52011PC0410

EXPUNERE DE MOTIVE

1. CONTEXTUL PROPUNERII

Motivele și obiectivele propunerii

Prezenta propunere se referă la aplicarea Regulamentului (CE) nr. 597/2009 al Consiliului din 11 iunie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene („regulamentul de bază”), în cadrul reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor reprezentate de taxa compensatorie în vigoare aplicată importurilor de anumite antibiotice cu spectru larg originare din India.

Context general

Prezenta propunere este făcută în contextul punerii în aplicare a regulamentului de bază și este rezultatul unei anchete care a fost realizată în conformitate cu cerințele de fond și de procedură expuse în regulamentul de bază.

Dispoziții în vigoare în domeniul propunerii

O taxă compensatorie definitivă aplicabilă importurilor de anumite antibiotice cu spectru larg, încadrate la codurile NC ex 2941 10 00 și ex 2941 90 00, originare din India, a fost instituită prin Regulamentul (CE) nr. 713/2005 al Consiliului (JO L 121, 13.05.2005, p. 1.), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1176/2008 al Consiliului (JO L 319, 29.11.2008, p. 1).

Coerența cu alte politici și obiective ale Uniunii

Nu se aplică.

2. REZULTATELE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI

Consultarea părților interesate

Părțile interesate vizate de procedură au avut posibilitatea de a-și apăra interesele în cursul anchetei, în conformitate cu dispozițiile regulamentului de bază.

Obținerea și utilizarea expertizei

Nu a fost nevoie de expertiză externă.

Evaluarea impactului

Prezenta propunere este rezultatul punerii în aplicare a regulamentului de bază.

Regulamentul de bază nu prevede o evaluare generală a impactului, dar conține o listă exhaustivă de condiții care trebuie evaluate.

3. ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII

Rezumatul acțiunii propuse

La 12 mai 2010, Comisia a deschis, în urma unei cereri motivate din partea a doi producători din Uniune, o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor reprezentate de taxa compensatorie în vigoare aplicată importurilor de anumite antibiotice cu spectru larg originare din India.

Ancheta de reexaminare a constatat subvenționarea continuă a produselor în cauză, practică care, în situația în care măsurile compensatorii ar fi abrogate, nu ar determina o repetare a prejudiciului adus industriei din Uniune. În plus, s-a stabilit că expirarea măsurilor nu ar fi împotriva interesul Uniunii.

Prin urmare, se propune adoptarea de către Consiliu a propunerii de regulament anexate.

Temeiul juridic

Regulamentul (CE) nr. 597/2009 al Consiliului din 11 iunie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene.

Principiul subsidiarității

Propunerea intră în sfera competenței exclusive a Uniunii Europene. În consecință, principiul subsidiarității nu se aplică.

Principiul proporționalității

Propunerea respectă principiul proporționalității din următoarele motive:

Tipul acțiunii este descris în regulamentul de bază menționat anterior și exclude luarea de decizii la nivel național.

Nu sunt aplicabile indicațiile privind modul în care sarcina financiară și administrativă care revine Uniunii, autorităților publice naționale, autorităților regionale și locale, operatorilor economici și cetățenilor este limitată la minimum și proporțională cu obiectivul propunerii.

Alegerea instrumentelor

Instrumente propuse: regulament.

Alte instrumente nu ar fi adecvate din următorul motiv:

regulamentul de bază nu prevede opțiuni alternative.

4. IMPLICAȚIILE BUGETARE

Propunerea nu are nicio implicație pentru bugetul Uniunii.

2011/0179 (NLE)

Propunere de

REGULAMENT AL CONSILIULUI

privind abrogarea taxei compensatorii aplicate importurilor de anumite antibiotice cu spectru larg originare din India și încheierea procedurii aplicate unor astfel de importuri în urma reexaminării efectuate în temeiul articolului 18 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 597/2009 al Consiliului

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 597/2009 al Consiliului din 11 iunie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene[1], („regulamentul de bază”), în special articolul 18,

având în vedere propunerea transmisă de Comisia Europeană („Comisia”) după consultarea comitetului consultativ,

întrucât:

1. PROCEDURA

2. Măsurile în vigoare

3. În mai 2005, în urma unei reexaminări mixte, în perspectiva expirării măsurilor și intermediare („examinarea mixtă”), Consiliul, prin Regulamentul (CE) nr. 713/2005[2], a instituit o taxă compensatorie definitivă asupra importurilor de anumite antibiotice cu spectru larg și anume amoxicilină trihidrat, ampicilină trihidrat și cefalexină, necondiționate în doze premăsurate sau în forme sau ambalaje destinate vânzării cu amănuntul („produsele în cauză”), încadrate în prezent la codurile NC ex 2941 10 00 și ex 2941 90 00 și originare din India. Măsurile au luat forma unei taxe ad valorem cuprinsă între 17,3% și 32%. Măsurile originale au fost instituite prin Regulamentul (CE) nr. 2164/98[3].

4. În urma unei reexaminări intermediare parțiale, Consiliul, prin Regulamentul (CE) 1176/2008[4], a modificat valoarea taxei compensatorii aplicabile unui exportator din India.

5. Cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor

6. În urma publicării unui aviz de expirare iminentă[5] a măsurilor definitive în vigoare, Comisia a primit o cerere de deschidere a unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor a Regulamentului (CE) nr. 713/2005 al Consiliului, în temeiul articolului 18 alineatul (2) din regulamentul de bază, din partea a doi producători din Uniune: DSM și Sandoz („solicitanții”), reprezentând o proporție majoră, în acest caz de peste 50%, din producția totală de anumite antibiotice cu spectru larg din Uniune.

7. Cererea a fost justificată prin faptul că este posibil ca expirarea măsurilor să determine o continuare sau o repetare a subvenționării și a prejudiciului adus industriei din Uniune.

8. Înaintea deschideri reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor și în conformitate cu articolele 10 alineatul (9) și 22 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a notificat autoritățile publice ale Indiei („API”) că a primit o cerere de reexaminare documentată în mod corespunzător. API au fost invitate la consultări în vederea clarificării situației descrise în cerere și găsirii unei soluții convenite reciproc. API nu au răspuns decât foarte târziu acestei invitații și, prin urmare, astfel de consultări nu au avut loc.

9. Deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor

10. Stabilindu-se, în urma consultării comitetului consultativ, că există suficiente dovezi pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a anunțat, la 12 mai 2010, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene[6] („aviz de deschidere”), deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază.

11. Ancheta

12. Perioada de anchetă

13. Ancheta privind continuarea sau repetarea subvenționării a vizat perioada cuprinsă între 1 aprilie 2009 și 31 martie 2010 („perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității continuării sau repetării prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2007 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare („perioada luată în considerare”).

14. Părțile vizate de anchetă

15. Comisia a informat în mod oficial solicitanții, ceilalți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori, importatorii, furnizorii din amonte, utilizatorii cunoscuți a fi interesați și API cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor. Părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a-și face cunoscute, în scris, punctele de vedere și de a solicita o audiere în termenul stabilit în avizul de deschidere.

16. Au fost audiate toate părțile interesate care au solicitat o audiere și care au demonstrat că există motive speciale care să o justifice.

17. Având în vedere numărul aparent mare de producători-exportatori de produse în cauză din India, care au fost indicați în cerere, s-a considerat adecvat, în conformitate cu articolul 27 din regulamentul de bază, să se examineze dacă este necesar să se apeleze la eșantionare. Pentru a permite Comisiei să decidă dacă este necesar să se apeleze la eșantionare și, în caz afirmativ, pentru a se determina componența eșantionului, părților anterior menționate li s-a solicitat, în temeiul articolului 27 din regulamentul de bază, să se facă cunoscute în termen de 15 zile de la deschiderea reexaminării și să furnizeze Comisiei informațiile solicitate în avizul de deschidere. Doar trei producători-exportatori s-au făcut cunoscuți. Prin urmare, eșantionarea nu a fost aplicată.

18. Comisia a trimis chestionare tuturor părților despre care s-a știut că sunt interesate și celor care s-au făcut cunoscute în termenul stabilit în avizul de deschidere. Au fost primite răspunsuri de la trei producători din Uniune, de la trei producători-exportatori și de la API. Niciunul dintre ceilalți producători nu a răspuns chestionarelor și nici nu a furnizat vreo informație. Niciunul dintre importatori nu s-a făcut cunoscut în cursul evaluării oportunității eșantionării și niciun alt importator nu a furnizat Comisiei vreo informație și nici nu s­au făcut cunoscuți în cursul anchetei.

19. Unul dintre producători a pretins că evaluarea situației industriei din Uniune ar trebui să includă și date de la un alt presupus producător din Uniune. Totuși, întrucât s-a constatat că această ultimă societate comercială nu era un producător de produse în cauză, această pretenție a fost respinsă.

20. Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau repetării subvenționării și a prejudiciului rezultant, precum și interesul Uniunii. Au fost efectuate vizite de verificare la sediile următoarelor părți interesate:

(a) Producători din Uniune:

- DSM Anti-Infectives B.V., Delft (Țările de Jos), care a răspuns la chestionarul Comisiei și în numele DSM Anti-Infectives Chemferm S.A., Santa Perpetua de Mogoda, (Spania). Aceste două societăți comerciale sunt denumite în continuare „DSM”;

- Deretil S.A. (denumită în trecut DSM Anti-Infectives Deretil S.A.), Almeria, Spania, denumită în continuare „Deretil”; și

- Sandoz GmbH, Kundl (Austria), care a răspuns și ea la chestionarul Comisiei în numele Sandoz Industrial Products S.A., Barcelona (Spania). Ambele societăți comerciale sunt denumite în continuare prin denumirea comună „Sandoz”.

9b) Producători-exportatori din India:

- Lupin Limited, Mumbai;

- M/s Surya Pharmaceuticals Ltd., Chandigarh și Baddi; și

- Ranbaxy Laboratories Limited, Gurgaon.

(c) Autoritățile publice ale Indiei („API”)

- Ministerul Comerțului, New Delhi

- PRODUSELE ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

- Produsele vizate de prezenta reexaminare sunt aceleași cu cele care fac obiectul Regulamentului (CE) nr. 713/2005, și anume amoxicilină trihidrat, ampicilină trihidrat și cefalexină, necondiționate în doze premăsurate sau în forme sau ambalaje destinate vânzării cu amănuntul, încadrate în prezent la codurile NC ex 2941 10 00 și ex 2941 90 00, originare din India („produsele în cauză”).

- Ancheta a confirmat faptul că, la fel ca în cazul anchetei inițiale, produsele în cauză și produsele fabricate și vândute de producătorii-exportatori pe piața internă din India, precum și cele fabricate și vândute în UE de producătorii din Uniune, au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări și, prin urmare, sunt considerate ca fiind produse similare în sensul articolului 2 litera (c) din regulamentul de bază.

- PROBABILITATEA CONTINUĂRII SAU REPETĂRII SUBVENȚIONĂRII

- Introducere

- Astfel cum este menționat la considerentul (11) de mai sus, trei producători-exportatori s-au făcut cunoscuți și au răspuns la chestionar. Totuși, doar doi dintre acești trei producători-exportatori au raportat vânzări de produse în cauză în UE, în cursul PAR.

