This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 32021R0241
Regulation (EU) 2021/241 of the European Parliament and of the Council of 12 February 2021 establishing the Recovery and Resilience Facility
Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență
Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență
JO L 57, 18.2.2021, p. 17–75
(BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
In force: This act has been changed. Current consolidated version: 01/03/2024
18.2.2021 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 57/17 |
REGULAMENTUL (UE) 2021/241 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
din 12 februarie 2021
de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 175 al treilea paragraf,
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),
având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (2),
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (3),
întrucât:
(1) |
În conformitate cu articolele 120 și 121 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), statele membre își conduc politicile economice pentru a contribui la realizarea obiectivelor Uniunii și în contextul orientărilor generale formulate de Consiliu. Articolul 148 din TFUE prevede că statele membre pun în aplicare politici de ocupare a forței de muncă ce țin seama de liniile directoare privind ocuparea forței de muncă. Prin urmare, coordonarea politicilor economice ale statelor membre constituie o chestiune de interes comun. |
(2) |
Articolul 175 din TFUE prevede, printre altele, că statele membre își coordonează politicile economice în vederea realizării obiectivelor privind coeziunea economică, socială și teritorială menționate la articolul 174 din TFUE. |
(3) |
Articolul 174 din TFUE prevede că, în scopul promovării unei dezvoltări armonioase a întregii Uniunii, aceasta dezvoltă și desfășoară acțiuni care conduc la consolidarea coeziunii sale economice, sociale și teritoriale. Articolul mai prevede că Uniunea urmărește, în special, reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni și a rămânerii în urmă a regiunilor defavorizate. Eforturile de reducere a decalajelor ar trebui să fie în special în beneficiul insulelor și al regiunilor ultraperiferice. Diferitele puncte de plecare și specificități ale regiunilor ar trebui luate în considerare la punerea în aplicare a politicilor Uniunii. |
(4) |
La nivelul Uniunii, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice („semestrul european”), inclusiv principiile pilonului european al drepturilor sociale, constituie cadrul de identificare a priorităților naționale de reformă și de monitorizare a implementării acestora. Pe lângă măsurile de consolidare a competitivității, a potențialului de creștere și a finanțelor publice sustenabile, ar trebui introduse, de asemenea, reforme bazate pe solidaritate, integrare, justiție socială și distribuția echitabilă a bogăției, cu scopul de a crea locuri de muncă de calitate și creștere economică sustenabilă, asigurându-se egalitatea de șanse și accesul la oportunități, precum și egalitatea în materie de protecție socială și accesul la aceasta, protejând grupurile vulnerabile și îmbunătățind nivelul de trai al tuturor cetățenilor Uniunii. Statele membre urmează să își elaboreze propriile strategii de investiții multianuale naționale în sprijinul acestor reforme, ținând seama, în același timp, de Acordul de la Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (4) („Acordul de la Paris”), de planurile naționale privind energia și clima adoptate în cadrul guvernanței uniunii energetice și a acțiunilor climatice instituite prin Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului (5), de planurile pentru o tranziție justă și de planurile de implementare a garanției pentru tineret, precum și de obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU. Respectivele strategii ar trebui să fie prezentate, după caz, împreună cu programele naționale de reformă anuale, pentru a defini și a coordona proiectele de investiții prioritare care urmează să fie sprijinite prin finanțare națională și/sau din partea Uniunii. |
(5) |
Comisia a subliniat, în Strategia sa anuală pentru 2020 privind creșterea sustenabilă și în pachetul de primăvară și de vară 2020 privind semestrul european, că acesta ar trebui să contribuie la punerea în aplicare a Pactului verde european, a pilonului european al drepturilor sociale și a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU. |
(6) |
Declanșarea epidemiei de COVID-19 la începutul anului 2020 a modificat perspectivele economice, sociale și bugetare în Uniune și în lume, fiind necesar un răspuns urgent și coordonat atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național pentru a face față enormelor consecințe economice și sociale, precum și efectelor asimetrice asupra statelor membre. Criza provocată de COVID-19, precum și criza economică și financiară anterioară au arătat că dezvoltarea unor economii solide, sustenabile și reziliente, precum și a unor sisteme financiare și de protecție socială bazate pe structuri sociale și economice puternice ajută statele membre să reacționeze mai eficace și într-un mod echitabil și incluziv la șocuri și să se redreseze mai rapid în urma acestora. Lipsa rezilienței poate cauza și efecte negative de propagare a șocurilor între statele membre sau la nivelul Uniunii în ansamblu, generând astfel provocări legate de convergență și coeziune la nivelul Uniunii. Reducerile cheltuielilor în sectoare precum sectorul educației, sectorul cultural și sectorul creativ și cu asistența medicală se pot dovedi contraproductive pentru o redresare rapidă. Consecințele pe termen mediu și lung ale crizei provocate de COVID-19 vor depinde în mod esențial de rapiditatea redresării economiilor și societăților statelor membre în urma crizei în cauză, care, la rândul său, depinde de marja de manevră bugetară disponibilă a statelor membre pentru a lua măsuri de atenuare a impactului social și economic al crizei și de reziliența economiilor și a structurilor sociale ale acestora. Reformele și investițiile sustenabile și de stimulare a creșterii care abordează deficiențele structurale ale economiilor statelor membre și care consolidează reziliența, cresc productivitatea și conduc la o competitivitate mai mare a statelor membre vor fi, prin urmare, esențiale pentru a readuce economiile respective pe drumul cel bun și pentru a reduce inegalitățile și divergențele în cadrul Uniunii. |
(7) |
Experiențele anterioare au arătat că investițiile sunt adesea reduse în mod drastic în timpul crizelor. Totuși, este esențial să se sprijine investițiile în această situație specială, pentru a accelera redresarea și a consolida potențialul de creștere pe termen lung. O piață internă funcțională și investițiile în tehnologiile verzi și în cele digitale, în inovare și cercetare, inclusiv într-o economie bazată pe cunoaștere, în tranziția către o energie curată și în sporirea eficienței energetice în sectorul locuințelor și în alte sectoare-cheie ale economiei sunt importante pentru a realiza o creștere echitabilă, incluzivă și sustenabilă, pentru a contribui la crearea de locuri de muncă și pentru a realiza neutralitatea climatică a UE până în 2050. |
(8) |
În contextul crizei provocate de COVID-19, este necesar să se consolideze cadrul actual pentru furnizarea de sprijin statelor membre și să se acorde sprijin financiar direct statelor membre, prin intermediul unui instrument inovator. În acest scop, ar trebui să se instituie un mecanism de redresare și reziliență („mecanismul”), pentru a furniza un sprijin financiar eficace și semnificativ menit să accelereze implementarea reformelor sustenabile și a investițiilor publice conexe în statele membre. Mecanismul ar trebui să fie un instrument special conceput pentru a aborda efectele și consecințele negative ale crizei provocate de COVID-19 în Uniune. Acesta ar trebui să fie cuprinzător și ar trebui să beneficieze de experiența dobândită de Comisie și de statele membre în urma utilizării celorlalte instrumente și programe. Și investițiile private ar putea fi stimulate prin programe de investiții publice, inclusiv instrumente financiare, subvenții și alte instrumente, cu condiția respectării normelor privind ajutoarele de stat. |
(9) |
Reformele și investițiile din cadrul mecanismului ar trebui să contribuie la creșterea rezilienței și la reducerea dependenței în Uniune, prin diversificarea lanțurilor de aprovizionare esențiale și, astfel, consolidând autonomia strategică a Uniunii și o economie deschisă. Reformele și investițiile din cadrul mecanismului ar trebui de asemenea să genereze valoare adăugată europeană. |
(10) |
Redresarea ar trebui realizată iar reziliența Uniunii și a statelor sale membre ar trebui consolidată prin sprijinirea măsurilor care se referă la domenii de politică de relevanță europeană, structurate în șase piloni („cei șase piloni”), și anume: tranziția verde; transformarea digitală; creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare și inovare, precum și o piață internă funcțională, cu întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) puternice; coeziune socială și teritorială; sănătate, precum și reziliență economică, socială și instituțională, în scopul, printre altele, al creșterii nivelului de pregătire pentru situații de criză și a capacității de reacție la criză; și politici pentru generația următoare, copii și tineret, cum ar fi educația și competențele. |
(11) |
Tranziția verde ar trebui să fie sprijinită prin reforme și investiții în tehnologii și capacități verzi, inclusiv în biodiversitate, eficiență energetică, renovarea clădirilor și economia circulară, contribuind în același timp la obiectivele Uniunii privind clima, promovând creșterea sustenabilă, creând locuri de muncă și menținând securitatea energetică. |
(12) |
Reformele și investițiile în tehnologiile, infrastructurile și procesele digitale vor spori competitivitatea Uniunii la nivel global și vor contribui, de asemenea, la creșterea rezilienței și a inovării în Uniune și la scăderea dependenței sale, prin diversificarea lanțurilor esențiale de aprovizionare. Reformele și investițiile ar trebui să promoveze în special digitalizarea serviciilor, dezvoltarea de infrastructuri digitale și de date, de clustere și de centre de inovare digitală, precum și de soluții digitale deschise. Tranziția digitală ar trebui să stimuleze și digitalizarea IMM-urilor. Investițiile în tehnologiile digitale ar trebui să respecte principiile interoperabilității, eficienței energetice și protecției datelor cu caracter personal, permițând participarea IMM-urilor și a start-up-urilor și promovând utilizarea de soluții cu sursă deschisă. |
(13) |
Reformele și investițiile în creșterea inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, inclusiv în coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare și inovare, precum și o piață internă funcțională, cu IMM-uri puternice, ar trebui să vizeze consolidarea potențialului de creștere și să permită o redresare sustenabilă a economiei Uniunii. Aceste reforme și investiții ar trebui, de asemenea, să promoveze antreprenoriatul, economia socială, dezvoltarea de infrastructuri și de transporturi sustenabile, industrializarea și reindustrializarea și să atenueze efectul crizei provocate de COVID-19 asupra economiei. |
(14) |
Reformele și investițiile în coeziunea socială și teritorială ar trebui, de asemenea, să contribuie la combaterea sărăciei și a șomajului pentru ca economiile statelor membre să se redreseze, fără a lăsa pe nimeni în urmă. Reformele și investițiile respective ar trebui să conducă la crearea de locuri de muncă stabile și de înaltă calitate, la incluziunea și integrarea grupurilor defavorizate și să permită consolidarea dialogului social, a infrastructurii și a serviciilor, precum și a sistemelor de protecție și bunăstare socială. |
(15) |
Criza provocată de COVID-19 a scos în evidență, de asemenea, importanța reformelor și a investițiilor în domeniul sănătății, precum și a rezilienței economice, sociale și instituționale, în scopul, printre altele, al creșterii nivelului de pregătire pentru situații de criză și a capacității de reacție la criză, în special prin îmbunătățirea continuității activității și a serviciului public, a accesibilității și capacității sistemelor de sănătate și de îngrijire, a eficacității administrației publice și a sistemelor naționale, inclusiv prin reducerea la minimum a sarcinii administrative, precum și a eficacității sistemelor judiciare, precum și a prevenirii fraudei și a supravegherii combaterii spălării banilor. |
(16) |
Reformele și investițiile în următoarea generație, copii și tineri, sunt esențiale pentru a promova educația și competențele, inclusiv competențele digitale, actualizarea competențelor, reconversia profesională și recalificarea forței de muncă active, programele de integrare pentru șomeri, politicile de investiții în accesul și oportunitățile oferite copiilor și tinerilor în materie de educație, sănătate, nutriție, locuri de muncă și locuințe, precum și politicile care reduc decalajul dintre generații în conformitate cu obiectivele garanției pentru copii și ale garanției pentru tineret. Respectivele acțiuni ar trebui să asigure că următoarea generație de europeni nu va fi afectată permanent de impactul crizei provocate de COVID-19 și că decalajul dintre generații nu se va adânci și mai mult. |
(17) |
În prezent, niciun instrument nu prevede un sprijin financiar direct corelat cu obținerea de rezultate și implementarea reformelor și a investițiilor publice ale statelor membre ca răspuns la provocările identificate în contextul semestrului european, inclusiv al pilonului european al drepturilor sociale și al obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU, și cu scopul de a avea un impact de durată asupra productivității și a rezilienței economice, sociale și instituționale a statelor membre. |
(18) |
Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute în prezentul regulament ar trebui alese pe baza capacității statelor membre de a îndeplini obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare, în special, costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul preconizat de neconformitate. Sprijinul financiar nerambursabil în cadrul mecanismului ar trebui să ia forma unei contribuții sui generis a Uniunii care urmează să fie stabilită pe baza unei contribuții financiare maxime calculate pentru fiecare stat membru și ținând seama de costurile totale estimate ale planului de redresare și reziliență, contribuție care ar trebui să fie plătită în funcție de rezultatele obținute în raport cu jaloanele și țintele din planurile de redresare și reziliență. Prin urmare, o astfel de contribuție ar trebui să fie instituită în conformitate cu normele sectoriale prevăzute în prezentul regulament, în temeiul normelor privind simplificarea referitoare la finanțarea nelegată de costuri prevăzute la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (6) („Regulamentul financiar”). Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să stabilească norme și proceduri specifice, sub rezerva principiilor generale ale gestiunii bugetare prevăzute în Regulamentul financiar, în ceea ce privește alocarea, execuția și controlul sprijinului financiar nerambursabil acordat în temeiul prezentului regulament. Finanțarea nelegată de costuri ar trebui să se aplice la nivelul plăților efectuate de Comisie către statele membre, considerate drept beneficiari, indiferent de rambursarea sub orice formă a contribuțiilor financiare din partea statelor membre către destinatarii finali. Statele membre ar trebui să poată utiliza toate formele de contribuții financiare, inclusiv opțiuni simplificate în materie de costuri. Fără a aduce atingere dreptului Comisiei de a lua măsuri în caz de fraudă, corupție, conflicte de interese sau dublă finanțare din cadrul mecanismului și al altor programe ale Uniunii, plățile nu ar trebui să facă obiectul controalelor în ceea ce privește costurile suportate efectiv de beneficiar. |
(19) |
În conformitate cu Regulamentul (UE) 2020/2094 al Consiliului (7) și în limitele resurselor alocate în cadrul acestuia, măsurile de redresare și reziliență prevăzute de mecanism ar trebui să fie puse în aplicare pentru a aborda impactul fără precedent al crizei provocate de COVID-19. Respectivele resurse suplimentare ar trebui să fie utilizate astfel încât să se asigure respectarea termenelor prevăzute în Regulamentul (UE) 2020/2094. |
(20) |
Mecanismul ar trebui să sprijine proiecte care respectă principiul adiționalității fondurilor Uniunii. Cu excepția cazurilor justificate în mod corespunzător, mecanismul nu ar trebui să înlocuiască cheltuielile naționale recurente. |
(21) |
Garantarea unui nivel ridicat de securitate cibernetică și de încredere în tehnologii este o condiție prealabilă pentru succesul transformării digitale în Uniune. În concluziile sale din 1 și 2 octombrie 2020, Consiliul European a solicitat Uniunii și statelor sale membre să valorifice pe deplin setul de instrumente pentru securitatea cibernetică a rețelelor 5G adoptat la 29 ianuarie 2020 și, în special, să aplice restricțiile relevante asupra furnizorilor care prezintă risc ridicat pentru activele de bază definite ca fiind esențiale și sensibile în evaluările coordonate ale riscurilor la nivelul Uniunii. Consiliul European a subliniat că potențialii furnizori de tehnologie 5G trebuie să fie evaluați pe baza unor criterii obiective comune. |
(22) |
Pentru a promova sinergiile dintre mecanism, Programul InvestEU instituit printr-un regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Programului InvestEU și de modificare a Regulamentului (UE) 2015/1017 („Regulamentul InvestEU”) și Instrumentul de sprijin tehnic instituit prin Regulamentul (UE) 2021/240 al Parlamentului European și al Consiliului (8), planurile de redresare și reziliență ar putea include, într-un anumit plafon, contribuții la compartimentele statelor membre în cadrul Programului InvestEU și la Instrumentul de sprijin tehnic, în conformitate cu prezentul regulament. |
(23) |
Reflectând Pactul verde european ca strategie de creștere sustenabilă a Europei și importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, mecanismul este destinat să contribuie la integrarea acțiunilor climatice și a sustenabilității mediului și la atingerea unei ținte globale reprezentate de alocarea a 30 % din cheltuielile bugetului Uniunii pentru sprijinirea îndeplinirii obiectivelor privind clima. În acest scop, măsurile sprijinite de mecanism și incluse în planurile de redresare și reziliență ale fiecărui stat membru în parte ar trebui să contribuie la tranziția verde, inclusiv la biodiversitate, sau la abordarea provocărilor generate de această tranziție, și să prevadă un cuantum care reprezintă cel puțin 37 % din alocarea totală a planului de redresare și reziliență, pe baza metodologiei pentru urmărirea cheltuielilor legate de climă prevăzută într-o anexă la prezentul regulament. Metodologia respectivă ar trebui utilizată în consecință pentru măsurile care nu pot fi atribuite direct unui domeniu de intervenție inclus în anexa la prezentul regulament. În cazul în care statul membru în cauză și Comisia sunt de acord, ar trebui să fie posibil să se majoreze coeficienții pentru sprijinul acordat obiectivelor privind clima la 40 % sau 100 % pentru investițiile individuale, astfel cum se explică în planul de redresare și reziliență, spre a ține seama de măsurile de reformă conexe care le sporesc credibil impactul asupra obiectivelor privind clima. În acest scop, ar trebui să fie posibil să se majoreze coeficienții de sprijin pentru obiectivele privind clima până la un cuantum total de 3 % din alocarea planului de redresare și reziliență pentru investiții individuale. Mecanismul ar trebui să sprijine activități care respectă pe deplin standardele și prioritățile Uniunii privind clima și mediul și principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” în înțelesul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului (9) (principiul de „nu a prejudicia în mod semnificativ”). |
(24) |
Reflectând importanța combaterii declinului dramatic al biodiversității, prezentul regulament ar trebui să contribuie la integrarea acțiunilor în domeniul biodiversității în politicile Uniunii. |
(25) |
Statele membre ar trebui să se asigure că măsurile incluse în planurile lor de redresare și reziliență respectă principiul „de a nu prejudicia în mod semnificativ” în înțelesul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852. Comisia ar trebui să ofere orientări tehnice în acest sens. Intrarea în vigoare a actelor delegate menționate la articolul 3 litera (d) din Regulamentul (UE) 2020/852 nu ar trebui să aducă atingere respectivelor orientări. |
(26) |
Măsurile sprijinite de mecanism și incluse în planurile de redresare și reziliență ale fiecărui stat membru ar trebui, de asemenea, să prevadă un cuantum care să reprezinte cel puțin 20 % din alocarea planului de redresare și reziliență pentru cheltuielile digitale. În acest scop, statele membre ar trebui să calculeze coeficientul de sprijin pentru obiectivele digitale pe baza unei metodologii care să reflecte măsura în care sprijinul acordat în cadrul mecanismului contribuie la obiectivele digitale. Coeficienții pentru măsurile individuale are trebui determinați pe baza domeniilor de intervenție stabilite într-o anexă la prezentul regulament. Metodologia ar trebui utilizată în consecință pentru măsurile care nu pot fi atribuite direct unui domeniu de intervenție. În cazul în care statul membru în cauză și Comisia sunt de acord, ar trebui să fie posibil să se majoreze respectivii coeficienți la 40 % sau 100 % pentru investițiile individuale spre a ține seama de reformele conexe care sporesc impactul măsurilor asupra obiectivelor digitale. |
(27) |
Pentru stabilirea contribuției măsurilor relevante din planurile de redresare și reziliență la țintele privind clima și la obiectivele digitale, ar trebui să fie posibil să fie luate în considerare astfel de măsuri în cadrul ambelor obiective în conformitate cu metodologiile lor respective. |
(28) |
Femeile au fost afectate în mod deosebit de criza provocată de COVID-19 întrucât reprezintă majoritatea lucrătorilor din domeniul medico-sanitar din întreaga Uniune și trebuie să găsească un echilibru între activitățile de îngrijire neremunerate și responsabilitățile lor profesionale. Situația este deosebit de dificilă pentru părinții singuri, dintre care 85 % sunt femei. Egalitatea de gen și egalitatea de șanse pentru toți, precum și integrarea respectivelor obiective ar trebui să fie luate în considerare și promovate în întregul proces de elaborare și implementare a planurilor de redresare și reziliență prezentate în temeiul prezentului regulament. Investițiile în infrastructuri de îngrijire solide sunt, de asemenea, esențiale pentru a garanta egalitatea de gen și capacitarea economică a femeilor, pentru a construi societăți reziliente, a combate condițiile precare dintr-un sector dominat de femei, pentru a stimula crearea de locuri de muncă și pentru a preveni sărăcia și excluziunea socială și pentru a avea un efect pozitiv asupra produsului intern brut (PIB), făcând posibil ca un număr mai mare de femei să aibă un loc de muncă remunerat. |
(29) |
Ar trebui instituit un mecanism care să asigure legătura dintre prezentul mecanism și buna guvernanță economică, permițând Comisiei să prezinte Consiliului o propunere de suspendare integrală sau parțială a angajamentelor sau a plăților din cadrul prezentului mecanism. Obligația Comisiei de a propune o suspendare ar trebui suspendată atunci când și atât timp cât a fost activată așa-numita clauză derogatorie generală prevăzută de Pactul de stabilitate și de creștere. Pentru a asigura o punere în aplicare uniformă și având în vedere importanța efectelor financiare ale măsurilor care sunt impuse, ar trebui conferite competențe de executare Consiliului, iar acesta ar trebui să acționeze pe baza unei propuneri a Comisiei. Pentru a facilita adoptarea deciziilor necesare pentru asigurarea de acțiuni eficace în contextul cadrului de guvernanță economică, ar trebui utilizat votul cu majoritate calificată inversă pentru suspendarea angajamentelor. Comisia competentă a Parlamentului European ar trebui să poată invita Comisia să discute aplicarea mecanismului respectiv, în contextul unui dialog structurat, pentru a permite Parlamentului European să-și exprime punctul de vedere. Pentru ca Comisia să acorde atenția cuvenită opiniilor exprimate de Parlamentul European, dialogul structurat ar trebui să aibă loc în termen de patru săptămâni de la informarea Parlamentului European de către Comisie cu privire la aplicarea mecanismului respectiv. |
(30) |
Obiectivul specific al mecanismului ar trebui să fie furnizarea de sprijin financiar în vederea atingerii jaloanelor și a țintelor în materie de reforme și investiții, astfel cum sunt prevăzute în planurile de redresare și reziliență. Respectivul obiectiv ar trebui urmărit în strânsă cooperare cu statele membre în cauză. |
(31) |
Până la 31 iulie 2022, Comisia ar trebui să prezinte Parlamentului European și Consiliului un raport de reexaminare privind implementarea mecanismului. În acest scop, Comisia ar trebui să țină seama de indicatorii comuni și de tabloul de bord privind redresarea și reziliența prevăzuți în prezentul regulament, precum și de alte informații relevante disponibile. Comisia competentă a Parlamentului European ar putea invita Comisia să prezinte principalele constatări ale raportului său de reexaminare în contextul dialogului privind redresarea și reziliența instituit în temeiul prezentului regulament. |
(32) |
