52015XG0109(01)

Language
- My EUR-Lex
- Sign in
- Register
- My recent searches (0)

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Search tips

Need more search options? Use the Advanced search

EUROPA
EUR-Lex home
EUR-Lex - 52015XG0109(01) - EN

Document 52015XG0109(01)

Help

Informații menționate la articolul 76 din Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială

JO C 4, 9.1.2015, p. 2–14 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

HTML

PDF

Official Journal

9.1.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 4/2

(2015/C 4/02)

Lista 1

Normele de competență judiciară menționate la articolul 5 alineatul (2) și la articolul 6 alineatul (2) sunt următoarele:

—	în Belgia, niciuna;

—	în Bulgaria, articolul 4 alineatele (1) și (2) din Codul de drept internațional privat;

—	în Republica Cehă, Legea nr. 91/2012 privind dreptul internațional privat, în special articolul 6;

—	în Danemarca, articolul 246 alineatele (2) și (3) din Legea privind administrarea justiției;

—	în Germania, secțiunea 23 din Codul de procedură civilă;

—

în Estonia, articolul 86 (competența judiciară în locul unde se află bunul) din Codul de procedură civilă, în măsura în care cererea nu are legătură cu bunul respectiv al persoanei; articolul 100 (cerere de încetare a aplicării condițiilor standard) din Codul de procedură civilă, în măsura în care acțiunea se introduce la instanța în a cărei jurisdicție teritorială s-a aplicat condiția standard;

—	în Grecia, articolul 40 din Codul de procedură civilă;

—	în Spania, niciuna;

—	în Franța, articolele 14 și 15 din Codul civil;

—	în Croația, articolul 54 din Legea privind soluționarea conflictelor de legi în ceea ce privește reglementările altor țări care vizează relații specifice;

—	în Irlanda, normele care asigură întemeierea competenței judiciare pe actul de sesizare a instanței care a fost comunicat sau notificat pârâtului care se află temporar în Irlanda;

—	în Italia, articolele 3 și 4 din Legea nr. 218 din 31 mai 1995;

—	în Cipru, articolul 21 din Legea privind instanțele (Legea 14/60);

—	în Letonia: articolul 27 alineatul (2), articolul 28 alineatele (3), (5), (6) și (9) din Legea privind procedura civilă;

—	în Lituania, articolul 783 alineatul (3), articolul 787, articolul 789 alineatul (3) din Codul de procedură civilă;

—	în Luxemburg, articolele 14 și 15 din Codul civil;

—	în Ungaria, articolul 57 litera (a) din Decretul legislativ nr. 13 din 1979 privind dreptul internațional privat;

—	în Malta, articolele 742, 743 și 744 din Codul de organizare și procedură civilă (capitolul 12 din Legislația Maltei) și articolul 549 din Codul comercial (capitolul 13 din Legislația Maltei);

—	în Țările de Jos, niciuna;

—	în Austria, articolul 99 din Legea privind competența judiciară;

—

în Polonia, articolul 1103 alineatul (4) din Codul de procedură civilă și articolul 1110 din Codul de procedură civilă, în măsura în care acesta prevede competența judiciară a instanțelor poloneze exclusiv pe baza uneia dintre următoarele condiții aplicabile solicitantului: cetățenie poloneză, domiciliu, reședință obișnuită sau sediu social în Polonia;

—

în Portugalia, articolul 63 alineatul (1) din Codul de procedură civilă, în măsura în care acesta prevede competența judiciară extrateritorială a instanțelor, de exemplu, instanța din locul unde se află sediul filialei, al agenției, al biroului, al delegației sau al reprezentanței (dacă se află în Portugalia), în cazul în care acțiunea este introdusă împotriva sediului central (dacă se află în străinătate), și articolul 10 din Codul de procedură pentru dreptul muncii, în măsura în care prevede competența judiciară extrateritorială a instanțelor, de exemplu, instanța de la domiciliul reclamantului în acțiunile introduse de angajat împotriva angajatorului, care au ca obiect un contract de muncă;

—	în România, articolele 1065-1081 din Cartea a VII-a – Procesul civil internațional, titlul I – Competența internațională a instanțelor române din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă;

—	în Slovenia, articolul 58 din Legea privind dreptul internațional privat și procedura;

—	în Slovacia, articolele 37-37e din Legea nr. 97/1963 privind dreptul internațional privat și normele de procedură aferente;

—	în Finlanda, capitolul 10 secțiunea 18 alineatul (1) punctele 1 și 2 din Codul de procedură judiciară;

—	în Suedia, capitolul 10, secțiunea 3, prima teză din Codul de procedură judiciară;

—

în Regatul Unit:

(a)	actul de sesizare a instanței notificat sau comunicat pârâtului care se află temporar în Regatul Unit; sau

(b)	faptul că pârâtul deține bunuri în Regatul Unit; sau

(c)	sechestrul pus de reclamant asupra bunurilor din Regatul Unit.

În Gibraltar se aplică aceleași principii.

