EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52009PC0101

Propunere de decizie a Consiliului de modificare a Deciziei 2006/325/CE pentru a introduce o procedură de punere în aplicare a articolului 5 alineatul (2) din Acordul dintre Comunitatea Europeană și Regatul Danemarcei privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie civilă și comercială

/* COM/2009/0101 final - CNS 2009/0034 */

52009PC0101

Propunere de decizie a Consiliului de modificare a Deciziei 2006/325/CE pentru a introduce o procedură de punere în aplicare a articolului 5 alineatul (2) din Acordul dintre Comunitatea Europeană și Regatul Danemarcei privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie civilă și comercială /* COM/2009/0101 final - CNS 2009/0034 */


[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 4.3.2009

COM(2009) 101 final

2009/0034 (CNS)

Propunere de

DECIZIE A CONSILIULUI

de modificare a Deciziei 2006/325/CE pentru a introduce o procedură de punere în aplicare a articolului 5 alineatul (2) din Acordul dintre Comunitatea Europeană și Regatul Danemarcei privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie civilă și comercială

EXPUNERE DE MOTIVE

1. CONTEXTUL PROPUNERII (PROPUNERILOR) |

110 | 1.1. Motivele și obiectivele propunerii (propunerilor) În conformitate cu Protocolul privind poziția Danemarcei anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul de instituire a Comunității Europene, Danemarca nu participă la titlul IV din Tratatul CE și, prin urmare, instrumentele comunitare în domeniul cooperării judiciare în materie civilă nu prevăd obligații pentru Danemarca și nu i se aplică. Cu toate acestea, aplicarea anumitor instrumente comunitare a fost extinsă la Danemarca prin intermediul unor acorduri internaționale dintre Comunitatea europeană și Danemarca, încheiate în temeiul articolului 300 din Tratatul CE. Acordurile internaționale relevante, încheiate prin Decizia 2006/325/CE a Consiliului[1], respectiv Decizia 2006/326/CE a Consiliului[2], sunt: Acordul dintre Comunitatea Europeană și Regatul Danemarcei privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie civilă și comercială[3] și Acordul dintre Comunitatea Europeană și Regatul Danemarcei privind comunicarea și notificarea actelor judiciare și extrajudiciare în materie civilă și comercială[4]. Aceste acorduri paralele prevăd [la articolul 5 alineatul (2)] acordul Comunității Europene în cazurile în care Danemarca intenționează să încheie acorduri internaționale care pot afecta sau modifica domeniul de aplicare al Regulamentului (CE) nr. 44/2001 al Consiliului privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială (denumit în continuare: Regulamentul Bruxelles I)[5] sau al Regulamentului (CE) nr. 1393/2007 al Parlamentului European și al Consiliului privind notificarea sau comunicarea în statele membre a actelor judiciare și extrajudiciare în materie civilă sau comercială („notificarea sau comunicarea actelor”) și abrogarea Regulamentului (CE) nr. 1348/2000 al Consiliului (denumit în continuare: Regulamentul privind notificarea sau comunicarea actelor)[6]. Nici deciziile Consiliului privind încheierea acordurilor paralele în cauză, nici acordurile în sine nu prevăd modul în care Comunitatea ar trebui să ia o decizie privind un astfel de acord. Obiectivul propunerii (propunerilor) este acela de a institui procedura de punere în aplicare a articolului 5 alineatul (2) al acordurilor paralele, prin modificarea deciziilor Consiliului privind încheierea acordurilor respective. |

120 | 1.2. Context general Acordurile paralele prevăd [la articolul 5 alineatul (1)] că acordurile internaționale încheiate de Comunitate în baza regulamentelor relevante (anexate la acordurile paralele) nu sunt obligatorii pentru Danemarca și nu i se aplică. Danemarca trebuie să se abțină să încheie acorduri internaționale care pot afecta sau modifica domeniul de aplicare al regulamentelor relevante, cu excepția cazului în care acest lucru este efectuat în acord cu Comunitatea și au fost prevăzute modalități satisfăcătoare în ceea ce privește relația dintre acele acorduri paralele și acordul internațional în cauză. Relațiile dintre Danemarca și Comunitatea Europeană în ceea ce privește acordurile paralele respective sunt reglementate de dreptul internațional. Se aplică articolul 300 din Tratatul CE și, prin urmare, Comisia nu poate să-și asume obligații internaționale în numele Comunității Europene fără ca un astfel de drept să îi fi fost delegat în mod special. Deciziile Consiliului privind încheierea acordurilor paralele și acordurile în sine nu deleagă Comisiei competența de a-și da acordul în numele Comunității Europene. Prin urmare, Comunitatea Europeană trebuie să instituie procedura internă specifică pe care trebuie s-o urmeze Comunitatea Europeană (cu excepția Danemarcei) în ceea ce privește acordul său ca Danemarca să încheie acorduri internaționale care afectează regulamentele în cauză, anexate la acordurile paralele. Din motive practice, Comisia prezintă simultan două propuneri pentru punerea în aplicare a ambelor acorduri paralele. Cu toate că este mai puțin probabil ca Danemarca să propună încheierea unor acorduri internaționale care să conțină dispoziții referitoare la comunicarea și notificarea actelor în străinătate și care ar putea afecta acordul paralel privind comunicarea și notificarea actelor, este necesară instituirea procedurii de punere în aplicare și în cazul acestui acord paralel. |

