COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 29.4.2021
COM(2021) 219 final
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR EMPTY
O mai bună legiferare: unirea forțelor pentru îmbunătățirea legislației
Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor
O mai bună legiferare: unirea forțelor pentru îmbunătățirea legislației
1.Sprijinirea redresării UE printr-o mai bună legiferare
Sistemul pentru o mai bună legiferare al Comisiei constituie una dintre cele mai avansate abordări în materie de reglementare la nivel mondial 1 . Îmbunătățirea continuă a sistemului în ultimii ani ne-a ajutat în mod clar să obținem rezultate mai bune.
Sistemul evaluează în mod sistematic impacturile economice, sociale și de mediu ale măsurilor de politică și asigură în mod constant un nivel ridicat de calitate a legislației propuse. Având în vedere agenda ambițioasă a Comisiei și provocările fără precedent cu care ne confruntăm, necesitatea unei analize solide și a unor dovezi fiabile este mai mare ca oricând. Prin urmare, propunem o serie de îmbunătățiri suplimentare, nu în ultimul rând pentru a ne asigura că politicile noastre sprijină redresarea și reziliența UE și dubla tranziție a acesteia în cel mai bun mod cu putință. Așadar, Comisia:
-va invita statele membre, regiunile și principalele părți interesate să contribuie la eliminarea obstacolelor și a birocrației care încetinesc construirea infrastructurii secolului 21, sprijinind astfel accelerarea investițiilor și punerea în aplicare a Instrumentului de redresare al Uniunii Europene. O mai bună legiferare va juca un rol esențial de sprijinire a acestei inițiative, iar platforma „Pregătiți pentru viitor” (F4F) 2 va susține eforturile de simplificare și de adaptare mai bună a legislației UE la nevoile viitoare;
-prin introducerea unei abordări bazate pe principiul numărului constant adaptată la procesul de elaborare a politicilor din UE, va concentra atenția responsabililor de elaborarea politicilor asupra implicațiilor și asupra costurilor aferente aplicării legislației, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri);
-va integra obiectivele de dezvoltare durabilă 3 (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite pentru a contribui la asigurarea faptului că fiecare propunere legislativă contribuie la Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și se va asigura că principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” este aplicat în toate politicile în conformitate cu angajamentul asumat în cadrul Pactului verde european;
-În conformitate cu Comunicarea privind Busola pentru dimensiunea digitală 2030 4 , o mai bună legiferare va promova principiul „digital în mod implicit” în viitoarea legislație a UE, ca instrument important de sprijinire a transformării digitale;
-Integrarea previziunii strategice în procesul de elaborare a politicilor va oferi asigurarea că legislația UE existentă și nouă este adecvată pentru viitor.
O mai bună legiferare reprezintă un obiectiv și o responsabilitate comune tuturor instituțiilor UE. Vom comunica cu Parlamentul European și cu Consiliul în ceea ce privește eforturile acestora de a evalua și monitoriza impactul legislației UE și al programelor de cheltuieli ale UE. În plus, vom coopera mai îndeaproape cu autoritățile locale, regionale și naționale și cu partenerii sociali în scopul elaborării politicilor UE.
Un alt obiectiv va fi îmbunătățirea înțelegerii noastre cu privire la nevoile în materie de legislație a UE și la impactul acesteia în interiorul și în afara UE, inclusiv colaborarea proactivă cu partenerii externi 5 . Pentru a implica cetățenii, întreprinderile și societatea civilă, vom desfășura activități de sensibilizare cu privire la consultările noastre publice și vom simplifica parcurgerea acestora și participarea în cadrul lor. În cele din urmă, vom remedia deficiențele identificate în bilanțul nostru din 2019 privind o mai bună legiferare 6 .
2.Un efort comun
Cooperarea dintre colegiuitorii UE, cu statele membre și cu părțile interesate, inclusiv cu partenerii sociali, este esențială. Este necesar să ne intensificăm eforturile comune pentru creșterea gradului de transparență a politicii bazate pe date concrete, de sensibilizare cu privire la beneficiile legislației și de reducere a sarcinii legislației UE.
Evaluarea impacturilor 7 și eliminarea costurilor inutile 8
Comisia poate să determine doar impactul preconizat, inclusiv costurile și economiile, asociat cu propriile sale propuneri legislative. Modificările aduse propunerilor în cursul negocierilor cu Parlamentul European și cu Consiliul pot modifica în mod semnificativ implicațiile legislației UE pentru cetățeni și întreprinderi.
Prin urmare, reiterăm apelul nostru adresat Parlamentului European și Consiliului de a respecta angajamentele asumate în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare 9 . În special, îndemnăm cele două instituții să documenteze efectul modificărilor lor în ceea ce privește impacturile anticipate. Relansarea dialogului nostru politic va facilita schimbul de idei, astfel încât toate părțile să își poată îndeplini angajamentele asumate în temeiul Acordului interinstituțional.
Punerea în aplicare de către statele membre a legislației UE poate, de asemenea, să influențeze în mod semnificativ impactul acesteia asupra cetățenilor și întreprinderilor. Solicităm statelor membre să ne furnizeze feedback cu privire la estimările noastre privind beneficiile și costurile asociate anumitor acte legislative după punerea lor în aplicare. Vom utiliza acest feedback pentru evaluările și revizuirile ulterioare ale legislației.
Conștientizăm pe deplin importanța IMM-urilor pentru economia UE și dificultățile cu care s-au confruntat din cauza crizei provocate de pandemia de COVID‑19. Reprezentantul UE pentru IMM-uri 10 va oferi sprijin pentru examinarea inițiativelor UE cu scopul de a identifica domeniile în care impactul asupra IMM-urilor necesită o atenție deosebită. Reprezentantul va contribui, de asemenea, la conturarea programului de lucru al platformei „Pregătiți pentru viitor” 11 și, împreună cu rețelele de centre regionale pentru evaluarea punerii în aplicare a politicilor UE Comitetului Regiunilor 12 , va direcționa activitățile spre legislația care prezintă cele mai multe probleme pe teren.
Strângerea dovezilor și asigurarea accesului la acestea
Un element de bază al abordării noastre privind o mai bună legiferare este acela de a învăța din trecut prin evaluarea legislației existente. Monitorizarea este esențială în ciclul de elaborare a politicilor și necesită colectarea sistematică de date. Clauzele privind monitorizarea și revizuirea 13 incluse în legislație asigură faptul că datele necesare sunt colectate și evaluate. Este responsabilitatea comună a colegiuitorilor să se asigure că aceste dispoziții au un nivel înalt de calitate, astfel încât eficacitatea legislației UE în statele membre să poată fi evaluată în mod corespunzător.
Dovezile științifice reprezintă un alt element de bază al unei mai bune legiferări, fiind esențiale pentru a stabili o descriere exactă a problemei, o înțelegere reală a legăturii de cauzalitate și, prin urmare, a logicii de intervenție, precum și pentru a evalua impactul. Cercetarea de înaltă calitate nu poate fi realizată peste noapte, astfel încât să se asigure disponibilitatea unor dovezi pertinente atunci când este necesar, pentru a anticipa și a coordona mai eficient necesitățile de dovezi. Acest lucru înseamnă, de asemenea, o mai bună mobilizare și implicare a comunității de cercetare în procesul de legiferare încă de la început, la fel cum au procedat multe guverne în timpul pandemiei.
Comisia, precum și Parlamentul European și Consiliul dispun de diverse baze de date în care colectează dovezile utilizate în cursul procesului legislativ. Un efort colectiv pentru crearea unui registru comun al dovezilor 14 , portalul legislativ comun, ar oferi tuturor celor interesați de elaborarea politicilor UE un acces facil la toate dovezile care stau la baza unei anumite inițiative de politică. O cooperare mai strânsă pentru crearea unui registru comun ar integra diferite eforturi și ar permite o comunicare mai eficace între responsabilii de elaborarea politicilor de la nivelul UE și de la nivel național.
