EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52020JC0011

COMUNICARE COMUNĂ CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Comunicare privind răspunsul UE pe plan mondial la COVID-19

JOIN/2020/11 final

Bruxelles, 8.4.2020

JOIN(2020) 11 final

COMUNICARE COMUNĂ CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Comunicare privind răspunsul UE pe plan mondial la COVID-19


I.Introducere

Epidemia de coronavirus s-a transformat într-o pandemie la nivel mondial. Aceasta a ucis zeci de mii de persoane, punând la grea încercare comunitățile, multiplicând cererile de protecție socială, limitând drastic activitatea comercială și perturbând lanțurile de aprovizionare. Consecințele acestei epidemii vor fi profunde. Virusul, care a apărut prima dată în China, s-a răspândit acum în Europa și în întreaga lume, afectând stabilitatea și securitatea sociale.

Întrucât virusul nu face discriminări între oameni și nu cunoaște granițe, această criză istorică necesită un răspuns rapid, masiv și coordonat la nivel mondial pentru a-i proteja pe toți oamenii, a salva vieți omenești și a lua măsurile necesare pentru a contracara consecințele negative asupra economiei. Acum este momentul să dăm dovadă de solidaritate și să ne asumăm un rol de lider pe plan internațional, nu să ne izolăm, să ne implicăm mai mult, nu mai puțin, la nivel mondial, să avem o abordare transparentă, bazată pe fapte concrete, și să combatem dezinformarea. În calitate de cel mai mare donator la nivel mondial și de putere economică majoră, Uniunea Europeană (UE) se află deja în fruntea acestui efort. Uniunea a luat deja o serie de măsuri concrete și rapide pentru a veni în sprijinul partenerilor noștri.

UE face tot ce îi stă în putință pentru a combate criza legată de coronavirus în Europa. Totodată, este în interesul UE să dea dovadă de solidaritate în relațiile cu restul lumii. Să asigurăm un răspuns european ferm, la scară mondială, înseamnă să ne susținem valorile fundamentale și, în egală măsură, să ne urmărim interesele strategice. Bunăstarea partenerilor noștri din întreaga lume contează pentru fiecare european. Nu putem însă să avem grijă pe deplin de propria noastră sănătate și siguranță decât dacă îi sprijinim și pe ceilalți. Lupta pe care o ducem pentru a învinge virusul pe plan intern nu poate fi câștigată decât dacă virusul este învins și la nivel mondial. Prin urmare, parteneriatele puternice ale Europei din întreaga lume sunt cu atât mai relevante pentru abordarea pandemiei și a consecințelor acesteia. Această Comisie geopolitică este pregătită să fie vârful de lance al acestor eforturi.

UE sprijină cooperarea internațională și soluțiile multilaterale în această criză. Ne asumăm un rol de lider în eforturile de coordonare întreprinse de Organizația Națiunilor Unite, de G20, de G7, de Organizația Internațională a Muncii (OIM) și de instituțiile financiare internaționale. UE va sprijini pe deplin eforturile Secretarului General al ONU de a coordona un răspuns la nivelul ONU.

Răspunsul UE urmează o abordare de echipă, „Echipa Europa” (Team Europe). Acesta canalizează contribuții din partea tuturor instituțiilor UE și combină resursele mobilizate de statele membre ale UE și de instituțiile financiare, în special de Banca Europeană de Investiții (BEI) și de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Lucrând împreună, membrii Echipei Europa pot atinge o masă critică greu de egalat.

În conformitate cu abordarea convenită la nivelul G20 și promovată de ONU, răspunsul UE vizează consecințele umanitare, sanitare, sociale și economice ale crizei. Acesta abordează nevoile urgente pe termen scurt, precum și impacturile structurale pe termen mai lung asupra societăților și economiilor, reducând astfel riscul de destabilizare, și întărește măsurile luate atât la nivel guvernamental, cât și neguvernamental.

Răspunsul UE va continua să fie adaptat în funcție de evoluția situației. Așa cum am acordat sprijin material Chinei la izbucnirea epidemiei, ne vom concentra acum atenția asupra țărilor celor mai afectate care au nevoie de sprijin în domeniul sănătății, precum țările din Africa, din vecinătate, din Balcanii de Vest, din Orientul Mijlociu și din Africa de Nord, din anumite părți ale Asiei, din America Latină și din zona Caraibilor. Eforturile se vor concentra asupra populațiilor celor mai vulnerabile, inclusiv migranții, refugiații, persoanele strămutate în interiorul țărilor și comunitățile-gazdă ale acestora. În același timp, este vorba și despre o demonstrație a modului în care pot fi abordate provocările împreună cu Africa 1 . Toți cei care au nevoie de asistență medicală și de protecție ar trebui să se afle în atenția noastră.

În afară de sprijinul financiar și de alte forme de cooperare, UE va utiliza toate instrumentele în materie de comerț și de investiții de care dispune, precum și întregul său sistem de transport pentru a asigura fluxul continuu de bunuri și a evita întreruperile pe termen lung ale livrărilor de articole necesare, în special ale livrărilor de produse medicale esențiale și de alimente.

