52012DC0746

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Adecvarea reglementărilor UE

1.           Reglementarea inteligentă: oferirea unui răspuns la cerințele economice

Legislația UE este esențială pentru a realiza obiectivele prevăzute de Tratatul UE și pentru a crea condițiile pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, de care să beneficieze cetățenii, întreprinderile și lucrătorii. Atingerea acestor obiective reprezintă o responsabilitate comună a Comisiei, a celorlalte instituții europene și a statelor membre. Criza economică și financiară a evidențiat costurile lipsei de acțiune, ale unei legislații deficiente și ale asigurării deficiente a respectării legislației. Ca urmare a crizei, s-a făcut apel la consolidarea guvernanței economice și a reglementării financiare la nivelul UE. În același timp, din cauza crizei, a sporit atenția acordată costurilor legislației UE și provocărilor legate de punerea în aplicare și de asigurarea respectării legislației care este deja în vigoare. Administrațiilor naționale, care se confruntă deja cu constrângeri, le este greu să țină pasul cu ritmul transpunerii și punerii în aplicare a legislației UE, iar întreprinderile și cetățenii își exprimă îngrijorarea cu privire la complexitatea legilor și la sarcina administrativă pe care acestea o presupun. Consiliul European a lansat un apel să se depună eforturi suplimentare în vederea reducerii sarcinii globale reprezentate de reglementare, atât la nivelul UE, cât și la nivel național.

Comisia răspunde acestor preocupări. De acum doi ani[1], când a prezentat noi inițiative, Comisia și-a consolidat sistemul de evaluare a impactului. Obiectivul de 25 % prevăzut în Programul de acțiune privind reducerea sarcinii administrative în Uniunea Europeană a fost îndeplinit și chiar depășit. Legislația a fost simplificată și codificată. Parlamentul European și Consiliul analizează propuneri de simplificare semnificativă în mai multe domenii de politică. De exemplu, Comisia a propus un program de simplificare ambițios care acoperă următorul cadru financiar multianual[2]. Comisia a început să aplice principiul „a gândi mai întâi la scară mică” și utilizează întregul set de instrumente de reglementare (de la consultări consolidate și evaluări ale impactului la monitorizarea specifică a punerii în aplicare) pentru a adapta reglementările UE la nevoile microîntreprinderilor[3]. Au fost lansate evaluările-pilot ale politicilor (așa-numitele „verificări ale adecvării”)[4]. Multe probleme referitoare la punerea în aplicare corectă a legislației UE sunt rezolvate fără a fi nevoie să se recurgă la procedurile formale de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. Opinia publică este consultată în mod sistematic cu privire la inițiativele de politică.

Comisia va continua aceste activități și este hotărâtă să îndeplinească obiectivele de politică cu costuri minime, obținând beneficiile pe care numai legislația UE le poate aduce și eliminând toate sarcinile inutile reprezentate de reglementare. Va continua să își consolideze instrumentele de reglementare și să le aplice sistematic în toate activitățile sale de reglementare. De asemenea, Comisia va consolida punerea în aplicare și asigurarea respectării legislației în strânsă cooperare cu celelalte instituții europene și cu statele membre. Va îmbina diverse inițiative aflate în curs într-un program de adecvare și de performanță a reglementării (REFIT) care vizează eliminarea costurilor inutile aferente reglementării (și anume, aferente sarcinii reprezentate de reglementare) și asigurarea faptului că legislația UE rămâne adecvată obiectivelor urmărite.

Comisia nu consideră că prin stabilirea de obiective la nivel mondial și/sau de formule cantitative pentru gestionarea stocului de acte legislative se vor obține rezultatele dorite, ci este necesară o abordare mai individualizată, care să implice o evaluare a costurilor și beneficiilor reale, analizându-se dacă acestea sunt sau nu legate direct de legislația UE sau de opțiunile în materie de punere în aplicare ale statelor membre. O astfel de abordare ar permite să se stabilească mai exact ce reduceri ale costurilor și îmbunătățiri ale reglementărilor sunt necesare și ar fi mai bine adaptată particularităților procesului decizional al UE.

La consolidarea abordării sale cu privire la reglementarea inteligentă, Comisia s-a bazat pe contribuții din partea Parlamentului European[5], Comitetului Regiunilor[6], pe o consultare publică[7], pe informații din partea Comitetului de evaluare a impactului[8], pe activitatea Grupului la nivel înalt de experți naționali în materie de legiferare și a Grupului la nivel înalt privind povara administrativă, precum și pe recomandarea OECD din 2012 privind politica în materie de reglementare și guvernanța[9].