- Pe baza informațiilor conținute în cererea de reexaminare și a răspunsurilor primite la chestionarul Comisiei, au făcut obiectul unei anchete următoarele sisteme, în cadrul cărora se presupune că se acordă subvenții:

Sisteme naționale:

(a) Sistemul de autorizare prealabilă ( Advance Authorisation Scheme – AAS);

(b) Sistemul de credite pentru taxe de import ( Duty Entitlement Passbook Scheme – DEPBS);

(c) Sistemul de taxe preferențiale la importul de bunuri de capital ( Export Promotion Capital Goods Scheme – EPCGS);

(d) Sistemul „Piață-țintă” ( Focus Market Scheme – FMS);

(e) Sistemul de autorizare a importurilor fără taxe vamale ( Duty Free Import Authorisation – DFIA);

(f) Unitățile axate pe export ( Export Oriented Units – EOU) / Zonele de procesare a exporturilor ( Export Processing Zones – EPZ) / Zonele economice speciale ( Special Economic Zones – SEZ);

(g) Sistemul de credite pentru export ( Export Credit Scheme – ECS); și

(h) Sistemul scutirii de impozitul pe venit ( Income Tax Exemption Scheme – ITES).

Sisteme regionale:

(i) Sistemul de stimulare a industriei al statului Punjab; și

(j) Sistemul de stimulare a industriei al statului Gujarat;

21. Sistemele de la (a) la (f) menționate mai sus sunt bazate pe Legea comerțului exterior (dezvoltare și reglementare) din 1992 (Legea nr. 22 din 1992), care a intrat în vigoare la 7 august 1992 („Legea comerțului exterior”). Legea comerțului exterior autorizează API să emită notificări privind politica de export și de import. Aceste politici sunt rezumate în documentele intitulate „Politica privind comerțul exterior” (PCE), publicate o dată la cinci ani de Ministerul Comerțului și actualizate cu regularitate. Două documente PCE sunt relevante pentru PAR în cauză și anume: PCE 04-09 și PCE 09-14. Cel din urmă a intrat în vigoare în august 2009. În plus, API stipulează și procedurile referitoare la PCE 04-09 și PCE 09-14 într-un „Manual de proceduri, volumul I” („HOP I 04-09” și, respectiv, „HOP I 09-14”). Manualul de proceduri este, de asemenea, actualizat cu regularitate.

22. Sistemul de la litera (g) este bazat pe secțiunile 21 și 35A din Legea regulamentelor bancare, din 1949, care autorizează banca centrală a Indiei (Reserve Bank of India –RBI) să îndrume băncile comerciale în domeniul creditelor pentru export.

23. Sistemul de la litera (h) este bazat pe Legea privind impozitul pe venit, din 1961, care este modificată anual prin Legea finanțelor.

24. Sistemul de la litera (i) este administrat de autoritățile publice ale statului Punjab și este bazat pe politica privind industria și pe codul de stimulente ale autorităților publice ale statului Punjab.

25. Sistemul de la litera (j) este administrat de autoritățile publice ale statului Gujarat și este bazat pe politica de stimulare a industriei a statului Gujarat;

26. Sistemul de autorizare prealabilă (AAS)

(a) Temeiul juridic

27. Descrierea detaliată a acestui sistem se regăsește la punctele 4.1.1 – 4.1.14 din PCE 04-09 și PCE 09-14, precum și la punctele 4.1 – 4.30A din HOP I 04-09 și HOP I 09-14.

(b) Eligibilitatea

28. AAS este alcătuit din șase subsisteme, descrise mai detaliat la considerentul (25). Aceste subsisteme se deosebesc, printre altele, prin criteriile de eligibilitate. Producătorii-exportatori și comercianții-exportatori care au „legături” cu producătorii auxiliari sunt eligibili pentru AAS „exporturi fizice” și pentru AAS pentru „cerințe anuale”. Producătorii-exportatori care aprovizionează exportatorul final sunt eligibili pentru AAS pentru bunuri intermediare. Contractanții principali care aprovizionează categoriile „exporturi prevăzute” menționate la punctul 8.2 din PCE 04-09 și PCE 09-14, cum sunt furnizorii către o unitate axată pe export (EOU), sunt eligibili pentru AAS „exporturi prevăzute”. În cele din urmă, furnizorii intermediari către producătorii-exportatori sunt eligibili pentru beneficiile aferente „exporturilor prevăzute” în cadrul subsistemelor Bonuri de aprovizionare anticipată (Advance Release Order – ARO) și Acreditiv intern de tip „ back-to-back ” ( back-to-back inland letter of credit ).

(c) Aplicarea practică

29. Autorizațiile prealabile pot fi emise pentru:

(i) exporturi fizice: acestea reprezintă subsistemul principal. Permite importarea, fără taxe vamale, a materialelor care intră în procesul de producție a unui produs de export rezultant specific. În acest context, termenul „fizic” înseamnă că produsul de export trebuie să părăsească teritoriul Indiei. În autorizație se specifică o cotă de import și o obligație de export, inclusiv tipul produsului exportat;

(ii) cerința anuală: o astfel de autorizație nu este asociată unui produs de export specific, ci unui grup mai larg de produse (de exemplu, produse chimice și produse conexe). Titularul autorizației poate importa fără taxe vamale de import, în limita unui plafon valoric stabilit în funcție de valoarea exporturilor sale anterioare, orice material care intră în procesul de producție a oricărui produs care se încadrează într-un astfel de grup de produse. El poate alege să exporte orice produs rezultant, care se încadrează în grupul de produse, pentru care au fost folosite astfel de materiale scutite de taxe vamale de import;

(iii) bunuri intermediare: acest subsistem vizează cazurile în care doi producători intenționează să producă un singur produs de export și să împartă procesul de producție. Producătorul-exportator care fabrică produsul intermediar poate importa fără taxe vamale materiale care intră în procesul de producție și poate obține în acest scop o autorizație prealabilă pentru bunuri intermediare. Exportatorul final finalizează producția și are obligația de a exporta produsul finit;

(iv) exporturi prevăzute: acest subsistem permite unui contractant principal să importe fără taxe vamale materiale care intră în procesul de producție al unor bunuri care urmează să fie vândute ca „exporturi prevăzute” categoriilor de clienți menționate la punctul 8.2 literele (b) – (f), (g), (i) și (j) din PCE 04-09 și PCE 09-14. Conform API, exporturile prevăzute se referă la acele operațiuni în care bunurile furnizate nu părăsesc țara. O serie de categorii de bunuri sunt considerate exporturi prevăzute, cu condiția ca bunurile să fie fabricate în India, de exemplu, bunurile destinate unei EOU sau unei societăți comerciale situate într-o zonă economică specială (SEZ);

(v) ARO : titularul AAS care are intenția să se aprovizioneze de pe piața internă cu materiale care intră în procesul de producție, în loc să le importe direct, are opțiunea de a le procura în schimbul ARO. În astfel de cazuri, autorizațiile prealabile sunt validate ca ARO și sunt andosate în beneficiul furnizorului intern în momentul livrării materialelor menționate în acestea. Andosarea ARO permite furnizorului intern să beneficieze de exporturile prevăzute, astfel cum se prevede la punctul 8.3 din PCE 04-09 și PCE 09-14 (și anume, AAS pentru bunurile intermediare/exporturile prevăzute, rambursarea aferentă exporturilor prevăzute și rambursarea accizei finale). Mecanismul ARO constă în rambursarea impozitelor și a taxelor vamale, în favoarea furnizorului și nu a exportatorului final, sub formă de rambursări de taxe vamale. Rambursarea impozitelor/taxelor vamale se aplică materialelor care intră în procesul de producție, atât celor de origine internă, cât și celor importate;

(vi) acreditiv intern de tip „ back-to-back ”: acest subsistem cuprinde, de asemenea, bunurile de proveniență internă livrate unui titular de autorizație prealabilă. Titularul unei autorizații prealabile poate solicita unei bănci să deschidă un acreditiv intern în favoarea unui furnizor intern. Banca invalidează autorizația pentru importurile directe numai în ceea ce privește valoarea și volumul elementelor care sunt obținute intern și nu importate. Furnizorul intern va fi îndreptățit să beneficieze de avantajele aferente exporturilor prevăzute, astfel cum se prevede la punctul 8.3 din PCE 04-09 și PCE 09-14 (și anume, AAS pentru bunurile intermediare/exporturile prevăzute, rambursarea aferentă exporturilor prevăzute și rambursarea accizei finale).

30. În cursul PAR, unul dintre cei doi exportatori cooperanți au obținut concesii în temeiul AAS. Subsistemul pe care această societate comercială l-a utilizat a fost (i) exporturile fizice. Prin urmare, nu este necesar să se stabilească dacă este cazul ca subsistemele restante neutilizate să facă obiectul unor măsuri compensatorii.

31. Materialele importate care intră în procesul de producție nu sunt transferabile și trebuie să fie utilizate la fabricarea produsului de export rezultant. Obligația de export trebuie îndeplinită într-un termen prevăzut după emiterea autorizației. De la reexaminarea mixtă, termenul a fost prelungit cu 36 de luni (a fost de 24 de luni, cu două prelungiri permise, de câte șase luni fiecare).

32. În scopul verificării de către autoritățile din India, titularul unei autorizații prealabile este obligat prin lege să dețină un registru privind consumul efectiv („o situație contabilă reală și adecvată”) de bunuri importate fără taxe vamale de import/obținute intern pentru fiecare autorizație, în formatul specificat (punctele 4.26, 4.30 și apendicele 23 din HOP I 04-09 și HOP I 09-14). Acest registru trebuie verificat de un contabil extern autorizat/contabil de management care emite un certificat prin care se atestă că registrele menționate și înregistrările relevante au fost examinate, iar informațiile oferite în temeiul apendicelui 23 sunt adevărate și corecte din toate punctele de vedere.

33. În ceea ce privește utilizarea AAS pentru exporturi fizice în cursul PAR, atât cota de import și obligația de export sunt fixate, în termeni de volum și valoare, de către API și sunt înregistrate în autorizație. În plus, în momentul importului și al exportului, funcționarii autorităților publice trebuie să înregistreze operațiunile respective în autorizație. Volumul importurilor autorizate în temeiul acestui sistem este determinat de API pe baza unor norme standard privind intrări și ieșiri ( standard input-output norms – SION). SION există pentru majoritatea produselor, inclusiv pentru produsele în cauză, ele fiind emise de API. De la reexaminarea mixtă, SION au fost revizuite la valori inferioare, iar în cursul PAR, ele au fost, pentru principalele materii prime și în funcție de produs și rută, cu 2,3% – 16,1% mai mici decât în cursul reexaminării mixte.

34. În pofida acestei reduceri a SION, s-a constatat că, pentru unul dintre tipurile de produse în cauză, consumul efectiv a fost totuși mai mic decât SION. În plus, s-a constatat că, deși era obligatoriu, societatea comercială nu a deținut registrul privind consumul la care se face referire în considerentul (28) de mai sus („apendicele 23”), verificabil de către un contabil extern. În pofida nerespectării acestei cerințe, societatea a dispus de beneficiile aferente AAS, care, în plus, ținând cont de supraestimarea SION constatată, erau excesive în raport cu prevederile legii aferente.

