EUR-Lex Access to European Union law
This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52016PC0711
Proposal for a COUNCIL IMPLEMENTING DECISION setting out a Recommendation for prolonging temporary internal border control in exceptional circumstances putting the overall functioning of the Schengen area at risk
Propunere de DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI de formulare a unei recomandări cu privire la prelungirea controlului temporar la frontierele interne în circumstanțe excepționale care periclitează funcționarea generală a spațiului Schengen
Propunere de DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI de formulare a unei recomandări cu privire la prelungirea controlului temporar la frontierele interne în circumstanțe excepționale care periclitează funcționarea generală a spațiului Schengen
COM/2016/0711 final - 2016/0347 (NLE)
COMISIA EUROPEANĂ
Strasbourg, 25.10.2016
COM(2016) 711 final
2016/0347(NLE)
Propunere de
DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI
de formulare a unei recomandări cu privire la prelungirea controlului temporar la frontierele interne în circumstanțe excepționale care periclitează funcționarea generală a spațiului Schengen
EXPUNERE DE MOTIVE
1.CONTEXTUL PROPUNERII
•Motivele și obiectivele propunerii
Introducere
La data de 12 mai 2016, Consiliul a adoptat, pe baza unei propuneri a Comisiei, o decizie de punere în aplicare de formulare a unei recomandări cu privire la controlul temporar la frontierele interne în circumstanțe excepționale care periclitează funcționarea generală a spațiului Schengen. În acel moment s-a utilizat pentru prima oară procedura de salvgardare prevăzută la articolul 29 din Codul frontierelor Schengen. Combinația dintre anumite deficiențe grave în ceea ce privește gestionarea frontierelor externe de către Grecia la momentul respectiv și numărul semnificativ de migranți neînregistrați prezenți pe teritoriul elen care s-ar putea să fi dorit să se deplaseze în mod neregulamentar către alte state membre a creat circumstanțe excepționale care au constituit o amenințare gravă la adresa ordinii publice și a securității interne, periclitând funcționarea generală a spațiului Schengen.
Această recomandare le-a fost adresată următoarelor cinci state care fac parte din spațiul Schengen: Austria, Germania, Danemarca, Suedia și Norvegia și a vizat un număr limitat de secțiuni ale frontierelor interne ale acestor state.
Recomandarea a permis menținerea unor controale specifice și proporționale pentru o perioadă de șase luni, și anume până la 12 noiembrie 2016.
În temeiul articolului 29 din Codul frontierelor Schengen, această perioadă poate fi prelungită în conformitate cu condițiile și cu procedura prevăzute la același articol.
Situația actuală
Ca urmare a recomandării Consiliului din 12 mai, cele cinci state Schengen în cauză au informat Comisia că vor efectua controalele temporare recomandate la frontierele interne.
În raportul său din 28 septembrie 2016, care s-a bazat pe informații primite de la statele Schengen în cauză, astfel cum se prevede în recomandare, Comisia a constatat că respectivele controale la frontieră s-au menținut în limitele prevăzute de recomandare: controalele au fost limitate la rutele de migrație și la amenințările identificate, au fost specifice și s-au limitat, în ceea ce privește domeniul de aplicare, frecvența, locul și timpul, la ceea ce este strict necesar pentru a răspunde amenințării identificate; chiar dacă un anumit impact economic nu a putut fi exclus, acestea au afectat în cea mai mică măsură cu putință trecerea frontierelor interne de către publicul larg. În plus, pe baza informațiilor de care dispunea la momentul respectiv, Comisia a concluzionat că nu considera necesar să propună modificări la recomandare.
La 18 și 21 octombrie 2016, statele Schengen în cauză au raportat Comisiei, pentru a doua oară, date referitoare la punerea în aplicare a recomandării Consiliului. Informațiile furnizate urmează o tendință similară cu datele furnizate pentru primul raport (reducerea numărului de persoane cărora li se refuză intrarea, precum și a numărului de cereri de azil primite), indicând, prin urmare, o stabilizare treptată a situației. La 20 octombrie, cele cinci state Schengen s-au adresat Comisiei, în scris, subliniind necesitatea de a li se permite să continue să aplice controalele temporare la frontiere. La 6 octombrie, Slovenia s-a adresat Comisiei, în scris, pentru a-și exprima îngrijorarea cu privire la posibila continuare a controalelor la frontiera dintre Austria și Slovenia.