Pentru a se asigura faptul că planul de redresare și reziliență contribuie la îndeplinirea obiectivelor mecanismului, planul respectiv ar trebui să cuprindă măsuri de implementare a reformelor și a proiectelor de investiții publice, prin intermediul unui pachet coerent. Măsurile introduse începând cu 1 februarie 2020 ar trebui să fie eligibile. Planurile de redresare și reziliență ar trebui să fie în concordanță cu provocările și prioritățile relevante specifice fiecărei țări identificate în contextul semestrului european, precum și cu provocările și prioritățile identificate în cea mai recentă recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro pentru statele membre a căror monedă este euro. Planurile de redresare și reziliență ar trebui, de asemenea, să fie în concordanță cu programele naționale de reformă, cu planurile naționale privind energia și clima, cu planurile pentru o tranziție justă, cu planul de implementare a garanției pentru tineret, precum și cu acordurile de parteneriat și cu programele operaționale adoptate în temeiul fondurilor Uniunii. Pentru a stimula acțiunile care se încadrează în prioritățile Pactului verde european și ale Agendei digitale, planurile de redresare și reziliență ar trebui, de asemenea, să stabilească măsuri relevante pentru tranziția verde și cea digitală. Astfel de măsuri ar trebui să permită realizarea rapidă a țintelor, a obiectivelor și a contribuțiilor prevăzute în planurile naționale privind energia și clima și în actualizările acestora. Toate activitățile care beneficiază de sprijin ar trebui să se desfășoare cu respectarea deplină a standardelor și a priorităților Uniunii în materie de climă și mediu. Planurile de redresare și reziliență ar trebui să respecte, de asemenea, principiile orizontale ale mecanismului. |
(33) |
Planurile de redresare și reziliență nu ar trebui să afecteze dreptul de a încheia sau de a asigura respectarea contractelor colective sau de a desfășura acțiuni colective în conformitate cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și cu dreptul intern și practicile naționale precum și cele ale Uniunii. |
(34) |
Autoritățile regionale și locale pot fi parteneri importanți în implementarea reformelor și a investițiilor. În această privință, acestea ar trebui consultate și implicate în mod corespunzător, în conformitate cu cadrul juridic național. |
(35) |
În cazul în care un stat membru este scutit de monitorizarea și evaluarea în contextul semestrului european în temeiul articolului 12 din Regulamentul (UE) nr. 472/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (10) sau face obiectul procedurii de verificare în temeiul Regulamentului (CE) nr. 332/2002 al Consiliului (11), ar trebui să fie posibilă aplicarea prezentului regulament statului membru în cauză în ceea ce privește provocările și prioritățile identificate de măsurile prevăzute în regulamentele respective. |
(36) |
Pentru a contribui la elaborarea și la implementarea planurilor de redresare și reziliență de către statele membre, Consiliul ar trebui să poată discuta, în contextul semestrului european, situația capacității de redresare, reziliență și adaptare din Uniune. Respectiva discuție ar trebui să se bazeze pe informațiile strategice și analitice ale Comisiei disponibile în contextul semestrului european și, dacă sunt disponibile, pe informațiile privind implementarea planurilor de redresare și reziliență în anii precedenți. |
(37) |
În vederea asigurării unei contribuții financiare semnificative, proporționale cu nevoile reale ale statelor membre pentru a întreprinde și a finaliza reformele și investițiile incluse în planul de redresare și reziliență, este oportun să se stabilească o contribuție financiară maximă disponibilă pentru acestea în cadrul mecanismului, ca sprijin financiar nerambursabil. Un procent de 70 % din respectiva contribuție financiară maximă ar trebui calculat pe baza populației, a relației de proporționalitate inversă cu PIB-ul pe cap de locuitor și a ratei relative a șomajului din fiecare stat membru. Un procent de 30 % din respectiva contribuție financiară maximă ar trebui calculat pe baza populației, a relației de proporționalitate inversă cu PIB-ul pe cap de locuitor și, în proporție egală, pe baza variației PIB-ului real în 2020 și a variației agregate a PIB-ului real în perioada 2020-2021 pornind de la previziunile Comisiei din toamna anului 2020 pentru datele care nu sunt disponibile la momentul calculării, care urmează a fi actualizate până la 30 iunie 2022 cu rezultatele efective. |
(38) |
Este necesar să se stabilească un proces privind transmiterea de către statele membre a planurilor de redresare și reziliență, precum și privind conținutul acestora. Statele membre ar trebui să transmită oficial planurile lor de redresare și reziliență de regulă până la 30 aprilie, și ar putea face acest lucru printr-un singur document integrat, împreună cu programul lor național de reformă. Pentru a se asigura o implementare rapidă a mecanismului, statele membre ar trebui să poată transmite un proiect de plan de redresare și reziliență începând cu data de 15 octombrie a anului precedent. |
(39) |
Pentru a se asigura asumarea responsabilității la nivel național și concentrarea pe reformele și investițiile relevante, statele membre care doresc să primească sprijin ar trebui să transmită Comisiei un plan de redresare și reziliență care să fie motivat și justificat în mod corespunzător. Planul respectiv ar trebui să detalieze modul în care planul de redresare și reziliență, luând în considerare măsurile incluse în acesta, reprezintă un răspuns cuprinzător și echilibrat în mod adecvat la situația economică și socială a statului membru, contribuind astfel în mod corespunzător la cei șase piloni, ținând seama de provocările specifice statului membru în cauză. Planul de redresare și reziliență ar trebui să stabilească setul detaliat de măsuri pentru monitorizarea și implementarea sa, inclusiv ținte și jaloane și costuri estimate, precum și impactul preconizat al planului de redresare și reziliență asupra potențialului de creștere, a creării de locuri de muncă și a rezilienței economice, sociale și instituționale, inclusiv prin promovarea politicilor pentru copii și tineret, și asupra atenuării impactului economic și social al crizei provocate de COVID-19, contribuind la punerea în aplicare a pilonului european al drepturilor sociale, consolidând astfel coeziunea economică, socială și teritorială și convergența în cadrul Uniunii. De asemenea, planul ar trebui să includă măsuri relevante pentru tranziția verde, inclusiv biodiversitate, și pentru tranziția digitală. Acesta ar trebui să includă, de asemenea, o explicație a modului în care contribuie la abordarea eficace a provocărilor și priorităților relevante specifice fiecărei țări identificate în contextul semestrului european, inclusiv a aspectelor bugetare și a recomandărilor formulate în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (12). Ar trebui să includă, de asemenea, o explicație a modului în care planul de redresare și reziliență asigură că nicio măsură de implementare a reformelor și a investițiilor incluse în planul respectiv nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în înțelesul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 (principiul „de a nu prejudicia în mod semnificativ”). Planul de redresare și reziliență ar trebui să prevadă contribuția preconizată la egalitatea de gen și la egalitatea de șanse pentru toți, precum și un rezumat al procesului de consultare desfășurat cu părțile interesate relevante de la nivel național. Planul de redresare și reziliență ar trebui să includă o explicație a planurilor, sistemelor și măsurilor concrete ale statului membru în materie de prevenire, depistare și corectare a conflictelor de interese, a corupției și a fraudei, precum și de evitare a dublei finanțări din cadrul mecanismului și al altor programe ale Uniunii. Planul de redresare și reziliență ar putea include, de asemenea, proiecte transfrontaliere sau multinaționale. Pe parcursul procesului ar trebui să se aibă în vedere și să se realizeze o cooperare strânsă între Comisie și statele membre. |
(40) |
Implementarea mecanismului ar trebui să se desfășoare în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, asigurând inclusiv prevenirea și urmărirea penală eficace a fraudei, inclusiv a fraudei fiscale, a evaziunii fiscale, a corupției și a conflictelor de interese. |
(41) |
Comisia ar trebui să evalueze planurile de redresare și reziliență propuse de statele membre și să acționeze în strânsă cooperare cu statul membru în cauză. Comisia ar trebui să respecte pe deplin asumarea responsabilității la nivel național asupra planului și, prin urmare, ar trebui să țină seama de justificările și de elementele furnizate de statul membru în cauză. Comisia ar trebui să evalueze relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență pe baza unei liste de criterii stabilite în prezentul regulament. Comisia ar trebui să evalueze planurile de redresare și reziliență propuse și, după caz, actualizările acestora, în termen de două luni de la prezentarea formală a planurile de redresare și reziliență. Statul membru în cauză și Comisia ar trebui să poată stabili de comun acord să prelungească acest termen cu o perioadă rezonabilă, dacă este necesar. |
(42) |
Într-o anexă la prezentul regulament ar trebui să se stabilească orientări corespunzătoare, pe care Comisia să se bazeze pentru a evalua, într-un mod transparent și echitabil, planurile de redresare și reziliență și pentru a stabili contribuția financiară, în conformitate cu obiectivele și cu orice alte cerințe relevante prevăzute în prezentul regulament. Pentru a se asigura transparența și eficiența, ar trebui să se instituie un sistem de rating pentru evaluarea propunerilor de planuri de redresare și reziliență. În cadrul evaluării, ar trebui să fie necesar punctajul cel mai mare pentru criteriile legate de recomandările specifice fiecărei țări, de consolidarea potențialului de creștere, a creării de locuri de muncă și a rezilienței economice, sociale și instituționale a statului membru și de contribuția la punerea în aplicare a pilonului european al drepturilor sociale. Contribuția eficace la tranziția verde și la cea digitală ar trebui, de asemenea, să fie o condiție prealabilă pentru o evaluare pozitivă. |
(43) |
Pentru a contribui la elaborarea unor planuri de redresare și reziliență de înaltă calitate și pentru a furniza asistență Comisiei la evaluarea planurilor de redresare și reziliență transmise de statele membre, precum și la evaluarea gradului de realizare a acestora, ar trebui să se includă dispoziții privind recurgerea la asistență de specialitate și, la solicitarea statelor membre în cauză, la consiliere inter pares și la asistență tehnică. Statele membre ar putea solicita, de asemenea, sprijin în cadrul Instrumentului de sprijin tehnic. Statele membre ar trebui să fie încurajate să promoveze sinergii cu planurile de redresare și reziliență ale altor state membre. |
(44) |
În scopul simplificării, stabilirea contribuției financiare ar trebui să se facă pe baza unor criterii simple. Contribuția financiară ar trebui să se stabilească pe baza costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență propus de statul membru în cauză. |
(45) |
Consiliul ar trebui să aprobe evaluarea planurilor de redresare și reziliență prin intermediul unei decizii de punere în aplicare bazate pe o propunere a Comisiei pe care ar trebui să încerce să o adopte în termen de patru săptămâni de la adoptarea propunerii respective. Cu condiția ca planul de redresare și reziliență să îndeplinească în mod satisfăcător criteriile de evaluare, statului membru în cauză ar trebui să i se aloce contribuția financiară maximă în cazul în care costurile totale estimate ale reformei și ale investițiilor prevăzute în planul de redresare și reziliență sunt egale sau mai mari decât cuantumul contribuției financiare maxime. Statului membru în cauză ar trebui să i se aloce un cuantum egal cu costurile totale estimate ale planului de redresare și reziliență, în cazul în care aceste costuri totale estimate sunt mai mici decât contribuția financiară maximă. Statului membru în cauză nu ar trebui să i se acorde nicio contribuție financiară dacă planul de redresare și reziliență nu îndeplinește în mod satisfăcător criteriile de evaluare. Decizia de punere în aplicare a Consiliului ar trebui să fie modificată, pe baza unei propuneri din partea Comisiei, pentru a include contribuția financiară maximă actualizată, calculată pe baza rezultatelor efective înregistrate în iunie 2022. Consiliul ar trebui să adopte decizia de modificare relevantă fără întârzieri nejustificate. |
(46) |
Pentru a se asigura concentrarea sprijinului financiar la începutul perioadei, în primii ani ulteriori crizei provocate de COVID-19, și pentru a se asigura compatibilitatea cu finanțarea disponibilă pentru mecanism, fondurile ar trebui puse la dispoziție până la 31 decembrie 2023. În acest scop, 70 % din cuantumul disponibil pentru sprijinul financiar nerambursabil ar trebui să poată fi angajat din punct de vedere juridic până la 31 decembrie 2022, iar 30 % între 1 ianuarie 2023 și 31 decembrie 2023. Până la 31 decembrie 2021, la cererea unui stat membru care trebuie să fie prezentată împreună cu planul de redresare și reziliență, un cuantum de până la 13 % din contribuția financiară și, după caz, de până la 13 % din împrumutul acordat statului membru în cauză poate fi plătit sub forma unei prefinanțări, în termen de două luni, în măsura în care este posibil, de la adoptarea de către Comisie a angajamentelor juridice. |
(47) |
Sprijinul financiar acordat unui plan de redresare și reziliență al unui stat membru ar trebui să poată fi furnizat sub forma unui împrumut, sub rezerva încheierii unui acord de împrumut cu Comisia, pe baza unei cereri justificate în mod corespunzător a statului membru în cauză. Împrumuturile care sprijină implementarea planurilor naționale de redresare și reziliență ar trebui să fie furnizate până la 31 decembrie 2023 și ar trebui să fie furnizate la scadențe care să reflecte natura pe termen mai lung a acestui tip de cheltuieli. În temeiul articolului 5 alineatul (2) din Decizia (UE, Euratom) 2020/2053 a Consiliului (13), rambursările ar trebui programate, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, astfel încât să se asigure reducerea constantă și previzibilă a datoriilor. Aceste scadențe ar putea fi diferite de scadențele fondurilor pe care Uniunea le împrumută pe piețele de capital pentru a finanța împrumuturile. Prin urmare, este necesar să se prevadă posibilitatea de a deroga de la principiul prevăzut la articolul 220 alineatul (2) din Regulamentul financiar, conform căruia scadențele împrumuturilor pentru asistență financiară nu ar trebui să fie transformate. |
(48) |
Cererea de sprijin sub formă de împrumut ar trebui să fie justificată de nevoile financiare mai ridicate legate de reformele și investițiile suplimentare incluse în planul de redresare și reziliență, relevante în special pentru tranziția verde și cea digitală și de un cost mai ridicat al planului de redresare și reziliență decât contribuția financiară maximă alocată prin contribuția nerambursabilă. Ar trebui să fie posibil ca cererea de sprijin sub formă de împrumut să fie transmisă odată cu planul de redresare și reziliență. În cazul în care cererea de sprijin sub formă de împrumut este transmisă la o altă dată, aceasta ar trebui să fie însoțită de un plan de redresare și reziliență revizuit, cu jaloane și ținte suplimentare. Pentru a se asigura concentrarea resurselor la începutul perioadei, statele membre ar trebui să solicite sprijin sub formă de împrumut până la 31 august 2023. În scopul asigurării unei bune gestiuni financiare, ar trebui să se plafoneze cuantumul total al sprijinului sub formă de împrumut acordat în temeiul prezentului regulament. În plus, cuantumul maxim al împrumutului acordat fiecărui stat membru nu ar trebui să depășească 6,8 % din venitul său național brut (VNB) din 2019, conform datelor provenite de la Eurostat având data-limită mai 2020. O majorare a cuantumului plafonat ar trebui să fie posibilă în circumstanțe excepționale, în funcție de resursele disponibile. Din același motiv, împrumutul ar trebui să poată fi plătit în tranșe, în funcție de obținerea de rezultate. Comisia ar trebui să evalueze cererea de sprijin sub formă de împrumut în termen de două luni. Hotărând pe baza unei propuneri a Comisiei, Consiliul ar trebui să fie în măsură să aprobe această evaluare cu majoritate calificată, printr-o decizie de punere în aplicare pe care Consiliul ar trebui să încerce să o adopte în termen de patru săptămâni de la adoptarea propunerii respective a Comisiei. |
(49) |
Un stat membru ar trebui să aibă posibilitatea de a transmite o cerere motivată de modificare a planului de redresare și reziliență în perioada de implementare, în cazul în care circumstanțe obiective justifică o astfel de acțiune. În cazul în care Comisia consideră că motivele invocate de statul membru în cauză justifică o astfel de modificare, aceasta ar trebui să evalueze noul plan de redresare și reziliență în termen de două luni. Statul membru în cauză și Comisia ar trebui să poată stabili de comun acord să prelungească acest termen cu o perioadă rezonabilă, dacă este necesar. Consiliul ar trebui să aprobe evaluarea noului plan de redresare și reziliență prin intermediul unei decizii de punere în aplicare bazate pe o propunere a Comisiei pe care ar trebui să încerce să o adopte în termen de patru săptămâni de la adoptarea propunerii. |
(50) |
Instituțiile Uniunii ar trebui să facă tot posibilul pentru a reduce timpul de prelucrare pentru a asigura implementarea rapidă și fără probleme a mecanismului. |
(51) |
Din motive de eficiență și de simplificare a gestiunii financiare a mecanismului, sprijinul financiar al Uniunii pentru planurile de redresare și reziliență ar trebui să ia forma unei finanțări bazate pe obținerea de rezultate măsurate prin raportare la jaloanele și țintele indicate în planurile de redresare și reziliență aprobate. În acest scop, sprijinul suplimentar sub formă de împrumut ar trebui să fie corelat cu atingerea unor jaloane și a unor ținte suplimentare față de cele pentru care se acordă sprijinul financiar (și anume, sprijinul financiar nerambursabil). |
(52) |
Plata fondurilor în cadrul mecanismului este condiționată de atingerea în mod satisfăcător de către statele membre a jaloanelor și a țintelor relevante care figurează în planurile de redresare și reziliență, evaluarea acestor planuri fiind deja aprobată de Consiliu. Înainte de a adopta o decizie de autorizare a plății contribuției financiare și, după caz, a împrumutului, Comisia ar trebui să solicite avizul Comitetului economic și financiar cu privire la atingerea în mod satisfăcător de către statele membre a jaloanelor și a țintelor relevante, pe baza unei evaluări preliminare efectuate de Comisie. Pentru a permite Comisiei să ia în considerare avizul Comitetului economic și financiar în evaluarea pe care o efectuează, acesta ar trebui să fie emis în termen de patru săptămâni de la primirea evaluării preliminare efectuate de Comisie. În cadrul deliberărilor sale, Comitetul economic și financiar se străduiește să ajungă la un consens. În cazul în care, în mod excepțional, unul sau mai multe state membre consideră că există abateri semnificative de la atingerea în mod satisfăcător a jaloanelor și a țintelor relevante, ele pot solicita președintelui Consiliului European să supună chestiunea atenției următorului Consiliu European. Statele membre respective ar trebui de asemenea să informeze Consiliul, fără întârzieri nejustificate, iar Consiliul ar trebui, la rândul său, să informeze fără întârziere Parlamentul European. În astfel de circumstanțe excepționale, nu ar trebui să se ia nicio decizie de autorizare a plății contribuției financiare și, după caz, a sprijinului sub formă de împrumut până când următorul Consiliu European nu a discutat exhaustiv chestiunea. Ca regulă generală, procesul respectiv nu ar trebui să dureze mai mult de trei luni de la solicitarea de către Comisie a avizului Comitetului economic și financiar. |
(53) |
În scopul asigurării unei bune gestiuni financiare, cu respectarea caracterului bazat pe performanțe al mecanismului, ar trebui să se stabilească norme specifice privind angajamentele bugetare, plățile, suspendarea și recuperarea fondurilor, precum și privind denunțarea acordurilor referitoare la sprijinul financiar. Pentru a se asigura previzibilitatea, statele membre ar trebui să poată transmite cereri de plată de două ori pe an. Plățile ar trebui să fie făcute în tranșe și să se bazeze pe o evaluare pozitivă, realizată de Comisie, a implementării planului de redresare și reziliență de către statul membru în cauză. Statele membre ar trebui să ia măsuri adecvate pentru a se asigura că utilizarea fondurilor în legătură cu măsurile sprijinite de mecanism respectă dreptul aplicabil al Uniunii și cel intern. Acestea ar trebui în special să se asigure că frauda, corupția și conflictele de interese sunt prevenite, depistate și corectate și că finanțarea dublă din cadrul mecanismului și al altor programe ale Uniunii este evitată. Suspendarea și denunțarea acordurilor referitoare la sprijinul financiar, precum și reducerea și recuperarea contribuției financiare ar trebui să fie posibile atunci când planul de redresare și reziliență nu a fost implementat în mod satisfăcător de către statul membru în cauză sau în cazul unor nereguli grave, și anume fraudă, corupție și conflicte de interese în legătură cu măsurile sprijinite de mecanism sau o încălcare gravă a unei obligații în temeiul acordurilor referitoare la sprijinul financiar. Recuperarea ar trebui, atunci când este posibil, să fie asigurată prin compensarea plăților încă neefectuate în cadrul mecanismului. Ar trebui să se stabilească proceduri cu caracter contradictoriu adecvate pentru a se asigura faptul că decizia adoptată de Comisie în legătură cu suspendarea și recuperarea cuantumurilor plătite, precum și cu denunțarea acordurilor referitoare la sprijinul financiar respectă dreptul statelor membre de a prezenta observații. Toate plățile contribuțiilor financiare către statele membre ar trebui efectuate până la 31 decembrie 2026, cu excepția măsurilor menționate la articolul 1 alineatul (3) a doua teză din Regulamentul (UE) 2020/2094 și a cazurilor în care, chiar dacă a fost asumat angajamentul juridic sau a fost adoptată decizia, cu respectarea termenelor prevăzute la articolul 3 din regulamentul respectiv, este necesar ca Uniunea să își poată onora obligațiile față de statele membre, inclusiv ca urmare a unei hotărâri definitive împotriva Uniunii. |
(54) |
Comisia ar trebui să se asigure că interesele financiare ale Uniunii sunt protejate în mod eficace. Deși este în primul rând responsabilitatea statului membru să se asigure că mecanismul este implementat în conformitate cu normele relevante din dreptul Uniunii și din dreptul intern, Comisia ar trebui să poată primi asigurări suficiente din partea statelor membre în această privință. În acest scop, la implementarea mecanismului, statele membre ar trebui să asigure funcționarea unui sistem de control intern concret și eficient și să recupereze cuantumurile plătite în mod necuvenit sau utilizate în mod abuziv. Statele membre ar trebui să se poată baza în acest sens pe propriile sisteme naționale de gestiune a bugetului. Statele membre ar trebui să colecteze categorii standardizate de date și informații care să le permită să prevină, să depisteze și să corecteze neregulile grave, și anume frauda, corupția și conflictele de interese, în ceea ce privește măsurile sprijinite de mecanism. Comisia ar trebui să pună la dispoziție un sistem de informare și monitorizare, inclusiv un instrument unic de extragere a datelor și de evaluare a riscurilor, pentru a accesa și a analiza aceste date și informații, în vederea unei aplicări generalizate de către statele membre. |
(55) |
Comisia, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), Curtea de Conturi și, după caz, Parchetul European (EPPO) ar trebui să poată utiliza sistemul de informare și monitorizare în limitele competențelor și drepturilor lor. |
(56) |
Pentru a facilita punerea în aplicare a dispozițiilor statelor membre menite să evite dubla finanțare din cadrul mecanismului și al altor programe ale Uniunii, Comisia ar trebui să pună la dispoziție informații privind beneficiarii fondurilor finanțate de la bugetul Uniunii, în conformitate cu articolul 38 alineatul (1) din Regulamentul financiar. |
(57) |
Statele membre și Comisia ar trebui să aibă dreptul de a prelucra date cu caracter personal numai în cazul în care acest lucru este necesar în vederea descărcării de gestiune, efectuării unui audit și a unui control al utilizării fondurilor în legătură cu măsurile de implementare a reformelor și a proiectelor de investiții în cadrul planului de redresare și reziliență. Datele cu caracter personal ar trebui prelucrate în conformitate cu Regulamentele (UE) 2016/679 (14) sau (UE) 2018/1725 (15) ale Parlamentului European și ale Consiliului, în funcție de care dintre cele două regulamente este aplicabil. |
(58) |
Pentru o monitorizare eficace a implementării, statele membre ar trebui să raporteze de două ori pe an, în cadrul semestrului european, cu privire la progresele înregistrate în realizarea planului de redresare și reziliență. Aceste rapoarte elaborate de statele membre în cauză ar trebui să se reflecte în mod corespunzător în programele naționale de reformă, care ar trebui să fie utilizate ca instrument pentru raportarea privind progresele înregistrate în direcția finalizării implementării planurilor de redresare și reziliență. |
(59) |
Statele membre ar trebui încurajate să solicite avizul consiliilor lor naționale pentru productivitate și al instituțiilor bugetare independente cu privire la planurile lor de redresare și reziliență, inclusiv posibila validare a elementelor din planul de redresare și reziliență. |
(60) |
