Bruxelles, 23.7.2021

COM(2021) 432 final

RAPORT AL COMISIEI

Monitorizarea aplicării dreptului Uniunii Europene












Raport anual 2020

{SWD(2021) 212 final}


Cuvânt înainte

I.Punerea în aplicare și asigurarea respectării dreptului UE în timpul pandemiei

II.Pactul verde european

Energie curată și punerea în aplicare a Acordului de la Paris privind schimbările climatice

Transport durabil

Conservarea în domeniul pescuitului și amenajarea spațiului maritim

Agricultura durabilă

Sănătate și siguranță alimentară

III.O Europă pregătită pentru era digitală

O tehnologie în serviciul cetățenilor

Incluziunea digitală pentru o societate europeană mai bună

Consolidarea securității cibernetice și protecția împotriva amenințărilor cibernetice

O societate digitală deschisă, democratică și durabilă

Sisteme digitale de transport

Transparența informațiilor despre întreprinderi

IV.O economie în serviciul cetățenilor

Condiții de muncă

Securitate și sănătate în muncă

Mobilitatea forței de muncă

Coordonarea sistemelor de securitate socială

Libera circulație a mărfurilor

Combaterea spălării de bani și a finanțării terorismului

Plăți de mică valoare

Guvernanța și transparența întreprinderilor

Impozitare indirectă

Impozitare directă

Concurență

Mobilitate și transporturi

Piața internă a energiei

Securitate energetică

Punerea în aplicare a normelor Euratom

V.Promovarea modului nostru de viață european

Statul de drept și drepturile fundamentale

Libera circulație a persoanelor

Egalitate și nediscriminare

Rasismul și xenofobia, inclusiv discursurile ilegale de incitare la ură

Drepturile consumatorilor

Consolidarea protecției datelor cu caracter personal

Cooperare judiciară și garanții individuale în materie penală

Securitate

Noul Pact privind migrația și azilul

Cuvânt înainte

Prezentul raport descrie activitatea Comisiei dedicată asigurării punerii în aplicare corespunzătoare și aplicării dreptului UE pe parcursul anului 2020, un an în care Europa și lumea întreagă au fost puternic afectate de pandemia de COVID-19. După cum veți vedea, am continuat în mod neabătut să depunem eforturi și am luat măsuri în toate domeniile, de la protecția mediului și libera circulație a bunurilor și serviciilor până la asigurarea protecției drepturilor cetățenilor.

Pandemia a avut un impact și asupra activității noastre de asigurare a respectării legislației: Comisia și-a exercitat rolul de gardian al tratatelor pentru a limita efectele instinctelor inițiale și naturale de autoprotecție ale statelor membre. Ne-am concentrat eforturile pe asigurarea faptului că măsurile naționale sunt proporționale cu riscurile pentru sănătate și că nu au efecte negative de durată asupra drepturilor, libertăților și mijloacelor de subzistență ale persoanelor și întreprinderilor din Uniune.

De multe ori, acțiunile descrise în raport nu sunt simple, acestea dând naștere unor discuții politice și sensibile în statele membre, însă luăm aceste măsuri pentru că așa este corect. Trebuie să asigurăm protecția permanentă a drepturilor cetățenilor din toate statele membre ale Uniunii.

Acest lucru este important și pentru activitatea noastră viitoare: de exemplu, aplicarea deplină și corectă a normelor de mediu care sunt deja în vigoare în Uniune este esențială pentru succesul Pactului verde european, elementul central al planului nostru de redresare post­pandemie.

Iar în vremuri de criză, trebuie să fim extrem de vigilenți pentru a ne asigura că drepturile și valorile fundamentale pe care le împărtășim nu devin brusc negociabile sau considerate drept un lux, care trebuie lăsate deoparte sau restricționate atunci când situația devine dificilă.

Uniunea Europeană se întemeiază pe valori comune și pe respectarea statului de drept. Aceste valori reprezintă, de fapt, piatra de temelie a Uniunii și sunt ancorate în tratatele și legile noastre. Cetățenii europeni sunt foarte diferiți, iar acesta este un lucru de apreciat, și nu de stigmatizat. Ceea ce ne unește sunt normele și valorile noastre comune.

Am convingerea profundă că cea mai bună modalitate de a asigura respectarea în permanență a acestor norme și valori este cooperarea dintre Comisie și statele membre. Mă bucur să constat că de cele mai multe ori această cooperare dă roade: punerea în aplicare adecvată și la timp a normelor convenite are un impact puternic și pozitiv asupra vieții oamenilor. Însă în situațiile în care normele nu sunt puse în aplicare, acest impact depinde foarte mult de utilizarea de către Comisie a competențelor sale de asigurare a respectării legislației. Este posibil să nu ajungem la un acord cu privire la toate aspectele unei anumite legi, însă trebuie să fim de acord cu respectarea legii, a hotărârilor instanțelor independente care soluționează litigiile și a principiului supremației dreptului european.

Procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor rămân o opțiune de ultimă instanță. Dacă este necesar, Comisia nu poate ezita și nu va ezita să utilizeze această opțiune, pentru a se asigura că ceea ce s-a convenit la Bruxelles și este consacrat prin lege se aplică efectiv în viața cetățenilor din întreaga Uniune.

Președinta Comisiei Europene

Ursula von der Leyen

I.Punerea în aplicare și asigurarea respectării dreptului UE în timpul pandemiei 

Comisia Europeană colaborează cu statele membre 1 pentru a transpune, aplica și pune în aplicare dreptul UE în mod corect și la timp. Pandemia de COVID-19 a avut un impact deosebit asupra acestor eforturi. Aceasta a pus o presiune puternică asupra administrațiilor statelor membre, în special în prima parte a anului, și a afectat în mod clar capacitatea acestora de a pune în aplicare dreptul UE integral și la timp.

În consecință, Comisia a căutat modalități de a reduce sarcina statelor membre în gestionarea procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, precizând, însă, că ar fi greșit să își suspende complet activitatea de asigurare a respectării legislației. Aceasta a subliniat în permanență faptul că aplicarea corespunzătoare a legislației UE este esențială, chiar și în perioade de criză. În această pandemie, de exemplu, buna funcționare a pieței interne s-a dovedit a fi crucială pentru menținerea intactă a lanțurilor de aprovizionare cheie, pentru aprovizionarea magazinelor cu alimente și pentru asigurarea faptului că serviciile de sănătate beneficiază de consumabilele medicale necesare.

Pentru a ajuta statele membre să gestioneze pandemia de COVID-19, Comisia a publicat o serie de documente de orientare specifice în diferite domenii de politică, inclusiv ajutorul de urgență acordat de UE pentru cooperarea în domeniul asistenței medicale transfrontaliere, sănătatea și siguranța la locul de muncă, drepturile pasagerilor, siguranța aviației sau un răspuns economic coordonat la epidemie.

Ca parte a răspunsurilor naționale la pandemie, multe state membre au introdus în mod unilateral restricții la exportul de medicamente, echipamente de protecție și alte produse relevante în contextul pandemiei de COVID-19, în special în perioada martie-mai. Ulterior, unele state membre au introdus și alte restricții pentru a sprijini producătorii interni, de exemplu în sectorul alimentar.

Aceste măsuri perturbă grav lanțurile de aprovizionare și sporesc deficitele de produse esențiale.

În special în prima jumătate a anului 2020, a existat un risc real de producere a unui efect de domino în rândul statelor membre care s-au simțit obligate să adopte măsuri protecționiste similare.

Comisia a inițiat și a continuat o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Bulgariei pentru obligarea comercianților cu amănuntul de a asigura spații de expunere și de vânzare distincte pentru produse alimentare naționale precum laptele, peștele, carnea proaspătă și ouăle, mierea, fructele și legumele, și de a achiziționa 90 % din cantitățile de lapte și produse lactate de la producători interni.

În unele cazuri, Comisia a contracarat restricțiile impuse ca răspuns la pandemie prin proceduri urgente de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. Aceasta a organizat reuniuni frecvente cu statele membre pentru a face schimb de opinii cu privire la impactul dăunător al unor astfel de restricții asupra liberei circulații a mărfurilor, de exemplu în contextul Grupului operativ pentru asigurarea respectării normelor privind piața unică . Înființat în aprilie 2020, Grupul operativ joacă un rol esențial de facilitare ca forum la nivel înalt în cadrul căruia serviciile Comisiei și statele membre colaborează pentru a evalua gradul de conformitate a legislației naționale cu normele referitoare la piața unică și discută cele mai presante obstacole existente pe piața unică și aspecte transversale legate de asigurarea respectării legislației.

