul de redresare și reziliență, contribuția digitală poate fi calculată pentru întreaga perioadă de punere în aplicare a programului, adică nu la nivelul anilor individuali. Suma prezentată pentru fiecare an se obține comparând contribuția digitală totală pe întreaga perioadă de punere în aplicare cu partea din pachetul financiar al programului angajată pentru anul respectiv.

Contribuții estimate la tranziția digitală defalcate pe principalele dimensiuni digitale (2021-2023) (*)

(*) Inclusiv NextGenerationEU, în miliarde EUR.

Programele de acțiune externă și politica agricolă comună nu au putut fi luate în considerare din cauza limitărilor metodologice.

Sursa: Comisia Europeană, pe baza exercițiului de bilanț din 2024.

Digitalizarea întreprinderilor și a serviciilor publice

Rezultatul exercițiului de bilanț din 2024 arată că bugetul UE (inclusiv NextGenerationEU) contribuie în mod semnificativ la digitalizarea sectorului privat și a celui public. Estimările noastre pentru perioada 2021-2023 arată un sprijin de 55,8 miliarde EUR acordat de la bugetul UE pentru e-guvernare (inclusiv pentru digitalizarea sistemelor de sănătate și de justiție sau a rețelei de transport și energie) și de 36,1 miliarde EUR pentru sprijinirea digitalizării întreprinderilor. Mecanismul de redresare și reziliență, precum și Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune contribuie în mod semnificativ la aceste investiții. În perioada 2021-2023, 9 % din sumele acordate de UE prin Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune au fost utilizate pentru a finanța intervenții care promovează tranziția digitală, în special pentru sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii și a serviciilor publice.

Contribuțiile estimate ale bugetului UE la digitalizarea serviciilor publice (2021-2023) (*)

(*) Inclusiv NextGenerationEU.

Aceste sume sunt rezultatul primului exercițiu de bilanț realizat pentru anii 2021 și 2023 și exclud programele de acțiune externă și politica agricolă comună, din cauza limitărilor metodologice.

Sursa: Comisia Europeană, pe baza exercițiului de bilanț din 2024.

Sprijinirea dezvoltării și implementării tehnologiilor digitale și a cercetării

În perioada 2021-2023, estimările arată că UE a contribuit cu 29,6 miliarde EUR la investiții în capacitățile digitale și implementarea tehnologiilor avansate și cu 26,9 miliarde EUR la cercetare, 14 miliarde EUR provenind din programul Orizont Europa. Principalele programe care au contribuit la aceasta sunt Mecanismul de redresare și reziliență, Orizont Europa, programul spațial, Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune, Mecanismul pentru o tranziție justă și programul „Europa digitală”.

Investiții în competențele digitale

În perioada 2021-2023, bugetul UE, inclusiv NextGenerationEU, aduce o contribuție semnificativă și în domeniul competențelor digitale – atât de bază, cât și avansate –, contribuție estimată la 26,8 miliarde EUR. Principalele programe care au contribuit la aceasta sunt Mecanismul de redresare și reziliență (23,7 miliarde EUR) și Fondul social european+ (2,3 miliarde EUR). O altă contribuție importantă a venit de la Erasmus+.

Îmbunătățirea conectivității digitale

Bugetul UE, inclusiv NextGenerationEU, contribuie la consolidarea conectivității digitale, ceea ce va oferi tuturor cetățenilor și întreprinderilor noi oportunități de a beneficia pe deplin de piața unică digitală și de a accelera creșterea economică. Se estimează că sumele dedicate conectivității în perioada 2021-2023, inclusiv investițiile în rețele în bandă largă de foarte mare capacitate și în acoperirea rețelelor 5G, au ajuns la 14,8 miliarde EUR. Principalele programe care au contribuit la aceasta sunt Mecanismul de redresare și reziliență (cu 13,6 miliarde EUR), fondurile politicii de coeziune (764,2 milioane EUR) și Mecanismul pentru interconectarea Europei.

Politica agricolă comună are un rol esențial în îmbunătățirea accesului la servicii în bandă largă în zonele rurale, prin sprijinirea infrastructurii de bandă largă și prin îmbunătățirea accesului la e-guvernare. Pe baza celor mai recente programe de dezvoltare rurală, în cursul actualei perioade de programare politica agricolă comună va ajuta aproape 13 milioane de persoane care locuiesc în zonele rurale să beneficieze de un acces îmbunătățit la serviciile tehnologice și infrastructura de informații și de comunicații.

Fondul social european+ se axează pe investiții în competențele digitale. De exemplu, proiectul „Noi competențe electrice în domeniul energiei din surse regenerabile” abordează nevoia de noi competențe prin crearea de cursuri de instruire în roluri din domeniul electrotehnicii. Noile competențe sunt dobândite printr-o realitate augmentată, care face ca formarea să fie mai atractivă și asigură faptul că aceasta rămâne relevantă într-un peisaj digital în evoluție rapidă. Un alt exemplu este „Línia Dona”, care ajută femeile defavorizate să își găsească un loc de muncă în Catalonia. Formarea completează plasarea forței de muncă și include, printre altele, competențe digitale.

În cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei a fost creată o capacitate suplimentară de 3 000 de terabiți pe secundă prin instalarea de rețele magistrale, inclusiv cabluri submarine. În total, au fost atribuite 450 de milioane EUR unui număr de 24 de proiecte de sprijinire a digitalizării rețelei transeuropene de transport feroviar, prin asistență pentru tehnologia Sistemului european de management al traficului feroviar. Programul sprijină, de asemenea, proiecte privind rețele electrice inteligente și contribuie la incluziunea regiunilor ultraperiferice și a țărilor și teritoriilor de peste mări, conectându-le cu magistrale submarine moderne și asigurând faptul că pot beneficia inclusiv de o conectivitate mobilă și pe suport radio avansată.

În cadrul programului spațial, în 2023 au fost utilizate 3,5 miliarde de dispozitive cu Galileo instalat. Performanța Galileo în ceea ce privește precizia poziționării a fost de trei ori mai bună decât a altor sisteme globale de navigație prin satelit, cu o disponibilitate excelentă. 260 000 de utilizatori înregistrați ai serviciului Copernicus privind schimbările climatice au avut acces la un volum de aproximativ 108 terabiți de date climatice din punct de vedere al calității în fiecare zi. Copernicus oferă o gamă largă de date de observare a Pământului și produse de modelare conexe. Aceste modele facilitează realizarea de previziuni și prognoze în anumite domenii tematice și reprezintă un conținut valoros pentru o mare varietate de aplicații comerciale destinate atât profesioniștilor, cât și consumatorilor.

Dubla tranziție: valorificarea sinergiilor

Tranziția verde și cea digitală sunt profund interconectate, oferind potențialul de a crea sinergii semnificative. Bugetul UE este esențial în acest proces, acționând ca un factor-cheie în deblocarea acestor sinergii. Datorită lui se asigură sprijinul financiar necesar inițiativelor care se aliniază la obiectivele ambelor tranziții, asigurându-se astfel că beneficiile potențiale pot fi realizate pe deplin. Tabelul de mai jos ilustrează câteva dintre sinergiile obținute cu sprijinul bugetului UE.

Bugetul UE și obiectivele de dezvoltare durabilă

Cum acționăm?

Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a Organizației Națiunilor Unite, cu cele 17 obiective de dezvoltare durabilă și 169 de ținte ale sale, a dat un nou impuls eforturilor globale de realizare a dezvoltării durabile. UE a jucat un rol important în elaborarea agendei, prin consultări publice, dialog cu partenerii și cercetări aprofundate. UE se angajează să joace un rol activ în maximizarea progreselor în direcția atingerii obiectivelor de dezvoltare durabilă, astfel cum s-a subliniat, de exemplu, în comunicarea „Următorii pași către un viitor european durabil”, în documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU – o abordare cuprinzătoare” și, recent, în prima evaluare voluntară a UE privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, adoptată la 15 mai 2023.

Acest angajament de cursă lungă față de obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU constituie o prioritate politică absolută pentru Comisia von der Leyen. Progresul către obiectivele de dezvoltare durabilă reprezintă o parte intrinsecă a programului politic al președintei, iar o serie de politici profund transformatoare au fost prezentate încă din 2020, cum ar fi Pactul verde european, Legea climei sau o nouă strategie industrială pentru Europa, și continuă în prezent cu Planul industrial al Pactului verde prezentat în 2023, analiza anuală a creșterii durabile din 2024 și Noua agendă pentru competențe în Europa, printre altele.

Acest angajament a dobândit o relevanță și mai mare în contextul pandemiei mondiale de COVID-19 și al turbulențelor de pe mapamond, care au oferit un impuls și au consolidat necesitatea de a reconstrui mai bine pentru a realiza un viitor mai incluziv, mai durabil, mai just și mai rezilient pentru toți, fără a lăsa pe nimeni în urmă. Ca mențiune specială, analiza anuală a creșterii durabile din 2024 a reafirmat cele patru priorități ale semestrului european, și anume promovarea durabilității mediului, a productivității, a echității și a stabilității macroeconomice, cu scopul de a cultiva o sustenabilitate competitivă. Această abordare este în concordanță cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, care fac parte integrantă din semestrul european și stau la baza planurilor de redresare și reziliență ale statelor membre în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență. Ca atare, semestrul european va continua să fie un vehicul principal pentru monitorizarea și promovarea progreselor înregistrate în vederea atingerii obiectivelor de dezvoltare durabilă, inclusiv în contextul acordării unei atenții sporite aspectelor legate de bunăstarea durabilă și incluzivă, nu numai produsului intern brut.

Aceste priorități asigură faptul că noua agendă pentru creștere mobilizează în mod eficient resurse în beneficiul oamenilor și al planetei. În acest scop, este necesară o abordare globală și echilibrată, în care UE să colaboreze mai bine cu statele membre în toate domeniile de politică. Având în vedere repartizarea competențelor între statele membre și UE, pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă este esențial să existe o coordonare strânsă.

Analizând actualul cadru financiar multianual, Comisia a adoptat în comunicarea sa din 2021 privind o mai bună legiferare noi îmbunătățiri ale procesului de elaborare a politicilor, pentru a se asigura că politicile noastre sprijină în cel mai bun mod posibil redresarea și reziliența Uniunii Europene și dubla sa tranziție verde și digitală. În acest context, Comisia a decis să integreze obiectivele de dezvoltare durabilă pentru a contribui la asigurarea faptului că fiecare propunere legislativă contribuie la agenda de dezvoltare durabilă pentru 2030.

În acest scop, în prezent Comisia identifică sistematic obiectivele de dezvoltare durabilă relevante pentru fiecare propunere și examinează modul în care inițiativa ajută la realizarea acestora. În plus, în toate evaluările și în toate analizele impactului vor fi incluse legături cu obiectivele de dezvoltare durabilă.

La nivelul UE, provocările legate de dezvoltarea durabilă sunt abordate prin politici și instrumente normative. În ceea ce privește politicile, bugetul UE aduce o contribuție semnificativă la dezvoltarea durabilă prin intermediul programelor sale de cheltuieli, completând bugetele naționale în conformitate cu principiul subsidiarității. În acest proces, elaborarea și punerea în aplicare a programelor de cheltuieli ale UE vizează deopotrivă îndeplinirea obiectivelor din fiecare domeniu de politică și promovarea durabilității prin inițiativele și intervențiile programelor relevante, într-un mod conectat și coerent. Concret, 46 din 50 de programe de cheltuieli ale UE au contribuit la cel puțin un obiectiv de dezvoltare durabilă în 2023.

Numărul programelor care contribuie la obiectivele individuale de dezvoltare durabilă

Sursa: Comisia Europeană.

Având în vedere caracterul transversal al obiectivelor de dezvoltare durabilă și pentru a asigura o abordare holistică a dezvoltării durabile, peste 99 % din bugetul programelor de cheltuieli ale UE contribuie la obiectivele de dezvoltare durabilă. În plus, marea majoritate a programelor (39 de programe) sunt concepute pentru a aborda obiective de dezvoltare durabilă multiple prin acțiunile lor de politică. Comisia prezintă obiectivele de dezvoltare durabilă la care contribuie fiecare program al UE, împreună cu exemple ale contribuțiilor, cu scopul de a îmbunătăți și mai mult raportarea cu privire la performanța programelor sale și de a asigura o înțelegere mai aprofundată a coerenței politicilor UE. Infograficul de mai jos ilustrează, în mod neexhaustiv, numeroase exemple privind contribuția programelor UE la obiectivele de dezvoltare durabilă.

Evaluarea voluntară privind obiectivele de dezvoltare durabilă realizată de UE în 2023 a reafirmat faptul că bugetul UE este un instrument eficace pentru realizarea de progrese majore în ceea ce privește agenda 2030 și, privind în perspectivă, afirmă că UE își va asuma în continuare angajamentul de a informa cu privire la punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă în toate programele sale relevante.

Anexa 2 – Controlul intern și gestiunea financiară

Vă rugăm să lăsați această pagină goală după ștergerea acestui comentariu.

1.Instrumente solide de gestionare a bugetului UE într-un mediu complex

Comisia Europeană trebuie să își îndeplinească rolul esențial în elaborarea și punerea în aplicare a politicilor Uniunii Europene, utilizând în același timp în mod optim banii contribuabililor. Prin urmare, este esențial să se asigure că cheltuielile UE sunt eficace, eficiente și economice, respectând totodată normele aplicabile. Comisia se străduiește să atingă cele mai înalte standarde de gestiune financiară, asigurând în același timp un echilibru adecvat între un nivel scăzut de eroare, plăți prompte și costuri rezonabile ale controalelor.

1.1.Bugetul UE: o gamă variată de domenii, beneficiari și cheltuieli într-un mediu complex

În 2023, cheltuielile gestionate de Comisie s-au ridicat la 170,7 miliarde EUR ( 30 ) (a se vedea figura de mai jos). Acestea includ partea din bugetul UE gestionată de Comisie, alături de Fondul european de dezvoltare ( 31 ) și fondurile fiduciare ale UE. Aceste cheltuieli au fost efectuate prin mai mult de 260 000 de plăți, care au variat de la câteva sute de euro (pentru granturi de mobilitate Erasmus+) la sute de milioane de euro (pentru proiecte mari, cum ar fi reactorul termonuclear experimental internațional sau Galileo și Copernicus, precum și sprijin bugetar pentru țările partenere). Acest lucru arată că beneficiarii fondurilor UE sunt foarte diverși și numeroși. Cheltuielile respective privesc atât perioada de programare 2014-2020, cât și perioada de programare 2021-2027. În 2023, numărul plăților aferente acestei din urmă perioade a început să crească și se preconizează că va atinge niveluri semnificative în anii următori.

Cheltuielile relevante din bugetul UE executate de Comisie în 2023, pentru fiecare domeniu de politică (exprimate sub formă de procente miliarde EUR)

Sursa: Rapoartele anuale de activitate ale Comisiei Europene.

La fel ca în anii precedenți, aproximativ 70 % din buget ( 32 ) (în special cheltuielile pentru politica de coeziune și agricultură) a fost executat în cadrul gestiunii partajate cu statele membre, prin care organismele statelor membre au selectat proiecte, au distribuit fondurile și au gestionat cheltuielile în conformitate cu legislația UE și cu legislația națională și au raportat Comisiei rezultatele obținute. Prin supravegherea sa, Comisia se asigură că sistemele de gestiune și control ale statelor membre funcționează eficace. Restul bugetului a fost executat fie direct de către Comisie, fie indirect în cooperare cu entități cărora le-a fost încredințată execuția, cum ar fi organizațiile internaționale, Banca Europeană de Investiții sau băncile naționale de promovare. Cele trei moduri de gestiune sunt descrise în tabelul de mai jos.

Cheltuielile din 2023 în funcție de modul de gestionare – Mecanismul de redresare și reziliență exclus și inclus

(*) MRR = Mecanismul de redresare și reziliență

Sursa: Proiectele de conturi anuale ale Comisiei Europene pentru 2023 – Contul de profit și pierdere.

Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, consecințele economice de durată ale pandemiei de COVID-19 (și anume inflația ridicată, problemele legate de productivitate și presiunea comerțului mondial) și conflictele internaționale emergente continuă să exercite presiuni asupra capacității Comisiei de a produce rezultate și asupra resurselor sale deja împuținate. Din acest motiv, este nevoie mai mult ca niciodată de un control intern eficace pentru a asigura aplicarea strictă a principiilor economiei, eficienței și eficacității la cheltuirea bugetului UE.

1.2.Un sistem solid de guvernanță care stă la baza responsabilității Colegiului

În calitate de ordonator de credite al Comisiei, colegiul comisarilor este responsabil din punct de vedere politic de gestionarea bugetului UE, fiind așadar răspunzător pentru activitatea serviciilor Comisiei. Guvernanța bugetului UE se bazează pe o repartizare clară a responsabilităților între nivelul politic și cel de conducere, pe un audit intern independent sprijinit de Comitetul de monitorizare a auditurilor, care să includă experți externi, un contabil independent, un angajament ferm față de gestionarea performanței și respectarea cadrului juridic, transparență și standarde etice ridicate, precum și o raportare transparentă.

Sistemul de guvernanță și lanțul de răspundere ale Comisie sunt adaptate modelului său unic de luare descentralizată a deciziilor în ceea ce privește execuția bugetară. Colegiul comisarilor deleagă gestionarea operațională curentă celor 51 de ordonatori de credite delegați ( 33 ), care își administrează și își conduc departamentele astfel încât să îndeplinească obiectivele enunțate în planurile lor strategice, ținând seama de resursele disponibile. Fiecare ordonator de credite delegat este responsabil pentru partea din bugetul UE executată în cadrul departamentului său.

În rapoartele lor anuale de activitate, ordonatori de credite delegați raportează în mod transparent cu privire la performanțele și rezultatele obținute, la funcționarea sistemelor lor de control intern și la gestiunea financiară a părții care le revine din bugetul UE – ținând seama de asigurarea furnizată de statele membre în cadrul gestiunii partajate și de partenerii de implementare în cadrul gestiunii indirecte. Fiecare raport anual de activitate conține o declarație de asigurare. Aceasta poate fi însoțită de o rezervă în cazul în care un ordonator de credite delegat identifică deficiențe cu un impact semnificativ.

