COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 24.3.2022

COM(2022) 139 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE CONSILIU

Foaia de parcurs a Comisiei pentru îmbunătățirea arhitecturii financiare europene pentru dezvoltare și raportul privind progresele înregistrate pentru 2021

Prezentul document reprezintă răspunsul Comisiei la Concluziile Consiliului privind consolidarea arhitecturii financiare europene pentru dezvoltare, adoptate la 14 iunie 2021, prin care Consiliul a invitat Comisia să prezinte o foaie de parcurs pentru punerea în aplicare a obiectivelor și recomandărilor cuprinse în concluzii și să raporteze anual cu privire la progresele înregistrate. Prezenta foaie de parcurs pentru îmbunătățirea arhitecturii financiare urmărește să extindă impactul, eficiența și vizibilitatea arhitecturii financiare europene pentru dezvoltare prin:

-afirmarea unei orientări puternice a politicilor UE;

-promovarea consolidării coordonării;

-construirea unei arhitecturi financiare mai favorabile incluziunii;

-asigurarea unei vizibilități și a unei influențe sporite pentru acțiunile UE și ale statelor sale membre în cadrul unei abordări de tip „Echipa Europa”.

Aceasta se axează pe acțiunile care țin de competența Comisiei, în cooperare cu Înaltul Reprezentant/vicepreședintele UE (ÎR/VP). Prezentul raport prezintă, de asemenea, stadiul punerii în aplicare a acestor acțiuni la sfârșitul anului 2021.

1.NECESITATEA DE A ÎMBUNĂTĂȚI ARHITECTURA FINANCIARĂ EUROPEANĂ

2.Context

UE și statele sale membre au fost, în mod tradițional, cei mai mari furnizori de asistență pentru dezvoltare din lume, ajutorul acordat de acestea în 2020 reprezentând aproximativ 46 % din ajutorul mondial (66,8 miliarde EUR) 1 . Asistența din partea UE a contribuit în mod esențial la eradicarea sărăciei, la reducerea vulnerabilităților și a inegalităților și la sprijinirea țărilor partenere pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) și a obiectivelor Acordului de la Paris.

Cu toate acestea, resursele publice nu sunt suficiente pentru a aborda amploarea nevoilor din ce în ce mai mari pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă. Prin urmare, UE și statele sale membre depășesc din ce în ce mai mult canalele de ajutor mai tradiționale și utilizează asistența oficială pentru dezvoltare (AOD) pentru a genera surse suplimentare de finanțare, în special prin atragerea de capital privat. În consecință, ele lucrează într-o măsură din ce în ce mai mare în parteneriat cu instituțiile financiare și se bazează mai mult pe instrumente financiare inovatoare, utilizând fonduri publice pentru a mobiliza investiții, de exemplu prin combinarea surselor de finanțare sau prin garanții.

Arhitectura financiară europeană pentru dezvoltare a devenit astfel mai complexă de-a lungul anilor, ca urmare a apariției acestor instrumente noi și a numărului tot mai mare de actori implicați, printre care se numără Comisia, ÎR/VP, statele membre ale UE și instituțiile și organizațiile lor naționale de finanțare a dezvoltării, precum și Banca Europeană de Investiții (BEI) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). În plus, Comisia colaborează intens și cu o varietate de actori financiari internaționali. Toți acești actori depun eforturi pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă, însă au priorități și modalități de intervenție specifice, oferind diferite puncte forte și avantaje comparative, în special în ceea ce privește expertiza geografică, sectorială sau financiară.

Pandemia de COVID-19 a accentuat caracterul urgent al abordării provocărilor în materie de dezvoltare și, prin urmare, necesitatea urgentă de a consolida arhitectura financiară europeană pentru dezvoltare. Consecințele economice ale pandemiei de COVID-19 au exacerbat nevoile de finanțare și au avut un impact dramatic asupra țărilor partenere ale UE, anulând anii de progrese înregistrate în direcția realizării obiectivelor de dezvoltare durabilă. În 2020, deficitul anual de finanțare a obiectivelor de dezvoltare durabilă în țările în curs de dezvoltare a fost estimat la 3,7 mii de miliarde EUR 2 . Sunt necesare mai mult ca oricând investiții masive pentru a elimina acest deficit de finanțare. Toate sursele de finanțare (publice/private, naționale/internaționale) combinate cu reforme eficace în materie de politici trebuie să fie utilizate în mod eficient pentru a reconstrui mai bine, fără a lăsa pe nimeni în urmă. Finanțarea durabilă va fi, prin urmare, esențială pentru mobilizarea capitalului privat național și internațional în vederea finanțării investițiilor în infrastructuri durabile.

În plus, pe fondul unor provocări geopolitice globale semnificative și al rolului tot mai important al donatorilor emergenți, UE are nevoie de o nouă abordare pentru promovarea modelului său de dezvoltare bazat pe valori, centrat pe factorul uman, precum și pentru protejarea și promovarea în întreaga lume a intereselor politice, economice și de securitate ale UE.

Având în vedere aceste provocări globale în materie de dezvoltare, arhitectura financiară europeană pentru dezvoltare trebuie să fie și mai eficace, mai eficientă și mai coerentă și să aibă un impact și mai mare. Consolidarea coordonării prin intermediul unei abordări de tip „Echipa Europa” este mai importantă ca oricând pentru evitarea unei fragmentări a acțiunilor și pentru asigurarea unei creșteri a sinergiilor și a eficienței. Aceasta include, de asemenea, o mai bună valorificare a experienței de lungă durată a diferiților actori și, atunci când este posibil, punerea în comun a resurselor financiare în vederea obținerii unui impact mai mare și a unei mobilizări mai mari a investițiilor din sectorul privat.

De asemenea, îmbunătățirea arhitecturii financiare europene pentru dezvoltare și o orientare mai puternică a politicilor sunt esențiale pentru consolidarea rolului UE ca actor global și pot juca un rol esențial în ceea ce privește ambițiile noastre geopolitice, în special pentru promovarea intereselor și a valorilor noastre strategice în întreaga lume. Arhitectura financiară europeană pentru dezvoltare ar trebui să conducă la o mai bună complementaritate între ajutor, investițiile pentru dezvoltare, agenda de reforme și diplomație. Numai în acest mod arhitectura financiară europeană pentru dezvoltare poate maximiza gradul de utilizare a resurselor existente pentru AOD și poate accelera fluxurile financiare către domeniile cu cele mai mari nevoi, poate spori impactul asupra dezvoltării și poate atrage o mai bună vizibilitate a eforturilor depuse de UE și de statele sale membre în vederea realizării obiectivelor de dezvoltare durabilă. 

Prezentul document schițează o serie de acțiuni pe care Comisia intenționează să le întreprindă pentru a consolida arhitectura financiară europeană pentru dezvoltare. Raportul indică, de asemenea, măsurile importante luate deja în această direcție. În acest sens, lansarea, în decembrie 2021, a strategiei „Global Gateway” 3 și a pachetului de investiții „Global Gateway Africa-Europa” 4 aferent reprezintă o reflectare esențială a noului mediu și indică evoluția viitoare a modului în care UE își va desfășura activitățile externe în următorii ani. Susținut de o abordare bazată pe valori, „Global Gateway” este un plan de investiții semnificative în dezvoltarea infrastructurilor din întreaga lume, în vederea consolidării rețelelor digitale, de transport și energetice prin intermediul unor proiecte durabile și de înaltă calitate. Acesta oferă certitudine și condiții de concurență echitabile pentru investitori și întreprinderi, precum și niveluri ridicate de transparență și standarde pentru a oferi cetățenilor beneficii sociale și economice durabile.

În plus, Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI) – „Europa globală” 5 (cu un buget total de 79 de miliarde EUR) și Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA III) 6 (14 miliarde EUR), adoptate în 2021, reprezintă puncte de referință semnificative, care vor fi esențiale pentru îmbunătățirea actualei arhitecturi financiare. Acestea aduc îmbunătățiri substanțiale în ceea ce privește simplificarea și orientarea strategică a politicilor UE, oferind, de asemenea, stimulente pentru o mai bună coordonare strategică și geopolitică între actorii europeni și sporind potențialul de mobilizare a capitalului din sectorul privat pentru a produce un impact transformator la fața locului.

În final, având în vedere deficitul enorm de finanțare a obiectivelor de dezvoltare durabilă, Comisia a lansat recent o cerere de candidaturi în vederea înființării unui grup de experți la nivel înalt, care va oferi Comisiei recomandări în vederea accelerării în continuare a fluxului de capital privat către țările cu venituri mici și medii.

3.Reluarea discuțiilor privind modalitățile de consolidare a arhitecturii financiare europene pentru dezvoltare

De peste un deceniu au loc discuții (la diferite niveluri și cu implicarea unor grupuri diferite de părți interesate) cu privire la modalitățile de îmbunătățire a arhitecturii financiare europene pentru dezvoltare 7 . În 2018, Comisia a adoptat Comunicarea intitulată „Către o arhitectură financiară mai eficientă pentru investiții în afara Uniunii Europene ” 8 , care a evidențiat unele dintre deficiențele structurilor existente și a conturat unele măsuri inițiale de îmbunătățire a arhitecturii financiare.

În urma raportului din 2019 al Grupului la nivel înalt de înțelepți 9 și a studiului de fezabilitate din 2021 10 privind opțiunile de consolidare a viitoarei arhitecturi financiare europene pentru dezvoltare, Concluziile Consiliului din iunie 2021 11 au subliniat importanța consolidării și îmbunătățirii structurii instituționale actuale a arhitecturii financiare europene pentru dezvoltare (statu-quo+), precum și „necesitatea de a face EFAD mai eficace, mai eficient, mai axat pe dezvoltare, mai coerent și mai vizibil, în conformitate cu principiul «politicile sunt prioritare» și cu obiectivele strategice și valorile UE.” De asemenea, Consiliul a recunoscut faptul că arhitectura financiară a UE „ar trebui să se bazeze pe o arhitectură deschisă, colaborativă și favorabilă incluziunii, care să implice colaborarea cu toate băncile de dezvoltare și instituțiile financiare europene și care să valorifice expertiza națională, sectorială sau financiară, valoarea adăugată și resurse acestora [...].”