De asemenea, Comisia a contactat și a convins statele membre să evite adoptarea sau abrogarea unor legi interne care restricționează libera circulație pe piața unică a medicamentelor și a dispozitivelor medicale relevante în contextul pandemiei de COVID-19.

Libertatea de circulație le oferă, de asemenea, cetățenilor posibilitatea de a călători. De-a lungul anilor, au fost adoptate o serie de acte legislative pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a drepturilor pasagerilor în Europa pentru toate modurile de transport. Pe parcursul pandemiei, Comisia a precizat în mod constant că drepturile pasagerilor rămân valabile și că măsurile naționale de sprijinire a sectorului călătoriilor nu ar trebui să afecteze aceste drepturi.

După ce le-a reamintit statelor membre drepturile călătorilor în temeiul Directivei privind pachetele de servicii de călătorie prin  Recomandarea din 13 mai 2020 , Comisia a inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a 11 state membre care au încălcat prevederile directivei.

Majoritatea procedurilor au fost închise deoarece măsurile naționale au fost modificate sau au expirat.

La sfârșitul anului 2020, doar procedurile împotriva Bulgariei , Croației , Lituaniei și Slovaciei mai rămăseseră deschise.

În mod similar, în temeiul Directivei privind pachetele de servicii de călătorie , organizatorii de pachete de servicii de călătorie sunt obligați să ramburseze plățile în avans în termen de 14 zile, în cazul în care călătoriile sunt anulate din cauza unor circumstanțe inevitabile și extraordinare. Totuși, în timpul pandemiei de COVID-19, multor călători nu li s-au rambursat plățile efectuate în conformitate cu directiva, întrucât mai multe state membre au adoptat norme naționale care le-au permis organizatorilor de pachete de servicii de călătorie să amâne rambursarea sau să emită, în schimb, vouchere obligatorii.

II.Pactul verde european 

   „Pasiunea, convingerea și energia milioanelor de tineri care și-au făcut auzită vocea în stradă și în inimile noastre sunt o sursă de inspirație pentru mine. Ei își apără viitorul și este de datoria generației noastre să nu îi dezamăgească.”

Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, în Orientările politice

Schimbările climatice și degradarea mediului reprezintă o amenințare la adresa existenței Europei și a întregii lumi. Pactul verde european reprezintă planul Comisiei de a asigura sustenabilitatea economică a UE. Putem realiza acest obiectiv transformând provocările legate de schimbările climatice și de mediu în oportunități și asigurând o tranziție justă și favorabilă incluziunii pentru toți. 

Protejarea biodiversității

Comisia a continuat procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor inițiate împotriva Bulgariei și Germaniei pentru incapacitatea de a-și proteja și gestiona rețelele Natura 2000 și a decis să trimită Irlanda în fața Curții de Justiție pentru că nu a adoptat măsurile de conservare adecvate.

Comisia a decis să trimită Slovacia și Polonia în fața Curții de Justiție pentru incapacitatea de a-și proteja habitatele și speciile forestiere. De asemenea, Comisia a continuat o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor inițiată împotriva Franței în ceea ce privește practicile ilegale de vânare și de capturare a păsărilor.

Acesta este un obiectiv-cheie în cadrul Pactului verde european și al Strategiei UE privind biodiversitatea. Refacerea pădurilor, a solurilor și a zonelor umede este, de asemenea, esențială pentru reducerea emisiilor și adaptarea la schimbările climatice.

Aer și apă curate

Este important ca standardele privind calitatea aerului consfințite în legislația UE să fie pe deplin puse în aplicare pentru a proteja în mod eficace sănătatea umană și mediul natural. Un număr mare de persoane continuă să fie expuse la substanțe nocive în apa potabilă, iar în mai multe sute de aglomerări urbane, apele urbane reziduale nu sunt colectate sau tratate în mod corespunzător încă.

Comisia a decis să trimită Franța și Grecia în fața Curții de Justiție pentru calitatea precară a aerului din cauza nivelurilor ridicate de particule în suspensie (PM10). De asemenea, Comisia a decis să trimită Bulgaria în fața Curții de Justiție pentru nerespectarea unei hotărâri   anterioare privind PM10; Bulgaria riscă sancțiuni financiare.

Comisia a inițiat o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Franței și a continuat o astfel de procedură inițiată împotriva Irlandei pentru nerespectarea obligațiilor care le reveneau în temeiul legislației UE privind apa potabilă.

În lunile mai și octombrie , Comisia a inițiat și a continuat unele proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva mai multor state membre pentru a asigura colectarea și tratarea corespunzătoare a apelor urbane reziduale.

Accesul la justiție în probleme de mediu

Accesul la justiție joacă un rol esențial în asigurarea faptului că diferitele norme sectoriale de mediu sunt aplicate și respectate în mod corespunzător și că își îndeplinesc obiectivele. Comisia a inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Poloniei și Bulgariei în urma hotărârilor Curții Supreme din aceste țări care nu permit organizațiilor neguvernamentale de protecție a mediului să conteste în instanță coerența planurilor privind calitatea aerului.

De asemenea, Comisia a luat măsuri împotriva a 16 state membre pentru restricționarea accesului la justiție în temeiul Directivei privind răspunderea pentru mediul înconjurător.

Energie curată și punerea în aplicare a Acordului de la Paris privind schimbările climatice

Pactul verde european stabilește un plan de acțiune ambițios pentru ca Europa să devină primul continent din lume neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Acest lucru contribuie la obiectivul Acordului de la Paris de menținere a creșterii temperaturii globale cu mult sub 2 °C și de continuare a eforturilor de menținere a acestei creșteri la 1,5 °C.

Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii continuă să joace un rol major în reducerea emisiilor. Pe parcursul anului 2020, Comisia a verificat caracterul complet al legislației naționale care transpune normele pentru următoarea etapă a sistemului, care acoperă perioada 2021-2030.

Între timp, Comisia a finalizat evaluarea la nivelul UE a planurilor naționale integrate privind energia și clima ale statelor membre pentru perioada 2021-2030 și a conchis că UE se află pe drumul cel bun în ceea ce privește îndeplinirea obiectivului actual de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030 (40 %). Acest lucru oferă o bază solidă pentru stabilirea unui obiectiv mai ambițios, astfel cum se subliniază în planul privind obiectivele climatice .

În temeiul Regulamentului privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice , Comisia a evaluat planurile naționale integrate privind energia și clima ale statelor membre pentru perioada 2021-2030. Aceste planuri stabilesc obiective și ținte naționale, precum și politici și măsuri pentru îndeplinirea obiectivelor uniunii energetice, inclusiv a obiectivelor Uniunii pentru 2030 în materie de energie și climă.

Ulterior, au fost efectuate evaluări individuale ale planurilor naționale privind energia și clima prezentate de statele membre, publicate în raportul din 2020 privind starea uniunii energetice din octombrie 2020.

În ianuarie 2020 au intrat în vigoare noile standarde de performanță privind emisiile de CO2 pentru autoturisme și vehicule utilitare ușoare . Acest regulament stabilește calea către reducerea emisiilor de CO2 generate de vehiculele ușoare noi până în 2030 și prevede stimulente pentru utilizarea vehiculelor cu emisii zero și cu emisii scăzute. În temeiul Directivei privind calitatea carburanților , statele membre le impun furnizorilor să reducă emisiile de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață de către carburanți cu cel puțin 6 % până la sfârșitul anului 2020, având ca referință standardul din 2010. Statele membre monitorizează îndeplinirea acestui obiectiv și vor transmite Comisiei un raport până la sfârșitul anului 2021.

Comisia a continuat procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor inițiate împotriva Croației , Cehiei, Lituaniei și Poloniei, solicitând transpunerea în legislațiile naționale a Directivei privind eficiența energetică și punerea în aplicare corespunzătoare a acesteia. 