Raportul anual privind gestiunea și performanța sintetizează rezultatele anuale pentru bugetul UE la nivelul Comisiei, pe baza asigurării și a rezervelor cuprinse în toate rapoartele anuale de activitate. Acest raport face parte din pachetul de rapoarte financiare și de răspundere integrate ale Comisiei ( 34 ), adoptat de colegiul comisarilor.

Procedura bugetară anuală ulterioară de descărcare de gestiune permite Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene să tragă la răspundere Comisia, din punct de vedere politic, pentru execuția bugetului UE. Decizia Parlamentului ia în considerare rapoartele financiare și de răspundere integrate ale Comisiei; rapoartele anuale și speciale ale Curții de Conturi Europene, împreună cu declarația de asigurare a acesteia cu privire la fiabilitatea conturilor și la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente; audierile comisarilor și ale directorilor generali și o recomandare din partea Consiliului.

Aceste mecanisme solide de guvernanță sprijină colegiul comisarilor să realizeze obiectivele Comisiei, să utilizeze resursele în mod eficient și eficace și să se asigure că bugetul UE este executat în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare. În graficul de mai jos este prezentată o imagine de ansamblu.

1.3.Un cadru de control intern solid care să contribuie la realizarea obiectivelor Comisiei

1.3.1.Cadrul de control intern a continuat să evolueze odată cu mediul său

Comisia se poate baza pe un cadru instituțional solid de control intern, fondat pe cele mai înalte standarde internaționale ( 35 ). De asemenea, Comisia aplică o politică solidă de gestionare a riscurilor pentru a identifica, a evalua și a gestiona riscurile la fiecare nivel al organizației, astfel încât să ofere asigurări cu privire la îndeplinirea obiectivelor sale. Comisia se asigură că sumele alocate de la bugetul UE sunt investite în scopul preconizat, cu respectarea strictă a normelor financiare, pentru a reduce la minimum, a detecta și a preveni erorile, a evita dubla finanțare, a preveni frauda, a spori transparența și a facilita descărcarea de gestiune.

Serviciul financiar central al Comisiei a oferit sprijin continuu departamentelor Comisiei în ceea ce privește îmbunătățirea, actualizarea și ajustarea sistemelor de control intern ale acestora.

·Pentru a armoniza și a proteja datele referitoare la mediul său de control intern, Comisia a dezvoltat un instrument informatic instituțional denumit „registrul central al sistemelor de control intern”. Instrumentul a fost implementat în 2023 și este utilizat de toate departamentele Comisiei. Înregistrează riscurile, rezervele, criteriile de monitorizare a controlului intern, excepțiile și evenimentele de neconformitate. Contribuie la agenda digitală a Comisiei prin raționalizarea și digitalizarea mediilor și proceselor de control intern. În 2024 sunt în curs de elaborare și alte funcționalități, cu scopul de a-i spori eficiența și ușurința în utilizare.

·În ceea ce privește punerea în aplicare a planului de redresare NextGenerationEU, mecanismele de gestionare și control al riscurilor au continuat să fie raționalizate și consolidate pe baza experienței dobândite. De la aprobarea sa în 2020, s-a pus un accent deosebit pe adaptarea sistemelor de control intern la nevoile operațiunilor aferente. Acest lucru este explicat mai detaliat în anexa 3.

·În paralel, Comisia a îmbunătățit, de asemenea, eficiența și eficacitatea operațiunilor de împrumut și de credit care stau la baza finanțării programelor de politică, cum ar fi NextGenerationEU, sprijinul pentru Ucraina prin intermediul programului de asistență macrofinanciară+ și sprijinul acordat în continuare altor țări învecinate. Datorită lansării unei abordări de finanțare unificate în ianuarie 2023, Comisia a fost în măsură să extindă beneficiile strategiei de gestionare a datoriei mai flexibile și mai eficiente din punctul de vedere al costurilor utilizate pentru finanțarea NextGenerationEU, a programului de asistență macrofinanciară+ pentru Ucraina și a altor programe viitoare de împrumut și creditare. Comisia și-a finalizat programul de finanțare pentru 2023 până la sfârșitul lunii noiembrie, mobilizând o sumă totală de 115,9 miliarde EUR pe parcursul anului. Emisiunea din 2023 a adus suma totală restantă a obligațiunilor UE la puțin peste 443 de miliarde EUR până la sfârșitul anului, 48,9 miliarde EUR fiind emise sub formă de obligațiuni verzi NextGenerationEU.

·Comisia a elaborat un cadru solid de guvernanță și gestionare a riscurilor, în centrul căruia se află un director independent responsabil cu gestionarea riscurilor, sprijinit de un coordonator al funcției de conformitate ( 36 ) pentru a face față complexității și amplorii tot mai mari a operațiunilor de împrumut și de credit care rezultă din finanțarea acțiunilor întreprinse de UE ca răspuns la pandemia de COVID-19 (NextGenerationEU și „Sprijin pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență”), ca parte a riscurilor legate de politica sa privind riscurile și conformitatea care ar putea decurge din operațiunile NextGenerationEU, au fost reevaluate în 2023. Măsurile de atenuare puse în aplicare au fost considerate adecvate și corespunzătoare. Într-un raport special publicat recent ( 37 ), Curtea de Conturi Europeană a concluzionat că Comisia a instituit rapid un sistem de administrare a datoriei datorită căruia fondurile necesare pentru NextGenerationEU au fost furnizate în timp util. De asemenea, Comisia a îndeplinit toate cerințele-cheie de reglementare privind portofoliul de creanțe și gestionarea riscurilor.

·În ceea ce privește veniturile, Comisia a aplicat de asemenea sisteme solide de control intern și și­a actualizat strategiile de control acolo unde a fost necesar. În 2023, pe lângă controalele privind resursele tradiționale și resursele proprii bazate pe taxa pe valoarea adăugată, care presupun o cooperare strânsă cu Eurostat în ceea ce privește activitățile de verificare a resurselor bazate pe venitul național brut, Comisia a îmbunătățit modul în care sunt concepute controalele privind noua resursă proprie bazată pe plasticul nereciclat.

·În 2023, Comisia a lucrat la o nouă strategie de gestionare a debitorilor ( 38 ), adoptată în februarie 2024. Aceasta a introdus patru măsuri strategice menite să accelereze procesul de redresare: standarde de performanță în materie de recuperare, monitorizare și raportare transparentă a conformității, consolidarea responsabilității cu mecanisme de escaladare a activității corporative, precum și sinergii și eficiență ca urmare a centralizării parțiale (inclusiv a deciziilor combinate de renunțare la recuperare).

·La fel ca în anii precedenți, Comisia a acordat o atenție deosebită articolului 61 din Regulamentul financiar, referitor la conflictele de interese. Acest lucru a fost recunoscut inclusiv de Curtea de Conturi Europeană ( 39 ). În plus, Comisia a prezentat autorităților statelor membre și rețelelor de experți măsuri de sensibilizare specifice, orientări, consiliere și prezentări ale orientărilor sale din 2021 privind conflictele de interese.

1.3.2.Un cadru de control intern matur, adaptat la funcționarea departamentelor Comisiei

Per ansamblu, în 2023 departamentele Comisiei au concluzionat că principiile de control intern care stau la baza sistemelor lor de control intern sunt prezente și funcționează conform așteptărilor. Această evaluare generală a confirmat că departamentele Comisiei au continuat să depună eforturi pentru soluționarea deficiențelor din sistemele lor de control intern identificate în 2022. Progresele înregistrate în 2023 s-au datorat, printre altele, instruirii, sensibilizării cu privire la anumite proceduri financiare, elaborării și adoptării unui plan de asigurare a continuității activității, a unei strategii antifraudă, a unei proceduri de raportare a excepțiilor și a evenimentelor de neconformitate și a unui plan de securitate informatică pentru colectarea de statistici de către un departament nou înființat, monitorizării participării la formarea obligatorie și respectării normelor privind păstrarea datelor.

În cazul anumitor principii de control intern, sunt încă necesare unele îmbunătățiri, care corespund în cea mai mare parte unor deficiențe minore care au fost identificate, parțial, printr-un sondaj în rândul personalului din 2023 și care au fost raportate în rapoartele anuale de activitate ale departamentelor. Departamentele în cauză au instituit planuri de acțiune pentru a remedia deficiențele identificate, inclusiv prin creșterea gradului de implicare a personalului (mai scăzut decât se preconizase, conform sondajului efectuat în rândul personalului de către un departament), prin atenuarea potențialelor dificultăți legate de detașarea personalului în delegații ale UE în țările cu o situație dificilă și prin combaterea deficitului de profiluri profesionale specializate atât în cadrul delegațiilor UE, cât și la sediul central. De asemenea, în prezent se iau măsuri menite să clarifice și mai mult evaluarea jaloanelor de audit și de control și protecția informațiilor sensibile neclasificate din domeniul Mecanismului de redresare și reziliență. Aceste planuri de acțiune au fost sprijinite de serviciile corporative, care au monitorizat periodic progresele înregistrate. Situația generală este prezentată în graficul de mai jos.

Evaluarea funcționării componentelor și principiilor de control intern (*)

(*) numărul de departamente ale Comisiei care au raportat că principiile și componentele controlului intern sunt respectate și funcționează în mod adecvat în 2022 și 2023.
Sursa: Rapoartele anuale de activitate ale Comisiei Europene.

1.4.Strategii de control multianuale pentru a asigura legalitatea și regularitatea cheltuielilor

Ordonatorii de credite, în calitate de administratori ai bugetului UE, au instituit strategii de control multianuale pentru a preveni, a detecta și a corecta erorile. În conformitate cu responsabilitatea ce le revine de a efectua plăți individuale, aceștia trebuie să își consolideze asigurarea în sens ascendent și la un nivel detaliat (și anume per program sau alt segment relevant de cheltuieli). Acest lucru permite Comisiei să detecteze deficiențele și erorile într-un mod detaliat și diferențiat pentru fiecare program sau segment de cheltuieli, să identifice cauzele profunde ale erorilor sistemice (de exemplu, complexitatea normelor în anumite domenii de politică, cum ar fi cercetarea sau coeziunea), să ia măsuri corective specifice și proporționale și să se asigure că toate lecțiile învățate sunt utilizate pentru a îmbunătăți sistemele de gestiune și control și a elabora viitoarele programe financiare.

Programele de cheltuieli ale UE sunt multianuale prin concepție, la fel ca și strategiile de control aferente. Aceasta înseamnă că detectarea și corecția erorilor pot avea loc în mod continuu, până la terminarea programului. În plus, strategiile de control sunt diferențiate în funcție de risc (adică sunt adaptate caracteristicilor și riscurilor asociate cu diferitele moduri de gestiune, cu actorii implicați, cu domeniile de politică și/sau cu mecanismele de finanțare).

Strategiile de control implică de obicei controale preventive (controale ex ante), realizate înainte de efectuarea plății de către Comisie, și controale corective (controale ex post), realizate după efectuarea plății. Principalele mecanisme preventive și corective ale Comisiei sunt detaliate în anexa 5.

Ciclul de control multianual al Comisiei Europene

NB: Pentru informații suplimentare privind riscul pe 2023 la momentul plății și la închidere, a se vedea secțiunea 2.1.

Sursa: Comisia Europeană.

Pe măsură ce implementarea programelor de finanțare pentru perioada 2021-2027 ( 40 ) accelerează, Comisia continuă să adapteze strategiile de control la particularitățile programelor. Acest lucru este valabil în special pentru domeniul cercetării, pentru acțiunile externe și pentru agricultură, unde a fost introdusă o politică bazată pe performanță pentru majoritatea plăților. Departamentele Comisiei au fost asistate de serviciul financiar central al Comisiei cu privire la aceste aspecte.

1.5.Combaterea fraudelor: strategia antifraudă a Comisiei și alte propuneri

1.5.1.Revizuirea strategiei antifraudă a Comisiei

Comisia are toleranță zero față de fraudă. În conformitate cu articolul 325 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia și statele membre protejează bugetul UE împotriva fraudei și a altor activități ilegale. Strategia antifraudă a Comisiei din 2019 joacă un rol semnificativ în prevenirea unei posibile utilizări abuzive a fondurilor UE. La 11 iulie 2023, Comisia a adoptat o comunicare privind revizuirea planului de acțiune al strategiei ( 41 ), însoțită de un nou plan de acțiune ( 42 ). Revizuirea a reprezentat un efort comun al serviciilor Comisiei și al agențiilor executive, coordonat de Oficiul European de Luptă Antifraudă.

Noul plan de acțiune este mai specific și mai strategic decât cel precedent, reflectând câteva dintre obiectivele generale ale Comisiei. Este format din 44 de acțiuni în cadrul a șapte teme care acoperă prioritățile Comisiei în ceea ce privește lupta împotriva fraudei. Planul prevede acțiuni de intensificare a utilizării instrumentelor informatice de către Comisie și statele membre în vederea prevenirii, a depistării și a investigării fraudelor. Alte teme se referă la Mecanismul de redresare și reziliență, la frauda vamală, la consolidarea arhitecturii antifraudă a UE și la cultura etică și antifraudă a Comisiei.

În 2023, Oficiul European de Luptă Antifraudă a continuat să ofere asistență serviciilor Comisiei în conceperea strategiilor lor antifraudă și a asigurat coordonarea și cooperarea dintre servicii în ceea ce privește combaterea fraudei prin intermediul Rețelei de prevenire și detectare a fraudei.

Oficiul European de Luptă Antifraudă și-a continuat activitatea analitică strategică, în special prin actualizarea cadrului său de risc pentru Mecanismul de redresare și reziliență și prin aprofundarea analizei sale privind depistarea și raportarea neregulilor și a fraudelor în diferite sectoare, precum și privind diferențele de raportare dintre statele membre. Raportul anual pe 2022 referitor la protecția intereselor financiare ale UE ( 43 ), adoptat la 27 iulie 2023, a integrat pentru prima dată o analiză a conflictelor de interese în utilizarea fondurilor UE. De asemenea, Oficiul a continuat să coopereze cu statele membre în materie de combatere a fraudei în contextul Comitetului consultativ pentru coordonarea în domeniul combaterii fraudei, precum și cu serviciile de coordonare antifraudă ale statelor membre, ale țărilor candidate la UE și ale țărilor potențial candidate.

Totodată, Oficiul European de Luptă Antifraudă a continuat să desfășoare activități de investigare, pe care le-a integrat în raportul său anual ( 44 ).

1.5.2.Alte instrumente de sporire a eficienței luptei împotriva fraudei

În decembrie 2023 a fost adoptat un regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unor măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în instituțiile, organele, oficiile și agențiile UE ( 45 ), care a intrat în vigoare în ianuarie 2024. Regulamentul stabilește măsuri pentru instituirea unui cadru intern de gestionare, guvernanță și control al riscurilor de securitate cibernetică pentru fiecare entitate a UE și instituie un nou Consiliu interinstituțional pentru securitate cibernetică, cu misiunea de a monitoriza și a sprijini punerea sa în aplicare de către entitățile UE. De asemenea, în el se prevede extinderea mandatului Centrului de răspuns la incidente de securitate cibernetică pentru instituțiile, organele și agențiile UE (CERT-UE) ca centru de date operative, de schimb de informații și de coordonare a răspunsului la incidente legate de amenințări, organism consultativ central și prestator de servicii.

Insistând în eforturile de a răspunde rapid și eficace la amenințările în continuă evoluție la adresa securității cibernetice, inclusiv la amenințarea reprezentată de frauda cibernetică, și de a reduce la minimum impactul potențial al acestora, Comisia și-a actualizat capacitățile tehnice în acest domeniu, continuând să promoveze o cultură puternică a securității cibernetice prin sesiuni de sensibilizare, instruire și exerciții de phishing. A fost consolidată capacitatea corporativă de a gestiona incidentele de securitate cibernetică, pentru a proteja și a apăra instituția în ceea ce privește monitorizarea și detectarea incidentelor de securitate cibernetică, precum și răspunsul la acestea. Au fost automatizate mai multe reguli de detectare. Regulile automatizate au un rol mai important în eficientizarea capacității instituționale de răspuns la incidentele cibernetice. În domeniul datelor operative privind amenințările, Comisia a explorat noi strategii de exploatare a fluxurilor de date operative privind amenințările furnizate în prezent de Serviciul interinstituțional de securitate cibernetică pentru instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii.

Ca parte a cadrului de prevenire a fraudei și de combatere a fraudei, sistemul de detectare timpurie și de excludere permite detectarea timpurie a operatorilor economici frauduloși sau nefiabili, excluderea acestora prin interzicerea obținerii de fonduri ale UE (timp de un anumit număr de ani) și posibila impunere de sancțiuni financiare. Procedurile sistemului de detectare timpurie și de excludere se bazează pe informații colectate în urma unor audituri și controale efectuate de ordonatorii de credite delegați, pe hotărâri definitive sau decizii administrative ale autorităților naționale, pe decizii ale organizațiilor internaționale și, în cea mai mare parte, pe investigații ale Oficiului European de Luptă Antifraudă. Sistemul de detectare timpurie și de excludere funcționează pe baza unei interacțiuni puternice și fructuoase între ordonatorii de credite responsabili și un comitet interinstituțional responsabil cu centralizarea cererilor de excludere și cu protejarea drepturilor persoanei sau entității vizate de procedură (de exemplu, dreptul la apărare). Excluderile înregistrate în baza de date a sistemului de detectare timpurie și de excludere sunt, de asemenea, puse în prezent la dispoziția tuturor entităților cărora li s-au încredințat sarcini de execuție bugetară în toate modurile de gestiune.

În 2023, legiuitorul a convenit asupra mai multor modificări ale Regulamentului financiar în ceea ce privește sistemul de detectare timpurie și de excludere, în următoarele scopuri: (1) promovarea utilizării sistemului de detectare timpurie și de excludere; (2) creșterea eficacității sale; (3) eficientizarea sistemului. Revizuirea specifică a Regulamentului financiar va aduce și alte îmbunătățiri importante ale sistemului, de exemplu introducerea unei proceduri accelerate, noi motive de excludere, cum ar fi refuzul de a coopera în cadrul investigațiilor, și posibilitatea de a exclude entitățile afiliate și beneficiarii reali ai unei entități primare excluse de la licitațiile pentru contracte de achiziții publice și, în cele din urmă, de la obținerea de fonduri UE timp de mai mulți ani. În plus, legiuitorul a convenit să extindă sistemul de detectare timpurie și de excludere la beneficiarii care fac obiectul gestiunii partajate și la viitoarele instrumente din cadrul gestiunii directe cu statele membre, cu o abordare proporțională și specifică. Începând cu 1 ianuarie 2028, statele membre vor avea obligația de a verifica baza de date a sistemului de detectare timpurie și de excludere în ceea ce privește solicitanții direcți, participanții și beneficiarii.