2.           Un program privind o reglementare adecvată și funcțională

Ca urmare a situației economice actuale, legislația UE trebuie să fie și mai eficientă și eficace în atingerea obiectivelor sale de politică publică, care constau în demonstrarea existenței unei valori adăugate clare, obținerea de beneficii depline cu costuri minime și respectarea principiilor subsidiarității și proporționalității. Rezultatul final trebuie să fie un cadru de reglementare simplu, clar, stabil și predictibil pentru întreprinderi, lucrători și cetățeni.

Pentru a obține progrese în realizarea acestui obiectiv, Comisia va lansa un Program privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT), pe baza experienței sale în evaluarea și reducerea sarcinii administrative. REFIT va identifica sarcinile aferente procesului legislativ, inconsecvențele, lacunele și măsurile ineficace. Se va acorda atenție posibilei sarcini în materie de reglementare legate de modul în care este pusă în aplicare legislația UE la nivel național și subnațional[10]. Prin REFIT, Comisia va identifica, evalua, adopta și monitoriza punerea în aplicare a acelor inițiative care să aibă drept rezultat o importantă reducere a costurilor reglementării sau o simplificare semnificativă a acesteia.

Programul REFIT se bazează pe o abordare mai largă a evaluării politicilor, care a fost precedată de „verificări ale adecvării” lansate începând cu 2010[11]. Experiența acumulată până în prezent demonstrează necesitatea unui cadru comun pentru efectuarea acestor evaluări, pentru a arăta modul în care acestea se încadrează în obiectivul general de asigurare a unei reglementări inteligente și de eliminare a sarcinilor, pentru a implica toate nivelurile relevante ale guvernării și pentru a facilita o participare amplă a părților interesate.

Procesul REFIT va începe printr-un exercițiu de inventariere care să identifice domeniile de reglementare și actele legislative cu cel mai mare potențial în ceea ce privește simplificarea normelor și reducerea costurilor aferente reglementării pentru întreprinderi și cetățeni, fără a compromite obiectivele de politică publică. În principiu, exercițiul de inventariere va indica domeniile în care este necesară o evaluare mai aprofundată, inclusiv a costurilor și a beneficiilor. Aceste evaluări vor analiza, de asemenea, dacă ar trebui examinate obiective cantitative în materie de reducere a sarcinii în domeniul respectiv și în legătură cu responsabilitățile UE, respectiv ale statelor membre. În acele cazuri în care exercițiul de inventariere va oferi dovezi suficiente cu privire la necesitatea mai multor acțiuni imediate, va fi lansat un proces de evaluare a impactului propunerilor în cauză. Părțile interesate vor fi informate pe tot parcursul acestui proces, iar opiniile lor vor fi esențiale pentru a stabili ordinea de prioritate a activităților.

Programul REFIT va fi pus în aplicare în mod transparent. În conformitate cu principiul său de a nu acționa decât în urma unei evaluări, Comisia nu va examina noi propuneri în domeniile legislației existente până când nu va fi efectuat exercițiul de inventariere a reglementărilor în vigoare și până când nu va fi realizată apoi evaluarea corespunzătoare a acestora. Planificarea va fi publică. Evaluările din cadrul REFIT vor fi făcute publice în planuri de evaluare multianuale consolidate începând cu 2014. Într-o anexă specifică din programul de lucru al Comisiei vor fi enumerate toate inițiativele REFIT prevăzute începând cu programul de lucru pe 2014. Va fi instituit un sistem de identificare (un tablou de bord) pentru a se analiza parcursul propunerilor în instituțiile UE și progresele înregistrate în etapa punerii în aplicare.

Stabilirea eventualelor domenii în care se va efectua evaluarea în cadrul REFIT se va baza și pe activitățile în curs sau care urmează să fie realizate. Acestea includ rezultatele consultării în curs a IMM-urilor desfășurată la nivelul întregii UE cu privire la ceea ce consideră a fi cele mai împovărătoare zece acte normative ale UE și rezultatele „verificărilor adecvării” și ale altor activități de evaluare a reglementării[12]. Actualul program evolutiv de simplificare și activitățile curente de reducere a sarcinii reprezentate de reglementare pentru întreprinderile mai mici vor fi, de asemenea, imediat comasate în noul program. Evaluările politicilor privind informarea și consultarea lucrătorilor din domeniul social, al omologării de tip a autovehiculelor, al politicii privind piața în domeniul aviației interne și al legislației privind lanțul alimentar, odată încheiate, vor furniza indicații suplimentare. Sunt planificate deja revizuiri ale legislației în domeniul deșeurilor, în sectorul comerțului cu amănuntul, al sănătății și siguranței la locul de muncă, al rafinării petrolului, al produselor din aluminiu și al altor produse industriale.