Lista 2

Normele privind citarea părților terțe menționate la articolul 65 sunt următoarele:

—	în Belgia, nu se aplică;

—	în Bulgaria, nu se aplică;

—	în Republica Cehă, nu se aplică;

—	în Danemarca, nu se aplică;

—	în Germania, secțiunea 68 și secțiunile 72-74 din Codul de procedură civilă;

—	în Estonia, secțiunile 212-216 din Codul de procedură civilă;

—	în Grecia, nu se aplică;

—	în Spania, nu se aplică;

—	în Franța, nu se aplică;

—	în Croația, articolul 211 din Legea privind procedura civilă;

—	în Irlanda, nu se aplică;

—	în Italia, nu se aplică;

—	în Cipru, ordinul 10 din cadrul normelor de procedură civilă privind procedura aplicabilă părților terțe;

—	în Letonia, articolele 78, 79, 80, 81 și 75 din Legea privind procedura civilă;

—	în Lituania, articolele 46 și 47 din Codul lituanian de procedură civilă;

—	în Luxemburg, nu se aplică;

—	în Ungaria, articolul 58-articolul 60 litera (a) din Legea III din 1952 privind Codul de procedură civilă privind notificările terților;

—	în Malta, articolele 960-962 din Codul de organizare și procedură civilă (capitolul 12 din Legislația Maltei);

—	în Țările de Jos, nu se aplică;

—	în Austria, articolul 21 din Codul de procedură civilă;

—	în Polonia, articolele 84 și 85 din Codul de procedură civilă privind citarea părților terțe;

—	în Portugalia, nu se aplică;

—	în România, nu se aplică;

—	în Slovenia, articolul 204 din Legea privind procedura civilă, care reglementează citarea părților terțe;

—	în Slovacia, nu se aplică;

—	în Finlanda, nu se aplică;

—	în Suedia, nu se aplică;

—	în Regatul Unit, nu se aplică.

Lista 3

Convențiile menționate la articolul 69 sunt următoarele:

—

în Austria:

—	Convenția dintre Germania și Austria privind recunoașterea reciprocă și executarea hotărârilor, a tranzacțiilor judiciare și a actelor autentice în materie civilă și comercială, semnată la Viena la data de 6 iunie 1959;

—	Acordul dintre Republica Populară Bulgaria și Republica Austria privind asistența juridică în materie civilă și privind actele juridice, semnat la Sofia la data de 20 octombrie 1967;

—	Convenția dintre Belgia și Austria privind recunoașterea reciprocă și executarea hotărârilor, a sentințelor arbitrale și a actelor autentice în materie civilă și comercială, semnată la Viena la data de 16 iunie 1959;

—	Convenția dintre Regatul Unit și Austria privind recunoașterea reciprocă și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială, semnată la Viena la data de 14 iulie 1961, și protocolul de modificare a acesteia, semnat la Londra la data de 6 martie 1970;

—	Convenția dintre Țările de Jos și Austria privind recunoașterea reciprocă și executarea hotărârilor și a actelor autentice în materie civilă și comercială, semnată la Haga la data de 6 februarie 1963;

—	Convenția dintre Franța și Austria privind recunoașterea și executarea hotărârilor și a actelor autentice în materie civilă și comercială, semnată la Viena la data de 15 iulie 1966;

—	Convenția dintre Luxemburg și Austria privind recunoașterea și executarea hotărârilor și a actelor autentice în materie civilă și comercială, semnată la Luxemburg la data de 29 iulie 1971;

—	Convenția dintre Italia și Austria privind recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială, a tranzacțiilor judiciare și a actelor autentice, semnată la Roma la data de 16 noiembrie 1971;

—	Convenția dintre Austria și Suedia privind recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă, semnată la Stockholm la data de 16 septembrie 1982;

—	Convenția dintre Austria și Spania privind recunoașterea și executarea hotărârilor, a tranzacțiilor judiciare și a actelor autentice executorii în materie civilă și comercială, semnată la Viena la data de 17 februarie 1984;

—	Convenția dintre Finlanda și Austria privind recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă, semnată la Viena la data de 17 noiembrie 1986;

—	Tratatul dintre Republica Populară Federativă Iugoslavia și Republica Austria privind cooperarea judiciară reciprocă, semnat la Viena la data de 16 decembrie 1954;

—	Convenția dintre Republica Populară Polonă și Republica Austria privind relațiile reciproce în materie civilă și privind actele juridice, semnată la Viena la data de 11 decembrie 1963;

—	Convenția dintre Republica Socialistă România și Republica Austria cu privire la asistența juridică în materia dreptului civil și de familie și la valabilitatea și transmiterea actelor și Protocolul anexă la convenție, semnate la Viena la data de 17 noiembrie 1965;

—

în Belgia:

—	Convenția dintre Belgia și Franța privind competența judiciară și valabilitatea și executarea hotărârilor, a sentințelor arbitrale și a actelor autentice, semnată la Paris la data de 8 iulie 1899;

—	Convenția dintre Belgia și Țările de Jos privind competența judiciară, falimentul și valabilitatea și executarea hotărârilor, a sentințelor arbitrale și a actelor autentice, semnată la Bruxelles la data de 28 martie 1925;

—	Convenția dintre Regatul Unit și Regatul Belgiei privind executarea reciprocă a hotărârilor în materie civilă și comercială și protocolul la aceasta, semnate la Bruxelles la data de 2 mai 1934;

—	Convenția dintre Germania și Belgia privind recunoașterea reciprocă și executarea hotărârilor, a sentințelor arbitrale și a actelor autentice în materie civilă și comercială, semnată la Bonn la data de 30 iunie 1958;

—	Convenția dintre Belgia și Austria privind recunoașterea reciprocă și executarea hotărârilor, a sentințelor arbitrale și a actelor autentice în materie civilă și comercială, semnată la Viena la data de 16 iunie 1959;

—	Convenția dintre Belgia și Italia privind recunoașterea și executarea hotărârilor și a altor acte executorii în materie civilă și comercială, semnată la Roma la data de 6 aprilie 1962;

—	Tratatul dintre Belgia, Țările de Jos și Luxemburg privind competența judiciară, falimentul și valabilitatea și executarea hotărârilor, a sentințelor arbitrale și a actelor autentice, semnat la Bruxelles la data de 24 noiembrie 1961, în măsura în care este în vigoare;