De asemenea, Comisia a realizat progrese majore în lupta împotriva corupției printr-un pachet anticorupție care cuprinde o propunere de directivă privind combaterea corupției ( 46 ) prin intermediul dreptului penal și o comunicare comună ( 47 ) care propune un regim de sancțiuni împotriva actelor grave de corupție comise în afara UE. Pachetul mai prevede o rețea a UE împotriva corupției, înființată în septembrie 2023 cu scopul de a reuni părțile interesate relevante, inclusiv practicieni, experți și cercetători în domeniul combaterii corupției, precum și reprezentanți ai societății civile și ai organizațiilor internaționale. Principala sa sarcină este de a sprijini cartografierea riscurilor de corupție la nivelul UE pentru a contribui la viitoarea strategie anticorupție a Uniunii.

1.6.Regimul de condiționalitate este în curs de punere în aplicare

Regulamentul privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului UE ( 48 ) (Regulamentul privind condiționalitatea), adoptat în decembrie 2020, protejează bugetul de încălcările principiilor statului de drept care afectează sau riscă în mod grav să afecteze interesele financiare ale UE într-o manieră îndeajuns de directă. Regulamentul privind condiționalitatea a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2021 și completează alte proceduri stabilite de legislația UE pentru protecția bugetului UE. Validitatea Regulamentului privind condiționalitatea a fost confirmată pe deplin de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în două hotărâri din 2022 ( 49 ). În urma acestor hotărâri, Comisia a adoptat orientări referitoare la aplicarea Regulamentului privind condiționalitatea ( 50 ).

Regulamentul privind condiționalitatea face parte din setul de instrumente privind statul de drept, care include diferite instrumente menite să garanteze respectarea principiilor statului de drept în statele membre. Regulamentul privind dispozițiile comune ( 51 ) permite luarea de măsuri de protecție a bugetului UE în cazul nerespectării Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Raportul anual privind statul de drept include recomandări adresate statelor membre pentru a îmbunătăți statul de drept, indiferent dacă aspectele sunt relevante pentru protecția bugetului UE (în sensul de a recomanda anumite măsuri legislative, de exemplu cu scopul de a îmbunătăți integritatea funcțiilor executive de conducere și transparența informațiilor privind proprietatea asupra mass-mediei). Planurile naționale de redresare și reziliență adoptate în 2021 și 2022 în temeiul Regulamentului privind Mecanismul de redresare și reziliență ( 52 ) consolidează de asemenea respectarea statului de drept și protecția bugetului UE, în măsura în care conțin obiective de etapă care abordează recomandările specifice fiecărei țări în legătură cu aspecte referitoare la statul de drept. În cazul Ungariei, de exemplu, măsurile de remediere prezentate de Ungaria în contextul procedurii în temeiul Regulamentului privind condiționalitatea au fost transpuse în obiective de etapă corespunzătoare în cadrul Planului de redresare și reziliență al Ungariei.

Comisia monitorizează situația din toate statele membre în temeiul Regulamentului privind condiționalitatea începând din ianuarie 2021. Comisia va declanșa procedura în temeiul Regulamentului privind condiționalitatea dacă sunt îndeplinite toate condițiile acestuia.

La 15 decembrie 2022, în urma unei propuneri a Comisiei, Consiliul a adoptat măsuri de protecție a bugetului Uniunii în cazul Ungariei, în temeiul Regulamentului privind condiționalitatea. Consiliul a decis să suspende 55 % din fondurile alocate unui număr de trei programe ( 53 ) în cadrul politicii de coeziune, echivalente cu o sumă totală de aproximativ 6,3 miliarde EUR pentru perioada 2021-2027, și a interzis asumarea de noi angajamente juridice cu fiduciile sau entitățile de interes public menținute de acestea (multe dintre ele fiind universități) în cadrul oricărui program al UE gestionat direct sau indirect de Comisie. Decizia de punere în aplicare a Consiliului are în vedere măsurile de remediere care au fost propuse de Ungaria, dar care nu au fost încă puse în aplicare în mod complet, adecvat sau corect, inclusiv instituirea unei autorități independente în materie de integritate cu competențe extinse pentru a asigura condiții de concurență echitabile în cadrul procedurilor de achiziții publice și pentru a contribui la prevenirea, detectarea și corectarea fraudei, a corupției și a conflictelor de interese. Interdicția privind fiduciile și entitățile de interes public menținute de acestea (universități) a fost contestată în fața Tribunalului Uniunii Europene (cauza este încă pendinte).

În temeiul regulamentului privind condiționalitatea, Ungaria poate transmite notificări Comisiei și poate solicita ca măsurile bugetare să fie eliminate sau adaptate de către Consiliu, în urma evaluării Comisiei, demonstrând că situația a fost remediată, integral sau parțial. În absența unei astfel de notificări scrise din partea Ungariei, Comisia a reevaluat situația la 13 decembrie 2023 și a decis că Ungaria nu a adoptat noi măsuri de remediere care să elimine în mod adecvat problemele nesoluționate. Prin urmare, Comisia a concluzionat că bugetul UE rămâne la același nivel de risc și că măsurile bugetare luate de Consiliu la sfârșitul anului 2022 nu ar trebui adaptate și nici retrase. Într-un proces paralel derulat în temeiul normelor Regulamentului privind dispozițiile comune, Comisia a considerat că Ungaria a remediat în mod corespunzător unele dintre problemele care au condus la blocarea anterioară de către Comisie a rambursării cheltuielilor din cauza nerespectării uneia dintre condițiile favorizante orizontale referitoare la aspecte privind independența sistemului judiciar. În consecință, a fost deblocată o parte din fondurile alocate Ungariei în temeiul Regulamentului privind dispozițiile comune.

La 12 ianuarie 2024, Comisia a prezentat un raport privind aplicarea regulamentului. Raportul s-a axat pe: (1) acțiunile întreprinse de Comisie în aplicarea regulamentului, inclusiv procedura inițiată în cazul Ungariei; (2) complementaritatea regulamentului cu alte instrumente relevante, cum ar fi Regulamentul privind dispozițiile comune; (3) evaluarea de către Comisie a eficacității măsurilor adoptate până în prezent și (4) eficacitatea generală a procedurii stabilite de Regulamentul privind condiționalitatea. Raportul a confirmat, cu titlu preliminar, eficacitatea și potențialul măsurilor de protecție adoptate în cazul Ungariei.

În 2023, Curtea de Conturi Europeană a efectuat un audit privind statul de drept în UE, punând accentul pe Regulamentul privind condiționalitatea, pe interacțiunea sa cu Mecanismul de redresare și reziliență și pe condiționalitatea din cadrul normelor politicii de coeziune. Raportul de audit ( 54 ), publicat în ianuarie 2024, a formulat în general observații pozitive cu privire la gestionarea Regulamentului privind condiționalitatea și la procedurile referitoare la Ungaria, ca prim caz care a condus la o decizie de suspendare. Acceptând majoritatea recomandărilor Curții, Comisia a recunoscut potențialul unor îmbunătățiri suplimentare și s-a angajat să continue colectarea și evaluarea riguroasă a informațiilor relevante.

1.7.Revizuirea Regulamentului financiar (reformare)

În mai 2022, Comisia a propus o revizuire specifică (reformare) a Regulamentului financiar ( 55 ) cu scopul de a face bugetul mai flexibil, mai transparent și mai bine protejat. La 7 decembrie 2023 a fost încheiat un acord politic. Se preconizează că textul final va intra în vigoare în septembrie sau octombrie 2024, cu o serie de dispoziții care se vor aplica ulterior, în unele cazuri începând din 2028.

Reformarea va realiza alinierile necesare la actualul cadru financiar multianual, va aduce îmbunătățiri în ceea ce privește gestionarea crizelor (lecțiile învățate în timpul crizei COVID-19) și punerea în aplicare a fondurilor UE și va îmbunătăți protecția intereselor financiare ale UE, după cum urmează.

•Adaptarea normelor financiare ale UE la o lume schimbată. Reformarea va introduce norme mai clare și mai flexibile pentru achizițiile publice în situații de criză. De asemenea, va introduce norme clare pentru donațiile în natură și un temei juridic clar pentru participarea UE la inițiativele mondiale. Normele privind sprijinul financiar acordat terților în ceea ce privește ajutorul umanitar, operațiunile de sprijin de urgență, operațiunile de protecție civilă sau ajutorul pentru gestionarea crizelor vor fi simplificate. În plus, vor fi introduse noi orientări pentru gestionarea subvențiilor străine cu potențial de denaturare și norme privind securitatea și ordinea publică. Acestea vor aduce îmbunătățiri reale pentru o mai bună gestionare a crizelor în viitor și vor consolida securitatea UE și autonomia sa strategică deschisă.

•Simplificarea și raționalizarea. Granturile cu valoare foarte mică (sub 15 000 EUR) vor face obiectul unei sarcini birocratice semnificativ mai mici. Vor fi clarificate și simplificate normele pentru beneficiari atunci când solicită granturi UE, reflectând experiența practică. Acest lucru va asigura faptul că finanțarea UE poate fi accesată mai ușor și mai eficient, fiind avantajos pentru beneficiarii finali.

•Valorile UE, egalitatea de gen și drepturile sociale. Se vor adăuga referiri la respectarea acestor drepturi și a mediului în execuția bugetului UE.

•Transparența și protecția bugetului UE. Va fi creat un site web centralizat privind transparența în ceea ce privește utilizarea bugetului UE și beneficiarii fondurilor UE (sistemul îmbunătățit de transparență financiară). Începând din 2028, sistemul de detectare timpurie și de excludere va fi extins la gestiunea partajată și la viitoarele instrumente din cadrul gestiunii directe cu statele membre. Un instrument modernizat de extragere a datelor și de evaluare a riscurilor, bazat pe instrumentul existent Arachne ( 56 ), va fi extins la toate modurile de gestionare; începând din 2028 va deveni obligatorie introducerea de date relevante în acest instrument.

Utilizarea instrumentului unic de extragere de date și de evaluare a riscurilor – Arachne

În propunerea sa din 2022 de reformare a Regulamentului financiar, Comisia a propus consolidarea prevenirii, detectării, corectării și monitorizării fraudelor și neregulilor prin extinderea, la toate metodele de execuție a bugetului UE (gestiune partajată, directă și indirectă), a înregistrării și stocării electronice standardizate a datelor privind destinatarii finanțării din partea Uniunii, inclusiv beneficiarii reali ai acestora. Una dintre măsurile propuse constă în utilizarea unui sistem unic integrat de tehnologie a informației pentru extragerea datelor și evaluarea riscurilor (furnizat de Comisie) pentru a accesa și a analiza datele privind beneficiarii fondurilor UE și a face posibilă identificarea contractelor și a destinatarilor care ar putea fi susceptibili la riscuri. Sistemul de tehnologie a informației ar trebui să faciliteze evaluarea riscurilor în scopul selectării, atribuirii, gestiunii financiare, monitorizării, investigării, controlului și auditului. De asemenea, ar trebui să contribuie la prevenirea, detectarea, corectarea și monitorizarea eficace a fraudei, a corupției, a conflictelor de interese, a dublei finanțări și a altor nereguli.

În urma acordului politic din 7 decembrie 2023, Regulamentul financiar reformat necesită un instrument modernizat de extragere a datelor și de evaluare a riscurilor, bazat pe instrumentul existent, care să fie utilizat în toate modurile de gestiune. Actualul instrument de extragere a datelor și de evaluare a riscurilor, Arachne, este utilizat de serviciile Comisiei și de o serie de state membre în mod voluntar în cadrul gestiunii partajate și al Mecanismului de redresare și reziliență. Începând cu următorul cadru financiar, toate statele membre vor trebui să introducă date în acest instrument. Până în 2027, Comisia trebuie să evalueze gradul de pregătire a instrumentului revizuit în ceea ce privește interoperabilitatea cu alte sisteme și baze de date informatice (evitând duplicarea raportării), indicatorii de risc care vizează nevoile utilizatorilor, inteligența artificială pentru analizarea și interpretarea datelor și protecția datelor. Pe această bază, posibilitatea utilizării obligatorii poate fi rediscutată de colegiuitori.

În 2023, în paralel cu discuțiile privind propunerea de reformare a Regulamentului financiar, departamentele Comisiei au colaborat cu utilizatorii instrumentului, inclusiv cu instituțiile UE și cu furnizorul soluției, pentru a discuta și alte caracteristici ale instrumentului, cum ar fi cerințele tehnice, protecția datelor, indicatorii de risc și categoriile de date.

1.Controale eficiente din punctul de vedere al costurilor, care protejează bugetul UE

Pentru a se asigura că controalele rămân eficiente din punctul de vedere al costurilor, Comisia urmărește să găsească un echilibru adecvat între următoarele aspecte.

•Eficacitatea. Nivelul erorilor constatate pe baza controalelor efectuate, care facilitează gruparea cheltuielilor pe diferite categorii de risc.

•Eficiența. Durata medie necesară pentru efectuarea unei plăți. În afară de aceasta, Comisia caută și dezvoltă în mod constant noi modalități de sporire a eficienței, în special prin crearea de sinergii ori de câte ori este posibil.

•Economia. Proporționalitatea dintre costurile controalelor și fondurile gestionate.

Raportul cost-eficacitate se obține prin diferențierea controlului: domeniile mai riscante determină un nivel mai ridicat de control și/sau o frecvență mai mare a controalelor, în timp ce domeniile cu risc scăzut ar trebui să conducă la controale mai puțin intensive, mai puțin costisitoare și mai puțin împovărătoare. Alte modalități de asigurare a raportului cost-eficacitate în ceea ce privește controalele includ reducerea riscului de erori prin norme și/sau procese simplificate, de exemplu opțiuni simplificate în materie de costuri (și anume sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare), valabilitatea transversală a evaluărilor și/sau a auditurilor și controalelor existente efectuate de alte entități și realizarea de economii de scară prin punerea în comun a funcțiilor de control.

1.1.Rezultatele controalelor efectuate de Comisie confirmă faptul că bugetul UE
este bine protejat

1.1.1.Rezultate globale pentru 2023

Comisia consideră că bugetul este cu adevărat protejat atunci când, cel târziu la închiderea programelor (adică atunci când s-au efectuat toate controalele, corecțiile și recuperările), riscul la închidere este mai mic de 2 %. Acesta este același prag de semnificație utilizat de Curtea de Conturi Europeană. Pentru mai multe detalii privind aceste concepte și metodologia utilizată pentru a determina aceste estimări, precum și privind rezultatele controalelor pentru fiecare domeniu de politică, a se vedea anexa 5. Pe baza auditurilor și a controalelor efectuate, departamentele Comisiei estimează în fiecare an nivelul de risc la adresa legalității și regularității cheltuielilor UE în două etape ale ciclului de control multianual: la momentul plății și la închiderea programelor.

Pentru 2023, riscul global al Comisiei la momentul plății și riscul la închidere se mențin în concordanță cu valorile aferente anului 2022, ambele situându-se sub pragul de semnificație de 2 %.

Sursa: Comisia Europeană

Total măsuri preventive și corective puse în aplicare de Comisie și de statele membre: 3,8 miliarde EUR (2022 – 4,9 miliarde EUR).

Rezerve: 14 (15 în 2022), cu un impact financiar total de 1 290 de milioane EUR (877 de milioane EUR în 2022).

Sursa: Comisia Europeană, rapoartele anuale privind gestiunea și performanța bugetului UE pentru perioada 2017-2023.

Raportul anual privind gestiunea și performanța bugetului UE este un rezumat al rapoartelor anuale de activitate ale celor 51 de departamente ale Comisiei. Cheltuielile vizate de fiecare dintre aceste rapoarte sunt alocate integral uneia dintre cele șapte rubrici ale cadrului financiar multianual. La fel ca în 2022, având în vedere dimensiunea lor, cheltuielile pentru „Securitate și apărare” ale DG Industria Apărării și Spațiu au fost împărțite între rubrica 1 și rubrica 5. Situația pentru fiecare domeniu de politică este descrisă mai jos.

1.1.2.Rezultatele controalelor pe segmente de program cu risc mai scăzut, mediu și mai ridicat

Comisia dispune de informații fiabile, bazate pe dovezi, care ilustrează situația diversificată a fondurilor pe care le gestionează. Sunt identificate programele sau segmentele de cheltuieli care prezintă un risc mai ridicat, ceea ce permite Comisiei să își ofere în mod eficient sprijinul și să abordeze deficiențele specifice chiar și în cazul politicilor care, în ansamblu, prezintă un risc mai scăzut, cum ar fi politica agricolă comună. Pe baza riscului la momentul plății (adică înainte de aplicarea oricărei corecții viitoare), Comisia împarte cu precizie cheltuielile anuale în cheltuieli cu risc mai scăzut la momentul plății (risc sub 2,0 %), cu risc mediu la momentul plății (între 2,0 % și 2,5 %) și cu risc mai ridicat la momentul plății (peste 2,5 %); a se vedea graficul următor. În ceea ce privește resursele naturale și coeziunea, această analiză se efectuează, de asemenea, la nivelul agențiilor de plăți individuale și, respectiv, al programelor din statele membre.

Clasificarea cheltuielilor de către Comisia Europeană, pe segmente de risc mai ridicat, mediu și mai scăzut, ca procente din totalul cheltuielilor relevante pentru 2023

Sursa: Rapoartele anuale de activitate ale Comisiei Europene pentru 2023.

Astfel, cheltuielile Comisiei sunt împărțite după cum urmează.