(d) Observații transmise în urma comunicării informațiilor

35. API și un producător-exportator au transmis observații cu privire la AAS.

36. API a pretins că AAS funcționează ca un sistem de rambursare autorizată sau ca un sistem de rambursare pentru produse înlocuitoare, cu un sistem de verificare în conformitate cu prevederile anexelor I, II și III din regulamentul de bază în vigoare, pentru a monitoriza legătura dintre materialele care intră în procesul de producție importate fără taxe vamale de import și produsele de export rezultante. API a susținut în plus că, în conformitate cu regulamentul de bază, doar scutirea sau rambursarea taxelor la import în plus față de cele încasate pentru materialele importate destinate procesului de producție și care sunt consumate în producția de produse exportate pot face obiectul unor măsuri compensatorii. În privința unui sistem de verificare, ei au insistat că există un sistem de verificare adecvat. În acest context, ei au făcut referire la un număr de elemente de verificare care se află la dispoziția API pentru astfel de verificări, incluzând SION, informații privind cantități aflate în documentele de import și export și verificarea rambursărilor după încheierea importului și exportului. API a reamintit de asemenea că sistemul prevede faptul că, în situația în care există materiale neutilizate, se plătesc taxe vamale integral și dobânzi cuvenite.

37. Producătorul-exportator care a utilizat AAS în cazul vânzărilor sale în UE nu a avut observații cu privire la constatări în ceea ce privește descrierea și aplicare în practică, astfel cum este rezumat la literele (a) – (c) de mai sus, dar a contestat o serie de cifre din calcularea valorii subvenției. Calculul a fost verificat, fără să fie nevoie de corecturi, iar aceste aspecte au fost clarificate pentru societatea comercială în cauză.

(e) Concluzii

38. Scutirea de taxe vamale de import constituie o subvenție în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, și anume, ea reprezintă o contribuție financiară a API care a conferit un avantaj exportatorului aflat în anchetă.

39. În plus, AAS pentru exporturi fizice este condiționat prin lege de valoarea exporturilor și, prin urmare, se consideră că este specific și că poate face obiectul unor măsuri compensatorii în temeiul articolului 4 alineatul (4) primul paragraf litera (a) din regulamentul de bază. O societate nu poate obține beneficii în cadrul acestui sistem fără a încheia un angajament de export.

40. Prezenta reexaminare în perspectiva expirării unor măsuri a confirmat faptul că subsistemul principal aplicat în cazul de față nu poate fi considerat un sistem autorizat de rambursare a taxelor vamale de import sau un sistem de rambursare pentru produse înlocuitoare în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. El nu respectă normele menționate în anexa I punctul (i), în anexa II (definiția și normele de rambursare) și în anexa III (definiția și normele de rambursare pentru produse înlocuitoare) din regulamentul de bază. Cu toate că există un sistem sau o procedură de verificare destinate a verifica dacă și în ce măsură au fost consumate materiale care intră în procesul de producție al produsului exportat (anexa II partea II punctul 4 din regulamentul de bază și, în cazul sistemelor de rambursare pentru produsele înlocuitoare, anexa III partea II punctul 2 din regulamentul de bază), API nu le-a aplicat efectiv. SION nu pot fi considerate în sine un sistem de verificare a consumului efectiv, deoarece s-a constatat că sunt exagerat de generoase și s-a stabilit că beneficiile primite în exces nu sunt recuperate de API. Într-adevăr, API nu a efectuat un control efectiv pe baza unui registru de consum efectiv corect întocmit. În plus, API nu a efectuat o verificare suplimentară pe baza materialelor care intră în procesul de producție efectiv implicate, deși aceasta ar trebui în mod normal să fie realizată în absența unui sistem de verificare aplicat efectiv [anexa II partea II punctul (5) și anexa III partea II punctul (3) din regulamentul de bază]. În fine, s-a confirmat că, în pofida obligativității prevăzută în lege, implicarea contabililor autorizați în procesul de verificare nu este garantată în practică.

41. Prin urmare, AAS pentru exporturi fizice poate face obiectul unor măsuri compensatorii.

(f) Calcularea valorii subvenției

42. În absența unor sisteme autorizate de rambursare a taxelor vamale sau a unor sisteme de rambursare pentru produsele înlocuitoare, beneficiul care poate face obiectul unor măsuri compensatorii este reprezentat de scutirea totală de taxe vamale de import, datorate în mod normal pentru importurile de materiale care intră în procesul de producție. În acest sens și ținând cont de pretenția API menționată la considerentul (32) de mai sus, se menționează că regulamentul de bază nu doar prevede instituirea de măsuri compensatorii corespunzătoare scutirii „în exces” de taxe vamale. În conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și cu anexa I punctul (i) din regulamentul de bază, numai scutirea în exces de taxe vamale poate face obiectul unor măsuri compensatorii, în cazul în care sunt îndeplinite condițiile din anexele II și III din regulamentul de bază. Totuși, aceste condiții nu au fost îndeplinite în cazul de față. Prin urmare, în cazul în care se constată absența unui proces de monitorizare adecvat, excepția de mai sus pentru sistemele de rambursare nu este aplicabilă și se aplică regula normală de instituire a unor măsuri compensatorii corespunzătoare valorii taxelor vamale neachitate (venituri nepercepute), în loc de vreo presupusă scutire în exces. În conformitate cu anexa II partea II și cu anexa III partea II din regulamentul de bază, sarcina calculării unei astfel de scutiri în exces nu revine autorității care efectuează ancheta. Dimpotrivă, în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază, autoritatea trebuie doar să producă dovezi suficiente pentru a stabili că un pretins sistem de verificare este inadecvat.

43. Valoarea subvenției pentru exportatorul care a utilizat AAS a fost calculată pe baza taxelor vamale de import nepercepute (taxa vamală de bază și taxa vamală suplimentară specială) pentru materialele importate în cadrul subsistemului utilizat pentru produsele în cauză în cursul PAR (numărătorul). În conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (a) din regulamentul de bază, costurile suportate în mod necesar pentru a obține subvenția au fost deduse din valoarea subvenției, în cazul unor cereri justificate. În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, această valoare a subvenției a fost considerată pentru cifra de afaceri corespunzătoare exportului de produse în cauză în cursul PAR ca un numitor adecvat, deoarece subvenția este condiționată de valoarea exporturilor și nu a fost acordată în raport cu cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

44. Rata subvenției stabilită pentru acest sistem în cursul PAR pentru singurul producător cooperant care l-a utilizat este de 12,3%.

45. Sistemul de credite pentru taxe de import (DEPBS)

(a) Temeiul juridic

46. Descrierea detaliată a DEPBS se află la punctul 4.3 din PCE 04-09 și PCE 09-14, precum și în capitolul 4 din HOP I 04-09 și HOP I 09-14.

(b) Eligibilitatea

47. Orice producător-exportator sau comerciant-exportator este eligibil pentru acest sistem.

(c) Aplicarea practică

48. Un exportator eligibil poate solicita credite DEPBS care sunt calculate ca procente din valoarea produselor exportate în cadrul acestui sistem. Autoritățile din India au stabilit astfel de rate DEPBS pentru majoritatea produselor, inclusiv pentru produsele în cauză. Ele sunt determinate pe baza SION [a se vedea considerentul (29) de mai sus] și a incidenței taxelor vamale asupra conținutului presupus al importului, indiferent de faptul că taxele vamale de import au fost plătite sau nu. Ratele DEPB pentru produsele în cauză în cursul PAR corespunzătoare prezentei anchete au fost de 8 % pentru amoxicilină trihidrat și 7 % pentru ampicilină trihidrat și cefalexină și, prin urmare, mai mare în toate cazurile decât în cursul reexaminării mixte.

49. Pentru a fi eligibilă în cadrul acestui sistem, o societate comercială trebuie să exporte. În momentul efectuării exportului, exportatorul trebuie să prezinte autorităților din India o declarație care să precizeze că exportul este efectuat în cadrul DEPBS. Pentru ca mărfurile să poată fi exportate, autoritățile vamale din India emit, în timpul procedurii de expediere, un aviz de expediție la export. Acest document indică, printre altele, valoarea creditului DEPBS care urmează să fie acordat pentru această operațiune de export. În momentul respectiv, exportatorul știe care este beneficiul pe care îl va primi. Odată ce avizul de expediție la export a fost emis de către autoritățile vamale, API nu mai poate influența acordarea creditului DEPBS. Rata DEPBS relevantă pentru calcularea beneficiului este cea aflată în vigoare în momentul întocmirii declarației de export. Prin urmare, modificarea retroactivă a nivelului beneficiului nu este posibilă.

50. De asemenea, s-a constatat că, în conformitate cu standardele de contabilitate din India, creditele DEPBS pot fi înscrise în contabilitate în conformitate cu principiile contabilității de angajament ca venituri în conturile comerciale, în condițiile îndeplinirii obligației de export. Astfel de credite pot fi utilizate pentru plata taxelor vamale aferente importurilor ulterioare de orice bunuri care nu sunt supuse unor restricții de import, cu excepția bunurilor de capital. Bunurile importate utilizând astfel de credite pot fi vândute pe piața internă (făcând obiectul taxei de vânzare) sau utilizate în alt fel. Creditele DEPBS sunt transferabile fără restricții și au o valabilitate de 24 luni de la data emiterii.

51. Cererile de credite DEPBS se completează în format electronic și pot acoperi un număr nelimitat de operațiuni de export. De facto , nu există un termen strict pentru a solicita credite DEPBS. Sistemul electronic utilizat pentru gestionarea DEPBS nu exclude în mod automat operațiunile de export efectuate după termenul de transmitere a cererilor menționat la punctul 4.47 din HOP I 04-09 și HOP I 09-14. În plus, după cum este redat explicit la punctul 9.3 din HOP I 04-09 și HOP I 09-14, cererile primite după expirarea termenelor pot fi întotdeauna luate în considerare, dar cu o mică taxă penalizatoare (de exemplu, 10 % din valoarea creditului cuvenit).

52. S-a constatat că un producător-exportator cooperant din India a utilizat acest sistem în cursul PAR.

(d) Observații transmise în urma comunicării informațiilor

53. API a pretins că „beneficiul pentru primitor” poate fi cuantificat, iar oportunitatea instituirii de măsuri compensatorii generate de subvenție poate fi determinată doar în momentul în care licențele DEPBS sunt vândute pe piață, întrucât ele conferă un beneficiu doar dacă și doar în momentul în care sunt vândute pe piață. Cu alte cuvinte, creditele DEPBS nu pot face obiectul unor măsuri compensatorii atunci când sunt utilizate pentru plata taxelor vamale aferente bunurilor importate care sunt utilizate în procesul de producție al bunurilor exportate.

(e) Concluzii privind DEPBS

54. În cadrul DEPBS se oferă subvenții în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază. Un credit DEBPS este o contribuție financiară din partea API, deoarece creditul va fi utilizat în cele din urmă pentru a compensa taxele de import, diminuând astfel venitul din taxe vamale al API care ar fi în mod normal obținut. În plus, creditul DEPBS conferă un beneficiu exportatorului, deoarece îi ameliorează lichiditatea nu doar dacă o licență este vândută pe piață, astfel cum a pretins API, ci și dacă este utilizată pentru plata taxelor vamale aferente bunurilor importate.

55. În afară de aceasta, DEPBS este condiționat prin lege de valoarea exporturilor și, prin urmare, se consideră că este specific și că poate face obiectul unor măsuri compensatorii în temeiul articolului 4 alineatul (4) primul paragraf litera (a) din regulamentul de bază.