UE va continua să promoveze și să susțină buna guvernanță, drepturile omului, statul de drept, egalitatea de gen și nediscriminarea, condițiile de muncă decente, precum și valorile fundamentale și principiile umanitare. Măsurile speciale și extraordinare necesare pentru a controla pandemia nu trebuie să conducă la regrese în ceea ce privește valorile și principiile fundamentale pe care se sprijină societățile noastre deschise și democratice. În plus, răspunsul nostru colectiv la coronavirus ar trebui să evite deciziile în materie de politică și de investiții care ar exacerba crizele deja existente, precum declinul biodiversității și situațiile de urgență din domeniul climei.

În sfârșit, acțiunea UE va fi bazată pe fapte și transparentă, combătând orice încercare de dezinformare, atât în interiorul, cât și în afara UE. Aceasta va fi însoțită de campanii de comunicare coordonate menite să informeze publicul în legătură cu implicarea și cooperarea noastră cu partenerii pe timp de criză. De asemenea, UE va continua să coopereze cu platformele online mondiale pentru a facilita accesul la informații medicale oficiale, provenite, de exemplu, de la Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Pentru a atinge aceste obiective, UE va asigura sprijin financiar pentru țările partenere în valoare totală de peste 15,6 miliarde EUR.

Aceste fonduri sunt resurse deja existente din domeniul acțiunii externe. Împreună cu partenerii noștri, ne asigurăm că fondurile semnificative ale UE care le-au fost deja alocate sunt direcționate pentru a-i ajuta să facă față impactului COVID-19, în mod similar cu ceea ce facem în Europa. Acest lucru va permite ca acțiunea UE să fie rapidă, adaptată și operațională.

Răspunsul nostru global la COVID-19 va integra obiectivele strategice pe care și le-a stabilit UE în ceea ce privește mediul și clima, astfel cum sunt prevăzute în Pactul verde european și în Agenda digitală, aceste obiective rămânând pe deplin valabile. Acțiunile în curs legate de obiectivele menționate vor facilita, de fapt, eforturile întreprinse pentru a răspunde provocărilor pe termen scurt și lung legate de pandemie. Criza actuală ne reamintește faptul că punerea în aplicare deplină a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă și a Acordului de la Paris este în continuare esențială pentru a ajuta lumea să fie mai bine pregătită în fața unor viitoare șocuri sistemice.

II.Abordarea „Echipa Europa”

Abordarea „Echipa Europa” trebuie să ofere un cadru unic pentru toate acțiunile europene pe plan extern ce vizează sprijinirea partenerilor în vederea combaterii crizei legate de coronavirus, o strategie comună bazată pe patru piloni principali:

1.Prioritățile Echipei Europa: acțiunea noastră colectivă se va concentra asupra (i) răspunsului urgent la criza sanitară imediată și a nevoilor umanitare rezultate în urma acesteia, (ii) consolidării sistemelor de sănătate, de apă și de salubrizare, a capacităților de cercetare ale partenerilor în vederea combaterii pandemiei, precum și a îmbunătățirii gradului de pregătire al acestora și (iii) abordării consecințelor sociale și economice imediate;

2.Pachetele „Echipa Europa”: ne vom coordona cu partenerii de implementare – precum BEI, BERD, Instituțiile Europene de Finanțare a Dezvoltării, agențiile de dezvoltare și furnizorii de asistență tehnică din statele membre, instituțiile financiare internaționale – pentru a pune la punct un pachet financiar coerent pentru fiecare țară parteneră care are nevoie de sprijinul nostru. În acest sens, delegațiile UE vor primi orientări cu privire la modalitățile și opțiunile în materie de implementare.

3.Echipa Europa pentru pregătire la nivel mondial: vom acorda sprijin Comitetului de monitorizare a pregătirii mondiale, care a stabilit obiectivul de a strânge fonduri în valoare de 7,5 miliarde EUR la nivel mondial, prin găzduirea unei sesiuni de asumare a angajamentelor;

4.Echipa Europa pentru coordonare la nivel mondial și multilateralism: vom utiliza poziția UE ca actor global și contribuitor major la sistemul de ajutor internațional pentru a promova un răspuns coordonat la nivel mondial, în special în cadrul G7, al G20 și al Organizației Națiunilor Unite. Contribuția UE și a statelor sale membre va fi prezentată la nivel de țară, de regiune și la nivel mondial, în special în cadrul răspunsului internațional condus de G7, G20 și ONU, pentru a promova coordonarea și a spori vizibilitatea sprijinului european acordat țărilor partenere.

În acest spirit, Comisia salută eforturile depuse de instituțiile financiare partenere pentru a acorda finanțare mai rapid și mai eficient, prin accelerarea „sindicalizării reciproce” în cofinanțarea răspunsului la coronavirus și sporirea încrederii în evaluările celorlalte părți.

II.1.    Prioritățile Echipei Europa

II.1.1.    Un răspuns urgent pe termen scurt la criza sanitară și la nevoile umanitare rezultate în urma acesteia

Pandemia va agrava nevoile umanitare. Efectele sale vor fi resimțite cel mai acut de populațiile afectate deja de crize umanitare și conflicte, precum migranții, refugiații, persoanele strămutate în interiorul țărilor, precum și de femei, copii, vârstnici, persoanele cu handicap și alte minorități.