În fine, REFIT va continua, de asemenea, activitățile din cadrul Programului de acțiune privind reducerea sarcinii administrative (ABR) – ABR Plus. Programul din 2007 viza reducerea cu 25 %, până în 2012, a poverilor suportate de întreprinderi ca urmare a legislației UE. Acesta a acoperit aproximativ 80 % din principalele surse de sarcină administrativă. Comisia a depășit obiectivul respectiv, prezentând propuneri de reducere a sarcinii administrative cu peste 30 %, colegislatorii adoptând totodată măsuri de reducere cu 25 % a sarcinii administrative. Într-un document de lucru al serviciilor Comisiei[13] care însoțește prezenta comunicare sunt prezentate în detaliu rezultatele programului de acțiune.

Beneficiile nu se vor materializa până când ABR-ul nu va fi pus în aplicare cu succes. Prin urmare, ABR Plus se va axa asupra acțiunilor întreprinse de statele membre pentru a pune în aplicare măsurile prevăzute în program. Statele membre vor trebui să prezinte un raport până la 31 decembrie 2013 cu privire la modul în care au pus în aplicare măsurile prevăzute în ABR. Grupul la nivel înalt privind sarcina administrativă va trebui să sprijine și să acorde consultanță cu privire la acțiunile întreprinse pentru punerea în aplicare a măsurilor prevăzute în program – comparând rezultatele preconizate cu estimările inițiale și facilitând schimbul de bune practici între statele membre. De asemenea, va monitoriza împreună cu întreprinderile și cu statele membre punerea în aplicare de către statele membre a măsurilor UE de reducere a sarcinii administrative inutile, în special pentru întreprinderile mai mici. Prin urmare, mandatul grupului la nivel înalt se prelungește până la încheierea actualului mandat al Comisiei.

3.           Instrumentele aferente reglementării inteligente: îmbunătățirea funcționării

Comisia utilizează o serie de instrumente în cadrul politicii sale privind reglementarea inteligentă. Acestea sunt îmbunătățite în permanență.

3.1.        Evaluarea impactului

Calitatea sistemului Comisiei de evaluare a impactului a fost considerată excelentă[14], întrucât se evaluează în mod transparent opțiunile de politică cu și fără caracter legislativ, comparând, din punct de vedere economic, social și al mediului atât beneficiile, cât și costurile potențiale. Sistemul este cuprinzător, transparent și face obiectul unei analize independente.[15] Se elaborează evaluări ale impactului pentru toate propunerile care au efecte directe semnificative. În ultimii doi ani, au fost elaborate orientări operaționale pentru evaluarea impacturilor asupra drepturilor fundamentale[16], competitivității[17] și microîntreprinderilor[18]. Faptul că se efectuează o supraveghere independentă de către Comitetul de evaluare a impactului (IAB)[19] sporește calitatea rapoartelor și, în principiu, este necesar un aviz pozitiv al IAB înainte ca o propunere să poată fi înaintată Comisiei în vederea luării unei decizii. Supravegherea realizată de IAB a fost consolidată prin anumite modificări ale mandatului și regulamentului său de procedură[20]. Efectuarea sau nu a unei evaluări a impactului este prevăzută în foi de parcurs, care sunt publice[21]. Evaluările impactului și avizele IAB sunt publice. De la înființarea IAB în 2006, acesta a emis peste 700 de avize. Crearea unei noi Direcții pentru evaluarea impactului în cadrul Parlamentului European adaugă un nivel extern suplimentar de supraveghere și de control al calității.

Majoritatea respondenților la consultarea părților interesate sprijină abordarea integrată a Comisiei. Cele mai frecvente sugestii privind atingerea unui nivel chiar mai ridicat de calitate în mod mai consecvent includ: intensificarea eforturilor de cuantificare a impacturilor globale, o prezentare mai clară a principalelor rezultate, realizarea unei consultări privind proiectele de evaluări ale impactului, includerea unor membri externi în IAB și obligația de a obține un aviz pozitiv din partea IAB.