În 2020, acțiunile Comisiei de asigurare a respectării legislației s-au axat pe punerea în aplicare a pachetului Energie curată pentru toți europenii , care este esențial pentru dezvoltarea și realizarea Pactului verde european și care va contribui la dirijarea tranziției energetice către un sector energetic sigur, securizat și durabil, care pune consumatorul pe primul loc.

Un element-cheie al Pactului verde european și esențial pentru atingerea obiectivelor UE în materie de energie și climă este aplicarea principiului „eficiența energetică pe primul loc”. Normele UE privind eficiența energetică vizează, în ultimă instanță, reducerea consumului și scăderea importurilor.

Transport durabil

Directiva privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi prevede obligația statelor membre de a institui cadre naționale de politică pentru dezvoltarea de puncte de realimentare și reîncărcare accesibile publicului pentru vehiculele și navele care funcționează cu combustibili alternativi. Directiva vizează îmbunătățirea coordonării în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii necesare și asigurarea securității pe termen lung necesară pentru investițiile în tehnologia asociată acestor combustibili și vehiculelor care îi vor utiliza.

Comisia a inițiat o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Italiei, Portugaliei și Regatului Unit pentru nerespectarea obligației de a prezenta un raport cu privire la punerea în aplicare a cadrelor naționale de politică privind infrastructura pentru combustibili alternativi. La sfârșitul anului, procedurile împotriva Italiei și Portugaliei erau încă deschise.

Sistemele de transport inteligente sunt vitale pentru sporirea siguranței și abordarea problemelor tot mai mari legate de emisii și de congestie cu care se confruntă Europa. Acestea pot face transportul mai sigur, mai eficient și mai durabil, prin aplicarea diferitelor tehnologii ale informației și comunicațiilor pentru toate modurile de transport de persoane și de mărfuri.

În plus, integrarea tehnologiilor existente poate crea noi servicii. Comisia a inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a 11 state membre pentru aplicarea incorectă a dispozițiilor adoptate pentru completarea Directivei privind sistemele de transport inteligente . Aceste dispoziții se referă la aspecte precum accesul la datele în materie de trafic legate de siguranța rutieră , furnizarea serviciilor de informare în timp real cu privire la trafic , furnizarea la nivelul UE a serviciilor de informare cu privire la călătoriile multimodale și accesul la locuri de parcare sigure și securizate pentru camioane .

Siguranța este, de asemenea, o componentă-cheie a promovării transportului feroviar ca alternativă la modurile de transport mai poluante. Prin urmare, Comisia a abordat problemele legate de siguranța feroviară prin inițierea unei proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Portugaliei ca urmare a deficiențelor identificate. Printre acestea se numără supravegherea sistemelor de management al siguranței utilizate de întreprinderile feroviare și de administratorii de infrastructură, măsurile luate în urma recomandărilor privind siguranța emise de organismele de anchetă și capacitatea organizațională a autorității naționale de siguranță din Portugalia.

Conservarea în domeniul pescuitului și amenajarea spațiului maritim

Pentru a aborda dubla provocare reprezentată de schimbările climatice și declinul biodiversității, unul dintre obiectivele Pactului verde european este de a promova și consolida protecția și refacerea ecosistemelor naturale și utilizarea durabilă a resurselor. În același timp, principalul obiectiv al politicii comune în domeniul pescuitului este de a garanta faptul că sectorul pescuitului și cel al acvaculturii sunt sustenabile din punct de vedere ecologic, economic și social.

Acest obiectiv ar trebui atins prin aducerea stocurilor de pește la niveluri sustenabile în toate mările din UE și prin menținerea acestora în condiții de sănătate. Prin urmare, este importantă punerea în aplicare a unor măsuri pentru conservarea stocurilor, pentru a restrânge capacitatea flotelor de pescuit și pentru a impune limite în ceea ce privește capturile și activitățile de pescuit. Pentru a asigura punerea în aplicare corectă și deplină a acestor măsuri, este esențială implementarea unui sistem adecvat și eficace de control al pescuitului.

Comisia a inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Belgiei și a Țărilor de Jos referitoare la cântărirea și înregistrarea capturilor. Controalele adecvate sunt esențiale pentru a se asigura faptul că documentele de înregistrare a capturilor sunt corecte, pentru a preveni pescuitul excesiv.

Comisia a inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și împotriva Maltei , în special pentru că nu a reușit să asigure prezența unui sistem eficace de monitorizare, control și inspecție în fermele de ton roșu.

Din acest motiv, strategia Comisiei de asigurare a respectării legislației s-a axat și în 2020 pe conservarea și controlul activităților de pescuit, precum și pe asigurarea respectării legislației în domeniul pescuitului de către statele membre. Comisia a lansat o serie de dialoguri cu statele membre pe teme precum întârzierile în implementarea instrumentului de transmitere a datelor privind controlul pescuitului în UE, sistemele de verificare a puterii motorului și controlul activităților de pescuit desfășurate de flota UE în afara apelor Uniunii.

Politica comună în domeniul pescuitului oferă, de asemenea, instrumente specifice pentru asigurarea respectării legislației, cum ar fi planurile de acțiune pentru control și anchetele administrative. Pe baza verificărilor și a auditurilor efectuate, Comisia a adoptat și a urmat o serie de planuri de acțiune pentru control.

În fine, Comisia va monitoriza îndeaproape transpunerea Directivei privind amenajarea spațiului maritim și, în special, a strategiei statelor membre în planurile spațiale maritime naționale. Esențial este să se asigure că o astfel de planificare va contribui la punerea în aplicare a strategiei UE privind energia din surse regenerabile offshore, ca parte a Pactului verde european.

Agricultura durabilă

Politica agricolă comună a UE este un parteneriat între agricultură și societate, între Europa și agricultorii săi. Aceasta are ca obiective , printre altele, să îi sprijine pe fermieri și să îmbunătățească productivitatea agricolă, pentru o aprovizionare stabilă cu alimente la prețuri accesibile, și să îi protejeze pe agricultorii din Uniunea Europeană, astfel încât aceștia să-și poată asigura un trai decent.

Politica agricolă comună este concepută, de asemenea, pentru a aborda provocările legate de mediu , cum ar fi schimbările climatice. Aceasta urmărește gestionarea durabilă a resurselor naturale, menținerea zonelor rurale și a peisajelor din întreaga UE și menținerea economiei rurale prin promovarea locurilor de muncă în agricultură și în sectoarele conexe. O aplicare riguroasă a dispozițiilor legale relevante (de exemplu, agricultură ecologică , înverzire , silvicultură , sprijinirea cercetării și inovării) este extrem de importantă pentru atingerea acestor obiective. Propunerile Comisiei privind reforma politicii agricole comune urmăresc să încorporeze ambițiile Pactului verde european, prin intermediul strategiei asociate „De la fermă la consumator” și al Strategiei în domeniul biodiversității .

Sănătate și siguranță alimentară

Comisia urmărește să asigure punerea în aplicare corespunzătoare a legislației extinse în acest domeniu și să o simplifice acolo unde este cazul. Aceasta adoptă o abordare de tip „O singură sănătate” în materie de pregătire și prevenire, integrând sănătatea umană, a animalelor și a mediului, precum și siguranța produselor alimentare și a furajelor. Auditurile au rămas un instrument-cheie pentru punerea în aplicare și asigurarea respectării cadrului juridic extins al UE privind siguranța produselor alimentare și a furajelor, sănătatea animalelor, sănătatea plantelor și bunăstarea animalelor. Auditurile sunt importante și pentru menținerea controlului calității produselor farmaceutice și a dispozitivelor medicale.

Garantarea drepturilor pacienților de acces la asistența medicală transfrontalieră a rămas o prioritate pentru Comisie în 2020. Aceasta a purtat dialoguri structurate cu statele membre pentru a asigura o mai bună punere în aplicare a Directivei privind asistența medicală transfrontalieră .

În 2020, Comisia a efectuat verificări ale conformității legislațiilor naționale care transpun Directiva privind produsele din tutun și a organizat dialoguri structurate cu statele membre pentru a asigura punerea corectă în aplicare a acesteia. Monitorizarea transpunerii directivei în legislațiile naționale ale statelor membre a rămas o prioritate pentru Comisie. Consumul de tutun este cel mai mare risc pentru sănătate care poate fi evitat și reprezintă cea mai importantă cauză de deces prematur în UE. Directiva urmărește să faciliteze buna funcționare a pieței interne, protejarea sănătății oamenilor, în special a tinerilor, și îndeplinirea obligațiilor UE în temeiul Convenției-cadru a Organizației Mondiale a Sănătății pentru controlul tutunului.