Pentru a maximiza efectul răspunsului nostru la această situație urgentă, este esențial să se ne coordonăm acțiunile și fluxurile de informații cu alți donatori și actori, în special statele membre ale UE, OMS și alte agenții ale ONU, Mișcarea Internațională a Crucii Roșii și Semilunii Roșii și cu alte organizații neguvernamentale.

Principalele provocări care trebuie abordate:

·Abordarea penuriei mondiale cronice de echipamente individuale de protecție, în principal de măști și de mănuși, care reprezintă o amenințare în special pentru personalul medical din prima linie și pentru serviciile de urgență, precum și a deficiențelor în ceea ce privește gestionarea deșeurilor biomedicale;

·Asigurarea furnizării în continuare a serviciilor către populațiile afectate de conflicte și strămutate forțat, refugiați și migranți, în special cei care trăiesc în tabere și în medii similare taberelor, în zone dens populate sau în locuri inaccesibile, și adaptarea acestor servicii la contextul pandemic;

·Acoperirea în continuare a nevoilor de bază ale persoanelor celor mai vulnerabile, inclusiv furnizarea de alimente esențiale, de asistență nutrițională pentru grupurile afectate de insecuritate alimentară și de malnutriție, precum și furnizarea de servicii medicale esențiale și asigurarea sănătății sexuale și reproductive și a drepturilor aferente.

Cum contribuie UE la abordarea acestor provocări:

·Acordarea de sprijin imediat pentru eforturile întreprinse la nivel mondial prin contribuții la Planul strategic de pregătire și răspuns al OMS, la Planul de răspuns umanitar mondial lansat de ONU la 25 martie 2020 (cu un obiectiv total de 1,86 miliarde EUR), precum și la apelul lansat de Mișcarea Internațională a Crucii Roșii și Semilunii Roșii la 26 martie (cu un obiectiv total de 750 de milioane EUR);

·Acordarea de sprijin specific imediat pentru abordarea consecințelor umanitare ale pandemiei în țările afectate, în special în sectoarele sănătății, al apei, salubrizării și igienei (WASH) și al logisticii;

·Sporirea disponibilității la nivel mondial a echipamentelor individuale de protecție și a dispozitivelor medicale prin sprijinirea creșterii producției și a soluțiilor inovatoare în Europa, pentru a răspunde nevoilor urgente din Europa și din țările partenere;

·Organizarea furnizării echipamentelor individuale de protecție de care au nevoie urgentă țările partenere, precum și a asistenței în natură țărilor afectate prin intermediul mecanismului de protecție civilă al Uniunii (de exemplu, asistența în natură furnizată Chinei în timpul epidemiei și, ulterior, mai multor țări din Balcanii de Vest);

·Acordarea de garanții și de rezerve de lichidități pentru băncile locale prin intermediul instituțiilor financiare internaționale și al Instituțiilor Europene de Finanțare a Dezvoltării, cu sprijinul Fondului european pentru dezvoltare durabilă (FEDD);

·Sprijinirea eforturilor globale de a asigura furnizarea în cantități suficiente a bunurilor esențiale, a alimentelor și a apei și combaterea eventualelor restricții la export sau a altor măsuri de denaturare în sectorul agroalimentar;

·Sprijinirea țărilor partenere în vederea identificării, a colectării, a sortării, a depozitării, a transportului, a tratării și a eliminării corespunzătoare a deșeurilor medicale, cu accent pe noile fluxuri de deșeuri legate de coronavirus;

·Întărirea sprijinului acordat de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) în vederea îmbunătățirii gradului de pregătire și a consolidării capacităților. ECDC transmite deja orientările și evaluările sale legate de coronavirus guvernelor țărilor din Balcanii de Vest și din vecinătate. Același lucru ar trebui să se întâmple și în cazul altor instrumente aflate în curs de elaborare în UE în cadrul strategiei sale de ieșire;

·Extinderea domeniului de aplicare tematic al Fondului de solidaritate al UE 2 , disponibil și pentru țările care negociază aderarea lor la Uniune, pentru a acoperi situațiile de criză majoră rezultate în urma amenințărilor la adresa sănătății publice;

·Luarea tuturor măsurilor necesare pentru a se asigura că lanțurile de aprovizionare de la nivel mondial rămân intacte pentru a facilita comerțul, în special în ceea ce privește articolele medicale și produsele farmaceutice esențiale;

·Invitarea țărilor din Balcanii de Vest să se alăture acordului UE privind achizițiile publice comune, care le-ar permite să participe la procedurile comune de achiziții publice de la nivelul UE pentru echipamente medicale (toate țările în cauză și-au confirmat intenția de a participa);

·Extinderea sistemului european de alertă rapidă pentru boli transmisibile astfel încât să acopere și Balcanii de Vest, permițând astfel transmiterea rapidă a alertelor și a măsurilor.