Pentru a asigura transparența și responsabilitatea în implementarea mecanismului, Comisia ar trebui să transmită Parlamentului European și Consiliului, simultan și în condiții egale, sub rezerva dispozițiilor privind informațiile sensibile și confidențiale sau a acordurilor de confidențialitate adecvate, dacă este necesar, documentele și informațiile relevante, cum ar fi planurile de redresare și reziliență, sau modificările acestora, astfel cum au fost prezentate de statele membre, precum și propunerile de decizii de punere în aplicare ale Consiliului, astfel cum au fost făcute publice de Comisie. |
(61) |
Comisia competentă a Parlamentului European ar putea invita Comisia, o dată la două luni, să discute, în cadrul unui dialog privind redresarea și reziliența, aspecte care privesc implementarea mecanismului, cum ar fi planurile de redresare și reziliență ale statelor membre, evaluarea Comisiei, principalele constatări ale raportului de reexaminare, stadiul atingerii jaloanelor și țintelor, procedurile legate de plată și suspendare, și orice alte informații și documente relevante furnizate de Comisie în legătură cu implementarea mecanismului. Comisia ar trebui să ia în considerare elementele care decurg din opiniile exprimate în cadrul dialogului privind redresarea și reziliența, inclusiv rezoluțiile Parlamentului European, dacă există. |
(62) |
Pentru a se asigura o alocare eficientă și coerentă a fondurilor și pentru a se respecta principiul bunei gestiuni financiare, acțiunile întreprinse în temeiul prezentului regulament ar trebui să fie în concordanță cu programele Uniunii aflate în curs și complementare acestora, evitându-se totodată dubla finanțare din cadrul mecanismului și al altor programe ale Uniunii a acelorași cheltuieli. În special, Comisia și statul membru ar trebui să asigure, în toate etapele procesului, o coordonare eficace în vederea asigurării consecvenței, coerenței, complementarității și sinergiei între sursele de finanțare. În acest scop, atunci când transmit Comisiei planurile lor de redresare și reziliență, statele membre ar trebui să aibă obligația de a prezenta informațiile relevante privind finanțarea existentă sau planificată acordată de Uniune. Sprijinul financiar acordat în cadrul mecanismului ar trebui să se adauge sprijinului furnizat în cadrul altor programe și instrumente ale Uniunii, inclusiv Programul InvestEU. Reformele și proiectele de investiții finanțate în cadrul mecanismului ar trebui să poată beneficia de finanțare din partea altor programe și instrumente ale Uniunii, cu condiția ca acest sprijin să nu acopere aceleași costuri. |
(63) |
Comisia ar trebui să monitorizeze implementarea mecanismului și să măsoare gradul de îndeplinire a obiectivelor stabilite în cadrul prezentului regulament în mod direcționat și proporționat. Atunci când monitorizează implementarea mecanismului, Comisia ar trebui să asigure faptul că datele pentru monitorizarea implementării activităților și a rezultatelor sunt colectate în mod eficient, cu eficacitate și la timp. În acest scop, destinatarilor finanțării din partea Uniunii ar trebui li se impună cerințe de raportare proporționale. Prin intermediul actelor delegate, Comisia ar trebui să stabilească indicatorii comuni care urmează să fie utilizați pentru raportarea progreselor înregistrate și în scopul monitorizării și evaluării mecanismului și să definească o metodologie de raportare a cheltuielilor sociale, inclusiv în ceea ce privește copiii și tineretul, în cadrul mecanismului. |
(64) |
În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (16), prezentul mecanism ar trebui să fie evaluat pe baza informațiilor colectate în conformitate cu cerințe de monitorizare specifice, evitând, totodată, sarcinile administrative, în special pentru statele membre și o reglementare excesivă. Cerințele respective ar trebui să includă, după caz, indicatori cuantificabili pe baza cărora să se evalueze efectele mecanismului la fața locului. |
(65) |
Ar trebui stabilit un tablou de bord specific prin intermediul unui act delegat care să prezinte progresele înregistrate în implementarea planurilor de redresare și reziliență ale statelor membre în fiecare dintre cei șase piloni și progresele înregistrate în ceea ce privește implementarea planurilor de redresare și reziliență pentru indicatorii comuni ai mecanismului. Tabloul de bord ar trebui să fie operațional până în decembrie 2021 și ar trebui să fie actualizat de Comisie de două ori pe an. |
(66) |
Pentru a asigura raportarea adecvată cu privire la performanță și monitorizarea implementării mecanismului, inclusiv în ceea ce privește cheltuielile sociale, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește tabloul de bord specific care prezintă progresele înregistrate în implementare și indicatorii comuni care trebuie utilizați, precum și metodologia de raportare a cheltuielilor sociale, inclusiv în ceea ce privește copiii și tineretul. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate. |
(67) |
Comisia ar trebui să prezinte Parlamentului European și Consiliului un raport anual privind implementarea mecanismului. Respectivul raport ar trebui să includă informații referitoare la progresele înregistrate de statele membre în cadrul planurilor de redresare și reziliență aprobate. Acesta ar trebui să includă, de asemenea informații privind implementarea jaloanelor și a țintelor, privind plățile și suspendările, precum și privind contribuția mecanismului la țintele privind clima și obiectivele digitale, la indicatorii comuni și la cheltuielile finanțate în cadrul celor șase piloni. |
(68) |
Ar trebui să se efectueze o evaluare independentă, care să analizeze îndeplinirea obiectivelor mecanismului, eficiența utilizării resurselor sale și valoarea sa adăugată. După caz, evaluarea ar trebui să fie însoțită de o propunere de modificare a prezentului regulament. În plus, o evaluare ex post independentă ar trebui să analizeze impactul pe termen lung al mecanismului. |
(69) |
Evaluarea planurilor de redresare și reziliență care urmează să fie implementate de statele membre și sprijinul financiar corespunzător ar trebui să fie adoptate de Consiliu printr-o decizie de punere în aplicare, pe baza unei propuneri din partea Comisiei. În acest scop și în vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, Consiliului ar trebui să i se confere competențe de executare. Respectivele competențe de executare referitoare la plata sprijinului financiar în urma atingerii jaloanelor și a țintelor relevante ar trebui să fie conferite Comisiei și exercitate de aceasta în conformitate cu procedura de examinare prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (17). Ținând seama de eventuala necesitate de a efectua o plată promptă a sprijinului financiar în cadrul mecanismului, în conformitate cu dispozițiile relevante din Regulamentul (UE) nr. 182/2011, președintele comitetului, în înțelesul regulamentului respectiv, ar trebui să ia în considerare, pentru orice proiect de act de punere în aplicare, posibilitatea de reducere a termenului pentru convocarea comitetului și a termenului pentru emiterea avizului de către comitet. |
(70) |
După adoptarea unei decizii de punere în aplicare, ar trebui să fie posibil ca statul membru în cauză și Comisia să convină asupra unor acorduri de tip operațional de natură tehnică, care să prevadă detalii referitor la implementare în ceea ce privește termenele, indicatorii pentru jaloanele și ținte și accesul la datele subiacente. Pentru a se asigura relevanța permanentă a acordurilor de tip operațional în ceea ce privește circumstanțele predominante în cursul implementării planului de redresare și reziliență, ar trebui să fie posibil ca elementele acestor acorduri de tip operațional să fie modificate de comun acord. |
(71) |
Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din TFUE. Respectivele norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar și determină în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, achiziții publice, premii și execuție indirectă și prevăd verificări ale responsabilității actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE includ, de asemenea, un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii. |
(72) |
În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (18), cu Regulamentele (CE, Euratom) nr. 2988/95 (19), (Euratom, CE) nr. 2185/96 (20) și (UE) 2017/1939 (21) ale Consiliului, interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate prin măsuri proporționale, inclusiv prin măsuri referitoare la prevenirea, depistarea, corectarea și investigarea fraudei, a corupției și a conflictelor de interese și, dacă este cazul, impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentele (CE, Euratom) nr. 2185/96 și (UE, Euratom) nr. 883/2013 și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, OLAF are competența de a efectua investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă au avut loc o fraudă, un act de corupție, conflicte de interese sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. EPPO este împuternicit, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939 să investigheze și să urmărească penal cazuri de fraudă, de corupție, de conflicte de interese și alte infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii, astfel cum sunt prevăzute în Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului (22). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde drepturile necesare și să permită accesul reprezentanților Comisiei, ai OLAF, ai Curții de Conturi și, în ceea ce privește statele membre care participă la forma de cooperare consolidată în temeiul Regulamentului (EU) 2017/1939, ai EPPO și să se asigure că orice terț implicat în execuția fondurilor din partea Uniunii acordă drepturi echivalente. |
(73) |
Comisia ar trebui să poată să se angajeze în activități de comunicare pentru a asigura vizibilitatea finanțării Uniunii și, după caz, să se asigure că sprijinul acordat în cadrul mecanismului este comunicat și recunoscut printr-o declarație de finanțare. |
(74) |
Întrucât obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective. |
(75) |
Pentru a se asigura aplicarea cu promptitudine a măsurilor prevăzute în prezentul regulament, acesta ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
CAPITOLUL I
DISPOZIȚII GENERALE ȘI FINANCIARE
Articolul 1
Obiect
Prezentul regulament instituie Mecanismul de redresare și reziliență („mecanismul”).
Acesta stabilește obiectivele mecanismului, finanțarea sa, formele de finanțare din partea Uniunii în cadrul acestuia și normele privind furnizarea unei astfel de finanțări.
Articolul 2
Definiții
În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:
1. |
„fonduri ale Uniunii” înseamnă fonduri care fac obiectul unui regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și a unor norme financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului pentru managementul frontierelor și vize („Regulamentul privind dispozițiile comune pentru 2021-2027”); |
2. |
„contribuție financiară” înseamnă sprijinul financiar nerambursabil acordat în cadrul mecanismului disponibil pentru alocare sau care a fost alocat unui stat membru; |
3. |
„semestrul european” înseamnă procesul prevăzut la articolul 2a din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului (23); |
4. |
„jaloane și ținte” înseamnă măsuri de progres în direcția realizării unei reforme sau a unei investiții, jaloanele fiind realizări calitative, iar țintele fiind realizări cantitative; |
5. |
„reziliență” înseamnă capacitatea de a face față șocurilor economice, sociale și de mediu sau schimbărilor structurale persistente, într-un mod just, sustenabil și favorabil incluziunii; și |
6. |
„a nu prejudicia în mod semnificativ” înseamnă a nu sprijini sau a nu desfășura activități economice care prejudiciază în mod semnificativ orice obiective de mediu, după caz, în înțelesul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852. |
Articolul 3
Domeniu de aplicare
Domeniul de aplicare al mecanismului vizează domenii de politică de importanță europeană structurate pe șase piloni:
(a) |
tranziția verde; |
(b) |
transformarea digitală; |
(c) |
creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare și inovare, precum și o piață internă funcțională, cu IMM-uri puternice; |
(d) |
coeziune socială și teritorială; |
(e) |
sănătate și reziliență economică, socială și instituțională, având drept scop, printre altele, creșterea nivelului de pregătire pentru situații de criză și a capacității de reacție la criză; și |
(f) |
politici pentru generația următoare, copii și tineret, cum ar fi educația și competențele. |
Articolul 4
Obiectivul general și obiectivul specific
(1) În conformitate cu cei șase piloni menționați la articolul 3 din prezentul regulament, cu coerența și sinergiile pe care le generează și în contextul crizei provocate de COVID-19, obiectivul general al mecanismului este să promoveze coeziunea economică, socială și teritorială a Uniunii prin îmbunătățirea rezilienței, a nivelului de pregătire pentru situații de criză, a capacității de adaptare și a potențialului de creștere ale statelor membre, prin atenuarea impactului social și economic al crizei în cauză, în special asupra femeilor, prin contribuția la punerea în aplicare a pilonului european al drepturilor sociale, prin sprijinirea tranziției verzi, prin contribuția la realizarea obiectivelor privind clima ale Uniunii pentru 2030 stabilite la articolul 2 punctul 11 din Regulamentul (UE) 2018/1999 și prin respectarea obiectivului UE de realizare a neutralității climatice până în 2050, precum și a tranziției digitale, contribuind astfel la convergența economică și socială ascendentă, restabilind și promovând creșterea durabilă și integrarea economiilor Uniunii, încurajând crearea de locuri de muncă de înaltă calitate, contribuind la autonomia strategică a Uniunii alături de o economie deschisă și creând valoare adăugată europeană.
(2) Pentru a îndeplini acest obiectiv general, obiectivul specific al mecanismului este de a furniza sprijin financiar statelor membre în vederea atingerii jaloanelor și a țintelor în materie de reforme și investiții, astfel cum sunt prevăzute în planurile lor de redresare și reziliență. Respectivul obiectiv specific trebuie urmărit în strânsă și transparentă cooperare cu statele membre în cauză.
Articolul 5
Principii orizontale
(1) Sprijinul acordat în cadrul mecanismului nu se substituie cheltuielilor bugetare naționale recurente, decât în cazuri justificate corespunzător, și respectă principiul adiționalității fondurilor Uniunii menționat la articolul 9.
(2) Mecanismul sprijină doar măsurile de sprijin care respectă principiul „de a nu prejudicia în mod semnificativ”.
Articolul 6
Resursele din Instrumentul de redresare al Uniunii Europene
(1) Măsurile prevăzute la articolul 1 din Regulamentul (UE) 2020/2094 sunt implementate în cadrul mecanismului:
(a) |
printr-un cuantum de până la 312 500 000 000 EUR astfel cum este prevăzut la articolul 2 alineatul (2) litera (a) punctul (ii) din Regulamentul (UE) 2020/2094 în prețuri din 2018, disponibil pentru sprijinul financiar nerambursabil, sub rezerva dispozițiilor articolului 3 alineatele (4) și (7) din Regulamentul (UE) 2020/2094. Astfel cum se prevede la articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2020/2094, cuantumurile respective constituie venituri alocate externe în sensul articolului 21 alineatul (5) din Regulamentul financiar; |
(b) |
printr-un cuantum de până la 360 000 000 000 EUR astfel cum este prevăzut la articolul 2 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/2094 în prețuri din 2018, disponibil pentru sprijinul sub formă de împrumut acordat statelor membre în temeiul articolelor 14 și 15 din prezentul regulament, sub rezerva dispozițiilor articolului 3 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2020/2094. |
(2) Cuantumurile prevăzute la alineatul (1) litera (a) pot acoperi, de asemenea, cheltuielile legate de activitățile de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, care sunt necesare pentru gestionarea mecanismului și îndeplinirea obiectivelor acestuia, în special cele legate de studii, reuniunile experților, consultarea părților interesate, acțiunile de informare și comunicare, inclusiv acțiunile incluzive de sensibilizare, și comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea au legătură cu obiectivele prezentului regulament, cheltuielile cu rețelele informatice care se concentrează pe prelucrarea și schimbul de informații, instrumentele corporative de tehnologie a informației și toate celelalte cheltuieli cu asistența tehnică și administrativă suportate de Comisie pentru gestionarea mecanismului. Cheltuielile pot acoperi, de asemenea, costurile altor activități de sprijin, cum ar fi controlul calității și monitorizarea proiectelor pe teren și costurile consilierii inter pares și cele ale experților pentru evaluarea și implementare reformelor și a investițiilor.
Articolul 7
Resursele din programele care fac obiectul gestiunii partajate și utilizarea resurselor
(1) Resursele alocate statelor membre în cadrul gestiunii partajate pot fi transferate, la cererea acestora, către mecanism, sub rezerva condițiilor prevăzute în dispozițiile relevante din Regulamentul privind dispozițiile comune pentru 2021-2027. Comisia execută direct aceste resurse, în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (a) din Regulamentul financiar. Resursele respective sunt utilizate exclusiv în beneficiul statului membru în cauză.
(2) Statele membre pot propune includerea în planul lor de redresare și reziliență, sub formă de costuri estimate, a plăților pentru sprijin tehnic suplimentar în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (UE) 2021/240 și a cuantumului contribuției în numerar pentru compartimentul pentru statele membre în temeiul dispozițiilor relevante ale Regulamentului InvestEU. Aceste costuri nu depășesc 4 % din alocarea financiară totală a planului de redresare și reziliență, iar măsurile relevante, astfel cum sunt prevăzute în planul de redresare și reziliență, respectă cerințele prezentului regulament.
Articolul 8
Implementarea
Mecanismul este implementat de Comisie în cadrul gestiunii directe, în conformitate cu normele relevante adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE, în special cu Regulamentul financiar și cu Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului (24).
Articolul 9
Adiționalitatea și finanțarea complementară
Sprijinul acordat în cadrul mecanismului se adaugă sprijinului furnizat în cadrul altor programe și instrumente ale Uniunii. Reformele și proiectele de investiții pot beneficia de sprijin din partea altor programe și instrumente ale Uniunii, cu condiția ca acest sprijin să nu acopere aceleași costuri.
Articolul 10
Măsuri de corelare a mecanismului cu buna guvernanță economică
(1) Comisia prezintă Consiliului o propunere de suspendare totală sau parțială a angajamentelor sau plăților în cazul în care Consiliul decide, în conformitate cu articolul 126 alineatul (8) sau alineatul (11) din TFUE, că un stat membru nu a luat măsuri efective pentru a-și corecta deficitul excesiv, cu excepția cazului în care a stabilit existența unei recesiuni economice grave în Uniune în ansamblul său, în înțelesul articolului 3 alineatul (5) și al articolului 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului (25).
(2) Comisia poate prezenta Consiliului o propunere de suspendare totală sau parțială a angajamentelor sau plăților în legătură cu oricare dintre următoarele cazuri:
(a) |
atunci când Consiliul adoptă două recomandări succesive în cadrul aceleiași proceduri de dezechilibru excesiv în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, pe motiv că statul membru a transmis un plan de acțiuni corective insuficient; |
(b) |
atunci când Consiliul adoptă două decizii succesive în cadrul aceleiași proceduri de dezechilibru excesiv în conformitate cu articolul 10 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 prin care constată un caz de nerespectare de către un stat membru pe motiv că acesta nu a întreprins acțiunile corective recomandate; |
(c) |
atunci când Comisia concluzionează că statul membru nu a luat măsurile menționate în Regulamentul (CE) nr. 332/2002 și decide, în consecință, să nu autorizeze plata asistenței financiare acordate statului membru respectiv; |
(d) |
atunci când Consiliul decide că un stat membru nu respectă programul de ajustare macroeconomică menționat la articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 472/2013 sau măsurile solicitate printr-o decizie a Consiliului adoptată în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din TFUE. |
Se acordă prioritate suspendării angajamentelor; plățile se suspendă numai în cazul în care se urmărește adoptarea unor măsuri imediate și în caz de neconformitate semnificativă.
Decizia de suspendare a plăților se aplică cererilor de plată transmise după data deciziei de suspendare.
(3) O propunere de decizie a Comisiei privind suspendarea angajamentelor se consideră adoptată de Consiliu cu excepția cazului în care Consiliul decide, printr-un act de punere în aplicare, să respingă propunerea în cauză cu majoritate calificată în termen de o lună de la prezentarea ei de către Comisie.
Suspendarea angajamentelor se aplică angajamentelor începând cu data de 1 ianuarie a anului următor adoptării deciziei de suspendare.
Pe baza unei propuneri a Comisiei menționate la alineatele (1) și (2), Consiliul adoptă, printr-un act de punere în aplicare, o decizie de suspendare a plăților.
(4) Domeniul de aplicare și nivelul suspendării angajamentelor sau a plății care urmează a fi impusă trebuie să fie proporționale, să respecte egalitatea de tratament între statele membre și să țină cont de circumstanțele economice și sociale în care se află statul membru în cauză, în special de nivelul șomajului și de nivelul sărăciei sau al excluziunii sociale în statul membru în cauză comparativ cu media la nivelul Uniunii, precum și de impactul suspendării asupra economiei statului membru în cauză.
(5) Suspendarea angajamentelor face obiectul unui plafon maxim de 25 % din angajamente sau de 0,25 % din PIB-ul nominal, reținându-se valoarea cea mai mică, în oricare dintre următoarele cazuri:
(a) |
în primul caz de nerespectare a unei proceduri de deficit excesiv, astfel cum se menționează la alineatul (1); |
(b) |
în primul caz de nerespectare a unui plan de acțiuni corective din cadrul unei proceduri de dezechilibru excesiv, astfel cum se menționează la alineatul (2) litera (a); |
(c) |
în caz de nerespectare a acțiunii corective recomandate în cadrul unei proceduri de dezechilibru excesiv, astfel cum se menționează la alineatul (2) litera (b); |
(d) |
în primul caz de nerespectare, astfel cum se menționează la alineatul (2) literele (c) și (d). |
În caz de nerespectare persistentă, suspendarea angajamentelor poate să depășească procentajele maxime stabilite la primul paragraf.
(6) Consiliul ridică suspendarea angajamentelor la propunerea Comisiei, în conformitate cu procedura prevăzută la alineatul (3) primul paragraf din prezentul articol, în următoarele cazuri:
(a) |
atunci când procedura privind deficitul excesiv este suspendată în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 sau atunci când Consiliul a decis, în conformitate cu articolul 126 alineatul (12) din TFUE, să abroge decizia privind existența unui deficit excesiv; |
(b) |
atunci când Consiliul a aprobat planul de acțiuni corective prezentat de statul membru în cauză în conformitate cu articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 sau atunci când procedura de dezechilibru excesiv este suspendată în conformitate cu articolul 10 alineatul (5) din regulamentul respectiv sau atunci când Consiliul a închis procedura de dezechilibru excesiv în conformitate cu articolul 11 din regulamentul respectiv; |
(c) |
atunci când Comisia a concluzionat că un stat membru a luat măsuri adecvate, astfel cum se menționează în Regulamentul (CE) nr. 332/2002; |
(d) |
atunci când Comisia a concluzionat că statul membru în cauză a luat măsuri adecvate pentru implementarea programului de ajustare macroeconomică menționat la articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 472/2013 sau a măsurilor solicitate printr-o decizie a Consiliului adoptată în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din TFUE. |
După ce Consiliul a ridicat suspendarea angajamentelor, Comisia își poate asuma din nou angajamentele suspendate anterior, fără a aduce atingere articolului 3 alineatele (4), (7) și (9) din Regulamentul (UE) 2020/2094.
Consiliul adoptă, pe baza unei propuneri a Comisiei, o decizie privind ridicarea suspendării plăților, în conformitate cu procedura prevăzută la alineatul (3) al treilea paragraf, în cazul în care sunt îndeplinite condițiile aplicabile prevăzute la primul paragraf de la prezentul alineat.
(7) Comisia informează Parlamentul European cu privire la punerea în aplicare a prezentului articol. În special atunci când Comisia prezintă o propunere în temeiul alineatului (1) sau (2), aceasta informează de îndată Parlamentul European și furnizează informații referitoare la angajamentele și plățile care ar putea face obiectul unei suspendări.
Comisia competentă a Parlamentului European poate invita Comisia să discute aplicarea prezentului articol în contextul unui dialog structurat, pentru a permite Parlamentului European să își exprime punctul de vedere. Comisia acordă atenția cuvenită opiniilor exprimate de Parlamentul European.
Comisia transmite Parlamentului European și Consiliului propunerea de suspendare sau propunerea de ridicare a respectivei suspendări fără întârziere după adoptarea acesteia. Parlamentul European poate invita Comisia să explice motivele care stau la baza propunerii sale.
(8) Până la 31 decembrie 2024, Comisia efectuează o evaluare a aplicării prezentului articol. În acest sens, Comisia elaborează un raport pe care îl transmite Parlamentului European și Consiliului, însoțit, dacă este necesar, de o propunere legislativă.