III.O Europă pregătită pentru era digitală

„Vreau ca Europa să aibă ambiții mai mari prin valorificarea oportunităților din era digitală, fără să transgresăm însă limitele siguranței și ale eticii.”

Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, în Orientările politice

Comisia este hotărâtă să transforme acest deceniu în „deceniul digital” al Europei. Uniunea trebuie să își consolideze suveranitatea digitală și să-și stabilească propriile standarde în loc să le urmeze pe ale altora, cu un accent clar pe date, tehnologie și infrastructură.

O tehnologie în serviciul cetățenilor

Punerea în aplicare a strategiei digitale a UE se axează pe asigurarea faptului că dezvoltarea, implementarea și adoptarea tehnologiei digitale este pusă în serviciul cetățenilor și al întreprinderilor. Pandemia de COVID-19 a accelerat transformarea digitală a societății noastre.

O economie digitală echitabilă și competitivă

Independența autorităților naționale de reglementare este esențială pentru asigurarea aplicării eficace și imparțiale a normelor UE în domeniul telecomunicațiilor. Aceasta stă la baza autorității organelor de reglementare și asigură predictibilitatea deciziilor acestora, creând un mediu de investiții propice pe piețele de telecomunicații.

Comisia a inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Poloniei ca urmare a demiterii președintelui autorității naționale de reglementare în domeniul comunicațiilor electronice din Polonia. Comisia a considerat că reducerea duratei totale a unui mandat în curs sau modificarea condițiilor de numire sau de concediere în vederea încetării anticipate a mandatului este de natură să afecteze independența autorității de reglementare.

Dreptul Uniunii îi protejează pe președinții autorităților naționale de reglementare (sau pe membrii organului colectiv care îndeplinește această funcție în cadrul acestora) împotriva demiterii arbitrare.

Accesul transfrontalier la bunuri și servicii online ar trebui să fie lipsit de obstacole sau de fricțiuni pentru consumatorii europeni, indiferent de locul în care se află, domiciliul sau naționalitatea acestora. Regulamentul privind geoblocarea interzice orice formă de discriminare nejustificată bazată pe cetățenia sau naționalitatea, domiciliul sau sediul clienților care fac achiziții online. În 2020, Comisia a închis procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Ciprului și a României inițiate pentru faptul că cele două state membre nu au comunicat măsurile aplicabile în cazul încălcării normelor privind geoblocarea. La sfârșitul anului 2020 mai erau deschise doar procedurile împotriva Franței și Spaniei.

Incluziunea digitală pentru o societate europeană mai bună

Deficiențele de vedere, de auz, fizice sau intelectuale pot restricționa utilizarea serviciilor digitale. Asigurarea accesului egal la informații și servicii digitale publice a devenit și mai importantă odată cu declanșarea pandemiei. Directiva privind accesibilitatea site-urilor web vizează asigurarea unei accesibilități sporite a site-urilor web și a aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public pentru toții cetățenii, în special pentru persoanele cu dizabilități.

În 2020, Comisia a închis celelalte șapte proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pentru întârzieri în transpunerea Directivei privind accesibilitatea site-urilor web. Aceasta continuă să evalueze conformitatea măsurilor de transpunere a directivei în legislațiile naționale și aplicarea corectă a acesteia.

Consolidarea securității cibernetice și protecția împotriva amenințărilor cibernetice

Comisia a continuat procedurile inițiate împotriva Belgiei , Ungariei și României pentru că nu au identificat sau nu au furnizat suficiente informații cu privire la operatorii de servicii esențiale în temeiul Directivei privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice. Aceste proceduri erau încă deschise la sfârșitul anului 2020.

Transformarea digitală a societății noastre a extins situația amenințărilor și generează noi provocări care necesită răspunsuri adaptate și inovatoare. Numărul atacurilor cibernetice este în continuă creștere, atacurile, care sunt tot mai sofisticate, provenind dintr-o gamă largă de surse din interiorul și din afara UE. Directiva privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice este primul act legislativ cuprinzător al UE privind securitatea cibernetică, care prevede măsuri juridice pentru creșterea nivelului general de securitate cibernetică în UE.

O societate digitală deschisă, democratică și durabilă

Directiva serviciilor mass-media audiovizuale (DSMAV) a fost revizuită în 2018 pentru a crea un cadru de reglementare adecvat pentru era digitală, care să conducă la un peisaj audiovizual mai sigur, mai echitabil și mai diversificat. Termenul pentru transpunerea în legislația națională a DSMAV revizuite a expirat la 19 septembrie 2020.

Pentru prima dată, directiva extinde anumite norme audiovizuale la platformele de partajare a materialelor video și la conținutul audiovizual partajat în anumite servicii oferite de mijloacele de comunicare socială. De asemenea, aceasta consolidează promovarea diversității culturale, prin introducerea unor obligații clare pentru furnizorii de servicii mass-media audiovizuale la cerere de a aloca cel puțin 30 % din cataloagele lor operelor europene și de a asigura punerea în evidență a operelor respective.

În iulie 2020, Comisia a publicat orientări privind platformele de partajare a materialelor video, care vor ajuta statele membre să aplice noile norme.

Comisia a inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a 24 de state membre pentru netranspunerea la timp a normelor din DSMAV revizuită care reglementează coordonarea la nivelul UE a legislațiilor naționale cu privire la toate serviciile mass-media audiovizuale, atât transmisii de televiziune, cât și servicii mass­media audiovizuale la cerere.

Sisteme digitale de transport

Registrul european al întreprinderilor de transport rutier permite schimbul de informații între statele membre cu privire la întreprinderile de transport rutier înființate în UE. Acesta reprezintă un instrument esențial pentru asigurarea aplicării corespunzătoare a legislației UE în domeniul transporturilor.

Comisia a decis să trimită Cipru , Țările de Jos și Portugalia în fața Curții de Justiție pentru că nu și-au actualizat registrele naționale ale întreprinderilor de transport rutier și conexiunea acestora la Registrul european revizuit al întreprinderilor de transport rutier. Cu privire la aceeași chestiune, Comisia a continuat procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor inițiată împotriva Ungariei .

Pentru implementarea unei versiuni noi și îmbunătățite a registrului, statele membre trebuie să își adapteze sistemele la nivel național. Termenul pentru actualizarea conexiunii registrelor electronice naționale a expirat în ianuarie 2019.

În domeniul transportului rutier, serviciul european de taxare rutieră electronică asigură interoperabilitatea sistemelor de taxare rutieră electronică pe întreaga rețea rutieră a UE. Acesta permite utilizatorilor rutieri să plătească cu ușurință taxele rutiere pe întreg teritoriul blocului comunitar, cu un contract de abonament unic încheiat cu un prestator de servicii și un singur echipament de bord.

Prin reducerea numărului de tranzacții în numerar la stațiile de încasare a taxelor și prin eliminarea procedurilor greoaie pentru utilizatorii ocazionali, serviciul de taxare electronică simplifică operațiunile zilnice pentru utilizatorii rutieri, îmbunătățește fluxul traficului și reduce aglomerația. Comisia a decis să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Italiei și Ungariei pentru că nu au acordat furnizorilor de servicii europene de taxare rutieră electronică acces la domeniile naționale de taxare rutieră.

În ceea ce privește siguranța aviației, serviciile de legături de date reprezintă comunicații între sistemele de pe aeronave și cele de la sol, care completează comunicațiile vocale utilizate în mod tradițional în controlul traficului aerian. Acestea sporesc eficiența comunicațiilor dintre piloți și controlori, precum și capacitatea de control al traficului aerian. Comisia a inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a 11 state membre pentru că nu au asigurat furnizarea și funcționarea serviciilor de legături de date pentru toți operatorii de aeronave care efectuează zboruri în spațiul aerian aflat în responsabilitatea lor.