Exemple de sprijin de urgență acordat de UE țărilor partenere

În Etiopia, UE a mobilizat rapid 10 milioane EUR în sprijinul planului guvernului de pregătire și de răspuns la epidemia de coronavirus. Fondurile vor fi canalizate prin intermediul programului de sprijin bugetar pentru sectorul sănătății din Etiopia, lansat în 2016 și aflat în curs de derulare, cu o alocare globală de 165 de milioane EUR. Finanțarea suplimentară va ajuta Etiopia să sporească numărul laboratoarelor de diagnosticare care dispun de echipamente de diagnosticare și de truse de testare pentru COVID-19, precum și numărul centrelor de tratament.

În Nigeria, UE va sprijini Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) printr-o contribuție de 50 de milioane EUR ce vizează punerea în aplicare a Planului ONU de răspuns la COVID-19. Acțiunea urmărește să asigure tratamentul optim al cazurilor confirmate de COVID-19 și limitarea răspândirii epidemiei prin intermediul unui răspuns care este coordonat la nivel național și favorabil incluziunii.

În țările din Balcanii de Vest, UE a mobilizat deja fonduri considerabile pentru acordarea de sprijin imediat pentru sectorul sănătății, în valoare de 38 de milioane EUR (4 milioane EUR pentru Albania, 7 milioane EUR pentru Bosnia și Herțegovina, 5 milioane EUR pentru Kosovo 3 , 3 milioane EUR pentru Muntenegru, 4 milioane EUR pentru Macedonia de Nord și 15 milioane EUR pentru Serbia). Sprijinul acordat de UE include echipamente medicale vitale, inclusiv pentru terapie intensivă, paturi de spital, ambulanțe complet echipate, sute de aparate respiratorii, aparate cu raze X mobile digitale, zeci de mii de truse de testare și o cantitate imensă de echipamente individuale de protecție.

Sunt în curs de achiziționare, prin intermediul Instrumentului pentru refugiații din Turcia, infrastructuri și echipamente medicale la scară mică în valoare de 90 de milioane EUR.

În țările Parteneriatului estic, UE mobilizează un pachet de sprijin de urgență în valoare de peste 30 de milioane EUR pentru acoperirea nevoilor imediate din sectorul sănătății. În Armenia, peste 3 000 de gospodării vulnerabile, cuprinzând persoane în vârstă și persoane cu handicap, și familii numeroase din regiunile Shirak, Tavush și Lori vor primi pachete de ajutor umanitar datorită sprijinului acordat de Uniunea Europeană. În Ucraina, UE a livrat echipamente pentru Centrul Medical de Urgență din Donețk Oblast, printre care peste 100 de seturi de echipamente individuale de protecție și peste 70 de litri de lichide antiseptice foarte concentrate.

În vecinătatea sudică, cu sprijinul UE sunt create spații de triaj și de izolare în spitale, personalul centrelor de dezvoltare socială beneficiază de formare și sunt în curs campanii de comunicare la nivel local. Au fost achiziționate 3 500 de măști chirurgicale și măști de protecție respiratorie.

În zona Caraibilor, UE a acordat sprijin regional Agenției de Sănătate Publică a Caraibilor (CARPHA) în valoare totală de 8 milioane EUR pentru a acoperi nevoile cele mai urgente ale țărilor respective în sprijinul operațiunilor de control al epidemiei. Asistența acordată include furnizarea de materiale de protecție, de reactivi de testare, de materiale de laborator, de tratamente/vaccinuri, precum și de sprijin pentru sporirea forței de muncă din domeniul sănătății.

·În Venezuela și în țările din regiune, UE sprijină Organizația Panamericană a Sănătății și Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie pentru realizarea de acțiuni care să contribuie la limitarea răspândirii bolii și la pregătirea răspunsului la COVID-19 (în valoare totală de 9 milioane EUR). Acestea includ îmbunătățirea accesului la servicii medicale de bază și facilitarea accesului la servicii de salubrizare și de igienă adecvate pentru populațiile vulnerabile, inclusiv pentru refugiați.

Contribuția financiară: 502 milioane EUR

II.1.2.    Sprijin pentru consolidarea cercetării și a sistemelor de sănătate și de apă

Combaterea răspândirii virusului necesită, în întreaga lume, un nivel mai ridicat de igienă și consolidarea rezilienței sistemelor de sănătate. În unele țări partenere, circumstanțele sunt deosebit de dificile din cauza accesului limitat la apă și a sistemelor de sănătate deja precare. UE va urmări o formulă de politică bazată pe dovezi testată în contextul crizelor sanitare anterioare, cum ar fi epidemiile de Ebola și Zika, în cazul cărora sprijinul acordat sistemelor de sănătate din țările cele mai vulnerabile, colaborarea regională, supravegherea și dezvoltarea unor noi metode de diagnostic și a unui vaccin au pus, în cele din urmă, capăt epidemiilor. În acest scop, se va pune un accent puternic pe cercetare și inovare.

Principalele provocări care trebuie abordate:

·sprijinirea țărilor care se confruntă cu constrângeri în materie de resurse, stimulând eforturile lor de limitare a răspândirii epidemiei și de tratare; consolidarea sistemelor de sănătate și de protecție socială pentru a asigura capacități sustenabile de reducere a riscurilor, de supraveghere și de gestionare a răspunsului;

·asigurarea accesului la instalații de bază pentru spălarea pe mâini și la săpun, precum și bune practici în materie de apă, salubrizare și igienă în comunități, locuințe, școli, piețe și, în special, în unitățile medicale, pentru a contribui la prevenirea transmiterii;

·accelerarea eforturilor de cercetare pentru a dezvolta tratamente, vaccinuri, terapii și metode de diagnostic eficace, precum și asigurarea disponibilității universale a acestora la un preț accesibil;

·asigurarea disponibilității echipamentelor de protecție pentru lucrătorii din domeniul sănătății, inclusiv prin refacerea lanțurilor de aprovizionare globale.