Consiliul a subliniat în concluziile sale necesitatea de a mobiliza „finanțarea durabilă a sectorului privat”. Deși, în mod tradițional, sectorul privat nu s-a aflat în centrul strategiilor de investiții pentru dezvoltare, există un consens din ce în ce mai larg cu privire la faptul că contribuția sa este esențială pentru finanțarea dezvoltării (completând resursele limitate din sectorul public) și pentru stimularea creării de locuri de muncă și a creșterii economice durabile în țările partenere.

Consiliul a invitat BEI și BERD „să continue aprofundarea sistematică a coordonării lor atât la nivel strategic, cât și la nivel tehnic”, „să se coordoneze cu alte instituții financiare mondiale active în țările în care își desfășoară activitatea” și să își consolideze „avantajele comparative [...] în finanțarea dezvoltării, pentru a evita fragmentarea și pentru a maximiza impactul lor asupra dezvoltării”. La un nivel mai general, Consiliul îi invită pe toți actorii europeni din domeniul dezvoltării să își intensifice colaborarea.

Consiliul invită Comisia să prezinte o foaie de parcurs pentru îmbunătățirea arhitecturii financiare europene pentru dezvoltare. Consiliul a adus în discuție, printre altele, următoarele domenii în care sunt necesare îmbunătățiri: coordonarea și orientarea politicilor de către Comisie în ceea ce privește punerea în aplicare a politicii de dezvoltare a UE, prin sporirea stimulentelor pentru cofinanțare și partajarea riscurilor; consolidarea rolului consiliului strategic al FEDD+; simplificarea accesului la finanțare; consolidarea incluziunii; sprijinirea actorilor mai mici pentru realizarea evaluărilor bazate pe piloni; sprijinirea creării de rezerve de proiecte prin acordarea de asistență tehnică; consolidarea abordării de tip „Echipa Europa” pentru a spori vizibilitatea angajamentului comun.

4.Inițiative coordonate de instituțiile partenere pentru intensificarea cooperării dintre acestea

Arhitectura financiară europeană pentru dezvoltare cuprinde o multitudine de actori (pentru o cartografiere provizorie, a se vedea anexa la prezentul raport).

Pe baza discuțiilor menționate anterior și valorificând experiența dobândită, actorii europeni din domeniul dezvoltării au depus eforturi pentru a-și consolida cooperarea prin diferite inițiative. Statele membre, băncile și organizațiile lor naționale de dezvoltare, instituțiile financiare europene și internaționale au colaborat în cadrul unor rețele diferite, în funcție de domeniul lor de intervenție, precum și de prioritățile strategice, interesele și nevoile lor.

O serie de inițiative reunesc părți interesate în funcție de natura/domeniul lor de aplicare și implică diferite grade de cooperare:

·Asociația Instituțiilor Europene de Finanțare a Dezvoltării 12  (1992): reunește instituții de finanțare a dezvoltării (inclusiv unii membri din afara UE), al căror mandat este de a sprijini sectorul privat. A fost înființată o societate de administrare a instituțiilor europene de finanțare a dezvoltării.

·Parteneriatul consolidat 13  (2016): format din Comisie, trei bănci publice de dezvoltare și o agenție de dezvoltare (evaluate pe bază de piloni).

·Rețeaua de practicieni 14  (2007): formată în principal din organizații europene de cooperare pentru dezvoltare evaluate pe bază de piloni (inclusiv unii membri din afara UE) și care se axează pe consolidarea capacităților și pe asistență tehnică.

În paralel, în 2012, a fost încheiat și un memorandum de înțelegere (MoU) 15 între BEI, BERD și Comisie, care a avut ca rezultat organizarea de reuniuni periodice de coordonare între cele două bănci. De asemenea, memorandumul a deschis calea către încheierea de către cele două bănci, în octombrie 2021, a „Acordului-cadrul de cooperare în materie de proiecte” (a se vedea mai jos).

Următorul grafic 16 oferă o reprezentare vizuală provizorie și neexhaustivă a inițiativelor de colaborare existente coordonate de statele membre și a instituțiilor de finanțare a dezvoltării:

 

Alte inițiative includ, de exemplu, inițiativa de încredere reciprocă 17 a BEI, AFD și KfW sau cadrul procedurilor de achiziții derulate de BEI și BERD. Instituțiile partenere au lansat, de asemenea, numeroase inițiative de cofinanțare 18 .

Evoluțiile din 2021 în cadrul instituțiilor europene de finanțare În noiembrie 2021, BEI și BERD au prezentat Consiliului un raport comun cu privire la acțiunile întreprinse ca urmare a Concluziilor Consiliului privind consolidarea arhitecturii financiare europene pentru dezvoltare 19 . În plus, atât BEI, cât și BERD au avut în vedere, recent, elaborarea unor orientări strategice care ar putea avea un impact asupra arhitecturii financiare europene pentru dezvoltare: ·BERD are în vedere o posibilă extindere limitată și progresivă a operațiunilor sale la țările selectate, asupra căreia ar trebui să se convină în cadrul reuniunii anuale a Consiliului guvernatorilor din mai 2022; ·în ceea ce privește BEI, Consiliul său de administrație a aprobat crearea unei sucursale globale, pentru toate operațiunile BEI din afara UE; sucursala a fost inaugurată în ianuarie 2022. Instituțiile de finanțare au încercat recent să își intensifice coordonarea și activitățile comune. Printre exemplele de acțiuni recente se numără: ·semnarea de către BERD și Asociația Instituțiilor Europene de Finanțare a Dezvoltării a unui memorandum de înțelegere (februarie 2021) în scopul intensificării colaborării dintre instituțiile europene de finanțare a dezvoltării, în special prin schimbul de cunoștințe și cofinanțare, și cu un accent puternic pe sectorul privat; ·membrii parteneriatului consolidat au lansat o inițiativă pentru cofinanțare intitulată „Platforma de finanțare «Echipa Europa»” (mai 2021), cu scopul de a consolida cooperarea eficientă dintre ei, în special prin proceduri comune și prin realizarea de proiecte comune. În cadrul platformei, AECID, AFD, CDP și KfW vor lansa în 2022 un cadru pentru cofinanțare; ·BERD și BEI au încheiat un „acord-cadru de cooperare în materie de proiecte” (octombrie 2021), care oferă un cadru pentru o formă de cooperare consolidată în ceea ce privește proiectele și platformele comune de finanțare din afara Uniunii Europene. Cadrul urmărește să acopere toate tipurile de structuri de finanțare prin îndatorare din sectorul privat sau din sectorul public.

5.Eforturile depuse anterior de Comisie în scopul îmbunătățirii arhitecturii financiare europene pentru dezvoltare

Pe baza discuțiilor menționate anterior și valorificând experiența dobândită, Comisia a adus, de-a lungul anilor, îmbunătățiri semnificative arhitecturii financiare europene pentru dezvoltare. Un pas important înainte a fost lansarea, în 2016-2017, a Planului european de investiții externe 20 și a Fondului european pentru dezvoltare durabilă (FEDD) 21 , care se bazează pe mecanisme de finanțare mixtă consacrate ale UE 22 și oferă o nouă garanție bugetară din partea UE pentru acoperirea investițiilor în țările din Africa și în cele din vecinătatea UE, valorificând expertiza actorilor relevanți atât din sectorul public, cât și din sectorul privat, pentru a contribui la atragerea de investiții din sectorul privat pe baza a trei piloni complementari. Un exemplu bun în ceea ce privește intensificarea dialogului și a cooperării este și Cadrul de investiții pentru Balcanii de Vest, care reunește țările beneficiare, Comisia, statele membre și instituții financiare europene și internaționale.

Ar trebui menționată în mod special Platforma UE de finanțare mixtă a cooperării externe 23 , lansată de Comisie în 2012, în vederea optimizării funcționării mecanismului de îmbinare a granturilor și împrumuturilor în domeniul acțiunii externe.

Comisia a inițiat, de asemenea, dialoguri strategice periodice la nivel înalt cu instituții financiare europene și internaționale (de exemplu, BEI, BERD, Grupul Băncii Mondiale, Fondul Monetar Internațional, Banca Asiatică de Dezvoltare, Banca Interamericană de Dezvoltare) pentru a discuta obiectivele politice și de politică comune.

În 2015, Comisia a lansat inițiativa pentru intensificarea coordonării și cooperării cu BEI, BERD, Grupul Băncii Mondiale și Fondul Monetar Internațional, în vederea sporirii efectului de levier al politicilor și a gradului de aliniere a acestora. Aceasta include misiuni comune în anumite țări din vecinătatea UE și țări implicate în procesul de aderare, precum și activități comune în sectoare esențiale, cum ar fi investițiile în materie de îmbunătățire a eficienței energetice și investițiile în domeniul climei.

În 2020, s-a înregistrat o inovație importantă chiar în momentul în care pandemia de COVID-19 punea la încercare acțiunea externă a UE. Amploarea crizei a necesitat o combinare a eforturilor, resurselor și expertizei tuturor actorilor europeni. UE a prezentat o abordare de tip „Echipa Europa” 24 , care să permită acordarea, în mod colectiv, a unui sprijin substanțial țărilor partenere ale UE, prin furnizarea de ajutor umanitar, sprijinirea sistemelor de sănătate, de alimentare cu apă și de salubrizare ale țărilor respective și prin abordarea consecințelor socioeconomice. Răspunsul Uniunii și al statelor sale membre la criza provocată de pandemia de COVID-19 în cadrul unei abordări de tip „Echipa Europa” 25 a demonstrat amploarea și vizibilitatea care pot fi obținute atunci când se lucrează împreună. Această colaborare strânsă ar trebui să constituie o sursă de inspirație pentru o mai bună coordonare între UE și statele sale membre în ceea ce privește cooperarea lor cu țările partenere ale UE.

