15/Volumul 14

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

188

---

32005D0360

---

L 118/26

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

---

DECIZIA COMISIEI

din 26 aprilie 2005

de stabilire a criteriilor ecologice, precum și a cerințelor de evaluare și verificare aferente pentru acordarea etichetei ecologice comunitare pentru lubrifianți

[notificată cu numărul C(2005) 1372]

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2005/360/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1980/2000 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 iulie 2000 privind sistemul comunitar revizuit de acordare a etichetei ecologice (1), în special articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf,

după consultarea Comitetului pentru etichetare ecologică al Uniunii Europene,

întrucât:

(1)	În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1980/2000, eticheta ecologică comunitară poate fi acordată unui produs care posedă caracteristici care îi permit să contribuie semnificativ la îmbunătățirea unor aspecte esențiale de mediu.

(2)	Regulamentul (CE) nr. 1980/2000 prevede stabilirea unor criterii specifice de etichetare ecologică pe categorii de produse, elaborate pe baza criteriilor prevăzute de Comitetul pentru etichetare ecologică al Uniunii Europene.

(3)	Întrucât folosirea lubrifianților poate prezenta pericole pentru mediu, din cauza, de exemplu, a toxicității acvatice sau a bioacumulării acestora, este necesară stabilirea unor criterii ecologice adecvate.

(4)

Impactul asupra mediului poate fi considerat neglijabil în cazul substanțelor care intră în compoziția lubrifianților și care, în momentul aplicării, își modifică natura chimică și nu mai corespund clasificării din Directiva 1999/45/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 mai 1999 privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre privind clasificarea, ambalarea și etichetarea preparatelor periculoase (2). Prin urmare, criteriile pentru etichete ecologice ar trebui să nu se aplice substanțelor în cazul cărora sub 0,1 % din substanța din partea tratată rămâne în forma observată înainte de aplicare.

(5)	Criteriile ecologice și cerințele de evaluare și verificare aferente sunt valabile timp de patru ani.

(6)	Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt în conformitate cu avizul emis de comitetul instituit în temeiul articolului 17 din Regulamentul (CE) nr. 1980/2000,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Categoria de produse „lubrifianți” cuprinde uleiuri hidraulice, grăsimi, uleiuri pentru ferăstraie cu lanț, uleiuri pentru motoare în doi timpi, agenți de decofrare a betonului și alți lubrifianți cu pierdere totală, pentru uzul consumatorilor și al utilizatorilor profesionali.

Articolul 2

(1)   În sensul prezentei decizii, se aplică următoarele definiții:

(a)	„lubrifiant” înseamnă un preparat care conține fluide de bază și aditivi;

(b)	„fluid de bază” înseamnă un fluid lubrifiant a cărui vâscozitate, vechime, proprietăți lubrifiante și antiuzură, precum și cele privind suspensia contaminanților, nu se îmbunătățesc prin adăugarea de aditivi;

(c)	„agent de îngroșare” înseamnă o substanță din fluidul de bază utilizată pentru a îngroșa sau modifica reologia unui fluid lubrifiant sau a unei grăsimi;

(d)	„componentă principală” înseamnă orice substanță care depășește 5 % din greutatea lubrifiantului;

(e)	„aditiv” înseamnă o substanță ale cărei funcții principale sunt îmbunătățirea curgerii, vechimii, proprietăților lubrifiante și antiuzură, precum și celor privind suspensia contaminanților;

(f)	„unsoare” înseamnă un preparat solid sau semisolid format dintr-un agent de îngroșare prezent într-un lichid lubrifiant.

(2)   În cazul grăsimilor, în componența lor pot intra și alte ingrediente cu proprietăți speciale.

Articolul 3

Pentru a-i fi acordată eticheta ecologică comunitară în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1980/2000, un lubrifiant trebuie să facă parte din categoria de produse „lubrifianți” și să respecte criteriile ecologice prevăzute în anexa la prezenta decizie.

Criteriile se aplică în cazul produselor de fabricație recentă, în momentul livrării acestora.