—

în Bulgaria:

—	Convenția dintre Bulgaria și Belgia privind anumite aspecte judiciare, semnată la Sofia la data de 2 iulie 1930;

—	Acordul dintre Republica Populară Bulgaria și Republica Populară Federativă Iugoslavia privind asistența juridică reciprocă, semnat la Sofia la data de 23 martie 1956, încă în vigoare între Bulgaria, Slovenia și Croația;

—	Tratatul dintre Republica Populară Bulgaria și Republica Populară Română privind asistența juridică în cauzele civile, familiale și penale, semnat la Sofia la data de 3 decembrie 1958;

—	Acordul dintre Republica Populară Bulgaria și Republica Populară Polonă privind asistența juridică și relațiile juridice în materia dreptului civil, a dreptului familiei și a dreptului penal, semnat la Varșovia la data de 4 decembrie 1961;

—	Acordul dintre Republica Populară Bulgaria și Republica Populară Ungară privind asistența juridică în materia dreptului civil, a dreptului familiei și a dreptului penal, semnat la Sofia la data de 16 mai 1966;

—	Acordul dintre Republica Populară Bulgaria și Republica Elenă privind asistența juridică în materie civilă și penală, semnat la Atena la data de 10 aprilie 1976;

—	Acordul dintre Republica Populară Bulgaria și Republica Socialistă Cehoslovacă privind asistența juridică și reglementarea relațiilor în materia dreptului civil, a dreptului familiei și a dreptului penal, semnat la Sofia la data de 25 noiembrie 1976;

—	Acordul dintre Republica Populară Bulgaria și Republica Cipru privind asistența juridică în materie civilă și penală, semnat la Nicosia la data de 29 aprilie 1983;

—	Acordul dintre guvernul Republicii Populare Bulgaria și guvernul Republicii Franceze privind asistența juridică reciprocă în materie civilă, semnat la Sofia la data de 18 ianuarie 1989;

—	Acordul dintre Republica Populară Bulgaria și Republica Italiană privind asistența juridică și executarea hotărârilor în materie civilă, semnat la Roma la data de 18 mai 1990;

—	Acordul dintre Republica Bulgaria și Regatul Spaniei privind asistența juridică reciprocă în materie civilă, semnat la Sofia la data de 23 mai 1993;

—	Acordul dintre Republica Populară Bulgaria și Republica Austria privind asistența juridică în materie civilă și privind actele juridice, semnat la Sofia la data de 20 octombrie 1967;

—

în Republica Cehă:

—	Acordul dintre Republica Populară Bulgaria și Republica Socialistă Cehoslovacă privind asistența juridică și reglementarea relațiilor juridice în materia dreptului civil, a dreptului familiei și a dreptului penal, semnat la Sofia la data de 25 noiembrie 1976;

—	Tratatul dintre Republica Socialistă Cehoslovacă și Republica Cipru privind asistența juridică în materie civilă și penală, semnat la Nicosia la data de 23 aprilie 1982;

—	Tratatul dintre Republica Socialistă Cehoslovacă și Republica Elenă privind asistența juridică în materie civilă și penală, semnat la Atena la data de 22 octombrie 1980;

—	Tratatul dintre Republica Socialistă Cehoslovacă și Regatul Spaniei privind asistența juridică, recunoașterea și executarea hotărârilor instanțelor în materie civilă, semnat la Madrid la data de 4 mai 1987;

—	Tratatul dintre guvernul Republicii Socialiste Cehoslovace și guvernul Republicii Franceze privind asistența juridică și recunoașterea și executarea hotărârilor în materia dreptului civil, a dreptului familiei și a dreptului comercial, semnat la Paris la data de 10 mai 1984;

—	Tratatul dintre Republica Socialistă Cehoslovacă și Republica Populară Ungară privind asistența juridică și reglementarea relațiilor juridice în materia dreptului civil, a dreptului familiei și a dreptului penal, semnat la Bratislava la data de 28 martie 1989;

—	Tratatul dintre Republica Socialistă Cehoslovacă și Republica Italiană privind asistența juridică în materie civilă și penală, semnat la Praga la data de 6 decembrie 1985;

—

Tratatul dintre Republica Socialistă Cehoslovacă și Republica Populară Polonă privind asistența juridică și reglementarea relațiilor juridice în materia dreptului civil, a dreptului familiei, a dreptului muncii și a dreptului penal, semnat la Varșovia la data de 21 decembrie 1987, în sensul Tratatului dintre Republica Cehă și Republica Polonă de modificare și completare a Tratatului dintre Republica Socialistă Cehoslovacă și Republica Populară Polonă privind asistența juridică și reglementarea relațiilor juridice în materia dreptului civil, a dreptului familiei, a dreptului muncii și a dreptului penal, semnat la Varșovia la data de 21 decembrie 1987, semnat la Mojmírovce la data de 30 octombrie 2003;

—	Convenția dintre Republica Cehoslovacă și Portugalia privind recunoașterea și executarea hotărârilor instanțelor, semnată la Lisabona la data de 23 noiembrie 1927;

—	Tratatul dintre Republica Cehă și România privind asistența judiciară în materie civilă, semnat la București la data de 11 iulie 1994;

—	Tratatul dintre Republica Socialistă Cehoslovacă și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia privind reglementarea relațiilor juridice în cauze de drept civil, de dreptul familiei și de drept penal, semnat la Belgrad la data de 20 ianuarie 1964;

—	Tratatul dintre Republica Cehă și Republica Slovacă privind asistența juridică furnizată de autoritățile judiciare și privind reglementarea anumitor relații juridice în materie civilă și penală, semnat la Praga la data de 29 octombrie 1992;