Implicarea cetățenilor în procesul de elaborare a politicilor UE
Vom intensifica eforturile de promovare a consultărilor noastre publice 15 pentru a atrage mai mulți participanți și contribuții de calitate. După cum s-a anunțat în „Comunicarea referitoare la bilanțul privind o mai bună legiferare” 16 , vom colabora mai strâns cu Comitetul Regiunilor, cu Comitetul Economic și Social European, cu autoritățile naționale, cu partenerii sociali și cu alte asociații reprezentative, pentru a sensibiliza publicul cu privire la posibilitățile de a contribui la elaborarea politicilor Comisiei. De exemplu, le vom solicita să ne ajute să distribuim „cererile de contribuții” 17 la nivel național și regional. Reprezentanțele Comisiei în statele membre și delegațiile UE vor sprijini, de asemenea, aceste eforturi.
3.O mai bună comunicare cu părțile interesate și cu publicul larg
O bună elaborare a politicilor îi implică pe cei afectați de decizii. Pentru a menține încrederea în Uniunea Europeană, politicile UE trebuie să țină seama și să reflecte valorile și preocupările cetățenilor. Participarea activă a părților interesate, inclusiv a cetățenilor, este esențială, în special în perioadele de incertitudine. În același timp, consultările nu ar trebui să impună sarcini inutile. Prin urmare, dorim să facilităm contribuția părților interesate prin intermediul consultărilor noastre.
În timpul crizei, părțile interesate au indicat că le-a fost dificil să își prezinte contribuțiile în termenele stabilite. Drept răspuns, Comisia a extins, atunci când a fost posibil, consultările publice și oportunitățile de feedback pentru inițiativele care urmau să fie prezentate în 2020 sau la începutul anului 2021, cu până la 6 săptămâni. În viitor, vom adopta un sistem mai raționalizat, mai favorabil incluziunii și mai simplu, bazat pe o singură „cerere de contribuții” 18 și pe chestionare mai clare, respectând totodată prerogativele partenerilor sociali.
Un sistem raționalizat și mai accesibil: cererea de contribuții
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) consideră că Comisia are cea mai bună abordare în ceea ce privește consultarea. Cu toate acestea, dorim să ne îmbunătățim și mai mult abordarea.
Actualul nostru sistem de consultare oferă numeroase oportunități de a contribui la elaborarea politicilor, inclusiv perioade de feedback pentru evaluările inițiale ale impactului și foile de parcurs 19 , consultări publice online 20 , consultări specifice și perioade de feedback cu privire la propunerile legislative adoptate și la proiectele de acte delegate și de punere în aplicare.
Cu toate acestea, organizarea mai multor consultări cu privire la aceeași inițiativă poate fi împovărătoare și uneori poate consuma din resursele părților interesate. Acesta este motivul pentru care propunem în prezent ca sistemul de consultare să fie mai specific, mai clar și mai ușor de utilizat. Vom consolida consultările noastre publice într-o singură „cerere de contribuții” pe portalul nostru web „Exprimați-vă părerea” 21 . Vom combina două etape care s-au succedat până acum: perioade de feedback privind foile de parcurs/evaluările inițiale ale impactului, care vor fi publicate în continuare pe portalul nostru web „Exprimați-vă părerea” cu titlul de „cereri de contribuții” și consultările publice bazate pe chestionare.
Cererile de contribuții vor consta într-o descriere a inițiativei și, după caz, vor include un link către consultarea publică 22 . Ca regulă generală 23 , acestea vor fi disponibile în toate limbile oficiale ale UE 24 , iar cetățenii vor avea la dispoziție 12 săptămâni pentru a răspunde 25 .
Facilitarea contribuțiilor părților interesate
Contribuția la consultările publice necesită timp și resurse din partea participanților. Prin urmare, dorim să facilităm cât mai mult posibil contribuția părților interesate și să ne asigurăm că vom consulta publicul numai atunci când este necesar.
Evaluarea va continua să se bazeze pe opiniile celor afectați dar, atunci când este posibil, vom consulta publicul o singură dată în momentul în care vom revizui legislația existentă și vom evalua programele de cheltuieli la jumătatea perioadei, în loc să organizăm consultări separate pentru evaluare și pentru evaluarea impactului. De asemenea, vom evita consultările publice referitoare la aspecte foarte tehnice care prezintă un interes redus pentru publicul larg, în cazul cărora o consultare specifică a părților interesate reprezintă un mijloc mai bun de colectare a dovezilor necesare 26 .
Bilanțul privind o mai bună legiferare a demonstrat că, în prezent, chestionarele de consultare publică sunt adesea prea lungi și prea tehnice și nu oferă un echilibru corect între întrebările deschise și cele închise 27 . Vom îmbunătăți structura, conținutul și formularea chestionarelor pentru a aborda aceste preocupări.
Ne vom intensifica activitățile de comunicare
„Exprimați-vă părerea” este portalul web prin intermediul căruia părțile interesate, inclusiv publicul larg și experții științifici și tehnici, pot contribui la inițiative pe măsură ce acestea se elaborează înainte și după adoptarea lor de către Comisie. Lansarea acestui ghișeu unic în 2017 a reprezentat o etapă importantă. În iulie 2020 a fost lansată o nouă versiune, care oferă o experiență de utilizare mai intuitivă și o funcție de căutare semnificativ îmbunătățită. În conformitate cu Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap 28 , portalul devine, de asemenea, mai accesibil pentru persoanele cu handicap.
Cu toate acestea, trebuie să sporim gradul de sensibilizare cu privire la portalul web „Exprimați-vă părerea”, pentru a încuraja mai multe persoane – inclusiv pe cele fără o cunoaștere aprofundată a procesului de elaborare a politicilor UE și comunitatea științifică – să contribuie la „cererile de contribuții” pe care le lansăm. De aceea, vom promova pe scară mai largă portalul web „Exprimați-vă părerea” 29 . Vom depune noi eforturi pentru a colabora cu comunitatea de cercetare științifică pentru a o încuraja să prezinte cercetări științifice relevante în etapa de început a procesului.
Conferința privind viitorul Europei oferă, de asemenea, o ocazie excelentă de a discuta cu cetățenii cu privire la modul în care pot fi abordate provocările și prioritățile Europei. Platforma deliberativă online a conferinței este o nouă abordare de interacționare cu cetățenii cu privire la aspectele care îi preocupă.
Respondenții vor primi feedback din partea noastră
În ceea ce privește contribuția respondenților la consultările publice, este necesar să fie disponibile informații cu privire la modul în care contribuția lor a fost utilizată în procesul de elaborare a politicilor 30 . Prin urmare, îi vom informa cu privire la feedbackul pe care îl primim și la ceea ce se întâmplă ulterior.
Ca regulă generală, vom publica un raport de sinteză privind fiecare consultare publică în termen de opt săptămâni de la încheierea acesteia 31 . Rapoartele de sinteză care însoțesc toate evaluările impactului și evaluările vor oferi o imagine de ansamblu și o analiză a tuturor activităților de consultare. Contribuțiile oferite de diferite tipuri de părți interesate (autorități locale, regionale și naționale, asociații, societatea civilă, întreprinderi de diferite dimensiuni, comunitatea științifică și persoane fizice) vor fi mai bine diferențiate între ele. Concluziile pe care le-am obținut în urma consultărilor vor fi mai bine reflectate în evaluările impactului și în evaluări.
Notificările privind noile evoluții ale fiecărei inițiative, cum ar fi publicarea propunerii Comisiei sau adoptarea legislației finale în urma negocierilor dintre Parlamentul European și Consiliu și Comisie, vor asigura informarea părților interesate pe parcursul întregului proces 32 .