•Risc mai scăzut. Acest segment s-a ridicat la 113,6 miliarde EUR în 2023 (66,6 % din cheltuieli în 2023 comparativ cu 63,1 % din cheltuieli în 2022). S-au regăsit aici cheltuielile gestionate de agențiile de plăți în cadrul politicii agricole comune (54 din 66 în ceea ce privește plățile directe și 45 din 72 în ceea ce privește dezvoltarea rurală); cheltuielile declarate de 231 din cele 493 de programe din cadrul fondurilor politicii de coeziune ( 57 ); cheltuielile legate de granturile acordate de Consiliul European pentru Cercetare în cadrul programului Orizont 2020, Mecanismul pentru interconectarea Europei – Transporturi și Mecanismul pentru interconectarea Europei – Energie; programul Erasmus+; acțiunile Marie Skłodowska-Curie; contribuțiile către unele agenții (Agenția Uniunii Europene pentru Programul spațial, Agenția Spațială Europeană etc.); Fondul pentru azil, migrație și integrare; Fondul pentru securitate internă; ajutorul umanitar; instrumentele financiare ale programului Orizont Europa; cheltuielile în domeniul politicii de vecinătate și al politicii mondiale și cheltuielile administrative în general.

•Risc mediu. Acest segment s-a ridicat la 15,7 miliarde EUR în 2023 (9,2 % din cheltuieli, comparativ cu 12,0 % în 2022). S-au regăsit aici cheltuielile gestionate de agențiile de plăți în cadrul politicii agricole comune (cinci în ceea ce privește plățile directe și șapte în ceea ce privește dezvoltarea rurală), cheltuielile declarate de 156 dintre cele 493 de programe din cadrul fondurilor politicii de coeziune ( 58 ) și granturile noului program „Mecanismul pentru interconectarea Europei – transporturi” pentru perioada 2021-2027. De asemenea, s-au regăsit aici cheltuieli legate de programul Orizont Europa în mod direct sau indirect, de exemplu prin Institutul European de Inovare și Tehnologie.

•Risc mai ridicat. Acest segment a înregistrat 41,4 miliarde EUR în 2023 [24,2 % din cheltuieli, similar cu 2022 (24,9 %)]. S-au regăsit aici cheltuielile efectuate de 7 din cele 66 de agenții de plăți pentru plăți directe; 20 din cele 72 pentru dezvoltare rurală din cadrul politicii agricole comune; 106 dintre cele 493 de programe finanțate din fondurile politicii de coeziune ( 59 ) care prezintă un risc mai ridicat la momentul plății sau care prezintă deficiențe grave ( 60 ) și unele cheltuieli din Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (4 din 27 de programe).

Analiza detaliată a Comisiei confirmă faptul că nivelul de eroare este strâns legat de natura finanțării. Majoritatea programelor sau a segmentelor de cheltuieli, care corespund unui procent de peste 50 % din cheltuielile relevante ale exercițiului, prezintă un risc relativ mai scăzut la momentul plății, deoarece includ mai multe plăți bazate pe drepturi. Pe de altă parte, unele programe sau segmente de cheltuieli cu norme complexe bazate pe rambursarea costurilor par să prezinte un risc relativ mai ridicat la momentul plății (așa cum este cazul, de regulă, în cadrul politicii de coeziune, pentru care sunt aplicabile numeroase norme naționale, regionale sau la nivel de program, pe lângă normele UE). Totuși, sistemele de control existente permit atenuarea riscurilor legate de unele dintre programele mai complexe și, prin urmare, reducerea nivelului de risc la momentul plății.

Comisia monitorizează îndeaproape riscurile la momentul plății și la închidere pentru diferitele programe și segmente de cheltuieli și ia măsuri suplimentare pentru a le reduce. În special pentru categoriile cu risc mediu și mai ridicat, Comisia caută în permanență modalități suplimentare de reducere a acestora prin sensibilizarea beneficiarilor și a partenerilor de implementare cu privire la aceste aspecte, prin ajustarea strategiilor de control acolo unde este necesar, prin aplicarea lecțiilor învățate la programele viitoare și prin simplificarea normelor ori de câte ori este posibil.

1.1.3.Rezultatele controalelor pe domenii de politică

Rubrica 1 – Piața unică, inovare și sectorul digital

Totalul cheltuielilor relevante: 19,1 miliarde EUR (2022 – 20,4 miliarde EUR).

Risc la momentul plății: 1,4 % (2022 – 1,5 %).

Risc la închidere: 1,0 % (2022 – 1,1 %).

Total măsuri preventive și corective: 149,8 milioane EUR (2022 – 171 de milioane EUR):

·măsuri preventive: 121,1 milioane EUR (2022 – 144 de milioane EUR); 

·măsuri corective: 28,6 milioane EUR (2022 – 27 de milioane EUR).

Rezerve: o rezervă privind reputația fără impact financiar (2022 – două rezerve fără impact financiar).

În 2023, riscurile la momentul plății (1,4 %) și la închidere (1,0 %) au scăzut în comparație cu 2022. Acest fapt se datorează scăderii riscului la momentul plății pentru programul Orizont 2020, care corespunde plăților principale din 2023. Această scădere de la 2,71 % la 2,57 % a riscului la momentul plății poate fi explicată prin utilizarea sporită a formelor simplificate de finanțare, cum ar fi sumele forfetare și costurile unitare, împreună cu sprijinul suplimentar pentru tipurile de beneficiari cu rate de eroare peste medie (cum ar fi întreprinderile mici și mijlocii și nou-veniții), prin campanii de comunicare și instruire specifice.

La fel ca în anii precedenți și în pofida eforturilor și a îmbunătățirilor continue, riscul la momentul plății pentru Orizont 2020 a rămas peste 2 %, în principal din cauza complexității inerente a normelor, fiind asemănător cu nivelurile din anii precedenți. CU toate acestea, departamentele de cercetare nu au exprimat în declarațiile de asigurare rezerve în legătură cu programul Orizont 2020 ( 61 ).

În ceea ce privește celelalte programe, un număr mic de segmente au o rată de eroare reziduală de peste 2 %. Totuși, acest lucru nu are niciun impact asupra asigurării, deoarece impactul financiar este minor ( 62 ). Având în vedere că nivelul plăților efectuate în cadrul programului Orizont Europa era încă redus în 2023, iar controalele ex post nu începuseră încă, a fost utilizată o estimare prudentă a riscului la momentul plății, stabilită la 2 %.

Cele două rezerve privind reputația emise în 2022 de Agenția Executivă pentru Consiliul European pentru Inovare și IMM-uri și de DG Cercetare și Inovare cu privire la cadrul de guvernanță insuficient definit și pus în aplicare referitor la programul Consiliului European pentru Inovare și la alte deficiențe de control intern au fost retrase ca urmare a punerii în aplicare a planurilor de acțiune aferente în 2023.

În 2023, Agenția Executivă Europeană pentru Cercetare a emis o rezervă privind reputația referitoare la nivelul ridicat de conflicte de interese cunoscute și suspectate, precum și la performanța nesatisfăcătoare în cadrul componentei de granturi cu beneficiari multipli a programului de promovare a produselor agricole. Sunt în curs de implementare măsuri corective cum ar fi adaptarea strategiei de control a programului, audituri specifice și suspendarea plăților problematice. În viitor, obiectivul este de a revizui legislația care intră în sfera de competență a Comisiei pentru a consolida absența conflictelor de interese și a îmbunătăți performanța programelor.

Rubrica 2 – Coeziune, reziliență și valori

Totalul cheltuielilor relevante: 67,3 miliarde EUR (2022 – 67,5 miliarde EUR).

Risc la momentul plății: 2,6 % (2022 – 2,6 %).

Risc la închidere: 1,2 % (2022 – 1,3 %).

Total măsuri preventive și corective (Comisia și statele membre): 2 370,9 milioane EUR (2022 – 3,1 miliarde EUR):

·măsuri preventive: 1 643,7 milioane EUR (2022 – 2,3 miliarde EUR);

·măsuri corective: 727,2 milioane EUR (2022 – 789 de milioane EUR).

Rezerve: trei rezerve cu un impact financiar de 583 de milioane EUR (2022 – patru rezerve cu un impact financiar de 310 milioane EUR).

Riscul la momentul plății pentru această rubrică a rămas constant la 2,6 %, similar cu cel de anul precedent, în timp ce riscul la închidere a scăzut ușor, de la 1,3 % la 1,2 %. Riscul la momentul plății și riscul la închidere au fost determinate în principal de sumele plătite pentru fondurile politicii de coeziune ( 63 ) gestionate în cadrul gestiunii partajate, care au reprezentat aproximativ 92 % din totalul cheltuielilor relevante pentru această rubrică.

Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune au înregistrat o creștere a riscului la momentul plății ( 64 ), de la un interval cuprins între 1,9 % și 2,7 % în 2022 la un interval cuprins între 2,0 % și 2,9 % în 2023. Această creștere se datorează în principal creșterii semnificative a ratelor de eroare confirmate pentru două programe operaționale care au o pondere relativă importantă în rata de eroare globală, din cauza sumelor ridicate (și anume 4,4 % din totalul cheltuielilor certificate), pentru care au fost observate deficiențe în verificările de gestiune. Fondul social european, Inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” și Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane au înregistrat o scădere a riscului la momentul plății, de la un interval cuprins între 1,9 % și 2,8 % în 2022 la un interval cuprins între 1,7 % și 2,6 % în 2023.

În ceea ce privește toate fondurile politicii de coeziune, în pofida eforturilor continue de a îmbunătăți funcționarea sistemelor de control, riscul la momentul plății a rămas semnificativ, situându-se între 1,9 % și 2,8 % ( 65 ), similar intervalului de 1,9 % – 2,7 % observat în 2022. Comisia a evaluat eficacitatea sistemelor de gestiune și control, precum și legalitatea și regularitatea cheltuielilor din conturi la nivel de program, ceea ce i-a permis să raporteze o situație diferențiată și rate de risc individuale, identificând astfel programele care funcționează bine și cele care continuă să prezinte deficiențe, precum și tipul de măsuri de remediere necesare și corecțiile financiare suplimentare necesare. Comisia a aplicat corecții financiare suplimentare pentru programele în cazul cărora a confirmat rate de eroare individuale de peste 2 %, astfel încât la final riscul la închidere a fost mai mic de 2 % în cazul tuturor programelor. Corecțiile viitoare au fost estimate la un interval cuprins între 0,6 % și 1,5 %, ceea ce a făcut ca riscul la închidere să fie estimat la 1,2 %. Se preconizează că riscul la închidere va continua să scadă până la momentul închiderii și până la evaluarea finală a legalității și regularității cheltuielilor subiacente ale tuturor programelor, după finalizarea monitorizării tuturor rezultatelor auditului.

În ceea ce privește fondurile politicii de coeziune pentru perioada de programare 2014-2020, statele membre au pus în aplicare măsuri preventive în cuantum de 1 632 de milioane EUR și măsuri corective în cuantum de 598 de milioane EUR. Această din urmă sumă este atribuită, pe de o parte, controalelor proprii ale statelor membre (566 de milioane EUR) și, pe de altă parte, controalelor efectuate de Comisie, acțiunilor subsecvente investigațiilor efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă și auditurilor Curții de Conturi (32 de milioane EUR). Măsurile corective puse în aplicare sunt relativ apropiate de nivelul corecțiilor puse în aplicare anul trecut, în cuantum de 656 de milioane EUR. În plus, pentru perioada de programare 2007-2013 și pentru perioadele de programare anterioare, Comisia a pus în aplicare măsuri corective în cuantum de 126 de milioane EUR.

O caracteristică specifică a cadrului financiar multianual 2021-2027 este necesitatea ca statele membre să respecte un set de condiții favorizante tematice și orizontale pentru ca fondurile să poată fi executate cu eficacitate. La sfârșitul anului 2023, aproximativ 86 % din condițiile favorizante tematice aplicabile au fost evaluate ca fiind îndeplinite pentru programele adoptate din cadrul Fondului european de dezvoltare regională, al Fondului de coeziune și al Fondului social european Plus. Din cauza condițiilor favorizante rămase neîndeplinite, 17 % din alocarea pentru obiectivul „locuri de muncă și creștere economică” nu a putut fi rambursată.

În ansamblu, Comisia are o asigurare rezonabilă că sistemele de gestiune și control funcționează suficient de bine în cazul a 92,5 % din programe ( 66 ). Principalele categorii de nereguli identificate de autoritățile de audit ale statelor membre și de Comisie sunt similare cu cele identificate de Curtea de Conturi Europeană: cheltuieli neeligibile, proiecte neeligibile sau beneficiari neeligibili, erori în procedurile de achiziții publice și lipsa informațiilor sau a documentației justificative. Pe de altă parte, în cazul unora dintre programe erorile au continuat să rămână nedetectate la nivelul statelor membre, din cauza deficiențelor în activitatea unor autorități de management sau a organismelor intermediare ale acestora (care efectuează primul nivel de controale) și a unor autorități de audit (al doilea nivel de controale). Aceste programe sunt menționate în rezervele formulate în rapoartele anuale de activitate ale departamentelor în cauză ale Comisiei. Diferitele tipuri de audituri efectuate în 2023 de către Comisie pentru fondurile de coeziune au condus la emiterea unor constatări privind sistemul și proiectele, care au confirmat o rată de eroare reziduală de peste 2 % în cazul a 55 de programe ( 67 ). Aceste nereguli, care fie nu au fost detectate, fie au fost insuficient cuantificate de autoritățile statelor membre, demonstrează necesitatea unor îmbunătățiri suplimentare în acest domeniu. Comisia va continua să colaboreze cu autoritățile responsabile de programe în 2024 și le va comunica tipurile de erori care nu au fost detectate la nivelul lor, pentru a contribui la îmbunătățirea capacităților lor de audit.

La sfârșitul anului 2023 au fost emise trei rezerve cu privire la fondurile politicii de coeziune.

•Au existat două rezerve referitoare la perioada 2014-2020, care au vizat toate programele operaționale care, în cursul exercițiului, au prezentat deficiențe semnificative în sistemele lor de gestiune și control sau pentru care rata de eroare a depășit pragul de semnificație sau, mai puțin frecvent, pentru care activitatea de audit de la nivelul statelor membre a fost considerată insuficientă sau nesatisfăcătoare. Numărul programelor care au făcut obiectul unor rezerve pentru perioada 2014-2020 (53) a fost mai mic decât numărul programelor care au făcut obiectul unor rezerve în 2022 (81). Impactul financiar a crescut de la 310 milioane EUR la 583 de milioane EUR. Rezervele sunt retrase numai după ce au fost întreprinse suficiente acțiuni corective. De regulă, motivele formulării rezervelor nu sunt structurale și este necesară o perioadă de unu până la doi ani pentru retragerea unei rezerve. Pentru mai multe detalii privind rezervele, a se vedea volumul III, anexa 5.

•Pentru perioada 2021-2027 a existat o singură rezervă, în legătură cu cinci programe pentru care au fost identificate posibile deficiențe grave ale sistemului de gestiune și control în programele anterioare din perioada 2014-2020, ceea ce a determinat emiterea de rezerve din motive de prudență.

În pofida eforturilor continue și a îmbunătățirii funcționării sistemelor de control, riscul la momentul plății pentru coeziune rămâne peste pragul de semnificație de 2 %. Acest lucru este cauzat în principal de complexitatea inerentă a proiectelor finanțate din aceste fonduri, de varietatea actorilor vizați și de dificultatea de a aborda unele norme complexe, atât la nivel național, cât și la nivelul UE, în special pe cele legate de achizițiile publice și de ajutoarele de stat. Deficiențele persistă în principal la nivelul autorităților de management sau al organismelor intermediare ale acestora, în pofida eforturilor continue ale autorităților responsabile de programe și a sprijinului acordat de Comisie pentru ameliorarea situației.

Comisia continuă să ia măsuri pentru a sprijini autoritățile responsabile de programe să își îmbunătățească sistemele de gestiune și control și să aducă riscul la închidere pentru coeziune sub 2 %. În 2023, Comisia, în strânsă colaborare cu statele membre, a întreprins diferite acțiuni pentru a îmbunătăți în continuare eficacitatea sistemelor de gestiune și control și pentru a stimula prevenirea, detectarea și corecția erorilor, de exemplu prin:

•sprijinirea autorităților de management și de audit în vederea îmbunătățirii capacităților administrative ale acestora prin orientare, asistență specifică, formare și dezvoltare profesională continue, rețele transnaționale de simplificare a procedurilor și evitarea suprareglementării;

•promovarea opțiunilor simplificate în materie de costuri și a finanțării nelegate de costuri, care sunt mai puțin predispuse la erori și facilitează accesul la finanțare pentru beneficiarii mai mici prin acordarea de asistență și sprijin autorităților responsabile de programe în ceea ce privește pregătirea și evaluarea acestor opțiuni pentru programele din perioada 2021-2027, precum și înțelegerea cerințelor legate de control;

•furnizarea gratuită a instrumentului de extragere de date Arachne statelor membre, promovarea utilizării acestuia în rândul statelor membre reticente și dezvoltarea unor funcționalități suplimentare, sporind astfel capacitatea de detectare a neregulilor, a suspiciunilor de fraudă sau a posibilelor conflicte de interese;

•monitorizarea și analiza continuă a cauzelor profunde ale erorilor care nu au fost detectate de autoritățile de gestionare și/sau de audit de la nivelul statelor membre.

Rubrica 3 – Resurse naturale și mediu

Cuantumul total al cheltuielilor relevante: 58,1 miliarde EUR (2022 – 57,7 miliarde EUR).

Risc la momentul plății: 1,9 % (2022 – 1,7 %).

Risc la închidere: 0,5 % (2022 – 0,4 %).

Total măsuri preventive și corective (Comisia și statele membre): 1 157,6 milioane EUR (2022 – 1,5 miliarde EUR):

·măsuri preventive: 490,3 milioane EUR (2022 – 561 de milioane EUR);

·măsuri corective: 667,4 milioane EUR (2022 – 956 de milioane EUR).

Rezerve: cinci rezerve cu un impact financiar de 705 milioane EUR (2022 – cinci rezerve cu un impact financiar de 556 de milioane EUR).