6.FOAIE DE PARCURS PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA ARHITECTURII FINANCIARE EUROPENE PENTRU DEZVOLTARE

7.Obiective

Foaia de parcurs a Comisiei urmărește să consolideze arhitectura financiară europeană pentru dezvoltare prin valorificarea abordării de tip „Echipa Europa”. Comisia urmărește să asigure o arhitectură financiară europeană pentru dezvoltare cu un impact mai mare, mai eficientă, mai coordonată, bazată pe politici, mai favorabilă incluziunii și mai vizibilă. Această arhitectură financiară consolidată este necesară pentru a genera inițiative transformatoare, pentru a stimula investițiile publice în țările partenere și pentru a se asigura că acestea au efectul catalizator și demonstrativ necesar pentru a atrage investitori privați și pentru a promova un sector privat prosper, aspecte esențiale pentru crearea unor locuri de muncă și a unei creșteri economice durabile.

Foaia de parcurs se bazează pe constatările studiului de fezabilitate și pe recomandările din raportul Grupului la nivel înalt de înțelepți, din raportul aferent al Comisiei 26 și din diverse documente neoficiale sau documente de poziție prezentate de instituțiile financiare. Aceasta se bazează, de asemenea, pe succesul recunoscut al abordării de tip „Echipa Europa” și pe eforturile de coordonare între instituțiile financiare ale UE.

Raportul continuă să analizeze arhitectura financiară europeană pentru dezvoltare într-un context internațional mai larg, în care coordonarea și complementaritatea cu părțile interesate internaționale pot contribui la îmbunătățirea arhitecturii financiare internaționale.

Îmbunătățirile propuse vizează atingerea următoarelor patru obiective:

Afirmarea unei orientări puternice a politicilor UE

O arhitectură financiară europeană pentru dezvoltare mai eficientă necesită o orientare și mai puternică a politicilor UE. Trebuie consolidată coerența activităților instituțiilor financiare cu obiectivele de politică externă ale UE, astfel încât să se maximizeze impactul asupra dezvoltării al activităților UE în țările terțe și alinierea acestora la interesele strategice ale UE.

Promovarea consolidării coordonării

Arhitectura financiară europeană pentru dezvoltare ar trebui să se bazeze pe intensificarea coordonării și pe diversitatea tuturor actorilor săi, astfel încât să se acționeze unitar și să se sporească coerența acțiunilor UE în țările partenere în scopul creșterii eficienței și a impactului transformațional asupra dezvoltării, atrăgând în același timp investitori privați.

Construirea unei arhitecturi financiare mai favorabile incluziunii

Arhitectura financiară europeană pentru dezvoltare ar trebui să fie favorabilă incluziunii și să permită participarea tuturor instituțiilor de finanțare a dezvoltării interesate, inclusiv a partenerilor mai mici și a celor mijlocii.

Asigurarea unei vizibilități și a unei influențe sporite pentru acțiunile UE și ale statelor sale membre în cadrul unei abordări de tip „Echipa Europa”

Sporirea vizibilității acțiunilor UE și ale statelor membre în întreaga lume necesită îmbunătățirea mărcii UE, inclusiv prin abordarea de tip „Echipa Europa” și prin contribuția la crearea noii mărci „Global Gateway”. Acest lucru este necesar pentru a asigura concordanța între rolul UE perceput la nivel mondial și amploarea sprijinului acordat de aceasta. Participația considerabilă a UE în instituțiile financiare internaționale necesită o „voce a UE” mai coerentă și mai consecventă, pentru a apăra într-un mod mai eficient interesele strategice ale UE.

8.Măsuri

Pentru a sprijini realizarea acestor obiective, foaia de parcurs detaliază măsurile specifice pe care le propune Comisia pentru atingerea acestor patru obiective. Acestea sunt reduse la nivelul acțiunilor specifice care rezultă din documentul privind IVCDCI – Europa globală, recent adoptat, și din alte documente strategice, precum și la nivelul acțiunilor suplimentare care vor sprijini îmbunătățirea orientării politicilor, a coordonării, a incluziunii și, respectiv, a vizibilității.

2.2.1    IVCDCI – Europa globală și alte documente strategice

Direcționare și orientări mai clare ale politicilor

Astfel cum s-a menționat mai sus, consolidarea direcționării și a orientărilor politicilor este esențială pentru maximizarea efectelor acțiunii externe a UE și pentru asigurarea unei contribuții substanțiale la scopurile și obiectivele politice generale. Regulamentele privind IVCDCI – „Europa globală” și Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA III) definesc prioritățile pe care UE urmărește să le sprijine și prevăd obiectivele în materie de cheltuieli pentru domenii specifice, cum ar fi clima, migrația și strămutarea forțată sau dezvoltarea umană. Comunicarea privind Inițiativa „Global Gateway” 27 a oferit orientări suplimentare cu privire la modul de abordare a celor mai presante provocări, de la schimbările climatice și protecția mediului, îmbunătățirea securității sanitare, stimularea competitivității UE și securizarea lanțurilor de aprovizionare la nivel mondial. Pachetul de investiții „Global Gateway Africa-Europa” 28 , lansat în cadrul Summitului UE-Uniunea Africană din februarie 2022, precizează, de asemenea, prioritățile pentru implicarea în Africa în vederea sprijinirii unei redresări și a unei transformări puternice, favorabile incluziunii, verzi și digitale. În final, Strategia UE pentru cooperare în regiunea indo-pacifică (septembrie 2021) reprezintă baza investițiilor în regiunea Asia-Pacific. În ceea ce privește politica de vecinătate, noile Rezultate scontate ale Parteneriatului estic și Comunicarea comună „Un parteneriat reînnoit cu țările din vecinătatea sudică”, precum și cele două planuri economice și de investiții care le însoțesc au scopul de a stimula redresarea pe termen lung a acestor regiuni și convergența lor economică cu UE.

Principiul „politicile sunt prioritare” este consacrat în Regulamentele privind IVCDCI - „Europa globală” și IPA III. Acesta implică obligația ca toate acțiunile externe ale UE – inclusiv cele acoperite de garanțiile bugetare ale UE – să sprijine prioritățile de politică asupra cărora UE și țările sale partenere au convenit de comun acord, astfel cum sunt definite în documentele de programare relevante. Aceste documente de programare, precum și planurile de investiții oferă o orientare clară a politicilor pentru toate activitățile de cooperare ale UE. În plus, diferențierea geografică între activitățile de cooperare contribuie, de asemenea, la un impact mai mare asupra dezvoltării, prin oferirea unor măsuri de sprijin și activități de investiții adaptate țărilor și regiunilor beneficiare, consolidând astfel abordarea strategică și coerentă a arhitecturii investițiilor.

Pentru aplicarea principiului „politicile sunt prioritare” în cadrul FEDD+, Comisia și ÎR/VP prezidează în comun Consiliul strategic al FEDD+, oferind orientări de politică pentru operațiunile viitoare. Datorită Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – „Europa globală”, Consiliul strategic al FEDD+ și consiliile operaționale regionale joacă un rol mai important, orientând atât operațiunile de finanțare mixtă, cât și garanțiile bugetare (inclusiv cele care au fost gestionate anterior indirect în cadrul mandatului de acordare a împrumuturilor externe sau al Facilității de investiții a Acordului de la Cotonou). În plus, Cadrul de investiții pentru Balcanii de Vest este, în continuare, organismul principal care orientează sprijinul și investițiile în regiunea Balcanilor de Vest într-o abordare deschisă și favorabilă incluziunii, de tip „Echipa Europa” (și dincolo de granițele acesteia), colaborând în deplină concordanță cu Consiliul strategic al FEDD+.

Foaie de parcurs: Comisia, în cooperare cu ÎR/VP: -va oferi o direcție de politică clară în documentele de programare și în planurile economice și de investiții și se va asigura că toate acțiunile de investiții ale UE de la nivel mondial desfășurate în cadrul instrumentelor IVCDCI -- „Europa globală” și IPA III sunt aliniate la prioritățile stabilite în documentele de programare; -va publica toate documentele de programare, astfel încât prioritățile de politică să fie clare pentru toți actorii care participă la arhitectura financiară pentru dezvoltare a UE; -se va asigura că Consiliul strategic al FEDD+ 29 sprijină coordonarea, complementaritatea și coerența operațiunilor în ansamblu desfășurate în cadrul FEDD+; -va continua să ofere stimulente pentru a încuraja realizarea priorităților politice specifice și pentru a obține un impact mai mare, de exemplu pentru a se asigura că investițiile sunt direcționate către acele regiuni, țări (inclusiv țările cel mai puțin dezvoltate și alte regiuni/țări prioritare, după caz), priorități tematice (de exemplu, climă, conectivitate etc.) sau grupuri (de exemplu, tineri, femei, migranți etc.) care reprezintă o prioritate politică pentru UE.

Raportul privind progresele înregistrate pentru 2021: Comisia, în cooperare cu ÎR/VP: -a adoptat și a publicat online toate programele indicative multianuale pentru un număr de peste 130 de țări și regiuni partenere, precum și planurile economice și de investiții 30 ; -în noiembrie 2021, a prezentat Consiliului strategic al FEDD+ orientările strategice și domeniile de investiții prioritare (componente de investiții), inclusiv inițiativele de tip „Echipa Europa” pentru utilizarea garanțiilor FEDD+, care vor direcționa instituțiile financiare în cadrul activităților de pregătire a programelor de investiții propuse.