În cazul în care criteriile sunt formulate pentru substanțele din componența lubrifianților, aceste criterii sunt valabile pentru orice substanță adăugată în mod deliberat și care reprezintă peste 0,1 % din conținutul produsului, măsurat atât înainte, cât și după ce a avut loc reacția chimică între substanțele amestecate pentru a forma conținutul lubrifiantului.

Cu toate acestea, criteriile nu sunt valabile în cazul unei substanțe care, în momentul aplicării, își schimbă natura chimică, astfel încât nu mai corespunde clasificării în conformitate cu Directiva 1999/45/CE și din care mai puțin de 0,1 % din substanța din partea tratată rămâne în forma observată înaintea aplicării.

Articolul 4

Criteriile ecologice pentru categoria de produse „lubrifianți”, precum și cerințele de evaluare și verificare aferente sunt valabile până la 31 mai 2009.

Articolul 5

În scopuri administrative, numărul de cod atribuit categoriei de produse „lubrifianți” este „27”.

Articolul 6

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

---

(1)  JO L 237, 21.9.2000, p. 1.

(2)  JO L 200, 30.7.1999, p. 1, directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2004/66/CE a Consiliului (JO L 168, 1.5.2004, p. 35).

---

ANEXĂ

PRINCIPII

Finalitatea criteriilor

Criteriile urmăresc în special promovarea produselor care:

—	produc daune reduse apei și solului în timpul folosirii și

—	duc la emisii scăzute de CO2.

Cerințe de evaluare și verificare

Cerințele de evaluare și verificare specifice sunt indicate pentru fiecare criteriu în parte.

În cazul în care solicitantului i se cere să furnizeze declarații, documentație, analize, rapoarte de încercare sau alte dovezi care să arate autorităților competente conformitatea cu criteriile în cauză, se înțelege că acestea pot proveni de la solicitant și/sau furnizorul/furnizorii săi sau furnizorul/furnizorii acestuia/acestora din urmă etc., după caz. Furnizorul aditivului, al pachetului de aditivi sau al fluidului de bază poate furniza informațiile relevante direct către organul competent.

După caz, pot fi folosite și alte metode de încercare decât cele indicate pentru fiecare criteriu, în cazul în care echivalența lor este acceptată de organul competent care evaluează cererea.

După caz, organele competente se bazează pe declarații și pe documentația furnizată de solicitant și/sau pe verificări independente.

Se recomandă organelor competente să ia în considerare, la evaluarea cererilor și la monitorizarea respectării criteriilor din anexă, punerea în aplicare a sistemelor de management de mediu recunoscute, precum EMAS sau ISO 14001.

(N.B.: Punerea în aplicare a unor astfel de sisteme de management nu este obligatorie).

CRITERII

1.   Fraze R care indică riscuri de mediu și pentru sănătatea umană

În momentul solicitării etichetei ecologice, produsul nu are asociate fraze R care să indice pericole pentru mediu și pentru sănătatea umană în conformitate cu Directiva 1999/45/CE. Următoarele fraze R sunt considerate relevante pentru această categorie de produse:

R 20, R 21, R 22, R 23, R 24, R 25, R 26, R 27, R 28, R 33, R 34, R 35, R 36, R 37, R 38, R 39, R 40, R 41, R 42, R 43, R 45, R 46, R 48, R 49, R 50, R 51, R 52, R 53, R 59, R 60, R 61, R 62, R 63, R 64, R 65, R 66, R 67, R 68 și combinațiile dintre acestea.

Evaluarea și verificarea criteriului 1

Conformitatea cu criteriul 1 este declarată în scris sub semnătura societății solicitante.

Sunt specificate fără echivoc toate componentele produsului, cu precizarea numelui și, după caz, a numărului lor Einecs sau Elincs și a concentrațiilor în care sunt prezente.

Producătorul produsului furnizează organului competent:

—	o fișă de date privind siguranța produsului (în conformitate cu cerințele Directivei 91/155/CEE a Comisiei (1));

—	fișele de date privind siguranța transmise de furnizori (în conformitate cu cerințele Directivei 91/155/CEE și ale Directivei 67/548/CEE (2)) pentru fiecare componentă principală.