Declanșarea procedurii prevăzute la articolul 29 din Codul frontierelor Schengen și adoptarea unei abordări coordonate la nivelul UE față de controalele temporare la frontieră s-au numărat printre inițiativele avute în vedere în foaia de parcurs „Înapoi la Schengen” 1 , al căror scop a fost crearea condițiilor pentru suprimarea tuturor controalelor la frontierele interne și revenirea la o funcționare normală a spațiului Schengen până la sfârșitul anului 2016.
În ciuda reducerii drastice a numărului de sosiri de migranți în situație neregulamentară și de solicitanți de azil în Uniunea Europeană, datorată, în special, punerii în aplicare a Declarației UE-Turcia, există în continuare un număr semnificativ de migranți în situație neregulamentară (aproximativ 60 000) blocați în Grecia, despre care se poate preconiza în mod rezonabil că vor încerca să se deplaseze în mod neregulamentar către alte state membre.
În plus, numărul total al cererilor de azil primite de statele Schengen vizate de recomandare rămâne un factor relevant, chiar dacă nu este comparabil cu numărul de cereri primite în același moment al anului trecut. Numărul mare de sosiri de migranți în situație neregulamentară și de solicitanți de azil în Uniunea Europeană începând cu toamna anului 2015 a creat, pentru toate statele membre ale UE, provocări semnificative care trebuie luate în considerare. Aceste provocări au vizat asigurarea de locuințe adecvate și accesul la educație și la sistemele de sănătate pentru cei care au sosit în UE începând de anul trecut. Mai mult, prelucrarea cererilor nesoluționate, precum și noile sosiri și cereri de protecție exercită o presiune continuă asupra funcționării administrațiilor din statele respective.
În plus, în ciuda progreselor semnificative înregistrate, alte acțiuni prevăzute de foaia de parcurs „Înapoi la Schengen” necesită încă timp pentru a fi puse în aplicare pe deplin și pentru ca rezultatele corespunzătoare să fie confirmate.
În acest sens, Regulamentul privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european a fost adoptat și a intrat în vigoare în timp record. Cu toate acestea, rezervele pentru reacție rapidă (resurse umane și echipamente tehnice) și cele pentru returnare rapidă trebuie să fie instituite și să devină operaționale până la 7 decembrie 2016 și, respectiv, până la 7 ianuarie 2017. Primele evaluări ale vulnerabilității ar trebui să fie finalizate în primele trei luni ale anului 2017.
Punerea în aplicare a Declarației UE-Turcia continuă să dea rezultate. Cu toate acestea, 107 persoane continuă să sosească zilnic, în medie, pe insulele grecești. Este important să se asigure în continuare faptul că declarația funcționează pe o bază durabilă. În plus, există în continuare o nevoie permanentă referitoare la cooperarea convenită în Declarația emisă cu ocazia reuniunii liderilor rutei Balcanilor de Vest, după cum reiese din numărul continuu de sosiri în Serbia.
Prin urmare, persistă circumstanțele excepționale care constituie o amenințare gravă la adresa ordinii publice și a securității interne și reprezintă un risc pentru funcționarea întregului spațiu Schengen.
Perspective
Prin prisma elementelor prezentate mai sus, se pare că condițiile pe care foaia de parcurs „Înapoi la Schengen” a dorit să le creeze pentru a permite suprimarea tuturor controalelor la frontierele interne și revenirea la o funcționare normală a spațiului Schengen nu sunt încă pe deplin îndeplinite. Au existat, totuși, progrese constante și importante în ceea ce privește revenirea la un spațiu Schengen pe deplin operațional. Cu toate acestea, în stadiul actual, situația din Grecia și de pe ruta Balcanilor de Vest rămâne fragilă și există o presiune importantă în statele membre cel mai afectate de fluxurile secundare de migranți în situație neregulamentară care provin din Grecia. Punerea integrală în funcțiune a poliției de frontieră și a gărzii de coastă la nivel european, care ar consolida și mai mult protecția frontierelor externe ale UE, va fi finalizată până în ianuarie 2017. Prin punerea în aplicare în continuare a Declarației UE-Turcia se va reduce și mai mult numărul de sosiri în UE și se va oferi o marjă pentru ca sistemele naționale să continue să prelucreze și să absoarbă cererile de azil nesoluționate, consolidând totodată capacitățile de primire ale acestora.