—	în Danemarca, Convenția dintre Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia privind recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă (Convenția privind hotărârile nordice), semnată la Copenhaga la data de 11 octombrie 1977;

—

în Germania:

—	Convenția dintre Germania și Italia privind recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială, semnată la Roma la data de 9 martie 1936;

—	Convenția dintre Germania și Belgia privind recunoașterea reciprocă și executarea hotărârilor, a sentințelor arbitrale și a actelor autentice în materie civilă și comercială, semnată la Bonn la data de 30 iunie 1958;

—	Convenția dintre Germania și Austria privind recunoașterea reciprocă și executarea hotărârilor, a tranzacțiilor judiciare și a actelor autentice în materie civilă și comercială, semnată la Viena la data de 6 iunie 1959;

—	Convenția dintre Regatul Unit și Republica Federală Germania privind recunoașterea reciprocă și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială, semnată la Bonn la data de 14 iulie 1960;

—	Convenția dintre Țările de Jos și Germania privind recunoașterea reciprocă și executarea hotărârilor și a altor acte executorii în materie civilă și comercială, semnată la Haga la data de 30 august 1962;

—	Convenția dintre Regatul Greciei și Republica Federală Germania privind recunoașterea reciprocă și executarea hotărârilor, a tranzacțiilor judiciare și a actelor autentice în materie civilă și comercială, semnată la Atena la data de 4 noiembrie 1961;

—	Convenția dintre Spania și Republica Federală Germania privind recunoașterea și executarea hotărârilor, a tranzacțiilor judiciare și a actelor autentice executorii în materie civilă și comercială, semnată la Bonn la data de 14 noiembrie 1983;

—

în Estonia:

—	Acordul privind asistența juridică și relațiile juridice dintre Republica Lituania, Republica Estonia și Republica Letonia, semnat la Tallinn la data de 11 noiembrie 1992;

—	Acordul dintre Republica Estonia și Republica Polonia privind asistența juridică și relațiile juridice în materia dreptului civil, a dreptului muncii și a dreptului penal, semnat la Tallinn la data de 27 noiembrie 1998;

—

în Grecia:

—	Convenția dintre Regatul Greciei și Republica Federală Germania privind recunoașterea reciprocă și executarea hotărârilor, a tranzacțiilor judiciare și a actelor autentice în materie civilă și comercială, semnată la Atena la data de 4 noiembrie 1961;

—	Acordul dintre Republica Populară Federativă Iugoslavia și Regatul Greciei privind recunoașterea reciprocă și executarea hotărârilor, semnat la Atena la data de 18 iunie 1959;

—	Convenția dintre Republica Populară Ungară și Republica Elenă privind asistența juridică în materie civilă și penală, semnată la Budapesta la data de 8 octombrie 1979;

—	Convenția dintre Republica Populară Polonă și Republica Elenă privind asistența juridică în materie civilă și penală, semnată la Atena la data de 24 octombrie 1979;

—	Tratatul dintre Republica Socialistă Cehoslovacă și Republica Elenă privind asistența juridică în materie civilă și penală, semnat la Atena la data de 22 octombrie 1980, încă în vigoare între Republica Cehă, Slovacia și Grecia;

—	Convenția dintre Republica Cipru și Republica Elenă privind cooperarea juridică în materia dreptului civil, a dreptului familiei, a dreptului comercial și a dreptului penal, semnată la Nicosia la data de 5 martie 1984;

—	Convenția dintre Republica Socialistă România și Regatul Greciei de asistență juridică în materie civilă și penală, semnată la București la data de 19 octombrie 1972;

—	Acordul dintre Republica Populară Bulgaria și Republica Elenă privind asistența juridică în materie civilă și penală, semnat la Atena la data de 10 aprilie 1976;

—

în Spania:

—	Convenția dintre Spania și Franța privind recunoașterea și executarea hotărârilor, a sentințelor arbitrale și a actelor autentice în materie civilă și comercială, semnată la Paris la data de 28 mai 1969;

—

Acordul din 25 februarie 1974, sub forma unui schimb de note de interpretare a articolelor 2 și 17 din Convenția dintre Franța și Spania privind recunoașterea și executarea hotărârilor, a sentințelor arbitrale și a actelor autentice în materie civilă și comercială, semnată la Paris la data de 28 mai 1969;

—	Convenția dintre Spania și Italia privind asistența juridică și recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială, semnată la Madrid, marți 22 mai 1973;

—	Convenția dintre Spania și Republica Federală Germania privind recunoașterea și executarea hotărârilor, a tranzacțiilor judiciare și a actelor autentice executorii în materie civilă și comercială, semnată la Bonn la data de 14 noiembrie 1983;

—	Convenția dintre Austria și Spania privind recunoașterea și executarea hotărârilor, a tranzacțiilor judiciare și a actelor autentice executorii în materie civilă și comercială, semnată la Viena la data de 17 februarie 1984;

—	Tratatul dintre Republica Socialistă Cehoslovacă și Regatul Spaniei privind asistența juridică, recunoașterea și executarea hotărârilor instanțelor în materie civilă, semnat la Madrid la data de 4 mai 1987, încă în vigoare între Republica Cehă, Slovacia și Spania;

—	Acordul dintre Republica Bulgaria și Regatul Spaniei privind asistența juridică reciprocă în materie civilă, semnat la Sofia la data de 23 mai 1993;

—	Convenția dintre România și Regatul Spaniei privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială, semnată la București la data de 17 noiembrie 1997;

—

în Franța:

—	Convenția dintre Belgia și Franța privind competența, valabilitatea și executarea hotărârilor, sentințelor arbitrale și actelor autentice, semnată la Paris la 8 iulie 1899;