Dovezile și studiile existente arată că prin sistemul actual se obțin rezultate în mod eficient. Conform unui studiu al Parlamentului European[22], „sistemul UE este relativ bine dezvoltat, existând o interdependență a părților implicate, atât interne, cât și externe” și „există un consens general că IAB contribuie la îmbunătățirea calității evaluărilor impactului”. Conform unei analize efectuate de CEPS/Universitatea din Exeter[23], cuantificarea costurilor și a beneficiilor este la fel de frecventă, dacă nu chiar mai frecventă decât în cadrul altor sisteme. Avizul organismelor independente de control nu este obligatoriu, în prezent, pentru factorii de decizie politică în niciun sistem. Prin urmare, Comisia consideră că nu este necesară includerea unor membri externi în IAB și nici conferirea unui caracter obligatoriu avizelor acestuia, întrucât acest lucru nu ar fi compatibil cu dreptul de inițiativă al Comisiei, cu rolurile instituționale ale Parlamentului European și Consiliului și cu răspunderea față de publicul larg.

În ceea ce privește apelurile de a efectua consultări referitoare la proiectele de rapoarte privind evaluarea impactului, ar trebui remarcat faptul că, în ceea ce privește toate aspectele-cheie ale evaluărilor, Comisia solicită deja consultarea părților interesate și sunt prevăzute îmbunătățiri suplimentare ale consultării. De regulă, consultarea are loc la începutul procesului de evaluare a impactului, pentru a le permite părților interesate să influențeze modul în care sunt puse problemele și alegerea opțiunilor. În cazul în care consultarea cu privire la proiectele de evaluări ale impactului ar avea loc numai o dată, opțiunile ar fi fost deja identificate, reducându-se capacitatea părților interesate de a prezenta contribuții semnificative. Dacă ar avea loc două consultări, ciclul politic ar fi chiar și mai lung decât în prezent. În plus, rapoartele privind evaluarea impactului care însoțesc propunerile Comisiei sunt publice. Aceasta înseamnă că părțile interesate pot, de asemenea, să își prezinte punctele de vedere în cursul procesului legislativ.

Cu toate acestea, calitatea și claritatea rapoartelor privind evaluarea impactului pot fi îmbunătățite în continuare, iar procesele aferente evaluărilor impactului pot fi fructificate mai bine în cadrul REFIT. Comisia va continua să îmbunătățească evaluarea ex ante a costurilor și a beneficiilor. Comisia va include și un rezumat standardizat de două pagini în rapoartele sale privind evaluarea impactului, pentru a facilita identificarea rapidă a rezultatelor-cheie ale evaluării impactului, inclusiv beneficiile și costurile estimate. În 2014, Comisia își va revizui și actualiza orientările privind evaluarea impactului, în urma unei consultări publice.

3.2.        Evaluare

Evaluarea face parte integrantă din efortul Comisiei de a maximiza beneficiile și a reduce la minimum costurile politicilor UE, așa cum s-a subliniat deja în Comunicarea din 2010 privind reglementarea inteligentă. Consolidarea evaluării măsurilor normative ale UE este strâns legată de evaluarea programelor financiare. Articolul 318 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) a introdus o nouă cerință conform căreia Comisia trebuie să prezinte Parlamentului European și Consiliului un raport de evaluare a finanțelor Uniunii bazat pe rezultatele obținute.

Comisia își consolidează sistemul de evaluare și aplică principiul conform căruia nu acționează decât în urma unei evaluări. Ponderea propunerilor importante din cadrul programului de lucru al Comisiei care s-au bazat pe evaluări deja efectuate sau în curs a crescut de la 32 % la 44 % între 2011 și 2012.

Efortul de consolidare a evaluării și răspunsurile la consultarea publică au evidențiat mai multe probleme. De regulă, evaluările analizează programe de finanțare sau acte legislative, acordându-se mai puțină atenție evaluării unor domenii ample de legislație și a unor aspecte transversale. Există, de asemenea, o problemă legată de timp, întrucât atât programele, cât și politicile pot fi măsurate numai după mulți ani de la punerea lor în aplicare.

Pentru a îmbunătăți relevanța politică și asumarea rezultatelor evaluării, Comisia efectuează în prezent o revizuire a sistemului de evaluare și va stabili, în 2013, un cadru revizuit pentru evaluarea politicilor și programelor. Noua abordare va examina modul în care rezultatele evaluării ar putea fi mai bine ancorate în ciclul de elaborare a politicilor. Procesul de evaluare s-ar putea desfășura în același timp cu politica respectivă, îmbunătățindu-se monitorizarea și raportarea. Transparența în ceea ce privește planificarea poate fi îmbunătățită, iar părțile interesate pot fi implicate mai mult. Ar putea fi avută în vedere efectuarea unei revizuiri la încheierea mandatului Comisiei pe baza rezultatelor evaluării.