Trebuie să se reinstituie treptat aplicarea integrală a normelor în vigoare ale Regulamentului Dublin, cu participarea deplină a Greciei, în conformitate cu recomandările Comisiei 2 , vizându-se totodată o îmbunătățire a acestor norme pentru viitor, pe baza solidarității și a responsabilității. În plus, mecanismele de transfer de urgență instituite încă din septembrie 2015 ar trebui să continue să dea rezultate tangibile în ceea ce privește numărul de persoane transferate. În fine, returnarea persoanelor care nu au drept de ședere pe teritoriul Uniunii Europene trebuie să fie intensificată și mai mult.
Prin urmare, este justificat să li se permită statelor membre în cauză să prelungească, în mod excepțional, actualele controale la frontierele interne pentru o nouă perioadă de timp proporțională. Pe baza indicatorilor factuali disponibili în acest moment, prelungirea nu ar trebui să depășească trei luni.
Domeniul de aplicare al propunerii
Statelor Schengen care efectuează în prezent controale temporare la frontierele interne în temeiul Recomandării Consiliului din 12 mai 2016 ar trebui să li se permită să continue să facă acest lucru.
Cu toate acestea, având în vedere stabilizarea treptată a situației, ar trebui să se recurgă la controalele la frontieră numai în ultimă instanță, atunci când alte măsuri, care restrâng mai puțin traficul transfrontalier, cum ar fi verificările efectuate de poliție în conformitate cu articolul 23 din Codul frontierelor Schengen, nu sunt suficiente pentru a aborda amenințările identificate. În consecință, statele membre care decid să mențină controalele la frontierele interne în temeiul prezentei recomandări ar trebui, înainte de a opta pentru continuarea acestei practici, să examineze toate măsurile alternative disponibile, altele decât controalele la frontieră. Ar trebui ca în notificarea lor privind menținerea controalelor la frontierele interne, statele membre în cauză să comunice rezultatul acestei examinări celorlalte state membre, Parlamentului European și Comisiei.
După cum se afirmă în concluziile Consiliului European din 20 octombrie 2016 referitoare la migrație, procesul „revenirii la Schengen” presupune ajustarea controalelor temporare la frontierele interne pentru a reflecta nevoile actuale. Controalele la frontierele interne ar trebui să fie efectuate numai pe baza unor analize ale riscurilor și a unor informații primite. Aceste controale ar trebui să fie limitate în ceea ce privește domeniul de aplicare, frecvența, locul și momentul în care sunt efectuate la ceea ce este strict necesar pentru a răspunde amenințării grave și pentru a proteja ordinea publică și securitatea internă. Statul membru care efectuează controale la frontierele interne în temeiul prezentei recomandări ar trebui să reexamineze, săptămânal, necesitatea, frecvența, locul și momentul efectuării controalelor, ar trebui să adapteze controalele la nivelul amenințării abordate și să le elimine treptat, ori de câte ori este cazul. Statul membru care efectuează controale la frontierele interne în temeiul prezentei recomandări ar trebui, de asemenea, să se consulte în mod regulat cu statul membru/statele membre relevant(e) în vederea garantării faptului că controalele la frontierele interne sunt efectuate numai la acele părți ale frontierelor interne unde acest lucru este considerat necesar și proporțional, în conformitate cu Codul frontierelor Schengen.
De asemenea, ar trebui să se introducă o obligație de raportare mai detaliată. După fiecare lună de punere în aplicare a prezentei recomandări, statele membre în cauză ar trebui să informeze Comisia cu privire la rezultatele controalelor efectuate și la evaluarea referitoare la necesitatea menținerii unor astfel de controale, dacă este cazul. Acest raport ar trebui să cuprindă cel puțin numărul total de persoane verificate, numărul total de refuzuri ale intrării aplicate în urma verificărilor, numărul total al deciziilor de returnare emise în urma verificărilor și numărul total de cereri de azil primite la frontierele interne la care au loc verificările.