Cum contribuie UE la abordarea acestor provocări:

·sprijinirea țărilor partenere în vederea creării unor sisteme de sănătate și de protecție socială reziliente și cu capacitate de reacție, precum și a punerii în aplicare a reglementărilor internaționale în domeniul sănătății;

·completarea programelor de sănătate existente ale UE și concentrarea eforturilor acestora în direcția ajutării țărilor partenere să protejeze și să stimuleze forța de muncă din sectorul sănătății, precum și să sporească numărul cadrelor medicale;

·sprijinirea eforturilor guvernelor în materie de comunicare și de informare a populației cu privire la măsurile de protecție și recomandările de igienă de bază pentru prevenirea răspândirii coronavirusului;

·aplicarea unei abordări flexibile în ceea ce privește sprijinul nostru pentru inițiative globale, cum ar fi Fondul global de luptă împotriva HIV/SIDA, tuberculozei și malariei, GAVI - Alianța Mondială pentru Vaccinuri și Imunizare și Mecanismul de finanțare mondială, asigurând, în același timp, continuarea programelor de sănătate vitale;

·sprijinirea pe mai departe a cercetării în materie de diagnostic, tratament și prevenție; odată ce un vaccin va fi disponibil, accelerarea aprobării și subvenționării vaccinurilor și a furnizării acestora în țările vulnerabile;

·sprijinirea formării experților și a supravegherii epidemiologice, a trimiterii pe teren și a utilizării de laboratoare mobile și de alte soluții mobile;

·consolidarea organizațiilor regionale active în domeniul securității sanitare în țările din Africa, zona Caraibilor și Pacific, cum ar fi Institutul Pasteur din Senegal;

·primirea țărilor candidate din Balcanii de Vest în Comitetul pentru securitate sanitară al UE, furnizarea de asistență tehnică, de protocoale și orientări în materie de gestionare a crizelor și împărtășirea opiniilor experților, precum și analizarea celor mai bune modalități de asociere la aceste măsuri a țărilor potențial candidate;

·sprijinirea accesului egal la sistemul de sănătate al migranților, refugiaților, persoanelor strămutate în interiorul țărilor și al comunităților gazdă prin intermediul fondurilor fiduciare ale UE și al Instrumentului care contribuie la stabilitate și pace, care furnizează asistență medicală de urgență, precum și sprijin pentru servicii și infrastructuri medicale de bază;

·promovarea schimbului de date între cercetători și facilitarea accesului la rezultate și probe din cercetare prin intermediul accesului liber și al științei deschise, în scopul utilizării acestora la nivel politic și clinic;

·intensificarea pregătirii cu statele membre ale UE și cu țările terțe din cadrul Parteneriatului mondial pentru sănătate. Resursele alocate Parteneriatului dintre țările europene și țările în curs de dezvoltare privind testele clinice (EDCTP), care se concentrează în prezent pe Africa Subsahariană, ar putea fi sporite pentru a permite extinderea acestuia la țările din sudul Mediteranei;

·reorientarea activității platformelor multilaterale existente, și anume a Coaliției pentru inovare în domeniul pregătirii pentru epidemii (CEPI) către elaborarea de vaccinuri și a Colaborării la nivel mondial în materie de cercetare pentru pregătire în eventualitatea apariției unor boli infecțioase (GloPID-R) către eforturile de pregătire.

Exemple de sprijin din partea UE pentru sectoarele sănătății partenerilor săi 

În Sudan, UE depune eforturi pentru a asigura accesul la apă curată și la igienă, precum și pentru a informa populația cu privire la virus, ca parte a unor proiecte umanitare în valoare totală de 10 milioane EUR.

Comisia a semnat noua Inițiativă a UE pentru securitate sanitară cu Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), care a fost dotată cu un buget de 9 milioane EUR. Aceasta a început deja, cuprinde toate cele 23 de țări vizate de politica de vecinătate și pe cele implicate în procesul de extindere și se concentrează pe pregătirea și capacitatea medicală de a aborda epidemia, precum și numeroasele repercusiuni ale acesteia.

În Iran, UE va pune la dispoziție 6 milioane EUR pentru consolidarea sectorului sănătății prin achiziționarea de produse farmaceutice esențiale, prin formarea personalului medical esențial și prin campanii de sensibilizare privind igiena personală și salubrizarea. De asemenea, finanțăm un acces sporit la serviciile de bază pentru cei mai vulnerabili refugiați afgani care locuiesc în Iran.