(9) Dacă intervin modificări majore ale situației sociale și economice din Uniune, Comisia poate prezenta o propunere de reexaminare a aplicării prezentului articol sau Parlamentul European ori Consiliul, acționând în conformitate cu articolele 225 sau, respectiv, 241 din TFUE, poate cere Comisiei să prezinte o astfel de propunere.
CAPITOLUL II
CONTRIBUȚIA FINANCIARĂ, PROCESUL DE ALOCARE, ÎMPRUMUTURI ȘI REEXAMINAREA
Articolul 11
Contribuția financiară maximă
(1) Contribuția financiară maximă se calculează pentru fiecare stat membru după cum urmează:
(a) |
pentru 70 % din cuantumul prevăzut la articolul 6 alineatul (1) litera (a), transformat în prețuri curente, pe baza populației, a raportului de proporționalitate inversă cu PIB-ul pe cap de locuitor și a ratei relative a șomajului din fiecare stat membru, astfel cum se prevede în metodologia stabilită în anexa II; |
(b) |
pentru 30 % din cuantumul prevăzut la articolul 6 alineatul (1) litera (a), transformat în prețuri curente, pe baza populației, a raportului de proporționalitate inversă cu PIB-ul pe cap de locuitor și, în proporție egală, pe baza variației PIB-ului real în 2020 și a variației agregate a PIB-ului real în perioada 2020-2021, astfel cum se prevede în metodologia stabilită în anexa III. Variația PIB-ului real în 2020 și variația agregată a PIB-ului real în perioada 2020-2021 se bazează pe previziunile Comisiei din toamna anului 2020. |
(2) Calculul contribuției financiare maxime prevăzute la alineatul (1) litera (b) se actualizează până la 30 iunie 2022 pentru fiecare stat membru prin înlocuirea datelor din previziunile Comisiei din toamna anului 2020 cu rezultatele efective în ceea ce privește variația PIB-ului real în 2020 și variația agregată a PIB-ului real în perioada 2020-2021.
Articolul 12
Alocarea contribuției financiare
(1) Fiecare stat membru poate transmite o cerere în limita contribuției sale financiare maxime, prevăzute la articolul 11, pentru a-și implementa planul de redresare și reziliență.
(2) Până la 31 decembrie 2022, Comisia pune la dispoziție pentru alocare 70 % din cuantumul prevăzut la articolul 6 alineatul (1) litera (a), transformat în prețuri curente.
(3) De la 1 ianuarie 2023 până la 31 decembrie 2023, Comisia pune la dispoziție pentru alocare 30 % din cuantumul prevăzut la articolul 6 alineatul (1) litera (a), transformat în prețuri curente.
(4) Alocările în temeiul alineatelor (2) și (3) nu aduc atingere articolului 6 alineatul (2).
Articolul 13
Prefinanțare
(1) Sub rezerva adoptării până la 31 decembrie 2021 de către Consiliu a deciziei de punere în aplicare menționate la articolul 20 alineatul (1) și la cererea unui stat membru, prezentată împreună cu planul său de redresare și reziliență, Comisia efectuează o plată de prefinanțare în valoare de până la 13 % din contribuția financiară și, după caz, o plată de prefinanțare în valoare de până la 13 % din împrumut, astfel cum este prevăzut la articolul 20 alineatele (2) și (3). Prin derogare de la articolul 116 alineatul (1) din Regulamentul financiar, Comisia efectuează plata corespunzătoare în termen de două luni, în măsura în care este posibil, de la adoptarea de către Comisie a angajamentului juridic menționat la articolul 23.
(2) În cazul prefinanțărilor în temeiul alineatului (1) de la prezentul articol, contribuțiile financiare și, după caz, împrumutul care trebuie plătit astfel cum se prevede la articolul 20 alineatul (5) litera (a) sau litera (h).
(3) În cazul în care cuantumul prefinanțării contribuției financiare în temeiul alineatului (1) de la prezentul articol depășește 13 % din contribuția financiară maximă calculată în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) până la 30 iunie 2022, următoarea plată autorizată în conformitate cu articolul 24 alineatul (5) și, dacă este necesar, următoarele plăți se reduc până la compensarea cuantumului plătit în exces. În cazul în care plățile restante sunt insuficiente, cuantumul plătit în exces se returnează.
Articolul 14
Împrumuturi
(1) Până la 31 decembrie 2023, la cererea unui stat membru, Comisia poate acorda statului membru în cauză un împrumut pentru implementarea planului său de redresare și reziliență.
(2) Un stat membru poate solicita sprijin sub formă de împrumut cu ocazia transmiterii unui plan de redresare și reziliență prevăzut la articolul 18 sau la o altă dată, până la 31 august 2023. În acest din urmă caz, cererea este însoțită de un plan revizuit de redresare și reziliență, care să includă jaloane și ținte suplimentare.
(3) Cererea de sprijin sub formă de împrumut din partea unui stat membru cuprinde informații privind:
(a) |
motivele pentru acordarea sprijinului sub formă de împrumut, justificate de nevoile financiare mai mari legate de reformele și investițiile suplimentare; |
(b) |
reformele și investițiile suplimentare în conformitate cu articolul 18; |
(c) |
costul mai ridicat al planului de redresare și reziliență în cauză în comparație cu cuantumul contribuțiilor financiare alocate planului de redresare și reziliență în temeiul articolului 20 alineatul (4) litera (a) sau litera (b). |
(4) Cuantumul sprijinului sub formă de împrumut acordat planului de redresare și reziliență al statului membru în cauză nu este mai mare decât diferența dintre costul total al planului de redresare și reziliență, astfel cum a fost revizuit dacă este cazul, și contribuția financiară maximă prevăzută la articolul 11.
(5) Cuantumul maxim al sprijinului sub formă de împrumut acordat fiecărui stat membru nu depășește 6,8 % din VNB-ul său pentru anul 2019 în prețuri curente.
(6) Prin derogare de la alineatul (5), sub rezerva disponibilității resurselor, în circumstanțe excepționale cuantumul sprijinului sub formă de împrumut poate fi majorat.
(7) Împrumutul se plătește în tranșe, sub rezerva atingerii jaloanelor și a țintelor, în conformitate cu articolul 20 alineatul (5) litera (h).
(8) Comisia evaluează cererea de sprijin sub formă de împrumut în conformitate cu articolul 19. Consiliul adoptă o decizie de punere în aplicare, pe baza unei propuneri din partea Comisiei, în conformitate cu articolul 20 alineatul (1). Dacă este cazul, planul de redresare și reziliență este modificat în consecință.
Articolul 15
Acordul de împrumut
(1) Înainte de încheierea unui acord de împrumut cu statul membru în cauză, Comisia trebuie să evalueze dacă:
(a) |
justificarea cererii de sprijin sub formă de împrumut și cuantumul împrumutului sunt considerate rezonabile și plauzibile în ceea ce privește reformele și investițiile suplimentare; și |
(b) |
reformele și investițiile suplimentare respectă criteriile stabilite la articolul 19 alineatul (3). |
(2) În cazul în care Comisia consideră că cererea de sprijin sub formă de împrumut îndeplinește criteriile de la alineatul (1) și după adoptarea deciziei de punere în aplicare a Consiliului prevăzute la articolul 20 alineatul (1), Comisia încheie un acord de împrumut cu statul membru în cauză. Pe lângă elementele prevăzute la articolul 220 alineatul (5) din Regulamentul financiar, acordul de împrumut conține următoarele elemente:
(a) |
cuantumul împrumutului în euro, inclusiv, dacă este cazul, cuantumul împrumutului prefinanțat în conformitate cu articolul 13; |
(b) |
scadența medie; articolul 220 alineatul (2) din Regulamentul financiar nu se aplică acestei scadențe; |
(c) |
formula de stabilire a prețului și perioada de disponibilitate a împrumutului; |
(d) |
numărul maxim de tranșe și calendarul de rambursare; |
(e) |
celelalte elemente necesare pentru implementarea împrumutului în ceea ce privește reformele și proiectele de investiții în cauză, în conformitate cu decizia prevăzută la articolul 20 alineatul (3). |
(3) În conformitate cu articolul 220 alineatul (5) litera (e) din Regulamentul financiar, costurile aferente împrumutării de fonduri pentru împrumuturile menționate la prezentul articol sunt suportate de statele membre beneficiare.
(4) Comisia stabilește măsurile necesare pentru administrarea operațiunilor de creditare legate de împrumuturile acordate în conformitate cu prezentul articol.
(5) Un stat membru care beneficiază de un împrumut acordat în conformitate cu prezentul articol deschide un cont special pentru gestionarea împrumutului primit. De asemenea, acesta transferă principalul și dobânzile datorate pentru oricare împrumut conex într-un cont indicat de Comisie, în concordanță cu măsurile instituite în conformitate cu alineatul (4), cu douăzeci de zile lucrătoare înainte de data scadentă corespunzătoare.
Articolul 16
Raportul de reexaminare
(1) Până la 31 iulie 2022, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport de reexaminare privind implementarea mecanismului.
(2) Raportul de reexaminare prezintă următoarele elemente:
(a) |
o evaluare a măsurii în care implementarea planurilor de redresare și reziliență este în concordanță cu domeniul de aplicare al prezentului regulament și contribuie la obiectivul general al acestuia în conformitate cu cei șase piloni menționați la articolul 3, inclusiv a modului în care planurile de redresare și reziliență abordează inegalitățile dintre femei și bărbați; |
(b) |
o evaluare cantitativă a contribuției planurilor de redresare și reziliență la:
|
(c) |
stadiul implementării planurilor de redresare și reziliență, precum și observațiile și orientările adresate statelor membre înainte de actualizarea planurilor lor de redresare și reziliență menționate la articolul 18 alineatul (2). |
(3) În scopul raportului de reexaminare menționat la alineatul (1) de la prezentul articol, Comisia ține seama de tabloul de bord menționat la articolul 30, de rapoartele statelor membre menționate la articolul 27 și de orice alte informații relevante privind atingerea jaloanelor și a țintelor planurilor de redresare și reziliență, astfel cum sunt disponibile în cadrul procedurilor de plată, de suspendare și de denunțare menționate la articolul 24.
(4) Comisia competentă a Parlamentului European poate invita Comisia să prezinte principalele constatări ale raportului de reexaminare în contextul dialogului privind redresarea și reziliența menționat la articolul 26.
CAPITOLUL III
PLANURILE DE REDRESARE ȘI REZILIENȚA
Articolul 17
Eligibilitate
(1) În cadrul domeniului de aplicare stabilit la articolul 3 și în vederea îndeplinirii obiectivelor stabilite la articolul 4, statele membre elaborează planuri naționale de redresare și reziliență. Aceste planuri stabilesc agenda statului membru în cauză în materie de reforme și investiții. Planurile de redresare și reziliență eligibile pentru finanțare în temeiul mecanismului cuprind măsuri de implementare a reformelor și a investițiilor publice prin intermediul unui pachet cuprinzător și coerent, care pot include și programe publice destinate să încurajeze investițiile private.
(2) Măsurile inițiate începând cu 1 februarie 2020 sunt eligibile cu condiția să respecte cerințele prevăzute în prezentul regulament.
(3) Planurile de redresare și reziliență sunt în concordanță cu provocările și prioritățile relevante specifice fiecărei țări identificate în contextul semestrului european, precum și cu cele identificate în cea mai recentă recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro pentru statele membre a căror monedă este euro. Planurile de redresare și reziliență sunt în concordanță și cu informațiile incluse de statele membre în programele naționale de reformă din cadrul semestrului european, în planurile lor naționale privind energia și clima și în actualizările acestora în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999, în planurile teritoriale pentru o tranziție justă din cadrul unui regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Fondului pentru o tranziție justă („Fondul pentru o tranziție justă”), în planurile de implementare a garanției pentru tineret, precum și în acordurile de parteneriat și în programele operaționale din cadrul fondurilor Uniunii.
(4) Planurile de redresare și reziliență respectă principiile orizontale stabilite în temeiul articolului 5.
(5) În cazul în care un stat membru este scutit de monitorizare și evaluare în contextul semestrului european în temeiul articolului 12 din Regulamentul (UE) nr. 472/2013 sau face obiectul procedurii de verificare în temeiul Regulamentului (CE) nr. 332/2002, prezentul regulament se aplică statului membru în cauză în ceea ce privește provocările și prioritățile identificate de măsurile prevăzute în regulamentele respective.
Articolul 18
Planul de redresare și reziliență
(1) Un stat membru care dorește să primească o contribuție financiară în conformitate cu articolul 12 transmite Comisiei un plan de redresare și reziliență, astfel cum este definit la articolul 17 alineatul (1).
(2) După ce Comisia pune la dispoziție pentru alocare cuantumul menționat la articolul 12 alineatul (3), un stat membru poate actualiza și transmite planul de redresare și reziliență menționat la alineatul (1) de la prezentul articol pentru a ține seama de contribuția financiară maximă actualizată calculată în conformitate cu articolul 11 alineatul (2).
(3) Planul de redresare și reziliență prezentat de statul membru poate fi transmis într-un singur document integrat împreună cu programul său național de reformă și este transmis în mod oficial de regulă până la 30 aprilie. Statele membre pot transmite un proiect de plan de redresare și reziliență începând cu data de 15 octombrie a anului precedent.
(4) Planul de redresare și reziliență este motivat și justificat în mod corespunzător. Acesta prezintă, în special, următoarele elemente:
(a) |
o explicație a modului în care planul de redresare și reziliență, luând în considerare măsurile incluse în acesta, reprezintă un răspuns cuprinzător și echilibrat în mod adecvat la situația economică și socială a statului membru, contribuind astfel în mod corespunzător la toți pilonii menționați la articolul 3, ținând seama de provocările specifice statului membru în cauză; |
(b) |
o explicație a modului în care planul de redresare și reziliență contribuie la abordarea în mod eficace a tuturor provocărilor sau a unei părți semnificative a provocărilor identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări, inclusiv a aspectelor lor fiscale, și, după caz, în recomandările adoptate în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, adresate statului membru în cauză, sau a provocărilor identificate în alte documente relevante adoptate oficial de Comisie în contextul semestrului european; |
(c) |
o explicație detaliată a modului în care planul de redresare și reziliență întărește potențialul de creștere, crearea de locuri de muncă și reziliența economică, socială și instituțională a statului membru în cauză, inclusiv prin promovarea politicilor în favoarea copiilor și a tinerilor, și atenuează impactul economic și social al crizei provocate de COVID-19, contribuind la punerea în aplicare a pilonului european al drepturilor sociale, și consolidează astfel coeziunea și convergența economică, socială și teritorială în Uniune; |
(d) |
o explicație a modului în care planul de redresare și reziliență asigură faptul că nicio măsură de implementare a reformelor și a investițiilor incluse în planul de redresare și reziliență nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 (principiul „de a nu prejudicia în mod semnificativ”); |
(e) |
o explicație calitativă a modului în care se preconizează că măsurile prevăzute în planul de redresare și reziliență vor contribui la tranziția verde, inclusiv la biodiversitate, sau la abordarea provocărilor generate de această tranziție, și dacă măsurile respective corespund unui cuantum care reprezintă cel puțin 37 % din alocarea totală a planului de redresare și reziliență, pe baza metodologiei pentru urmărirea cheltuielilor legate de climă prevăzută în anexa VI; metodologia respectivă se utilizează în consecință pentru măsurile care nu pot fi atribuite direct unui domeniu de intervenție inclus în anexa VI; coeficienții pentru sprijinul acordat obiectivelor privind clima pot fi majorați până la un cuantum total de 3 % din alocarea planului de redresare și reziliență pentru investiții individuale spre a ține seama de măsurile de reformă conexe care le sporesc impactul asupra obiectivelor privind clima, astfel cum se explică în planul de redresare și reziliență; |
(f) |
o explicație a modului în care se preconizează că măsurile din planul de redresare și reziliență vor contribui la tranziția digitală sau la abordarea provocărilor generate de aceasta și dacă acestea reprezintă cel puțin 20 % din alocarea totală a planului de redresare și reziliență, bazată pe metodologia de marcare digitală stabilită în anexa VII; metodologia respectivă se utilizează în consecință pentru măsurile care nu pot fi atribuite direct unui domeniu de intervenție inclus în anexa VII; coeficienții pentru sprijinul acordat obiectivelor digitale pot fi majorați pentru investiții individuale spre a ține seama de măsurile de reformă conexe care le sporesc impactul asupra obiectivelor digitale; |
(g) |
după caz, pentru investițiile în capacitățile digitale și în conectivitate, o autoevaluare a securității bazată pe criterii obiective comune, care identifică orice problemă de securitate și detaliază modul în care vor fi abordate aceste aspecte pentru a respecta dreptul relevant al Uniunii și cel intern; |
(h) |
o indicare a faptului dacă măsurile incluse în planul de redresare și reziliență cuprind proiecte transfrontaliere sau multinaționale; |
(i) |
jaloanele și țintele preconizate și un calendar indicativ pentru implementarea reformelor și a investițiilor care trebuie încheiate până în data de 31 august 2026; |
(j) |
proiectele de investiții preconizate și perioada de investiții aferentă; |
(k) |
costurile totale estimate ale reformelor și ale investițiilor care fac obiectul planului de redresare și reziliență transmis (denumite și „costurile totale estimate ale planului de redresare și reziliență”), însoțite de o justificare corespunzătoare și de explicații privind modul în care acesta este în concordanță cu principiul eficienței din punctul de vedere al costurilor și proporțional cu impactul economic și social la nivel național preconizat; |
(l) |
după caz, informații privind finanțarea existentă sau planificată acordată de Uniune; |
(m) |
măsurile de însoțire care pot fi necesare; |
(n) |
o justificare a coerenței planului de redresare și reziliență; și o explicație a coerenței sale cu principiile, planurile și programele menționate la articolul 17; |
(o) |
o explicație a modului în care se preconizează că măsurile din planul de redresare și reziliență vor contribui la egalitatea de gen și la egalitatea de șanse pentru toți, precum și la integrarea acestor obiective, în conformitate cu principiile 2 și 3 ale pilonului european al drepturilor sociale, cu obiectivul de dezvoltare durabilă nr. 5 al ONU și cu strategia națională privind egalitatea de gen, după caz; |
(p) |
măsurile de monitorizare și implementare eficace a planului de redresare și reziliență de către statul membru în cauză, inclusiv jaloanele și țintele propuse și indicatorii aferenți; |
(q) |
pentru pregătirea și, după caz, pentru implementarea planului de redresare și reziliență, un rezumat al procesului de consultare, desfășurat în conformitate cu cadrul juridic național, a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali, a organizațiilor societății civile, a organizațiilor de tineret și a altor părți interesate relevante, precum și al modului în care contribuțiile părților interesate se reflectă în planul de redresare și reziliență; |
(r) |
o explicație a sistemului statelor membre de prevenire, depistare și corectare a corupției, fraudei și conflictelor de interese la utilizarea fondurilor puse la dispoziție în cadrul mecanismului și măsurile care vizează evitarea dublei finanțări din cadrul mecanismului și al altor programe ale Uniunii; |
(s) |
după caz, cererea de sprijin sub formă de împrumut și jaloanele suplimentare prevăzute la articolul 14 alineatele (2) și (3) și elementele acestora; și |
(t) |
orice alte informații relevante. |
(5) Atunci când elaborează planul lor de redresare și reziliență, statele membre pot solicita Comisiei să organizeze un schimb de bune practici pentru ca statele membre solicitante să poată beneficia de experiența altor state membre. Statele membre pot solicita, de asemenea, sprijin tehnic în cadrul Instrumentului de sprijin tehnic. Statele membre sunt încurajate să promoveze sinergii cu planurile de redresare și reziliență ale altor state membre.
Articolul 19
Evaluarea Comisiei
(1) Comisia evaluează planul de redresare și reziliență sau, după caz, versiunea actualizată a acestuia, transmisă de statul membru în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) sau (2), în termen de două luni de la data transmiterii oficiale, și elaborează o propunere de decizie de punere în aplicare a Consiliului în conformitate cu articolul 20 alineatul (1).Atunci când efectuează evaluarea, Comisia acționează în strânsă cooperare cu statul membru în cauză. Comisia poate face observații sau solicita informații suplimentare. Statul membru în cauză furnizează informațiile suplimentare solicitate și poate revizui planul de redresare și reziliență, dacă este necesar, inclusiv după transmiterea oficială a planului de redresare și reziliență. Statul membru în cauză și Comisia pot stabili de comun acord să prelungească termenul pentru evaluare cu o perioadă rezonabilă, dacă este necesar.
(2) Atunci când evaluează planul de redresare și reziliență și stabilește cuantumul care urmează să îi fie alocat statului membru în cauză, Comisia ține seama de informațiile analitice privind statul membru în cauză disponibile în contextul semestrului european, precum și de justificarea și de elementele furnizate de statul membru respectiv, astfel cum se prevede la articolul 18 alineatul (4), precum și de orice alte informații relevante, cum ar fi, în special, informațiile incluse în programul național de reformă și în planul național privind energia și clima al respectivului stat membru, în planurile teritoriale pentru o tranziție justă din cadrul Regulamentului privind Fondul pentru o tranziție justă, în planurile de implementare a garanției pentru tineret, precum și, dacă sunt relevante, informațiile referitoare la sprijinul tehnic primit prin intermediul Instrumentului de sprijin tehnic.
(3) Comisia evaluează relevanța. eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență și, în acest scop, ține seama de următoarele criterii care se aplică în conformitate cu anexa V:
Relevanța:
(a) |
dacă planul de redresare și reziliență reprezintă un răspuns cuprinzător și echilibrat în mod adecvat la situația economică și socială, contribuind astfel în mod corespunzător la toți cei șase piloni menționați la articolul 3, ținând seama de provocările specifice și de alocarea financiară a statului membru în cauză; |
(b) |
dacă se preconizează că planul de redresare și reziliență va contribui la abordarea în mod eficace a tuturor provocărilor sau a unei părți semnificative a provocărilor identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări, inclusiv în ceea ce privește aspectele lor fiscale, și, după caz, în recomandările adoptate în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, adresate statului membru în cauză, sau a provocărilor identificate în alte documente relevante adoptate oficial de Comisie în cadrul contextul semestrului european; |
(c) |
dacă se preconizează că planul de redresare și reziliență va contribui în mod eficace la întărirea potențialului de creștere, la crearea de locuri de muncă și la reziliența economică, socială și instituțională a statului membru, contribuind la punerea în aplicare a pilonului european al drepturilor sociale, inclusiv prin promovarea politicilor în favoarea copiilor și a tinerilor, și la atenuarea impactului economic și social al crizei provocate de COVID-19, consolidând astfel coeziunea și convergența economică, socială și teritorială în cadrul Uniunii; |
(d) |
dacă se preconizează că planul de redresare și reziliență va garanta că nicio măsură de implementare a reformelor și a proiectelor de investiții incluse în planul de redresare și reziliență nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 (principiul „de a nu prejudicia în mod semnificativ”); Comisia oferă statelor membre orientări tehnice în acest sens; |
(e) |
dacă planul de redresare și reziliență conține măsuri care contribuie în mod eficace la tranziția verde, inclusiv la biodiversitate, sau la abordarea provocărilor generate de această tranziție, și dacă măsurile respective corespund unui cuantum care reprezintă cel puțin 37 % din alocarea totală a planului de redresare și reziliență, pe baza metodologiei pentru urmărirea cheltuielilor legate de climă prevăzută în anexa VI; metodologia respectivă se utilizează în consecință pentru măsurile care nu pot fi atribuite direct unui domeniu de intervenție inclus în anexa VI; coeficienții pentru sprijinul acordat obiectivelor privind clima pot fi majorați până la un cuantum total de 3 % din alocarea planului de redresare și reziliență pentru investiții individuale spre a ține seama de măsurile de reformă conexe care le sporesc în mod credibil impactul asupra obiectivelor privind clima, sub rezerva acordului Comisiei; |
(f) |
dacă planul de redresare și reziliență conține măsuri care contribuie în mod eficace la tranziția digitală sau la abordarea provocărilor generate de aceasta și dacă măsurile respective corespund unui cuantum care reprezintă cel puțin 20 % din alocarea totală a planului de redresare și reziliență, pe baza metodologiei de marcare digitală prevăzută în anexa VII; metodologia respectivă se utilizează în consecință pentru măsurile care nu pot fi atribuite direct unui domeniu de intervenție inclus în anexa VII; coeficienții pentru sprijinul acordat obiectivelor digitale pot fi majorați pentru investiții individuale spre a ține seama de măsurile de reformă conexe care le sporesc impactul asupra obiectivelor digitale; |
Eficacitatea:
(g) |
dacă se preconizează că planul de redresare și reziliență va avea un impact de durată asupra statului membru în cauză; |
(h) |
dacă se preconizează că măsurile propuse de statele membre în cauză vor asigura o monitorizare și o implementare eficace a planului de redresare și reziliență, inclusiv a calendarului, a jaloanelor și a țintelor prevăzute și a indicatorilor aferenți; |
Eficiența:
(i) |
dacă justificarea furnizată de statul membru cu privire la valoarea costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență este rezonabilă și plauzibilă și este coerentă cu principiul eficienței din punctul de vedere al costurilor și proporțională cu impactul economic și social național preconizat; |
(j) |
dacă se preconizează că măsurile propuse de statele membre în cauză vor duce la prevenirea, depistarea și corectarea corupției, fraudei și conflictelor de interese la utilizarea fondurilor puse la dispoziție în cadrul mecanismului inclusiv măsurile care vizează evitarea dublei finanțări din cadrul mecanismului și al altor programe ale Uniunii; |
Coerența:
(k) |
dacă planul de redresare și reziliență conține măsuri de implementare a unor proiecte de reforme și de investiții publice care reprezintă acțiuni coerente. |
(4) În cazul în care statul membru în cauză a solicitat un împrumut, astfel cum se prevede la articolul 14, Comisia evaluează dacă cererea de împrumut îndeplinește criteriile stabilite la articolul 15 alineatul (1) și în special dacă reformele și investițiile suplimentare cu privire la care a fost introdusă cererea respectivă îndeplinesc criteriile de evaluare prevăzute la alineatul (3).