56. Acest sistem nu poate fi considerat ca fiind un sistem autorizat de rambursare a taxelor vamale sau un sistem de rambursare a taxelor vamale pentru produse înlocuitoare în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. El nu respectă normele stricte menționate în anexa I punctul (i), anexa II (definiția și normele de rambursare) și anexa III (definiția și normele de rambursare pentru produsele înlocuitoare) din regulamentul de bază. Un exportator nu are nicio obligație de a consuma efectiv bunurile importate fără taxe vamale în procesul de producție, iar valoarea creditului nu este calculată în funcție de cantitatea efectivă de materiale utilizate în procesul de producție. În plus, nu există în vigoare nici un sistem sau procedură care să certifice care materiale sunt consumate în procesul de producție a produsului exportat sau dacă s-a efectuat o plată excesivă a taxelor vamale de import în sensul punctul (i) din anexa I și al anexelor II și III din regulamentul de bază. În final, un exportator este eligibil pentru a primi beneficiile DEPBS, indiferent dacă importă sau nu materiale care intră în procesul de producție. Pentru a obține beneficiul, un exportator trebuie doar să exporte bunuri, fără să demonstreze că a importat vreun material care intră în procesul de producție. Astfel, chiar și exportatorii care își procură toate materialele care intră în procesul de producție de pe piața internă și care nu importă nici un material care intră în procesul de producție sunt îndreptățiți să beneficieze de DEPBS.

(f) Calcularea valorii subvenției

57. În conformitate cu articolul 3 alineatul (2) și cu articolul 5 din regulamentul de bază, valoarea subvențiilor care pot face obiectul unor măsuri compensatorii a fost calculată în termeni de beneficii conferite primitorului, care s-a constatat că au existat în cursul perioadei anchetei de reexaminare. În această privință, s-a considerat că beneficiul era conferit beneficiarului în momentul derulării operațiunii de export în cadrul acestui sistem. În momentul respectiv, API poate renunța la perceperea taxelor vamale, fapt care constituie o contribuție financiară în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază.

58. Ținând seama de cele prezentate mai sus, se consideră adecvat să se calculeze beneficiul obținut în cadrul DEPBS ca fiind suma creditelor obținute pentru toate operațiunile de export realizate în cadrul acestui sistem în cursul PAR.

59. În situația unor cereri justificate, costurile necesare obținerii subvenției au fost deduse din creditele astfel determinate pentru a obține valorile subvenției ca numărător, în temeiul articolului 7 alineatul (1) litera (a) din regulamentul de bază.

60. În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, aceste valori ale subvenției au fost repartizate pe cifra de afaceri totală realizată la export în perioada anchetei de reexaminare ca numitor adecvat, deoarece subvenția este condiționată de valoarea exporturilor și nu s-a acordat în raport cu cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

61. Pe baza celor de mai sus, rata subvenției stabilită pentru acest sistem pentru producătorul-exportator cooperant care l-a utilizat în cursul PAR este de 6,9%.

62. Sistemul de taxe preferențiale la importul de bunuri de capital (EPCGS)

(a) Temeiul juridic

63. Descrierea detaliată a EPCGS se află în capitolul 5 din PCE 04-09 și PCE 09-14, precum și în capitolul 5 din HOP I 04-09 și HOP I 09-14.

(b) Eligibilitatea

64. În cadrul acestui sistem sunt eligibili producătorii-exportatori, comercianții-exportatori care au „legături” cu producătorii auxiliari, precum și prestatorii de servicii.

(c) Aplicarea practică

65. În condițiile unei obligații de export, o societate comercială este autorizată să importe bunuri de capital (noi și uzate cu o vechime de cel mult zece ani) în condițiile unor taxe vamale reduse. În acest scop, API emite, la cerere și în condițiile plății unei taxe, o licență EPCGS. Sistemul prevede o rată redusă a taxelor de import de 5%, aplicabilă tuturor bunurilor de capital importate în cadrul acestui sistem. Pentru a îndeplini obligația de export, bunurile de capital importate trebuie folosite pentru producerea unei anumite cantități de produse de export, într-o perioadă determinată. În temeiul PCE 09-14, bunurile de capital pot fi importate cu taxe vamale de 0% în cadrul EPCGS, însă în acest caz perioada de îndeplinire a obligației de export este mai scurtă.

66. Titularul unei licențe EPCGS poate, de asemenea, să achiziționeze bunurile de capital de pe piața internă. În acest caz, producătorul intern de bunuri de capital poate să primească el însuși acest beneficiu și să importe fără taxe vamale componentele necesare pentru fabricarea bunurilor de capital în cauză. În mod alternativ, producătorul intern poate solicita să beneficieze de avantajul aferent exporturilor în cazul livrării bunurilor de capital unui titular de licență EPCGS.

67. S-a constatat că ambii producătorii-exportatori cooperanți au utilizat acest sistem în cursul PAR.

(d) Observații transmise în urma comunicării informațiilor

68. După comunicarea informațiilor, API a contestat posibilitatea instituirii de măsuri compensatorii în cazul EPCGS. Mai exact, API au pretins că subvențiile acordate în cadrul sistemului EPCGS pentru achiziționarea de bunuri de capital în cazul în care obligația de export a fost deja îndeplinită înainte de PAR nu ar mai trebui tratate ca fiind condiționate de valoarea exporturilor. Unul dintre producătorii-exportatori care a primit subvenții în cadrul EPCGS a pretins că aceste subvenții nu ar fi trebuit luate în considerare întrucât ele nu ar fi fost folosite la achiziționarea de bunuri de capital utilizate în producția de produse în cauză.

(e) Concluzii privind EPCGS

69. În cadrul EPCGS se oferă subvenții în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază. Reducerea taxei vamale constituie o contribuție financiară din partea API, deoarece această concesie diminuează veniturile din taxe vamale ale API, care ar fi obținute în mod normal. În plus, reducerea taxei vamale conferă exportatorului un beneficiu, deoarece taxele vamale neplătite la import ameliorează lichiditatea societății comerciale.

70. Pretenția că subvențiile acordate în cadrul sistemului EPCGS pentru achiziționarea de bunuri de capital în cazul în care obligația de export a fost deja îndeplinită înainte de PAR nu ar mai trebui tratate ca fiind condiționate de valoarea exporturilor trebuie respinsă. Într-adevăr, nu este contestat faptul că EPCGS este condiționat prin lege de valoarea exporturilor, deoarece astfel de licențe nu pot fi obținute fără un angajament de a exporta. Prin urmare, se consideră că este specific și că poate face obiectul unor măsuri compensatorii în temeiul articolului 4 alineatul (4) primul paragraf litera (a) din regulamentul de bază. Momentul în care obligația de export ar fi efectiv îndeplinită este irelevant în acest sens. În ceea ce privește faptul că bunurile de capital sunt sau nu folosite în producția de produse în cauză, în conformitate cu punctul 5.2 din PCE 09-14, sistemul EPCGS permite importuri de bunuri de capital pentru preproducție, producție și postproducție (incluzând CKD/SKD[7] aferente, precum și sisteme de programe pentru computere). Prin urmare, este clar că și bunurile neutilizate în producția de produse în cauză pot beneficia de sistemul EPCGS. În plus, s-a stabilit că obligația de export în cadrul EPCGS a fost îndeplinită utilizând exporturi de produse în cauză. Prin urmare, pretenția se respinge.

71. Sistemul EPCGS nu poate fi considerat un sistem autorizat de rambursare a taxelor vamale sau un sistem autorizat de rambursare pentru produsele înlocuitoare în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) subpunctul (ii) din regulamentul de bază. Bunurile de capital nu fac obiectul unor astfel de sisteme autorizate, după cum se specifică în anexa I punctul (i) din regulamentul de bază, deoarece ele nu sunt consumate în procesul de producție a produselor exportate.

(f) Calcularea valorii subvenției

72. Valoarea subvenției a fost calculată, în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din regulamentul de bază, pe baza valorii taxelor vamale neachitate pentru bunurile de capital importate, repartizate pe o perioadă corespunzătoare duratei normale de amortizare a acestor bunuri de capital în industria în cauză. La această valoare s-au adăugat dobânzi pentru a reflecta valoarea totală a beneficiului în timp. Rata dobânzii comerciale la împrumuturile în monedă locală în vigoare în India în perioada anchetei de reexaminare a fost considerată adecvată în acest scop.

73. În conformitate cu articolul 7 alineatele (2) și (3) din regulamentul de bază, valoarea subvenției s-a repartizat pe cifra de afaceri realizată la export în cursul PAR ca numitor adecvat, deoarece subvenția este condiționată de valoarea exporturilor.

74. Rata subvenției stabilită pentru acest sistem pentru producători-exportatori cooperanți în cursul PAR este de 0,1% – 0,5%.

75. Sistemul „Piață-țintă” (FMS)

(a) Temeiul juridic

76. Descrierea detaliată a sistemului FMS este conținută la punctele 3.9.1 – 3.9.2.2 din PEC 04-09 și punctele 3.14.1 – 3.14.3 din PEC 09-14 și la punctele 3.20 – 3.20.3 din HOP I 04-09 și punctele 3.8 – 3.8.2 din HOP I 09-14.

(b) Eligibilitatea

77. Orice producător-exportator sau comerciant-exportator este eligibil în cadrul acestui sistem.

(c) Aplicarea practică

78. În cadrul acestui sistem, toate exporturile de produse către țări notificate în apendicele 37(C) al HOP I 04-09 și HOP I 09-14 beneficiază de un credit de taxe vamale echivalent cu 2,5% din valoarea FOB a produselor exportate în cadrul acestui sistem. Anumite tipuri de activități de export sunt excluse din sistem, ca de exemplu exporturile de bunuri importate sau bunuri tranzitate, exporturile prevăzute, exporturile de servicii și cifra de afaceri la export a unităților care funcționează în zone economice speciale/unități axate pe export. Sunt, de asemenea, excluse din acest sistem anumite tipuri de produse, ca de exemplu diamantele, metalele prețioase, minereurile, cerealele, zahărul și produsele petroliere.

79. Creditele de taxe vamale obținute în cadrul FMS sunt transferabile fără restricții și sunt valabile pe o perioadă de 24 luni de la data emiterii certificatului relevant privind dreptul la credite. Aceste credite pot fi utilizate pentru plata taxelor vamale aferente importurilor de orice materiale care intră în procesul de producție sau de bunuri, inclusiv bunuri de capital.

80. Certificatul privind dreptul la credite este emis din portul din care au fost efectuate exporturile după realizarea acestora sau expedierea bunurilor. În măsura în care solicitantul pune la dispoziția autorităților copii ale tuturor documentelor relevante referitoare la export (de exemplu, ordine de export, facturi, avize de expediere, certificate de realizare bancare), API nu mai poate influența acordarea de credite pentru taxe vamale.

(d) Observații transmise în urma comunicării informațiilor

81. După comunicarea informațiilor, API a pretins că până la vânzarea pe piață a certificatului care conferă dreptul la credit, el nu ar conferi nici un beneficiu titularului și, prin urmare, nu ar putea face obiectul unor măsuri compensatorii. S-a pretins că creditele FMS pentru taxe vamale nu ar putea face obiectul unor măsuri compensatorii atunci când sunt utilizate pentru plata taxelor vamale aferente bunurilor importate care sunt utilizate în procesul de producție al bunurilor exportate. Producătorul-exportator cooperant, care a primit beneficii în cadrul FMS a argumentat că sistemul este asociat geografic altor țări și, prin urmare, nu poate face obiectul unor măsuri compensatorii din partea UE.

(e) Concluzii privind FMS

82. În cadrul sistemului FMS se pun la dispoziție subvenții în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază. Un credit FMS pentru taxe vamale este o contribuție financiară din partea API, deoarece creditul va fi utilizat în cele din urmă pentru compensarea taxelor vamale de import, diminuând astfel veniturile din taxe vamale ale API care ar fi obținute în mod normal. În plus, indiferent dacă certificatul care conferă drept la credit este utilizat pentru compensarea taxelor vamale de import sau este vândut pe piață, creditul FMS pentru taxe vamale conferă un beneficiu exportatorului, deoarece îi ameliorează lichiditatea.