4.O transparență sporită
Transparența este esențială pentru a garanta că cetățenii pot juca un rol activ în procesul de elaborare a politicilor și pot trage la răspundere instituțiile UE pentru deciziile lor. În plus, accesul la dovezi științifice este, de asemenea, esențial pentru abordarea provocărilor globale.
În conformitate cu obiectivele strategiei digitale a Comisiei 33 , vom îmbunătăți accesul la dovezile care stau la baza fiecărei propuneri legislative. Obiectivul este de a se asigura că toate studiile, evaluările, seturile de date etc. care constituie temeiul unui act legislativ vor fi ușor de găsit și de accesat.
Vom îmbunătăți diversele noastre registre 34 și portaluri, cum ar fi publicațiile UE 35 , EUR-Lex 36 și portalul web „Exprimați-vă părerea!”, precum și legăturile dintre acestea. În plus, vom oferi treptat acces publicului la bazele de date și registrele interne 37 , în conformitate cu politica noastră privind transparența datelor 38 . Vom contacta Parlamentul European și Consiliul pentru a crea un registru comun al dovezilor, portalul legislativ comun, care va permite oricărei persoane interesate de procesul de elaborare a politicilor UE să găsească cu ușurință toate dovezile care stau la baza unei inițiative specifice.
Punerea dovezilor științifice 39 la dispoziția publicului este, de asemenea, esențială pentru consolidarea încrederii publice. Am pus deja la dispoziția publicului MIDAS 40 (registrul de desene și modele al Comisiei), astfel încât oricine să poată înțelege metodele și ipotezele utilizate în analiza noastră.
5.Noi instrumente de simplificare suplimentară și de reducere a sarcinii administrative
Legislația UE poate aduce beneficii, aducând o contribuție concretă și pozitivă la viața cetățenilor săi, facilitând activitatea întreprinderilor și contribuind la abordarea provocărilor actuale și viitoare. Acest lucru poate implica costuri, dar acestea trebuie să rămână rezonabile și proporționale.
Forma finală a legislației este rezultatul negocierilor politice și al compromisurilor care tind să o facă mai complexă și mai costisitoare. În plus, unele acte legislative nu funcționează conform așteptărilor atunci când sunt puse în aplicare. Impactul global al legislației depinde de aceste trei niveluri (propunerile Comisiei, actele legislative negociate finale și punerea în aplicare la nivel național, regional și local).
Comisia dispune de o politică de lungă durată de îmbunătățire a legislației UE existente (a se vedea caseta 1). Scopul Programului privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT) 41 este de a maximiza beneficiile pentru cetățeni, întreprinderi și societate în general, eliminând totodată birocrația și reducând costurile. De asemenea, programul are ca scop simplificarea și facilitarea înțelegerii legislației UE.
Vom consolida suplimentar eforturile de reducere a sarcinii prin intermediul unei abordări bazate pe principiul numărului constant, prin care, atunci când introducem noi sarcini, încercăm în mod sistematic și proactiv să reducem sarcinile impuse de legislația existentă. Pentru a sprijini activitatea de simplificare a legislației, Comisia a creat platforma „Pregătiți pentru viitor” pentru a primi consiliere cu privire la modalitățile prin care se poate asigura că legislația UE este ușor de respectat, eficientă și pregătită pentru viitor.
Caseta 1: Calendarul eforturilor Comisiei de reducere a sarcinii administrative
|
O istorie a eforturilor UE de reducere a sarcinii de reglementare Începând din 2002, Comisia a dobândit o experiență îndelungată în ceea ce privește reducerea sarcinii de reglementare. Abordarea privind reducerea sarcinii a evoluat de-a lungul anilor datorită experienței acumulate în special în cadrul programului de acțiune pentru reducerea sarcinii administrative pentru perioada 2007-2012. Ulterior, s-a constatat că o abordare bazată exclusiv pe reducerea costurilor prezintă dezavantaje semnificative 42 , astfel încât, în 2012, Comisia a lansat programul REFIT, care se axează pe realizarea unui echilibru între costuri și beneficii (cuantificate sau de altă natură) în momentul revizuirii legislației. Acest lucru asigură faptul că motivele inițiale ale legislației, și anume beneficiile, fac parte din ecuație. Abordarea bazată pe principiul numărului constant va completa programul REFIT acordând o atenție deosebită costurilor cumulative pentru cetățeni și întreprinderi într-un anumit domeniu de politică și sprijinind noi inițiative. 2002 – Programul „O mai bună legiferare” a reprezentat un prim pas în simplificarea și îmbunătățirea legislației UE. Programul a introdus evaluări obligatorii ale impactului și consultări cu părțile interesate pentru noile inițiative propuse de Comisie. 2005 – A fost lansat un program continuu de simplificare; acest program a vizat 164 de măsuri în perioada 2005-2009 și a fost inclus în programul anual de lucru al Comisiei. 2007 – Comisia a lansat programul de acțiune pentru reducerea sarcinii administrative; a fost înființat un grup la nivel înalt care să ofere consiliere cu privire la punerea sa în aplicare. 2012 – Până la sfârșitul programului de acțiune, Comisia și-a atins obiectivul de reducere cu 25 % a sarcinii administrative pentru întreprinderi, care decurge din legislația UE (economii anuale estimate: 30,8 miliarde EUR). S-a organizat consultarea „Top 10” cu privire la actele legislative cele mai împovărătoare pentru activitatea IMM-urilor. 2012 – A fost lansat programul REFIT. 2015 – Comisia a publicat un studiu (ABRplus) în care s-a examinat modul în care au fost aplicate 12 măsuri din programul de acțiune și măsura în care au fost obținute beneficiile promise. 2015 – Comisia a înființat un grup la nivel înalt menit să îi ofere consiliere cu privire la modalitățile de simplificare a legislației (platforma REFIT). 2017 – Comisia a consolidat REFIT prin integrarea simplificării și a reducerii sarcinii administrative în fiecare evaluare și revizuire a legislației existente. 2018 – Comisia a publicat prima analiză anuală a sarcinii de reglementare 43 . 2020 – Comisia a creat platforma „Pregătiți pentru viitor” pentru a sprijini eforturile de simplificare și de reducere a sarcinii de reglementare. 2021 – Comisia a completat REFIT cu abordarea bazată pe principiul numărului constant pentru a ține sub control sarcinile recurente. |
5.1.O abordare bazată pe principiul numărului constant
În orientările sale politice, președinta von der Leyen s-a angajat să facă Europa mai verde, mai digitală și mai rezilientă, astfel încât să fim pregătiți să facem față provocărilor vremurilor actuale și să valorificăm oportunitățile oferite de progresele tehnologice.
Comisia se angajează mai mult ca niciodată să elaboreze politici și propuneri care să faciliteze viața cetățenilor și a întreprinderilor. Trebuie să ne asigurăm că legislația aduce beneficii, este focalizată, ușor de respectat și nu creează sarcini normative inutile.
Abordarea bazată pe principiul numărului constant (a se vedea caseta 2) implică compensarea noilor sarcini care rezultă din propunerile legislative ale Comisiei prin reducerea echivalentă a sarcinilor existente în același domeniu de politică. În plus, abordarea va extinde atenția de la sarcinile care decurg din acte legislative specifice la acumularea de sarcini în fiecare domeniu de politică și, astfel, va oferi o imagine de ansamblu mai clară asupra costurilor pentru toate domeniile de politică în fiecare an.