Inițiativele de tip „Echipa Europa”, inițiativele emblematice și portalul parteneriatelor

O coordonare europeană mai puternică, esențială pentru asigurarea unor sinergii și a unei eficiențe sporite, va fi promovată prin intermediul programării și al implementării în comun. Coordonarea activă între statele membre și instituțiile lor de finanțare a dezvoltării ar trebui, de asemenea, să nu se limiteze doar la utilizarea fondurilor UE, ci să se desfășoare în mod sistematic, inclusiv atunci când sunt utilizate resursele proprii ale acestora. Programarea 31  la nivel național și la nivel regional include, de asemenea, sprijin pentru inițiativele de tip „Echipa Europa” și pentru inițiativele emblematice (în conformitate cu planurile economice și de investiții, cu Inițiativa „Global Gateway” și cu pachetul de investiții „Global Gateway Africa-Europa”), în cadrul cărora instituțiile UE, statele membre și instituțiile financiare europene colaborează pentru a realiza schimbări sistemice în conformitate cu principiul „politicile sunt prioritare” și cu obiectivele și valorile strategice ale UE. Inițiativele de tip „Echipa Europa” corelează exercițiile de programare și contribuțiile financiare ale UE și ale statelor membre printr-o abordare coordonată și strategică la fața locului. În cadrul priorităților politice convenite de comun acord în anumite țări și regiuni ale lumii, inițiativele de tip „Echipa Europa” promovează acțiuni coordonate, cu un impact transformator, în țările/regiunile partenere, bazându-se pe resurse combinate, provenite de la toți actorii. Inițiativele de tip „Echipa Europa” sunt pe deplin integrate în documentele de programare ale UE, o parte substanțială a bugetelor multianuale fiind dedicată acestora.

În conformitate cu această abordare, în țările din vecinătatea UE și din regiunea Balcanilor de Vest, planurile economice și de investiții pentru fiecare regiune, elaborate după consultări intense cu țările partenere și cu statele membre, stabilesc principalele obiective și inițiative emblematice în vederea obținerii unui impact maxim în aceste regiuni. Acestea au fost integrate pe deplin în documentele de programare bilaterale și regionale pentru țările din vecinătatea UE și în cadrul de programare IPA III.

IVCDCI – „Europa globală” stabilește principiul unei arhitecturi financiare deschise și colaborative pentru dezvoltare. Comisia va valorifica experiența îndelungată a instituțiilor eligibile de finanțare a dezvoltării din statele membre pentru a asigura utilizarea optimă a vastei lor expertize sectoriale și geografice.

Pe lângă instrumentele de consolidare a instituțiilor, care permit schimbul de cunoștințe între administrațiile naționale în cadrul unor programe precum TAIEX sau Twinning, Comisia va încerca să sprijine în continuare crearea de parteneriate.

Foaie de parcurs: Comisia, în cooperare cu ÎR/VP: -va acorda prioritate inițiativelor emblematice și celor de tip „Echipa Europa” sau propunerilor bazate pe o abordare de tip „Echipa Europa” (inclusiv, de exemplu, consorțiilor sau platformelor de investiții); -va analiza posibilitatea de a oferi stimulente în cadrul FEDD+ pentru a promova propunerile comune prezentate de mai multe instituții financiare care au un interes comun în realizarea obiectivelor de politică stabilite, în special propunerile prezentate de instituțiile mai mici, de cele nou-venite sau de cele care nu sunt evaluate pe bază de piloni (atât timp cât instituția principală este evaluată pe bază de piloni); -va îmbunătăți instrumentele de consolidare a instituțiilor în cadrul programelor TAIEX și Twinning în vederea consolidării capacităților în domenii-cheie ale reformei și armonizării; -va asigura un grad sporit de transparență pentru inițiativele de tip „Echipa Europa”; -va lansa, în 2022, un portal al parteneriatelor, pentru a facilita corelarea cererii din partea țărilor partenere cu oferta actorilor europeni în ceea ce privește acordarea de sprijin.

Raportul privind progresele înregistrate pentru 2021: Comisia: -a început să conceapă numeroase inițiative de tip „Echipa Europa” la nivel național, regional și mondial, împreună cu statele membre, instituțiile naționale de finanțare a dezvoltării, BERD și BEI; -a selectat, împreună cu statele membre, inițiativele emblematice prezentate în cadrul Inițiativei „Global Gateway” și al pachetului de investiții „Global Gateway Africa-Europa”; -a început, împreună cu statele membre, să dezvolte un mecanism comun de monitorizare și raportare a contribuțiilor financiare la inițiativele de tip „Echipa Europa” și a rezultatelor acestor inițiative; -a creat un prototip al portalului parteneriatelor, care oferă informații esențiale cu privire la bunurile și serviciile oferite de UE și de furnizorii din statele membre care acționează în cadrul unei abordări de tip „Echipa Europa”. Acesta va fi lansat în aprilie 2022.

Către o mai mare mobilizare a investițiilor private

Chiar și înainte de izbucnirea pandemiei de COVID-19, resursele publice erau insuficiente pentru a acoperi deficitul enorm de finanțare a obiectivelor de dezvoltare durabilă, iar finanțarea pentru dezvoltare a fost utilizată din ce în ce mai mult pentru a mobiliza miile de miliarde necesare. Având în vedere criza, nevoile tot mai mari și resursele în scădere, este mai urgent ca oricând să se mobilizeze resurse suplimentare, care să ajute țările partenere să își acopere nevoile financiare și să realizeze obiectivele de dezvoltare durabilă și obiectivele Acordului de la Paris. Este esențial ca UE să mobilizeze fonduri din partea sectorului privat pentru a contribui la finanțarea unei redresări verzi, durabile și favorabile incluziunii și pentru a accelera ritmul progreselor în ceea ce privește realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă. O mai bună utilizare a finanțării oficiale pentru dezvoltare este esențială pentru a contribui la atragerea finanțării private și la mobilizarea piețelor de capital, în vederea sprijinirii țărilor în curs de dezvoltare pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă. În acest sens, finanțarea durabilă este esențială pentru mobilizarea capitalului privat internațional și național în vederea finanțării investițiilor durabile în țările partenere. Componenta financiară a IVCDCI – „Europa globală” a fost consolidată prin sporirea capacității de acțiune a instrumentelor financiare, mai ales prin garanția pentru acțiunea externă, care va acoperi investiții în valoare de până la 53,4 miliarde EUR, inclusiv investiții în valoare de 40 de miliarde EUR în operațiunile FEDD+ pentru perioada 2021-2027, în special pentru a contribui la mobilizarea unor investiții publice și private suplimentare. Prin intermediul Inițiativei „Global Gateway”, Europa va juca un rol important în ceea ce privește reducerea deficitului de investiții de la nivel mondial și îmbunătățirea gradului de mobilizare a resurselor, pentru a contribui la finanțarea acordată țărilor în curs de dezvoltare în scopul realizării obiectivelor de dezvoltare durabilă, în special prin explorarea rolului potențial al altor părți interesate, în afară de actorii tradiționali, în peisajul finanțării dezvoltării durabile.

Foaie de parcurs: Comisia: -va încerca să mobilizeze investiții suplimentare, datorită oportunităților de finanțare mixtă și sporirii capacității de garantare a FEDD+, sprijinind totodată eforturile de extindere a instrumentelor financiare legate de durabilitate în țările partenere ale UE; -va elabora o strategie cuprinzătoare 32 , menită să sprijine accelerarea fluxului de capital privat național și internațional către investiții durabile în țările cu venituri mici și medii, care să beneficieze de sprijinul unui grup de experți la nivel înalt; -va analiza, în contextul Strategiei „Global Gateway”, posibilitatea de a institui un mecanism european pentru creditele la export care să completeze mecanismele pentru credite la export existente la nivelul statelor membre și să majoreze capacitatea globală a UE în acest domeniu.

Raportul privind progresele înregistrate pentru 2021: Comisia: -a pregătit terenul pentru viitoarea cerere de candidaturi în cadrul noii garanții FEDD+, prin intermediul căreia va căuta propuneri inovatoare, transformatoare și cu impact, care vor fi esențiale pentru mobilizarea de fonduri suplimentare pentru țările partenere; -a început negocierile referitoare la acordurile de garantare pentru componenta exclusivă a BEI privind împrumuturile suverane și subsuverane necomerciale și cele 2 componente specifice privind împrumuturile subsuverane comerciale și împrumuturile acordate sectorului privat; -a propus Consiliului strategic al FEDD+ o componentă dedicată a FEDD+ pentru finanțare durabilă, menită să sprijine instrumentele financiare legate de durabilitate, în special obligațiunile verzi, pentru a mobiliza capital privat la scară largă, generând, în același timp, un impact asupra dezvoltării; -a început pregătirea unei cartografieri a instrumentelor financiare ale UE pentru a promova intensificarea coordonării în ceea ce privește instrumentele UE, inclusiv a posibilelor legături cu creditele la export ale UE; -a început să exploreze posibilitatea de a institui un mecanism european pentru creditele la export care să completeze mecanismele pentru credite la export existente la nivelul statelor membre și să majoreze capacitatea globală a UE în acest domeniu, contribuind la asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile din UE pe piețele țărilor terțe și facilitând astfel participarea acestora la proiecte de infrastructură.