Orientările în materie de evaluare, inclusiv orientările privind evaluările din cadrul REFIT, vor fi revizuite în urma unei consultări publice. În fine, dată fiind importanța pe care o are punerea în aplicare pentru eficacitatea și eficiența reglementărilor, noua abordare va lansa, de asemenea, în cadrul unui proiect-pilot, evaluări comune cu statele membre interesate. Grupul la nivel înalt de experți naționali în materie de reglementare va fi încurajat să ofere consiliere privind aceste programe-pilot și privind modalitățile de implicare a statelor membre. Mandatul grupului este prelungit până la încheierea actualului mandat al Comisiei, pentru a oferi consultanță și a face schimb de cele mai bune practici privind activitățile din cadrul reglementării inteligente.

În plus, Comisia examinează modul în care ar putea schimba formatul și îmbunătăți raportul prevăzut la articolul 318 din TFUE și cum să le îmbunătățească. Este necesară o metodă fiabilă de raportare anuală cu privire la rezultatele obținute, bazată pe cadrele de evaluare aferente cadrului financiar multianual actual și viitor și pe baza datelor obținute în urma monitorizării din instrumentele de raportare anuală ale Comisiei[24].

3.3.        Consultarea cetățenilor și a părților interesate

Pentru o reglementare inteligentă, este esențial să se țină cont de punctele de vedere ale cetățenilor și ale părților interesate în toate etapele procesului de elaborare a politicilor. Comisia dispune de diverse mijloace prin care poate interacționa cu părțile interesate, prevăzute în tratate și în documentele de strategie[25]. Pentru a dialoga cu părțile interesate, în diferite etape, Comisia dispune de o gamă largă de instrumente – de la foi de parcurs la consultări publice deschise și consultări care vizează un anumit segment de public.

De la începutul anului 2012, Comisia a consolidat rolul părților interesate, extinzând durata minimă a consultării publice de la opt la douăsprezece săptămâni[26]. De asemenea, IMM-urile și microîntreprinderile și-au prezentat în mod direct problemele și preocupările în cadrul unor conferințe dedicate acestui scop, organizate în statele membre. A fost finalizată revizuirea politicii în materie de consultare, rezultatele acesteia fiind prezentate în detaliu într-un document de lucru al serviciilor Comisiei[27] care însoțește prezenta comunicare.

Comisia organizează consultări pe scară largă, respectând principiile deschiderii și transparenței și aplicând standarde minime care sunt considerate, în general, adecvate, sunt conforme cu cele mai bune practici la nivel internațional și sunt, de obicei, respectate. În ultimii trei ani, s-a cerut opinia părților interesate prin intermediul a peste 300 de consultări deschise, publicate pe site-ul internet „Vocea ta în Europa”. Toate rapoartele privind evaluările impactului realizate în aceeași perioadă s-au bazat pe consultări ample, deschise sau care vizează un anumit segment de public. În nouă din zece consultări deschise, durata minimă aferentă acestora a fost respectată.

Revizuirea a confirmat adecvarea politicii și a instrumentelor Comisiei în materie de consultare, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare realizate de-a lungul anilor. Cu toate acestea, revizuirea efectuată și opiniile părților interesate au evidențiat domeniile în care ar putea fi aduse noi îmbunătățiri referitor la punerea în aplicare. În cadrul consultărilor, nu se pun întotdeauna întrebările adecvate la momentul potrivit și uneori nu se reușește să se ajungă în mod direct la cei afectați, cu care nu se poate întotdeauna comunica în limba lor maternă. Documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezenta comunicare prezintă în detaliu măsurile planificate pentru a aborda aceste aspecte.

Comisia va extinde sfera persoanelor vizate de consultări prin publicarea unui calendar evolutiv al consultărilor planificate pe site-ul internet „Vocea ta în Europa”, printr-o mai bună mobilizare a canalelor de comunicare ale statelor membre, prin explorarea utilizării instrumentelor de consultare inovatoare, prin îmbunătățirea calității feedbackului și prin examinarea posibilității traducerii unui număr mai mare de documente de consultare și de rezumate, în limitele bugetare existente. De asemenea, va actualiza și clarifica standardele minime, prin includerea de criterii operaționale mai clare. În fine, pentru a îmbunătăți calitatea, se va consolida controlul intern și mecanismele de sprijin (cum ar fi orientările și culegerile de cele mai bune practici). Prin toate aceste măsuri, consultările publice vor putea sprijini mai bine toate etapele proceselor de evaluare, de evaluare a impactului și de luare a deciziilor.