Experiența statelor membre a arătat 44 că introducerea unor abordări precum cea bazată pe principiul numărului constant îi determină pe responsabilii de elaborarea politicilor să privească dincolo de obiectivele de politică. Acest lucru le atrage atenția asupra aspectelor practice ale punerii în aplicare a politicilor. Prin introducerea abordării bazate pe principiul numărului constant, dorim să consolidăm o cultură de elaborare a politicilor care să garanteze nu numai că ne îndeplinim obiectivele de politică, ci și că acordăm o atenție sporită modului în care facem acest lucru. În acest sens, vom analiza simplificarea proceselor care conduc la rezultatele preconizate ale politicilor, luând în considerare, în același timp, utilizarea soluțiilor digitale pentru a încuraja o punere în aplicare a politicilor mai simplă și mai puțin costisitoare.
Prin această modificare, ar trebui nu numai să reducem sarcina impusă de legislație, ci, în general, să îmbunătățim calitatea legislației specifice și, prin urmare, a întregului corp legislativ. Acest lucru va avea ca rezultat o mai bună concentrare asupra eficienței legislative, evitând sarcinile care nu sunt strict necesare pentru atingerea obiectivelor de politică.
În cadrul programului REFIT, examinăm deja în mod sistematic legislația existentă în ceea ce privește oportunitățile de simplificare și reducere a sarcinilor, menținând, totodată, beneficiile obținute, de exemplu prin căutarea unor soluții digitale.
Mai multe state membre au aplicat deja abordarea bazată pe principiul numărului constant în diverse moduri 45 . Comisia trebuie să o adapteze la caracteristicile contextului juridic și administrativ al UE, în care legislația UE interacționează adesea cu legislația statelor membre. În acest scop, recurgem la experiențele statelor membre și ale părților interesate, precum și la evaluările inter pares periodice cu privire la modul optim de măsurare a costurilor legislației și de îmbunătățire a calității generale a acesteia.
Nu vom aplica abordarea fără discernământ, de exemplu prin propunerea de retragere a unui act legislativ existent pentru fiecare act nou propus. În schimb, vom încerca să compensăm sarcinile impuse cetățenilor și întreprinderilor în unele propuneri legislative, prin economii în altele în același domeniu de politică. Vom raporta cu privire la punerea în aplicare anuală a abordării bazate pe principiul numărului constant în Analiza anuală a sarcinii de reglementare.
Comisia va testa abordarea bazată pe principiul numărului constant încă din a doua jumătate a anului 2021 și va începe punerea sa în aplicare concomitent cu programul de lucru al Comisiei pentru 2022, care este deja în curs de elaborare.
Supravegherea sarcinilor și cuantificarea acestora nu reprezintă un scop în sine. Comisia va continua să propună noi acte legislative cu scopul principal de a genera beneficii economice, sociale și de mediu pe termen lung pentru cetățeni și întreprinderi. Testul principal va rămâne dacă beneficiile depășesc costurile, în conformitate cu bunele practici din sistemul nostru pentru „o mai bună legiferare” recunoscut la nivel internațional. Principiile subsidiarității și proporționalității vor fi aplicate ca de obicei. Punerea în aplicare a abordării bazate pe principiul numărului constant nu va conduce, așadar, în niciun caz la o scădere a nivelului ridicat al standardelor și obiectivelor economice, sociale și de mediu ale UE și nici nu va împiedica adoptarea unor noi inițiative cu o valoare adăugată clară, care urmăresc în mod eficace prioritățile de politică.
Pentru a respecta aceste standarde și pentru a valorifica beneficiile rezultate, întreprinderile trebuie adesea să investească în modernizarea liniilor de producție, în reducerea daunelor aduse mediului, în îmbunătățirea sănătății publice sau în creșterea nivelului de protecție a consumatorilor sau a lucrătorilor. Deși întreprinderile nu beneficiază întotdeauna în mod direct de aceste schimbări, ele pot valorifica noile oportunități de afaceri, pot obține un avantaj competitiv sau pot avea beneficii indirecte, cum ar fi condiții de concurență echitabile pe piața unică.
În cazul în care nevoile de investiții sunt deosebit de ridicate și reflectă obiective politice importante, UE și/sau statele membre oferă instrumente specifice care să însoțească adaptările necesare 46 . Aceste instrumente sprijină economiile și societățile UE să devină mai durabile, mai reziliente și mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile dublei tranziții verzi și digitale, fără a lăsa pe nimeni în urmă. De exemplu, noua legislație poate necesita investiții în reziliența noastră în fața impactului economic sau de mediu tot mai mare, a dependențelor și a riscurilor conexe, inclusiv a riscurilor sistemice.
În cele din urmă, legislația la nivelul UE vizează, de obicei, depășirea fragmentării în materie de reglementare din diferite state membre prin înlocuirea a 27 de sisteme naționale diferite. Aceste creșteri ale eficienței vor fi considerate „ieșiri”.
Pentru a reduce la minimum sarcina cauzată de îndeplinirea obiectivelor de politică ale UE și pentru a pune în aplicare abordarea bazată pe principiul numărului constant, costurile preconizate ale respectării legislației UE vor fi cuantificate într-un mod mai transparent și vor fi prezentate în mod sistematic în evaluările impactului. Acestea vor fi examinate de Comitetul de control normativ și vor fi comunicate Parlamentului European și Consiliului ca parte a propunerilor Comisiei de a contribui cu informații la dezbaterea politică. Costurile suportate de întreprinderi și cetățeni pentru informare, înregistrare, monitorizare și control vor fi compensate prin eliminarea sarcinilor echivalente existente în același domeniu de politică.
În ceea ce privește costurile care vor fi compensate în cadrul abordării bazate pe principiul numărului constant, se vor introduce următoarele măsuri pentru a crește nivelul de flexibilitate a sistemului:
·flexibilitate în cadrul perioadei de raportare – dacă o „ieșire” nu poate fi identificată în programul de lucru pentru același an, aceasta va fi raportată în anul următor;
·„tranzacționarea” în anumite circumstanțe excepționale în toate domeniile de politică – în cazul în care legislația propusă care impune costuri („intrare”) este considerată necesară, dar nu este posibil să se găsească o componentă „ieșire” în același domeniu, Comisia poate decide să elimine „ieșirea” dintr-un alt domeniu de politică; și
·exceptări în anumite circumstanțe excepționale – în cazul în care există intenția politică de a reglementa, dar nu este posibil să se identifice o compensare în același domeniu (de exemplu, reglementarea în domenii de politică emergente în care este necesar să se elimine o lacună de reglementare), Comisia poate decide să excepteze regulamentul de la abordarea bazată pe principiul numărului constant.
Caseta 2: Punerea în practică a abordării bazate pe principiul numărului constant
|
Prezentarea abordării bazate pe principiul numărului constant în cadrul Comisiei (detaliile operaționale și metodologice vor fi furnizate în Orientările revizuite privind o mai bună legiferare și în setul de instrumente) Obiective la nivelul UE: Ømenținerea la un nivel minim a sarcinilor pentru cetățeni și întreprinderi, care decurg din legislația UE; Øcreșterea gradului de sensibilizare în rândul responsabililor de elaborarea politicilor cu privire la costurile și beneficiile legislației UE; și Øestimări comparabile ale costurilor pentru toate domeniile de politică. Domeniul de aplicare: ·inițiative, atât noi, cât și revizuite, care generează costuri semnificative sau le elimină și sunt însoțite de o evaluare a impactului; ·etapa pilot din a doua jumătate a anului 2021; toate propunerile legislative relevante ale Comisiei 47 , începând cu programul de lucru al Comisiei pentru 2022; ·În cazul în care o inițiativă impune unele sarcini și elimină altele, acestea vor fi contabilizate ca „intrări” (costuri noi) și, respectiv, „ieșiri” (economii de costuri); ·Toate costurile de conformare 48 (și anume, costurile de ajustare și costurile administrative) vor fi analizate și cuantificate în evaluările impactului, în cazul în care acest lucru este fezabil și proporțional. oCosturile administrative vor fi compensate. oCosturile de ajustare vor fi prezentate în mod transparent și sistematic în evaluările impactului, în măsura în care acest lucru este fezabil și proporțional. Alte măsuri vor fi luate în considerare în vederea compensării acestor costuri în cea mai mare măsură posibilă. ·Toate costurile de conformare vor fi examinate de Comitetul de control normativ, vor fi puse la dispoziția publicului și vor face obiectul dezbaterilor în cadrul procesului legislativ. Raportare: ·Raportarea va fi efectuată în cadrul Analizei anuale a sarcinii de reglementare. ·În situațiile urgente în care o inițiativă este adoptată de Comisie fără o evaluare a impactului, informațiile privind costurile aferente vor fi furnizate după publicarea propunerii legislative, astfel încât aceasta să poată fi inclusă în abordarea bazată pe principiul numărului constant. |
5.2.Platforma „Pregătiți pentru viitor”
Comisia apreciază în mod deosebit contribuția statelor membre, a partenerilor sociali și a părților interesate (consiliere și experiență practică) menită să ofere sprijin pentru stabilirea domeniilor în care legislația nu mai este adecvată scopului, impune sarcini inutile, necesită intervenții suplimentare pentru a atinge obiectivele avute în vedere sau poate fi simplificată. În contextul crizei provocate de pandemia de COVID‑19 și al consecințelor acesteia, este posibil ca unele acte legislative suplimentare să necesite o actualizare.