(5) În cazul în care Comisia evaluează negativ un plan de redresare și reziliență, aceasta comunică o evaluare justificată în mod corespunzător în termenul prevăzut la alineatul (1).
(6) În scopul evaluării planurilor de redresare și reziliență transmise de statele membre, Comisia poate beneficia de asistență furnizată de experți.
Articolul 20
Propunerea Comisiei și decizia de punere în aplicare a Consiliului
(1) Pe baza unei propuneri din partea Comisiei, Consiliul aprobă, prin intermediul unei decizii de punere în aplicare, evaluarea planului de redresare și reziliență transmis de statul membru în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) sau, după caz, evaluarea versiunii actualizate a planului respectiv transmise în conformitate cu articolul 18 alineatul (2).
(2) În cazul în care Comisia evaluează pozitiv un plan de redresare și reziliență, propunerea Comisiei de decizie de punere în aplicare a Consiliului stabilește reformele și proiectele de investiții care trebuie implementate de statul membru, inclusiv jaloanele și țintele, și contribuțiile financiare calculate în conformitate cu articolul 11.
(3) În cazul în care statul membru în cauză solicită un sprijin sub formă de împrumut, propunerea Comisiei de decizie de punere în aplicare a Consiliului stabilește, de asemenea, cuantumul sprijinului sub formă de împrumut, astfel cum se prevede la articolul 14 alineatele (4) și (6), precum și reformele și proiectele de investiții suplimentare care trebuie implementate de statul membru care beneficiază de respectivul împrumut, inclusiv jaloanele și țintele suplimentare.
(4) Contribuția financiară menționată la alineatul (2) se stabilește pe baza costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență propus de statul membru în cauză, astfel cum au fost evaluate în temeiul criteriilor stabilite la articolul 19 alineatul (3). Cuantumul contribuției financiare se stabilește după cum urmează:
(a) |
în cazul în care planul de redresare și reziliență îndeplinește în mod satisfăcător criteriile stabilite la articolul 19 alineatul (3), iar cuantumul costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență este egal cu sau mai mare decât contribuția financiară maximă calculată pentru respectivul stat membru în conformitate cu articolul 11, contribuția financiară alocată statului membru în cauză este egală cu cuantumul total al contribuției financiare maxime calculate pentru respectivul stat membru în conformitate cu articolul 11; |
(b) |
în cazul în care planul de redresare și reziliență îndeplinește în mod satisfăcător criteriile stabilite la articolul 19 alineatul (3), iar cuantumul costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență este mai mic decât contribuția financiară maximă calculată pentru respectivul stat membru în conformitate cu articolul 11, contribuția financiară alocată statului membru este egală cu cuantumul costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență; |
(c) |
în cazul în care planul de redresare și reziliență nu îndeplinește în mod satisfăcător criteriile stabilite la articolul 19 alineatul (3), statului membru în cauză nu i se alocă nicio contribuție financiară. |
(5) Propunerea Comisiei menționată la alineatul (2) stabilește, de asemenea:
(a) |
contribuția financiară care urmează să fie plătită în tranșe după ce statul membru a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante identificate în ceea ce privește implementarea planului de redresare și reziliență; |
(b) |
contribuția financiară și, după caz, cuantumul sprijinului sub formă de împrumut care urmează să fie plătit ca prefinanțare în conformitate cu articolul 13, după aprobarea planului de redresare și reziliență; |
(c) |
descrierea reformelor și a proiectelor de investiții și cuantumul costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență; |
(d) |
termenul, care nu ar trebui să fie mai târziu de 31 august 2026, până la care trebuie atinse jaloanele și țintele finale atât pentru proiectele de investiții, cât și pentru reforme; |
(e) |
măsurile și calendarul de monitorizare și implementare a planului de redresare și reziliență, inclusiv, după caz, măsurile necesare pentru asigurarea conformității cu articolul 22; |
(f) |
indicatorii relevanți referitori la atingerea jaloanelor și a țintelor preconizate; |
(g) |
măsurile prin care se asigură accesul deplin al Comisiei la datele subiacente relevante; și |
(h) |
după caz, cuantumul împrumutului care urmează să fie plătit în tranșe și jaloanele și țintele suplimentare aferente plății împrumutului. |
(6) Măsurile și calendarul de monitorizare și de implementare prevăzute la alineatul (5) litera (e), indicatorii relevanți referitori la atingerea jaloanelor și a țintelor preconizate, prevăzute la alineatul (5) litera (f), măsurile prin care se asigură accesul deplin Comisiei la datele subiacente prevăzute la alineatul (5) litera (g) și, după caz, jaloanele și țintele suplimentare aferente plății împrumutului prevăzute la alineatul (5) litera (h) sunt prezentate în detaliu în acorduri de tip operațional care urmează să fie convenite de statul membru în cauză și de Comisie după adoptarea deciziei prevăzute la alineatul (1).
(7) Consiliul adoptă deciziile de punere în aplicare prevăzute la alineatul (1), de regulă, în termen de patru săptămâni de la adoptarea propunerii Comisiei.
(8) Consiliul, pe baza unei propuneri din partea Comisiei, își modifică, fără întârzieri nejustificate, decizia de punere în aplicare adoptată în conformitate cu articolul 20 alineatul (1) pentru a include contribuția financiară maximă actualizată, calculată în conformitate cu articolul 11 alineatul (2).
Articolul 21
Modificarea planului de redresare și reziliență al unui stat membru
(1) În cazul în care planul de redresare și reziliență, inclusiv jaloanele și țintele relevante, nu mai poate fi îndeplinit, în totalitate sau parțial, de către statul membru în cauză ca urmare a unor circumstanțe obiective, statul membru în cauză poate înainta Comisiei o cerere motivată ca aceasta să elaboreze o propunere de modificare sau de înlocuire a deciziilor de punere în aplicare ale Consiliului prevăzute la articolul 20 alineatele (1) și (3). În acest scop, statul membru poate propune un plan de redresare și reziliență modificat sau un nou plan. Statele membre pot solicita sprijin tehnic pentru pregătirea unei astfel de propuneri în cadrul Instrumentului de sprijin tehnic.
(2) În cazul în care Comisia consideră că motivele prezentate de statul membru în cauză justifică o modificare a respectivului plan de redresare și reziliență, Comisia evaluează planul de redresare și reziliență nou sau modificat în conformitate cu articolul 19 și elaborează o propunere pentru o nouă decizie de punere în aplicare a Consiliului în conformitate cu articolul 20 alineatul (1) în termen de două luni de la transmiterea oficială a cererii. Statul membru în cauză și Comisia pot stabili de comun acord să prelungească respectivul termen cu o perioadă rezonabilă, dacă este necesar. Consiliul adoptă noua decizie de punere în aplicare, de regulă, în termen de patru săptămâni de la adoptarea propunerii Comisiei.
(3) În cazul în care Comisia consideră că motivele prezentate de statul membru în cauză nu justifică o modificare a respectivului plan de redresare și reziliență, Comisia respinge cererea în termenul menționat la alineatul (2), după ce a dat statului membru în cauză posibilitatea de a-și prezenta observațiile în termen de o lună de la comunicarea concluziilor Comisiei.
CAPITOLUL IV
DISPOZIȚII FINANCIARE
Articolul 22
Protejarea intereselor financiare ale Uniunii
(1) La implementarea mecanismului, statele membre, în calitate de beneficiari sau de debitori de fonduri în cadrul mecanismului, iau toate măsurile adecvate pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii și pentru a se asigura că utilizarea fondurilor în legătură cu măsurile sprijinite de mecanism respectă normele aplicabile din dreptul Uniunii și din dreptul intern, în special în ceea ce privește prevenirea, depistarea și corectarea fraudei, a corupției și a conflictelor de interese. În acest scop, statele membre prevăd un sistem de control intern eficace și eficient și recuperarea cuantumurilor plătite în mod necuvenit sau utilizate în mod incorect. Statele membre se pot baza pe propriile sisteme naționale de gestiune a bugetului.
(2) Acordurile menționate la articolul 15 alineatul (2) și la articolul 23 alineatul (1) prevăd obligațiile statelor membre:
(a) |
de a verifica cu regularitate dacă finanțarea acordată a fost utilizată în mod corespunzător în conformitate cu toate normele aplicabile și dacă eventualele măsuri de implementare a reformelor și a proiectelor de investiții în cadrul planului de redresare și reziliență au fost implementate în mod corespunzător în conformitate cu toate normele aplicabile, în special în ceea ce privește prevenirea, depistarea și corectarea fraudei, a corupției și a conflictelor de interese; |
(b) |
de a lua măsuri adecvate pentru a preveni, a detecta și a corecta frauda, corupția și conflictele de interese, astfel cum sunt definite la articolul 61 alineatele (2) și (3) din Regulamentul financiar, care afectează interesele financiare ale Uniunii, și de a introduce acțiuni în justiție pentru recuperarea fondurilor care au fost deturnate, inclusiv în legătură cu orice măsură de implementare a reformelor și a proiectelor de investiții în cadrul planului de redresare și reziliență; |
(c) |
de a atașa la orice cerere de plată:
|
(d) |
în scopul auditării și controlării și pentru a furniza informații comparabile privind utilizarea fondurilor în ceea ce privește măsurile de implementare a reformelor și a proiectelor de investiții în cadrul planului de redresare și de reziliență, de a colecta următoarele categorii de date standardizate și de a asigura accesul la acestea:
|
(e) |
de a autoriza în mod expres Comisia, OLAF, Curtea de Conturi și, dacă este cazul, EPPO să își exercite drepturile prevăzute la articolul 129 alineatul (1) din Regulamentul financiar și să impună obligații tuturor destinatarilor finali ai fondurilor plătite pentru măsurile de implementare a reformelor și a proiectelor de investiții incluse în planul de redresare și reziliență sau tuturor celorlalte persoane sau entități implicate în implementarea acestora, de a autoriza în mod expres Comisia, OLAF, Curtea de Conturi și, dacă este cazul, EPPO să își exercite drepturile prevăzute la articolul 129 alineatul (1) din Regulamentul financiar și să impună obligații similare tuturor beneficiarilor finali ai fondurilor plătite; |
(f) |
de a ține o evidență în conformitate cu articolul 132 din Regulamentul financiar. |
(3) Datele cu caracter personal menționate la alineatul (2) litera (d) de la prezentul articol sunt prelucrate de către statele membre și de către Comisie numai în scopul și pe durata corespunzătoare a procedurilor de descărcare de gestiune, audit și control legate de utilizarea fondurilor în legătură cu punerea în aplicare a acordurilor menționate la articolul 15 alineatul (2) și la articolul 23 alineatul (1). În cadrul procedurii de descărcare de gestiune către Comisie, în conformitate cu articolul 319 din TFUE, mecanismul face obiectul raportării în temeiul rapoartelor financiare și de răspundere integrate menționate la articolul 247 din Regulamentul financiar și, în special, separat în cadrul raportului anual privind gestiunea și performanța.
(4) Comisia pune la dispoziția statelor membre un sistem integrat și interoperabil de informare și monitorizare, inclusiv un instrument unic de extragere a datelor și de evaluare a riscurilor, pentru a accesa și a analiza datele relevante, în vederea unei aplicări generalizate de către statele membre a respectivului sistem, inclusiv cu sprijinul Instrumentului de sprijin tehnic.
(5) Acordurile menționate la articolul 15 alineatul (2) și la articolul 23 alineatul (1) prevăd, de asemenea, dreptul Comisiei de a reduce în mod proporțional sprijinul acordat în cadrul mecanismului și de a recupera orice cuantum datorat bugetului Uniunii sau de a solicita rambursarea anticipată a împrumutului, în cazuri de fraudă, corupție și conflict de interese care afectează interesele financiare ale Uniunii și care nu au fost corectate de statul membru sau în cazul unei încălcări grave a unei obligații care decurge din astfel de acorduri.
Atunci când decide în ceea ce privește cuantumul recuperării și al reducerii sau cuantumul care trebuie rambursat anticipat, Comisia respectă principiul proporționalității și ține seama de gravitatea fraudei, a actului de corupție și a conflictului de interese care afectează interesele financiare ale Uniunii sau de gravitatea unei încălcări a unei obligații. Statului membru i se oferă posibilitatea de a-și prezenta observațiile înainte de efectuarea reducerii sau de solicitarea rambursării anticipate.
Articolul 23
Angajamentul privind contribuția financiară
(1) După ce Consiliul adoptă o decizie de punere în aplicare astfel cum se prevede la articolul 20 alineatul (1), Comisia încheie un acord cu statul membru în cauză, ce constituie un angajament juridic individual în sensul Regulamentului financiar. Pentru fiecare stat membru, angajamentul juridic nu depășește contribuția financiară menționată la articolul 11 alineatul (1) litera (a) pentru 2021 și 2022 și contribuția financiară actualizată menționată la articolul 11 alineatul (2) pentru 2023.
(2) Angajamentele bugetare se pot baza pe angajamente globale și, după caz, pot fi defalcate în tranșe anuale eșalonate pe parcursul mai multor ani.
Articolul 24
Norme privind plățile, suspendarea și denunțarea acordurilor privind contribuțiile financiare și împrumuturile
(1) Plățile contribuțiilor financiare și, după caz, a împrumutului către statul membru în cauză în temeiul prezentului articol se efectuează până la 31 decembrie 2026, în conformitate cu creditele bugetare și în funcție de fondurile disponibile.
(2) La atingerea jaloanelor și a țintelor convenite relevante, indicate în planul de redresare și reziliență, astfel cum a fost aprobat în conformitate cu articolul 20, statul membru în cauză transmite Comisiei o cerere justificată în mod corespunzător de plată a contribuției financiare și, după caz, a împrumutului. Asemenea cereri de plată pot fi transmise Comisiei de către statele membre de două ori pe an.
(3) Comisia evaluează, cu titlu preliminar, fără întârzieri nejustificate, în termen de cel mult două luni de la primirea cererii, dacă au fost atinse în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului menționată la articolul 20 alineatul (1). Atingerea în mod satisfăcător a jaloanelor și a țintelor presupune că măsurile legate de jaloanele și țintele care anterior au fost atinse în mod satisfăcător nu au fost revocate de statul membru în cauză. În scopul evaluării, se iau în considerare și acordurile de tip operațional menționate la articolul 20 alineatul (6). Comisia poate beneficia de asistență furnizată de experți.
(4) În cazul în care efectuează o evaluare preliminară pozitivă cu privire la atingerea satisfăcătoare a jaloanelor și a țintelor relevante, Comisia transmite constatările sale Comitetului economic și financiar și solicită avizul său cu privire la atingerea în mod satisfăcător a jaloanelor și a țintelor relevante. În evaluarea sa, Comisia ține seama de avizul Comitetului economic și financiar.
(5) În cazul în care evaluarea Comisiei este pozitivă, aceasta adoptă, fără întârzieri nejustificate, o decizie de autorizare a plății contribuției financiare și, după caz, a împrumutului, în conformitate cu Regulamentul financiar. O astfel de decizie se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 35 alineatul (2).
(6) În cazul în care, ca urmare a evaluării prevăzute la alineatul (5), Comisia stabilește că jaloanele și țintele prevăzute în decizia de punere în aplicare a Consiliului menționată la articolul 20 alineatul (1) nu au fost atinse în mod satisfăcător, se suspendă plata integrală sau parțială a contribuției financiare și, după caz, a împrumutului. Statul membru în cauză are posibilitatea de a-și prezenta observațiile în termen de o lună de la comunicarea evaluării Comisiei.
Suspendarea se revocă numai în cazul în care statul membru în cauză a luat măsurile necesare pentru a asigura atingerea în mod satisfăcător a jaloanelor și a țintelor prevăzute în decizia de punere în aplicare a Consiliului menționată la articolul 20 alineatul (1).
(7) Prin derogare de la articolul 116 alineatul (2) din Regulamentul financiar, termenul de plată începe să curgă de la data la care statului membru în cauză i s-a comunicat decizia de autorizare a plății în temeiul alineatului (5) de la prezentul articol, sau de la data la care i s-a comunicat revocarea unei suspendări în temeiul alineatului (6) al doilea paragraf de la prezentul articol.
(8) În cazul în care statul membru în cauză nu a luat măsurile necesare în termen de șase luni de la suspendare, Comisia reduce în mod proporțional cuantumul contribuției financiare și, după caz, a împrumutului după ce i-a dat statului membru în cauză posibilitatea de a-și prezenta observațiile în termen de două luni de la comunicarea concluziilor Comisiei.
(9) În cazul în care, în termen de 18 luni de la data adoptării deciziei de punere în aplicare a Consiliului menționate la articolul 20 alineatul (1), statul membru în cauză nu a făcut progrese concrete în ceea ce privește atingerea oricăror jaloane sau ținte relevante, Comisia denunță acordurile menționate la articolul 15 alineatul (2) și la articolul 23 alineatul (1) și dezangajează cuantumul contribuției financiare fără a aduce atingere articolului 14 alineatul (3) din Regulamentul financiar. Orice prefinanțare în conformitate cu articolul 13 se recuperează integral. Comisia adoptă o decizie privind denunțarea acordurilor menționate la articolul 15 alineatul (2) și la articolul 23alineatul (1) și, după caz, privind recuperarea prefinanțării după ce a dat statului membru în cauză posibilitatea de a-și prezenta observațiile în termen de două luni de la comunicarea evaluării sale potrivit căreia nu au fost înregistrate progrese concrete.
(10) În circumstanțe excepționale, adoptarea deciziei de autorizare a plății contribuției financiare și, după caz, a împrumutului în conformitate cu alineatul (5) poate fi amânată pentru o perioadă de până la trei luni.
CAPITOLUL V
DISPOZIȚII INSTITUȚIONALE
Articolul 25
Transparența
(1) Comisia transmite Parlamentului European și Consiliului în mod simultan, în condiții de egalitate și fără întârzieri nejustificate planurile de redresare și reziliență prezentate oficial de statele membre, precum și propunerile de decizii de punere în aplicare ale Consiliului menționate la articolul 20 alineatul (1), astfel cum au fost publicate de Comisie.
(2) Informațiile transmise de Comisie Consiliului sau oricăruia dintre grupurile sale de pregătire în contextul prezentului regulament sau al punerii sale în aplicare sunt puse în mod simultan la dispoziția Parlamentului European, sub rezerva dispozițiilor privind confidențialitatea, dacă este cazul. Rezultatele relevante ale discuțiilor desfășurate în cadrul grupurilor de pregătire ale Consiliului sunt comunicate comisiei competente a Parlamentului European.
(3) Statul membru în cauză poate solicita Comisiei să mascheze informațiile sensibile sau confidențiale, a căror dezvăluire ar pune în pericol interesele sale publice. Într-un astfel de caz, Comisia se consultă cu Parlamentul European și cu Consiliul privind modul în care informațiile mascate pot fi puse la dispoziția colegiuitorilor într-o manieră confidențială, în conformitate cu normele aplicabile.
(4) Comisia furnizează comisiei competente a Parlamentului European o prezentare generală a constatărilor sale preliminare privind atingerea în mod satisfăcător a jaloanelor și a țintelor relevante incluse în planurile de redresare și reziliență ale statelor membre.
(5) Comisia competentă a Parlamentului European poate invita Comisia să furnizeze informații cu privire la stadiul evaluării planurilor de redresare și reziliență în contextul dialogului privind redresarea și reziliența menționat la articolul 26.
Articolul 26
Dialogul privind redresarea și reziliența
(1) Pentru a consolida dialogul între instituțiile Uniunii, în special între Parlamentul European, Consiliu și Comisie, precum și pentru a asigura o mai mare transparență și responsabilitate, comisia competentă a Parlamentului European poate invita Comisia, o dată la două luni, să discute următoarele chestiuni:
(a) |
stadiul capacității de redresare, reziliență și ajustare în Uniune, precum și măsurile adoptate în temeiul prezentului regulament; |
(b) |
planurile de redresare și reziliență ale statelor membre; |
(c) |
evaluarea planurilor de redresare și reziliență ale statelor membre; |
(d) |
principalele constatări ale raportului de reexaminare menționat la articolul 16 alineatul (2); |
(e) |
stadiul atingerii jaloanelor și a țintelor incluse în planurile de redresare și reziliență ale statelor membre; |
(f) |
procedurile de plată, suspendare și denunțare, inclusiv orice observație prezentată și măsurile de remediere luate de statele membre pentru a asigura atingerea în mod satisfăcător a jaloanelor și a țintelor; |
(g) |
orice alte informații și documente relevante furnizate de Comisie comisiei competente a Parlamentului European în legătură cu implementarea mecanismului. |
(2) Parlamentul European își poate exprima punctul de vedere privind aspectele menționate la alineatul (1) în cadrul unor rezoluții.
(3) Comisia ia în considerare toate elementele care decurg din opiniile exprimate în cadrul dialogului privind redresarea și reziliența, inclusiv, dacă sunt disponibile, din rezoluțiile Parlamentului European.
(4) Tabloul de bord privind redresarea și reziliența menționat la articolul 30 servește drept bază pentru dialogul privind redresarea și reziliența.
CAPITOLUL VI
RAPORTAREA
Articolul 27
Raportarea de către statul membru în contextul semestrului european
Statul membru în cauză raportează de două ori pe an, în contextul semestrului european, cu privire la progresele înregistrate în implementarea planului său de redresare și reziliență, inclusiv cu privire la acordurile de tip operațional menționate la articolul 20 alineatul (6), precum și cu privire la indicatorii comuni menționați la articolul 29 alineatul (4). În acest scop, rapoartele elaborate de statele membre în cauză se reflectă în mod corespunzător în programele naționale de reformă, care se utilizează ca instrument pentru raportarea privind progresele înregistrate în direcția finalizării planurilor de redresare și reziliență.