—	Acordul dintre guvernul Republicii Populare Bulgaria și guvernul Republicii Franceze privind asistența juridică reciprocă în materie civilă, semnat la Sofia la data de 18 ianuarie 1989;

—	Tratatul dintre guvernul Republicii Franceze și guvernul Republicii Socialiste Cehoslovacia privind asistența juridică și recunoașterea și executarea hotărârilor în materia dreptului civil, a dreptului familiei și a dreptului comercial, semnat la Paris la data de 10 mai 1984;

—	Convenția dintre Franța și Spania privind recunoașterea și executarea hotărârilor, a sentințelor arbitrale și a actelor autentice în materie civilă și comercială, semnată la Paris la data de 28 mai 1969;

—

—	Convenția dintre guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia și guvernul Republicii Franceze privind recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială, semnată la Paris la data de 18 mai 1971;

—

Convenția dintre Republica Populară Ungară și Republica Franceză privind asistența juridică în materia dreptului civil și a dreptului familiei, privind recunoașterea și executarea hotărârilor, privind asistența juridică în materie penală și privind extrădarea, semnată la Budapesta la data de 31 iulie 1980;

—	Convenția dintre Franța și Italia privind executarea hotărârilor în materie civilă și comercială, semnată la Roma la data de 3 iunie 1930;

—	Convenția dintre Franța și Austria privind recunoașterea și executarea hotărârilor și a actelor autentice în materie civilă și comercială, semnată la Viena la data de 15 iulie 1966;

—	Convenția dintre Republica Socialistă România și Republica Franceză privind asistența juridică în materie civilă și comercială, semnată la Paris la data de 5 noiembrie 1974;

—	Convenția dintre Regatul Unit și Republica Franceză privind executarea reciprocă a hotărârilor în materie civilă și comercială, și protocolul la aceasta, semnate la Paris la data de 18 ianuarie 1934;

—

în Croația:

—	Acordul dintre Republica Populară Federativă Iugoslavia și Republica Populară Bulgaria privind asistența juridică reciprocă, încheiat la data de 23 martie 1956;

—	Tratatul dintre Republica Socialistă Federativă Iugoslavia și Republica Socialistă Cehoslovacă privind reglementarea relațiilor juridice în cauze de drept civil, de dreptul familiei și de drept penal, încheiat la data de 20 ianuarie 1964;

—	Convenția dintre guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia și guvernul Republicii Franceze privind recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială, încheiată la data de 18 mai 1971;

—	Acordul dintre Republica Populară Federativă Iugoslavia și Regatul Greciei privind recunoașterea reciprocă și executarea hotărârilor, încheiat la data de 18 iunie 1959;

—	Tratatul dintre Republica Socialistă Federativă Iugoslavia și Republica Populară Ungară privind asistența juridică reciprocă, încheiat la data de 7 martie 1968;

—	Tratatul dintre Republica Populară Federativă Iugoslavia și Republica Populară Polonă privind asistența juridică în materie civilă și penală, încheiat la data de 6 februarie 1960;

—	Tratatul dintre Republica Populară Română și Republica Populară Federativă Iugoslavia privind asistența juridică, încheiat la data de 18 octombrie 1960;

—	Convenția dintre Republica Populară Federativă Iugoslavia și Republica Italiană privind cooperarea judiciară reciprocă în materie civilă și administrativă, semnată la Roma la data de 3 decembrie 1960;

—	Tratatul dintre Republica Populară Federativă Iugoslavia și Republica Austria privind cooperarea judiciară reciprocă, semnat la Viena la data de 16 decembrie 1954;

—	Tratatul dintre Republica Croația și Republica Slovenia privind asistența juridică în materie civilă și penală, încheiat la data de 7 februarie 1994;

—	în Irlanda, niciuna;

—

în Italia:

—	Convenția dintre Franța și Italia privind executarea hotărârilor în materie civilă și comercială, semnată la Roma la data de 3 iunie 1930;

—	Convenția dintre Germania și Italia privind recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială, semnată la Roma la data de 9 martie 1936;

—	Convenția dintre Țările de Jos și Italia privind recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială, semnată la Roma la data de 17 aprilie 1959;

—	Convenția dintre Belgia și Italia privind recunoașterea și executarea hotărârilor și a altor acte executorii în materie civilă și comercială, semnată la Roma la data de 6 aprilie 1962;

—	Convenția dintre Regatul Unit și Republica Italiană privind recunoașterea reciprocă și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială, semnată la Roma la data de 7 februarie 1964, și protocolul de modificare a acesteia, semnat la Roma la data de 14 iulie 1970;

—	Convenția dintre Italia și Austria privind recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială, a tranzacțiilor judiciare și a actelor autentice, semnată la Roma la data de 16 noiembrie 1971;

—	Convenția dintre Spania și Italia privind asistența juridică și recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială, semnată la Madrid la data de 22 mai 1973;

—	Tratatul dintre Republica Socialistă Cehoslovacă și Republica Italiană privind asistența juridică în materie civilă și penală, semnat la Praga la data de 6 decembrie 1985, încă în vigoare între Republica Cehă, Slovacia și Italia;

—	Convenția între Republica Socialistă România și Republica Italiană privind asistența judiciară materie civilă și penală, semnată la București la data de 11 noiembrie 1972;

—	Convenția dintre Republica Populară Polonă și Republica Italiană privind asistența juridică și recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă, semnată la Varșovia la data de 28 aprilie 1989;

—	Acordul dintre Republica Populară Bulgaria și Republica Italiană privind asistența juridică și executarea hotărârilor în materie civilă, semnat la Roma la data de 18 mai 1990;