Contribuția financiară 2 858 de milioane EUR

II.1.3.    Abordarea consecințelor economice și sociale

Această criză sanitară fără precedent va avea, cel mai probabil, efecte economice și sociale negative, care trebuie abordate de urgență pentru a preveni destabilizarea. Acest lucru impune acțiuni pe mai multe fronturi: protecție față de un posibil șoc macroeconomic, o susținere adecvată a intermediarilor financiari, o combinație de opțiuni de finanțare pentru sectorul public și cel privat. Aceasta include, de asemenea, asigurarea unui cadru de protecție a forței de muncă și a gospodăriilor fără venituri.

Principalele provocări care trebuie abordate:

·abordarea consecințelor economice grave cauzate de pandemie în întreaga lume și prevenirea unui ciclu de recesiune în multe țări partenere. Multe țări se vor confrunta cu o scădere a activității economice, precum și cu o creștere puternică a șomajului și a sărăciei. Acest lucru poate conduce la presiuni asupra finanțelor publice, la creșterea tensiunilor sociale și, în unele contexte, la violență;

·abordarea provocărilor financiare și în materie de lichidități suplimentare generate de această criză. O serie de economii în curs de dezvoltare și emergente se confruntă cu criza în situații de îndatorare ridicată și de spațiu politic limitat. Țările care se bazează pe turism sau pe transferuri de fonduri, precum și țările aflate la începutul lanțurilor de aprovizionare sau care depind de exporturile primare de produse de bază vor fi printre cele mai afectate;

·sprijinirea stabilizării economice și sociale și a măsurilor de protecție socială, cum ar fi amânarea temporară sau renunțarea la plata impozitelor și a contribuțiilor de asigurări sociale, condiții de finanțare favorabile pentru actorii economici și sprijin financiar direct pentru lucrători (inclusiv subvenții salariale) și pentru gospodăriile afectate, acordându-se o atenție deosebită tinerilor - măsuri care necesită creșterea cheltuielilor sociale. Actorii economici pot avea nevoie de credite la prețuri accesibile și vor trebui să reeșaloneze rambursarea împrumuturilor;

·sprijinirea măsurilor de stimulare a capacității rețelei, inclusiv prin măsuri pe termen scurt, pentru a facilita munca, învățarea și socializarea la distanță, precum și accesul la informații exacte;

·asigurarea faptului că întreprinderile își recapătă capacitatea de a finanța investiții pe termen mai lung, astfel încât economiile să se poată redresa într-o manieră ecologică și favorabilă incluziunii;

·asigurarea respectării drepturilor omului, inclusiv a drepturilor lucrătorilor, și a democrației, acordând o atenție deosebită educației și situației femeilor, fetelor și persoanelor celor mai vulnerabile.

Cum contribuie UE la abordarea acestor provocări:

·protejarea lucrătorilor la locul de muncă, promovarea unor măsuri incluzive care să extindă amploarea și calitatea accesului la sănătate și la muncă decentă, în general. Aceste măsuri previn, printre altele, discriminarea și excluziunea socială;

·mobilizarea Instrumentului de asistență macrofinanciară (AMF) pentru țările din Balcanii de Vest și pentru țările care fac obiectul politicii de vecinătate care se confruntă cu o criză a balanței de plăți, în paralel cu sprijin din partea Fondului Monetar Internațional (FMI). AMF poate contribui la stabilitatea macroeconomică și poate crea un spațiu de politică pentru opțiuni adecvate de răspuns economic;

·sprijinirea temporară a guvernelor naționale, prin intermediul asistenței tehnice, a sprijinului bugetar direct și, dacă este cazul, a finanțării preferențiale, venind în completarea intervențiilor Băncii Mondiale și ale FMI, pentru a adopta reforme ale politicii fiscale, monetare, sociale și de sănătate publică, astfel încât, printre altele, să se acorde prioritate cheltuielilor publice pentru dezvoltarea socioeconomică și reducerea sărăciei;

·sprijinirea temporară a intermediarilor financiari, cum ar fi băncile publice și organismele de supraveghere/de reglementare, prin intermediul asistenței tehnice sau al garanțiilor, pentru a adopta strategii de finanțare și cadre de reglementare mai favorabile și pentru a beneficia de un acces îmbunătățit la finanțare preferențială;

·sprijinirea sectorului privat – în special a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și a persoanelor care desfășoară o activitate independentă – prin intermediul garanțiilor, al dispozițiilor privind lichiditățile și al asistenței tehnice acordate sectorului privat; sprijinirea băncilor locale prin intermediul instituțiilor financiare internaționale și al instituțiilor europene de finanțare a dezvoltării pentru a avea un acces sporit la sprijin sub formă de lichidități, la capital circulant și la credite comerciale; reorientarea în continuare a garanțiilor din partea FEDD către partajarea riscurilor pe termen mai scurt în ceea ce privește împrumuturile pentru microantreprenori și IMM-uri. Comisia salută reactivarea inițiativei „Viena” de coordonare în domeniul bancar, care va ajuta băncile să rămână implicate activ în finanțarea economiilor din UE și din țările partenere;

·furnizarea de către BEI de împrumuturi pentru sectorul public, în special pentru echipamente și materiale medicale;

·colaborarea cu organizațiile internaționale, cu țările partenere și cu sectorul privat european pentru a construi lanțuri valorice puternice și reziliente în sectoarele strategice și pentru a asigura respectarea criteriilor privind sustenabilitatea, drepturile lucrătorilor și responsabilitatea socială a întreprinderilor în cadrul acestor lanțuri valorice, în pofida scăderii cererii și atunci când economia se va redresa;