CAPITOLUL VII
COMPLEMENTARITATE, MONITORIZARE ȘI EVALUARE
Articolul 28
Coordonare și complementaritate
Comisia și statele membre în cauză, într-o manieră direct proporțională cu responsabilitățile lor, încurajează sinergiile și asigură o coordonare eficace între mecanism și alte programe și instrumente ale Uniunii, inclusiv Instrumentul de sprijin tehnic, și, în special, cu măsurile finanțate din fondurile Uniunii. În scopul menționat, acestea:
(a) |
asigură complementaritatea, sinergia, coerența și consecvența dintre diferitele instrumente de la nivelul Uniunii, de la nivel național și, dacă este cazul, de la nivel regional, în special în ceea ce privește măsurile finanțate din fondurile Uniunii, atât în faza de planificare, cât și în timpul implementării; |
(b) |
optimizează mecanismele de coordonare pentru a se evita dublarea eforturilor; și |
(c) |
asigură o cooperare strânsă între autoritățile responsabile cu implementarea și controlul la nivelul Uniunii, la nivel național și, dacă este cazul, la nivel regional pentru a îndeplini obiectivele mecanismului. |
Articolul 29
Monitorizarea implementării
(1) Comisia monitorizează implementarea mecanismului și măsoară gradul de îndeplinire a obiectivelor stabilite la articolul 4. Monitorizarea implementării este orientată către activitățile desfășurate în cadrul mecanismului și este proporțională cu aceste activități.
(2) Sistemul Comisiei de raportare a performanței asigură faptul că datele pentru monitorizarea implementării activităților și a rezultatelor sunt colectate în mod eficient, cu eficacitate și la timp. În acest scop, destinatarilor finanțării din partea Uniunii li se impun cerințe de raportare proporționale.
(3) Comisia prezintă un raport ex-post privind cheltuielile finanțate de mecanism în cadrul fiecăruia dintre pilonii menționați la articolul 3. O astfel de raportare se va baza pe defalcarea cheltuielilor estimate prevăzute în planurile de redresare și reziliență aprobate.
(4) Comisia este împuternicită să adopte, până la sfârșitul lunii decembrie 2021, acte delegate, în conformitate cu articolul 33, de completare a prezentului regulament pentru:
(a) |
a stabili indicatorii comuni care trebuie utilizați pentru raportarea cu privire la progresele înregistrate de mecanism și în vederea monitorizării și a evaluării mecanismului din perspectiva realizării obiectivului general și a obiectivelor specifice; și |
(b) |
a defini o metodologie de raportare a cheltuielilor sociale, inclusiv a celor pentru copii și tineret, în cadrul mecanismului. |
(5) Statele membre raportează Comisiei cu privire la indicatorii comuni.
Articolul 30
Tabloul de bord privind redresarea și reziliența
(1) Comisia stabilește un tablou de bord privind redresarea și reziliența (denumit în continuare „tabloul de bord”), care prezintă progresele înregistrate în implementarea planurilor de redresare și reziliență ale statelor membre în fiecare dintre cei șase piloni menționați la articolul 3. Tabloul de bord constituie sistemul de raportare în materie de performanță al mecanismului.
(2) Comisia este împuternicită să adopte un act delegat, în conformitate cu articolul 33, pentru a completa prezentul regulament prin definirea elementelor detaliate ale tabloului de bord cu scopul de a prezenta progresele înregistrate în materie de implementarea planurilor de redresare și reziliență astfel cum se prevede la alineatul (1).
(3) Tabloul de bord prezintă și progresele înregistrate în materie de implementare a planurilor de redresare și reziliență în raport cu indicatorii comuni menționați la articolul 29 alineatul (4).
(4) Tabloul de bord este operațional până în decembrie 2021 și este actualizat de Comisie de două ori pe an. Tabloul de bord este pus la dispoziția publicului pe un site internet sau pe un portal internet.
Articolul 31
Raportul anual
(1) Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport anual cu privire la implementarea mecanismului.
(2) Raportul anual include informații referitoare la progresele înregistrate în cadrul mecanismului în ceea ce privește planurile de redresare și reziliență ale statelor membre în cauză, inclusiv informații privind stadiul implementării jaloanelor și a țintelor, precum și situația plăților și a suspendărilor acestora.
(3) Raportul anual include, de asemenea, următoarele informații privind:
(a) |
contribuția mecanismului la atingerea țintelor în domeniul climei și în domeniul digital; |
(b) |
performanța mecanismului pe baza indicatorilor comuni menționați la articolul 29 alineatul (4); |
(c) |
cheltuielile finanțate de mecanism în cadrul celor șase piloni menționați la articolul 3, cuprinzând cheltuieli sociale, inclusiv pentru copii și tineret, astfel cum se menționează la articolul 29 alineatul (4). |
(4) În scopul raportării privind activitățile prevăzute la alineatele (2) și (3), Comisia poate utiliza conținutul documentelor relevante adoptate oficial de Comisie în cadrul semestrului european, după caz.
Articolul 32
Evaluarea și evaluarea ex-post a mecanismului
(1) Până la 20 februarie 2024, Comisia prezintă Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor un raport de evaluare independentă privind implementarea mecanismului și până la 31 decembrie 2028 un raport de evaluare ex-post independentă.
(2) Raportul de evaluare analizează, în special, în ce măsură au fost îndeplinite obiectivele, eficiența utilizării resurselor și valoarea adăugată europeană. De asemenea, raportul examinează dacă toate obiectivele și acțiunile sunt în continuare relevante.
(3) Evaluarea este însoțită, după caz, de o propunere de modificare a prezentului regulament.
(4) Raportul de evaluare ex-post constă într-o evaluare globală a mecanismului și include informații privind impactul acestuia pe termen lung.
Articolul 33
Exercitarea delegării
(1) Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.
(2) Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 29 alineatul (4) și la articolul 30 alineatul (2) se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată de la 19 februarie 2021.
(3) Delegarea de competențe menționată la articolul 29 alineatul (4) și la articolul 30 alineatul (2) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.
(4) Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.
(5) De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.
(6) Un act delegat adoptat în temeiul articolului 29 alineatul (4) și al articolului 30 alineatul (2) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de o lună de la notificarea sa către Parlamentul European și Consiliu, sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu o lună la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.
CAPITOLUL VIII
COMUNICARE ȘI DISPOZIȚII FINALE
Articolul 34
Informare, comunicare și publicitate
(1) Comisia poate desfășura activități de comunicare pentru a asigura vizibilitatea finanțării din partea Uniunii pentru sprijinul financiar preconizat în planul de redresare și reziliență relevant, inclusiv prin intermediul unor activități de comunicare comune cu autoritățile naționale în cauză. Comisia poate, după caz, să se asigure că sprijinul acordat în cadrul mecanismului este comunicat și recunoscut printr-o declarație de finanțare.
(2) Destinatarii fondurilor din partea Uniunii recunosc originea fondurilor respective și asigură vizibilitatea fondurilor din partea Uniunii, inclusiv, atunci când este cazul, afișând emblema Uniunii și o declarație de finanțare corespunzătoare cu următorul conținut: „finanțat de Uniunea Europeană -NextGenerationEU”, în special cu ocazia promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora, prin oferirea de informații specifice coerente, concrete și proporționale unor categorii de public diverse, care includ mass-media și publicul larg.
(3) Comisia pune în aplicare acțiuni de informare și comunicare privind mecanismul, privind acțiunile întreprinse în temeiul mecanismului și rezultatele obținute. Comisia informează, după caz, birourile de reprezentare ale Parlamentului European cu privire la acțiunile sale și le implică în aceste acțiuni. Resursele financiare alocate mecanismului contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care respectivele priorități sunt legate de obiectivele menționate la articolul 4.
Articolul 35
Procedura comitetului
(1) Comisia este asistată de un comitet. Respectivul comitet reprezintă un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.
(2) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
Articolul 36
Intrarea în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 12 februarie 2021.
Pentru Parlamentul European
Președintele
D. M. SASSOLI
Pentru Consiliu
Președintele
A. COSTA
(1) JO C 364, 28.10.2020, p. 132.
(2) JO C 440, 18.12.2020, p. 160.
(3) Poziția Parlamentului European din 10 februarie 2021 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 11 februarie 2021.
(4) JO L 282, 19.10.2016, p. 4.
(5) Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).
(6) Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).
(7) Regulamentul (UE) 2020/2094 al Consiliului din 14 decembrie 2020 de instituire a unui instrument de redresare al Uniunii Europene pentru a sprijini redresarea în urma crizei provocate de COVID-19 (JO L 433I , 22.12.2020, p. 23).
(8) Regulamentul (UE) 2021/240 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 februarie 2021 de instituire a unui Instrument de sprijin tehnic (A se vedea pagina 1 din acest Jurnal Oficial).
(9) Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).
(10) Regulamentul (UE) nr. 472/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind consolidarea supravegherii economice și bugetare a statelor membre din zona euro care întâmpină sau care sunt amenințate de dificultăți grave în ceea ce privește stabilitatea lor financiară (JO L 140, 27.5.2013, p. 1).
(11) Regulamentul (CE) nr. 332/2002 al Consiliului din 18 februarie 2002 de înființare a unui mecanism de asistență financiară pe termen mediu pentru balanțele de plăți ale statelor membre (JO L 53, 23.2.2002, p. 1).
(12) Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice (JO L 306, 23.11.2011, p. 25).
(13) Decizia (UE, Euratom) 2020/2053 a Consiliului din 14 decembrie 2020 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene și de abrogare a Deciziei 2014/335/UE, Euratom (JO L 424, 15.12.2020, p. 1)
(14) Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).
(15) Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).
(16) JO L 123, 12.5.2016, p. 1.
(17) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
(18) Regulamentul (UE, EURATOM) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).
(19) Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.1995, p. 1).
(20) Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).
(21) Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (JO L283, 31.10.2017, p. 1).
(22) Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).
(23) Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice (JO L 209, 2.8.1997, p. 1).
(24) Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii (JO L 433I , 22.12.2020, p. 1).
(25) Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv (JO L 209, 2.8.1997, p. 6).
(26) Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei (JO L 141, 5.6.2015, p. 73).
ANEXA I
Metodologia de calcul a contribuției financiare maxime acordate pentru fiecare stat membru în cadrul mecanismului
Prezenta anexă stabilește metodologia de calcul a contribuției financiare maxime disponibile pentru fiecare stat membru în conformitate cu articolul 11. Metodologia ține seama, în ce privește fiecare stat membru, de următoarele elemente:
— |
populația; |
— |
inversul PIB-ului pe cap de locuitor; |
— |
rata medie a șomajului în ultimii cinci ani (2015-2019), comparativ cu media Uniunii; |
— |
scăderea PIB-ului real în 2020 și scăderea cumulată a PIB-ului real în 2020 și 2021. |
Pentru a evita concentrarea excesivă a resurselor:
— |
inversul PIB-ului pe cap de locuitor este plafonat la maximum 150 % din media Uniunii; |
— |
abaterea ratei șomajului din statul membru respectiv față de media Uniunii este plafonată la maximum 150 % din media Uniunii; |
— |
pentru a ține seama de faptul că piețele forței de muncă din statele membre mai bogate (cu un VNB pe cap de locuitor superior mediei Uniunii) sunt în general mai stabile, abaterea ratei șomajului din aceste țări față de media Uniunii este plafonată la maximum 75 %. |
Contribuția financiară maximă a unui stat membru în cadrul mecanismului (CFMi) este definită după cum urmează:
CFMi = ν i × (SF)
unde:
SF (sprijin financiar) reprezintă finanțarea disponibilă în cadrul mecanismului, astfel cum se menționează la articolul 6 alineatul (1) litera (a); și
νi este cheia de repartizare pentru statul membru i, definită ca:
νi = 0,7 κi + 0,3 αi
unde
κi este cheia de repartizare aplicată unei proporții de 70 % din cuantumul menționat la articolul 6 alineatul (1) litera (a) și prevăzută în anexa II; și
αi este cheia de repartizare aplicată unei proporții de 30 % din cuantumul menționat la articolul 6 alineatul (1) litera (a) și prevăzută în anexa III.
ANEXA II
Cheia de repartizare aplicată unei proporții de 70 % din cuantumul menționat la articolul 6 alineatul (1) litera (a), κi este definită după cum urmează:
,
unde și,
unde
υi ≤ 0,75 pentru statele membre în cazul cărora și
υi ≤ 1,5 pentru statele membre în cazul cărora.
Definind (1):
— |
drept PIB-ul nominal pe cap de locuitor al statului membru i în 2019; |
— |
drept PIB-ul mediu ponderat pe cap de locuitor al statelor membre UE-27 în 2019; |
— |
popi,2019 drept populația totală a statului membru i în 2019; |
— |
popEU,2019 drept populația totală a statelor membre UE-27 în 2019; |
— |
Ui,2015-2019 drept rata medie a șomajului din statul membru i în perioada 2015-2019; |
— |
UEU,2015-2019 drept rata medie a șomajului din UE-27 în perioada 2015-2019 (utilizându-se în fiecare an media ponderată a statelor membre UE-27); |
— |
drept VNB-ul pe cap de locuitor al statului membru i în 2019; |
— |
drept VNB-ul mediu ponderat pe cap de locuitor al statelor membre UE-27 în 2019. |
(1) Toate datele din regulament provin de la Eurostat; data-limită pentru datele istorice: mai 2020.
ANEXA III
Cheia de repartizare aplicată unei proporții de 30 % din cuantumul menționat la articolul 6 alineatul (1) litera (a), αi, este definită după cum urmează:
unde:
și
unde:
, și
unde
Definind:
— |
PIBi,t drept PIB-ul real al statului membru i la momentul t = 2019, 2020, 2021; |
— |
drept PIB-ul pe cap de locuitor al statului membru i în 2019; |
— |
drept produsul intern brut mediu ponderat pe cap de locuitor al statelor membre UE-27 în 2019; |
— |
popi,2019 drept populația totală a statului membru i în 2019; |
— |
popEU,2019 drept populația totală a statelor membre UE-27 în 2019. |
Scăderea PIB-ului real pentru 2020 (δPIBi,2020–2019) și scăderea cumulată a PIB-ului real pentru perioada 2020-2021 (δPIBi,2020–2019) se bazează pe previziunile Comisiei din toamna anului 2020 și se actualizează până la 30 iunie 2022 pentru fiecare stat membru, înlocuind datele din previziunile Comisiei din toamna anului 2020 cu rezultatele efective raportate în cea mai recentă actualizare a codului Eurostat seria „tec00115 (Rata de creștere a PIB-ului real – volum)”.
ANEXA IV
Aplicarea metodologiilor din anexele I, II și III la cuantumul menționat la articolul 6 alineatul (1) litera (a), transformat în prețuri curente, va avea ca rezultat cotele și cuantumurile pentru contribuția financiară maximă pentru fiecare stat membru prezentate în continuare, fără a aduce atingere calculului actualizat care se va face, cel târziu, până la 30 iunie 2022:
Contribuția financiară maximă pentru fiecare stat membru |
|||||
|
pentru 70 % din cuantumul disponibil |
pentru 30 % din cuantumul disponibil (cuantum indicativ bazat pe previziunile Comisiei pentru toamna anului 2020) |
|
||
|
% din total |
Cuantum (în 1 000 EUR, prețuri curente) |
% din total |
Cuantum (în 1 000 EUR, prețuri curente) |
Total |
BE |
1,56 % |
3 646 437 |
2,20 % |
2 278 834 |
5 925 271 |
BG |
1,98 % |
4 637 074 |
1,58 % |
1 631 632 |
6 268 706 |
CZ |
1,51 % |
3 538 166 |
3,41 % |
3 533 509 |
7 071 676 |
DK |
0,56 % |
1 303 142 |
0,24 % |
248 604 |
1 551 746 |
DE |
6,95 % |
16 294 947 |
9,01 % |
9 324 228 |
25 619 175 |
EE |
0,32 % |
759 715 |
0,20 % |
209 800 |
969 515 |
IE |
0,39 % |
914 572 |
0,07 % |
74 615 |
989 186 |
EL |
5,77 % |
13 518 285 |
4,11 % |
4 255 610 |
17 773 895 |
ES |
19,88 % |
46 603 232 |
22,15 % |
22 924 818 |
69 528 050 |
FR |
10,38 % |
24 328 797 |
14,54 % |
15 048 278 |
39 377 074 |
HR |
1,98 % |
4 632 793 |
1,61 % |
1 664 039 |
6 296 831 |
IT |
20,45 % |
47 935 755 |
20,25 % |
20 960 078 |
68 895 833 |
CY |
0,35 % |
818 396 |
0,18 % |
187 774 |
1 006 170 |
LV |
0,70 % |
1 641 145 |
0,31 % |
321 944 |
1 963 088 |
LT |
0,89 % |
2 092 239 |
0,13 % |
132 450 |
2 224 690 |
LU |
0,03 % |
76 643 |
0,02 % |
16 883 |
93 526 |
HU |
1,98 % |
4 640 462 |
2,45 % |
2 535 376 |
7 175 838 |
MT |
0,07 % |
171 103 |
0,14 % |
145 371 |
316 474 |
NL |
1,68 % |
3 930 283 |
1,96 % |
2 032 041 |
5 962 324 |
AT |
0,95 % |
2 231 230 |
1,19 % |
1 230 938 |
3 462 169 |
PL |
8,65 % |
20 275 293 |
3,46 % |
3 581 694 |
23 856 987 |
PT |
4,16 % |
9 760 675 |
4,01 % |
4 149 713 |
13 910 387 |
RO |
4,36 % |
10 213 809 |
3,90 % |
4 034 211 |
14 248 020 |
SI |
0,55 % |
1 280 399 |
0,48 % |
496 924 |
1 777 322 |
SK |
1,98 % |
4 643 840 |
1,63 % |
1 686 154 |
6 329 994 |
FI |
0,71 % |
1 661 113 |
0,41 % |
424 692 |
2 085 805 |
SE |
1,24 % |
2 911 455 |
0,36 % |
377 792 |
3 289 248 |
EU27 |
100,00 % |
234 461 000 |
100,00 % |
103 508 000 |
337 969 000 |
ANEXA V
Orientări privind evaluarea mecanismului
1. Domeniu de aplicare
Scopul prezentelor orientări este de a servi Comisiei, împreună cu prezentul regulament, ca bază pentru a evalua, în mod transparent și echitabil, planurile de redresare și reziliență propuse de statele membre și de a stabili contribuția financiară în conformitate cu obiectivele și cu orice alte cerințe relevante prevăzute în prezentul regulament. Aceste orientări reprezintă baza aplicării criteriilor de evaluare și a stabilirii contribuției financiare, astfel cum se menționează la articolul 19 alineatul (3) și, respectiv, la articolul 20 alineatul (4).
Orientările privind evaluarea sunt concepute astfel încât:
(a) |
să ofere îndrumări suplimentare privind procesul de evaluare a planurilor de redresare și reziliență prezentate de statele membre; |
(b) |
să ofere detalii suplimentare cu privire la criteriile de evaluare și un sistem de notare, care trebuie să fie instituit în vederea asigurării unui proces echitabil și transparent; și |
(c) |
să definească legătura dintre evaluarea care trebuie efectuată de Comisie în conformitate cu criteriile de evaluare și stabilirea contribuției financiare care urmează să fie inclusă în propunerea Comisiei de decizie a Consiliului în legătură cu planurile de redresare și reziliență. |
Orientările sunt un instrument destinat să faciliteze evaluarea de către Comisie a propunerilor de planuri de redresare și reziliență prezentate de statele membre și să se asigure că prin planurile de redresare și reziliență se sprijină reforme și investiții care sunt relevante și care prezintă o valoare adăugată ridicată în raport cu obiectivele mecanismului, asigurând în același timp egalitate de tratament între statele membre.
2. Criterii de evaluare
În conformitate cu articolul 19 alineatul (3), Comisia evaluează planurile de redresare și reziliență pe baza criteriilor de relevanță, eficacitate, eficiență și coerență. Ca urmare a procesului de evaluare, Comisia acordă note planurilor de redresare și reziliență prezentate de statele membre pentru fiecare criteriu de evaluare menționat la articolul 19 alineatul (3), pentru a stabili alocarea financiară în conformitate cu articolul 20 alineatul (4).
În vederea asigurării simplificării și a eficienței, sistemul de notare cuprinde note sub formă de litere, de la A la C, după cum se arată în continuare:
Relevanța:
2.1. Planul de redresare și reziliență reprezintă un răspuns cuprinzător și echilibrat în mod adecvat la situația economică și socială, contribuind astfel în mod corespunzător la toți cei șase piloni menționați la articolul 3, ținând seama de provocările specifice și de alocarea financiară a statului membru în cauză.
Pentru evaluarea efectuată în temeiul acestui criteriu, Comisia ține seama de următoarele elemente:
Domeniu de aplicare
— |
planul de redresare și reziliență contribuie în mod cuprinzător și echilibrat la toți cei șase piloni menționați la articolul 3, având în vedere provocările specifice cu care se confruntă statul membru în cauză și ținând seama de contribuția financiară a statului membru în cauză și de sprijinul sub formă de împrumut solicitat. |
Evaluare
A- |
în mare măsură |
B - |
într-o măsură moderată |
C - |
în mică măsură |
2.2. Se preconizează că planul de redresare și reziliență va contribui la abordarea în mod eficace a tuturor provocărilor sau a unei părți semnificative a provocărilor identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări, inclusiv în ceea ce privește aspectele lor fiscale, și, după caz, în recomandările adoptate în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, adresate statului membru în cauză, sau a provocărilor identificate în alte documente relevante adoptate oficial de Comisie în contextul semestrului european.
Pentru evaluarea efectuată în temeiul acestui criteriu, Comisia ține seama de următoarele elemente:
Domeniu de aplicare
— |
se preconizează că planul de redresare și reziliență va contribui la abordarea în mod eficace a tuturor provocărilor sau a unei părți semnificative a provocărilor identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări, inclusiv în ceea ce privește aspectele lor fiscale, și, după caz, în recomandările adoptate în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, adresate statului membru în cauză, sau a provocărilor identificate în alte documente relevante adoptate oficial de Comisie în contextul semestrului european, ținând seama de contribuția financiară a statului membru în cauză și de sprijinul sub formă de împrumut solicitat, precum și de amploarea provocărilor specifice fiecărei țări și de informațiile incluse în programul național de reformă; |
și
— |
planul de redresare și reziliență reprezintă un răspuns cuprinzător și adecvat la situația economică și socială din statul membru în cauză; |
și
— |
se consideră că provocările abordate de planul de redresare și reziliență au un efect semnificativ asupra stimulării potențialului de creștere al economiei statului membru în cauză, într-un mod sustenabil; |
și
— |
se preconizează că, după finalizarea reformelor și a investițiilor propuse, provocările aferente vor fi rezolvate sau abordate într-un mod care contribuie în mod semnificativ la rezolvarea lor. |
Evaluare
A – |
Planul de redresare și reziliență contribuie la abordarea în mod eficace a tuturor provocărilor sau a unei părți semnificative a provocărilor identificate în recomandările specifice fiecărei țări ori a provocărilor identificate în alte documente relevante adoptate oficial de Comisie în cadrul semestrului european și reprezintă un răspuns adecvat la situația economică și socială din statul membru în cauză |
B – |
Planul de redresare și reziliență contribuie la abordarea parțială a tuturor provocărilor identificate în recomandările specifice fiecărei țări sau a unei părți semnificative din acestea, sau a provocărilor din alte documente relevante adoptate oficial de Comisie în cadrul semestrului european și reprezintă un răspuns adecvat la situația economică și socială din statul membru în cauză |
C – |
Planul de redresare și reziliență nu contribuie la abordarea vreuneia dintre provocările identificate în recomandările specifice fiecărei țări sau în alte documente relevante adoptate oficial de Comisie în cadrul semestrului european și nu reprezintă un răspuns adecvat la situația economică și socială din statul membru în cauză |
2.3. Se preconizează că planul de redresare și reziliență va contribui în mod eficace la întărirea potențialului de creștere, la crearea de locuri de muncă și la reziliența economică, socială și instituțională a statului membru, contribuind la punerea în aplicare a pilonului european al drepturilor sociale, inclusiv prin promovarea politicilor în favoarea copiilor și a tinerilor, și la atenuarea impactului economic și social al crizei provocate de COVID-19, consolidând astfel coeziunea și convergența economică, socială și teritorială în cadrul Uniunii.