Sunt puse la dispoziție date suficiente pentru a permite evaluarea riscurilor de mediu (indicate prin frazele R: R 50, R 50/53, R 51/53, R 52, R 52/53, R 53) ale produsului, în conformitate cu directivele 91/155/CEE și 1999/45/CE.

Evaluarea unui produs în vederea determinării riscurilor pentru mediu se face prin metoda convențională menționată în anexa III la Directiva 1999/45/CE. Cu toate acestea, în conformitate cu definiția din anexa III partea C la directiva în cauză, rezultatele testării preparatului (fie a preparatului, fie a pachetului de aditivi) pot fi folosite pentru modificarea clasificării toxicității acvatice care ar fi fost obținută prin folosirea metodei convenționale.

2.   Cerințe suplimentare privind toxicitatea acvatică

Solicitantul demonstrează conformitatea prin respectarea cerințelor stabilite fie la criteriul 2.1, fie la criteriul 2.2.

Criteriul 2.1.   Cerințe privind preparatul și componentele principale

Sunt necesare date privind toxicitatea acvatică a:

—	preparatului și

—	componentelor principale.

Concentrația critică pentru toxicitatea acvatică a fiecărei componente principale este de cel puțin 100 mg/l. Testul se face pe alge și dafnii (OCDE 201 și 202).

Pentru uleiurile hidraulice, concentrația critică pentru toxicitate acvatică este de cel puțin 100 mg/l.

Pentru grăsimi, uleiuri pentru ferăstraie cu lanț, agenți de decofrare a betonului și alți lubrifianți cu pierdere totală, concentrația critică pentru toxicitatea acvatică este de cel puțin 1 000 mg/l.

Grăsimile pot fi evaluate pe baza unor date privind preparatul și componentele principale numai în cazul în care agentul de îngroșare prezintă biodegradare finală (a se vedea criteriul 3) sau biodegradare intrinsecă în conformitate cu:

—	o biodegradare > 70 % în testul OCDE 302 C pentru biodegradare intrinsecă sau metode de testare echivalente sau

—	o biodegradare > 20 %, dar < 60 % după 28 de zile în testele OCDE 301 bazate pe pierderea oxigenului sau generarea de dioxid de carbon sau

—	o biodegradare > 60 % în ISO 14593 (încercare cu CO2 în spațiul superior).

Testul privind preparatul se efectuează pe toate cele trei grupe de specii (OCDE 201, 202 și 203).

Tabelul 1 sintetizează cerințele pentru diferitele subcategorii de produse, în conformitate cu criteriul 2.1.

Tabelul 1

Cerințe privind toxicitatea acvatică pentru diferite subcategorii de produse – Cerințe privind datele pentru preparat și componentele principale

Criteriul 2.1	Fluide hidraulice	Grăsimi (3)	Uleiuri pentru ferăstraie cu lanț, agenți de decofrare a betonului și alți lubrifianți cu pierdere totală	Uleiuri pentru motoare în doi timpi
Toxicitate acvatică pentru produsul în formulă completă în toate cele trei teste de toxicitate acută OCDE 201, 202 și 203	≥ 100 mg/l	≥ 1 000 mg/l	≥ 1 000 mg/l	≥ 1 000 mg/l
Toxicitate acvatică pentru fiecare componentă individuală în OCDE 201 și 202	≥ 100 mg/l	≥ 100 mg/l	≥ 100 mg/l	≥ 100 mg/l

Evaluarea și verificarea criteriului 2.1

Organului competent îi sunt prezentate rapoarte incluzând datele privind toxicitatea acvatică a preparatului și a tuturor componentelor sale principale, folosind materialul nou provenit fie din înregistrări, fie din noile teste, permițând demonstrarea respectării cerințelor stabilite în tabelul 1.

Toxicitatea acvatică a preparatului este determinată în conformitate cu OCDE 201, 202 și 203 sau cu metode echivalente.