Transparența informațiilor despre întreprinderi

Statele membre trebuie să își conecteze registrele naționale ale comerțului la sistemul de interconectare a registrelor comerțului (BRIS). BRIS facilitează comerțul transfrontalier, reducând timpul și costurile de derulare a procedurilor pentru întreprinderi. Acesta oferă persoanelor fizice, întreprinderilor și antreprenorilor acces la informații despre întreprinderi. Comisia a inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a trei state membre pentru că nu și-au conectat registrele naționale ale comerțului la BRIS.

 

IV.O economie în serviciul cetățenilor

Cetățenii și întreprinderile noastre pot prospera numai dacă economia funcționează în serviciul lor. Acesta este sensul economiei noastre sociale de piață.”

Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, în Orientările politice

Economia socială de piață a UE este unică. Ea le permite economiilor să se dezvolte, dar să reducă în același timp sărăcia și inegalitatea. Când Europa este stabilă, economia poate răspunde pe deplin nevoilor cetățenilor UE. Întreprinderile mici și mijlocii sunt coloana vertebrală a economiei europene.

Condiții de muncă

Comisia a continuat o acțiune de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Italiei deoarece lucrătorii din sectorul public nu sunt protejați împotriva contractelor pe durată determinată succesive abuzive și au condiții de muncă mai puțin favorabile în comparație cu lucrătorii cu contract permanent.

Obiectivul este acela de a proteja mai multe categorii de lucrători, cum ar fi profesorii, lucrătorii din domeniul sănătății, lucrătorii din sectorul artelor superioare, al muzicii și al educației în dans, personalul unor fundații de producție muzicală, personalul academic, lucrătorii agricoli și personalul voluntar al brigăzii naționale de pompieri.

Un element-cheie al economiei sociale de piață a UE îl reprezintă condițiile de muncă echitabile, care includ prevenirea raporturilor de muncă ce creează condiții de muncă precare.

Securitate și sănătate în muncă

S-a pus un accent deosebit pe asigurarea transpunerii în legislațiile naționale a normelor UE de securitate și sănătate în muncă în termenele prevăzute. Comisia a continuat procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor inițiate împotriva Franței și Spaniei, care nu au comunicat Comisiei măsurile naționale de transpunere a Directivei privind protecția împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă .

De asemenea, Comisia a monitorizat îndeaproape transpunerea normelor actualizate , în ceea ce privește includerea SARS-CoV-2 în lista agenților biologici din Directiva privind agenții biologici .

Mobilitatea forței de muncă

Ca regulă generală, orice stat membru trebuie să asigure un tratament egal pentru cetățenii săi și cei ai altor state membre. Statele membre pot rezerva accesul la anumite posturi în administrația publică doar pentru proprii resortisanți, însă această excepție trebuie interpretată în mod restrictiv.

Comisia a inițiat o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Greciei pentru faptul că accesul la posturi de nivel înalt în administrația publică și într-o serie de entități publice este limitat la resortisanții greci.

Mai exact, această excepție se referă la posturile care implică participarea directă sau indirectă la exercitarea puterilor conferite de dreptul public și la funcțiile care au ca scop protejarea intereselor generale ale statului sau ale altor autorități publice. O excludere generalizată a lucrătorilor din UE din posturile publice este contrară legislației UE. 

Directiva de modificare a normelor privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii îmbunătățește în mod semnificativ situația lucrătorilor detașați și condițiile de concurență echitabile pentru prestatorii de servicii. În conformitate cu noile norme, toate elementele obligatorii ale remunerației aplicabile lucrătorilor locali se vor aplica și lucrătorilor detașați.

Comisia a inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a 15 state membre care nu au comunicat la timp transpunerea acestei directive în legislațiile naționale.

Coordonarea sistemelor de securitate socială

Comisia a decis să trimită Austria în fața Curții de Justiție ca urmare a introducerii în legislația națională a unui mecanism (începând cu 1 ianuarie 2019) de indexare a prestațiilor familiale și a creditelor fiscale pentru copii acordate resortisanților UE care lucrează în Austria și au copii care locuiesc într-un alt stat membru.

Comisia a considerat că acest mecanism este discriminatoriu și încalcă normele UE privind libera circulație a lucrătorilor și coordonarea sistemelor de securitate socială.

UE a elaborat un set extins de norme privind libera circulație a lucrătorilor, detașarea acestora și coordonarea sistemelor de securitate socială. Dacă aceste norme nu sunt respectate, încrederea și corectitudinea pe piața unică sunt compromise.

Informare și asistență pentru cetățeni și întreprinderi

Instrumentele de guvernanță a pieței interne, cum ar fi portalul Europa ta, serviciul Europa ta - Consiliere și SOLVIT, oferă cetățenilor și întreprinderilor informații clare, asistență și proceduri de soluționare a problemelor cu care se confruntă. Acestea permit atât persoanelor fizice, cât și întreprinderilor să își exercite pe deplin drepturile conferite de legislația UE în cadrul pieței interne.

În 2020:

·Comisia a depus eforturi pentru a se asigura că Europa ta va deveni portalul digital unic al UE

·Serviciul Europa ta - Consiliere a oferit consiliere personalizată cetățenilor și întreprinderilor cu privire la drepturile acestora în cadrul pieței interne în peste 25 200 de cazuri.

· SOLVIT a oferit asistență pentru mai mult de 2 600 de cetățeni/întreprinderi. SOLVIT va deveni instrumentul implicit de soluționare a litigiilor pentru piața internă, imediat ce procedura de soluționare a problemelor legate de recunoașterea reciprocă a mărfurilor va fi pusă în aplicare.

· Sistemul de informare al pieței interne a continuat să se extindă și include în prezent Rețeaua de cooperare pentru protecția consumatorilor.

·Comisia a continuat procesul de modernizare a Tabloului de bord al pieței unice .

Libera circulație a mărfurilor

În 2020, Comisia a rămas vigilentă cu privire la orice măsură care împiedică libera circulație a mărfurilor.

De exemplu, Comisia a inițiat o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României pentru măsurile restrictive care au favorizat produsele alimentare interne în detrimentul produselor similare importate. Procedura a fost închisă după ce autoritățile române au modificat legislația din domeniul alimentar și au eliminat restricțiile.

De asemenea, Comisia a solicitat Franței să elimine obstacolele din calea importurilor paralele de medicamente de uz veterinar de către fermieri pentru propriile lor șepteluri. Fermierilor li se permite să importe medicamente de uz veterinar din alte state membre, pentru a fi utilizate pentru propriile lor șepteluri. Măsurile adoptate de Franța au condus la taxe administrative foarte ridicate, care au restrâns efectiv posibilitatea de a importa în paralel.

Combaterea spălării de bani și a finanțării terorismului

A cincea directivă privind combaterea spălării banilor a modificat a patra directivă privind combaterea spălării banilor și a introdus îmbunătățiri substanțiale în ceea ce privește prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau al finanțării activităților teroriste.

Statele membre aveau obligația de a transpune normele cuprinse în cea de a cincea directivă până la 10 ianuarie 2020. În lunile februarie și mai , Comisia a inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a 17 state membre pentru faptul că nu au comunicat la timp și integral măsurile luate în vederea transpunerii directivei în legislațiile naționale.

În 2020, Comisia a adoptat un plan de acțiune pentru o politică cuprinzătoare a UE privind prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului, cu un accent deosebit pe punerea în aplicare a directivelor UE în materie de drept penal, ca modalitate de protejare a investițiilor.

Plăți de mică valoare

În 2020, Comisia a adoptat o strategie privind plățile de mică valoare pentru UE. Ca parte a acestei strategii, Comisia le-a reamintit autorităților naționale responsabile obligațiile de asigurare a respectării Regulamentului privind zona unică de plăți în euro . Comisia a monitorizat îndeaproape cazurile de nerespectare a acestui regulament.

Guvernanța și transparența întreprinderilor

Modificarea Directivei privind drepturile acționarilor facilitează exercitarea drepturilor acționarilor și încurajează implicarea pe termen lung a acestora în activitatea întreprinderilor prin stabilirea de obligații, măsuri de transparență și standarde de „conformare sau justificare”. Comisia a continuat procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a șapte state membre pentru faptul că nu au comunicat măsurile luate în vederea transpunerii în legislațiile naționale a Directivei privind drepturile acționarilor până la primul termen-limită, 10 iunie 2019. De asemenea, Comisia a inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a opt state membre pentru faptul că nu au comunicat măsurile luate în vederea transpunerii directivei până la cel de­al doilea termen-limită prevăzut în acest scop, 3 septembrie 2020.