·promovarea unor forme de reducere a datoriilor (pe care le examinează în prezent instituțiile financiare multilaterale, în special FMI), îndeosebi în țările afectate de recesiunea economică determinată de epidemia de coronavirus;

·sprijinirea continuității educației la toate nivelurile;

·menținerea dialogului politic sprijinit de ajutor bugetar și asistență tehnică pentru reforma politicii în domeniul drepturilor omului și al sprijinirii democrației, precum și acordarea de sprijin direct societății civile;

·continuarea luării tuturor măsurilor necesare (atât pe termen scurt, cât și pe termen lung) pentru a asigura că lanțurile de aprovizionare și coridoarele de transport globale rămân intacte; asigurarea faptului că măsurile de combatere a răspândirii coronavirusului care afectează circulația mărfurilor și a forței de muncă rămân clar direcționate, proporționale, transparente și temporare, astfel cum se întâmplă în cazul măsurii temporare a UE privind autorizațiile de export; luarea în considerare a nevoilor altor țări în ceea ce privește materialele urgente și asistența umanitară. Regimul temporar al UE privind autorizațiile de export prevede în mod explicit asistența umanitară drept unul dintre motivele pentru care statele membre pot acorda autorizații de export.

Exemple de sprijin pentru redresare

Se vor aloca 34,7 milioane EUR pentru Sierra Leone în vederea abordării consecințelor economice ale COVID-19, după cum urmează: 25 de milioane EUR prin sprijin bugetar; această sumă va consolida reziliența și stabilitatea macroeconomică și va oferi sprijin pentru planul național de răspuns. Prin intermediul unui program de transferuri de numerar în valoare de 5,2 milioane EUR, sprijinul Comisiei va proteja veniturile celor mai vulnerabile populații prin intermediul Băncii Mondiale. În fine, Comisia va sprijini sectorul agricol, printr-un pachet de 4,5 milioane EUR, pentru a stimula producția locală de alimente.

În Balcanii de Vest, de la începutul crizei, UE a mobilizat un sprijin considerabil pentru redresarea socială și economică în valoare de 374,5 milioane EUR (46,5 milioane EUR pentru Albania, 73,5 milioane EUR pentru Bosnia și Herțegovina, 63 de milioane EUR pentru Kosovo, 50 de milioane EUR pentru Muntenegru, 63 de milioane EUR pentru Macedonia de Nord și 78,5 milioane EUR pentru Serbia). Acest sprijin va contribui la abordarea impactului socioeconomic al epidemiei, în special pentru întreprinderile cele mai afectate, inclusiv întreprinderile care își desfășoară activitatea în sectoarele turismului și al transporturilor.

Pentru Iordania și Liban, a fost adoptat un pachet în valoare de 240 de milioane EUR pentru sprijinirea gospodăriilor locale vulnerabile și a refugiaților sirieni.

Contribuția financiară: 12 281 milioane EUR

II.2.    Pachetul „Echipa Europa”

UE și statele sale membre vor contribui la un pachet „Echipa Europa”, în scopul de a sprijini eforturile țărilor partenere de a aborda într-un mod cuprinzător criza legată de coronavirus. Contribuția din bugetul UE este cea stabilită în tabelul de mai jos:

II.1

Direcții de acțiune prioritare comune

Contribuția UE la pachetul „Echipa Europa” (milioane EUR)

II.1.1

Finanțarea răspunsului urgent pe termen scurt la nevoile umanitare

502

II.1.2

Sprijin pentru consolidarea sistemelor de sănătate

2 858

II.1.3

Consecințe economice și sociale

12 281

TOTAL

15 641

Această contribuție se bazează pe instrumentele și facilitățile existente care pot oferi rezultate rapide și tangibile. Acest lucru este valabil în special pentru platformele regionale de finanțare mixtă sau pentru instrumentele de garantare ale UE, și anume FEDD și mandatul BEI de acordare a împrumuturilor externe. Se prevede, de asemenea, accelerarea acordării de asistență macrofinanciară țărilor din Balcanii de Vest și țărilor care fac obiectul politicii de vecinătate, în completarea sprijinului rapid acordat de FMI.

II.3 Echipa Europa pentru pregătire globală

Găsirea unei căi de ieșire din criza actuală se bazează în mod prioritar pe implementarea rapidă a unor metode de diagnostic, vaccinuri și tratamente eficace. În lipsa acestora, fiecare țară din lume rămâne vulnerabilă. Din acest motiv, UE va colabora cu parteneri din întreaga lume pentru organizarea unui eveniment de asumare de angajamente, cu scopul de a elimina deficitul de finanțare actual identificat de Comitetul de monitorizare a pregătirii globale în vederea atingerii obiectivului de 7,5 miliarde EUR, sumă necesară pentru:

·dezvoltarea rapidă și la scară a metodelor de diagnostic, a tratamentelor și a vaccinurilor pentru combaterea coronavirusului;

·asigurarea unor cantități suficiente de echipamente de protecție pentru lucrătorii din domeniul sănătății;

·sprijinirea OMS în coordonarea și acordarea de prioritate eforturilor ce vizează țările cele mai vulnerabile.