4.           Guvernanța reglementării inteligente: Îmbunătățirea punerii în aplicare

Legislația UE nu își poate servi scopul dacă punerea în aplicare a legislației și asigurarea respectării acesteia nu sunt eficace. Este esențial ca punerea în aplicare să fie avută în vedere în toate etapele procesului de elaborare a politicilor. În plus, progresele înregistrate în punerea în aplicare vor fi un factor-cheie în ceea ce privește evaluarea adecvării reglementării.

4.1.        Sprijinirea punerii în aplicare a legislației UE

Responsabilitatea principală în ceea ce privește punerea în aplicare a legislației UE revine statelor membre. Comisia le sprijină printr-o serie de măsuri: prin planuri de punere în aplicare care identifică principalele provocări în materie de punere în aplicare și care sugerează măsuri de sprijin, prin mecanisme de soluționare a problemelor, cum ar fi proiectul-pilot UE[28], și prin schimburi de cele mai bune practici (de exemplu, raportul privind cele mai bune practici al Grupului la nivel înalt privind sarcina administrativă[29]). De asemenea, au fost consolidate[30] dialogul interinstituțional și transparența.

Comisia va continua să monitorizeze progresele realizate în punerea în aplicare a domeniilor-cheie ale legislației UE, concentrându-se pe sectoarele pieței unice identificate a fi prioritare[31]. Abordarea sa privind evaluarea conformității va fi mai sistematică și mai bazată pe riscuri, ceea ce va consolida verificarea respectării legislației și va furniza informații valoroase pentru evaluarea ex post. De asemenea, Comisia va pregăti mai sistematic planuri de punere în aplicare a directivelor și va utiliza aceeași dată de intrare în vigoare pentru regulamentele și deciziile UE care afectează întreprinderile pe scară mai largă. În fine, Comisia va face tot posibilul pentru a se asigura că între data adoptării și data transpunerii legislației există o perioadă adecvată.

4.2.        Îmbunătățirea clarității și accesibilității legislației

Gestionarea calității legislației înseamnă și asigurarea faptului că aceasta este cât se poate de clară, accesibilă și ușor de respectat. Eforturile întreprinse în prezent în acest scop vor continua. Acestea vizează, printre altele, simplificarea, codificarea, reformarea și consolidarea textelor juridice, precum și reducerea volumului legislației, prin abrogarea dispozițiilor caduce. Începând din 2005, Comisia a aprobat 640 de inițiative care vizează simplificarea, codificarea sau reformarea unor acte legislative. Au fost abrogate peste 4 450 de acte legislative, din care 1 750 ca urmare a codificării și reformării. Toate regulamentele și directivele modificate, precum și anumite decizii au fost consolidate în toate limbile traduse inițial și sunt disponibile pe site-ul internet EUR-Lex. Se realizează o îmbunătățire și a accesului electronic la întregul corpus legislativ al UE: noul portal e-justiție a fost lansat în 2011, iar noul portal comun EUR-Lex va deveni operațional online din 2013. În 2011, Comisia a propus ca versiunii electronice a Jurnalului Oficial să i se confere valoare juridică[32]. În fine, Comisia își va continua eforturile de îmbunătățire a calității redactării, pentru ca textele pe care le elaborează să fie mai concise și mai lizibile. Aceste măsuri vor sprijini evaluarea integrată a domeniilor de politică, vor facilita consultarea publică și vor ajuta administrațiile naționale în ceea ce privește transpunerea și punerea în aplicare a legislației.

5.           Reglementarea inteligentă: o misiune comună

5.1.        Parlamentul European, Consiliul și organismele consultative

În comunicarea sa din 2010, Comisia a invitat Parlamentul European și Consiliul să utilizeze mai bine evaluările impactului în cadrul proceselor lor decizionale și, la dezbaterea oricăror modificări substanțiale, să analizeze impacturile acestora, în conformitate cu angajamentele pe care și le-au asumat în cadrul Acordului interinstituțional privind o mai bună legiferare.

Comisia constată că până în prezent s-au realizat doar progrese limitate în ceea ce privește analiza impacturilor modificărilor substanțiale.

Comisia salută însă crearea unei noi Direcții privind evaluarea impactului în cadrul Parlamentului European și sprijină bunele practici ale anumitor comisii care, la efectuarea activității analitice suplimentare ce îi revine Parlamentului European, utilizează ca punct de plecare evaluarea impactului realizată de Comisie. Acest lucru ar trebui să asigure comparabilitatea cu abordarea Comisiei privind evaluarea impactului, în vederea evitării oricăror suprapuneri ale activităților.