Până în 2019, platforma REFIT a sprijinit eforturile Comisiei de a îmbunătăți legislația UE în contextul programului REFIT 49 . Platforma a furnizat informații valoroase cu privire la punerea în aplicare practică și la impactul legislației 50 . Cu toate acestea, activitatea platformei a avut o vizibilitate limitată, iar potențialul său nu a fost întotdeauna pe deplin valorificat; acest lucru a determinat Comisia să lanseze platforma „Pregătiți pentru viitor” în luna mai 2020 51 .
Platforma „Pregătiți pentru viitor” continuă activitatea de căutare a potențialului de simplificare și de reducere a sarcinii administrative. De asemenea, verifică legislația existentă în contextul tendințelor și provocărilor emergente la nivel mondial. În acest fel, platforma sprijină Comisia să se asigure că politicile UE sunt adaptate exigențelor viitorului, sunt favorabile inovării, identifică oportunitățile de digitalizare și acordă o atenție deosebită „densității legislative” 52 .
Platforma „Pregătiți pentru viitor” reunește expertiza administrațiilor publice, a partenerilor sociali, a întreprinderilor mici și mari, a experților tehnici și a organizațiilor de protecție a consumatorilor, a sănătății, a mediului și a altor organizații neguvernamentale în cadrul unor reuniuni periodice de îmbunătățire a legislației UE existente. Comitetul Regiunilor și Comitetul Economic și Social European joacă un rol important datorită participării la activitatea grupului reprezentanților guvernelor din cadrul platformei și, respectiv, la activitatea grupului părților interesate. Rețeaua RegHub 2.0 a Comitetului Regiunilor va fi implicată în mod sistematic în activitatea platformei.
Pentru a se asigura că prin activitatea sa se obțin rezultate oportune, vizibile și utile, platforma funcționează pe baza unui program anual de lucru. Programul său de lucru pentru 2021 53 se axează pe identificarea potențialului de digitalizare, pe sprijinirea etichetării, a autorizării și a obligațiilor de raportare eficiente, precum și pe îmbunătățirea calității legislației pentru a evita suprapunerile și neconcordanțele, asigurându-se, în același timp, că aceasta rămâne adaptată exigențelor viitorului.
Programul anual de lucru este elaborat de membrii platformei și beneficiază de contribuții din partea rețelei reprezentanților pentru IMM-uri (reprezentată de reprezentantul UE pentru IMM-uri), a statelor membre, a Comitetului Economic și Social European, a Comitetului Regiunilor și a rețelei RegHub 2.0.
6.Îmbunătățirea setului nostru de instrumente
Pe parcursul a 20 de ani de la efectuarea primelor evaluări ale impactului și evaluări 54 , aceste instrumente au devenit o parte integrantă a procesului de elaborare a politicilor al Comisiei. Cu toate acestea, aceste eforturi nu ar trebui să se limiteze la propunerile inițiale ale Comisiei, ci ar trebui să se aplice și legislației, în forma în care este adoptată la sfârșitul procesului de negociere. Parlamentul European și Consiliul și-au asumat angajamentul în acest sens în Acordul interinstituțional din 2016 privind o mai bună legiferare.
În ceea ce ne privește, planificăm următoarele îmbunătățiri ale evaluărilor și ale evaluărilor impactului. Așteptăm cu interes să aflăm despre modul în care partenerii noștri instituționali intenționează să își consolideze eforturile, în special având în vedere angajamentele asumate în cadrul Acordului interinstituțional.
6.1.Integrarea previziunilor strategice în procesul de elaborare a politicilor
Pe lângă abordarea provocărilor actuale, pandemia de COVID-19 a demonstrat că UE trebuie să depună mai multe eforturi pentru a anticipa provocările viitoare. Avem nevoie de politici bine concepute pentru a consolida reziliența UE, pentru a valorifica oportunitățile din sectoarele strategice și pentru a aborda vulnerabilitățile noastre în conformitate cu obiectivele globale ale UE. Dorim să ne asigurăm că politicile UE sunt adecvate pentru viitor, de exemplu în ceea ce privește luarea în considerare a megatendințelor emergente 55 , cum ar fi accelerarea schimbărilor tehnologice, hiperconectivitatea și tendințele demografice semnificative și altele, precum și utilizarea unor exerciții de analiză prospectivă pentru a identifica posibile evoluții viitoare în domenii specifice.
În acest context, o previziune strategică și fundamentată științific va juca un rol esențial în sprijinirea elaborării politicilor UE „adaptate exigențelor viitorului”, prin asigurarea faptului că deciziile luate în prezent se bazează pe o perspectivă pe termen mai lung, inclusiv prin asigurarea contribuției la angajamentele pe termen lung, cum ar fi obiectivele de dezvoltare durabilă. Previziunea strategică va aduce, de asemenea, o perspectivă dinamică asupra sinergiilor și a compromisurilor în cadrul obiectivelor de politică ale UE, sprijinind astfel coerența politicilor UE.
Întrucât previziunea strategică stă la baza inițiativelor politice majore, aceasta va deveni o parte integrantă a agendei Comisiei pentru o mai bună reglementare. În domeniile de politică care fac obiectul unor schimbări structurale rapide, evaluările impactului, verificările adecvării și evaluările majore vor ține seama, pe cât posibil, de tendințele majore, cum ar fi cele identificate în Raportul de analiză prospectivă strategică din 2020 56 , precum și în edițiile sale ulterioare. Consultările publice ar putea include, de asemenea, întrebări legate de previziuni, pentru a surprinde perspectiva părților interesate în domeniul de politică respectiv. Comitetul de control normativ va ține seama de rolul mai proeminent al previziunii strategice atunci când va examina evaluările impactului, verificările adecvării și evaluările majore ale Comisiei. În plus, previziunea strategică va contribui la procesul de evaluare a modului în care legislația UE rămâne adecvată pentru viitor și va permite inovații care sunt în conformitate cu obiectivele de politică ale UE. În cele din urmă, evaluările și verificările adecvării vor ține seama de relevanța pe termen lung a politicilor în lumina posibilelor evoluții viitoare.
6.2.Evaluări ale impactului mai cuprinzătoare și mai transparente
Publicarea motivelor pe care se întemeiază propunerile relevante
Se efectuează evaluări ale impactului pentru inițiativele pentru care sunt disponibile alternative de politică, în cazul cărora impacturile preconizate pot fi identificate în mod clar în prealabil și în cazul în care aceste impacturi sunt semnificative pentru societate. Cu toate acestea, uneori necesitatea unei acțiuni legislative urgente nu permite suficient timp pentru toate etapele prevăzute în orientările Comisiei privind o mai bună legiferare.