Impozitare indirectă

Comisia a continuat acțiunile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor ce vizează eliminarea practicilor care denaturează concurența pe piața internă, combaterea evaziunii fiscale și a evitării obligațiilor fiscale și prevenirea dublei impuneri.

Aceasta a efectuat evaluări ale conformității noilor directive cu privire la normele privind taxa pe valoarea adăugată (TVA). Aceste evaluări au vizat comerțul electronic ca parte a Strategiei privind piața unică digitală, comerțul transfrontalier între întreprinderi , tratamentul aplicat cupoanelor valorice și aplicarea teritorială a normelor privind TVA și accizele .

În ceea ce privește impozitarea autovehiculelor, Comisia a decis să trimită Portugalia în fața Curții de Justiție pentru normele sale discriminatorii privind taxa de înmatriculare a autovehiculelor, care afectează persoanele ce achiziționează autovehicule rulate din alte state membre ale UE.

În domeniul accizelor, Comisia a trimis Regatul Unit în fața Curții de Justiție pentru nerespectarea unei hotărâri anterioare a Curții privind utilizarea incorectă a carburanților marcați în scopul propulsării ambarcațiunilor private de agrement. De asemenea, Comisia a decis să trimită Polonia în fața Curții de Justiție pentru că nu a asigurat în toate cazurile aplicarea regimului de scutire de la plata accizelor pentru alcoolul etilic importat utilizat în producția de medicamente.

Comisia a închis procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Ciprului și Maltei cu privire la aplicarea incorectă a normelor privind TVA în cazul închirierii și achiziționării de iahturi. Aplicarea incorectă a fost dezvăluită în cadrul anchetei „Paradise Papers”. Între timp, Cipru și Malta au luat măsuri pentru a asigura respectarea legislației UE.

Impozitare directă

Unul dintre avantajele pieței interne este că cetățenii și întreprinderile au libertatea de a circula, de a opera și de a investi dincolo de frontierele naționale. Având în vedere faptul că impozitarea directă nu este aliniată la nivelul UE, această libertate poate însemna că unii contribuabili pot să eludeze sau să se sustragă de la plata impozitelor în țara lor de reședință. Prin urmare, autoritățile fiscale din UE au convenit să coopereze mai strâns pentru a asigura plata impozitelor și pentru a combate frauda și evaziunea fiscală.

În ceea ce privește impozitarea directă, acțiunea Comisiei de asigurare a respectării legislației din 2020 s-a concentrat asupra asigurării faptului că statele membre transpun în dreptul intern modificări importante ale Directivei privind cooperarea administrativă . Aceste modificări vizează domenii precum:

· accesul la informații privind combaterea spălării banilor

· schimbul automat obligatoriu de rapoarte pentru fiecare țară în parte între statele membre

· schimbul automat de informații privind Conturile Financiare

·schimbul automat obligatoriu de informații cu privire la modalitățile transfrontaliere care fac obiectul raportării .

Comisia a luat măsuri împotriva Belgiei pentru că nu a comunicat măsurile naționale privind mecanismele de soluționare a litigiilor fiscale. De asemenea, Comisia a luat măsuri împotriva Germaniei, Greciei, Spaniei, Letoniei, României și Portugaliei pentru faptul că nu au transpus integral normele de impozitare la ieșire în legislațiile naționale.

Comisia a continuat să ia măsuri împotriva Portugaliei , Luxemburgului și Belgiei pentru că nu au pus în aplicare măsuri de combatere a practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care au incidență directă asupra funcționării pieței interne.

În plus, Comisia s-a concentrat asupra asigurării transpunerii corespunzătoare a Directivei privind normele împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care au incidență directă asupra funcționării pieței interne în ceea ce privește tratamentul neuniform al elementelor hibride care implică țări terțe  și a monitorizat transpunerea corespunzătoare a Directivei privind mecanismele de soluționare a litigiilor fiscale .

Domeniul vamal

Strategia Comisiei de asigurare a respectării legislației s-a concentrat asupra aplicării de către statele membre a Codului vamal al Uniunii în mod corect și uniform și asupra detectării taxelor cu efect echivalent taxelor vamale, chiar și în cadrul UE.

În 2020, Comisia a continuat ancheta amplă în toate statele membre, investigând dispozițiile naționale privind termenele de notificare a unei datorii vamale și compatibilitatea acestora cu Codul vamal al Uniunii, pentru a oferi comercianților securitate juridică în această privință. De asemenea, Comisia a inițiat un dialog cu statele membre cu privire la sancțiunile pentru nedeclararea numerarului și determinarea valorii în vamă.

Concurență

Politica Comisiei în domeniul concurenței asigură funcționarea piețelor în serviciul consumatorilor, întreprinderilor și societății. Întreprinderile ar trebui să concureze în condiții de egalitate, iar consumatorii ar trebui să beneficieze de prețuri mai mici, de o ofertă mai variată și de o calitate mai bună.

Curtea de Justiție a condamnat Italia la plata unei sume forfetare și a unor penalități zilnice pentru nerespectarea unei hotărâri anterioare a Curții prin care s-a constatat că Italia nu și-a îndeplinit obligația de a recupera integral ajutorul de stat acordat ilegal sectorului hotelier în Sardinia.

Aplicarea consecventă a deciziilor prin care se refuză acordarea ajutorului de stat este esențială pentru credibilitatea sistemului de control al ajutoarelor de stat al Comisiei. În acest sens, este esențial ca statele membre să respecte hotărârile Curții prin care li se solicită să recupereze ajutoarele de stat incompatibile în urma unei decizii a Comisiei.

Mobilitate și transporturi

Finalizarea pieței unice în sectorul feroviar și asigurarea faptului că întreprinderile și cetățenii se bucură de toate avantajele liberalizării pieței feroviare continuă să fie una dintre principalele arii de intervenție ale politicii Comisiei de monitorizare și asigurare a respectării legislației în domeniul transporturilor. În acest scop, este esențial să se asigure transpunerea corectă în dreptul intern a Directivei privind instituirea spațiului feroviar unic european . Acest lucru va permite statelor membre să transpună și să pună în aplicare în mod coerent actele mai recente adoptate în cadrul celui de al patrulea pachet feroviar.

Comisia a inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Croației, Sloveniei, Spaniei , Greciei, Austriei și Luxemburgului pentru că nu au transpus corect anumite dispoziții ale normelor UE privind instituirea spațiului feroviar unic european. Această directivă urmărește crearea unui cadru mai competitiv și vizează supravegherea reglementară și arhitectura financiară a sectorului feroviar, competența autorităților naționale de reglementare, cadrul pentru investiții în sectorul feroviar și accesul echitabil și nediscriminatoriu la infrastructura feroviară și la serviciile feroviare conexe.

În același timp, Comisia a continuat să abordeze obstacolele specifice în calea accesului pe piața feroviară, un exemplu elocvent în acest sens fiind acțiunea sa prin care a solicitat Germaniei să modifice cerințele pentru echipamentele de frânare ale vagoanelor de marfă. Aceste cerințe nu sunt conforme cu dreptul UE și împiedică eforturile de interoperabilitate a sistemului feroviar .



Referitor la alte moduri de transport, Comisia a contestat o gamă largă de măsuri naționale care împiedică funcționarea deplină a pieței unice:

·a continuat procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Danemarcei , solicitându-i să renunțe la limita de 25 de ore pentru parcarea camioanelor în zone de odihnă aflate în proprietatea statului. Această limită creează obstacole pentru transportatorii străini care efectuează operațiuni internaționale .

·de asemenea, a continuat procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Maltei și a inițiat noi proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Belgiei și Portugaliei pentru că nu au aplicat corect normele UE în materie de siguranță și mediu referitoare la echipamentele maritime , precum vestele de salvare, sistemele de epurare a apelor uzate și radarele de la bordul navelor aflate sub pavilionul UE.

·a inițiat o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Suediei pentru limitarea nejustificată a definiției „ operațiunilor de transport combinat ”, lucru care îngreunează sarcina anumitor operatori de a transfera transportul rutier de mărfuri către transportul feroviar sau naval pentru o parte a călătoriei. Acest lucru împiedică reducerea emisiilor nocive și a altor efecte negative ale transportului rutier.