2. CONSULTAREA PăRțILOR INTERESATE șI EVALUAREA IMPACTULUI |

230 | În 2008, reprezentanții autorităților daneze și Comisia s-au reunit pentru a discuta situația. Nu au mai avut loc alte consultări, deoarece chestiunea procedurii interne pe care trebuie s-o urmeze Comunitatea Europeană se referă numai la Comunitatea Europeană, cu excepția Danemarcei, având în vedere că Danemarca nu participă la titlul IV din Tratatul CE și că, în acest context, trebuie considerată ca țară terță. Comisia a evaluat diferite opțiuni pentru instituirea procedurii de punere în aplicare, fără a efectua însă o evaluare formală a impactului. Una dintre opțiuni ar fi constat în modificarea ambelor acorduri paralele pentru a introduce o anumită procedură de punere în aplicare. Aceasta ar fi fost o procedură mult mai dificilă (implicând un mandat de negociere pentru Comisie, negocierile în sine și procedura de urmat pentru încheierea acordurilor) și, deoarece această problemă trebuie rezolvată urgent, nu s-a recurs la această opțiune. Opțiunea aleasă de Comisie prevede o soluție simplă și relativ rapidă, și anume modificarea deciziilor Consiliului privind încheierea acordurilor paralele astfel încât să introducă dispozițiile speciale privind procedura pe care trebuie s-o urmeze Comunitatea Europeană când adoptă decizii în ceea ce privește acordul său ca Danemarca să încheie acordul internațional în cauză. |

3. ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII (PROPUNERILOR) 3.1. Rezumatul acțiunii propuse Comisia propune modificarea Deciziei 2006/325/CE a Consiliului și a Deciziei 2006/326/CE a Consiliului pentru a introduce în aceste decizii dispoziții privind punerea în aplicare a articolului 5 alineatul (2) din acordurile paralele. Se prevede aceeași procedură pentru ambele acorduri paralele. Se disting două situații, iar pentru fiecare dintre ele se instituie o procedură diferită pe care Comunitatea Europeană trebuie s-o urmeze pentru a-și da acordul. Numitorul comun al ambelor situații este competența acordată Comisiei de către Consiliu pentru a da acordul în numele Comunității Europene. Prima situație se referă la cazuri în care statele membre au fost deja autorizate să încheie acordul internațional în cauză. De exemplu, în cazul Convenției internaționale din 2001 privind răspunderea civilă pentru daunele provocate de poluarea cu hidrocarburi utilizate pentru propulsia navei (Convenția hidrocarburi utilizate pentru propulsia navei), Comunitatea a autorizat deja statele membre, în interesul Comunității Europene, să semneze, să ratifice sau să adere la această convenție [a se vedea Decizia 2002/762/CE a Consiliului de autorizare a statelor membre, în interesul Comunității Europene, să semneze, să ratifice sau să adere la Convenția internațională din 2001 privind răspunderea civilă pentru daunele provocate de poluarea cu hidrocarburi utilizate pentru propulsia navei (Convenția hidrocarburi utilizate pentru propulsia navei)[7]]. Alt exemplu îl constituie Protocolul de la 12 februarie 2004 de modificare a Convenției de la Paris din 29 iulie 1960 privind răspunderea civilă în domeniul energiei nucleare (a se vedea Decizia 2003/882/CE a Consiliului de autorizare a statelor membre care sunt părți contractante la Convenția de la Paris din 29 iulie 1960 privind răspunderea civilă în domeniul energiei nucleare de a semna, în numele Comunității Europene, protocolul de modificare a acestei convenții[8] și Decizia 2004/294/CE a Consiliului de autorizare a statelor membre care sunt părți contractante la Convenția de la Paris din 29 iulie 1960 privind răspunderea civilă în domeniul energiei nucleare să ratifice, în interesul Comunității Europene, protocolul de modificare a acestei convenții sau să adere la acesta[9]). Această primă situație se referă, de asemenea, la cazuri în care Comunitatea însăși a devenit parte la acorduri internaționale care afectează Regulamentul Bruxelles I sau Regulamentul privind notificarea sau comunicarea actelor. În cazurile descrise, a fost instituită o procedură simplă, având în vedere faptul că posibilitatea ca unele instrumente comunitare să fie afectate de acordul internațional în cauză a fost deja analizată de Comunitate, care a oferit, atunci când a fost necesar, garanții în sensul că instrumentele comunitare respective sunt aplicate în cazurile relevante. În astfel de situații, Comisia va avea competența de a da Danemarcei acordul în numele Comunității Europene. A doua situație se referă la toate celelalte cazuri care nu intră în prima categorie, menționată mai sus. În astfel de cazuri, trebuie discutată cu statele membre posibilitatea ca regulamentele în cauză să fie afectate de acordul internațional pe care Danemarca intenționează să îl încheie. Prin urmare, statele membre vor fi implicate în procesul decizional prin procedura de comitologie. În astfel de situații, Comisia va avea competența de a da Danemarcei acordul în numele Comunității Europene prin procedura de comitologie. 3.2. Temei juridic Temeiul juridic al ambelor propuneri este articolul 61 litera (c) din Tratatul CE, coroborat cu articolul 300 alineatul (2) primul paragraf și cu articolul 300 alineatul (3) primul paragraf. |