Pentru evaluarea efectuată în temeiul acestui criteriu, Comisia ține seama de următoarele elemente:
Domeniu de aplicare
— |
planul de redresare și reziliență conține măsuri care vizează stimularea în mod incluziv a creșterii economice și a coeziunii economice, în special abordând deficiențele economiilor statalelor membre, stimulând potențialul de creștere al economiei statului membru în cauză, favorizând crearea de locuri de muncă și atenuând efectele negative ale crizei; |
și
— |
planul de redresare și reziliență conține măsuri care vizează consolidarea coeziunii sociale și a sistemelor de protecție socială, inclusiv politici pentru copii și tineret, prin reducerea vulnerabilităților sociale, contribuind la punerea în aplicare a principiilor pilonului european al drepturilor sociale și contribuind la îmbunătățirea nivelurilor indicatorilor din tabloul de bord social; |
și
— |
planul de redresare și reziliență vizează reducerea vulnerabilităților economice ale statului membru la șocuri; |
și
— |
planul de redresare și reziliență vizează creșterea capacității structurilor și instituțiilor economice și/sau sociale ale statului membru de a se adapta și de a face față șocurilor; |
și
— |
se preconizează că planul de redresare și reziliență va contribui la consolidarea coeziunii și a convergenței economice, sociale și teritoriale. |
Evaluare
A – |
impact preconizat ridicat |
B – |
impact preconizat mediu |
C – |
impact preconizat scăzut |
2.4. Se preconizează că planul de redresare și reziliență va garanta că nicio măsură de implementare a reformelor și a proiectelor de investiții incluse în planul de redresare și reziliență nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 (principiul „de a nu prejudicia în mod semnificativ”).
Pentru evaluarea efectuată în temeiul acestui criteriu, Comisia ține seama de următoarele elemente:
Domeniu de aplicare
— |
nicio măsură de implementare a reformelor și a proiectelor de investiții incluse în planul de redresare și reziliență nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 (principiul „de a nu prejudicia în mod semnificativ”). |
Evaluare
A – |
nicio măsură nu aduce prejudicii semnificative obiectivelor de mediu (principiul „de a nu prejudicia în mod semnificativ”) |
C – |
una sau mai multe măsuri aduc prejudicii semnificative obiectivelor de mediu (principiul „de a nu prejudicia în mod semnificativ”) |
2.5. Planul de redresare și reziliență conține măsuri care să contribuie în mod eficace la tranziția verde, inclusiv la biodiversitate, sau la abordarea provocărilor generate de aceasta, și care corespund unui cuantum care reprezintă cel puțin 37 % din alocarea totală a planului de redresare și reziliență, pe baza metodologiei pentru urmărirea cheltuielilor legate de climă prevăzută în anexa VI; metodologia respectivă se utilizează în consecință pentru măsurile care nu pot fi atribuite direct unui domeniu de intervenție inclus în anexa VI; coeficienții pentru sprijinul acordat obiectivelor privind clima pot fi majorați până la un cuantum total de 3% din alocarea planului de redresare și reziliență pentru investiții individuale pentru a ține seama de măsurile de reformă conexe care le sporesc impactul asupra obiectivelor privind clima, sub rezerva acordului Comisiei.
Pentru evaluarea efectuată în temeiul acestui criteriu, Comisia ține seama de următoarele elemente:
Domeniu de aplicare
— |
se preconizează că implementarea măsurilor avute în vedere va contribui în mod eficace la tranziția către o economie verde, inclusiv la biodiversitate, și, după caz, va aborda provocările care decurg din aceasta, contribuind astfel la realizarea obiectivelor privind clima ale UE pentru 2030, respectând totodată obiectivul UE de realizare a neutralității climatice până în 2050; |
și
— |
statele membre aplică o metodologie care constă în atribuirea unei ponderi specifice sprijinului acordat, care reflectă măsura în care sprijinul în cauză contribuie la îndeplinirea obiectivelor privind clima. Ponderile se bazează pe dimensiunile și codurile aferente tipurilor de intervenții stabilite în anexa VI și pot fi majorate pentru investiții individuale pentru a ține seama de măsurile de reformă conexe care le sporesc în mod credibil impactul asupra obiectivelor privind clima. Același sistem de ponderare se aplică în cazul măsurilor care nu pot fi atribuite direct unui domeniu de intervenție inclus în anexa VI; |
și
— |
se preconizează că implementarea măsurilor avute în vedere va avea un impact de durată. |
Evaluare
A - |
în mare măsură |
B- |
într-o măsură moderată |
C - |
în mică măsură |
2.6. Planul de redresare și reziliență conține măsuri care contribuie în mod eficace la tranziția digitală sau la abordarea provocărilor generate de aceasta și care corespund unui cuantum care reprezintă cel puțin 20 % din alocarea totală a planului de redresare și reziliență, pe baza metodologiei de marcare digitală prevăzută în anexa VII; metodologia respectivă se utilizează în consecință pentru măsurile care nu pot fi atribuite direct unui domeniu de intervenție inclus în anexa VII; coeficienții pentru sprijinul acordat obiectivelor digitale pot fi majorați pentru investiții individuale pentru a ține seama de măsurile de reformă conexe care le sporesc impactul asupra obiectivelor digitale.
Pentru evaluarea efectuată în temeiul acestui criteriu, Comisia ține seama de următoarele elemente:
Domeniu de aplicare
— |
se preconizează că implementarea măsurilor avute în vedere va contribui în mod semnificativ la transformarea digitală a sectorului economic sau a celui social; |
sau
— |
se preconizează că implementarea măsurilor avute în vedere va contribui în mod semnificativ la abordarea provocărilor rezultate din tranziția digitală; |
și
— |
statele membre aplică o metodologie care constă în atribuirea unei ponderi specifice sprijinului acordat, care reflectă măsura în care sprijinul în cauză contribuie la îndeplinirea obiectivelor digitale. Ponderile se bazează pe dimensiunile și codurile aferente tipurilor de intervenții stabilite în anexa VII și pot fi majorate pentru investiții individuale pentru a ține seama de măsurile de reformă conexe care le sporesc impactul asupra obiectivelor digitale. Același sistem de ponderare se aplică în cazul măsurilor care nu pot fi atribuite direct unui domeniu de intervenție inclus în anexa VII; |
și
— |
se preconizează că implementarea măsurilor avute în vedere va avea un impact de durată. |
Evaluare
A - |
în mare măsură |
B - |
într-o măsură moderată |
C - |
în mică măsură |
Eficacitatea:
2.7. Se preconizează că planul de redresare și reziliență va avea un impact de durată asupra statului membru în cauză.
Pentru evaluarea efectuată în temeiul acestui criteriu, Comisia ține seama de următoarele elemente:
Domeniu de aplicare
— |
se preconizează că implementarea măsurilor avute în vedere va determina o schimbare structurală la nivelul administrației sau al instituțiilor relevante; |
sau
— |
se preconizează că implementarea măsurilor avute în vedere va determina o schimbare structurală la nivelul politicilor relevante; |
și
— |
se preconizează că implementarea măsurilor avute în vedere va avea un impact de durată. |
Evaluare
A - |
în mare măsură |
B - |
într-o măsură moderată |
C - |
în mică măsură |
2.8. Se preconizează că măsurile propuse de statul membru în cauză vor asigura o monitorizare și o implementare eficace a planului de redresare și reziliență, inclusiv a calendarelor avute în vedere, a jaloanelor, a țintelor și a indicatorilor aferenți.
Pentru evaluarea efectuată în temeiul acestui criteriu, Comisia ține seama de următoarele elemente:
Domeniu de aplicare
— |
în cadrul statului membru în cauză există o structură însărcinată cu: (i) implementarea planului de redresare și reziliență; (ii) monitorizarea progreselor înregistrate în ceea ce privește jaloanele și țintele și (iii) raportarea; |
și
— |
jaloanele și țintele propuse sunt clare și realiste; indicatorii propuși pentru aceste jaloane și ținte sunt relevanți, acceptabili și fiabili; |
și
— |
măsurile generale propuse de statele membre în ceea ce privește organizarea implementării reformelor și a investițiilor (inclusiv asigurarea unei alocări suficiente a personalului) sunt credibile. |
Evaluare
A - |
măsuri adecvate pentru o punere în aplicare eficace |
B - |
măsuri minime pentru o punere în aplicare eficace |
C - |
măsuri insuficiente pentru o punere în aplicare eficace |
Eficiența:
2.9. Justificarea furnizată de statul membru cu privire la cuantumul costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență este rezonabilă și plauzibilă și este conformă cu principiul eficienței din punctul de vedere al costurilor și proporțională cu impactul economic și social național preconizat.
Pentru evaluarea efectuată în temeiul acestui criteriu, Comisia ține seama de următoarele elemente:
Domeniu de aplicare
— |
statul membru a furnizat suficiente informații și dovezi în sprijinul faptului că cuantumul costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență este adecvat („caracterul rezonabil”); |
și
— |
statul membru a furnizat suficiente informații și dovezi în sprijinul faptului că cuantumul costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență este conform cu natura și tipul reformelor și investițiilor avute în vedere („caracterul plauzibil”); |
și
— |
statul membru a furnizat suficiente informații și dovezi în sprijinul faptului că cuantumul costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență care urmează să fie finanțat în cadrul mecanismului nu face obiectul unei finanțări existente sau planificate din partea Uniunii; |
și
— |
cuantumul costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență este proporțional cu impactul social și economic al măsurilor avute în vedere asupra statului membru în cauză. |
Evaluare
A – |
într-o mare măsură |
B – |
într-o măsură moderată |
C - |
în mică măsură |
2.10. Se preconizează că măsurile propuse de statele membre în cauză vor duce la prevenirea, depistarea și corectarea corupției, fraudei și conflictelor de interese atunci când se utilizează fondurile puse la dispoziție în cadrul mecanismului, inclusiv măsurile care vizează evitarea dublei finanțări din cadrul mecanismului și al altor programe ale Uniunii.
Pentru evaluarea efectuată în temeiul acestui criteriu, Comisia ține seama de următoarele elemente:
Domeniu de aplicare
— |
sistemul de control intern descris în planul de redresare și reziliență se bazează pe procese și structuri solide și identifică actori clari (organisme/entități), precum și rolurile și responsabilitățile acestora pentru îndeplinirea sarcinilor de control intern; asigură, în special, separarea adecvată a funcțiilor relevante; |
și
— |
sistemul de control și alte măsuri relevante, inclusiv pentru colectarea și punerea la dispoziție a datelor privind destinatarii finali descriși în planul de redresare și reziliență, în special pentru prevenirea, depistarea și corectarea corupției, a fraudei și a conflictelor de interese atunci când se utilizează fondurile furnizate în cadrul mecanismului, sunt adecvate; |
și
— |
mecanismele descrise în planul de redresare și reziliență pentru a evita dubla finanțare din cadrul mecanismului și al altor programe ale Uniunii sunt adecvate; |
și
— |
actorii (organismele/entitățile) responsabili cu controalele au competența juridică și capacitatea administrativă de a-și exercita rolurile și sarcinile prevăzute. |
Evaluare
A – |
măsuri adecvate |
C – |
măsuri insuficiente |
Coerența:
2.11. Planul de redresare și reziliență conține măsuri de implementare a proiectelor de reformă și de investiții publice care reprezintă acțiuni coerente.
Pentru evaluarea efectuată în temeiul acestui criteriu, Comisia ține seama de următoarele elemente:
Domeniu de aplicare
— |
planul de redresare și reziliență include măsuri ale căror efecte se potențează reciproc; |
sau
— |
planul de redresare și reziliență include măsuri care se completează reciproc. |
Evaluare
A – |
într-o mare măsură |
B – |
într-o măsură moderată |
C – |
în mică măsură |
3. Stabilirea contribuției financiare
În conformitate cu articolul 20, propunerea Comisiei stabilește contribuția financiară ținând seama de importanța și de coerența planului de redresare și reziliență propus de statul membru în cauză, evaluat pe baza criteriilor stabilite la articolul 19 alineatul (3). În acest scop, Comisia aplică următoarele criterii:
(a) |
în cazul în care planul de redresare și reziliență îndeplinește în mod satisfăcător criteriile stabilite la articolul 19 alineatul (3), iar cuantumul costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență este egal cu sau mai mare decât contribuția financiară maximă calculată pentru respectivul stat membru în conformitate cu articolul 11, contribuția financiară alocată statului membru în cauză este egală cu cuantumul total al contribuției financiare maxime calculate pentru respectivul stat membru în conformitate cu articolul 11; |
(b) |
în cazul în care planul de redresare și reziliență îndeplinește în mod satisfăcător criteriile stabilite la articolul 19 alineatul (3), iar cuantumul costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență este mai mic decât contribuția financiară maximă calculată pentru respectivul stat membru în conformitate cu articolul 11, contribuția financiară alocată statului membru este egală cu cuantumul costurilor totale estimate ale planului de redresare și reziliență; |
(c) |
în cazul în care planul de redresare și reziliență nu îndeplinește în mod satisfăcător criteriile stabilite la articolul 19 alineatul (3), statului membru în cauză nu i se alocă nicio contribuție financiară. În scopul punerii în aplicare a prezentului paragraf, se aplică următoarele formule:
unde:
|
În urma procesului de evaluare și luând în considerare notele acordate:
Se consideră că planul de redresare și reziliență îndeplinește în mod satisfăcător criteriile de evaluare:
dacă notele finale pentru criteriile de la punctul 2 includ:
— |
o notă de A pentru criteriile 2.2, 2.3, 2.5 și 2.6; |
și în cazul celorlalte criterii:
— |
note de A pentru fiecare criteriu, |
sau
— |
nu mai multe note de B decât de A și nicio notă de C. |
Se consideră că planul de redresare și reziliență nu îndeplinește în mod satisfăcător criteriile de evaluare:
dacă notele finale pentru criteriile de la punctul 2 includ:
— |
o notă care nu este A pentru criteriile 2.2, 2.3, 2.5 și 2.6; |
și în cazul celorlalte criterii:
— |
mai multe note de B decât de A, |
sau
— |
cel puțin o notă de C. |
ANEXA VI
Metodologia pentru urmărirea cheltuielilor legate de climă
Dimensiuni și coduri aferente tipurilor de intervenții pentru mecanism
|
DOMENIUL DE INTERVENȚIE |
Coeficientul pentru calcularea sprijinului acordat obiectivelor privind schimbările climatice |
Coeficientul pentru calcularea sprijinului acordat obiectivelor de mediu |
001 |
Investiții în active fixe, inclusiv în infrastructura de cercetare, în microîntreprinderi legate direct de activități de cercetare și inovare |
0 % |
0 % |
002 |
Investiții în active fixe, inclusiv în infrastructura de cercetare, în întreprinderi mici și mijlocii (inclusiv centre de cercetare private) legate direct de activități de cercetare și inovare |
0 % |
0 % |
002a1 |
Investiții în active fixe, inclusiv în infrastructura de cercetare, în întreprinderi mari (1) legate direct de activități de cercetare și inovare |
0 % |
0 % |
003 |
Investiții în active fixe, inclusiv în infrastructura de cercetare, în centre publice de cercetare și de învățământ superior legate direct de activități de cercetare și inovare |
0 % |
0 % |
004 |
Investiții în active necorporale în microîntreprinderi legate direct de activități de cercetare și inovare |
0 % |
0 % |
005 |
Investiții în active necorporale în IMM-uri (inclusiv centre de cercetare private) legate direct de activități de cercetare și inovare |
0 % |
0 % |
005a1 |
Investiții în active necorporale în întreprinderi mari legate direct de activități de cercetare și inovare |
0 % |
0 % |
006 |
Investiții în active necorporale în centre publice de cercetare și de învățământ superior legate direct de activități de cercetare și inovare |
0 % |
0 % |
007 |
Activități de cercetare și inovare în microîntreprinderi, inclusiv colaborarea în rețea (cercetare industrială, dezvoltare experimentală, studii de fezabilitate) |
0 % |
0 % |
008 |
Activități de cercetare și inovare în IMM-uri, inclusiv colaborarea în rețea |
0 % |
0 % |
008a1 |
Activități de cercetare și inovare în întreprinderi mari, inclusiv colaborarea în rețea |
0 % |
0 % |
009 |
Activități de cercetare și inovare în centre publice de cercetare, centre de învățământ superior și centre de competență, inclusiv colaborarea în rețea (cercetare industrială, dezvoltare experimentală, studii de fezabilitate) |
0 % |
0 % |
010 |
Digitalizarea IMM-urilor (inclusiv comerț electronic, activități economice electronice și procese economice în rețea, centre de inovare digitală, laboratoare vii, antreprenori web și start-up-uri în domeniul TIC, B2B) |
0 % |
0 % |
010a1 |
Digitalizarea întreprinderilor mari (inclusiv comerț electronic, activități economice electronice și procese economice în rețea, centre de inovare digitală, laboratoare vii, antreprenori web și start-up-uri în domeniul TIC, B2B) |
0 % |
0 % |
010b |
Digitalizarea IMM-urilor sau a întreprinderilor mari (inclusiv comerț electronic, activități economice electronice și procese economice în rețea, centre de inovare digitală, laboratoare vii, antreprenori web și start-up-uri în domeniul TIC, B2B) care respectă criteriile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră sau criteriile de eficiență energetică (2) |
40 % |
0 % |
011 |
Soluții TIC, servicii electronice și aplicații guvernamentale |
0 % |
0 % |
011a |
Soluții TIC, servicii electronice și aplicații guvernamentale care respectă criteriile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră sau criteriile de eficiență energetică (2) |
40 % |
0 % |
012 |
Servicii și aplicații TI dedicate competențelor digitale și incluziunii digitale |
0 % |
0 % |
013 |
Servicii și aplicații de e-sănătate (inclusiv e-îngrijire, internetul obiectelor dedicat activității fizice și asistenței pentru autonomie la domiciliu) |
0 % |
0 % |
014 |
Infrastructuri comerciale pentru IMM-uri (inclusiv parcuri și situri industriale) |
0 % |
0 % |
015 |
Dezvoltarea comercială și internaționalizarea IMM-urilor, inclusiv investiții productive |
0 % |
0 % |
015a |
Sprijinirea întreprinderilor mari prin instrumente financiare, inclusiv investiții productive |
0 % |
0 % |
016 |
Dezvoltarea competențelor pentru specializare inteligentă, tranziție industrială, antreprenoriat și adaptabilitatea întreprinderilor la schimbare |
0 % |
0 % |
017 |
Servicii avansate de sprijin pentru IMM-uri și grupuri de IMM-uri (inclusiv servicii de gestionare, comercializare și proiectare) |
0 % |
0 % |
018 |
Incubatoare, sprijin pentru societățile spin off și spin-out și pentru start-up-uri |
0 % |
0 % |
019 |
Sprijin pentru clusterele de inovare, inclusiv între întreprinderi, organizații de cercetare și autorități publice și rețele de afaceri, în primul rând în beneficiul IMM-urilor |
0 % |
0 % |
020 |
Procese de inovare în IMM-uri (inovare la nivel de proces, organizație, comercializare, co-creare și inovare axată pe utilizator și bazată pe cerere) |
0 % |
0 % |
021 |
Transfer de tehnologie și cooperare între întreprinderi, centre de cercetare și sectorul învățământului superior |
0 % |
0 % |
022 |
Procese de cercetare și inovare, transfer de tehnologie și cooperare între întreprinderi care pun accentul pe economia cu emisii scăzute de carbon, reziliență și adaptarea la schimbările climatice |
100 % |
40 % |
023 |
Procese de cercetare și inovare, transfer de tehnologie și cooperare între întreprinderi care pun accentul pe economia circulară |
40 % |
100 % |
024 |
Eficiență energetică și proiecte demonstrative în IMM-uri și măsuri de sprijin |
40 % |
40 % |
024a |
Eficiență energetică și proiecte demonstrative în întreprinderi mari și măsuri de sprijin |
40 % |
40 % |
024b |
Eficiență energetică și proiecte demonstrative în IMM-uri sau întreprinderi mari și măsuri de sprijin care respectă criteriile de eficiență energetică (3) |
100 % |
40 % |
025 |
Renovarea fondului locativ existent în vederea creșterii eficienței energetice, proiecte demonstrative și măsuri de sprijin |
40 % |
40 % |
025a |
Renovarea fondului locativ existent în vederea creșterii eficienței energetice, proiecte demonstrative și măsuri de sprijin care respectă criteriile de eficiență energetică (4) |
100 % |
40 % |
025b |
Construirea de clădiri noi eficiente din punct de vedere energetic (5) |
40 % |
40 % |
026 |
Renovarea în vederea creșterii eficienței energetice sau măsuri de eficiență energetică legate de infrastructurile publice, proiecte demonstrative și măsuri de sprijin |
40 % |
40 % |
026a |
Renovarea în vederea creșterii eficienței energetice sau măsuri de eficiență energetică legate de infrastructurile publice, proiecte demonstrative și măsuri de sprijin care respectă criteriile de eficiență energetică (6) |
100 % |
40 % |
027 |
Sprijin pentru întreprinderile care oferă servicii ce contribuie la economia cu emisii reduse de dioxid de carbon și la reziliența la schimbările climatice, inclusiv măsuri de sensibilizare |
100 % |
40 % |
028 |
Energia din surse regenerabile: energie eoliană |
100 % |
40 % |
029 |
Energia din surse regenerabile: energia solară |
100 % |
40 % |
030 |
Energia din surse regenerabile: biomasă (7) |
40 % |
40 % |
030a |
Energia din surse regenerabile: biomasă cu reduceri mari ale emisiilor de gaze cu efect de seră (8) |
100 % |
40 % |
031 |
Energia din surse regenerabile: energia marină |
100 % |
40 % |
032 |
Alte energii din surse regenerabile (inclusiv energia geotermală) |
100 % |
40 % |
033 |
Sisteme energetice inteligente (inclusiv rețele inteligente și sisteme TIC) și stocarea aferentă |
100 % |
40 % |
034 |
Cogenerare de înaltă eficiență, termoficare și răcire centralizate |
40 % |
40 % |
034a0 |
Cogenerare de înaltă eficiență, termoficare și răcire centralizate eficiente, cu emisii reduse pe durata ciclului de viață (9) |
100 % |
40 % |
034a1 |
Înlocuirea sistemelor de încălzire pe bază de cărbune cu sisteme de încălzire pe bază de gaz, în scopul atenuării schimbărilor climatice |
0 % |
0 % |
034a2 |
Distribuția și transportul gazelor naturale care înlocuiesc cărbunele |
0 % |
0 % |
035 |
Măsuri de adaptare la schimbările climatice și prevenirea și gestionarea riscurilor legate de climă: inundații (inclusiv sensibilizare, protecție civilă și sisteme, infrastructuri și abordări ecosistemice pentru gestionarea dezastrelor) |
100 % |
100 % |
036 |