În ceea ce privește resursele naturale și mediul, riscul la momentul plății a rămas sub pragul de semnificație de 2 %, fiind rotunjit la 1,9 %. Corecțiile viitoare estimate au scăzut de asemenea ușor, la 1,3 % din cheltuielile din 2023 (1,4 % în 2022). Aceasta corespunde tendinței înregistrate de rezultatele controalelor privind cheltuielile agricole, care au format cea mai mare parte a cheltuielilor din acest domeniu de politică (98 %), restul fiind cheltuieli dedicate afacerilor maritime și pescuitului ( 68 ), mediului și climei.

În ceea ce privește politica agricolă comună, deși riscul la momentul plății s-a situat în ansamblu sub pragul de semnificație pentru al patrulea an consecutiv, acesta a crescut ușor în 2023, după ce s-a observat o tendință descendentă continuă în ultimii ani. Această creștere corespunde creșterii ratelor de eroare pentru plățile directe din cadrul politicii, de 1,48 % în 2023 de la 1,31 % în 2022, 1,44 % în 2021 și 1,57 % în 2020, și celor aferente dezvoltării rurale (de la 2,68 % în 2022 la 2,77 % în 2023). Motivul constă în principal în ajustările mai mari efectuate de DG Agricultură și Dezvoltare Rurală pe baza auditurilor lor, precum și activității desfășurate de organismele de certificare cu privire la ratele de eroare raportate de statele membre. În ceea ce privește plățile directe, rezultatul global cu o rată de eroare sub pragul de semnificație a continuat să confirme faptul că Sistemul integrat de administrare și control, atunci când este pus în aplicare în conformitate cu normele și orientările aplicabile, limitează în mod real riscul de cheltuieli neconforme.

În cazul măsurilor de piață, riscul la momentul plății a scăzut de la 2,9 % în 2022 la 2,3 % în 2023. Acest lucru se explică parțial prin raportarea de către statele membre a unor rate de eroare mai mici și, de asemenea, prin finalizarea (sau cel puțin finalizarea parțială) de către statele membre a planurilor de acțiune menite să remedieze deficiențele sistemelor.

Cheltuielile legate de pescuit, de mediu și de inițiativele în domeniul climei continuă să prezinte un risc inerent scăzut. Riscul la momentul plății pentru Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime a rămas stabil în 2023 (1,37 % față de 1,38 % în 2022), deși unul dintre programe face obiectul unei rezerve pentru care sunt în curs de aplicare corecții financiare și măsuri de salvgardare corespunzătoare.

La sfârșitul anului 2023 existau cinci rezerve recurente pentru segmente de cheltuieli sau programe în care au fost identificate deficiențe în materie de control și/sau rate de eroare de peste 2 %:

•trei rezerve pentru agricultură, privind:

—măsurile de piață ale Fondului european de garantare agricolă [care cuprind trei scheme de ajutor în trei state membre și o rezervă orizontală ( 69 )],

—plățile directe (sunt vizate 12 agenții de plăți din 11 state membre) și

—măsurile din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală [sunt vizate 21 de agenții de plăți din 17 state membre și din Regatul Unit care s-au confruntat (temporar) cu deficiențe în materie de control și/sau cu rate de eroare ridicate];

•o rezervă necuantificată privind deficiențele sistemului de gestiune și control dintr-un stat membru în legătură cu Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime;

•o rezervă necuantificată pentru registrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii.

În toate cazurile în care deficiențele identificate au condus la emiterea de rezerve se întreprind acțiuni de urmărire atente, inclusiv proceduri de verificare a conformității pentru ca bugetul UE să fie în cele din urmă protejat, monitorizarea punerii în aplicare a măsurilor de remediere luate de statele membre și, în caz de necesitate, întreruperea sau reducerea/suspendarea plăților către statele membre. Datorită acestei abordări sistematice și precis direcționate, bugetul UE este în cele din urmă protejat (pentru mai multe detalii, a se vedea volumul III, anexa 5).

Rubrica 4 – Migrație și gestionarea frontierelor

Cuantumul total al cheltuielilor relevante: 3,0 miliarde EUR (2022 – 2,5 miliarde EUR).

Risc la momentul plății: 1,1 % (2022 – 1,4 %).

Risc la închidere: 1,0 % (2022 – 1,3 %).

Total măsuri corective și preventive: 2,5 milioane EUR (Comisia și statele membre) (2022 – 8 milioane EUR):

·măsuri preventive: 1,3 milioane EUR (2022 – 5 milioane EUR);

·măsuri corective: 1,1 milioane EUR (2022 – 3 milioane EUR).

Rezerve: două rezerve cu un impact financiar de 0,8 milioane EUR (2022 – două rezerve cu un impact financiar de 9 milioane EUR).

În ceea ce privește migrația și gestionarea frontierelor ( 70 ), riscul la momentul plății (1,1 %) și riscul la închidere (1 %) au scăzut în comparație cu 2022, ambele rămânând sub 2 %. În 2023, valoarea măsurilor preventive și corective a scăzut la 2,5 milioane EUR (1,3 milioane EUR pentru măsurile preventive și 1,1 milioane EUR pentru cele corective). Scăderea față de 2022 se explică prin intervalul de timp dintre decizie și punerea în aplicare. Rezultatele a șase proceduri de verificare a conformității deschise în 2023 pentru perioada 2014-2020 vor conduce la corecții abia în anii următori. În mod similar, în cazul măsurilor preventive, unele dintre acțiunile menționate în decizia anuală de închidere ( 71 ) adoptată în decembrie 2023 au fost puse în aplicare abia la începutul anului 2024.

Acest domeniu de politică a constat în cea mai mare parte din segmente de cheltuieli cu risc scăzut. Plățile către agențiile descentralizate votate de autoritatea bugetară au fost considerate un tip de cheltuieli lipsit de erori și au reprezentat 40 % din cheltuielile relevante pentru 2023. Execuția Fondului pentru securitate internă, a Fondului pentru azil, migrație și integrare și a Instrumentului pentru managementul frontierelor și politica de vize în cadrul gestiunii partajate, care reprezintă 36 % din cheltuielile relevante, prezintă de asemenea un risc scăzut, cu un risc global la momentul plății de 1 % și, respectiv, 0,3 % pentru programele din perioadele 2014-2020 și 2021-2027.

Singurul segment de cheltuieli cu risc mai ridicat, implementate direct de Comisie, a reprezentat 21 % din cheltuielile relevante pentru 2023. Acesta a corespuns granturilor pentru acțiuni ale UE și ajutorului de urgență pentru sprijinirea statelor membre în domeniul migrației și al gestionării frontierelor. Deși se situează încă peste pragul de semnificație, riscul la momentul plății pentru acest segment a scăzut semnificativ, ajungând la 4 %, de la 6,8 % în 2022, ca urmare a măsurilor de atenuare specifice.

La sfârșitul anului 2023 au fost identificate două rezerve:

•o rezervă privind Instrumentul pentru managementul frontierelor și politica de vize (perioada de programare 2021-2027), cuantificată pentru un singur stat membru;

•o rezervă privind Fondul pentru azil, migrație și integrare și Fondul pentru securitate internă (perioada de programare 2014-2020), cuantificată pentru Islanda și necuantificată pentru șase state membre.

Rubrica 5 – Securitate și apărare

Cuantumul total al cheltuielilor relevante: 136,7 milioane EUR (2022 – 30,1 milioane EUR).

Risc la momentul plății: 0,5 % (2022 – 0,5 %).

Risc la închidere: 0,5 % (2022 – 0,5 %).

Total măsuri preventive: 1,9 milioane EUR (2022 – 3 milioane EUR).

Rezerve: nu există rezerve (2022 – niciuna).

Cea mai mare parte a bugetului legat de inițiativele în domeniul apărării (și anume Fondul european de apărare și programele care i-au precedat, programul de sprijinire a producției de muniții și Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării) a fost gestionat direct de Comisie prin intermediul achizițiilor publice și al granturilor, în timp ce o parte mai mică a fost gestionată prin intermediul agențiilor de reglementare și al entităților cărora le-a fost încredințată execuția contribuțiilor pentru Agenția Europeană de Apărare și pentru Organizația Comună de Cooperare în materie de Armament.

Atât riscul la momentul plății, cât și riscul la închidere au fost de 0,5 %, cu mult sub 2 %. Acest lucru se explică prin profilul de risc inerent scăzut al beneficiarilor (în principal agenții), prin modalitățile de finanțare a diferitelor programe și prin performanța sistemelor de control aferente.

În ceea ce privește corecțiile efectuate în 2023, Comisia dispunea de un mecanism eficace pentru corectarea erorilor prin controale ex ante și ex post. Controalele ex ante (înainte de efectuarea plăților) au condus la punerea în aplicare a unor măsuri preventive constând în neplata către beneficiari a unei sume totale de 1,9 milioane EUR. Aceasta a reprezentat o scădere cu 1,1 milioane EUR față de anul precedent, explicată în principal prin efectul pe termen lung al auditurilor continue asupra raportării costurilor și a mecanismelor de control intern de-a lungul anilor. Nu au fost detectate alte erori în urma controalelor ex post efectuate după efectuarea plăților și, prin urmare, nu a fost necesară aplicarea de măsuri corective.

Rubrica 6 – Vecinătate și întreaga lume

Cuantumul total al cheltuielilor relevante: 14,2 miliarde EUR (2022 – 13,6 miliarde EUR).

Risc la momentul plății: 0,8 % (2022 – 1,1 %).

Risc la închidere: 0,7 % (2022 – 1,0 %).

Total măsuri corective și preventive: 150,5 milioane EUR (2022 – 141 de milioane EUR):

·măsuri preventive: 138,1 milioane EUR (2022 – 125 de milioane EUR);

·măsuri corective: 12,4 milioane EUR (2022 – 16 milioane EUR).

Rezerve: o rezervă fără impact financiar (2022 – o rezervă).

În 2023, atât riscul la momentul plății (0,85 %), cât și riscul la închidere (0,73 %) au scăzut în comparație cu 2022 și s-au situat cu mult sub 2 %. Profilurile de risc ale diferitelor departamente care se ocupă de rubrica privind vecinătatea și întreaga lume indică un risc scăzut.

În pofida nivelului scăzut al ratei de eroare în majoritatea segmentelor de cheltuieli, Comisia a continuat să ia măsuri pentru a-și îmbunătăți în continuare gestiunea financiară, având în vedere mediul operațional complex caracterizat de imprevizibilitate, volatilitate și insecuritate și în care unele programe au fost guvernate de modalități complexe de finanțare. În ceea ce privește acordurile de grant, în 2023 a continuat să se pună accentul pe vigilență în vederea abordării erorilor recurente, cum ar fi cheltuielile din afara perioadei de punere în aplicare și necuprinse în buget, precum și documentele insuficiente sau includerea unor taxe neeligibile. În ceea ce privește cooperarea cu organizațiile internaționale, DG Parteneriate Internaționale, împreună cu alte departamente care se ocupă de vecinătate și de întreaga lume, a investit în procese consolidate de dialog și de verificare pentru a spori transparența. De asemenea, la jumătatea anului 2023 fost lansată o revizuire a strategiei de control a DG Parteneriate Internaționale, cu obiectivul de a adapta strategia de control pentru a răspunde mai bine riscurilor și provocărilor într-un mediu internațional în schimbare rapidă.

Rezerva privind proiectele din Libia, Siria și Ucraina a fost menținută în 2023. În aceste țări, delegațiile UE nu pot să deruleze activități standard de monitorizare și control din cauza constrângerilor politice și de securitate de pe teren. Mai multe dintre măsurile de atenuare au fost menținute în 2023, de exemplu monitorizarea de la distanță, contractele cu experți independenți pentru monitorizarea proiectelor pe teren, o analiză bazată pe riscuri a portofoliului de contracte și verificarea încrucișată a informațiilor folosind diferite surse. Acest lucru a facilitat monitorizarea dinamicii locale și a scăzut timpul de reacție la schimbări bruște și neașteptate. Cu toate acestea, țările rămân zone de conflict active, iar rezerva este justificată.

Rubrica 7 – Administrația publică europeană

Cuantumul total al cheltuielilor relevante: 8,9 miliarde EUR (2022 – 7,7 miliarde EUR).

Risc la momentul plății: 0,5 % (2022 – 0,5 %).

Risc la închidere: 0,5 % (2022 – 0,5 %).

Total măsuri corective și preventive: 3,5 milioane EUR (2022 – 3,6 milioane EUR):

·măsuri preventive: 2,7 milioane EUR (2022 – 3 milioane EUR);

·măsuri corective: 0,8 milioane EUR (2022 – 0,6 milioane EUR).

Rezerve: o rezervă privind reputația (2022 – nicio rezervă).

În această rubrică sunt grupate serviciile și departamentele care gestionează cheltuielile administrative ale Comisiei în cadrul gestiunii directe, cum ar fi Oficiul de Administrare și Plată a Drepturilor Individuale, care gestionează aproximativ 74 % din cheltuielile relevante de la această rubrică. Riscul la momentul plății a fost stabilit cu prudență la 0,5 % pentru acest tip de cheltuieli cu risc scăzut. Întrucât majoritatea sistemelor de control corespunzătoare presupun în special controale ex ante, corecțiile viitoare estimate au fost stabilite adesea la un nivel prudent de 0,0 %. Astfel, riscul la închidere a fost aproape egal cu riscul la momentul plății și a rămas foarte scăzut, la 0,5 %. În 2023, măsurile preventive ale Comisiei s-au ridicat la 3,54 milioane EUR, un nivel similar celui de 3,6 milioane EUR de anul trecut.

În acest domeniu de politică, Oficiul European pentru Selecția Personalului a emis pentru 2023 o nouă rezervă privind reputația, legată de problemele întâmpinate la punerea în aplicare a noilor proceduri de selecție și a noilor concursuri. Oficiul European pentru Selecția Personalului ia măsuri de atenuare în vederea remedierii situației.

1.1.4.Au fost luate măsuri de eficiență

Comisia depune eforturi continue cu scopul de a îmbunătăți eficiența operațiunilor sale pentru a-și îndeplini obiectivele în condiții de constrângeri bugetare severe și pentru a atinge obiectivele stabilite în agenda sa digitală. Procesele sunt în curs de optimizare pentru a asigura cea mai eficientă utilizare a resurselor limitate.

În contextul unor provocări fără precedent, transformarea digitală a Comisiei avansează prin dezvoltarea în continuare a unor instrumente instituționale mai eficiente în domeniul tehnologiei informației, cu scopul de a spori eficiența potențială a proceselor sale economice și de a oferi capacități sporite de gestionare și de raportare a datelor.

SUMMA va fi implementat integral în cadrul Comisiei în ianuarie 2025

SUMMA este sistemul financiar corporativ de nouă generație al Comisiei. Sistemul va moderniza, armoniza și standardiza procesele economice și financiare ale UE. Prin înlocuirea actualului sistem central de contabilitate, buget și trezorerie, SUMMA va contribui la simplificarea și modernizarea administrației UE și la un peisaj instituțional solid al Comisiei în domeniul tehnologiei informației, în conformitate cu strategia digitală a UE, oferind o creștere semnificativă a eficienței întreprinderilor, flexibilitate cu o analiză integrată în timp real și o scădere a costurilor de proprietate și a costurilor viitoare de întreținere.

Din ianuarie 2022, trei agenții pilot utilizează SUMMA ca nou sistem financiar, iar în ianuarie 2023 acesta a fost pus la dispoziția întreprinderii comune pentru o aviație curată, asigurând integrarea cu eGrants. De la sfârșitul anului 2023, soluția de bază SUMMA dezvoltată pentru Comisie a fost implementată în toate agențiile pilot.

Utilizarea SUMMA în primele trei agenții pilot a trecut printr-un ciclu anual complet, inclusiv prin primirea unui aviz favorabil din partea Curții de Conturi Europene cu privire la conturile lor pentru 2022.

Începând din ianuarie 2024, Comisia Europeană utilizează SUMMA și pentru activele financiare și operațiunile de gestionare a datoriei, inclusiv în cadrul NextGenerationEU (creditare, împrumuturi, active financiare etc.).

În urma unei evaluări generale a gradului de pregătire care a evidențiat că este nevoie de mai mult timp pentru a finaliza integrarea mai multor sisteme corporative și locale cu SUMMA, Consiliul de supraveghere al SUMMA a decis în iulie 2023 să amâne data de lansare a SUMMA în cadrul Comisiei până în ianuarie 2025. Sistemul va fi implementat la nivelul tuturor direcțiilor generale și al tuturor serviciilor Comisiei și ale agențiilor executive. Agențiile și entitățile UE care nu sunt incluse în lansarea din cadrul Comisiei vor fi integrate în SUMMA în 2025 și 2026.

Unul dintre indicatorii de măsurare a eficienței este durata procedurilor de efectuare a plăților. În 2023, 99 % din plăți (raportate la suma totală) au fost efectuate în termenul legal de plată (a se vedea graficul), în pofida faptului că mediul de lucru era încă puternic afectat de diverse crize și datorită inițiativelor menționate mai sus. Acest lucru este deosebit de important, deoarece mulți beneficiari se bazează pe aceste plăți pentru a-și desfășura activitățile și proiectele, ceea ce, la rândul său, contribuie la îndeplinirea obiectivelor Comisiei.

Exemple de economie și eficiență

Una dintre măsurile care ar putea avea efectul cel mai extins și cel mai de durată este utilizarea sporită a finanțării cu opțiuni simplificate în materie de costuri, de exemplu a sumelor forfetare, în mai multe domenii de politică. În domeniul cercetării, utilizarea sumelor forfetare este din ce în ce mai importantă în punerea în aplicare a programului-cadru al UE pentru cercetare și inovare. După o investiție inițială în timp pentru pregătire, se preconizează câștiguri de eficiență ridicate în ceea ce privește monitorizarea proiectelor. Anul 2023 a fost momentul propice pentru perfecționarea modalităților de acordare a granturilor și a aspectelor tehnice legate de punerea în aplicare relevante și pentru asigurarea calității diferitelor procese de gestionare a granturilor și a proiectelor viitoare. Primul val semnificativ de finanțări pe bază de sume forfetare a fost lansat la nivelul a peste 100 de teme ale programului de lucru în 2023 și s-au înregistrat progrese majore în ceea ce privește pregătirile pentru finanțarea forfetară a granturilor acordate de Consiliul European pentru Cercetare și de Consiliul European pentru Inovare începând cu 2024. Pe baza evaluării cerințelor actuale de raportare, acesta va fi un principiu director pentru cel de al 10-lea program-cadru și pentru viitorul politicii europene de cercetare și inovare.