Îmbunătățirea cadrului juridic și a procedurilor pentru obținerea unor rezultate mai eficace

Prin intermediul Regulamentului privind IVCDCI -„Europa globală”, cadrul juridic al UE pentru acțiunea externă a fost raționalizat în mod semnificativ, acesta urmând să joace un rol esențial în consolidarea arhitecturii financiare europene pentru dezvoltare. Regulamentul reunește într-un singur cadru juridic și într-un singur mecanism de guvernanță mai multe instrumente și modalități de finanțare (care aveau mecanisme de guvernanță și temeiuri juridice diferite în perioada de programare anterioară) 33 . Structura anterioară a condus la o fragmentare a acțiunilor externe, ceea ce a îngreunat asigurarea sinergiilor și a coerenței instrumentelor financiare. Noul cadru simplifică punerea în aplicare a sprijinului pentru investiții, prin furnizarea unui set coerent de norme, de proceduri și de principii de guvernanță, creând condiții de concurență echitabile pentru instituțiile bilaterale și multilaterale de finanțare a dezvoltării. Comisia lucrează, de asemenea, la mai multe inițiative noi, pentru a simplifica procedurile de depunere a cererilor de sprijin financiar în cadrul FEDD+ pentru instituțiile partenere, sprijinind astfel obiectivele de incluziune.

În plus, Regulamentul privind IVCDCI – „Europa globală” instituie un sistem de gestionare a riscurilor independent, imparțial, favorabil incluziunii și transparent, prin intermediul Grupului de evaluare tehnică a garanției + (GTAG+), organizat și condus de Comisie și deschis experților din cadrul instituțiilor partenere și din statele membre interesate. Metodologiile de evaluare a riscurilor și de remunerare se aplică în mod consecvent tuturor componentelor de investiții. GTAG+ va promova o înțelegere comună în rândul instituțiilor financiare cu privire la metodologia de evaluare a riscurilor și la ipotezele care stau la baza acesteia, îmbunătățind astfel transparența în ansamblu și, în cele din urmă, eficiența procesului de gestionare a riscurilor.

În final, Regulamentele privind IVCDCI – „Europa globală” și IPA III includ dispoziții privind consolidarea proceselor de monitorizare și de raportare. Monitorizarea rezultatelor pe baza dovezilor, precum și evaluările pot sprijini, de asemenea, comunicarea și vizibilitatea, în conformitate cu prioritățile stabilite în planurile strategice de la nivel național, regional și mondial.

Foaie de parcurs: Comisia: -va stabili un nou cadru de reglementare, cu un set coerent și simplificat de norme și de proceduri, care să faciliteze accesul la sprijinul pentru investiții; -va institui o capacitate consolidată de gestionare a riscurilor (Grupul de evaluare tehnică a garanției + - GTAG+), pe baza unor sisteme și metodologii deschise și transparente pentru instituțiile financiare partenere; -va monitoriza obiectivele intermediare și rezultatele operațiunilor sale de investiții în conformitate cu sistemul său de monitorizare a performanțelor prevăzut în Regulamentul privind IVCDCI -„Europa globală” (care face fapte din cadrul mai amplu de monitorizare și de evaluare al IVCDCI -„Europa globală”) și cu cadrul de performanță IPA III.

Raportul privind progresele înregistrate pentru 2021: Comisia: -a adoptat în iunie Regulamentul privind IVCDCI – „Europa globală”, simplificând normele și facilitând astfel punerea în aplicare a sprijinului pentru investiții prin intermediul garanției FEDD+; -a creat structuri adecvate pentru gestionarea riscurilor, printre care se numără: oo unitate de gestionare a riscurilor, care acționează similar cu GTAG+ și care are responsabilitatea generală de a asigura o gestionare solidă și independentă a riscurilor FEDD+; oîn cadrul GTAG+, un grup de experți privind garanțiile independente și favorabile incluziunii (GrEG), care este deschis participării experților în materie de riscuri din cadrul instituțiilor financiare și din statele membre interesate și care este responsabil cu evaluarea și monitorizarea profilului de risc al programelor de garantare individuale; -a lansat un sistem de monitorizare a performanțelor IVCDCI – „Europa globală” 34 .

Deși IVCDCI – „Europa globală” se află în centrul îmbunătățirilor aduse arhitecturii financiare actuale, Comisia va întreprinde acțiuni suplimentare pentru a obține un impact mai puternic și pentru a îmbunătăți orientarea politicilor, coordonarea, incluziunea și vizibilitatea.

2.2.2    Măsuri pentru afirmarea unei orientări puternice a politicilor UE

În această secțiune sunt prezentate acțiuni suplimentare, menite să consolideze „orientarea politicii UE”, în plus față de cele menționate în secțiunea referitoare la IVCDCI -„Europa globală” și în alte documente strategice.

Exprimarea unei poziții comune în cadrul instituțiilor de finanțare multilaterale

În cadrul UE, în ceea ce privește formațiunile Consiliului, Comisia și ÎR/VP sprijină solicitarea exprimată de mai multe state membre ca discuțiile Consiliului cu privire la finanțarea dezvoltării să implice cele două formațiuni relevante: Consiliul Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) și Consiliul Afaceri Externe (CAE – Formațiunea Dezvoltare). Acest lucru ar garanta luarea în considerare a tuturor perspectivelor relevante (viabilitatea financiară, politica externă și impactul asupra dezvoltării) în ceea ce privește aspectele legate de finanțarea dezvoltării și ar facilita formularea unei poziții a UE, contribuind la adoptarea unei poziții comune în cadrul instituțiilor multilaterale de finanțare. Acest lucru este cu atât mai important în contextul lansării Strategiei „Global Gateway”, care urmărește să asigure o abordare orizontală a punerii în aplicare a priorităților strategice ale UE prin sprijinirea investițiilor în țările terțe – acoperind atât asistența pentru dezvoltare, cât și asistența care nu este destinată dezvoltării.

La nivel internațional, este esențial să se asigure o comunicare eficientă, coordonată și coerentă a priorităților politice ale UE în cadrul forurilor și organismelor în care sunt reprezentați mai mulți actori europeni. UE și statele sale membre ar trebui să transmită un mesaj unitar pentru a-și maximiza impactul și influența. UE ar trebui să continue să promoveze parteneriatele cu o varietate de instituții de finanțare europene și internaționale în cadrul unei ample agende de reforme și în ceea ce privește principalele priorități politice. De asemenea, ar trebui formulate poziții comune cu privire la planurile strategice ale tuturor băncilor multilaterale de dezvoltare ai căror acționari sunt statele membre ale UE.

Foaie de parcurs: Comisia: -va continua să exploreze oportunitățile de coordonare între UE și statele sale membre, pentru a asigura promovarea valorilor și a obiectivelor strategice ale UE, precum și formularea unor poziții comune în cadrul instituțiilor de finanțare internaționale și multilaterale. În acest scop, Comisia se va baza pe experiențele de coordonare existente cu directorii executivi europeni din cadrul Fondului Monetar Internațional (FMI), al Grupului Băncii Mondiale și al BERD.

Raportul privind progresele înregistrate pentru 2021: Comisia: -a prezentat contribuții în cadrul reuniunilor Consiliului de administrație și a organizat reuniuni de coordonare cu directorii executivi ai UE în cadrul Grupului Băncii Mondiale, al BERD și, respectiv, al FMI, în scopul adoptării unor poziții comune cu privire la mai multe aspecte.

2.2.3    Măsuri de promovare a unei coordonări consolidate

În această secțiune sunt prezentate acțiuni suplimentare menite să consolideze coordonarea între părțile interesate din cadrul arhitecturii financiare europene pentru dezvoltare, pe lângă cele deja menționate în secțiunea de mai sus referitoare la IVCDCI – „Europa globală” și în alte documente strategice.

O coordonare consolidată la nivel național și regional

În concordanță cu accentul puternic pus pe abordarea geografică, atunci când se iau decizii cu privire la proiectele care urmează să fie acoperite prin intermediul instrumentelor financiare, la tipul de investiții necesare și la instituția (instituțiile) financiară (financiare) care trebuie implicată (implicate), este necesar să se țină seama de particularitățile naționale sau regionale (inclusiv, de exemplu, de aspectele legate de sustenabilitatea datoriei). Prin urmare, promovarea unei coordonări mai strânse la nivel național și regional va fi esențială.

Pe baza expertizei lor de la nivel local, delegațiile UE ar trebui să aibă un rol central în conceperea inițiativelor de tip „Echipa Europa” și a altor activități comune de cooperare în țările partenere ale UE și în sprijinirea reformelor specifice în materie de politici. Actorii europeni din domeniul dezvoltării și instituțiile de finanțare ar trebui, în special, să se bazeze într-o mai mare măsură pe delegațiile UE atunci când concep rezerve de proiecte de investiții care pot avea un impact transformator asupra dezvoltării. Dialogul în amonte dintre delegațiile UE și principalii actori din domeniul dezvoltării va consolida, de asemenea, programarea și punerea în aplicare la nivel național în comun cu partenerii europeni.

Pe lângă instrumentele financiare și pentru accelerarea procesului de consolidare a capacităților în țările partenere, va fi îmbunătățită și asistența tehnică, inclusiv prin mobilizarea expertizei sectorului public european, în special pentru a sprijini reformele administrative și normative ale țărilor partenere și pentru a încuraja aderarea la standardele europene și internaționale.

Foaie de parcurs: Comisia, în coordonare cu ÎR/VP: -va continua să consolideze rolul de coordonatori/puncte focale al delegațiilor UE pentru a facilita discuțiile în amonte cu statele membre, cu instituțiile lor de finanțare și cu alte părți interesate de la fața locului și pentru a consolida cooperarea la nivel național și regional; -va analiza posibilitatea de a institui mecanisme de asistență tehnică care să fie puse în aplicare de diferite instituții de finanțare a dezvoltării; aceste instituții vor colabora, în cazurile în care este posibil, pentru a contribui la conceperea unor proiecte eligibile pentru finanțare în țările în curs de dezvoltare și la crearea unui mediu favorabil în sectorul privat; -va organiza reuniuni periodice de coordonare la nivel regional/subregional/național cu delegațiile UE și cu instituțiile și sediile centrale/capitalele relevante de finanțare a dezvoltării; -va continua să organizeze misiuni comune și evenimente la nivel național în anumite regiuni.