Comisia va monitoriza îndeaproape modul în care este aplicată recomandarea, precum și situația de pe teren.
•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat
Prin prezenta recomandare se urmărește punerea în aplicare a dispozițiilor existente în domeniul de politică vizat.
•Coerența cu alte politici ale Uniunii
Există corelări între prezenta recomandare, piața internă a Uniunii și politica în materie de migrație și de azil.
2.TEMEIUL JURIDIC, SUBSIDIARITATEA ȘI PROPORȚIONALITATEA
•Temeiul juridic
Articolul 29 din Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul frontierelor Schengen).
•Subsidiaritatea (pentru competența neexclusivă)
În conformitate cu articolul 29 din Regulamentul (UE) 2016/399, Consiliul adoptă o recomandare de control temporar la frontierele interne, pe baza unei propuneri a Comisiei.
Este necesară o acțiune la nivelul Uniunii în cazul în care este periclitată funcționarea generală a spațiului fără controale la frontierele interne.
•Proporționalitatea
Prezenta propunere se limitează la măsurile necesare pentru atingerea obiectivului urmărit.
3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI
•Evaluări ex post/verificări ale adecvării legislației existente
Nu se aplică.
•Consultări cu părțile interesate
Având în vedere caracterul urgent al propunerii, nu s-a putut realiza o consultare cu părțile interesate.
•Obținerea și utilizarea expertizei
Nu se aplică.
•Evaluarea impactului
Dat fiind intervalul limitat avut în vedere și datele transmise de statele membre în cauză, precum și cele disponibile în ceea ce privește situația din Grecia, nu s-a realizat o veritabilă evaluare a impactului.
•Adecvarea reglementărilor și simplificarea
Nu se aplică.
•Drepturile fundamentale
Protecția drepturilor fundamentale a fost luată în considerare în procesul de elaborare a propunerii.
4.IMPLICAȚIILE BUGETARE
Măsura propusă nu are implicații pentru bugetul UE.
2016/0347 (NLE)
Propunere de
DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI
de formulare a unei recomandări cu privire la prelungirea controlului temporar la frontierele interne în circumstanțe excepționale care periclitează funcționarea generală a spațiului Schengen
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul frontierelor Schengen) 3 , în special articolul 29,
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
întrucât:
(1)În conformitate cu articolul 29 din Codul frontierelor Schengen, Consiliul a adoptat, la data de 12 mai 2016, o decizie de punere în aplicare de formulare a unei recomandări cu privire la controlul temporar la frontierele interne în circumstanțe excepționale care periclitează funcționarea generală a spațiului Schengen.
(2)Consiliul a recomandat unui număr de cinci state care fac parte din spațiul Schengen (Austria, Germania, Danemarca, Suedia și Norvegia) să mențină controale temporare proporționale la frontieră pentru o perioadă maximă de șase luni de la data adoptării deciziei de punere în aplicare, pentru a aborda amenințarea gravă la adresa ordinii publice sau a securității interne reprezentată în aceste state de combinația dintre anumite deficiențe în ceea ce privește controlul la frontierele externe în Grecia și fluxurile secundare de migranți în situație neregulamentară care au ajuns în UE prin Grecia și care intenționează să se deplaseze spre alte state Schengen.
(3)La 28 septembrie 2016, Comisia a emis raportul său privind punerea în aplicare a deciziei de punere în aplicare. Potrivit concluziilor Comisiei, controalele efectuate la frontierele interne de către Austria, Germania, Danemarca, Suedia și Norvegia au fost proporționale și conforme cu recomandarea Consiliului. Comisia a concluzionat, de asemenea, că, pe baza informațiilor disponibile și a rapoartelor primite de la statele în cauză, aceasta nu a considerat că era necesar să propună modificări la decizia de punere în aplicare la data prezentării raportului.
(4)La 18 și 21 octombrie 2016, statele Schengen în cauză au raportat pentru a doua oară Comisiei date referitoare la punerea în aplicare a recomandării Consiliului. Informațiile furnizate urmează o tendință similară cu datele furnizate pentru primul raport (reducerea numărului de persoane cărora li se refuză intrarea, precum și a numărului de cereri de azil primite), indicând, prin urmare, o stabilizare treptată a situației.