Toxicitatea acvatică a fiecărei componente principale în parte este determinată în conformitate cu OCDE 201 și 202 sau cu metode echivalente.

Criteriul 2.2.   Cerințe privind fiecare substanță constituentă

Pentru fiecare substanță constituentă adăugată în mod intenționat la produs sunt furnizate date privind toxicitatea acvatică. Într-un lubrifiant sunt permise una sau mai multe substanțe care prezintă un anumit grad de toxicitate acvatică, pentru concentrațiile cumulative de masă menționate în tabelul 2.

Tabelul 2

Cerințe privind toxicitatea acvatică pentru diferite subcategorii de produse – Cerințe privind datele pentru fiecare substanță constituentă

Criteriul 2.2	Concentrație cumulativă de masă a substanțelor prezente în
Toxicitate acvatică	Fluide hidraulice	Grăsimi	Uleiuri pentru ferăstraie cu lanț, agenți de decofrare a betonului și alți lubrifianți cu pierdere totală	Uleiuri pentru motoare în doi timpi
10 mg/l < Toxicitatea acută (4) ≤ 100 mg/l sau 1 mg/l < NOEC ≤ 10 mg/l	≤ 20	≤ 25	≤ 5	≤ 25
1 mg/l < Toxicitatea acută (4) ≤ 10 mg/l sau 0,1 mg/l < NOEC ≤ 1 mg/l	≤ 5	≤ 1	≤ 0,5	≤ 1
Toxicitatea acută (4) < 1 mg/l sau NOEC ≤ 0,1 mg/l	≤ 1	≤ 0,1	≤ 0,1	≤ 0,1

Evaluarea și verificarea criteriului 2.2

Organului competent îi sunt prezentate rapoarte incluzând datele privind toxicitatea acvatică a fiecărei substanțe constituente, folosind materialul existent provenit fie din înregistrări, fie din noile teste, permițând demonstrarea respectării cerințelor stabilite în tabelul 2.

Toxicitatea acvatică a fiecărei substanțe constituente este determinată în conformitate cu OCDE 201 și 202 sau cu metode echivalente.

Evaluarea și verificarea atât a criteriului 2.1, cât și a criteriului 2.2

În cazul componentelor ușor solubile (< 10 mg/l), pentru determinarea toxicității acvatice poate fi folosită metoda fracției adaptate la apă (WAF). Nivelul de încărcare stabilit, numit uneori LL50 și legat de încărcarea letală, poate fi folosit direct în criteriile de clasificare. Prepararea unei fracții adaptate la apă respectă una dintre următoarele linii de orientare: raportul tehnic ECETOC nr. 20 (1986), anexa III la OCDE 1992 301, documentul de orientare ISO 10634 sau ASTM D6081-98 (Practica standard pentru testarea toxicității acvatice a lubrifianților: pregătirea mostrelor și interpretarea rezultatelor sau metodele echivalente).

Nu este necesară studierea toxicității acvatice asupra algelor și dafniilor (OCDE 201 și 202) în următoarele cazuri:

—	este improbabil ca substanța să traverseze membranele biologice MM > 800 sau cu diametrul molecular > 1,5 nm (> 15 Å)

—	sau substanța este insolubilă în apă (solubilitatea apei < 10 μg/l),

deoarece astfel de substanțe nu sunt considerate nocive pentru algele și dafniile din sistemul acvatic.

În mod similar, studiul toxicității acvatice acute asupra dafniilor (OCDE 202) nu este necesar în cazul în care există un studiu al toxicității pe termen lung asupra dafniilor, în conformitate cu OCDE 211 sau un studiu echivalent.

Solubilitatea în apă a substanțelor este determinată, după caz, în conformitate cu OCDE 105 (sau un test echivalent).

În cazul în care sunt disponibile rezultate privind toxicitatea cronică (rezultatele testelor OCDE 210 și 211 sau metode echivalente), acestea pot fi folosite în locul datelor privind toxicitatea acvatică acută. Absența datelor privind toxicitatea cronică este menționată în scris și semnată de către solicitant.