Consiliul nu a instituit un mecanism de evaluare a impactului. Comisia consideră că acesta ar putea utiliza mai mult evaluările impactului în procesele sale decizionale, de exemplu prin luarea pe deplin în considerare a evaluărilor impactului realizate de Comisie atunci când demarează lucrările privind propunerile însoțite de evaluările respective.

Comisia va continua să răspundă în mod constructiv la solicitările de a oferi mai multe detalii privind anumite aspecte ale evaluărilor impactului realizate de aceasta și/sau de a-și împărtăși datele și metodologia, de la caz la caz. Comisia invită ambele instituții să se concentreze pe rezultate, astfel încât o proporție mai mare a modificărilor pe care le adoptă să fi beneficiat în mod direct de evaluările impactului bazate pe date concrete.

Comisia salută, de asemenea, sprijinul și aprobarea primite din partea acestor instituții pentru acțiunile sale de reducere și minimizare a sarcinii administrative și a celei reprezentate de reglementare și le invită să sprijine propunerile de simplificare în curs de dezbatere, precum și să aprobe și să sprijine programul REFIT.

În fine, Comisia salută sprijinul primit din partea Comitetului Economic și Social și a Comitetului Regiunilor. Platformele și rețelele acestora pot reprezenta o sursă importantă de informații pentru pregătirea analizelor și a evaluărilor impactului.

5.2.        Statele membre

Cooperarea dintre Comisie și statele membre este crucială pentru ca cetățenii, lucrătorii și întreprinderile să beneficieze de toate avantajele legislației UE la costuri minime. Soliditatea capacității administrative naționale și calitatea cadrului național de reglementare au un impact direct asupra posibilității de a realiza la fața locului obiectivele politicii publice a UE. Contribuțiile administrațiilor și instituțiilor statelor membre sunt esențiale pentru elaborarea și evaluarea legislației UE. La transpunerea și punerea în aplicare a legislației UE, inclusiv a normelor care reglementează activitățile finanțate din bugetul UE, statele membre au responsabilitatea de a asigura claritatea și accesibilitatea cadrului lor de reglementare. Parlamentele naționale joacă un rol esențial în monitorizarea aplicării corecte a principiului subsidiarității.

Comisia încurajează autoritățile statelor membre să participe mai activ la consultările publice și la evaluările pe care le efectuează, inclusiv prin mobilizarea rețelelor naționale specializate, astfel încât să se îmbunătățească fundamentarea pe date concrete a elaborării politicilor. Comisia subliniază faptul că, în acest context, feedbackul rapid din partea statelor membre este fundamental pentru o analiză aprofundată a subsidiarității.

De asemenea, Comisia subliniază faptul că evaluarea impactului la nivel național poate contribui la facilitarea discuțiilor din cadrul Consiliului cu privire la modificările aferente propunerii sale, ajutând totodată statele membre în ceea ce privește chestiunile legate de transpunere și de asigurarea respectării legislației.

Comisia invită statele membre să asigure aplicarea eficace la nivel național a inițiativelor de reducere a sarcinii administrative aflate în curs și să țină seama în mod corespunzător de recomandările din raportul din februarie 2012 privind cele mai bune practici, să pună în aplicare legislația UE prin crearea unei sarcini administrative minime și să participe activ la schimbul de informații cu privire la metodele eficace de punere în aplicare a reglementărilor UE.[33] De asemenea, le invită să profite pe deplin de posibilitățile de simplificare oferite de legislația UE și să asigure claritatea și accesibilitatea normelor naționale de transpunere a legislației UE.

În fine, Comisia subliniază importanța unei administrații publice eficiente pentru transpunerea, punerea în aplicare și asigurarea respectării legislației UE în timp util.

6.           Concluzii

Pentru a garanta calitatea cadrului de reglementare al UE, legislația UE și normele naționale de pune în aplicare a acesteia trebuie gestionate în așa fel încât să se asigure faptul că își îndeplinesc în continuare în mod eficient obiectivele de politică publică. Cadrele de reglementare trebuie să fie adecvate obiectivului propus și să rămână adecvate pe măsură ce problemele evoluează, apar noi soluții și se schimbă prioritățile politice. În acest sens, identificarea de către Comisie a costurilor inutile și a domeniilor ale căror rezultate pot fi îmbunătățite va deveni parte integrantă și permanentă a procesului Comisiei de elaborare a politicilor și de programare în ansamblul legislației UE.

[1]               COM(2010) 543 „Reglementarea inteligentă în UE”.

[2]               A se vedea COM(2011) 500 „Un buget pentru Europa 2020”, Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 și COM(2012) 42 „O agendă de simplificare pentru CFM pentru perioada 2014-2020”.