Raportul privind progresele înregistrate pentru 2021: Comisia: -a sporit nivelul de interacțiune dintre delegațiile UE și instituțiile financiare, inclusiv prin consultări în etapa de programare și prin eforturile comune depuse pentru crearea unor rezerve de proiecte eligibile pentru finanțare; -a organizat reuniuni periodice de coordonare cu instituțiile de finanțare (și delegațiile UE) pentru fiecare regiune/țară, cu privire la prioritățile de politică, dialogul în materie de politici cu țările partenere privind reformele și revizuirea rezervei de operațiuni de finanțare mixtă și de garantare (astfel cum se prevede în toate acordurile de garantare); -a lansat componenta de asistență tehnică a noii Facilități de investiții pentru America Latină și zona Caraibilor; -a inițiat o campanie de formare pentru membrii personalului delegațiilor UE în scopul integrării discuțiilor cu privire la FEDD+ în activitățile lor generale; -a organizat misiuni comune și evenimente la nivel național în unele țări africane (de exemplu, Togo, Côte d’Ivoire) și în țările din vecinătatea UE (în special din vecinătatea estică) și în regiunile implicate în procesul de extindere; -a organizat primele reuniuni în contextul Cadrului de investiții pentru Balcanii de Vest pentru punerea în aplicare a FEDD+.

Extinderea dialogului și a cooperării cu instituțiile financiare din afara Europei

Un angajament global de succes implică și necesitatea extinderii dialogului și a cooperării Uniunii la băncile de dezvoltare din afara UE, precum și aprofundarea parteneriatelor și a alianțelor Uniunii cu părțile interesate din afara UE.

Foaie de parcurs: Comisia: -va organiza dialoguri la nivel înalt cu instituțiile financiare internaționale din afara UE, cum ar fi dialogul aprofundat cu Grupul Băncii Mondiale sau alte reuniuni la nivel înalt cu Fondul Monetar Internațional, Banca Africană de Dezvoltare, Banca Asiatică de Dezvoltare și Banca Interamericană de Dezvoltare; -va explora potențiale domenii de cooperare cu alte instituții internaționale de finanțare a dezvoltării (de exemplu, Fondul nordic de dezvoltare, Banca Islamică de Dezvoltare, Grupul arab de coordonare, printre altele).

Raportul privind progresele înregistrate pentru 2021: Comisia: -a continuat dialogul cu alte instituții financiare, pe lângă cele deja evaluate pe bază de piloni, inclusiv cu Banca de Dezvoltare din Africa de Vest, Banca Asiatică de Investiții în Infrastructură, Banca Asiatică de Dezvoltare, Banca Islamică de Dezvoltare, Grupul arab de coordonare, Banca Americii Centrale pentru Integrare Economică, Banca Caraibiană de Dezvoltare, Banca Interamericană de Dezvoltare și Banca de Dezvoltare a Americii Latine.

2.2.4    Măsuri pentru construirea unei arhitecturi financiare mai favorabile incluziunii

În această secțiune sunt prezentate acțiuni suplimentare menite să sporească gradul de incluziune al arhitecturii financiare pentru dezvoltare, pe lângă cele deja menționate în secțiunea referitoare la IVCDCI – „Europa globală” și în alte documente strategice.

Ambiția Comisiei este de a realiza un sistem integrat și favorabil incluziunii, în cadrul căruia toți actorii să poată participa cu propriile instrumente și cu propria expertiză pentru a stimula finanțarea publică, pentru a atrage investitori privați și pentru a intensifica acțiunile de consolidare a capacităților și de furnizare de asistență tehnică.

Un flux mai bun de informații și schimburi regulate de informații, astfel cum se propune în secțiunea referitoare la coordonare, vor contribui la pregătirea terenului pentru atingerea unui nivel mai ridicat de incluziune, la sensibilizarea tuturor statelor membre și a tuturor actorilor lor din domeniul dezvoltării cu privire la opțiunile de investiții și la garantarea utilizării celei mai eficiente combinații de instrumente și de actori pentru obținerea unui impact mai mare la fața locului.

Asigurarea unor discuții favorabile incluziunii la toate nivelurile

Toate părțile interesate, în special Comisia, reprezentanții statelor membre din domeniul dezvoltării, instituțiile financiare multilaterale și bilaterale europene și organizațiile europene de cooperare pentru dezvoltare, vor evalua periodic progresele înregistrate în ceea ce privește îmbunătățirea arhitecturii financiare europene pentru dezvoltare. Acest lucru va asigura un nivel mai mare de incluziune prin reunirea, alături de Comisie, a tuturor reprezentanților statelor membre din domeniul dezvoltării, a instituțiilor financiare multilaterale și bilaterale europene și a organizațiilor europene de cooperare pentru dezvoltare. 

Dincolo de evaluarea și de discuțiile orientative de la nivel înalt, coordonarea favorabilă incluziunii trebuie consolidată și la nivel tehnic în ceea ce privește aspectele orizontale.

Foaie de parcurs: Comisia: -se va asigura că aspectele strategice legate de arhitectura financiară europeană pentru dezvoltare sunt discutate, ori de câte ori este necesar și cel puțin o dată pe an în cadrul reuniunilor directorilor generali pentru dezvoltare din UE, care constituie un forum favorabil incluziunii 35 și, în mod similar, că aspectele tehnice sunt discutate în cadrul unor reuniuni tehnice favorabile incluziunii (de exemplu, simplificarea formularelor de cerere pentru finanțare FEDD+ 36 , acordurile de cooperare, cofinanțarea, strategiile armonizate, procedurile de încredere reciprocă și de recunoaștere reciprocă, aspectele legate de mediu, aspectele sociale și aspectele legate de guvernanță etc.).

Raportul privind progresele înregistrate pentru 2021: Serviciile Comisiei: -au avut discuții cu directorii generali responsabili cu dezvoltarea din cadrul UE, în cadrul reuniunii lor din 5 octombrie, cu privire la schimbările necesare pentru reconceperea și consolidarea arhitecturii financiare europene pentru dezvoltare; -la 9 decembrie 2021, acestea au organizat o sesiune tehnică cu instituțiile financiare partenere, care s-a axat, printre altele, pe procesul de depunere a cererilor pentru garanția FEDD+.

Sporirea sprijinului acordat pentru evaluările bazate pe piloni

Comisia acordă o foarte mare importanță implicării tuturor instituțiilor financiare europene în arhitectura financiară pentru dezvoltare. Trebuie remarcat faptul că evaluarea bazată pe piloni nu este o condiție prealabilă pentru a participa la investiții comune (cum ar fi inițiativele de tip „Echipa Europa”) și, astfel cum s-a menționat mai sus, Comisia va analiza posibilitatea de a oferi stimulente pentru a favoriza propunerile comune cu entitățile europene care nu sunt evaluate pe bază de piloni (atât timp cât entitatea principală este evaluată pe bază de piloni).

Foaie de parcurs: Comisia: -va continua să ofere asistență și consiliere metodologică instituțiilor financiare europene implicate în procesul de evaluare bazată pe piloni.

Raportul privind progresele înregistrate pentru 2021: Comisia: -a furnizat consiliere metodologică unui număr de 7 instituții europene de finanțare a dezvoltării care fac obiectul unor evaluări complementare bazate pe piloni și unui număr de 2 noi instituții de finanțare a dezvoltării solicitante, inclusiv prin intermediul unor reuniuni de informare specifice și al unor verificări ale eligibilității pentru noii solicitanți.

2.2.5    Măsuri pentru sporirea vizibilității și a influenței Uniunii

În această secțiune sunt prezentate acțiuni suplimentare menite să intensifice comunicarea și să sporească vizibilitatea UE în general, pe lângă cele deja menționate în secțiunea referitoare la IVCDCI – „Europa globală” și în alte documente strategice.

Intensificarea eforturilor în materie de comunicare în cadrul unei abordări de tip „Echipa Europa”

Pentru a spori vizibilitatea acțiunilor de dezvoltare ale UE și ale statelor membre, atât la nivel mondial, cât și la nivel local, și pentru a garanta faptul că Europa este percepută ca un actor cu influență la nivel mondial și că această percepție este corelată cu importanța intervenției sale financiare, este esențial ca actorii implicați în arhitectura financiară europeană pentru dezvoltare să își unească forțele în cadrul eforturilor pe care le depun în materie de comunicare.

Odată cu apariția unor noi donatori, este important ca amploarea sprijinului european acordat țărilor partenere să fie prezentată cu exactitate. Pentru ca sprijinul mobilizat de UE și de statele sale membre la nivel mondial să fie comunicat într-un mod eficient, trebuie eliminat deficitul de date comparabile între statele membre și instituțiile financiare europene.

Abordarea de tip „Echipa Europa” va constitui o parte centrală a eforturilor depuse de UE în materie de comunicare strategică și de diplomație publică, atât la nivel mondial, cât și la nivel național și la nivel regional. În această privință, inițiativele de tip „Echipa Europa” pot oferi o oportunitate utilă și vizibilă de încadrare a eforturilor depuse în materie de comunicare. În ceea ce privește țările din vecinătatea UE și din regiunea Balcanilor de Vest, discursul se va concentra pe planurile economice și de investiții ca instrumente-cheie pentru obținerea de rezultate în cadrul unei abordări de tip „Echipa Europa”.