3.   Biodegradarea și potențialul de bioacumulare

Produsul nu conține substanțe care sunt atât:

—	nebiodegradabile cât și

—	(potențial) bioacumulabile.

Cu toate acestea, produsul poate conține una sau mai multe substanțe cu un anumit grad de biodegradare și de bioacumulare potențială sau reală până la o concentrație cumulativă de masă în conformitate cu tabelul 3.

Tabelul 3

Cerințe privind biodegradarea și potențialul de bioacumulare

	Concentrație cumulată a masei de substanțe prezente în
Biodegradare	Fluide hidraulice	Grăsimi	Uleiuri pentru ferăstraie cu lanț, agenți de decofrare a betonului și alți lubrifianți cu pierdere totală	Uleiuri pentru motoare în doi timpi
Nebiodegradabile (5)	≤ 5	≤ 10	≤ 5	≤ 10
Intrinsec biodegradabile aerobic	≤ 5	≤ 20	≤ 5	≤ 20
Total biodegradabile aerobic	≥ 90	≥ 75	≥ 90	≥ 75

Evaluarea și verificarea criteriului 3

Conformitatea este demonstrată prin furnizarea următoarelor informații:

—	rapoarte care conțin date privind biodegradarea a fiecărei substanțe constituente, în cazul în care aceasta nu este demonstrată satisfăcător în fișa de date privind siguranța produsului, furnizată pentru fiecare substanță;

—	rapoarte care conțin date privind potențialul de bioacumulare al fiecărei substanțe constituente: — pentru substanțe nebiodegradabile și — pentru substanțe toxice și foarte toxice ușor biodegradabile (în scopul clasificării).

Pentru fiecare substanță constituentă din cadrul produsului, biodegradarea se determină separat, folosind metodele de testare menționate în continuare (sau teste echivalente).

O substanță este considerată total biodegradabilă (aerobic) în cazul în care:

1.

În cadrul unui studiu privind biodegradarea realizat pe o perioadă de 28 zile în conformitate cu OCDE 301 A-F sau cu teste echivalente, se ating următoarele niveluri de biodegradare: — în cazul testelor OCDE 301 bazate pe carbonul organic dizolvat ≥ 70 %; — în cazul testelor OCDE 301 bazate pe pierderea de oxigen sau producerea de dioxid de carbon ≥ 60 % din maximele teoretice.

2.	Raportul BOD5/ThOD sau BOD5/COD are o valoare de peste 0,5.

În cazul testului OCDE principiul ferestrei de 10 zile nu se aplică în mod necesar. În cazul în care substanța atinge pragul de biodegradare într-un interval de 28 de zile, dar nu în timpul ferestrei de 10 zile, se presupune că rata sa de degradare este mai lentă.

O substanță este considerată intrinsec biodegradabilă în cazul în care prezintă următoarele valori:

—	o biodegradare > 70 % în testul OCDE 302 C pentru biodegradarea intrinsecă sau printr-o metodă de testare echivalentă sau

—	o biodegradare > 20 % dar < 60 % după 28 de zile în testele OCDE 301 bazate pe pierderea oxigenului sau producerea de dioxid de carbon sau

—	biodegradare > 60 % în testul ISO 14593 (încercare cu CO2 în spațiul superior).

O substanță al cărei rol principal îl reprezintă îngroșarea este considerată intrinsec biodegradabilă aerobic în cazul în care prezintă o valoare a biodegradării de peste 20 % în testul OCDE 302 C pentru biodegradare intrinsecă sau atunci când se folosesc metode de testare echivalente. În acest caz, toate cerințele privind toxicitatea acvatică se aplică produselor de degradare pentru care s-a dovedit științific că sunt derivatele agentului de îngroșare, după expunerea la mediul acvatic.

O substanță este nebiodegradabilă în cazul în care nu îndeplinește criteriile biodegradării totale și intrinseci.

O substanță nu prezintă fenomenul de bioacumulare în cazul în care MM > 800 sau are un diametru molecular > 1,5 nm (> Å).