(5)Cu toate acestea, în ciuda unei scăderi drastice a numărului de sosiri de migranți în situație neregulamentară și de solicitanți de azil în Uniunea Europeană, continuă să existe un număr important de migranți în situație neregulamentară în Grecia și în statele membre cel mai afectate de fluxurile secundare de migranți în situație neregulamentară care provin din Grecia. Pe baza tendințelor observate în trecut, este justificat să se aștepte ca aceste persoane să dorească să se deplaseze în mod neregulamentar către alte state membre în momentul suprimării controalelor la frontieră, care le îngreunează deplasarea secundară.
(6)Numărul cumulat de cereri de azil primite de la începutul crizei migrației și de cereri care continuă să sosească a exercitat o mare presiune asupra administrațiilor și a serviciilor naționale în toate statele membre ale UE și, în special, în statele Schengen vizate de decizia de punere în aplicare.
(7)Controalele la frontierele interne nu pot fi considerate independent de alți factori importanți. În comunicarea sa intitulată „Înapoi la Schengen – o foaie de parcurs” 4 , Comisia a identificat diferitele politici care urmează să fie instituite pentru revenirea la un spațiu Schengen pe deplin operațional.
(8)Foaia de parcurs a inclus, în special, adoptarea și punerea în aplicare a Regulamentului privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european. Regulamentul (UE) 2016/1624 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2016 privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european 5 a intrat în vigoare la 6 octombrie 2016, într-un interval de nouă luni de la prezentarea propunerii Comisiei, demonstrând astfel angajamentul tuturor factorilor implicați. Se preconizează că rezervele pentru reacție rapidă, care presupun atât resurse umane, cât și echipamente tehnice, precum și cele pentru returnare rapidă vor fi instituite și vor deveni operaționale până la 7 decembrie 2016 și, respectiv, până la 7 ianuarie 2017.
(9)Un alt element identificat în foaia de parcurs intitulată „Înapoi la Schengen” este punerea în aplicare cu succes a Declarației UE-Turcia. Chiar dacă, astfel cum se menționează în cel de al treilea raport privind progresele înregistrate 6 , punerea în aplicare a declarației continuă să dea rezultate, este important să se asigure în continuare că declarația funcționează pe o bază durabilă. În plus, există în continuare o nevoie permanentă referitoare la cooperarea convenită în Declarația emisă cu ocazia reuniunii liderilor rutei Balcanilor de Vest.
(10)Rezultă din cele de mai sus că, în pofida progreselor constante și semnificative realizate în domeniile identificate de foaia de parcurs „Înapoi la Schengen” și a stabilizării treptate a situației, aceste acțiuni necesită încă timp pentru a fi puse pe deplin în aplicare și pentru ca rezultatele corespunzătoare să fie confirmate.
(11)Așadar, continuă să existe circumstanțe excepționale care constituie o amenințare gravă la adresa ordinii publice și a securității interne și care periclitează funcționarea generală a spațiului Schengen.
(12)Având în vedere situația actuală precară din Grecia și presiunea rămasă în statele membre cel mai afectate de fluxurile secundare de migranți în situație neregulamentară provenind din Grecia, pare, prin urmare, justificat să se acorde o prelungire proporțională a controalelor temporare la frontierele interne efectuate de către statele Schengen care recurg în prezent la astfel de controale în ultimă instanță, ca răspuns la o amenințare gravă la adresa ordinii lor publice sau a securității lor interne, și anume Austria, Germania, Danemarca, Suedia și țara asociată Norvegia, în conformitate cu articolul 29 din Codul frontierelor Schengen.
(13)Pe baza indicatorilor factuali disponibili în această etapă, prelungirea respectivă nu ar trebui să depășească trei luni de la data adoptării prezentei decizii de punere în aplicare.
(14)Statele membre care decid să efectueze în continuare controale la frontierele interne ca urmare a prezentei decizii de punere în aplicare ar trebui să informeze în mod corespunzător celelalte state membre, Parlamentul European și Comisia.
(15)Înainte de a opta pentru efectuarea unor astfel de controale, statele membre în cauză ar trebui să examineze dacă nu ar putea fi utilizate măsuri alternative, altele decât controalele la frontieră, pentru a remedia cu eficacitate amenințarea identificată. Ar trebui ca, în notificările lor, statele membre în cauză să comunice rezultatul acestei reflecții și motivele pentru care optează pentru controale la frontieră.