Foaie de parcurs: Comisia, în cooperare cu ÎR/VP: -va analiza posibilitatea de a elabora, împreună cu statele membre și cu instituțiile de finanțare a dezvoltării, un cadru comun de raportare pentru operațiunile de finanțare a dezvoltării ale UE și ale statelor membre de la nivel mondial, astfel încât să prezinte cifre agregate consolidate și comparabile ale UE și ale statelor membre în materie de finanțare a dezvoltării și realizările în ceea ce privește sprijinul acordat pentru prioritățile de comunicare strategică;  -va pregăti planuri de comunicare strategică la nivel național în țările partenere, care să includă activități de comunicare strategică și activități de diplomație publică în scopul de a crea rețele pe termen lung și de a prezenta valorile și principiile UE, precum și amploarea și domeniul de aplicare al angajamentului european față de publicul local; -va furniza orientări suplimentare în materie de comunicare și materiale de comunicare delegațiilor UE, statelor membre și instituțiilor financiare europene cu privire la abordarea de tip „Echipa Europa” care poate fi utilizată în cadrul activităților de comunicare ale acestora [de exemplu, povești de succes ale UE și ale statelor membre - care acționează în cadrul unei abordări de tip „Echipa Europa” - care să ilustreze motivul acțiunilor lor, precum și valorile pe care acestea le susțin (perspective locale, valori comune, abordare centrată pe factorul uman)]; -va coordona, împreună cu instituțiile financiare ale UE și cu statele membre, promovarea unor operațiuni noi în cadrul unei abordări de tip „Echipa Europa”, prin intermediul știrilor (comunicate de presă sau platforme de comunicare socială) și al participării comune, dacă este cazul, la ceremoniile de semnare a acordurilor privind operațiunile incluse în portofoliile acoperite de garanția FEDD+; -va spori vizibilitatea în mediul online a tuturor proiectelor finanțate de UE care utilizează finanțare mixtă, garanții bugetare și asistență tehnică.

Raportul privind progresele înregistrate pentru 2021: Comisia, în cooperare cu ÎR/VP: -a îmbunătățit coordonarea în materie de comunicare, inclusiv prin: oo misiune comună a înalților funcționari ai Comisiei și a băncilor publice de dezvoltare, desfășurată în noiembrie 2021 în Togo; opromovarea inițiativelor de tip „Echipa Europa” în prezența reprezentanților UE și ai tuturor statelor membre participante (de exemplu, inițiativele de tip „Echipa Europa” privind producția de vaccinuri, Inițiativa de tip „Echipa Europa” denumită „Investing in Young Businesses in Africa”, inițiativa „Green Team Europe” în parteneriat cu Asia de Sud-Est sau inițiativa „Global Team Europe Democracy”); oceremonii de semnare de acorduri în prezența reprezentanților UE, ai statelor membre și ai instituțiilor de finanțare (de exemplu, Facilitatea de gestionare a apei și a resurselor naturale pentru prevenirea inundațiilor din orașul Dien Bien Phu din Vietnam); -a furnizat delegațiilor UE orientări și modele în ceea ce privește comunicarea strategică și diplomația publică, pentru a le sprijini în elaborarea planurilor lor strategice; oși-a revizuit întregul peisaj internet privind cooperarea pentru dezvoltare, pentru a se asigura că abordarea „Echipa Europa” și impactul inițiativelor de tip „Echipa Europa” sunt pe deplin reflectate pe site-ul web extern.

9.CONCLUZII

Sunt necesare acțiuni rapide, coordonate și ambițioase pentru a asigura îmbunătățirea arhitecturii financiare europene pentru dezvoltare și obținerea impactului dorit, atât pentru UE, cât și pentru partenerii săi.

Răspunsul de tip „Echipa Europa” la criza provocată de pandemia de COVID-19 a arătat că UE, statele sale membre și instituțiile lor financiare sunt mai puternice atunci când colaborează și urmăresc obiective comune. Arhitectura financiară trebuie să se bazeze pe această abordare, pentru a se asigura că partenerii financiari și părțile interesate relevante fac schimb de informații în timp util și colaborează, din etapa de furnizare de asistență tehnică până în etapa de inițiere, de preevaluare și de evaluare a proiectelor, pe baza experienței lor naționale, sectoriale sau financiare. Acțiunea lor trebuie să fie ghidată de obiective comune, în cadrul unei orientări puternice a politicilor UE. Acest lucru va aduce, de asemenea, vizibilitatea și recunoașterea Uniunii drept partener internațional esențial.

Participarea activă și eforturile tuturor partenerilor implicați sunt esențiale pentru optimizarea arhitecturii financiare europene pentru dezvoltare, pentru îmbunătățirea cooperării, pentru maximizarea impactului și asigurarea recunoașterii corespunzătoare a UE ca actor esențial la nivel mondial. Comisia și ÎR/VP sunt pregătiți să joace un rol central în acest demers, în strânsă colaborare cu toate părțile interesate europene, și au început deja să pună în aplicare acțiunile de îmbunătățire propuse.

Anexă: Actorii arhitecturii financiare europene pentru dezvoltare

State membre	Bănci publice de dezvoltare (BPD)	Instituții de finanțare a dezvoltării	Agenție pentru dezvoltare
Austria	AWS	OeEB	ADA
Belgia		BIO	Enabel
Bulgaria			Direcția Generală Afaceri Globale - Ministerul Afacerilor Externe
Croația			Direcția Generală Afaceri Economice și Cooperare pentru Dezvoltare – Ministerul Afacerilor Externe și Europene
Cipru			Ministerul Afacerilor Externe
Republica Cehă		Banca Națională de Dezvoltare (National Development Bank – BND)	CzechAid
Danemarca		IFU	Danida - Ministerul Afacerilor Externe
		Fondul nordic de dezvoltare (Nordic Development Fund – NDF)
		Banca Nordică de Investiții (Nordic Investment Bank – NIB)
Estonia		NIB	Ministerul Afacerilor Externe
Finlanda		Finnfund	Ministerul Afacerilor Externe din Finlanda
		NDF
		NIB
Franța	AFD	Proparco	AFD
			Expertise France - Ministerul Afacerilor Externe
Germania	KfW	DEG	GIZ
Grecia			Hellenic Aid - Direcția Generală Cooperare Internațională pentru Dezvoltare - Ministerul Afacerilor Externe
Ungaria		EXIM Ungaria	Ministerul Afacerilor Externe și Comerțului Hungary Helps Agency – sub coordonarea prim-ministrului
Irlanda			IrishAid – Departament din cadrul Ministerului Afacerilor Externe
Italia	CDP	SIMEST	AICS
			Ministerul Afacerilor Externe din Italia
Letonia		NIB	Ministerul Afacerilor Externe
Lituania		NIB	CPMA
Luxemburg			LuxDev
Malta			Ministerul Afacerilor Externe și Europene
Țările de Jos		FMO	SNV
			Ministerul Afacerilor Externe din Țările de Jos
Polonia			PolishAid – Departamentul de cooperare pentru dezvoltare – Ministerul Afacerilor Externe
Portugalia		SOFID	Camões
România			RoAid
Slovacia		EXIMBANKA SR	SAIDC - SlovakAid
Slovenia			Departamentul de Cooperare pentru Dezvoltare și Asistență Umanitară – Ministerul Afacerilor Externe
Spania		COFIDES	AE	CID
			FIIAPP
Suedia		Swedfund	SIDA
		NDF
		NIB

Țări din afara UE

Norvegia		NIB	NORAD
		Norfund
Elveția		SIFEM	SDC
Regatul Unit		CDC	DFID (FCDO)
			Consiliul Britanic

Membrii parteneriatului consolidat

Membrii Asociației EDFI

Membrii Rețelei practicienilor

Bănci multilaterale de dezvoltare: Banca Europeană de Investiții (BEI), Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD)

Bănci la nivel mondial/regional/internațional: Grupul Băncii Mondiale (WBG), Banca Africană de Dezvoltare (AfDB), Banca Asiatică de Dezvoltare (BAD), Banca Interamericană de Dezvoltare (BID) etc.

(1)

 Comisia Europeană (2021), „Echipa Europa” a majorat asistența oficială pentru dezvoltare la 66,8 miliarde EUR, în calitate de principal donator la nivel mondial în 2020 , 13 aprilie 2021 .

(2)

OCDE (2020), „Global Outlook on Financing for Sustainable Development 2021: A New Way to Invest for People and Planet” („Perspectivă globală asupra finanțării dezvoltării durabile în 2021: o nouă cale de a investi pentru oameni și pentru planetă”) , OECD Publishing, Paris.

(3)

 Comunicare comună către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții – Inițiativa „Global Gateway” , 1.12.2021, JOIN(2021) 30 final.

(4)

Comisia Europeană (2022), UE-Africa: pachetul de investiții „Global Gateway” , 18 februarie 2022.

(5)

Regulamentul (UE) 2021/947 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iunie 2021 de instituire a Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – „Europa globală”, de modificare și abrogare a Deciziei nr. 466/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) 2017/1601 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 480/2009 al Consiliului (JO L 209, 14.6.2021, p. 1).

(6)

Regulamentul (UE) 2021/1529 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 septembrie 2021 de instituire a Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA III) (JO L 330, 20.9.2021, p. 1).

(7)

A se vedea, de exemplu, Camdessus, M. (2010), „European Investment Bank’s external mandate 2007‐2013 Mid‐Term Review - Report and recommendations of the Steering Committee of «wise persons»” (Evaluarea la jumătatea perioadei a mandatului extern al Băncii Europene de Investiții pentru perioada 2007-2013 – Raport și recomandări ale Comitetul director al „înțelepților”), EIB Publishing, Luxemburg.

(8)

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu și Banca Europeană de Investiții - „Către o arhitectură financiară mai eficientă pentru investiții în afara Uniunii Europene” , 12 septembrie 2018, COM(2018) 644 final.

(9)

„High-Level Group of Wise Persons on the European financial architecture for development (2019), Europe in the world – The future of the European financial architecture for development” [Raportul Grupului la nivel înalt de înțelepți privind arhitectura financiară europeană pentru dezvoltare (2019), Europa în lume – Viitorul arhitecturii financiare europene pentru dezvoltare)] , Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene, Bruxelles.