83. În plus, FMS este condiționat prin lege de valoarea exporturilor și, prin urmare, se consideră că este specific și că poate face obiectul unor măsuri compensatorii în temeiul articolului 4 alineatul (4), primul paragraf, litera (a) din regulamentul de bază. Faptul că țările EU nu sunt vizate de FMS nu contrazice nici aplicarea practică a sistemului, nici modalitatea în care beneficiul obținut în cadrul FMS este utilizat, după cum este menționat la considerentele (72) – (74) de mai sus. Prin urmare, această pretenție a trebuit să fie respinsă.

84. Acest sistem nu poate fi considerat ca fiind un sistem autorizat de rambursare a taxelor vamale sau un sistem de rambursare a taxelor vamale pentru produsele înlocuitoare în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Sistemul nu respectă normele stricte menționate în anexa I punctul (i), în anexa II (definiția și normele de rambursare) și în anexa III (definiția și normele de rambursare pentru produsele înlocuitoare) din regulamentul de bază. Un exportator nu are nicio obligație de a consuma efectiv bunurile importate fără taxe vamale în procesul de producție, iar valoarea creditului nu este calculată în funcție de cantitatea efectivă de materiale utilizate care intră în procesul de producție. Nu există în vigoare niciun sistem sau procedură prin care să se certifice care materiale sunt consumate în procesul de producție a produsului exportat sau dacă s-a efectuat o plată excesivă a taxelor vamale de import în sensul punctul (i) din anexa I și al anexelor II și III din regulamentul de bază. Un exportator este eligibil pentru a primi beneficii în cadrul FMS chiar dacă nu importă niciun material care intră în procesul de producție. Pentru a obține beneficiul, este suficient ca un exportator să exporte bunuri, fără să fie necesar să demonstreze că vreun material care intră în procesul de producție a fost importat. Astfel, chiar și exportatorii care își procură intern toate materialele care intră în procesul de producție și nu importă nici un material în acest sens sunt eligibili să beneficieze de FMS. În plus, un exportator poate folosi credite FMS pentru taxe vamale pentru a importa bunuri de capital deși acestea nu intră sub incidența sistemelor autorizate de rambursare a taxelor vamale, astfel cum este menționat în anexa I punctul (i) din regulamentul de bază, întrucât ele nu sunt consumate în procesul de producție a produselor exportate.

(f) Calcularea valorii subvenției

85. Valoarea subvenției care poate face obiectul unor măsuri compensatorii a fost calculată în termeni de beneficii conferite primitorului, despre care s-a constatat că există în cursul PAR, conform înscrierii contabile, în conformitate cu principiile contabilității de angajament, a producătorului-exportator cooperant care a utilizat sistemul, ca venit în stadiul operațiunii de export. În conformitate cu articolul 7 alineatele (2) și (3) din regulamentul de bază această valoare a subvenției (numărător) a fost repartizată pe întreaga cifră de afaceri realizată la export în cursul PAR ca un numitor adecvat, deoarece subvenția este condiționată de valoarea exporturilor și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

86. Rata subvenției stabilite pentru acest sistem în cursul PAR pentru producătorul-exportator cooperant care a utilizat sistemul este < 0,1%.

87. Sistemul de autorizare a importurilor fără taxe vamale (DFIA)

88. În cursul anchetei, s-a constatat că producătorii cooperanți din India nu au obținut nici un beneficiu în cadrul sistemului DFIA în cursul PAR. Prin urmare, nu a fost necesară o analiză suplimentară a acestui sistem în cadrul prezentei anchete.

89. Unitățile axate pe export (EOU) / Zonele de procesare a exporturilor (EPZ) / Zonele economice speciale (SEZ)

90. În cursul anchetei, s-a constatat că producătorii cooperanți din India nu au obținut nici un beneficiu în cadrul sistemului EOU/EPZ/SEZ în cursul PAR. Prin urmare, nu a fost necesară o analiză suplimentară a acestor sisteme în cadrul prezentei anchete.

91. Sistemul de credite pentru export (ECS)

(a) Temeiul juridic

92. Detaliile acestui sistem sunt prezente în Circulara directoare cu privire la rupii / creditele pentru export în valută străină & servicii pentru clienți prestate exportatorilor DBOD nr. DIR.(Exp). BC 07/04.02.02/2009-10 emisă de Reserve Bank of India (RBI), care este adresată tuturor băncilor din India.

(b) Eligibilitate

93. în cadrul acestui sistem sunt eligibili producătorii-exportatori și comercianții-exportatori.

(c) Aplicare practică

94. În cadrul acestui sistem, RBI fixează un plafon maxim cu caracter obligatoriu pentru ratele dobânzilor aplicabile creditelor pentru export, atât în rupii ale Indiei, cât și în valută străină, pe care băncile comerciale le pot percepe unui exportator. Sistemul ECS cuprinde două subsisteme, și anume, sistemul creditelor pentru export preexpediere (credit pentru ambalare – packing credit ), care cuprind creditele acordate unui exportator pentru finanțarea achiziționării, prelucrării, fabricării, ambalării și/sau expedierii bunurilor înainte de export și sistemul creditelor pentru export postexpediere, care pune la dispoziție împrumuturi de capital circulant în scopul finanțării creanțelor din exporturi. De asemenea, RBI instruiește băncile să consacre o anumită sumă din creditul lor bancar net în scopul finanțării exporturilor.

95. Datorită acestei circulare directoare a RBI, exportatorii pot obține credite pentru export cu rate preferențiale ale dobânzilor, spre deosebire de ratele dobânzilor aplicate creditelor comerciale normale (credite în bani), care sunt acordate strict în condiții de piață. Diferența dintre rate ar putea fi mai mică în cazul societăților comerciale cu scor de creditare bun. În realitate, societățile cu scor de creditare mare ar putea obține credite pentru export și credite în bani în aceleași condiții.

96. (d) Concluzii privind ECS

97. Ratele preferențiale ale dobânzilor aferente creditelor acordate în cadrul sistemului ECS stabilite prin circulara directoare menționată la considerentul (85) pot diminua costurile cu dobânzile ale unui exportator, spre deosebire de costurile aferente creditelor stabilite strict în condițiile pieței, conferindu-i unui astfel de exportator un beneficiu în sensul articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază. Finanțarea exporturilor nu este, în sine, mai sigură decât finanțarea internă. De fapt, aceasta este percepută, de obicei, ca fiind mai riscantă, iar valoarea garanției cerute pentru un anumit credit, indiferent de obiectul finanțării, este o decizie pur comercială a unei anumite bănci comerciale. Diferențele dintre ratele practicate de diverse bănci sunt rezultatul metodei RBI de stabilire a unor rate maxime pentru împrumuturi, individual pentru fiecare bancă comercială. În plus, băncile comerciale nu ar fi obligate să acorde clienților care obțin finanțare pentru exporturi o rată a dobânzii mai avantajoasă pentru creditele pentru export în valută străină.

98. Deși creditele preferențiale acordate în cadrul sistemului ECS sunt acordate de către bănci comerciale, acest beneficiu este o contribuție financiară din partea unor autorități publice în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) din regulamentul de bază. În acest context, ar trebui remarcat faptul că nici articolul 2 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) din regulamentul de bază, nici ASMC, nu prevăd o încărcare a bugetului public, de exemplu rambursarea acordată băncilor comerciale de către API, pentru a constitui o subvenție, ci doar indicația autorităților publice de a îndeplini funcțiile menționate la articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctele (i), (ii) sau (iii) din regulamentul de bază. RBI este un organism public și, prin urmare, este inclus în definiția conceptului de „autoritate publică” de la articolul 2 litera (b) din regulamentul de bază. RBI este o bancă 100 % publică, urmărește obiective de politici publice, de exemplu politica monetară, iar conducerea sa este numită de API. RBI are autoritate asupra organismelor private, în sensul articolului 3, alineatul (1) litera (a) punctul (iv) liniuța 2 din regulamentul de bază, având în vedere că băncile comerciale au obligația de a respecta condițiile impuse de ea, printre altele, în ceea ce privește plafonul maxim al ratelor dobânzilor aferente creditelor pentru export stabilite cu caracter obligatoriu în circulara directoare a RBI, precum și dispozițiile acesteia potrivit cărora băncile comerciale trebuie să consacre o anumită sumă din creditul lor bancar net în scopul finanțării exporturilor. Aceste instrucțiuni obligă băncile comerciale să își îndeplinească funcțiile menționate la articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul de bază, respectiv să acorde împrumuturi exporturilor sub forma unor finanțări preferențiale. Acest transfer direct de fonduri sub formă de împrumuturi acordate în anumite condiții ar fi în mod normal efectuat de autoritățile publice, iar practica nu diferă în mod semnificativ de practica pe care o urmează în mod normal autoritățile publice, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) din regulamentul de bază. Se consideră că această subvenție este specifică și că poate face obiectul unor măsuri compensatorii, deoarece ratele preferențiale ale dobânzilor sunt disponibile numai în cazul finanțării operațiunilor de export și, prin urmare, sunt condiționate de valoarea exporturilor, în temeiul articolului 4 alineatul (4) litera (a) din regulamentul de bază.

(e) Calcularea valorii subvenției

99. Valoarea subvenției a fost calculată pe baza diferenței dintre dobânda plătită pentru creditele pentru export utilizate în cursul PAR și rata dobânzii care ar fi fost de plătit pentru credite comerciale obișnuite utilizate de către singurul producător-exportator cooperant care a utilizat sistemul. Această valoare a subvenției (numărător) a fost considerată pentru cifra de afaceri totală realizată la export în cursul PAR ca un numitor adecvat, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, deoarece subvenția este condiționată de valoarea exporturilor și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

100. Rata subvenției stabilite pentru acest sistem în cursul PAR pentru producătorul-exportator cooperant care a utilizat sistemul a fost neglijabilă.

101. Sistemul scutirii de impozitul pe venit (ITES)

102. În cursul anchetei, s-a constatat că producătorii cooperanți din India nu au obținut niciun beneficiu în cadrul sistemului ITES în cursul PAR. Prin urmare, nu a fost necesară o analiză suplimentară a acestui sistem în cadrul prezentei anchete.

103. Sistemul de stimulare a industriei al statului Punjab

104. În cursul anchetei, s-a constatat că producătorii cooperanți din India nu au obținut niciun beneficiu în cadrul sistemului de stimulare a industriei al statului Punjab în cursul PAR. Prin urmare, nu a fost necesară o analiză suplimentară a acestui sistem în cadrul prezentei anchete.

105. Sistemul de stimulare a industriei al statului Gujarat

106. În cursul anchetei, s-a constatat că producătorii cooperanți din India nu au obținut niciun beneficiu în cadrul sistemului de stimulare a industriei al statului Gujarat în cursul PAR. Prin urmare, nu a fost necesară o analiză suplimentară a acestui sistem în cadrul prezentei anchete.

107. Valoarea subvențiilor care pot face obiectul unor măsuri compensatorii

108. Valoarea subvențiilor care pot face obiectul unor măsuri compensatorii determinată în conformitate cu dispozițiile regulamentului de bază, exprimată ad valorem , pentru producătorii-exportatori care au făcut obiectul anchetei se situează între 7,5% și 12,4%. Aceste valori ale subvenționării depășesc pragul de minimis menționat la articolul 14 alineatul (5) din regulamentul de bază.