(16)După cum se afirmă în concluziile Consiliului European din 20 octombrie 2016 referitoare la migrație, procesul de „revenire la Schengen” presupune ajustarea controalelor temporare la frontierele interne pentru a reflecta nevoile actuale. Controalele prevăzute de prezenta decizie de punere în aplicare ar trebui efectuate numai în măsura în care sunt necesare, iar intensitatea acestora ar trebui să se limiteze la minimul absolut necesar. De exemplu, atunci când, în cursul unei perioade date, există un flux nesemnificativ, controalele la anumite secțiuni ale frontierei pot să nici nu fie necesare. Pentru a stingheri cât mai puțin cu putință trecerea frontierelor interne de către publicul larg, pot să aibă loc numai controale specifice, bazate pe analiza riscurilor și pe informațiile primite. În plus, necesitatea acestor controale la secțiunile relevante ale frontierelor ar trebui să fie examinată și reevaluată în mod regulat, în cooperare cu toate statele membre vizate de obiectivul de reducere progresivă a acestor controale.
(17)La sfârșitul fiecărei luni de punere în aplicare a prezentei decizii de punere în aplicare, ar trebui să i se transmită Comisiei un raport complet privind rezultatele controalelor efectuate, împreună cu o evaluare a necesității continue a acestora, atunci când este cazul. Acest raport ar trebui să cuprindă numărul total de persoane verificate, numărul total de refuzuri ale intrării aplicate în urma verificărilor, numărul total al deciziilor de returnare emise în urma verificărilor și numărul total de cereri de azil primite la frontierele interne la care au loc verificările.
(18)Consiliul ia act de faptul că Comisia a anunțat că va monitoriza îndeaproape aplicarea prezentei decizii de punere în aplicare,
RECOMANDĂ:
1. Austriei, Germaniei, Danemarcei, Suediei și Norvegiei să prelungească aplicarea controalelor temporare proporționale la frontieră pentru o perioadă maximă de trei luni, cu începere de la data adoptării prezentei decizii de punere în aplicare, la următoarele frontiere interne:
- Austria, la frontiera terestră cu Ungaria și la frontiera terestră cu Slovenia;
- Germania, la frontiera terestră cu Austria;
- Danemarca, în porturile daneze cu legături prin feribot cu Germania și la frontiera terestră cu Germania;
- Suedia, în porturile suedeze din regiunea polițienească Sud și Vest și la podul Öresund;
- Norvegia, în porturile norvegiene cu legături prin feribot cu Danemarca, Germania și Suedia.
2. Înainte de prelungirea unor astfel de controale, statele membre în cauză ar trebui să facă schimb de opinii cu statul membru/statele membre relevante(e) în vederea garantării faptului că controalele la frontierele interne sunt efectuate numai în locurile în care acest lucru este considerat necesar și proporțional. În plus, statele membre în cauză ar trebui să se asigure că controalele la frontierele interne sunt efectuate numai în ultimă instanță, atunci când măsuri alternative nu pot obține același efect, și numai la acele părți ale frontierelor interne în care se consideră că sunt necesare și proporționale, în conformitate cu Codul frontierelor Schengen. Statele membre în cauză ar trebui să informeze în mod corespunzător celelalte state membre, Parlamentul European și Comisia.
3. Controalele la frontiere ar trebui să aibă în continuare un obiectiv clar, să fie bazate pe analize ale riscurilor și pe informații primite și să fie limitate în ceea ce privește domeniul de aplicare, frecvența, locul și momentul în care sunt efectuate la ceea ce este strict necesar pentru a răspunde amenințării grave și pentru a proteja ordinea publică și securitatea internă. Statul membru care efectuează controale la frontierele interne în temeiul prezentei decizii de punere în aplicare ar trebui să reexamineze, săptămânal, necesitatea, frecvența, locul și momentul efectuării controalelor, să adapteze intensitatea acestora la nivelul amenințării abordate, să le elimine treptat atunci când este cazul și să prezinte Comisiei, în fiecare lună, un raport în acest sens.
Adoptată la Strasbourg,
Pentru Consiliu,
Președintele