[3]               COM(2011) 803 „Reducerea la minimum a sarcinii normative impuse IMM-urilor.” La începutul anului 2013, Comisia va prezenta un prim raport privind progresele înregistrate și un prim tablou de bord axat în special pe prioritățile identificate de micile întreprinderi în cadrul conferințelor organizate în statele membre și cu ocazia consultărilor de la nivelul UE desfășurate până la sfârșitul anului 2012.

[4]               http://ec.europa.eu/dgs/secretariat_general/evaluation/docs/fitness_check_en.pdf.

[5]               Raportul referitor la cel de al 18-lea raport privind o mai bună legiferare și raportul referitor la cel de al 28-lea raport anual privind monitorizarea aplicării legislației UE.

[6]               Avizul Comitetului Regiunilor privind „Reglementarea inteligentă ”, 2012/C 9/04.

[7]               http://ec.europa.eu/governance/better_regulation/smart_regulation/consultation_2012/docs/consultation_en.pdf.

[8]               SEC (2012) 101 „Raportul Comitetului de evaluare a impactului pentru anul 2011”.

[9]               http://www.oecd.org/gov/regulatorypolicy/49990817.pdf.

[10]             Sarcina administrativă adăugată în timpul punerii în aplicare a legislației UE la nivel național este estimată a reprezenta aproximativ o treime din sarcina administrativă totală.

[11]             Cu privire la politica UE în materie de apă dulce în domeniul mediului, la informarea și consultarea lucrătorilor din domeniul social, la politica în materie de omologare de tip a autovehiculelor și la politica privind piața aviației interne.

[12]             În special rezultatele disponibile deja pentru construcții, mediul de afaceri și serviciile turistice.

[13]             SWD(2012) 422 „Review of the Commission Consultation Policy”(„Revizuirea politicii Comisiei în materie de consultare”).

[14]             OCDE 2011 „ Sustainability in Impact Assessments — A review of Impact Assessment Systems in selected OECD Countries and the European Commission” („Sustenabilitatea evaluărilor impactului – o revizuire a sistemelor de evaluare a impactului ale anumitor țări membre ale OCDE și a sistemului Comisiei Europene”); Parlamentul European 2011 „Comparative study on the purpose, scope and procedures of impact assessments carried out in the Member States of the EU” („Studiu comparativ referitor la scopul, domeniul de aplicare și procedurile aferente evaluărilor impactului realizate în statele membre ale UE ”), CEPS/Universitatea Exeter 2012 „Regulatory Quality in the European Commission and the UK: Old questions and new findings” („Calitatea reglementării în cadrul Comisiei Europene și în Regatul Unit: întrebări vechi, constatări noi”).

[15]             Raportul special nr. 3/2010 al Curții de Conturi Europene „Evaluările impactului în cadrul instituțiilor UE: un instrument util în sprijinul procesului decizional?”.

[16]             http://ec.europa.eu/governance/impact/key_docs/docs/sec_2011_0567_en.pdf

[17]             http://ec.europa.eu/governance/impact/key_docs/docs/sec_2012_0091_en.pdf.

[18]             http://ec.europa.eu/governance/impact/key_docs/docs/meg_guidelines.pdf.

[19]             http://ec.europa.eu/governance/impact/iab/iab_en.htm.

[20]             http://ec.europa.eu/governance/impact/iab/members_en.htm.

[21]             http://ec.europa.eu/governance/impact/planned_ia/planned_ia_en.htm.

[22]             A se vedea nota de subsol 14.

[23]             A se vedea CEPS/Universitatea Exeter 2012 în nota de subsol 14.

[24]             Și anume, Ciclul de planificare strategică și de programare al Comisiei – rapoartele anuale de activitate, declarațiile bugetare anuale etc.

[25]             A se vedea SWD(2012) 422.

[26]             .         http://europa.eu/rapid/press-release_IP-12-1_ro.htm

[27]             SWD(2012) 423 „Programul de acțiune pentru reducerea sarcinilor administrative în UE – raport final”.

[28]             http://ec.europa.eu/eu_law/infringements/application_monitoring_en.htm.

[29]             http://ec.europa.eu/dgs/secretariat_general/admin_burden/best_practice_report/docs/bp_report_signature_en.pdf.

[30]             A se vedea JO L 304/47 și JO C 369/14.

[31]             A se vedea COM(2012) 259 „O guvernanță mai bună pentru piața unică”.

[32]             COM(2011) 162 „Propunere de Regulament al Consiliului privind publicarea electronică a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene”.

[33]             http://ec.europa.eu/dgs/secretariat_general/admin_burden/best_practice_report/best_practice_report_en.htm