Cetățenii europeni se așteaptă să beneficieze de standarde înalte de siguranță și securitate pentru toate modurile de transport. Politicile UE vizează menținerea și dezvoltarea acestor standarde și alinierea deplină a acestora la nivelul UE.

În sectorul rutier, Comisia a continuat inițiativele de asigurare a unei infrastructuri de calitate, ca o contribuție la reducerea numărului de accidente rutiere. Aceasta a continuat acțiunile împotriva Spaniei, Greciei, Italiei, Croației și Bulgariei pentru că nu au pus în aplicare întregul set de măsuri necesare pentru a asigura respectarea celor mai înalte standarde de siguranță și de exploatare în anumite tuneluri din rețeaua rutieră .

În sectorul aviației, tot în materie de siguranță, Comisia a inițiat sau a continuat acțiunile împotriva a 11 state membre pentru că nu au desemnat un organism pentru a se asigura că orice persoană care raportează evenimente relevante pentru siguranța aviației civile nu este penalizată de către angajator sau de către autoritățile naționale.

Piața internă a energiei

Pentru a avea un sistem energetic durabil bazat pe surse regenerabile de energie și pe creșterea eficienței energetice este nevoie de o piață internă a energiei care să funcționeze bine, să fie deschisă concurenței și să responsabilizeze consumatorii. O piață integrată a gazelor naturale este piatra de temelie a uniunii energetice a UE. Directiva privind gazele naturale modificată subliniază faptul că principiile de bază ale legislației UE în domeniul energiei – și anume, accesul terților, reglementarea tarifelor, separarea proprietății și transparența – se vor aplica tuturor conductelor de gaze înspre și dinspre țările terțe până la frontiera UE. Acest lucru va asigura faptul că toate conductele majore care intră pe teritoriul UE respectă normele UE, sunt exploatate cu același nivel de transparență, sunt accesibile altor operatori și sunt exploatate în mod eficient.

Comisia a inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a 13 state membre pentru faptul că nu au adoptat și/sau nu au comunicat măsurile de transpunere în temeiul directivei.

Securitate energetică

Normele UE în domeniul energiei asigură, de asemenea, securitatea aprovizionării cu energie electrică și gaze naturale, pe baza solidarității dintre statele membre. Pentru a asigura punerea corectă în aplicare a normelor UE privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale, Comisia a inițiat 27 de proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în temeiul Regulamentului privind măsurile de garantare a siguranței furnizării de gaze, în special în ceea ce privește obligațiile de notificare și aplicarea mecanismului de solidaritate între statele membre.

Punerea în aplicare a normelor Euratom

În ceea ce privește energia nucleară, Comisia și-a continuat în 2020 activitatea de asigurare a transpunerii și punerii în aplicare eficace a cadrului juridic al Euratom privind protecția lucrătorilor, a pacienților și a publicului larg împotriva expunerii la radiații și gestionarea în condiții de siguranță a deșeurilor radioactive.

Comisia a inițiat nouă proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și a continuat procedurile inițiate împotriva Finlandei și Suediei pentru transpunerea incompletă a Directivei privind normele de securitate de bază .

Comisia a continuat procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor inițiate împotriva României și a Regatului Unit pentru transpunerea incorectă a Directivei privind combustibilul uzat și deșeurile radioactive . De asemenea, Comisia a continuat procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor inițiate împotriva a șase state membre și a inițiat patru noi astfel de acțiuni pentru faptul că nu au adoptat un program național de gestionare a deșeurilor radioactive.

V.Promovarea modului nostru de viață european

„Nu putem face niciun compromis atunci când este vorba de apărarea valorilor noastre fundamentale. Amenințările la adresa statului de drept periclitează temeiurile legale, politice și economice ale funcționării Uniunii noastre.”

Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, în Orientările politice

O Europă care protejează trebuie să apere și justiția și valorile fundamentale ale UE. Amenințările la adresa statului de drept periclitează fundamentele juridice, politice și economice ale Uniunii noastre. În viziunea Comisiei, statul de drept este esențial pentru o Uniune a egalității, a toleranței și a echității sociale. Cât despre migrație, lucrurile se pot îmbunătăți dacă asigurăm frontiere solide, dacă modernizăm sistemul de azil al UE și dacă lucrăm împreună cu țările partenere.

Statul de drept și drepturile fundamentale

Comisia a publicat în septembrie primul său raport anual privind statul de drept . Mecanismul privind statul de drept este conceput ca un ciclu anual menit să promoveze statul de drept și să prevină apariția sau agravarea problemelor. Dacă totuși acestea apar și contravin dreptului UE, Comisia ar putea fi nevoită să recurgă la instrumentele disponibile în setul de instrumente privind statul de drept , inclusiv procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

În luna ianuarie 2020, în contextul unui caz aflat pe rol privind regimul disciplinar aplicabil judecătorilor polonezi, Comisia a solicitat Curții de Justiție să impună măsuri provizorii Poloniei, dispunându-i suspendarea activității Camerei Disciplinare a Curții Supreme în ceea ce privește procedurile disciplinare îndreptate împotriva judecătorilor. Continuarea activității acestei Camere subminează independența sistemului judiciar polonez și creează un risc de prejudiciu ireparabil pentru ordinea juridică a UE și pentru valoarea statului de drept. Curtea de Justiție a soluționat cererea în favoarea Comisiei.

În aprilie 2020, Comisia a inițiat o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Poloniei deoarece a considerat că legea poloneză privind sistemul judiciar subminează independența judecătorilor polonezi și este incompatibilă cu supremația dreptului UE. Noua lege împiedică instanțele poloneze să aplice direct anumite dispoziții ale dreptului UE care protejează independența judiciară și să sesizeze Curtea de Justiție cu privire la decizii preliminare referitoare la astfel de întrebări. În decembrie 2020, Comisia a extins această procedură deoarece a considerat că Polonia încalcă, de asemenea, dreptul UE, prin faptul că permite Camerei Disciplinare a Curții Supreme să decidă cu privire la alte chestiuni care îi afectează în mod direct pe judecători, cum ar fi decizii de ridicare a imunității cu scopul de a incrimina penal judecătorii.

În luna decembrie, Comisia a adoptat, de asemenea, o nouă strategie pentru a asigura aplicarea deplină a Cartei drepturilor fundamentale în UE. Această strategie vine în completarea Planului de acțiune pentru democrația europeană și a raportului privind statul de drept, și ilustrează abordarea cuprinzătoare a Comisiei în ceea ce privește promovarea și protejarea drepturilor fundamentale și a valorilor în UE.

Cetățenia Uniunii Europene

Comisia a inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Ciprului și Maltei cu privire la sistemele de acordare a cetățeniei pentru investitori („pașaportul de aur”). Comisia a considerat că acordarea sistematică a cetățeniei - și, prin urmare, a cetățeniei UE - în schimbul unei plăți sau al unei investiții prestabilite și fără o legătură reală cu statele membre în cauză este incompatibilă cu principiul „cooperării loiale”. Comisia a considerat, de asemenea, că aceste sisteme subminează statutul de cetățean al Uniunii.

Libera circulație a persoanelor

Comisia a inițiat două proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Regatului Unit pentru nerespectarea normelor UE privind libera circulație a persoanelor . Legislația națională din Regatul Unit limitează domeniul de aplicare, în Regatul Unit, al beneficiarilor legislației UE privind libera circulație, precum și posibilitățile pe care le au cetățenii UE și membrii familiilor acestora de a ataca deciziile administrative care limitează dreptul la liberă circulație. În plus, Comisia a continuat o acțiune împotriva Regatului Unit pentru nerespectarea normelor UE privind asigurarea medicală completă pentru cetățenii UE.


Egalitate și nediscriminare

Comisia a inițiat o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Bulgariei în ceea ce privește egalitatea de tratament dintre femei și bărbați în domeniul securității sociale. Cazul se referă la o lege privind pensiile care discriminează indirect femeile la calcularea perioadei de cotizare necesare pentru a avea dreptul la pensie.

O parte esențială a agendei mai ample privind egalitatea, Strategia europeană privind egalitatea de gen cuprinde obiective și măsuri de politică pentru realizarea unor progrese semnificative în direcția apropierii Europei de dezideratul de a deveni, până în 2025, un continent în care femeile sunt egale cu bărbații.