Alături de angajamentele de finanțare, UE și partenerii săi vor avea ca obiectiv asumarea unui angajament politic la nivel înalt cu privire la asigurarea unui acces echitabil la produsele create pentru combaterea acestei pandemii.

II.4 Echipa Europa pentru coordonare globală și multilateralism

UE va promova și va conduce un răspuns coordonat pe plan multilateral, în special printr-un efort comun de coordonare cu Organizația Națiunilor Unite, cu instituțiile financiare internaționale, precum și cu G7 și G20. De asemenea, UE și statele sale membre vor continua să colaboreze cu Uniunea Africană cu privire la strategia reînnoită cu Africa, în vederea summitului UA-UE din toamnă. În conformitate cu acordul miniștrilor de finanțe și al guvernatorilor băncilor centrale din cadrul G20, UE va contribui activ la elaborarea unei foi de parcurs a G20 cu următoarele elemente 4 :

·Un plan de acțiune al G20 ca răspuns la criza provocată de coronavirus, care va evidenția acțiunile individuale și colective pe care le-a luat și le va lua G20 pentru a răspunde pandemiei. Planul de acțiune ar trebui să includă măsuri macroeconomice, măsuri financiare și măsuri privind instituțiile financiare internaționale. Planul de acțiune ar trebui să includă, de asemenea, o strategie coordonată de ieșire din criză și de redresare, precum și de reducere a riscurilor pentru lanțurile de aprovizionare comerciale;

·colaborarea cu instituțiile financiare internaționale relevante, în special cu FMI și Banca Mondială, pentru a furniza rapid asistența financiară internațională adecvată către piețele emergente și țările în curs de dezvoltare pentru a face față provocărilor cauzate de pandemia de coronavirus, inclusiv măsuri de asigurare a lichidităților și de reducere a datoriilor pentru a ajuta țările cele mai sărace să își reducă imediat obligațiile de rambursare a datoriilor;

·colaborarea cu Consiliul pentru Stabilitate Financiară (CSF) în capacitatea acestuia de a coordona măsurile de reglementare și de supraveghere a sectorului financiar adoptate de țări ca răspuns la pandemie. Așa cum au convenit miniștrii comerțului din cadrul G20, UE va lua măsurile imediate necesare pentru a facilita comerțul cu bunuri esențiale și va continua să colaboreze cu partenerii internaționali pentru a menține piețele deschise. În acest spirit, UE își continuă toate eforturile de modernizare și consolidare a Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și de facilitare a comerțului. De asemenea, UE va promova măsuri care pot ajuta economiile să se redreseze într-o manieră ecologică și favorabilă incluziunii.

Ca răspuns la solicitarea formulată de liderii G20 în declarația lor extraordinară privind epidemia de coronavirus, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și președintele Consiliului European, Charles Michel, s-au oferit să organizeze un eveniment internațional online al donatorilor, astfel cum s-a subliniat mai sus, pentru a mobiliza finanțarea adecvată în scopul elaborării și utilizării unui vaccin împotriva COVID-19.

În contextul OMS, UE și statele sale membre vor conduce pregătirea unei rezoluții privind criza legată de coronavirus până la cea de a 73-a Adunare Mondială a Sănătății din luna mai. Cu sprijinul logistic al Secretariatului OMS, UE va organiza consultări incluzive pentru a ajunge la un consens între țări cu privire la această rezoluție importantă, punând accentul pe solidaritate, coordonare și pe gestionarea crizelor sanitare.

În fine, UE ar trebui să promoveze cooperarea la nivel mondial în domeniul cercetării și inovării, în vederea promovării științei deschise și a accesului liber la date și la rezultatele activităților de cercetare, precum și a consolidării platformelor multilaterale existente relevante pentru combaterea pandemiilor.

Sprijinirea cercetării în Africa

UE se alătură eforturilor de cercetare și inovare ale Africii în lupta împotriva epidemiei de coronavirus. Parteneriatul dintre țările europene și țările în curs de dezvoltare privind testele clinice (EDCTP) lansează cereri urgente de exprimare a interesului pentru sprijinirea cercetării privind coronavirusul și de consolidare a capacităților de cercetare în Africa Subsahariană. În total, vor fi finanțate trei cereri de propuneri cu peste 25 de milioane EUR din programul Orizont 2020, programul UE pentru cercetare și inovare.

(1)

Comunicarea comună „Către o strategie cuprinzătoare cu Africa”, JOIN(2020) 4.

(2)

COM(2020) 114 final: Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului în vederea acordării de asistență financiară statelor membre și țărilor care negociază aderarea la Uniune care sunt grav afectate de o situație de urgență majoră de sănătate publică.

(3)

Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu RCSONU 1244/1999, precum și cu Avizul CIJ privind Declarația de independență a Kosovo.

(4)

A se vedea comunicatul de presă al G20 din 30 martie (referitor la reuniunea miniștrilor de finanțe și a guvernatorilor băncilor centrale din cadrul G20); Declarația liderilor G20 din 26 martie și Declarația liderilor G7 din 16 martie.

Top