În timpul crizei provocate de pandemia de COVID‑19, Comisia a fost nevoită să propună de urgență o serie de inițiative. Majoritatea au fost decizii sau acte care nu ar fi necesitat, în niciun caz, o evaluare a impactului. Alte inițiative ar fi făcut, în mod normal, obiectul unor consultări publice și al unor evaluări ale impactului, dar intervalul de timp a fost prea scurt. Expunerile de motive stabilesc motivele pe care se întemeiază propunerile, dar impacturile nu au putut fi evaluate pe deplin în prealabil din cauza lipsei de timp și a evoluției rapide a situației.
Vom explica în continuare absența unei evaluări a impactului în expunerea de motive a propunerilor legislative relevante (și anume, cele care nu au fost examinate de CCN). În astfel de cazuri 57 , analiza și toate dovezile justificative vor fi prezentate într-un document de lucru al serviciilor Comisiei publicat împreună cu propunerea sau cel târziu în termen de 3 luni de la data publicării acesteia. Acest document va stabili în mod clar modul și momentul în care va fi evaluat ulterior actul.
O analiză și raportare îmbunătățite a impacturilor
Redresarea în urma crizei actuale va aduce schimbări de paradigmă în procesul de elaborare a politicilor și investiții de o amploare fără precedent, care vor modela lumea pentru generația următoare. Este esențial ca aceste acțiuni să fie realizate în mod strategic, astfel încât pe lângă redresare, să accelerăm dubla tranziție și să transformăm lumea într-un loc mai bun, mai rezilient și mai echitabil decât înainte. Prin urmare, toate propunerile noastre legislative ar trebui să contribuie la obiectivele generale.
Pentru a asigura acest lucru, vom identifica obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) relevante ale ONU pentru fiecare propunere și vom examina modul în care inițiativa va sprijini realizarea acestora 58 . Legăturile cu ODD vor fi incluse pe parcursul evaluărilor și al evaluărilor impactului.
Pentru a reflecta obiectivele ambițioase ale Comisiei von der Leyen, vom îmbunătăți analiza și raportarea anumitor tipuri de impact, în special a celor legate de dubla tranziție verde și digitală și de dimensiunea lor justă și echitabilă din punct de vedere social 59 . Vom acorda o atenție sporită dimensiunii egalității de gen, precum și egalității pentru toți 60 , pentru ca aceasta să fie luată în considerare în mod consecvent în toate etapele procesului de elaborare a politicilor. Evaluările impactului teritorial 61 și „analiza mediului rural” 62 vor fi consolidate, astfel încât nevoile și particularitățile diferitelor teritorii ale UE să fie mai bine luate în considerare, de exemplu în zonele urbane/rurale, în zonele transfrontaliere 63 și în regiunile ultraperiferice 64 , pentru a facilita o redresare și o coeziune mai simetrice la nivelul Uniunii. În același timp, ne vom strădui să analizăm mai bine implicațiile externe ale politicilor interne și impactul lor semnificativ asupra țărilor terțe; se va ține seama mai bine de actorii săi. După caz, aceste impacturi vor fi analizate în evaluările impactului și prezentate în expunerile de motive care însoțesc propunerile Comisiei.
În plus, evaluările impactului trebuie să reflecte diferitele efecte ale crizei provocate de pandemia de COVID‑19. În special, definirea problemei, analiza subsidiarității și a proporționalității, scenariul de referință și evaluarea opțiunilor de politică ar trebui să țină seama de circumstanțele modificate, inclusiv de efectele pe termen mai lung identificate prin analiză prospectivă și de necesitatea de a consolida reziliența.
IMM-urile au fost grav afectate de criză. Evaluarea atentă a impactului propunerilor Comisiei asupra IMM-urilor va garanta că acțiunile sunt specifice, își ating obiectivele și nu adaugă costuri inutile. O aplicare mai sistematică și mai proporțională a „testului IMM-urilor” 65 va contribui la atingerea acestui obiectiv.
În cele din urmă, intenționăm să revizuim rezumatele evaluărilor impactului pentru ca acestea să devină mai atractive pentru un public mai larg. De asemenea, ne vom asigura că expunerile de motive descriu în mod clar raționamentul pe care se întemeiază propunerile legislative în cauză.
Grila de evaluare a subsidiarității
A legifera mai bine înseamnă inclusiv a acționa la nivelul UE numai atunci când și în măsura în care acest lucru este necesar. Principiile subsidiarității și proporționalității sunt elemente de bază ale tratatelor UE și se aplică în mod sistematic propunerilor legislative ale Comisiei.
Atât Grupul operativ privind subsidiaritatea, proporționalitatea și scenariul „Mai puțin, dar mai eficient”, cât și bilanțul privind o mai bună legiferare au evidențiat faptul că Comisia trebuie să comunice mai clar motivele pentru care consideră că este necesară o acțiune la nivelul UE în anumite cazuri. Comitetul Regiunilor a elaborat un set de întrebări standard privind subsidiaritatea și proporționalitatea 66 pentru a permite o înțelegere comună a acestor principii.
În conformitate cu angajamentele anterioare 67 , vom publica o grilă de evaluare a subsidiarității împreună cu fiecare propunere sensibilă din punct de vedere politic sau importantă, însoțită de o evaluare a impactului 68 . Aceasta ar trebui să ajute instituțiile politice să înțeleagă care sunt aspectele legate de necesitatea și forma acțiunii UE care pot face obiectul unor controverse. Astfel, discuția se poate concentra asupra acestor puncte.
Dubla tranziție
În cadrul Pactului verde european, Comisia s-a angajat să îmbunătățească modul în care o mai bună legiferare abordează și sprijină sustenabilitatea. O mai bună legiferare este, de asemenea, un instrument important de sprijinire a progresului către o viziune comună și acțiuni adecvate menite să sprijine UE să reușească în deceniul digital. Aceasta va sprijini transformarea digitală și principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” în felul următor:
-consultările cu părțile interesate vizează în mod explicit aspectele de mediu și pe cele digitale, atunci când acest lucru este relevant;
-Evaluarea opțiunii preferate în evaluările impactului va fi extinsă pentru a include analiza principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” și a principiului „digital în mod implicit”.
-Toate evaluările relevante vor conține o întrebare specifică dacă impactul asupra mediului ar putea fi redus la minimum și dacă s-ar putea depune mai multe eforturi în direcția unei transformări digitale de succes.
-Expunerea de motive care însoțește toate propunerile legislative va explica modul în care fiecare inițiativă respectă principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” și contribuie la trasarea căii europene către o societate și o economie digitale.
În acest scop, Comisia se va asigura că respectă obligațiile stabilite în temeiul Legii europene a climei și respectă obiectivele și principiile stabilite în Comunicarea privind Busola pentru dimensiunea digitală 2030.
6.3.Consolidarea evaluărilor pentru a îmbunătăți utilizarea constatărilor acestora
Marea majoritate a propunerilor legislative ale Comisiei sunt revizuiri ale legislației existente, inclusiv pentru programele de cheltuieli. Pentru ca acestea să producă cele mai bune rezultate, trebuie să verificăm dacă politicile și programele de finanțare ale UE au obținut rezultatele scontate și dacă rămân relevante și adecvate scopului. Acesta este modul în care învățăm.
Prin urmare, ne vom menține ferm angajamentul de a respecta principiul „de a evalua înainte de toate”. Deja, peste 80 % dintre evaluările impactului efectuate de Comisie în sprijinul revizuirilor legislative se bazează pe o evaluare.