109. Prin urmare, se consideră că, în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază, subvenționarea a continuat în cursul PAR.

110. Concluzii privind probabilitatea continuării sau repetării subvenționării

111. În conformitate cu articolul 18 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a analizat dacă expirarea măsurilor în vigoare ar putea determina continuarea sau repetarea subvenționării.

112. În acest sens, se reamintește că doar doi producători-exportatori cunoscuți de produse în cauză au cooperat. Din informațiile statistice disponibile referitoare la India și UE, cota de vânzări a acestor exportatori din vânzările totale în UE ale producătorilor-exportatori din India de produse în cauză nu a putut fi determinată. Totuși, datele statistice respective ar sugera că există alți producători care ar putea vinde produsele în cauză în Uniune.

113. S-a stabilit că, în cursul PAR, producătorii-exportatori cooperanți au continuat să beneficieze de subvenționare din partea autorităților indiene, care putea face obiectul unor măsuri compensatorii. Sistemele de subvenții analizate mai sus oferă beneficii recurente și nu există elemente care să indice că aceste programe ar fi abandonate treptat sau modificate în viitorul previzibil sau că producătorii-exportatori cooperanți ar înceta să obțină beneficii în cadrul acestor sisteme.

114. Nu există disponibilă nicio informație care să indice că alți producători-exportatori nu ar continua să beneficieze de sistemele de subvenții analizate mai sus. Prin urmare, se concluzionează că subvenționarea la nivelul întregii țări a continuat.

115. Având în vedere constatările menționate mai sus, se concluzionează că subvenționarea a continuat în cursul PAR și că este probabil să continue în viitor.

116. PRODUCȚIA DIN UNIUNE

117. În cursul perioada anchetei de reexaminare, produsul similar a fost fabricat în Uniune de către următorii producători din Uniune: Sandoz, DSM, Deretil, ACS Dobfar SpA și Antibioticos S.A.. Sandoz și DSM au solicitat o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor antisubvenție în vigoare. Pentru a stabili producția totală din Uniune au fost utilizate toate informațiile disponibile referitoare la producătorii din Uniune, inclusiv informațiile furnizate în cerere și datele colectate de la producătorii din Uniune înainte și după deschiderea anchetei de reexaminare. Pe baza acestor informații, producția totală estimată din Uniune în cursul PAR a fost de 7 093 de tone.

118. Producătorii din Uniune contând pentru producția totală din Uniune constituie industria din Uniune în sensul articolului 9 alineatul (1) din regulamentul de bază și sunt denumiți în continuare „industria din Uniune”. Deoarece produsul similar produs de către cei trei producători din Uniune care au transmis răspunsuri la chestionar în cursul PAR au reprezentat până la 95% din producția totală de produs similar a Uniunii, aceste date referitoare la producători sunt considerate ca fiind reprezentative pentru întreaga industrie din Uniune.

119. SITUAȚIA PE PIAȚA UNIUNII

120. Observație preliminară

121. Pentru a analiza volumele importate și tendințele prețurilor au fost utilizate datele statistice Eurostat referitoare la importurile de produse încadrate la codurile TARIC 2941 10 10 10, 2941 10 20 10 și 2941 90 00 30 pentru anii 2007 și 2008 și codurile TARIC 2941 10 00 10 și 2941 90 00 30 pentru anul 2009 și perioada următoare, astfel cum erau aplicabile în cursul perioadei considerate.

122. Ținând cont de numărul de producători din Uniune și de faptul că un producător din Uniune producea produsul similar în cadrul unui acord de fabricare încheiat cu un altul, informațiile referitoare la industria din Uniune, acolo unde a fost necesar, a fost indicată doar în indici sau intervale, pentru a proteja confidențialitatea datelor.

123. Consumul de pe piața Uniunii

124. Produsul similar este vândut de către industria din Uniune unor clienți independenți și vândut/transferat unor societăți comerciale afiliate pentru prelucrare ulterioară.

125. Vânzările către entități independente au fost considerate ca reprezentând „piața liberă”. Vânzările/transferurile către entități afiliate au fost considerate ca „utilizare captivă”.

126. În procesul de calculare a consumul aparent din Uniune de produse în cauză și de produs similar, Comisia a însumat:

127. volumul total al importurilor în Uniune de produs care face obiectul anchetei, astfel cum au fost raportate de Eurostat,

128. volumul vânzărilor în Uniune de produs similar fabricat de industria din Uniune;

129. volumul utilizării captive a produsului similar de către industria din Uniune,

130. și vânzările estimate de produs similar în Uniune de către alți producători cunoscuți din Uniune.

131. Ar trebui menționat că, pentru a evita dubla contabilizare a volumului de vânzări, cele efectuate în cadrul unui acord de fabricare între doi producători din Uniune au fost excluse din calculul de mai sus.

132. Pe baza informațiilor de mai sus, consumul din Uniune de produse în cauză și de produs similar a crescu treptat cu 28% în cursul perioadei considerate:

Consum (în tone) | 2007 | 2008 | 2009 | PAR |

Produse în cauză și produs similar | 6 601 | 7 021 | 7 783 | 8 423 |

Indice | 100 | 106 | 118 | 128 |

133. Importuri din India

134. Volumul, cota de piață și prețurile importurilor din India

Importuri (în tone) | 2007 | 2008 | 2009 | PAR |

Importuri de produse în cauză puse în liberă circulație | 32,6 | 16,1 | 1,9 | 1,4 |

Indice | 100 | 49 | 6 | 4 |

Importuri de produse în cauză în cadrul regimului de perfecționare activă | 45,5 | 3,7 | 15,5 | 14,5 |

Indice | 100 | 8 | 34 | 32 |

135. Conform datelor Eurostat, volumul importurilor de produse în cauză din India puse în liberă circulație a scăzut cu 96% în cursul perioadei considerate. În 2008 a fost observată o scădere considerabilă cu 51 puncte procentuale, urmată apoi în 2009 de o scădere suplimentară cu 43 de puncte procentuale și cu două puncte procentuale în cursul PAR.

136. Pentru importurile de produse în cauză în cadrul regimului de perfecționare activă a fost observată o tendință ușor diferită, ele nefăcând obiectul unor măsuri compensatorii sau unor taxe vamale. După o scădere inițială a importurilor cu 92% între 2007 și 2008, importurile au crescut în 2009 și au rămas relativ stabile în cursul PAR.

Preț mediu de import (EUR/tonă) | 2007 | 2008 | 2009 | PAR |

Importuri de produse în cauză puse în liberă circulație | 25 863 | 28 934 | 34 758 | 19 200 |

Indice | 100 | 112 | 134 | 74 |

Importuri de produse în cauză în cadrul regimului de perfecționare activă | 35 616 | 37 443 | 30 894 | 30 044 |

Indice | 100 | 105 | 87 | 84 |

137. Prețul mediu de import pentru produsele în cauză provenite din India puse în liberă circulație a crescut cu 34% între 2007 și 2009, apoi a scăzut abrupt în cursul PAR, pentru a ajunge la un nivel cu 26 % mai mic decât în 2007. Prețurile importurilor în cadrul regimului de perfecționare activă au avut, de asemenea, o tendință de scădere și au scăzut cu 16% în perioada considerată. Diferența dintre tendințele prețurilor pentru cele două regimuri de importare poate fi explicată prin tipul diferit de produs în cauză care a fost importat în principal, și anume cefalexina, care este relativ mai scumpă decât celelalte tipuri.

Cota de piață a importurilor provenite din India | 2007 | 2008 | 2009 | PAR |

Importuri de produse în cauză puse în liberă circulație | 0,5% | 0,2% | 0,0% | 0,0% |

Indice | 100 | 46 | 5 | 3 |

Importuri de produse în cauză în cadrul regimului de perfecționare activă | 0,7% | 0,1% | 0,2% | 0,2% |

Indice | 100 | 8 | 29 | 25 |

138. Cota de piață a importurilor provenite din India puse în liberă circulație sau în cadrul regimului de perfecționare activă a fost foarte mică în perioada considerată și a scăzut în ambele cazuri.

139. Un producător din Uniune a indicat că importurile din India conform datelor Eurostat au fost estimate greșit deoarece statisticile referitoare la exporturi obținute de la India indică volume ale exporturilor mai mari decât cele indicate de Eurostat. În această privință, ar trebui remarcat că practica standard a Comisiei este utilizarea datelor Eurostat ca bază pentru calcularea statisticilor referitoare la importuri. Se remarcă în plus că statisticile referitoare la exporturi obținute de la India nu indică destinația finală a exporturilor, nici dacă ele efectiv intră sau nu în UE. Prin urmare, această pretenție a fost respinsă.

140. Subcotarea prețului

141. Ținând cont de cantitățile extrem de mici importate din India, care au intrat în UE și au fost puse în liberă circulație, nu se poate formula o concluzie semnificativă în ceea ce privește subcotarea prețului. În ceea ce privește importurile în cadrul regimului de perfecționare activă, marja de subcotare a fost negativă. Totuși, aceste importuri au fost mai mici de zece tone și au fost compuse doar dintr-un singur tip de produs (cefalexină), care este și cel mai scump și cel mai puțin prezent pe piață. Prin urmare, s-a concluzionat că datele privind operațiunile de import în cadrul regimului de perfecționare activă nu erau reprezentative în scopul unei calculări semnificative a subcotării și erau inadecvate pentru o analiză suplimentară.

142. Un producător din Uniune a indicat că o analiză separată a celor două categorii de importuri, și anume cele puse în liberă circulație și cele din cadrul regimului de perfecționare activă, nu era în coerență cu metoda reexaminării precedente și, în plus, era contrară practicii obișnuite a Comisiei.

143. În această privință, ar trebui remarcat că, astfel cum se concluzionează la considerentul (115), cantitățile importate fie în cadrul regimului de perfecționare activă, fie cele puse în liberă circulație, nu erau suficiente pentru a se formula o concluzie semnificativă. Considerând valoarea mică a volumului agregat, această concluzie se aplică și respectivului volum.

144. Importuri din alte țări terțe

Importuri din țări terțe | 2007 | 2008 | 2009 | PAR |

Volum (tone) |

Singapore | 1 557,7 | 1 448,2 | 2 030,5 | 2 425,3 |

Indice | 100 | 93 | 130 | 156 |

China | 487,6 | 622,5 | 1 176,9 | 1 234,7 |

Indice | 100 | 128 | 241 | 253 |

Oman | 373,4 | 438,5 | 301,7 | 287,9 |

Indice | 100 | 117 | 81 | 77 |

Alte țări terțe | 67,8 | 327,5 | 74,2 | 73,2 |

Indice | 100 | 483 | 109 | 108 |

Total | 2 486,5 | 2 836,7 | 3 583,3 | 4 021,1 |

Indice | 100 | 114 | 144 | 162 |

145. Importurile de produse care fac obiectul reexaminării din țări altele decât India au crescut cu 62% în cursul perioadei considerate, cota de piață crescând cu mai mult de 10 puncte procentuale, de la 37,6% la 47,7%, ceea ce a coincis cu creșterea consumului pe piața UE. Dintre țările exportatoare, Singapore, China și Oman au fost furnizorii majori pe piața Uniunii.