—	Convenția dintre Republica Populară Federativă Iugoslavia și Republica Italiană privind cooperarea judiciară reciprocă în materie civilă și administrativă, semnată la Roma la data de 3 decembrie 1960, încă în vigoare între Slovenia, Croația și Italia;

—

în Cipru:

—	Tratatul din 1982 dintre Republica Socialistă Cehoslovacă și Republica Cipru privind asistența juridică în materie civilă și penală;

—	Convenția din 1981 dintre Republica Cipru și Republica Populară Ungară privind asistența juridică în materie civilă și penală;

—	Convenția din 1984 dintre Republica Cipru și Republica Elenă privind cooperarea juridică în materia dreptului civil, a dreptului familiei, a dreptului comercial și a dreptului penal;

—	Acordul din 1983 dintre Republica Cipru și Republica Populară Bulgaria privind asistența juridică în materie civilă și penală;

—	Tratatul din 1984 dintre Republica Cipru și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia privind asistența juridică în materie civilă și penală (Slovenia fiind unul dintre succesorii acesteia);

—	Convenția din 1996 dintre Republica Cipru și Republica Polonia privind cooperarea juridică în materie civilă și penală;

—

în Letonia:

—	Acordul din 11 noiembrie 1992 privind asistența juridică și relațiile juridice dintre Republica Lituania, Republica Estonia și Republica Letonia;

—	Acordul din 23 februarie 1994 dintre Republica Letonia și Republica Polonia privind asistența juridică și relațiile juridice în materia dreptului civil, a dreptului familiei, a dreptului muncii și a dreptului penal;

—

în Lituania:

—	Acordul privind asistența juridică și relațiile juridice dintre Republica Lituania, Republica Estonia și Republica Letonia, semnat la Tallinn la data de 11 noiembrie 1992;

—	Acordul dintre Republica Lituania și Republica Polonia privind asistența juridică și relațiile juridice în materia dreptului civil, a dreptului familiei, a dreptului muncii și a dreptului penal, semnat la Varșovia la data de 26 ianuarie 1993;

—

în Luxemburg:

—	Convenția dintre Luxemburg și Austria privind recunoașterea și executarea hotărârilor și a actelor autentice în materie civilă și comercială, semnată la Luxemburg la data de 29 iulie 1971;

—	Tratatul dintre Belgia, Țările de Jos și Luxemburg privind competența judiciară, falimentul și valabilitatea și executarea hotărârilor, a sentințelor arbitrale și a actelor autentice, semnat la Bruxelles la data de 24 noiembrie 1961, în măsura în care este în vigoare;

—

în Ungaria:

—	Acordul dintre Republica Populară Ungară și Republica Populară Bulgaria privind asistența juridică în materia dreptului civil, a dreptului familiei și a dreptului penal, semnat la Sofia la data de 16 mai 1966;

—	Convenția dintre Republica Populară Ungară și Republica Cipru privind asistența juridică în materie civilă și penală, semnată la Budapesta la data de 30 noiembrie 1981;

—

Tratatul dintre Republica Socialistă Cehoslovacă și Republica Populară Ungară privind asistența juridică și reglementarea relațiilor juridice în materia dreptului civil, a dreptului familiei și a dreptului penal, semnat la Bratislava la data de 28 martie 1989, în ceea ce privește Republica Cehă și Republica Slovacă;

—

Convenția dintre și Republica Populară Ungară și Republica Franceză privind asistența juridică în materia dreptului civil și a dreptului familiei, privind recunoașterea și executarea hotărârilor, privind asistența juridică în materie penală și privind extrădarea, semnată la Budapesta la data de 31 iulie 1980;

—	Convenția dintre Republica Populară Ungară și Republica Elenă privind asistența juridică în materie civilă și penală, semnată la Budapesta la data de 8 octombrie 1979;

—	Tratatul dintre Republica Populară Ungară și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia privind asistența juridică reciprocă, semnat la data de 7 martie 1968, în ceea ce privește Republica Croația și Republica Slovenia;

—	Convenția dintre Republica Populară Ungară și Republica Populară Polonă privind asistența juridică în materia dreptului civil, a dreptului familiei și a dreptului penal, semnată la Budapesta la data de 6 martie 1959;

—	Tratatul dintre Republica Populară Ungară și Republica Populară România privind asistența juridică în cauzele civile, familiale și penale, semnat la București la data de 7 octombrie 1958;

—	în Malta, niciuna;

—

în Țările de Jos:

—	Convenția dintre Belgia și Țările de Jos privind competența judiciară, falimentul și valabilitatea și executarea hotărârilor, a sentințelor arbitrale și a actelor autentice, semnată la Bruxelles la data de 28 martie 1925;

—	Convenția dintre Țările de Jos și Italia privind recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială, semnată la Roma la data de 17 aprilie 1959;

—	Convenția dintre Țările de Jos și Germania privind recunoașterea reciprocă și executarea hotărârilor și a altor acte executorii în materie civilă și comercială, semnată la Haga la data de 30 august 1962;

—	Convenția dintre Țările de Jos și Austria privind recunoașterea reciprocă și executarea hotărârilor și a actelor autentice în materie civilă și comercială, semnată la Haga la data de 6 februarie 1963;

—	Convenția dintre Regatul Unit și Regatul Țărilor de Jos privind recunoașterea reciprocă și executarea hotărârilor în materie civilă, semnată la Haga la data de 17 noiembrie 1967;

—	Tratatul dintre Belgia, Țările de Jos și Luxemburg privind competența judiciară, falimentul și valabilitatea și executarea hotărârilor, a sentințelor arbitrale și a actelor autentice, semnat la Bruxelles la data de 24 noiembrie 1961, în măsura în care este în vigoare;