În domeniul sănătății, după autorizarea utilizării sumelor forfetare în programele veterinare, au fost autorizate sume forfetare și pentru programele fitosanitare, pe baza unei decizii din 22 februarie 2023. Acestea au fost aplicate pentru prima dată granturilor din 2023. Se preconizează că sumele forfetare vor diminua sarcina administrativă și vor accelera procesul de plată, făcând posibilă acordarea de sprijin financiar statelor membre în raport cu rezultatele, mai degrabă decât pe baza eligibilității, și reducând rata de eroare.

O altă inițiativă și bună practică a fost reprezentată de Direcția comună de audit în domeniul coeziunii, creată în 2021 prin fuzionarea capacităților de audit ale DG Politică Regională și Urbană și ale DG Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune. Aceasta a fost prima direcție comună cu resurse partajate sub supravegherea a doi directori generali, iar demersul a creat sinergii între echipele de audit și a crescut eficiența proceselor de audit, a formării, a sprijinului și a instrumentelor. În calitate de interlocutor unic în materie de audit pentru părțile interesate interne și externe, direcția contribuie la emiterea asigurării pentru ambele departamente ale Comisiei. De asemenea, este responsabilă de auditarea fondurilor majorate din cadrul politicii de coeziune, inclusiv a noilor instrumente și finanțări (Inițiativa pentru investiții ca reacție la coronavirus+, inițiativa „Asistența de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei”, Safe Food Advocacy Europe, Acțiunea de coeziune pentru refugiații din Europa), alte instrumente (Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, Fondul european de ajustare la globalizare pentru lucrătorii disponibilizați, Rezerva de ajustare la Brexit) și instrumentele care fac obiectul gestiunii directe și indirecte.

1.1.5.Costurile controalelor sunt proporționale cu riscurile asociate

În 2023, în urma evaluării combinate a eficacității, a eficienței și a economiei acestora, toate serviciile Comisiei au ajuns la o concluzie pozitivă cu privire la raportul cost-eficacitate al controalelor pe care le efectuează. Resursele alocate controalelor sunt aliniate la riscurile legate de natura programelor și/sau de contextul în care acestea sunt puse în aplicare. Costul controalelor rămâne, în general, stabil în timp. Varietatea programelor de cheltuieli și caracteristicile lor diferite nu permit o comparație semnificativă a costurilor lor legate de controale. Totuși, pot fi identificați câțiva factori de cost comuni, astfel cum se arată în caseta următoare.

Din motive de transparență și exhaustivitate, departamentele care se ocupă de gestiunea partajată și/sau indirectă au raportat, de asemenea, costul controalelor aferente statelor membre și entităților cărora li s-a încredințat execuția separat de costurile aferente controalelor Comisiei în rapoartele lor anuale de activitate.

2.Asigurarea în materie de gestiune

Ca parte a sistemului de guvernanță explicat mai sus, asigurarea generală în materie de gestiune este garantată prin asigurarea oferită de directorii generali, de Serviciul de Audit Intern și de Comitetul de monitorizare a auditurilor. Aceasta este completată de avizul Curții de Conturi Europene și de punctele referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2022 acordată de autoritatea bugetară, precum și de acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune și a recomandărilor auditului extern.

2.1.Evaluările, asigurările și rezervele declarate de ordonatorii de credite

În declarațiile lor anuale de asigurare pentru 2023 ( 72 ), toți cei 51 de ordonatori de credite delegați ( 73 ) au declarat că dispun de asigurări rezonabile că: (1) informațiile conținute în rapoartele acestora prezintă o „imagine corectă și fidelă” (adică fiabilă, completă și exactă) cu privire la situația din departamentele lor; (2) resursele alocate activităților lor au fost utilizate în scopul preconizat și în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare și (3) procedurile de control instituite oferă garanțiile necesare în ceea ce privește legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, ținând seama de caracterul multianual al anumitor programe și de natura plăților în cauză.

În contextul procesului general de obținere a asigurării și din perspectiva gestiunii, ordonatorii de credite delegați efectuează, de asemenea, o analiză mai detaliată a fiecărui program sau segment al portofoliului lor. Aceștia utilizează toate informațiile disponibile, în special rezultatele controalelor lor, pentru a detecta orice posibilă deficiență semnificativă cu caracter cantitativ sau calitativ. La sfârșitul fiecărui exercițiu financiar, ei stabilesc dacă este probabil ca impactul financiar al unei astfel de deficiențe să depășească pragul de semnificație de 2 % și/sau dacă impactul asupra reputației este semnificativ. În caz afirmativ, aceștia adaugă la declarația de asigurare o rezervă care vizează segmentul specific afectat.

Pentru 2023, zece ordonatori de credite au emis o declarație de asigurare cu rezerve, fiind emise în total 14 rezerve, după cum urmează. În mod similar, în 2022 zece ordonatori de credite au raportat 15 rezerve.

•Au fost menținute în total 10 rezerve din exercițiile anterioare. Aceste rezerve au fost menținute în principal deoarece cauzele profunde ale nivelului semnificativ de eroare pot fi parțial atenuate, dar nu eradicate pe deplin în temeiul cadrelor juridice ale programelor actuale. Majoritatea rezervelor recurente vizează programe care fac obiectul gestiunii partajate, cu deficiențe identificate la nivelul statelor membre, al agențiilor de plăți sau al programelor, care persistă rareori timp de peste 1 an datorită planurilor în vigoare care conțin măsuri de remediere.

•Patru rezerve sunt noi, însă doar una este cuantificată, deși cu un impact financiar limitat de 0,6 milioane EUR. Ca mențiune specială, una dintre rezerve a fost emisă pe baza reputației și are mai degrabă conținut administrativ, deoarece se referă la problemele întâmpinate la lansarea unui nou test online pentru recrutarea personalului UE. De asemenea, cele mai multe dintre ele (trei din patru) se referă la noua perioadă de programare 2021-2027 și doar una se referă la programul de promovare a produselor agricole din perioada 2014-2020, vizând aspectele legate de conflictele de interese și de rezultatele slabe obținute în partea de granturi cu beneficiari multipli.

•Cinci rezerve formulate în 2022 au fost retrase în 2023. În trei dintre cazuri, problemele subiacente au fost remediate, iar în două cazuri, care au fost legate de perioada de programare 2007-2013, punerea în aplicare a capacității de corecție multianuale a programului s-a încheiat cu o rată de eroare reziduală de aproape 0 %.

•În 11 cazuri nu a fost emisă nicio rezervă ca urmare a regulii de minimis, conform căreia cazurile cu o rată de eroare reziduală peste pragul de semnificație de 2 % în segmente care reprezintă mai puțin de 5 % din totalul plăților departamentului și care au un impact financiar mai mic de 5 milioane EUR nu sunt considerate substanțiale pentru a se emite o rezervă. Impactul financiar total al acestor cazuri în 2023 a fost foarte mic, situându-se la 6,4 milioane EUR ( 74 ), similar cu cel din 2022.

Impactul financiar total al tuturor rezervelor a fost de 1 291 de milioane EUR pentru 2023, ceea ce reprezintă 0,8 % din cheltuielile relevante, în creștere față de cele 877 de milioane EUR din 2022. Această creștere este legată de impactul financiar mai mare estimat pentru domeniile de politică Coeziune, reziliență și valori și, respectiv, Resurse naturale și mediu ca urmare a unei ușoare creșteri a ratelor de eroare.

Anexa 5 din volumul III prezintă lista completă a rezervelor pentru 2023, precum și explicații și detalii suplimentare.

2.2.Activitatea Serviciului de Audit Intern și opinia generală a acestuia

Direcțiile generale și serviciile Comisiei își întemeiază asigurarea și pe activitatea desfășurată de Serviciul de Audit Intern.

În conformitate cu carta misiunii sale, Serviciul de Audit Intern a emis o opinie generală anuală privind gestiunea financiară a Comisiei, pe baza activității de audit pe care a efectuat-o în domeniul gestiunii financiare în cadrul Comisiei și care acoperă ultimii trei ani (2021-2023). De asemenea, opinia generală ia în considerare informațiile provenite din alte surse, și anume rapoartele din partea Curții de Conturi Europene.

Pe baza acestor informații de audit, auditoarea internă consideră că, în 2023, Comisia a instituit proceduri de guvernanță, de gestionare a riscurilor și de control intern care, în ansamblu, sunt adecvate pentru a oferi o asigurare rezonabilă cu privire la îndeplinirea obiectivelor sale financiare, cu excepția domeniilor de gestiune financiară cu privire la care ordonatorii de credite delegați au exprimat rezerve în declarația lor de asigurare, astfel cum sunt enumerate în anexă.

Fără a exprima mai multe rezerve cu privire la opinia sa generală privind anul 2023, auditoarea internă emite un paragraf explicativ în care atrage atenția Comisiei asupra necesității de a valorifica învățămintele desprinse din gestionarea resurselor sale financiare într-un context dificil. Acest aspect este detaliat în anexa 6 la prezentul raport.

Serviciul de Audit Intern auditează sistemele de gestiune și control din cadrul Comisiei și al agențiilor executive, oferind o asigurare independentă și obiectivă cu privire la caracterul adecvat și la eficacitatea acestora. Recomandările rezultate se referă la aspecte legate de gestionarea performanței, punerea în aplicare a politicilor UE, legalitatea și regularitatea sistemelor de control intern, pregătirea pentru bugetul UE și execuția timpurie a acestuia, cooperarea cu părțile terțe care pun în aplicare politici și programe și tehnologia informației. Pentru toate recomandările acceptate, entitățile auditate au elaborat planuri de acțiune, care au fost transmise Serviciului de Audit Intern și ulterior evaluate de acesta ca fiind satisfăcătoare, sau a fost solicitat un plan de acțiune revizuit. În sfârșit, Serviciul de Audit Intern și-a continuat politica strictă de monitorizare și a evaluat periodic punerea în aplicare efectivă a recomandărilor sale de către departamentele Comisiei. Activitatea de audit a confirmat faptul că aproape toate recomandările emise în perioada 2019-2023 și monitorizate de către Serviciul de Audit Intern au fost puse în aplicare în mod adecvat și eficace de entitățile auditate. Acest rezultat indică faptul că serviciile Comisiei sunt diligente în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor și atenuarea riscurilor identificate de Serviciul de Audit Intern.

Anexa 6 cuprinde mai multe informații privind asigurarea furnizată de Serviciul de Audit Intern. În plus, Comisia transmite autorității care acordă descărcarea de gestiune un raport asupra activității auditoarei interne, în conformitate cu articolul 118 alineatul (8) din Regulamentul financiar, ca parte din pachetul de rapoarte financiare și de răspundere integrate.

2.3.Asigurarea obținută prin activitatea Comitetului de monitorizare a auditurilor

Comitetul de monitorizare a auditurilor supraveghează aspectele legate de audit în cadrul Comisiei și raportează anual colegiului comisarilor. Acesta asigură independența Serviciului de Audit Intern, monitorizează calitatea activității de audit intern și garantează faptul că recomandările auditului intern și extern (și anume din partea Curții de Conturi Europene) sunt luate în considerare în mod corespunzător de către direcțiile generale și serviciile Comisiei și că sunt urmate de acțiuni subsecvente corespunzătoare.

În cursul acestui an de raportare, care a continuat să fie afectat de succesiunea provocărilor fără precedent cu care s-a confruntat UE începând din 2020 ( 75 ), comitetul și-a menținut rolul important în consolidarea guvernanței, a performanței organizaționale și a răspunderii în întreaga organizație. Acesta a organizat patru runde de reuniuni, concentrându-se asupra obiectivelor-cheie stabilite în programele de lucru pentru 2023 și 2024. De asemenea, comitetul a salutat convergența dintre riscurile critice identificate de conducere și riscurile ridicate identificate de Serviciul de Audit Intern, transpuse în subiectele de audit incluse în planul de audit, întrucât acest lucru continuă să ilustreze soliditatea abordării instituției în ceea ce privește gestionarea riscurilor.

Comitetul a discutat cu entitățile auditate relevante constatările de audit foarte importante formulate de Serviciul de Audit Intern, solicitând finalizarea acțiunilor de atenuare cât mai curând posibil. Comitetul a purtat discuții pe teme importante, cum ar fi riscul Comisiei la momentul plății și controalele Mecanismului de redresare și reziliență, având în vedere importanța acestora în asigurarea și demonstrarea capacității Comisiei de a proteja bugetul UE. De asemenea, acesta a purtat discuții pe teme legate de securitatea informatică, în special pe teme relevante pentru actualul mediu de securitate cibernetică.

Comitetul a fost mulțumit de independența și calitatea activității de audit intern și a salutat asigurările auditoarei interne potrivit cărora planificarea oferă o acoperire suficientă pentru emiterea opiniei generale privind gestiunea financiară a Comisiei. Rata efectivă de punere în aplicare a recomandărilor auditorilor interni a rămas foarte ridicată (și anume 97 % pentru recomandările emise și monitorizate în perioada 2019-2023), doar trei recomandări de audit considerate foarte importante având o întârziere de peste 6 luni în ianuarie 2024.

Comitetul a continuat să efectueze schimburi cu Curtea de Conturi Europeană și a purtat o discuție cu auditorul extern cu privire la programul său anual de lucru pentru 2024. De asemenea, comitetul a continuat să monitorizeze progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor Curții de Conturi și și-a exprimat satisfacția atunci când, pentru a 16-a oară consecutiv, Curtea a emis o opinie fără rezerve cu privire la fiabilitatea conturilor consolidate ale UE.

Anexa 7 la prezentul raport anual privind gestiunea și performanța cuprinde mai multe informații cu privire la activitatea și concluziile comitetului.

2.4.Opiniile Curții de Conturi Europene cu privire la conturile pentru exercițiul financiar 2022 și legalitatea și regularitatea operațiunilor

Raportul anual al Curții de Conturi Europene privind execuția bugetului UE pentru exercițiul financiar 2022, publicat în octombrie 2023, a emis o opinie fără rezerve cu privire la conturile UE pentru al 16-lea an consecutiv. De asemenea, veniturile au fost în continuare neafectate de un nivel semnificativ de eroare.

În ceea ce privește legalitatea și regularitatea cheltuielilor din cadrul financiar multianual, Curtea de Conturi Europeană și-a păstrat opinia nefavorabilă. Nivelul general de eroare estimat pentru bugetul UE (4,2 %) a crescut în comparație cu 2020 (3,0 %).

Această opinie nefavorabilă se explică în principal atât prin nivelul de eroare raportat, cât și prin faptul că există în continuare erori semnificative în ceea ce Curtea de Conturi Europeană consideră cheltuieli cu risc ridicat, a căror pondere în bugetul UE a crescut, de asemenea, ușor. Cheltuielile cu grad de risc ridicat, care fac adesea obiectul unor norme complexe și se bazează în principal pe rambursarea costurilor, acoperă în special coeziunea, cercetarea, dezvoltarea rurală, măsurile de piață din cadrul Fondului european de garantare agricolă și anumite părți ale inițiativelor externe. Potrivit concluziilor Curții de Conturi Europene, cheltuielile cu grad de risc ridicat au corespuns unui procentaj de 66 % din populația auditată pentru 2022 (față de 63 % în 2021), creștere care corespunde creșterii plăților din domeniul coeziunii în această etapă a ciclului cadrului financiar multianual 2014-2020.

Pe de altă parte, Curtea de Conturi Europeană a confirmat din nou că riscul de eroare este mai mic în cazul cheltuielilor care fac obiectul unor norme mai simple, în principal al plăților bazate pe drepturi (spre deosebire de plățile bazate pe rambursarea costurilor). Acest lucru este valabil, de exemplu, în cazul plăților directe către fermieri, dar și al cheltuielilor administrative (în principal salariile și pensiile funcționarilor publici ai Uniunii Europene). Ambele sunt în continuare neafectate de un nivel semnificativ de eroare.

Curtea de Conturi Europeană a emis de asemenea, pentru a doua oară, o opinie de audit cu privire la Mecanismul de redresare și reziliență. Concluzia sa a fost că impactul financiar al constatărilor sale se apropie de pragul de semnificație de 2 % și, pe baza acestor constatări cantitative și a altor constatări calitative, a emis o opinie cu rezerve.

Comisia a dat curs recomandărilor Curții de Conturi, formulate atât în rapoartele anuale, cât și în rapoartele speciale, și a raportat cu privire la măsurile luate în cadrul rapoartelor anuale de activitate. În plus, a prezentat rapoarte regulate cu privire la punerea în aplicare a recomandărilor Curții de Conturi, adresate Comitetului de monitorizare a auditurilor din cadrul Comisiei, care a desfășurat anumite activități de monitorizare în acest sens în temeiul mandatului său actualizat ( 76 ).

Curtea de Conturi Europeană monitorizează, de asemenea, punerea în aplicare de către Comisie a recomandărilor sale și oferă feedback pentru a sprijini Comisia să își consolideze activitățile de monitorizare. În Raportul său anual pe 2022, Curtea de Conturi Europeană a examinat măsura în care Comisia a urmărit punerea în aplicare a celor 175 de recomandări de audit care i-au fost adresate în 28 de rapoarte speciale publicate în 2019. Potrivit constatărilor Curții de Conturi, Comisia a pus în aplicare 73 % dintre recomandări, fie integral (58 %), fie în majoritatea privințelor (15 %), și a pus în aplicare în anumite privințe încă 13 % dintre acestea. În 4 % din cazuri, Curtea de Conturi Europeană nu a fost în măsură să ajungă la o concluzie. Din cele 17 recomandări (10 %) pe care Curtea le-a considerat nepuse în aplicare, Comisia nu acceptase inițial opt, iar pe cinci le acceptase doar parțial. Aceste rezultate corespund celor din anii anteriori.

2.5.Descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2022

Parlamentul European a acordat Comisiei descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2022 la 12 aprilie 2024, după ce a examinat rapoartele Curții de Conturi Europene, pachetul de rapoarte financiare și de răspundere integrate ale Comisiei și recomandarea Consiliului privind descărcarea de gestiune. Comisia pentru control bugetar a Parlamentului European a invitat, de asemenea, anumiți directori generali și comisari să facă schimb de opinii în cadrul procedurii de descărcare de gestiune.