Prețul mediu de import per |

tonă (EUR) | 2007 | 2008 | 2009 | PAR |

Singapore | 44 218 | 36 590 | 27 007 | 22 485 |

Indice | 100 | 83 | 61 | 51 |

China | 29 515 | 26 622 | 21 224 | 20 683 |

Indice | 100 | 90 | 72 | 70 |

Oman | 29 875 | 27 665 | 23 440 | 22 597 |

Indice | 100 | 93 | 78 | 76 |

Alte țări terțe | 38 324 | 35 987 | 45 628 | 46 938 |

Indice | 100 | 94 | 119 | 122 |

Total | 39 020 | 32 953 | 25 193 | 22.385 |

Indice | 100 | 84 | 65 | 57 |

146. Prețurile medii ale importurilor din țări terțe au scăzut semnificativ cu 43% în cursul perioadei considerate. Cu toate că prețurile practicate de principalele țări exportatoare (Singapore, China și Oman) au subcotat prețurile UE cu aproximativ 20% în cursul PAR per produs, iar volumele importurilor pot fi considerate ca fiind semnificative, astfel de importuri cu preț mic nu au afectat în mod aparent profitabilitatea industriei din Uniune.

147. Un producător din Uniune a pretins că analiza tendințelor prețurilor medii de import ar trebui să țină cont de diversele tipuri de produse. În această privință, ar trebui remarcat că, în acord cu practica standard, analizarea, inter alia , a tendințelor prețurilor trebuie efectuată pe baza produselor în cauză indiferent de cota fiecărui tip de produs. Se mai remarcă faptul că, în acest caz, nu s-a formulat nicio concluzie pe baza tendinței prețurilor importurilor provenite din țări terțe în pentru perioada considerată. Prin urmare, pretenția de mai sus a trebuit să fie respinsă.

148. Toți producătorii din Uniune au pretins că importurile din, inter alia , China și Oman sunt reprezentate în principal din amoxicilină trihidrat de uz veterinar, iar ac est fapt ar fi trebuit să fie luat în considerare în analizarea prețurilor de mai sus. În această privință, se remarcă faptul că produsele care fac obiectul reexaminării sunt antibiotice de uz atât uman, cât și veterinar. În plus, informațiile puse la dispoziție în sprijinul acestei afirmații nu au avut caracter probator. În consecință, pretenția de mai sus a trebuit să fie respinsă.

149. Un producător din Uniune a contestat baza folosită la efectuarea comparațiilor de preț pentru amoxicilină trihidrat și ampicilină trihidrat în cursul PAR deoarece datele Eurostat nu fac deosebire între aceste două tipuri de produse. În această privință, întrucât s-a constatat că prețurile practicate de industria din Uniune pentru aceste două tipuri de produse erau similare, era rezonabil să se efectueze o comparație a prețurilor agregate.

150. În ceea ce privește importurile din Singapore, toți producătorii din Uniune au pretins că acestea erau efectuate la prețuri de transfer între părți afiliate. În aceste circumstanțe, includerea acestor importuri ar distorsiona prețurile medii din alte țări terțe. Se remarcă faptul că, în cazul în care aceste importuri ar fi excluse din comparația de prețuri, constatarea de mai sus cu privire la marja de subcotare nu s-ar modifica semnificativ, iar concluzia potrivit căreia importurile cu prețuri mic nu au afectat profitabilitatea industriei din Uniune ar rămâne valabilă.

151. Situația economică a industriei din Uniune

152. În ceea ce privește următorii indicatori economici referitori la industria din Uniune, s-a constatat că o analiză și o evaluare semnificativă trebuie să se concentreze asupra situației predominate de pe piața liberă: volumul vânzărilor și prețurile vânzărilor de pe piața Uniunii, cota de piață și profitabilitatea. În măsura în care a fost posibil și justificat, aceste constatări au fost în continuare comparate cu datele aferente pieței captive, pentru a prezenta un tablou complet al situației industriei din Uniune.

153. Cu toate acestea, s-a constatat pe baza anchetei că ceilalți indicatori economici pot fi analizați în mod rezonabil numai făcându-se referire la întreaga activitate. Într-adevăr, producția (atât cea destinată pieței captive, cât și cea destinată pieței libere), capacitatea, utilizarea capacității, stocurile, investițiile, ocuparea forței de muncă, productivitatea, salariile, creșterea, capacitatea de a obține finanțare depind de întreaga activitate, indiferent dacă producția este captivă sau vândută pe piața liberă.

154. Ca urmare a observațiilor primite de la un producător din Uniune referitoare la comunicarea finală privind faptele și motivațiile pe baza cărora s-a propus încheierea procedurii, unii dintre indicatorii economici din considerentele următoare au fost corectați. Aceste modificări nu au fost de natură a schimba concluzia cu privire la situația industriei din Uniune.

155. Producție, capacitate și utilizarea capacității

2007 | 2008 | 2009 | PAR |

Capacitate (indice) | 100 | 100 | 104 | 107 |

Producție (indice) | 100 | 95 | 96 | 98 |

Utilizarea capacității (indice) | 100 | 95 | 92 | 91 |

156. Capacitatea de producție a industriei din Uniune a fost stabilă între 2007 și 2008 înainte de creșterea cu 4% din 2008 – 2009 și cu încă 3 puncte procentuale în cursul PAR.

157. Totuși, volumul producției nu a urmat această creștere din cauza unor dificultăți tehnice neprevăzute ale unui producător din Uniune în 2008, când volumul producției a scăzut cu 5% și a revenit treptat până la PAR.

158. Ca urmare a creșterii capacității de producție combinat cu o mică scădere a producției, rata utilizării capacității a continuat să scadă în perioada considerată și a atins un nivel în cursul PAR care a fost mai mic cu 9% decât în 2007.

159. Volumul vânzărilor, prețul de vânzare și cota de piață

160. Vânzările pe piața liberă

Vânzări către entități independențe, în UE | 2007 | 2008 | 2009 | PAR |

Volum (indice) | 100 | 97 | 93 | 99 |

Preț de vânzare mediu (indice) | 100 | 121 | 104 | 104 |

Cotă de piață (indice) | 100 | 90 | 79 | 78 |

161. Volumul de vânzări ale industriei din Uniune către entități independente în cursul PAR a fost ușor mai mic decât cel din 2007, scăzând cu 7% în 2009 și apoi crescând cu șase puncte procentuale în cursul PAR.

162. Prețul mediu de vânzare practicat de industria din Uniune pe piața UE a crescut cu 4 % în cursul perioadei considerate. La început prețurile au crescut abrupt cu 21% în 2008, înainte de a scădea cu 17 puncte procentuale în 2009, rămânând stabile în cursul PAR.

163. Un producător din Uniune a pretins că impactul prețurilor importurilor din India asupra industriei din Uniune nu a fost corect evaluat. În această privință, se remarcă în primul rând că nu s-a constatat subcotare, astfel cum este menționat la considerentul (115) de mai sus. În plus, după cum se indică la considerentul precedent, prețurile practicate de industria din Uniune au crescut cu 4% în cursul perioadei considerate. În aceste circumstanțe se consideră că importurile din India nu au niciun efect negativ asupra situației industriei in Uniune.

164. Vânzările în scădere pe piața UE către entități independente erau reflectate în evoluția cotei de piață care a scăzut cu 22 de puncte procentuale în cursul PAR față de 2007.

165. Piața captivă

Piața captivă în UE | 2007 | 2008 | 2009 | PAR |

Volum (indice) | 100 | 115 | 122 | 128 |

Prețul mediu de vânzare în cazul vânzărilor captive (indice) | 100 | 100 | 111 | 110 |

Cotă de piață (indice) | 100 | 109 | 104 | 100 |

166. În timp ce volumul vânzărilor industriei din Uniune către entități independente scădea în pofida unei cereri în creștere în cursul perioadei considerate, vânzările captive au crescut cu 28%.

167. Cota de piață a pieței captive a industriei din Uniune a crescut cu 9 puncte procentuale în 2008, înainte de a scădea progresiv la nivelul din 2007.

168. Cota de piață a industriei din Uniune / Creștere

Vânzări către entități independente, vânzări captive și utilizarea captivă | 2007 | 2008 | 2009 | PAR |

Volum (indice) | 100 | 107 | 108 | 114 |

Cotă de piață (indice) | 100 | 100 | 92 | 90 |

169. Cota de piață a industriei din Uniune în ansamblu a fost măsurată prin însumarea volumelor corespunzătoare piețelor liberă și captivă din UE. Cu toate că acest volum a crescut în cursul perioadei considerate cu 14%, cota de piață a industriei din Uniune a scăzut cu 10 puncte procentuale, în condițiile creșterii consumului de pe piață cu 28% în cursul aceleiași perioade. Aceasta indică faptul că industria din Uniune nu a beneficiat de creșterea consumului.

170. Stocurile

Stocuri | 2007 | 2008 | 2009 | PAR |

Volum (indice) | 100 | 74 | 63 | 46 |

171. Nivelul stocurilor a scăzut cu 54% din 2007 până la sfârșitul PAR, care se explică în principal prin creșterea cererii captive.

172. Rentabilitatea

173. Profitabilitatea pe piața liberă

Profitabilitatea pe piața liberă | 2007 | 2008 | 2009 | PAR |

Indice | 100 | 447 | 218 | 253 |

174. Profitabilitatea vânzărilor industriei din Uniune pe piața Uniunii către entități independente s-a ameliorat semnificativ cu 153 de puncte procentuale în cursul PAR. Această evoluție poate fi explicată printr-o creștere medie a prețurilor de 2% și o scădere a costurilor de producție. În raport cu marja de profit realizată în perioada anchetei de reexaminare corespunzătoare precedentei anchete efectuate în perspectiva expirării măsurilor, profitul a crescut cu mai mult de 400 de puncte procentuale.

175. Ar trebui remarcat că, exceptând anul 2007, nivelul profitului industriei din Uniune a fost peste marja de profit țintă stabilită în precedenta anchetă efectuată în perspectiva expirării măsurilor, și anume de 10% („profit țintă”), în cursul perioadei considerate.

176. Doi producători din Uniune au pretins că profitabilitatea nu a fost evaluată corespunzător deoarece profitul obținut de către furnizorii afiliați din amonte a fost dedus din costurile lor. În această privință, se menționează că este o practică curentă deducerea profiturilor obținute de entități afiliate implicate în producție de materii prime. În aceste circumstanțe, acest argument a trebuit să fie respins.

177. Profitabilitatea vânzărilor captive

Profitabilitatea vânzărilor captive | 2007 | 2008 | 2009 | PAR |

Indice | 100 | 55 | 153 | 151 |

178. Profitabilitatea vânzărilor captive ale industriei din Uniune pe piața Uniunii a crescut cu 51% în cursul PAR. Această evoluție este explicată în bună măsură de o creștere medie a prețurilor de 10%. Totuși, deoarece această tendință a prețurilor este bazată pe prețuri de transfer, nu se poate formula o concluzie semnificativă cu privire la cele de mai sus.

179. Investițiile, randamentul investițiilor, fluxul de lichidități și capacitatea de obține finanțare

2007 | 2008 | 2009 | PAR |

Investiții (indice) | 100 | 246 | 342 | 129 |

Randamentul investițiilor (indice) | 100 | 233 | 52 | 62 |

Flux de lichidități (indice) | 100 | 236 | 83 | 107 |

180. Investițiile au crescut în cursul perioadei considerate. Investițiile au fost în corelație cu creșterile capacității de producție, având scopul de a satisface atât piața captivă, cât și pe cea liberă.

181. Ancheta a arătat, de asemenea, că randamentul investițiilor, și anume profitul net înainte de impozitare aferent produsului exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a activelor fixe alocate produsului, a scăzut în cursul perioadei considerate.