—

în Polonia:

—	Convenția dintre Republica Populară Polonă și Republica Populară Ungară privind asistența juridică în materia dreptului civil, a dreptului familiei și a dreptului penal, semnată la Budapesta la data de 6 martie 1959;

—	Convenția dintre Republica Populară Polonă și Republica Populară Federativă Iugoslavia privind asistența juridică în materie civilă și penală, semnată la Varșovia la data de 6 februarie 1960, în prezent în vigoare între Polonia și Slovenia și între Polonia și Croația;

—	Acordul dintre Republica Populară Bulgaria și Republica Populară Polonă privind asistența juridică și relațiile juridice în materia dreptului civil, a dreptului familiei și a dreptului penal, semnat la Varșovia la data de 4 decembrie 1961;

—	Convenția dintre Republica Populară Polonă și Republica Austria privind relațiile reciproce în materie civilă și privind actele juridice, semnată la Viena la data de 11 decembrie 1963;

—	Convenția dintre Republica Populară Polonă și Republica Elenă privind asistența juridică în materie civilă și penală, semnată la Atena la data de 24 octombrie 1979;

—

—	Convenția dintre Republica Populară Polonă și Republica Italiană privind asistența juridică și recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă, semnată la Varșovia la data de 28 aprilie 1989;

—	Acordul dintre Republica Polonia și Republica Lituania privind asistența juridică și relațiile juridice în materia dreptului civil, a dreptului familiei, a dreptului muncii și a dreptului penal, semnat la Varșovia la data de 26 ianuarie 1993;

—	Acordul dintre Republica Letonia și Republica Polonia privind asistența juridică și relațiile juridice în materia dreptului civil, a dreptului familiei, a dreptului muncii și a dreptului penal, semnat la Riga la data de 23 februarie 1994;

—	Convenția dintre Republica Cipru și Republica Polonia privind cooperarea juridică în materie civilă și penală, semnată la Nicosia la data de 14 noiembrie 1996;

—	Acordul dintre Republica Estonia și Republica Polonia privind asistența juridică și relațiile juridice în materia dreptului civil, a dreptului muncii și a dreptului penal, semnat la Tallinn la data de 27 noiembrie 1998;

—	Tratatul dintre România și Republica Polonă privind asistența juridică și relațiile juridice în cauzele civile, semnat la București la data de 15 mai 1999;

—	în Portugalia, Convenția dintre Republica Cehoslovacă și Portugalia privind recunoașterea și executarea hotărârilor instanțelor, semnată la Lisabona la data de 23 noiembrie 1927;

—

în România:

—	Tratatul dintre Republica Populară Bulgaria și Republica Populară Română privind asistența juridică în cauzele civile, familiale și penale, semnat la Sofia la data de 3 decembrie 1958;

—	Tratatul dintre Republica Cehă și România privind asistența judiciară în materie civilă, semnat la București la data de 11 iulie 1994;

—	Convenția dintre Republica Socialistă România și Regatul Greciei de asistență juridică în materie civilă și penală, semnată la București la data de 19 octombrie 1972;

—	Convenția dintre Republica Socialistă România și Republica Italiană privind asistența judiciară în materie civilă și penală, semnată la București la data de 11 noiembrie 1972;

—	Convenția dintre Republica Socialistă România și Republica Franceză privind asistența juridică în materie civilă și comercială, semnată la Paris la data de 5 noiembrie 1974;

—	Tratatul dintre România și Republica Polonă privind asistența juridică și relațiile juridice în cauzele civile, semnat la București la data de 15 mai 1999;

—	Tratatul dintre Republica Populară Română și Republica Populară Federativă Iugoslavia (aplicabil în temeiul declarației de succesiune încheiate cu Slovenia și cu Croația) privind asistența juridică, semnat la Belgrad la data de 18 octombrie 1960;

—	Tratatul dintre Republica Populară Română și Republica Cehoslovacă (aplicabil în temeiul declarației de succesiune încheiate cu Slovacia) privind asistența juridică în cauzele civile, familiale și penale, semnat la Praga la data de 25 octombrie 1958;

—	Convenția dintre România și Regatul Spaniei privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială, semnată la București la data de 17 noiembrie 1997;

—	Tratatul dintre Republica Populară Română și Republica Populară Ungară privind asistența juridică în cauzele civile, familiale și penale, semnat la București la data de 7 octombrie 1958;

—	Convenția dintre Republica Socialistă România și Republica Austria cu privire la asistența juridică în materia dreptului civil și de familie și la valabilitatea și transmiterea actelor și Protocolul anexă la convenție, semnate la Viena la data de 17 noiembrie 1965;

—

în Slovenia:

—	Tratatul dintre Republica Populară Federativă Iugoslavia și Republica Austria privind cooperarea judiciară reciprocă, semnat la Viena la data de 16 decembrie 1954;

—	Convenția dintre Republica Populară Federativă Iugoslavia și Republica Italiană privind cooperarea judiciară reciprocă în materie civilă și administrativă, semnată la Roma la data de 3 decembrie 1960;

—	Acordul dintre Republica Populară Federativă Iugoslavia și Regatul Greciei privind recunoașterea reciprocă și executarea hotărârilor, semnat la Atena la data de 18 iunie 1959;

—	Convenția dintre Republica Populară Federativă Iugoslavia și Republica Populară Polonă privind asistența juridică în materie civilă și penală, semnată la Varșovia la data de 6 februarie 1960;

—	Tratatul dintre Republica Socialistă Federativă Iugoslavia și Republica Socialistă Cehoslovacă privind reglementarea relațiilor juridice în materia dreptului civil, a dreptului familiei și a dreptului penal, semnat la Belgrad la data de 20 ianuarie 1964;