Măsuri de adaptare la schimbările climatice și prevenirea și gestionarea riscurilor legate de climă: incendii (inclusiv sensibilizare, protecție civilă și sisteme, infrastructuri și abordări ecosistemice pentru gestionarea dezastrelor) |
100 % |
100 % |
037 |
Măsuri de adaptare la schimbările climatice și prevenirea și gestionarea riscurilor legate de climă: altele, de exemplu, furtuni sau secete (inclusiv sensibilizare, protecție civilă și sisteme, infrastructuri și abordări ecosistemice pentru gestionarea dezastrelor) |
100 % |
100 % |
038 |
Prevenirea riscurilor și gestionarea riscurilor naturale conexe care nu au legătură cu clima (de exemplu, cutremurele) și a riscurilor legate de activitățile umane (de exemplu, accidentele tehnologice), inclusiv sensibilizare, protecție civilă și sisteme, infrastructuri și abordări ecosistemice pentru gestionarea dezastrelor |
0 % |
100 % |
039 |
Furnizarea de apă destinată consumului uman (infrastructuri de extracție, tratare, stocare și distribuție, măsuri de eficiență, aprovizionare cu apă potabilă) |
0 % |
100 % |
039a |
Furnizarea de apă destinată consumului uman (infrastructuri de extracție, tratare, stocare și distribuție, măsuri de eficiență, aprovizionare cu apă potabilă) care respectă criteriile de eficiență (10) |
40 % |
100 % |
040 |
Gospodărirea apelor și conservarea resurselor de apă (inclusiv managementul bazinelor hidrografice, măsuri specifice de adaptare la schimbările climatice, reutilizare, reducerea scurgerilor) |
40 % |
100 % |
041 |
Colectarea și tratarea apelor uzate |
0 % |
100 % |
041a |
Colectarea și tratarea apelor uzate, care respectă criteriile de eficiență energetică (11) |
40 % |
100 % |
042 |
Gestionarea deșeurilor menajere: măsuri de prevenire, minimizare, sortare, reutilizare și reciclare |
40 % |
100 % |
042a |
Gestionarea deșeurilor menajere: gestionarea deșeurilor reziduale |
0 % |
100 % |
044 |
Gestionarea deșeurilor comerciale și industriale: măsuri de prevenire, minimizare, sortare, reutilizare și reciclare |
40 % |
100 % |
044a |
Gestionarea deșeurilor comerciale și industriale: deșeuri reziduale și periculoase |
0 % |
100 % |
045 |
Promovarea utilizării materialelor reciclate ca materii prime |
0 % |
100 % |
045a |
Utilizarea materialelor reciclate ca materii prime care respectă criteriile de eficiență (12) |
100 % |
100 % |
046 |
Reabilitarea siturilor industriale și a terenurilor contaminate |
0 % |
100 % |
046a |
Reabilitarea siturilor industriale și a terenurilor contaminate respectând criteriile de eficiență (13) |
40 % |
100 % |
047 |
Sprijin pentru procesele de producție care respectă mediul și utilizarea eficientă a resurselor în IMM-uri |
40 % |
40 % |
047a |
Sprijin pentru procesele de producție care respectă mediul și utilizarea eficientă a resurselor în întreprinderile mari |
40 % |
40 % |
048 |
Măsuri privind calitatea aerului și reducerea zgomotului |
40 % |
100 % |
049 |
Protejarea, refacerea și utilizarea sustenabilă a siturilor Natura 2000 |
40 % |
100 % |
050 |
Protecția naturii și a biodiversității, patrimoniul natural și resursele naturale, infrastructura verde și cea albastră |
40 % |
100 % |
051 |
TIC: rețea în bandă largă de foarte mare capacitate (rețea magistrală/de backhaul) |
0 % |
0 % |
052 |
TIC: rețea în bandă largă de foarte mare capacitate (acces/buclă locală cu performanțe echivalente celor ale unei instalații de fibră optică, până la punctul de distribuție din locul de deservire pentru proprietățile cu mai multe apartamente) |
0 % |
0 % |
053 |
TIC: rețea în bandă largă de foarte mare capacitate (acces/buclă locală cu performanțe echivalente celor ale unei instalații de fibră optică, până la punctul de distribuție din locul de deservire pentru locuințe și spații comerciale) |
0 % |
0 % |
054 |
TIC: rețea în bandă largă de foarte mare capacitate (acces/buclă locală cu performanțe echivalente celor ale unei instalații de fibră optică, până la stația de bază pentru comunicații wireless avansate) |
0 % |
0 % |
055 |
TIC: alte tipuri de infrastructuri TIC (inclusiv resurse/echipamente informatice la scară mare, centre de date, senzori și alte echipamente wireless) |
0 % |
0 % |
055a |
TIC: alte tipuri de infrastructuri TIC (inclusiv resurse/echipamente informatice la scară mare, centre de date, senzori și alte echipamente wireless), în conformitate cu criteriile de reducere a emisiilor de dioxid de carbon și de eficiență energetică (2) |
40 % |
0 % |
056 |
Autostrăzi și drumuri nou construite sau reabilitate – rețeaua centrală TEN-T (14) |
0 % |
0 % |
057 |
Autostrăzi și drumuri nou construite sau reabilitate – rețeaua globală TEN-T |
0 % |
0 % |
058 |
Legături rutiere secundare nou construite sau reabilitate către rețeaua rutieră și nodurile TEN-T |
0 % |
0 % |
059 |
Alte drumuri de acces naționale, regionale și locale nou construite sau reabilitate |
0 % |
0 % |
060 |
Autostrăzi și drumuri reconstruite sau modernizate – rețeaua centrală TEN-T |
0 % |
0 % |
061 |
Autostrăzi și drumuri reconstruite sau modernizate – rețeaua globală TEN-T |
0 % |
0 % |
062 |
Alte drumuri reconstruite sau modernizate (autostrăzi, drumuri naționale, regionale sau locale) |
0 % |
0 % |
063 |
Digitalizarea transporturilor: transportul rutier |
0 % |
0 % |
063a |
Digitalizarea transporturilor atunci când urmărește în parte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră: transportul rutier |
40 % |
0 % |
064 |
Căi ferate nou construite sau reabilitate – rețeaua centrală TEN-T |
100 % |
40 % |
065 |
Căi ferate nou construite sau reabilitate – rețeaua globală TEN-T |
100 % |
40 % |
066 |
Alte căi ferate nou construite sau reabilitate |
40 % |
40 % |
066a |
Alte căi ferate nou construite sau reabilitate - electrice/cu emisii zero (15) |
100 % |
40 % |
067 |
Căi ferate reconstruite sau modernizate – rețeaua centrală TEN-T |
100 % |
40 % |
068 |
Căi ferate reconstruite sau modernizate – rețeaua globală TEN-T |
100 % |
40 % |
069 |
Alte căi ferate reconstruite sau modernizate |
40 % |
40 % |
069a |
Alte căi ferate reconstruite sau modernizate – electrice/cu emisii zero (15) |
100 % |
40 % |
070 |
Digitalizarea transporturilor: transportul feroviar |
40 % |
0 % |
071 |
Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS) |
40 % |
40 % |
072 |
Active feroviare mobile |
0 % |
40 % |
072a |
Active feroviare mobile cu emisii zero/electrice (16) |
100 % |
40 % |
073 |
Infrastructuri de transporturi urbane curate (17) |
100 % |
40 % |
074 |
Material rulant de transport urban curat (18) |
100 % |
40 % |
075 |
Infrastructuri pentru mersul pe bicicletă |
100 % |
100 % |
076 |
Digitalizarea transportului urban |
0 % |
0 % |
076a |
Digitalizarea transporturilor atunci când urmărește în parte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră: transportul urban |
40 % |
0 % |
077 |
Infrastructuri pentru combustibili alternativi (19) |
100 % |
40 % |
078 |
Transport multimodal (TEN-T) |
40 % |
40 % |
079 |
Transport multimodal (neurban) |
40 % |
40 % |
080 |
Porturi maritime (TEN-T) |
0 % |
0 % |
080a |
Porturi maritime (TEN-T), cu excepția instalațiilor dedicate transportului de combustibili fosili |
40 % |
0 % |
081 |
Alte porturi maritime |
0 % |
0 % |
081a |
Alte porturi maritime, cu excepția instalațiilor dedicate transportului de combustibili fosili |
40 % |
0 % |
082 |
Căi navigabile interioare și porturi interioare (TEN-T) |
0 % |
0 % |
082a |
Căi navigabile interioare și porturi interioare (TEN-T), cu excepția instalațiilor dedicate transportului de combustibili fosili |
40 % |
0 % |
083 |
Căi navigabile interioare și porturi interioare (regionale și locale) |
0 % |
0 % |
083a0 |
Căi navigabile interioare și porturi interioare (regionale și locale), cu excepția instalațiilor dedicate transportului de combustibili fosili |
40 % |
0 % |
083a1 |
Sisteme de securitate, de siguranță și de management al traficului aerian pentru aeroporturile existente |
0 % |
0 % |
084 |
Digitalizarea transporturilor: alte moduri de transport |
0 % |
0 % |
084a |
Digitalizarea transporturilor atunci când urmărește în parte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră: alte moduri de transport |
40 % |
0 % |
085 |
Infrastructuri pentru educația și îngrijirea copiilor preșcolari |
0 % |
0 % |
086 |
Infrastructuri pentru învățământul primar și secundar |
0 % |
0 % |
087 |
Infrastructuri pentru învățământul terțiar |
0 % |
0 % |
088 |
Infrastructuri pentru educația și formarea profesională și educația adulților |
0 % |
0 % |
089 |
Infrastructuri de locuit pentru migranți, refugiați și persoane care solicită sau se află sub protecție internațională |
0 % |
0 % |
090 |
Infrastructuri de locuit (altele decât cele pentru migranți, refugiați și persoane| care solicită sau se află sub protecție internațională) |
0 % |
0 % |
091 |
Alte infrastructuri sociale care contribuie la incluziunea socială în comunitate |
0 % |
0 % |
092 |
Infrastructuri de sănătate |
0 % |
0 % |
093 |
Echipamente medicale |
0 % |
0 % |
094 |
Active mobile de sănătate |
0 % |
0 % |
095 |
Digitalizarea în asistența medicală |
0 % |
0 % |
096 |
Infrastructuri de primire temporară pentru migranți, refugiați și persoane care solicită sau se află sub protecție internațională |
0 % |
0 % |
097 |
Măsuri de îmbunătățire a accesului la locuri de muncă |
0 % |
0 % |
098 |
Măsuri de promovare a accesului la locuri de muncă al șomerilor de lungă durată |
0 % |
0 % |
099 |
Sprijin specific pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și integrarea socioeconomică a tinerilor |
0 % |
0 % |
100 |
Sprijin pentru activitățile independente și crearea de start-up-uri |
0 % |
0 % |
101 |
Sprijin pentru economia socială și întreprinderile sociale |
0 % |
0 % |
102 |
Măsuri de modernizare și consolidare a instituțiilor și serviciilor pieței forței de muncă pentru a evalua și anticipa nevoile de competențe și pentru a asigura o asistență promptă și personalizată |
0 % |
0 % |
103 |
Sprijin pentru corelarea cererii și ofertei și pentru tranzițiile de pe piața forței de muncă |
0 % |
0 % |
104 |
Sprijin pentru mobilitatea forței de muncă |
0 % |
0 % |
105 |
Măsuri de promovare a participării femeilor pe piața forței de muncă și de reducere a segregării de gen pe piața forței de muncă |
0 % |
0 % |
106 |
Măsuri de promovare a echilibrului între viața profesională și cea privată, inclusiv acces la servicii de îngrijire a copiilor și a persoanelor dependente |
0 % |
0 % |
107 |
Măsuri pentru un mediu de lucru sănătos și bine adaptat, care să combată riscurile pentru sănătate, inclusiv promovarea activității fizice |
0 % |
0 % |
108 |
Sprijin pentru dezvoltarea de competențe digitale |
0 % |
0 % |
109 |
Sprijin pentru adaptarea la schimbare a lucrătorilor, întreprinderilor și antreprenorilor |
0 % |
0 % |
110 |
Măsuri de încurajare a îmbătrânirii active și în condiții bune de sănătate |
0 % |
0 % |
111 |
Sprijin pentru educația și îngrijirea copiilor preșcolari (cu excepția infrastructurilor) |
0 % |
0 % |
112 |
Sprijin pentru învățământul primar și secundar (cu excepția infrastructurilor) |
0 % |
0 % |
113 |
Sprijin pentru învățământul terțiar (cu excepția infrastructurilor) |
0 % |
0 % |
114 |
Sprijinul pentru educația adulților (cu excepția infrastructurilor) |
0 % |
0 % |
115 |
Măsuri de promovare a egalității de șanse și a participării active în societate |
0 % |
0 % |
116 |
Platforme pentru integrarea și reintegrarea în muncă a persoanelor dezavantajate |
0 % |
0 % |
117 |
Măsuri pentru îmbunătățirea accesului grupurilor marginalizate, cum ar fi romii, la educație și locuri de muncă și pentru promovarea incluziunii sociale a acestora |
0 % |
0 % |
118 |
Sprijin pentru societatea civilă care lucrează cu comunități marginalizate, cum ar fi romii |
0 % |
0 % |
119 |
Acțiuni specifice pentru a crește participarea pe piața muncii a resortisanților țărilor terțe |
0 % |
0 % |
120 |
Măsuri de integrare socială a resortisanților țărilor terțe |
0 % |
0 % |
121 |
Măsuri de facilitare a accesului egal și în timp util la servicii de calitate, sustenabile și la prețuri accesibile |
0 % |
0 % |
122 |
Măsuri de îmbunătățire a prestării de servicii de îngrijire în cadrul familiei și al comunității |
0 % |
0 % |
123 |
Măsuri de îmbunătățire a accesibilității, eficacității și rezilienței sistemelor de sănătate (cu excepția infrastructurii) |
0 % |
0 % |
124 |
Măsuri de îmbunătățire a accesului la servicii de îngrijire pe termen lung (cu excepția infrastructurii) |
0 % |
0 % |
125 |
Măsuri de modernizare a sistemelor de protecție socială, inclusiv promovarea accesului la protecție socială |
0 % |
0 % |
126 |
Promovarea integrării sociale a persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială, inclusiv a persoanelor celor mai defavorizate și a copiilor |
0 % |
0 % |
127 |
Combaterea privațiunilor materiale prin asistență alimentară și/sau materială pentru persoanele cele mai defavorizate, inclusiv măsuri de însoțire |
0 % |
0 % |
128 |
Protejarea, dezvoltarea și promovarea activelor turistice publice și servicii turistice |
0 % |
0 % |
129 |
Protejarea, dezvoltarea și promovarea patrimoniului cultural și servicii culturale |
0 % |
0 % |
130 |
Protejarea, dezvoltarea și promovarea patrimoniului natural și a ecoturismului în afara siturilor Natura 2000 |
0 % |
100 % |
131 |
Regenerarea fizică și securitatea spațiilor publice |
0 % |
0 % |
131a |
Inițiative de dezvoltare teritorială, inclusiv pregătirea strategiilor teritoriale |
0 % |
0 % |
132 |
Îmbunătățirea capacității autorităților responsabile cu programele și a organismelor implicate în execuția fondurilor |
0 % |
0 % |
133 |
Dezvoltarea cooperării cu parteneri din interiorul și din afara statului membru |
0 % |
0 % |
134 |
Finanțare încrucișată în cadrul FEDR (sprijin acordat acțiunilor de tip FSE, necesare pentru implementarea părții FEDR a operațiunii și legate direct de aceasta) |
0 % |
0 % |
135 |
Consolidarea capacităților instituționale ale autorităților publice și ale părților interesate de a implementa proiecte și inițiative de cooperare teritorială în context transfrontalier, transnațional, maritim și interregional |
0 % |
0 % |
135a |
Interreg: gestionarea punctelor de trecere a frontierei și gestionarea mobilității și a migrației |
0 % |
0 % |
136 |
Regiunile ultraperiferice: compensarea oricăror costuri suplimentare cauzate de deficitul de accesibilitate și de fragmentarea teritorială |
0 % |
0 % |
137 |
Regiunile ultraperiferice: acțiuni specifice pentru compensarea costurilor suplimentare cauzate de factori legați de dimensiunea pieței |
0 % |
0 % |
138 |
Regiunile ultraperiferice: sprijin pentru compensarea costurilor suplimentare cauzate de condițiile climatice și de dificultățile de relief |
40 % |
40 % |
139 |
Regiunile ultraperiferice: aeroporturi |
0 % |
0 % |
140 |
Informații și comunicare |
0 % |
0 % |
141 |
Pregătire, punere în aplicare, monitorizare și control |
0 % |
0 % |
142 |
Evaluare și studii, culegere de date |
0 % |
0 % |
143 |
Consolidarea capacității autorităților din statele membre, beneficiarilor și partenerilor relevanți |
0 % |
0 % |
01 |
Contribuția la competențele și locurile de muncă verzi și la economia verde |
100 % |
- |
(1) Prin „întreprinderi mari” se înțelege: toate întreprinderile care nu sunt IMM-uri, inclusiv întreprinderi mici cu capitalizare medie.
(2) Dacă obiectivul măsurii este ca în cadrul activității să trebuiască să se prelucreze sau să se colecteze date pentru a permite reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de seră care să ducă la reduceri substanțiale demonstrate ale emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viață. Dacă obiectivul măsurii impune ca centrele de date să respecte „Codul european de conduită privind eficiența energetică a centrelor de date”.
(3) (a) Dacă obiectivul măsurii este de a realiza, în medie, cel puțin o renovare de amploare moderată, așa cum este definită în Recomandarea Comisiei privind renovarea clădirilor (UE) 2019/786, sau (b) dacă obiectivul măsurilor este de a realiza, în medie, o reducere de cel puțin 30 % a emisiilor directe și indirecte de gaze cu efect de seră în comparație cu emisiile ex-ante.
(4) Dacă obiectivul măsurii este de a realiza, în medie, cel puțin o renovare de amploare moderată, așa cum este definită în Recomandarea Comisiei privind renovarea clădirilor (UE) 2019/786. Renovarea clădirilor include și infrastructura în sensul domeniilor de intervenție 85-92.
(5) Dacă obiectivul măsurilor privește construirea de clădiri noi cu un necesar de energie primară cu cel puțin 20 % mai mic decât cerința privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero (directive naționale). Construirea de clădiri noi eficiente din punct de vedere energetic include și infrastructura în sensul domeniilor de intervenție 85-92.
(6) Dacă obiectivul măsurii este (a) de a realiza, în medie, cel puțin o renovare de amploare moderată, așa cum este definită în Recomandarea Comisiei privind renovarea clădirilor (UE) 2019/786, sau (b) de a realiza, în medie, o reducere de cel puțin 30 % a emisiilor directe și indirecte de gaze cu efect de seră în comparație cu emisiile ex-ante. Renovarea clădirilor include și infrastructura în sensul domeniilor de intervenție 85-92.
(7) Dacă obiectivul măsurii privește producția de energie electrică sau termică din biomasă, în conformitate cu Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82).
(8) Dacă obiectivul măsurii privește producția de energie electrică sau termică din biomasă, în conformitate cu Directiva (UE) 2018/2001, și dacă obiectivul măsurii este de a realiza în instalație o reducere cu cel puțin 80 % a emisiilor de gaze cu efect de seră prin utilizarea biomasei, în raport cu metodologia de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și cu omologul său combustibil fosil relativ prevăzute în anexa VI la Directiva (UE) 2018/2001. Dacă obiectivul măsurii privește producția de biocombustibili din biomasă (cu excepția culturilor alimentare și furajere), în conformitate cu Directiva (UE) 2018/2001, și dacă obiectivul măsurii este de a realiza în instalație o reducere cu cel puțin 65 % a emisiilor de gaze cu efect de seră prin utilizarea biomasei în acest scop, în raport cu metodologia de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și cu omologul său combustibil fosil relativ prevăzute în anexa V la Directiva (UE) 2018/2001.
(9) În cazul cogenerării de înaltă eficiență, dacă obiectivul măsurii este de a obține emisii pe durata ciclului de viață mai mici de 100gCO2e/kWh sau termoficare/răcire produsă din căldura reziduală. În cazul termoficării/răcirii centralizate, dacă infrastructura aferentă respectă Directiva 2012/27/UE Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1) sau dacă infrastructura existentă este renovată pentru a corespunde definiției termoficării și răcirii centralizate eficiente sau dacă proiectul este un sistem-pilot avansat (sisteme de control și de gestionare a energiei, internetul obiectelor) sau duce la un regim de temperatură mai scăzută în sistemul de termoficare și răcire centralizat.
(10) Dacă obiectivul măsurii este ca sistemul construit să aibă un consum mediu de energie ≤ 0,5 kWh sau un indice de pierderi în infrastructură (ILI) ≤ 1,5, iar activitatea de renovare să scadă consumul mediu de energie cu peste 20 % sau să reducă pierderile cu peste 20 %.
(11) Dacă obiectivul măsurii este ca întregul sistem de tratare a apelor uzate construit să aibă un consum net de energie egal cu zero sau ca reînnoirea sistemului de tratare a apelor uzate să ducă la o scădere a consumului mediu de energie cu cel puțin 10 % (numai prin măsuri de eficiență energetică și nu prin modificări substanțiale sau modificări ale sarcinii).
(12) Dacă obiectivul măsurii este de a transforma cel puțin 50 %, în greutate, din deșeurile nepericuloase colectate separat și tratate în materii prime secundare.
(13) Dacă obiectivul măsurii este transformarea siturilor industriale și a terenurilor contaminate într-un absorbant natural de carbon.
(14) Pentru domeniile de intervenție 56-62, domeniile de intervenție 73, 74 și 77 pot fi folosite pentru elemente ale măsurilor care se referă la intervenții legate de combustibilii alternativi, inclusiv încărcarea vehiculelor electrice sau transportul public.
(15) Dacă obiectivul măsurii privește sistemele de cale electrificate și subsistemele asociate sau dacă există un plan de electrificare sau acesta va fi adecvat pentru folosire de către trenurile cu emisii zero la țeava de evacuare în termen de 10 ani.
(16) Se aplică și trenurilor hibrid.
(17) Prin infrastructuri de transporturi urbane curate se înțelege: infrastructuri care permit exploatarea materialului rulant cu emisii zero.
(18) Prin material rulant de transport urban curat se înțelege: material rulant cu emisii zero.
(19) Dacă obiectivul măsurii este în conformitate cu Directiva (UE) 2018/2001.
ANEXA VII
Metodologia de marcare digitală în cadrul mecanismului
Metodologia de marcare digitală:
|
Tabel de intervenții
|
(1) Descrierea intervențiilor din acest tabel nu aduce atingere respectării normelor în materie de concurență, în special pentru a se asigura faptul că intervențiile nu exclud investițiile private.
(2) Inclusiv cabluri submarine în interiorul statelor membre și între acestea și între Uniune și țări terțe.
(3) Inclusiv rețelele 5G și 6G.
(4) Inclusiv: măsuri de sprijinire a digitalizării instituțiilor de învățământ și de formare profesională (inclusiv investiții în infrastructura TIC), inclusiv pentru educația și formarea profesională și educația adulților.
(5) Este vorba de competențe digitale la toate nivelurile și sunt incluse: programe de învățământ foarte specializate pentru formarea specialiștilor în domeniul digital (și anume programe axate pe tehnologie), formarea cadrelor didactice, dezvoltarea conținutului digital în scopuri educaționale și capacități organizaționale relevante. Sunt incluse și măsuri și programe care vizează îmbunătățirea competențelor digitale de bază.
(6) Inclusiv folosirea tehnologiilor avansate (cum ar fi calculul de înaltă performanță, securitatea cibernetică sau inteligența artificială) pentru serviciile publice și procesele decizionale și interoperabilitatea serviciilor și infrastructurilor publice digitale (regionale, naționale și transfrontaliere).
(7) Dacă obiectivul măsurii este ca în cadrul activității să trebuiască să se prelucreze sau să se colecteze date pentru a permite reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de seră care să ducă la reduceri substanțiale demonstrate ale emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viață. Dacă obiectivul măsurii impune ca centrele de date să respecte „Codul european de conduită privind eficiența energetică a centrelor de date”.
(8) Coeficientul digital de 40% ar trebui aplicat numai dacă intervenția se axează pe elemente direct legate de digitalizarea întreprinderilor, inclusiv, de exemplu, pe produse digitale, active TIC etc.
(9) Inclusiv entități din economia socială.