O substanță cu MM < 800 sau cu un diametru molecular < 1,5 nm (< 15 Å) nu prezintă fenomenul de bioacumulare în cazul în care:

—	coeficientul de repartiție octanol/apă log Kow < 3 sau > 7 sau

—	factorul de bioconcentrare (FBC) este ≤ 100. Deoarece majoritatea substanțelor din compoziția lubrifianților sunt puternic hidrofobe, valoarea BCF ar trebui să se bazeze pe greutatea lipidică și trebuie să se asigure un timp de expunere suficient.

Metode de testare

Testele aplicate pentru determinarea biodegradării rapide sunt testele OCDE 301 din seria A-F, echivalentele ISO sau ASTM sau raportul BOD5/(ThOD sau COD). Raportul BOD5/(ThOD sau COD) poate fi folosit numai în cazul în care nu există date obținute pe baza testelor OCDE 301 sau a altor metode de testare echivalente. BOD5 este evaluat pe baza C.5 6 (Directiva 92/69/CEE a Comisiei (6)) sau a metodelor echivalente, iar COD este evaluat pe baza C.6 (Directiva 92/69/CEE) sau a metodelor echivalente. Pentru determinarea biodegradării intrinseci se folosesc metodele de testare OCDE 302 C sau metode de testare echivalente.

De asemenea, solicitantul poate folosi referințe încrucișate pentru a estima biodegradarea a unei substanțe. Referințele încrucișate sunt acceptate pentru evaluarea biodegradării a unei substanțe în cazul în care substanța de referință diferă numai printr-un grup sau fragment funcțional de substanța aplicată în produs. În cazul în care substanța de referință este ușor sau intrinsec biodegradabilă, iar grupul funcțional are un efect pozitiv asupra biodegradării aerobe, atunci substanța aplicată poate fi la rândul ei considerată ușor sau intrinsec biodegradabilă. Grupurile sau fragmentele funcționale cu un efect pozitiv asupra biodegradării sunt: alcoolul alifatic sau aromatic [-OH], acidul alifatic și aromatic [-C(= O)-OH], aldehida [-CHO], esterul [-C(= O)-O-C], amida [-C(= O)-N de -C(= S)-N]. Studiul privind substanța de referință trebuie documentat în mod adecvat și credibil. În cazul comparației cu un fragment care nu a fost menționat anterior, este necesară o documentație adecvată și credibilă privind efectul pozitiv al grupului funcțional asupra biodegradării a unor substanțe similare din punct de vedere structural.

Coeficientul de repartiție octanol/apă (log Kow) este evaluat în conformitate cu OCDE 107, 117 sau varianta provizorie 123, precum și prin orice altă metodă de testare echivalentă. Factorul de bioconcentrare (FBC) este evaluat pe baza OCDE 305.

Valorile Log Kow se aplică numai în cazul substanțelor chimice organice. Pentru a evalua potențialul de bioacumulare al compușilor neorganici, al unor compuși tensioactivi și organometalici se efectuează măsurători ale factorului de bioconcentrare.

În cazul în care testul nu poate fi efectuat (de exemplu, substanța are o activitate superficială ridicată sau nu se dizolvă în apă sau octanol), se furnizează valoarea calculată a log Kow, precum și detaliile metodei de calcul.

Sunt permise următoarele metode de calculare a valorii log Kow: CLOGP pentru o valoare log Kow între 0 și 9, LOGKOW (KOWWIN) pentru o valoare log Kow între -4 și 8, AUTOLOGP pentru o valoare log Kow mai mare de 5, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1488/94 al Comisiei (7), completat cu un document de orientare tehnică (DOT).

4.   Excluderea unor substanțe specifice

Substanțele care apar în lista comunitară a substanțelor prioritare în domeniul politicii apelor și pe lista OSPAR a substanțelor chimice pentru acțiune prioritară, ambele menționate în versiunea aplicabilă în decembrie 2004, nu sunt adăugate în mod intenționat ca ingrediente într-un produs eligibil pentru acordarea etichetei ecologice comunitare.