Clauze de monitorizare și revizuire mai utile
În mod evident, un act legislativ al UE poate fi evaluat numai cu implicarea celor afectați și numai după ce a fost pus în aplicare pe deplin de către statele membre. Prin urmare, Comisia trebuie să dispună de suficient timp pentru a colecta suficiente date și dovezi pentru a evalua eficacitatea legislației.
Cu toate acestea, colegiuitorii introduc adesea modificări din cauza cărora legislația conține cerințe neclare în ceea ce privește tipul de revizuire care trebuie efectuată sau impun termene pentru evaluarea (unor părți ale) legislației care expiră înainte de a exista suficientă experiență practică și informații cu privire la punerea în aplicare și la efectele acesteia. Curtea de Conturi Europeană a adus în discuție această problemă atunci când a examinat politica de evaluare a UE 69 . Propunerile noastre legislative vor include clauze de revizuire care sunt în conformitate cu recomandările auditorilor, dar rezultatul final rămâne în mare măsură apanajul colegiuitorilor.
Pentru a asigura o mai mare coerență a clauzelor de revizuire, Comisia le propune colegiuitorilor noștri să facă o distincție mai clară între rapoartele de punere în aplicare și evaluări 70 . Rapoartele de punere în aplicare ar viza progresele înregistrate în transpunerea, punerea în aplicare și aplicarea legislației, inclusiv eventualele probleme întâmpinate în contextul respectiv. Evaluările ar urma să analizeze legislația (inclusiv programele de cheltuieli) la câțiva ani de la începerea punerii în aplicare, evaluând efectele acesteia în lumina criteriilor de evaluare stabilite 71 .
Evaluările și evaluările ulterioare ale impactului se bazează în mare măsură pe calitatea, disponibilitatea și reutilizarea datelor 72 . Prin urmare, este esențial să se monitorizeze performanța dispozițiilor legislative pe teren. În același timp, astfel de obligații de monitorizare și de raportare aferente impun sarcini administrative întreprinderilor și autorităților publice. Prin urmare, este necesar să existe un echilibru între simpla colectare a datelor strict necesare și disponibilitatea unui volum suficient de date pentru evaluările viitoare. Din acest motiv, solicităm colegiuitorilor să garanteze că toate actele legislative conțin clauze de monitorizare și de raportare care garantează suficiente date relevante pentru evaluarea acestora.
Pentru a realiza progrese în direcția elaborării unor clauze de revizuire coerente și a unor clauze de monitorizare realizabile, invităm Parlamentul European și Consiliul să formuleze definiții comune și să identifice cele mai bune practici prin intermediul dialogului nostru periodic în contextul Acordului interinstituțional privind o mai bună legiferare.
Ca răspuns la criza provocată de pandemia de COVID‑19, autoritățile statistice naționale au luat măsuri temporare pentru a reduce sarcinile de raportare ale întreprinderilor, de exemplu prin adaptarea unor chestionare și a unor moduri de transmitere a informațiilor. În același timp, Eurostat și autoritățile statistice naționale au continuat să furnizeze statistici de înaltă calitate necesare pentru a documenta eforturile de recuperare și monitorizarea zilnică a performanței legislației UE.
Îmbunătățirea evaluărilor și a verificărilor adecvării pentru o mai bună informare în procesul de elaborare a politicilor
Evaluările oferă cele mai relevante informații atunci când generează o bază solidă de dovezi privind succesele și deficiențele, identificând totodată domeniile în care se pot aduce îmbunătățiri în ceea ce privește tendințele și provocările emergente. Este important ca aceștia să precizeze mai multe despre motivele pentru care actele legislative au produs sau nu au produs rezultatele scontate.
Evaluările trebuie să raporteze, așadar, cu exactitate constatările bazate pe dovezi cu privire la modul în care legislația și-a atins obiectivele și să formuleze concluzii care să fie corelate în mod clar cu evaluarea. Vom raporta mai clar eventualele consecințe nedorite sau rezultate nesatisfăcătoare ale legislației UE (în comparație cu obiectivele avute în vedere), astfel încât evaluările să poată contribui mai bine la elaborarea politicilor.
În contextul abordării bazate pe principiul numărului constant, evaluările vor verifica costurile și beneficiile estimate inițial în raport cu rezultatele reale, în urma modificărilor aduse de colegiuitori și a punerii în aplicare la nivel național. Verificările adecvării care vizează toate domeniile de politică (mai degrabă decât evaluările unor acte legislative specifice) sunt deosebit de utile în acest sens. Pe lângă evaluarea gradului în care o inițiativă politică își atinge obiectivele, verificările adecvării analizează impactul cumulativ al legislației, suprapunerile și incoerențele, oferind astfel o imagine completă a beneficiilor și a sarcinilor suportate de întreprinderi, persoane fizice și administrații publice. Verificările orizontale ale adecvării, precum obligațiile de raportare, au fost deja efectuate într-un număr limitat de domenii de politică (de exemplu mediul, agricultura) și au identificat un potențial semnificativ de simplificare a cerințelor și de reducere a costurilor de raportare. Ne vom strădui să efectuăm în viitor mai multe astfel de verificări orizontale ale adecvării, deoarece acestea s-au dovedit foarte utile, în pofida faptului că necesită eforturi organizaționale substanțiale.
Verificările adecvării și evaluările majore sunt examinate de Comitetul de control normativ, furnizând o verificare a calității în activitatea de evaluare a modului în care legislația își atinge obiectivele.
În cele din urmă, ca și în cazul evaluărilor impactului, vom elabora rezumate mai accesibile și mai informative cu privire la modul în care legislația și-a atins obiectivele.
6.4.Un Comitetul de control normativ puternic
În cadrul Comisiei, Comitetul de control normativ examinează calitatea evaluărilor impactului, a evaluărilor majore și a verificărilor adecvării care fundamentează (dar nu înlocuiesc) procesul decizional politic. Comitetul nu poate pune și nu pune sub semnul întrebării obiectivele și opțiunile politice prezentate în rapoartele care însoțesc proiectele de propuneri, ci ia în considerare calitatea dovezilor, analiza și logica intervenției. În cadrul rolului său consultativ, comitetul va continua să ofere consiliere cu privire la aplicarea și interpretarea orientărilor privind o mai bună legiferare, astfel cum au fost modificate în urma prezentei comunicări, inclusiv cu privire la aplicarea derogărilor.
În cazul în care comitetul constată că o evaluare sau o evaluare a impactului nu respectă standardele stabilite în Orientările privind o mai bună legiferare, acesta emite un aviz negativ. Raportul în cauză trebuie apoi revizuit. În cazul în care comitetul emite două avize negative cu privire la o anumită evaluare a impactului, numai vicepreședintele pentru relații interinstituționale și prospectivă poate prezenta inițiativa colegiului comisarilor în vederea unei posibile adoptări. Niciunui organism de supraveghere reglementară din statele membre nu i se conferă acest grad de influență.
Președinta von der Leyen a revizuit decizia de instituire a comitetului 73 pentru a asigura funcționarea neîntreruptă a acestuia atunci când mandatul membrilor săi încetează, precum și pentru a consolida activitățile sale de informare, astfel încât rolul său să fie mai bine cunoscut de către public.
În prezent, comitetul poate, de asemenea, să se implice în activități independente de informare. Comitetul va încerca să sensibilizeze publicul cu privire la activitatea sa în afara instituțiilor politice ale UE și, astfel, să consolideze încrederea în calitatea activității Comisiei. În plus, Comisia va colabora mai mult cu organisme similare din statele membre pentru a stimula o abordare comună a unei mai bune legiferări.
În cele din urmă, comitetul va juca un rol important în examinarea evaluărilor impactului și a evaluărilor din perspectiva abordării bazate pe principiul numărului constant, a previziunilor strategice și a luării în considerare în mod corespunzător a diferitelor efecte ale crizei provocate de pandemia de COVID‑19.