182. Fluxul de lichidități a crescut cu 7% în cursul perioadei considerate, deoarece scăderea profitabilității ar fi putut fi compensată printr-o scădere a stocurilor în a doua jumătate a perioadei considerate.

183. Ocuparea forței de muncă, productivitate și salarii

2007 | 2008 | 2009 | PAR |

Ocuparea forței de muncă (indice) | 100 | 106 | 111 | 109 |

Productivitate (indice) | 100 | 89 | 87 | 89 |

Salarii (indice) | 100 | 104 | 106 | 106 |

184. Rata de ocupare a forței de muncă a crescut cu 9% în cursul perioadei considerate, în acord cu investițiile în capacitatea de producție, în timp ce retribuția medie a crescut cu doar 6%. Productivitatea a scăzut cu 11% în ansamblu ca urmare a dificultăților tehnice neașteptate cărora a trebuit să le facă față un producător din Uniune.

185. Magnitudine subvențiilor care pot face obiectul unor măsuri compensatorii și redresarea în urma practicilor de subvenționare anterioare

186. Ținând seama de volumul importurilor subvenționate provenite din India, impactul magnitudinii efective a subvenționării nu poate fi considerat semnificativ.

187. Situația industriei din Uniune s-a ameliorat semnificativ de la precedenta anchetă de reexaminare și în cursul perioadei considerate. Prin urmare, se poate afirma că industria din Uniune a reușit să se redreseze deplin de pe urma subvenționării din trecut.

188. Concluzie privind situația economică a industriei Uniunii

189. Între 2007 și perioada anchetei de reexaminare, volumul importurilor de produs în cauză subvenționate a fost neglijabil. Cu excepția anumitor indicatori ai prejudiciului, cum ar fi cota de piață, volumul producției și rentabilitatea investițiilor, cei mai mulți indicatori ai prejudiciului incluzând profitabilitatea (+153%), prețul de vânzare (+4%), volumul vânzărilor (+14%), rata ocupării forței de muncă (+10%) și investițiile (+29%) au evoluat pozitiv în cursul perioadei considerate. Nivelurile profitului atinse pe piața UE au fost, cu excepția anului 2007, peste marja de profit țintă stabilită în precedenta anchetă de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, și anume de 10%. Tendința pozitivă manifestată de marea majoritate a indicatorilor este datorată în principal fiabilității industriei din Uniune și relației de lungă durată pe care a dezvoltat-o în ultimii ani cu clienții, dar și nivelurilor prețurilor pe care a reușit să le practice pe piață.

190. Un producător din Uniune a pretins că analiza tendințelor prețurilor și profiturilor ar trebui să țină cont de penuria de materii prime din 2007 și 2008. S-a pretins că această penurie a determinat creșteri excepționale ale prețurilor și profiturilor în 2008 și într-o măsură mai mică în 2009. În această privință, astfel cum poate fi observat în tabelele 5.5.2.1 și 5.5.4.1, nivelurile excepționale ale prețurilor și profiturilor sunt prezente doar în 2008. Nivelurile profiturilor atinse în 2009 și în PAR par să nu mai fie afectate de penuria de materii prime. Concluzia de la considerentul (139) de mai sus, potrivit căreia profiturile pe întreaga perioadă considerată au fost peste profitul țintă rămâne valabilă.

191. În ceea ce privește vânzările captive, opțiunea pentru industria din Uniune de a vinde o parte a producției realizate pe piața captivă a asigurat niveluri mari ale utilizării capacității și a permis industriei din Uniune să dilueze costurile fixe și să rămână competitivă din punct de vedere a costurilor.

192. În concluzie, ținând seama de evoluția pozitivă a indicatorilor privind industria din Uniune, se consideră că industria din Uniune nu a suferit un prejudiciu material în perioada în cauză.

193. Efectul importurilor subvenționate

194. Ținând cont de volumele mici ale importurilor de produse în cauză în Uniune în cursul perioadei considerate, importurile subvenționate nu au afectat performanțele industriei din Uniune. Într-adevăr, astfel cum este menționat mai sus, se consideră că industria nu a suferit prejudicii materiale în cursul perioadei considerate.

195. PROBABILITATEA REPETĂRII PREJUDICIULUI

196. Se reamintește că industria din Uniune nu a suferit prejudicii materiale în cursul perioadei considerate, cei mai mulți indicatori ai prejudiciului având tendințe favorabile de-a lungul acestei perioade. Prin urmare, în conformitate cu articolul 18 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a analizat probabilitatea ca expirarea măsurilor în vigoare să determine continuarea sau repetarea prejudiciului.

197. Capacitatea de rezervă în țara în cauză

198. Ancheta a demonstrat că utilizarea capacității celor trei producători cooperanți din India a atins niveluri foarte mari în cursul PAR. Din acest motiv, capacitățile de rezervă care ar putea fi direcționate către piața UE în absența măsurilor, apar ca fiind limitate.

199. După comunicarea informațiilor, s-a pretins de către o serie de producători din Uniune că, în India, capacitățile de rezervă sunt mari și că rata utilizării capacității producătorilor-exportatori cooperanți din India nu a fost reprezentativă pentru sectorul din India în ansamblu. Un producător din Uniune a pretins că respectivele capacități de rezervă ale șapte exportatori principali din India ar reprezenta volume care sunt semnificativ mai mari decât consumul de pe piața liberă a UE.

200. În acest sens, ar trebui evidențiat în primul rând că rata utilizării capacității pentru cei trei producători-exportatori cooperanți a fost o medie ponderată calculată pe baza unor date verificate și în relație specifică cu produsele în cauză. În plus, cei trei producători-exportatori cooperanți în cauză erau producători mari și făceau parte dintre cei șapte exportatori din India calificați de reclamant ca „principali”. Dimpotrivă, datele prezentate de producătorii din Uniune cu privire la capacitatea de rezervă a acestor șapte producători din India au fost bazate în principal pe „informații din piață” și, cu toate că s-a solicitat în mod specific, ele nu au putut fi probate cu dovezi factuale solide. Prin urmare, respectivele informații au fost ignorate și s-a confirmat că, pe baza datelor verificate aflate la dosar, capacitatea de rezervă în India apare a fi limitată.

201. Practica în materie de export a producătorilor-exportatori din India

202. Pe baza datelor statistice oficiale obținute de la autoritățile din India s-a stabilit că prețurile practicate la export în cele 10 piețe principale de export ale Indiei au fost în medie cu 20% mai mici decât prețurile practicate de industria din Uniune pe piața UE în cursul PAR. Aceste prețuri la export practicate de exportatorii din India erau în acord cu prețurile celorlalți vânzători principali pe piața UE, astfel cum este redat la considerentul (119) de mai sus. S-a constatat că importurile ieftine în cursul perioadei considerate din aceste alte țări nu au avut un efect negativ asupra performanțelor industriei din Uniune. În aceste circumstanțe, se consideră că, în situația în care măsurile ar expira, este probabil că prețurile de export practicate de exportatorii din India nu ar crea prejudicii industriei din Uniune, care deja este confruntată cu concurență provenită din alte țări exportatoare cu același comportament în materie de prețuri, fără a suferi vreun prejudiciu material.

203. Doi producători din Uniune au pretins de asemenea că, dacă măsurile ar expira, producătorii din India ar redirecționa exporturile, vândute la vremea aceea pe alte piețe, către piața UE, atrase de prețurile favorabile de pe această piață. În primul rând se observă că dacă producătorii din India ar redirecționa exporturile lor către UE, ar intra în concurență cu alte țări terțe, care deja exportă cantități semnificative pe piața UE. În plus, astfel cum este menționat la considerentul (119) de mai sus, s-a concluzionat că importurile din țări terțe, având prețuri similare exporturilor din India către alte piețe, nu au afectat performanța industriei din Uniune. Din aceste motive, se consideră că în situația în care cantitățile exportate din India pe piața UE cresc în condiții de preț similare cu cele de pe alte piețe de export, industria din Uniune nu ar suferi vreun prejudiciu material.

204. De asemenea, doi producători din Uniune au pretins că existența unor interdicții de import în SUA pentru anumite fabrici de antibiotice din India ar determina redirecționarea unor cantități suplimentare către piața UE. Totuși, în această privință, concluziile din considerentul precedent cu privire la posibila redirecționare a exporturilor rămân valabile.

205. Piață captivă

206. În timp ce piața captivă a reprezentat 50 – 60% din suma dintre piața liberă și piața captivă a industriei din Uniune în perioada considerată, consumul în piața captivă a industriei din Uniune a crescut cu mai mult de 20% de-a lungul aceleași perioade. Considerând caracteristicile și dimensiunea acestei piețe, se consideră că, în situația în care măsurile ar expira, piața captivă nu ar fi afectată de probabila creștere a exporturilor din India și, prin urmare, ar continua să asigure rate mari ale utilizării capacității și economii de scară pentru industria din Uniune.

207. Concluzie privind probabilitatea de repetării prejudiciului

208. Pe baza celor de mai sus, s-a concluzionat că, în situația în care măsurile ar expira, este improbabil ca importurile subvenționate provenite din India să cauzeze prejudiciu material industriei din Uniune, cei mai mulți indicatori ai prejudiciului având evoluție favorabilă în perioada considerată, în pofida existenței unor importuri semnificative și crescătoare din alte țări la prețuri similare exporturilor din India către alte țări. Prin urmare s-a concluzionat că repetarea prejudiciului era improbabilă în situația în care măsurile ar expira.

209. INTERESUL UNIUNII

210. Un producător din Uniune a pretins că ar fi trebuit efectuat un test de analizare a interesului Uniunii. În această privință, concluzionându-se că repetarea prejudiciului este improbabilă, testarea interesului Uniunii nu are sens. În aceste circumstanțe, pretenția a fost respinsă.

211. MONITORIZARE SPECIALĂ

212. Ținând cont de constatarea existenței probabilității continuării subvenționării astfel cum a fost menționat la considerentul (100) de mi sus și de impactul pe care l-ar putea avea asupra fluxurilor comerciale viitoare, Comisia va monitoriza volumele importurilor de produse în cauză. În situația în care se constată o modificare semnificativă a acestora, Comisia va lua în considerare luarea de măsuri, dacă este cazul.

213. Monitorizarea se va limita la o perioadă de 2 ani după publicarea prezentului regulament.

214. ÎNCHEIERE

215. În lumina rezultatelor prezentei anchete de reexaminare, se consideră că este adecvat să se respingă taxa compensatorie asupra importurilor de anumite antibiotice cu spectru larg originare din India.

216. Părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora s-a propus încheierea anchetei și li s-a oferit posibilitatea de a prezenta observații. Observațiile primite au fost comentate în cadrul secțiunilor relevante de mai sus și nu au fost de natură a schimba concluziile de mai sus.

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Reexaminarea efectuată în perspectiva expirării măsurilor compensatorii aplicabile importurilor de anumite antibiotice cu spectru larg, încadrate în prezent la codurile NC ex 2941 10 00 și ex 2941 90 00, originare din India, deschisă în temeiul articolului 18 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 597/2009, este încheiată, iar măsurile în vigoare pentru importurile originare din India se abrogă.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene .

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Consiliu

Președintele

[1] JO L 188, 18.7.2009, p. 93.

[2] JO L 121, 13.5.2005, p. 1.

[3] JO L 273, 9.10.1998, p. 1.

[4] JO L 319, 29.11.2008, p. 1.

[5] JO C 21, 28.1.2010, p. 40.

[6] JO C 123, 12.5.2010, p. 11.

[7] Kit complet ( complete knock-down ), kit semicomplet ( semi knock-down ).