—	Tratatul dintre Republica Socialistă Federativă Iugoslavia și Republica Cipru privind asistența juridică în materie civilă și penală, semnat la Nicosia la data de 19 septembrie 1984;

—	Acordul dintre Republica Populară Federativă Iugoslavia și Republica Populară Bulgaria privind asistența juridică reciprocă, semnat la Sofia la data de 23 martie 1956;

—	Tratatul dintre Republica Populară Federativă Iugoslavia și Republica Populară Română privind asistența juridică, semnat la Belgrad la data de 18 octombrie 1960, și protocolul la acesta;

—	Tratatul dintre Republica Socialistă Federativă Iugoslavia și Republica Populară Ungară privind asistența juridică reciprocă, semnat la Belgrad la data de 7 martie 1968;

—	Tratatul dintre Republica Slovenia și Republica Croația privind asistența juridică în materie civilă și penală, semnat la Zagreb la data de 7 februarie 1994;

—	Convenția dintre guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia și guvernul Republicii Franceze privind recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială, semnată la Paris la data de 18 mai 1971;

—

în Slovacia:

—	Acordul dintre Republica Socialistă Cehoslovacă și Republica Populară Bulgaria privind asistența juridică și reglementarea relațiilor în materia dreptului civil, a dreptului familiei și a dreptului penal, semnat la Sofia la data de 25 noiembrie 1976;

—	Tratatul dintre Republica Socialistă Cehoslovacă și Republica Cipru privind asistența juridică în materie civilă și penală, semnat la Nicosia la data de 23 aprilie 1982;

—	Tratatul dintre Republica Slovacă și Republica Cehă privind asistența juridică furnizată de autoritățile judiciare și privind reglementarea anumitor relații juridice în materie civilă și penală, semnat la Praga la data de 29 octombrie 1992;

—	Tratatul dintre guvernul Republicii Socialiste Cehoslovace și guvernul Republicii Franceze privind asistența juridică și recunoașterea și executarea hotărârilor în materia dreptului civil, a dreptului familiei și a dreptului comercial, semnat la Paris la data de 10 mai 1984;

—	Tratatul dintre Republica Socialistă Cehoslovacă și Republica Elenă privind asistența juridică în materie civilă și penală, semnat la Atena la data de 22 octombrie 1980;

—	Tratatul dintre Republica Socialistă Cehoslovacă și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia privind reglementarea relațiilor juridice în cauze de drept civil, de dreptul familiei și de drept penal, semnat la Belgrad la data de 20 ianuarie 1964;

—	Tratatul dintre Republica Socialistă Cehoslovacă și Republica Populară Ungară privind asistența juridică și reglementarea relațiilor juridice în materia dreptului civil, a dreptului familiei și a dreptului penal, semnat la Bratislava la data de 28 martie 1989;

—	Tratatul dintre Republica Socialistă Cehoslovacă și Republica Populară Polonă privind asistența juridică și reglementarea relațiilor juridice în materia dreptului civil, a dreptului familiei, a dreptului muncii și a dreptului penal, semnat la Varșovia la data de 21 decembrie 1987;

—	Tratatul dintre Republica Populară Română și Republica Cehoslovacă privind asistența juridică în cauzele civile, familiale și penale, semnat la Praga la data de 25 octombrie 1958;

—	Tratatul dintre Republica Socialistă Cehoslovacă și Regatul Spaniei privind asistența juridică, recunoașterea și executarea hotărârilor instanțelor în materie civilă, semnat la Madrid la data de 4 mai 1987;

—	Tratatul dintre Republica Socialistă Cehoslovacă și Republica Italiană privind asistența juridică în materie civilă și penală, semnat la Praga la data de 6 decembrie 1985;

—

în Finlanda:

—	Convenția dintre Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia privind recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă, semnată la Copenhaga la data de 11 octombrie 1977;

—	Convenția dintre Finlanda și Austria privind recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă, semnată la Viena la data de 17 noiembrie 1986;

—

în Suedia:

—	Convenția dintre Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia privind recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă, semnată la Copenhaga la data de 11 octombrie 1977;

—	Convenția dintre Austria și Suedia privind recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă, semnată la Stockholm la data de 16 septembrie 1982;

—

în Regatul Unit:

—	Convenția dintre Regatul Unit și Republica Franceză privind executarea reciprocă a hotărârilor în materie civilă și comercială, și protocolul la aceasta, semnate la Paris la data de 18 ianuarie 1934;

—	Convenția dintre Regatul Unit și Regatul Belgiei privind executarea reciprocă a hotărârilor în materie civilă și comercială, și protocolul la aceasta, semnate la Bruxelles la data de 2 mai 1934;

—	Convenția dintre Regatul Unit și Republica Federală Germania privind recunoașterea reciprocă și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială, semnată la Bonn la data de 14 iulie 1960;

—	Convenția dintre Regatul Unit și Austria privind recunoașterea reciprocă și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială, semnată la Viena la data de 14 iulie 1961, și protocolul de modificare a acesteia, semnat la Londra la data de 6 martie 1970;

—	Convenția dintre Regatul Unit și Republica Italiană privind recunoașterea reciprocă și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială, semnată la Roma la data de 7 februarie 1964, și protocolul de modificare a acesteia, semnat la Roma la data de 14 iulie 1970;

—	Convenția dintre Regatul Unit și Regatul Țărilor de Jos privind recunoașterea reciprocă și executarea hotărârilor în materie civilă, semnată la Haga la data de 17 noiembrie 1967.

Top