2009/0034 (CNS)

Propunere de

DECIZIE A CONSILIULUI

de modificare a Deciziei 2006/325/CE pentru a introduce o procedură de punere în aplicare a articolului 5 alineatul (2) din Acordul dintre Comunitatea Europeană și Regatul Danemarcei privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie civilă și comercială

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 61 litera (c) coroborat cu articolul 300 alineatul (2) primul paragraf și articolul 300 alineatul (3) primul paragraf,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Parlamentului European[10],

întrucât:

(1) Aplicarea dispozițiilor Regulamentului (CE) nr. 44/2001 al Consiliului din 22 decembrie 2000 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială[11] a fost extinsă la Danemarca prin Acordul dintre Comunitatea Europeană și Regatul Danemarcei privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie civilă și comercială, încheiat prin Decizia 2006/325/CE a Consiliului[12].

(2) Articolul 5 alineatul (2) din Acordul dintre Comunitatea Europeană și Regatul Danemarcei prevede că Danemarca se va abține să încheie acorduri internaționale care pot afecta sau modifica domeniul de aplicare al Regulamentului (CE) nr. 44/2001, cu excepția cazului în care acest lucru este efectuat în acord cu Comunitatea și au fost prevăzute modalități satisfăcătoare în ceea ce privește relația dintre acel acord și acordul internațional în cauză.

(3) Nici Acordul dintre Comunitatea Europeană și Regatul Danemarcei în sine, nici Decizia 2006/325/CE nu prevăd modul în care Comunitatea Europeană ar trebui să ia o decizie privind acordul dat Danemarcei să încheie acordul internațional în cauză.

(4) Trebuie instituită procedura de punere în aplicare a articolului 5 alineatul (2) din Acordul dintre Comunitatea Europeană și Regatul Danemarcei. O astfel de procedură ar trebui să asigure adoptarea rapidă de decizii privind acordul Comunității Europene.

(5) Ar trebui să se facă o distincție între situațiile în care Comunitatea Europeană însăși a devenit deja parte la acordul internațional sau a autorizat statele membre să o facă, în interesul Comunității Europene și toate celelalte situații.

(6) Decizia 2006/325/CE ar trebui modificată în consecință, pentru a introduce o astfel de procedură.

(7) Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentei decizii ar trebui adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei[13].

(8) În conformitate cu articolul 3 din Protocolul privind poziția Regatului Unit și a Irlandei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul de instituire a Comunității Europene, Regatul Unit și Irlanda participă la adoptarea și aplicarea prezentei decizii.

(9) În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul privind poziția Danemarcei anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul de instituire a Comunității Europene, Danemarca nu participă la adoptarea prezentei decizii, care nu i se aplică și care nu prevede obligații pentru Danemarca,

DECIDE:

Articol unic

Decizia 2006/325/CE se modifică după cum urmează:

Se inserează următorul articol 1a:

„Articolul 1a

În sensul aplicării articolului 5 alineatul (2) din acord, decizia privind acordul dat de Comunitatea Europeană este adoptată de către Comisie dacă:

1. Comunitatea Europeană însăși a devenit deja parte la acordul internațional; sau

2. Comunitatea Europeană a autorizat statele membre să o facă, în interesul Comunității Europene.

În toate celelalte cazuri, decizia privind acordul dat de Comunitatea Europeană este adoptată de către Comisie în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 75 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 44/2001.”

Adoptată la Bruxelles, […].

Pentru Consiliu

Președintele

[1] JO L 120, 5.5. 2006, p. 22.

[2] JO L 120, 5.5.2006, p. 23.

[3] JO L 299, 16.11.2005, p. 62.

[4] JO L 300, 17.11.2005, p. 55.

[5] JO L 12, 16.1.2001, p. 1.

[6] JO L 324, 10.12.2007, p. 78.

[7] JO L 256, 25.9.2002, p. 7.

[8] JO L 338, 23.12.2003, p. 30.

[9] JO L 97, 1.4.2004, p. 53.

[10] JO C […], […], p. […].

[11] JO L 12, 16.1.2001, p. 1.

[12] JO L 120, 5.5.2006, p. 22.

[13] JO L 184, 17.7.1999, p. 23.

Top