În cursul procedurii, principalele părți interesate – Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Curtea de Conturi Europeană – s-au concentrat asupra modalităților de asigurare a transparenței în ceea ce privește utilizarea bugetului UE, de îmbunătățire a rezultatelor obținute de acesta, precum și asupra modalităților de reducere în continuare a nivelului de eroare. Mecanismul de redresare și reziliență, care a devenit operațional în 2021, a fost și în acest an unul dintre elementele-cheie ale discuțiilor privind descărcarea de gestiune, având în vedere capacitatea sa financiară și natura specifică a modului său de punere în aplicare, care se bazează mai degrabă pe performanță decât pe costurile suportate.

Discuțiile privind descărcarea de gestiune au abordat, de asemenea, chestiuni precum statul de drept și drepturile fundamentale, importanța bugetului UE în realizarea priorităților UE și în răspunsul la crize, buna execuție și absorbția mai ușoară a fondurilor UE, inclusiv simplificarea normelor și a procedurilor, rambursarea datoriei în cadrul NextGenerationEU, arhitectura antifraudă și cooperarea dintre Parchetul European și Oficiul European de Luptă Antifraudă, finanțarea organizațiilor neguvernamentale, reexaminarea finanțării acordate Palestinei ( 77 ), finanțarea Agenției Organizației Națiunilor Unite de Ajutorare și Lucrări pentru Refugiații Palestinieni, integrarea priorităților orizontale ale UE la nivelul întregului buget al UE, utilizarea instrumentelor de tehnologie a informației pentru gestionarea, controlul și auditul fondurilor, metodologiile de estimare a nivelului de eroare și a nivelului de risc, precum și cazurile în care Curtea de Conturi Europeană și Comisia au ajuns la concluzii diferite cu privire la eligibilitatea cheltuielilor.

Ca de obicei, Comisia ia măsurile adecvate pentru a aborda aceste chestiuni și raportează cu privire la acțiunile subsecvente într-un raport specific.

Anexa 3 – Mecanismul de redresare și reziliență

Vă rugăm să lăsați această pagină goală după ștergerea acestui comentariu.

1.Mecanismul de redresare și reziliență –
un instrument inovator și reușit
de răspuns la criză

Mecanismul de redresare și reziliență ( 78 ) se află în centrul planului NextGenerationEU, planul de redresare pentru Uniunea Europeană, și a fost instituit în plină pandemie de COVID-19 pentru a ajuta statele membre ale UE să se redreseze mai rapid și să devină mai reziliente. Acesta oferă, la nivelul UE, un instrument puternic în sprijinul unei tranziții vezi și digitale accelerate și ambițioase. În 2022, mecanismul a fost extins pentru a ține seama de planul REPowerEU, răspunsul Comisiei Europene la dificultățile economice, inflația ridicată și criza energetică declanșată de invadarea neprovocată a Ucrainei de către Rusia. În 2023 au avut loc discuții cu privire la revizuirea planurilor naționale, în principal pentru a integra planul REPowerEU, dar și pentru a ține seama de modificările suplimentare aduse planurilor aprobate inițial, în timp ce pe teren au continuat să se înregistreze progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a mecanismului.

1.1.Adaptarea la exigențele viitorului prin planuri revizuite

Principalul eveniment din 2023 a constat în revizuirea celor 27 de planuri de redresare și reziliență și în evaluarea acestora de către Comisie. Creșterea prețurilor la energie, inflația ridicată și perturbările lanțurilor de aprovizionare cauzate de războiul de agresiune neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei și, în unele cazuri, de dezastrele naturale au îngreunat punerea în aplicare de către statele membre a anumitor reforme și investiții prevăzute în planurile lor de redresare și reziliență. Comisia a sprijinit statele membre în eforturile lor de a atenua aceste constrângeri externe și de a revizui măsurile relevante din planurile lor, utilizând flexibilitatea prevăzută în Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență. Momentul a fost, de asemenea, propice pentru actualizarea planurilor astfel încât acestea să țină seama de alocarea financiară revizuită pentru statele membre, publicată în iunie 2022, și pentru adăugarea de capitole privind REPowerEU în urma adoptării Regulamentului de modificare corespunzător în februarie 2023 ( 79 ). Au fost adoptate în total 31 de revizuiri ale planului ( 80 ), dintre care 23 au inclus capitole privind REPowerEU ( 81 ).

Prin intermediul revizuirilor, în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență a fost alocată o sumă suplimentară de 147,2 miliarde EUR, împărțită în 21,6 miliarde EUR sub formă de granturi și 125,5 miliarde EUR sub formă de împrumuturi. Suma totală alocată statelor membre a crescut astfel de la 500,8 miliarde EUR la sfârșitul anului 2022 la 648 de miliarde EUR la sfârșitul anului 2023. Din această creștere totală, 60 de miliarde EUR au fost legate de REPowerEU pentru reforme și investiții care contribuie la economisirea energiei, prin înlocuirea combustibililor fosili și prin abordarea nevoilor stringente de securitate a aprovizionării, reducând în același timp dependența de combustibilii fosili din Rusia.

1.2.Punerea în aplicare este pe drumul cel bun

Revizuirea planurilor a afectat ritmul de punere în aplicare a planurilor existente. Totuși, punerea în aplicare pe teren a continuat să înregistreze progrese pe tot parcursul anului 2023, numărul cererilor de plată depuse până la sfârșitul anului 2023 dublându-se (de la 27 la 54) și fiind atinse majoritatea jaloanelor și a țintelor în conformitate cu așteptările inițiale. Aproape 80 % din jaloanele și țintele planificate a fi atinse până la sfârșitul anului 2023 au fost raportate de statele membre ca fiind finalizate, iar 40 % dintre ele (și anume 1 153 dintre cele 2 880 de jaloane și ținte planificate pentru finalizare până la sfârșitul celui de al patrulea trimestru al anului 2023) au fost evaluate de Comisie ca fiind atinse.

Progrese privind atingerea jaloanelor și a țintelor, în valori absolute

Sursa: Comisia Europeană

În 2023, Comisia a plătit în total 75 de miliarde EUR ( 82 ) (din care 28,7 miliarde EUR sub formă de împrumuturi) și a efectuat plăți de prefinanțare suplimentare în cuantum de 7,1 miliarde EUR. Astfel, totalul plăților efectuate până la sfârșitul anului 2023 au ajuns la 220,8 miliarde EUR, împărțite în 141,6 miliarde EUR sub formă de granturi [40 % din totalul de 357 de miliarde EUR ( 83 ) alocat pentru granturi în cadrul pachetului financiar al Mecanismului de redresare și reziliență] și 79,2 miliarde EUR sub formă de împrumuturi (27 % din totalul de 291 de miliarde EUR alocat pentru împrumuturi în cadrul pachetului financiar al Mecanismului de redresare și reziliență).

Plăți efectuate în 2023 pentru granturi și împrumuturi, inclusiv prefinanțări, defalcate pe statele membre

Sursa: Comisia Europeană

1.3.Obținerea de rezultate în materie de performanță

Statele membre utilizează fondurile furnizate de Mecanismul de redresare și reziliență pentru a realiza reforme și investiții ambițioase, care vor face economiile și societățile lor mai sustenabile, mai reziliente și mai pregătite pentru tranziția verde și cea digitală.

Rezultatele obținute până la sfârșitul anului 2023 arată că instrumentul aduce o schimbare esențială în viețile cetățenilor UE. Indicatorii comuni prezentați în continuare arată progresele înregistrate în punerea în aplicare a planurilor de redresare și reziliență în vederea atingerii obiectivelor comune, precum și performanța generală a mecanismului.

Indicator comun	Rezultate la finalul anului 2023
Economii în consumul anual de energie primară	28 282 262 MWh/an
Capacitate operațională suplimentară instalată pentru energia din surse regenerabile	54 204 MW
Infrastructură pentru combustibili alternativi (puncte de realimentare/reîncărcare)	531 995
Populație care beneficiază de măsuri de protecție împotriva inundațiilor, a incendiilor de vegetație și a altor dezastre naturale legate de climă	9,0 milioane
Locuințe suplimentare cu acces la internet asigurat prin rețele de foarte mare capacitate	5,6 milioane
Întreprinderi care beneficiază de sprijin pentru dezvoltarea sau adoptarea de produse digitale, servicii digitale și procese ale aplicațiilor digitale	587 398
Utilizatori ai serviciilor, produselor și proceselor digitale publice noi și optimizate	308,7 milioane
Cercetători care lucrează în centre de cercetare care beneficiază de sprijin	17 551
Întreprinderi care beneficiază de sprijin [mici (inclusiv microîntreprinderi), mijlocii și mari]	2,0 milioane
Număr de persoane care participă la studii sau cursuri de formare	8,7 milioane
Număr de persoane încadrate în muncă sau aflate în căutarea unui loc de muncă	1,3 milioane
Capacitatea unităților de asistență medicală noi sau modernizate	45,8 milioane
Capacitatea sălilor de clasă în structurile educaționale și de îngrijire a copiilor noi sau modernizate	246 037
Număr de tineri cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani care beneficiază de sprijin	5,8 milioane

În plus, Mecanismul de redresare și reziliență a contribuit la realizarea câtorva reforme esențiale în primii 2 ani de punere în aplicare, printre care reforme:

•de digitalizare a administrației publice (Slovacia) și de asigurare a securității cibernetice (România);

•de eficientizare a sistemelor de justiție civilă și penală prin scurtarea duratei procedurilor și prin îmbunătățirea organizării instanțelor (Italia, Spania);

•de îmbunătățire a calității procesului legislativ (Bulgaria);

•de combatere a corupției și asigurare a protecției avertizorilor de integritate (Cipru);

•în jurul pieței muncii și de modernizare a politicilor active în domeniul pieței muncii (Spania);

•de consolidare a ocupării forței de muncă și a protecției sociale (Croația);

•de promovare a excelenței științifice și de îmbunătățire a performanței universităților și organizațiilor publice de cercetare (Slovacia), precum și de sporire a previzibilității și stabilității finanțării publice în cercetare (Portugalia);

•de simplificare a acordării licențelor pentru a stimula investițiile în energia din surse regenerabile offshore sau de creare a condițiilor propice pentru introducerea hidrogenului din surse regenerabile (Grecia, Portugalia, Spania);

•de sprijinire a introducerii energiei din surse regenerabile și a transportului durabil (Croația, România);

•de îmbunătățire a locuințelor la prețuri accesibile (Letonia).

În plus, Mecanismul de redresare și reziliență a contribuit la deblocarea întregului potențial al reformelor structurale, prin completarea acestora cu investiții-cheie. Următoarele exemple ilustrează investiții majore cu etape-cheie care au fost deja finalizate:

•finanțare pentru diversificarea și scurtarea lanțului de aprovizionare cu produse agricole și alimentare și pentru consolidarea rezilienței entităților din lanțul de aprovizionare (Polonia, cu un cost total estimat la 1,3 miliarde EUR);

•investiții pentru sprijinirea decarbonizării și a eficienței energetice a industriei (Croația, cu un cost total estimat la 61 de milioane EUR; Franța, 1,4 miliarde EUR);

•achiziționarea a 600 000 de laptopuri noi care să fie împrumutate profesorilor și elevilor și selectarea unor centre de inovare digitală având rolul de a sprijini eforturile de digitalizare ale întreprinderilor (Portugalia, 600 de milioane EUR);

•fonduri pentru sporirea competitivității firmelor din sectorul turismului, inclusiv a 4 000 de întreprinderi mici și mijlocii (Italia, 1,9 miliarde EUR);

•investiții pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile (Italia, 1 miliard EUR);

•digitalizarea administrației publice pentru a oferi cetățenilor și întreprinderilor servicii publice digitale simple, incluzive și securizate (Portugalia, 170 de milioane EUR);

•dezvoltarea infrastructurii de bandă largă (Letonia, 4 milioane EUR).

Tabloul de bord privind redresarea și reziliența conține o prezentare generală a modului în care evoluează punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență și a planurilor naționale de redresare și reziliență.

Fiecare plan de redresare și reziliență trebuie să contribuie la obiectivele climatice și digitale cu cel puțin 37 % și, respectiv, 20 %. Acest lucru se reflectă în contribuția bugetară semnificativă a mecanismului atât la tranziția verde, cât și la cea digitală.

•Contribuția la componenta climatică: 275,7 miliarde EUR în perioada 2021-2023 (43 % din pachetul bugetar total).

•Contribuția la componenta digitală: 157,6 miliarde EUR în perioada 2021-2023 (24 % din pachetul bugetar total).

2.Rezultatele controalelor confirmă atingerea în mod satisfăcător a tuturor jaloanelor și țintelor pentru plățile efectuate în 2023

2.1.Un mediu de control specific pentru a asigura protecția fondurilor UE

Regulamentul de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență stabilește rolurile și responsabilitățile respective ale statelor membre și ale Comisiei în ceea ce privește protejarea bugetului UE. Mecanismul este un instrument bazat integral pe performanță și, spre deosebire de alte programe de finanțare ale Uniunii, Comisia nu rambursează statelor membre sume pe baza costurilor reale suportate pentru reformele și investițiile incluse în planurile lor de redresare și reziliență. În schimb, Comisia plătește tranșe predefinite numai atunci când jaloanele și țintele convenite sunt atinse în mod satisfăcător. Odată plătite, fondurile Mecanismului de redresare și reziliență intră în bugetul fiecărei țări fără nicio legătură directă cu cheltuielile suportate pentru finanțarea reformelor și a investițiilor. Potrivit regulamentului, statele membre sunt responsabile de a se asigura că mecanismul este pus în aplicare în conformitate cu normele UE și cele naționale și cu principiile bunei gestiuni financiare. Comisia ar trebui să poată primi asigurări suficiente din partea lor în această privință.

Statele membre trebuie să instituie sisteme adecvate de monitorizare și control pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii și pentru a se asigura că utilizarea fondurilor este în conformitate cu dreptul Uniunii și cu dreptul intern. Aceste sisteme sunt descrise în detaliu în planurile de redresare și reziliență și au fost evaluate de Comisie înainte de adoptarea fiecărui plan. Pe durata de viață a mecanismului, statele membre trebuie să asigure eficacitatea acestor sisteme de control. În special, acestea trebuie să depună eforturi sistematice pentru a se asigura că sistemele previn, detectează și corectează neregulile. În cazul în care un stat membru detectează nereguli specifice, acesta trebuie să ia măsuri pentru a le corecta și să informeze Comisia cu privire la acestea. În situația în care un stat membru nu efectuează corecțiile necesare în cazurile de fraudă, corupție sau dublă finanțare, Comisia va recupera fondurile de la statul membru respectiv. În plus, în cazul în care un stat membru își încalcă grav obligațiile, Comisia poate aplica o corecție forfetară a fondurilor din cadrul facilității statului membru respectiv.

Comisia și-a conceput strategia de control astfel încât să își respecte pe deplin responsabilitățile care îi revin în temeiul Regulamentului privind Mecanismul de redresare și reziliență.

•Comisia trebuie să asigure legalitatea și regularitatea plăților către statele membre, care sunt legate exclusiv de atingerea în mod satisfăcător a jaloanelor și a țintelor. În acest scop, Comisia efectuează evaluări ex ante ale tuturor cererilor de plată primite de la statele membre, audituri ex post la fața locului pentru o selecție de cereri de plată, jaloane și ținte, audituri de sistem privind jaloanele și țintele și o analiză a declarațiilor de gestiune ale statelor membre și ale rezumatelor auditurilor.

•Comisia are dreptul de a reduce și de a recupera orice sumă sau de a solicita rambursarea anticipată a împrumutului în cazuri de fraudă, corupție și conflicte de interese care afectează interesele financiare ale UE și care nu au fost corectate și recuperate de statul membru sau în cazul încălcării grave a unei obligații care decurge din acordul financiar și/sau de împrumut semnat cu statul membru. În acest scop, Comisia efectuează o evaluare a sistemelor de control descrise în planurile (și revizuirile ulterioare) prezentate Comisiei înainte de adoptarea acestora. În plus, Comisia efectuează audituri de sistem referitoare la protecția intereselor financiare ale UE în statele membre pe întreaga durată a mecanismului și audituri privind activitatea desfășurată de autoritățile naționale. De asemenea, Comisia evaluează controalele efectuate de statele membre cu privire la respectarea normelor privind achizițiile publice și a normelor privind ajutoarele de stat.

•Figura de mai jos prezintă o imagine de ansamblu a strategiei de control a Comisiei în ceea ce privește mecanismul.

Prezentare generală a mediului de control al Mecanismului de redresare și reziliență la nivelul Comisiei

Sursa: Comisia Europeană

Comisia efectuează o evaluare calitativă a rezultatelor controalelor și a nivelului de risc asociat operațiunilor. Spre deosebire de alte programe ale UE, această evaluare nu poate fi cuantificată cu o rată de eroare. Ratele de eroare reflectă o evaluare cantitativă, care este relevantă atunci când cheltuielile pot fi atribuite direct unui criteriu cantitativ. Plățile în contextul Mecanismului de redresare și reziliență se bazează pe o evaluare calitativă a îndeplinirii jaloanelor și țintelor, care este dificil de transpus în termeni cantitativi. Chiar și atunci când jaloanele și țintele nu au fost îndeplinite în mod satisfăcător și se va efectua o reducere, această reducere nu poate corespunde unei sume reprezentând cheltuieli neeligibile. În plus, investițiile și reformele incluse în planurile de redresare și reziliență sunt foarte diverse, atât în cadrul unui stat membru, cât și între statele membre, ceea ce împiedică orice extrapolare statistică. În acest context, nu se poate stabili o rată de eroare semnificativă.

Evaluarea calitativă a Comisiei se bazează pe o combinație între: (1) rezultatul evaluării cererii de plată; (2) rezultatele privind declarațiile de gestiune și rezumatele auditurilor statelor membre care trebuie să însoțească fiecare cerere de plată; (3) rezultatele auditurilor Comisiei privind atingerea jaloanelor și a țintelor și ale altor controale efectuate de Comisie la nivelul statelor membre în contextul altor programe de finanțare, cum ar fi fondurile politicii de coeziune și (4) constatările Curții de Conturi Europene, dacă sunt considerate acceptabile. Astfel, Comisia stabilește un nivel de risc privind legalitatea și regularitatea fiecărei plăți, care poate fi scăzut, mediu sau ridicat.