Rasismul și xenofobia, inclusiv discursurile ilegale de incitare la ură

În luna septembrie, Comisia a adoptat un plan de acțiune ambițios al UE de combatere a rasismului . Incriminarea eficace a discursurilor de incitare la ură și a infracțiunilor motivate de ură reprezintă una dintre prioritățile acestuia. De asemenea, Comisia a luat măsuri concrete pentru a asigura transpunerea corectă și integrală a Deciziei-cadru privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal , care vizează asigurarea faptului că manifestările grave de rasism și xenofobie se pedepsesc cu sancțiuni penale efective, proporționale și disuasive în întreaga UE.

În octombrie 2020, Comisia a inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Estoniei și României , întrucât legislațiile naționale ale acestor țări nu transpun integral și exact decizia-cadru.

Drepturile consumatorilor

Regulamentul privind cooperarea în materie de protecție a consumatorului a intrat în vigoare în ianuarie 2020, consolidând asigurarea respectării legislației în materie de protecție a consumatorului în întreaga UE. Acest nou cadru de asigurare a respectării legislației s-a dovedit extrem de eficace în 2020, în timpul pandemiei de COVID-19, în combaterea tentativelor de escrocherie online. Acesta a contribuit la eliminarea sau blocarea a sute de milioane de anunțuri publicitare și listări de produse înșelătoare legate de coronavirus de către 11 platforme la nivel mondial .

Consolidarea protecției datelor cu caracter personal

Pandemia de COVID-19 a subliniat importanța instituirii unui regim eficient de protecție a datelor pentru a stimula încrederea și a oferi soluții digitale inovatoare. În aprilie 2020, Comisia a emis orientări privind aplicațiile de depistare a contacților, prin care se stabilesc principii cheie de protecție a datelor.

Comisia a inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Sloveniei și Germaniei pentru netranspunerea Directivei privind protecția datelor în materie de asigurare a respectării legii ; la sfârșitul anului, aceasta a decis să trimită Slovenia în fața Curții de Justiție.

În 2020, Comisia a publicat un raport de evaluare a primilor doi ani de aplicare a Regulamentului general privind protecția datelor . Concluzia raportului a fost că regulamentul, o componentă esențială a abordării centrate pe factorul uman a tehnologiei și tranziției digitale, și-a îndeplinit în mare măsură obiectivele, dar că sunt necesare progrese suplimentare în ceea ce privește punerea în aplicare și asigurarea respectării acestuia. În i

Cooperare judiciară și garanții individuale în materie penală

Comisia a continuat procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor inițiate împotriva Bulgariei , Croației , Ciprului și României pentru transpunerea doar parțială a Directivei privind prezumția de nevinovăție și împotriva Greciei și Ciprului pentru netranspunerea Directivei privind garanțiile procedurale pentru copii.

În ceea ce privește cooperarea în materie de justiție penală, Comisia a continuat să monitorizeze respectarea de către statele membre a Deciziei-cadru privind mandatul european de arestare . În 2020, Comisia a lansat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a șapte state membre. Activitatea de monitorizare a Comisiei a continuat și în ceea ce privește Directiva privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal . Punerea în aplicare în timp util a acestei directive este necesară pentru buna funcționare a Parchetului European. La sfârșitul anului 2020 erau în desfășurare proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a trei state membre pentru transpunerea întârziată a directivei. De asemenea, Comisia a continuat să monitorizeze transpunerea directivelor privind drepturile procedurale .

Securitate

În 2020, a continuat activitatea de asigurare a respectării legislației ca parte a noii Strategii a UE privind uniunea securității pentru perioada 2020-2025, axându-se pe domenii prioritare în care UE poate aduce plusvaloare pentru a ajuta statele membre să sporească securitatea pentru toți cei care trăiesc în Europa.

Comisia a continuat activitățile de monitorizare în ceea ce privește punerea în aplicare a Directivei privind utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor pentru prevenirea, depistarea, investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor de terorism și a infracțiunilor grave.

În total, au fost inițiate 53 de proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pentru nerespectarea termenelor de transpunere a trei directive privind armele de foc:

· Directiva de modificare a Directivei privind armele de foc

· Directiva de stabilire a specificațiilor tehnice pentru marcajul armelor de foc și al componentelor lor esențiale

· Directiva de stabilire a specificațiilor tehnice pentru armele de alarmă și de semnalizare.

În paralel, Comisia a luat măsuri suplimentare în cadrul procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor inițiate împotriva Sloveniei pentru netranspunerea integrală a directivei, închizând în același timp acțiunile împotriva a 13 state membre.

De asemenea, Comisia a continuat procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pentru faptul că nu au fost notificate măsurile naționale de transpunere a două acte legislative privind drogurile și cooperarea polițienească.

Aceasta a continuat acțiunile împotriva Austriei , Finlandei , Portugaliei , Sloveniei și Irlandei pentru netranspunerea integrală a Directivei privind includerea de noi substanțe psihoactive în definiția termenului „drog” și împotriva Irlandei pentru netranspunerea integrală a primei directive delegate adoptate în temeiul directivei amintite. Pe de altă parte, au fost închise 13 proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor cu privire la ambele directive inițiate împotriva a 11 state membre.

În plus, Comisia a continuat procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Belgiei și Greciei pentru netranspunerea integrală a Deciziei-cadru privind acreditarea furnizorilor de servicii de expertiză criminalistică.

Noul Pact privind migrația și azilul

În 2020, Comisia a propus un nou Pact privind migrația și azilul , care acoperă toate elementele diferite necesare pentru o abordare europeană cuprinzătoare în domeniul migrației. Acesta prevede proceduri îmbunătățite și mai rapide în întregul sistem de azil și migrație și asigură un echilibru între principiul solidarității și al distribuirii echitabile a răspunderii. De asemenea, pactul pune un accent deosebit pe protejarea drepturilor fundamentale.

Politica Comisiei în domeniul migrației acoperă toate aspectele legate de migrație, inclusiv gestionarea frontierelor, politica în domeniul vizelor, migrația ilegală, azilul și migrația legală. Punerea în aplicare coerentă și eficace, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale ale persoanelor, este esențială pentru succesul politicii. În 2020, Comisia a continuat să monitorizeze punerea în aplicare de către statele membre a legislației UE în domeniul migrației și azilului.

De asemenea, Comisia a inițiat o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Ungariei , considerând că o lege maghiară care restricționează accesul la procedura de azil este contrară Directivei privind procedurile de azil. Această lege împiedică persoanele care se află pe teritoriul Ungariei, inclusiv la frontieră, să solicite protecție internațională pe teritoriul Ungariei.

Comisia a inițiat, de asemenea, o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Maltei , considerând că impunerea obligației ca resortisanții țărilor terțe care sunt rezidenți pe termen lung în Malta să dețină un „permis de muncă”, resortisanții maltezi neavând nevoie de un astfel de permis, constituie o inegalitate de tratament care încalcă prevederile Directivei privind rezidența pe termen lung . 

Aceasta a continuat procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor inițiată împotriva Suediei pentru că nu a aplicat pe deplin egalitatea de tratament resortisanților țărilor terțe care intră sub incidența Directivei (UE) 2016/801 și propriilor resortisanți în ceea ce privește securitatea socială.

Comisia a continuat procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Estoniei în legătură cu introducerea de obligații suplimentare pentru călătorii care trec frontiera terestră externă a UE, obligații pe care Comisia le-a considerat incompatibile cu Codul frontierelor Schengen .

(1)      La 1 februarie 2020, a intrat în vigoare Acordul de retragere care stabilește condițiile retragerii ordonate a Regatului Unit din UE, iar Regatul Unit a devenit în mod oficial țară terță. Acordul de retragere a prevăzut o perioadă de tranziție care a început la 1 februarie 2020 și s-a încheiat la 31 decembrie 2020. În cursul acestei perioade de tranziție, și cu excepția unor prevederi contrarii, dreptul Uniunii a continuat să se aplice Regatului Unit și pe teritoriul acestuia, inclusiv procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. Prin urmare, orice trimitere la statele membre ar trebui înțeleasă ca incluzând Regatul Unit.