Compușii organici halogenați și compușii nitrici nu se adaugă în mod intenționat ca ingrediente într-un produs eligibil pentru acordarea etichetei ecologice comunitare.

Metalele sau compușii metalici nu sunt adăugați în mod intenționat ca ingrediente într-un produs eligibil pentru acordarea etichetei ecologice comunitare, cu excepția sodiului, potasiului, magneziului și calciului. În cazul agenților de îngroșare, pot fi folosiți și compușii litiului și/sau ai aluminiului în concentrații până la limitele stabilite de alte criterii prevăzute în prezenta anexă.

Evaluarea și verificarea criteriului 4

Conformitatea este demonstrată în scris, sub semnătura solicitantului.

5.   Materii prime regenerabile

Produsul formulat are un conținut de carbon derivat din materiile prime regenerabile care este:

—	≥ 50 % (m/m) pentru uleiuri hidraulice;

—	≥ 45 % (m/m) pentru grăsimi;

—	≥ 70 % (m/m) pentru uleiuri pentru ferăstraie cu lanț, agenți de decofrare a betonului și alți lubrifianți cu pierdere totală;

—	≥ 50 % (m/m) pentru uleiuri pentru motoare în doi timpi.

Conținutul de carbon derivat din materia primă regenerabilă reprezintă procentajul din masa componentei A × [numărul de atomi de C din componenta A, derivați din uleiuri (vegetale) sau grăsimi (animale) împărțit la numărul total de atomi de C din componenta A] plus procentajul din masa componentei B × [numărul de atomi de C din componenta B, derivați din uleiuri (vegetale) sau grăsimi (animale) împărțit la numărul total de atomi de C din componenta B] plus procentajul din masa componentei C × [numărul de atomi de C din componenta C] și așa mai departe.

Evaluarea și verificarea criteriului 5

Solicitantul furnizează organului competent o declarație privind respectarea acestui criteriu.

6.   Performanțe tehnice

Fluidele hidraulice respectă cel puțin criteriile de performanță tehnică prevăzute în ISO 15380, tabelele 2-5.

Grăsimile sunt „adaptate scopului pentru care sunt folosite”.

Uleiurile pentru ferăstraie cu lanț respectă cel puțin criteriile de performanță tehnică prevăzute în RAI UZ 48 Blue Angel.

Agenții de decofrare a betonului sunt „adaptați scopului pentru care sunt folosiți”.

Uleiurile pentru motoare în doi timpi respectă cel puțin criteriile de performanță tehnică prevăzute în documentul „NMMA Certification for two-stroke cycle gasoline engine lubricants” („Certificarea NMMA pentru lubrifianții pentru motoare pe benzină în doi timpi”) al NMMA TC-W3.

Evaluarea și verificarea criteriului 6

Solicitantul furnizează organului competent o declarație privind respectarea acestui criteriu, însoțită de documentația aferentă.

7.   Informațiile care apar pe eticheta ecologică

Rubrica 2 a etichetei ecologice cuprinde textul „nocivitate redusă pentru apă și sol în timpul folosirii; emisii reduse de CO2”.

Evaluarea și verificarea criteriului 7

Solicitantul furnizează organului competent o mostră de ambalaj al produsului care cuprinde și eticheta, însoțită de o declarație privind respectarea acestui criteriu.

---

(1)  JO L 76, 22.3.1991, p. 35.

(2)  JO L 196, 16.8.1967, p. 1.

(3)  Grăsimile pot fi evaluate astfel numai în cazul în care agentul de îngroșare prezintă o biodegradare > 70 % în testul OCDE 302 C sau în cazul în care se folosesc metode de testare echivalente sau o biodegradare > 20 %, dar < 60 % după 28 de zile în testele OCDE bazate pe pierderea de oxigen sau pe producerea de dioxid de carbon.

(4)  EC50/LC50/IC50.

(5)  NB: Nu sunt permise substanțe care sunt în același timp nebiodegradabile și bioacumulabile.

(6)  JO L 383, 29.12.1992, p. 113.

(7)  JO L 161, 29.6.1994, p. 3.

---