În urma recomandărilor Serviciului de Audit Intern, ale Curții de Conturi Europene și ale Parlamentului European, Comisia și-a revizuit strategiile de audit și control în 2023 în vederea îmbunătățirii calității, și anume prin:

·consolidarea controalelor privind modul în care sistemele de control intern ale statelor membre asigură conformitatea cu normele UE și cu normele naționale prin introducerea de verificări privind achizițiile publice și ajutoarele de stat în toate tipurile de audituri ale Comisiei;

·consolidarea cooperării dintre departamentele Comisiei în ceea ce privește partajarea rezultatelor auditurilor;

·îmbunătățirea controalelor privind riscurile potențiale de revocare a jaloanelor și țintelor auditate;

·revizuirea metodologiei de selectare a activităților de audit suplimentare în ceea ce privește protecția intereselor financiare ale UE, pentru a asigura că riscurile sunt monitorizate și abordate în mod adecvat pe toată durata de viață a Mecanismului de redresare și reziliență;

·ajustarea obiectivelor de control pentru o mai bună acoperire a riscurilor legate de punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență, inclusiv o mai bună descriere a mecanismelor de monitorizare pentru a verifica eficacitatea, eficiența și economia controalelor efectuate de statele membre.

În 2023, Comisia a continuat să aducă îmbunătățiri și clarificări cu privire la modul în care este interpretată concepția mecanismului, prin intermediul următoarelor:

·un cadru ( 84 ) pentru evaluarea atingerii în mod satisfăcător a jaloanelor și a țintelor la efectuarea evaluării, publicat în februarie 2023. Acesta se bazează pe experiența dobândită până în prezent de Comisie în ceea ce privește evaluarea jaloanelor și a țintelor în temeiul Regulamentului privind Mecanismul de redresare și reziliență;

·o metodologie ( 85 ) pentru a stabili cuantumul care urmează să fie suspendat în cazul în care un jalon sau o țintă nu este atinsă în mod satisfăcător, cu respectarea deplină a principiilor egalității de tratament și proporționalității. Aceasta oferă o abordare clară și coerentă pentru stabilirea cuantumurilor relevante, păstrând în același timp o anumită marjă de apreciere care să reflecte faptul că nu toate măsurile contribuie în mod egal la îndeplinirea obiectivelor unui plan național de redresare și reziliență;

·un cadru pentru aplicarea dispoziției referitoare la revocarea jaloanelor și a țintelor stabilite în cadrul mecanismului ( 86 ), care oferă claritate juridică și transparență cu privire la procesul care trebuie urmat în cazul unei revocări, asigurând punerea în aplicare continuă a Mecanismului de redresare și reziliență;

·consolidarea în continuare a transparenței datorită Regulamentului REPowerEU, care introduce cerința ca statele membre să publice informații cu privire la cei 100 de destinatari finali care primesc cele mai mari fonduri prin Mecanismul de redresare și reziliență ( 87 ). o actualizare a „Orientărilor privind planurile de redresare și reziliență” ( 88 ) în urma concluziilor Consiliului ECOFIN din aprilie 2024 privind evaluarea la jumătatea perioadei a mecanismului, în care Comisia și statele membre sunt invitate să identifice modalități de raționalizare și îmbunătățire a punerii în aplicare a planurilor de redresare și reziliență, asigurând totodată protecția adecvată a intereselor financiare ale UE. Aceste orientări introduc mai multe elemente de simplificare pentru punerea în aplicare a planurilor de redresare și reziliență și explică procesul de modificare a planurilor, inclusiv alocarea resurselor din mecanism către obiectivele STEP ( 89 ). De asemenea, aduc mai multă claritate în ceea ce privește condițiile în care este posibilă o combinație proporțională de sprijin din partea mecanismului și a altor fonduri ale UE, evitându-se în același timp dubla finanțare. 

2.2.Rezultatele controalelor sunt predominant pozitive

2.2.1.Aprobare integrală a planurilor revizuite în urma evaluării acestora

În contextul revizuirii planurilor de redresare și reziliență, sistemul de audit și control al statelor membre respective a fost reevaluat în 2023, ținând seama de toate informațiile noi și suplimentare obținute după evaluarea inițială prin intermediul diferitelor audituri efectuate de Comisie. Având în vedere aceste informații, Comisia a analizat dacă mecanismele pentru sistemul de audit și control prezentate de statul membru în planul de redresare și reziliență modificat sunt (încă) adecvate și a propus adăugarea de noi jaloane și ținte în acest sens (a se vedea și secțiunea 2.2.4). Toate cele 31 de revizuiri ale planurilor prezentate în 2023 au fost adoptate.

2.2.2.Controale ex ante în etapa de efectuare a plății

Evaluare pozitivă, înainte de efectuarea plății, privind atingerea satisfăcătoare a jaloanelor și a țintelor

În 2023, Comisia a evaluat și a onorat 23 de cereri de plată depuse de 17 state membre diferite, corespunzând unui număr de 748 de jaloane și ținte (598 de jaloane, 150 de ținte). Pe baza acestor evaluări, șapte jaloane și ținte din totalul de 748 au fost evaluate ca nefiind atinse în mod satisfăcător. În cazul a trei dintre acestea ( 90 ), Consiliul a decis efectuarea de plăți parțiale în 2023, iar o sumă totală de 890 de milioane EUR nu a fost plătită statelor membre.

În contextul evaluării jaloanelor și a țintelor, au fost adresate întrebări cu privire la aplicarea dispozițiilor privind eligibilitatea în cazul anumitor măsuri. În acest sens, Comisia a introdus în mod sistematic controale privind eligibilitatea la momentul aprobării planurilor și, în cazul în care apar îndoieli cu privire la elementele de probă individuale prezentate de statele membre, la momentul evaluării cererilor de plată. Pentru a clarifica și mai mult aplicarea dispozițiilor actuale ( 91 ), Comisia va emite orientări suplimentare cu privire la această chestiune.

Evaluare pozitivă a jaloanelor specifice privind auditul și controlul pentru toate statele membre

În total, 14 dintre cele 23 de state membre pentru care a avut loc prima plată de la începutul punerii în aplicare ( 92 ) au fost preocupate de jaloane privind auditul și controlul, fără a lua în considerare noul val de jaloane și ținte adăugate în planurile revizuite. Următoarele exemple prezintă astfel de jaloane:

•instituirea și punerea în aplicare a unui sistem de repertorii pentru monitorizarea punerii în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență înainte de efectuarea primei plăți;

•intrarea în vigoare a unor legilor sau decrete care stabilesc mandatele legale sau definesc procedurile de audit și de control;

•crearea și punerea în aplicare a unui plan de acțiune privind prevenirea conflictelor de interese în contextul Mecanismului de redresare și reziliență și adoptarea unei strategii de audit care să asigure auditarea independentă și eficace a punerii în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență.

Comisia a evaluat în mod pozitiv atingerea tuturor acestor jaloane, pe baza unor verificări documentare și a unor evaluări aprofundate ale dovezilor prezentate de fiecare stat membru. În plus, șapte state membre și-au asumat angajamente de a asigura respectarea în continuare a obiectivelor de audit și de control.

Analiza declarațiilor de gestiune și a rezumatelor de audit confirmă evaluarea inițială a Comisiei

Comisia a examinat declarațiile de gestiune și rezumatele de audit care au însoțit toate cererile de plată pentru cele 23 de plăți efectuate în 2023. În cazul tuturor cererilor de plată primite și evaluate, cu excepția a trei, analiza declarațiilor de gestiune și a opiniilor de audit a confirmat evaluarea Comisiei privind atingerea în mod satisfăcător a jaloanelor și a țintelor.

2.2.3.Auditurile ex post privind jaloanele și țintele confirmă atingerea satisfăcătoare a jaloanelor și a țintelor

În 2023, Comisia a efectuat 10 audituri ( 93 ) privind jaloanele și țintele (unele dintre acestea au fost combinate și cu audituri de sistem). Aceste audituri se efectuează prin raportare la riscuri, acoperind de obicei 100 % din jaloanele și țintele cu grad de risc ridicat, împreună cu unele jaloane și ținte cu risc mediu. Cererile de plată care nu au fost auditate conțineau în principal jaloane cu risc scăzut. Până la 15 mai 2024, Comisia auditase 50 dintre cele 63 de jaloane și ținte cu grad de risc ridicat incluse în cererile de plată onorate în 2023 și 32 dintre cele 147 de jaloane cu risc mediu.

În urma activității sale de audit, Comisia nu a identificat nicio dovadă că jaloanele și țintele auditate nu ar fi fost atinse în mod satisfăcător. Orice altă discrepanță identificată între datele declarate și datele auditate s-a încadrat în marja de 5 % ( 94 ) luată în considerare de Comisie pentru evaluarea sa. În cazul în care consideră ex post că nu a fost atins un jalon sau o țintă, Comisia va iniția corecții financiare pentru a recupera partea necuvenită a plății efectuate. Acest lucru nu s-a întâmplat pentru plățile efectuate în 2023.

2.2.4.Auditurile de sistem privind protecția intereselor financiare ale UE confirmă caracterul adecvat al sistemelor existente

Până la sfârșitul anului 2023, toate statele membre au fost supuse unui audit de sistem cel puțin o dată de la începutul Mecanismului de redresare și reziliență. În 2023, auditurile de sistem efectuate de Comisie cu privire la protecția intereselor financiare ale UE au vizat 13 organisme de coordonare și 62 de organisme de punere în aplicare din 13 state membre ( 95 ), de exemplu ministere sau agenții, selectate în funcție de riscuri. În contextul acestor audituri de sistem și al altor activități de audit, Comisia a efectuat controale specifice privind conformitatea cu procedurile privind ajutoarele de stat și achizițiile publice, vizând atât procedurile instituite pentru prevenirea fraudei, a corupției și a conflictelor de interese în cadrul procedurilor de achiziții publice, cât și punerea în aplicare efectivă a acestor proceduri.

Comisia a identificat o situație eterogenă în ceea ce privește punerea în aplicare a sistemelor de control intern la nivelul organismelor auditate. Au fost identificate bune practici, cum ar fi evaluări ale riscurilor privind personalul sensibil, proceduri de detectare a posibilelor fraude și acte de corupție, utilizarea instrumentelor de extragere a datelor, cum ar fi ARACHNE, proceduri pentru detectarea preventivă a posibilelor conflicte de interese, proceduri de verificare a unei posibile duble finanțări înainte de decizia de acordare a grantului și programe de înaltă calitate pentru formarea personalului cu privire la aspecte legate de etică și de integritate.

Cu toate acestea, principalele probleme întâmpinate, pentru care Comisia emite recomandări și convine termene privind punerea lor în aplicare, cuprind în continuare insuficiența coordonării/supravegherii din partea organismelor de coordonare, probleme privind colectarea, agregarea și raportarea datelor și accesul la acestea, strategii antifraudă incomplete pentru protecția intereselor financiare ale Uniunii, elemente lipsă în evaluările riscurilor de fraudă, necesitatea îmbunătățirii controalelor ex ante efectuate pentru a preveni conflictele de interese, necesitatea de a îmbunătăți procedurile de verificare a absenței dublei finanțări, probleme legate de îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor de publicitate, participarea scăzută la acțiunile de formare organizate pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la fraudă și deficiențe în raportarea neregulilor către Oficiul European de Luptă Antifraudă.

În cazul în care deficiențele identificate puteau fi remediate printr-un jalon privind auditul și controlul, Comisia a propus introducerea unor astfel de jaloane în planurile de redresare și reziliență revizuite, ca parte a propunerii de decizie de punere în aplicare a Consiliului. Aceste jaloane trebuie îndeplinite înainte ca următoarea plată să poată fi efectuată. Ca atare, au fost incluse zece noi jaloane de audit și control în șapte planuri revizuite ( 96 ) aprobate de Consiliu în 2023.

Comisia poate oferi o asigurare rezonabilă cu privire la protecția intereselor financiare ale UE împotriva fraudei, corupției și conflictelor de interese ( 97 ) pe baza rezultatelor activității de audit de sistem desfășurate în 2023 și luând în considerare rezultatele analizei declarațiilor de gestiune și a rezumatelor de audit menționate mai sus, cu excepția unui singur stat membru, astfel cum se descrie în secțiunea 2.2.8, dar care este considerat nesemnificativ și, prin urmare, nu se emite nicio rezervă.

2.2.5.Alte audituri și controale

Auditurile autorităților naționale de audit

În 2023, Comisia a examinat activitatea de audit desfășurată de autoritățile naționale de audit ( 98 ) pentru a stabili nivelul de asigurare care putea fi obținut din auditul lor; rezultatele au fost în ansamblu eterogene. În multe cazuri, constatările privind activitatea autorităților de audit au condus la îmbunătățiri minore, dar mai degrabă dezirabile, în timp ce unele dintre constatări au condus inclusiv la recomandări critice sau foarte importante. De exemplu, unele recomandări au sugerat obligarea organismele de audit să includă termene pentru punerea în aplicare a recomandărilor lor, definirea mai bună a procedurilor de urmărire, îmbunătățirea manualelor, a listelor de verificare sau a documentației de audit, îmbunătățirea verificărilor privind procedurile de achiziții publice sau normele privind ajutoarele de stat și abordarea problemelor legate de personal sau a problemelor legate de atribuirea personalului de audit.

Toate statele membre evaluate și-au respectat obligația referitoare la achizițiile publice și la normele privind ajutoarele de stat

În sprijinul declarației sale de asigurare, Comisia evaluează, de asemenea, dacă statele membre își respectă obligația de a consulta periodic normele UE și naționale, în special în ceea ce privește ajutoarele de stat și achizițiile publice. În conformitate cu Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență, statele membre au obligația „de a verifica cu regularitate dacă finanțarea acordată a fost utilizată în mod corespunzător în conformitate cu toate normele aplicabile și dacă eventualele măsuri de implementare a reformelor și a proiectelor de investiții în cadrul planului de redresare și reziliență au fost implementate în mod corespunzător în conformitate cu toate normele aplicabile, în special în ceea ce privește prevenirea, detectarea și corectarea fraudei, a corupției și a conflictelor de interese”.

În 2023, această evaluare a vizat toate cele 17 state membre care au primit o plată în cursul perioadei de raportare. În acest scop, Comisia a utilizat în principal rezultatele auditurilor sale specifice privind Mecanismul de redresare și reziliență (a se vedea mai sus), completate de activitatea de audit legată de alte instrumente (de exemplu, politica de coeziune). Pe baza dovezilor colectate și evaluate și pe baza informațiilor de care dispune, Comisia a considerat că toate statele membre și-au respectat obligația de a verifica periodic dacă finanțarea acordată în contextul operațiunilor din 2023 a fost utilizată și pusă în aplicare în mod corespunzător, în conformitate cu toate normele aplicabile, în special în ceea ce privește achizițiile publice și ajutoarele de stat.

2.2.6.Opiniile anuale de audit și de gestiune

Pe baza activității de audit descrise mai sus, Comisia a emis 17 opinii anuale de audit ( 99 ) pentru cele 17 state membre care au primit plăți în 2023 în urma depunerii unei cereri de plată. Aceste opinii de audit au fost apoi utilizate, pe lângă orice alte informații disponibile, pentru a emite o opinie de gestiune ( 100 ) pentru fiecare dintre plățile efectuate în 2023.

Atât opiniile de audit, cât și opiniile de gestiune sunt utilizate pentru a fundamenta concluzia cu privire la declarația generală de asigurare. Opiniile de audit oferă o opinie cu privire la nivelul de risc în ceea ce privește legalitatea și regularitatea plăților, conformitatea cu articolul 22 alineatul (2) litera (a) ( 101 ) și cu articolul 22 alineatul (5) ( 102 ) din Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență. Opiniile de gestiune oferă o opinie privind nivelul de risc cu privire la legalitatea și regularitatea plăților. În tabelul din secțiunea 2.2.8 se prezintă informații detaliate privind nivelul de risc al fiecărei cereri de plată.

2.2.7.Activitatea în curs a Curții de Conturi Europene în contextul declarației de asigurare 2023

Evaluarea de către Comisie a constatărilor Curții pentru a concluziona cu privire la nivelul de risc al plăților efectuate în 2023 este în desfășurare. Până la 15 mai 2024, Comisia primise 26 de rapoarte de constatări preliminare din partea Curții de Conturi Europene. Întrucât constatările Curții de Conturi Europene pot fi utilizate pentru a determina nivelul de risc al plăților, Comisia le evaluează cu scopul de a stabili nivelul de risc pentru fiecare plată efectuată în 2023.

În ceea ce privește douăsprezece rapoarte de constatări preliminare, Comisia și-a menținut poziția după o analiză atentă (pe baza controalelor sale ex ante și ex post) potrivit căreia jaloanele și țintele incluse în cererile de plată corespunzătoare au fost atinse în mod satisfăcător, ceea ce înseamnă un nivel de risc scăzut. Pentru celelalte rapoarte de constatări preliminare, evaluarea este încă în curs la momentul publicării prezentului raport.

2.2.8.Evaluarea calitativă a plăților în ceea ce privește legalitatea și regularitatea și protecția intereselor financiare ale Uniunii indică, în general, un risc scăzut

Evaluarea calitativă a Comisiei se bazează pe o combinație între: (1) rezultatele privind declarațiile de gestiune și rezumatele auditurilor statelor membre care trebuie să însoțească fiecare cerere de plată; (2) rezultatele auditurilor Comisiei; (3) rezultatele evaluării cererilor de plată; (4) rezultatele altor controale efectuate de Comisie la nivelul statelor membre în contextul altor programe de finanțare, cum ar fi fondurile politicii de coeziune și (5) constatările Curții de Conturi Europene, dacă sunt considerate acceptabile. Astfel, Comisia stabilește un nivel de risc privind legalitatea și regularitatea fiecărei plăți, care poate fi scăzut, mediu sau ridicat. Concluziile Comisiei pentru fiecare cerere de plată primită sunt rezumate în tabelul următor.

Evaluare calitativă a celor 23 de plăți efectuate în 2023