7.Rolul-cheie al asigurării respectării legii
UE se bazează pe norme convenite de comun acord. Pentru ca aceste norme să funcționeze, statele membre trebuie să le pună în aplicare pe deplin și să asigure respectarea oportună a acestora. Ulterior, acestea trebuie să se asigure că normele sunt aplicate și se asigură respectarea lor în mod corect, deoarece neaplicarea normelor generează costuri pentru cetățeni și întreprinderi 74 .
În calitatea sa de gardian al tratatelor, Comisia sprijină statele membre în punerea în aplicare a legislației UE și investighează încălcările grave ale normelor UE. Prin urmare, Comisia și statele membre își asumă în comun responsabilitatea pentru asigurarea respectării legislației UE.
Aplicarea, punerea în aplicare și asigurarea respectării legislației UE în mod eficace reprezintă o prioritate pentru Comisia von der Leyen. După cum s-a comunicat în orientările politice ale președintei von der Leyen, vom continua să oferim consiliere și sprijin statelor membre în eforturile lor de a transpune directivele, de a pune în aplicare regulamentele și de a aplica normele UE în mod corespunzător. Verificările de conformitate pe care le efectuăm verifică modul în care statele membre transpun legislația UE în legislația națională. Pentru a asigura un dialog eficace în etapa de transpunere, ne bazăm pe statele membre pentru a obține informații clare și precise cu privire la legislația națională.
În comunicarea sa privind identificarea și înlăturarea barierelor din cadrul pieței unice 75 , Comisia a subliniat că „suprareglementarea” se traduce însă deseori prin sarcini administrative sau normative suplimentare pentru consumatori și întreprinderi, având un impact deosebit asupra IMM-urilor. Cu toate acestea, verificările de conformitate nu pot identifica cu precizie toate dispozițiile naționale care depășesc cerințele legislației UE. În unele cazuri, Comisia nu poate evalua cu precizie ce proporție din sarcina de reglementare este generată ca urmare a adăugării de către statele membre a unor elemente de importanță națională la punerea în aplicare a normelor UE. În conformitate cu Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare 76 , Comisia își reiterează apelul adresat statelor membre de a raporta atunci când aleg să adauge elemente care nu sunt în niciun fel legate de legislația Uniunii.
În viitor, Comisia intenționează să realizeze un bilanț al activităților sale de supraveghere și de asigurare a respectării legii, pentru a se asigura că acestea rămân adecvate pentru ca legislația UE să funcționeze în practică.
8.Concluzii
Având în vedere oportunitățile și provocările viitoare ale redresării în urma ultimei crize, este mai important ca oricând să se legifereze cât mai eficace cu putință. Prin urmare, deși Comisia dispune deja de unul dintre cele mai bune sisteme pentru „o mai bună legiferare” din lume, noi – Parlamentul European, Consiliul și Comisia – trebuie să depunem și mai multe eforturi. Acest lucru este valabil în special pentru evaluarea modificărilor majore introduse în cursul negocierilor sau în textele legislative finale.
În primul rând, trebuie să ne asigurăm că instituțiile Uniunii Europene, autoritățile locale, regionale și naționale, partenerii sociali, întreprinderile, societatea civilă, comunitatea științifică și publicul larg colaborează în scopul elaborării unor politici UE de înaltă calitate. În ceea ce ne privește, vom îmbunătăți modul de a consulta părțile interesate și de a comunica cu acestea și vom spori transparența. În special, vom sensibiliza cetățenii cu privire la portalul web „Exprimați-vă părerea!” și ne vom asigura că oricine poate afla informații cu privire la consultări pe acest portal, chiar dacă nu are cunoștințe prealabile.
Ne intensificăm eforturile de simplificare a legislației și de reducere a sarcinilor pe care aceasta le generează prin stabilirea abordării bazate pe principiul numărului constant și prin utilizarea recomandărilor Platformei „Pregătiți pentru viitor”. În plus, vom dezvolta setul de instrumente pentru o mai bună legiferare pentru a utiliza mai bine analiza prospectivă, pentru a integra obiectivele de dezvoltare durabilă și pentru a ține mai bine seama de sustenabilitate și de importanța digitalizării. Vom continua să ne monitorizăm abordarea pentru a ne asigura că aceasta produce rezultatele scontate. În acest sens, vom analiza în 2023 modul în care a fost aplicată abordarea bazată pe principiul numărului constant și vom revizui punerea sa în aplicare.
Cea mai bună modalitate de a progresa în direcția unei mai bune legiferări (și, prin urmare, de a obține rezultate mai bune) este colaborarea strânsă în următorii ani. Astfel, putem garanta că UE devine mai puternică și mai rezilientă în timpul mandatului actualei Comisii.
|
Comisia se angajează: ·să colaboreze cu Parlamentul European și cu Consiliul cu privire la punerea în aplicare deplină a Acordului interinstituțional privind o mai bună legiferare, inclusiv cu privire la îmbunătățirea calității legislației UE, pentru a ne asigura că aceasta este clară, lizibilă și ușor de înțeles; ·să își simplifice procesul de consultare prin stabilirea unui număr mai redus de etape, introducând o singură cerere de contribuții, îmbunătățind chestionarele și organizând o singură consultare atunci când se revizuiește un act legislativ; ·să promoveze pe scară mai largă portalul web „Exprimați-vă părerea!”; ·să ofere rapid feedback cu privire la consultări și actualizări ulterioare; să reflecte mai eficient contribuția autorităților locale, regionale și naționale; ·să simplifice accesul la datele care stau la baza fiecărei propuneri legislative, prin interconectarea bazelor de date și a arhivelor și prin deschiderea lor treptată către public; ·să introducă abordarea bazată pe principiul numărului constant pentru a reduce suplimentar sarcinile atunci când se propune un act legislativ și să ia în considerare impactul cumulativ al legislației asupra cetățenilor și întreprinderilor; ·să țină seama de avizele Platformei „Pregătiți pentru viitor” – un grup de experți la nivel înalt care sprijină Comisia prin furnizarea de avize cu privire la modul în care legislația UE poate deveni mai simplă, mai eficientă și mai inovatoare și adaptată exigențelor viitorului; ·să integreze analiza prospectivă în procesul de elaborare a politicilor și în agenda pentru o mai bună legiferare, integrând-o în evaluările impactului și în evaluări; ·să publice motivele și dovezile, în termen de 3 luni, pentru inițiativele sensibile și importante din punct de vedere politic pentru care nu a fost posibilă elaborarea unei evaluări a impactului; ·să se asigure că mai buna legiferare sprijină punerea în aplicare a principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” și a principiului „digital în mod implicit” în toate politicile; ·să îmbunătățească analiza și raportarea impactului propunerilor (de exemplu, asupra obiectivelor de dezvoltare durabilă, IMM-urilor, sustenabilității, egalității, subsidiarității și proporționalității); ·să realizeze o distincție mai clară între rapoartele de punere în aplicare și evaluări și să invite Parlamentul European și Consiliul să elaboreze definiții comune și să identifice cele mai bune practici pentru a asigura clauze coerente de revizuire și monitorizare în legislația UE; ·să sporească utilitatea evaluărilor pentru îmbunătățirea politicilor și să recurgă mai frecvent la verificări ale adecvării pentru a identifica posibilitățile de simplificare și de reducere a sarcinii; ·să sporească nivelul de calitate și disponibilitate a cadrelor de monitorizare și a datelor pentru a permite evaluări mai cuprinzătoare; ·să solicite sprijinul Comitetului de control normativ pentru a examina evaluările impactului, evaluările și verificările adecvării în lumina abordării bazate pe principiul numărului constant și a analizei prospective și ·să realizeze un bilanț al activităților sale de supraveghere și de asigurare a respectării legii. |
În cazul în care este necesar, se va desfășura cu toate acestea o consultare în două etape.