(10)

„Note from the General Secretariat of the Council to the EU Delegations on Feasibility study on options for strengthening the future European financial architecture for development – Executive Summary” (Notă a Secretariatului General al Consiliului către delegațiile UE referitoare la Studiul de fezabilitate privind opțiunile pentru consolidarea viitoarei arhitecturi financiare europene pentru dezvoltare – Rezumat) , 14 aprilie 2021, GSC(2021) 6961/1/21 REV 1.

(11)

 Concluziile Consiliului privind consolidarea arhitecturii financiare europene pentru dezvoltare , 14 iunie 2021, GSC(2021) 9462/1/21 REV 1.

   A se vedea, de asemenea, Concluziile Consiliului privind consolidarea arhitecturii financiare europene pentru dezvoltare , 5  decembrie  2019 , GSC( 2019 ) 14434 / 19 .

(12)

15 membri: Bio (BE), CDC (UK), COFIDES (ES), DEG (DE), Finnfund (FI), FMO (NL), IFU (DK), Norfund (NO), OeEB (AT), Proparco (FR), SBI/BMI (BE), SIFEM (CH), Sace Simest (IT), SOFID (PT), Swedfund (SE).

(13)

AFD, KfW, CDP, AECID și Comisia Europeană.

(14)

 Membri: ADA (AT), AECID (ES), AICS (IT), AFD (FR), British Council (UK), Camoes (PT), CPVA (LT), CzechAid (CZ), Enabel (BE), Expertise France (FR), FIIAPP (ES), GIZ (DE), LuxDev (LU), SlovakAid (SK), Sida (SE), SNV (NL), RoAid (RO); Entități asociate: Danida (DK), FCDO (UK), MFA (EE) și MFA (NL); Observator: Comisia. Rețeaua practicienilor oferă feedback cu privire la politici din perspectiva practicienilor.

(15)

  Memorandum de înțelegere între Comisia Europeană, BEI și BERD (2012) cu privire la cooperarea în afara Uniunii Europene , Bruxelles.

(16)

 Lista completă este prezentată în anexa la prezentul raport.

(17)

BEI, KfW, AFD - cofinanțarea operațiunilor și punerea în comun a resurselor pentru evaluarea și monitorizarea proiectelor, schimbul de informații și consultare.

(18)

Cum ar fi „Interact Climate Change Facility” (ICFF) (Mecanismul Interact pentru combaterea schimbărilor climatice); printre acționarii ICCF se numără în prezent: AFD, BEI, CDC, DEG, PROPARCO, BIO, Finnfund, COFIDES, Norfund, OeEB, SIFEM, Swedfund, „Partenerii europeni de finanțare”, acționarii fiind BEI și 13 instituții de finanțare a dezvoltării ale UE: BIO, CDC, COFIDES, DEG, Finnfund, FMO, IFU, PROPARCO, Norfund, SBI-BMI, Swedfund, SIFEM și OeEB sau „Friendship Facility” (Instrumentul pentru prietenie) (PROPARCO - Franța, FMO - Țările de Jos și DEG - Germania).

(19)

 „Note from the General Secretariat of the Council to the EU Delegations on European Financial Architecture for Development – EIB-EBRD Joint Report” (Notă a Secretariatului General al Consiliului către delegațiile UE privind arhitectura financiară europeană pentru dezvoltare – Raport comun BEI-BERD) , 25 noiembrie 2021, GSC(2021) 14398/21.

(20)

Planul european de investiții externe reunește, printr-o abordare cuprinzătoare, trei piloni complementari (finanțarea pentru mobilizarea de resurse suplimentare prin combinarea surselor de finanțare și garanția FEDD, asistența tehnică și mediul de investiții). A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții intitulată „Consolidarea investițiilor europene pentru locuri de muncă și creștere economică: către a doua etapă a Fondului european pentru investiții strategice și un nou plan european de investiții externe” , 14 septembrie 2016, COM(2016) 581 final.

(21)

Regulamentul (UE) 2017/1601 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 septembrie 2017 de instituire a Fondului european pentru dezvoltare durabilă (FEDD), a garanției FEDD și a Fondului de garantare FEDD (JO L 249, 27.9.2017, p. 1).

(22)

Facilități regionale: Platforma de investiții pentru Africa, Facilitatea de investiții pentru zona Caraibilor, Facilitatea de investiții pentru Pacific, Facilitatea de investiții pentru Asia, Facilitatea de investiții pentru Asia Centrală, Facilitatea de investiții pentru America Latină, Platforma de investiții pentru politica de vecinătate și Cadrul de investiții pentru Balcanii de Vest. Dintr-o perspectivă tematică: inițiativele de finanțare a agriculturii și a proiectelor de electrificare, AgriFI și ElectriFI.

(23)

Comisia Europeană (2019), Platforma UE de finanțare mixtă a cooperării externe .

(24)

Abordarea de tip „Echipa Europa” a UE atrage contribuții din partea tuturor instituțiilor UE și combină resurse mobilizate de statele membre și de instituțiile financiare ale UE, respectând totodată competențele și procedurile decizionale ale UE, inclusiv regulile de vot, prevăzute în tratatele UE. Abordarea de tip „Echipa Europa” se bazează pe UE, pe statele sale membre, pe instituțiile de finanțare ale acestora, inclusiv pe băncile naționale de dezvoltare și agențiile executive, precum și pe BEI și BERD. Aceasta este pusă în aplicare și în țările partenere ale UE, inclusiv prin intermediul delegațiilor UE, pentru a facilita coordonarea UE la fața locului.

(25)

Comunicarea comună a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind răspunsul UE pe plan mondial la COVID-19 , 8 aprilie 2020, JOIN(2020) 11 final.

(26)

  Raport al Comisiei către Consiliu privind recomandările Grupului la nivel înalt de înțelepți pentru arhitectura financiară europeană pentru dezvoltare , 31 ianuarie 2020, COM(2020) 43 final.

(27)

Comunicare comună către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții - Inițiativa „Global Gateway” , 1 decembrie 2021, JOIN(2021) 30 final.

(28)

Comisia Europeană (2022), UE-Africa: pachetul de investiții „Global Gateway” , 18 februarie 2022.

(29)

Contribuitorilor, contrapărților eligibile, țărilor partenere, organizațiilor regionale relevante și altor părți interesate li se poate acorda statutul de observator, după caz.

(30)

A se vedea aici: https://ec.europa.eu/international-partnerships/global-europe-programming_en , https://ec.europa.eu/neighbourhood-enlargement/funding-and-technical-assistance/neighbourhood-development-and-international-cooperation-instrument-global-europe-ndici-global-europe_en și https://ec.europa.eu/neighbourhood-enlargement/enlargement-policy/overview-instrument-pre-accession-assistance_en  

(31)

Fie programarea în comun, fie programarea bilaterală. Prin programarea în comun, UE și statele membre convin asupra unui răspuns comun din partea UE și a statelor sale membre la strategia de dezvoltare a țării/regiunii partenere, oferind o oportunitate imediată de a spori coordonarea, eficiența și impactul.

(32)

 Astfel cum s-a anunțat în Strategia pentru finanțarea tranziției către o economie durabilă , publicată la 6 iulie 2021.

(33)

În cadrul financiar multianual pentru perioada 2014-2020, rubrica „Europa globală” a fost introdusă prin intermediul mai multor instrumente de finanțare. Printre acestea se numără:

• Regulamentul (UE) 2015/322 privind punerea în aplicare a celui de al 11-lea Fond european de dezvoltare;

• Regulamentul (UE) nr. 230/2014 de instituire a unui instrument care contribuie la stabilitate și pace;

• Regulamentul (UE) nr. 232/2014 de instituire a unui instrument european de vecinătate;

• Regulamentul (UE) nr. 233/2014 de instituire a instrumentului de cooperare pentru dezvoltare;

• Regulamentul (UE) nr. 234/2014 de instituire a unui instrument de parteneriat pentru cooperarea cu țările terțe;

• Regulamentul (UE) nr. 235/2014 de instituire a unui instrument de finanțare pentru democrație și drepturile omului;

• Regulamentul (UE) 2017/1601 de instituire a Fondului european pentru dezvoltare durabilă (FEDD), a garanției FEDD și a Fondului de garantare FEDD;

• Decizia (UE) 2018/412 de modificare a Deciziei nr. 466/2014/UE de acordare a unei garanții a UE Băncii Europene de Investiții pentru pierderile rezultate din operațiuni de finanțare care sprijină proiecte de investiții în afara Uniunii (Mandatul de acordare a împrumuturilor externe);

• Regulamentul (UE) 2018/409 de modificare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 480/2009 al Consiliului privind constituirea Fondului de garantare pentru acțiuni externe.

(34)

 „Commission Staff Working Document on Launching the Global Europe Performance Monitoring System containing a Revised Global Europe Results Framework” (Document de lucru al serviciilor Comisiei - Lansarea sistemului de monitorizare a performanțelor „Europa globală” care conține un cadru revizuit privind rezultatele „Europa globală”), 25 ianuarie 2022, SWD(2022) 22 final.

(35)

 Forumul este format din directorii generali responsabili cu dezvoltarea din toate statele membre, precum și din directorii relevanți din cadrul Direcției Generale pentru parteneriate internaționale, al Direcției Generale Vecinătate și Negocieri privind Extinderea, al Direcției Generale Protecție Civilă și Operațiuni Umanitare Europene și al Secretarului General al Serviciului European de Acțiune Externă ale Comisiei. Într-un format extins de tip „Echipa Europa”, forumul îi include, de asemenea, pe directorii agențiilor de dezvoltare și ai instituțiilor financiare din statele membre, precum și ai BEI și BERD.

(36)

 Formele simplificate de finanțare ar trebui să asigure în continuare respectarea principiului bunei gestiuni financiare și, în special, a principiilor economiei, eficienței și excluderii dublei finanțări.