EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 62010CN0074

Cauza C-74/10 P: Recurs introdus la 9 februarie 2010 de European Renewable Energies Federation ASBL (EREF) împotriva Ordonanței Tribunalului de Primă Instanță (Camera a șasea) pronunțate la 19 noiembrie 2009 în cauza T-94/07, European Renewable Energies Federation ASBL (EREF)/Comisia Comunităților Europene

JO C 113, 1.5.2010, p. 21–21 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

1.5.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 113/21


Recurs introdus la 9 februarie 2010 de European Renewable Energies Federation ASBL (EREF) împotriva Ordonanței Tribunalului de Primă Instanță (Camera a șasea) pronunțate la 19 noiembrie 2009 în cauza T-94/07, European Renewable Energies Federation ASBL (EREF)/Comisia Comunităților Europene

(Cauza C-74/10 P)

2010/C 113/32

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurentă: European Renewable Energies Federation ASBL (EREF) (reprezentant: J. Kuhbier, Rechtsanwalt)

Cealaltă parte în proces: Comisia Europeană

Concluziile recurentei

anularea Ordonanței Tribunalului de Primă Instanță pronunțate la 19 noiembrie 2009 în cauza T-94/07, EREF/Comisia Comunităților Europene;

trimiterea cauzei la Tribunal (Camera a șasea) spre rejudecare;

obligarea Comisiei Europene la plata cheltuielilor de judecată efectuate în procedura de recurs.

Motivele și principalele argumente

Recurenta solicită Curții să declare nulitatea Ordonanței Tribunalului de Primă Instanță pronunțate la 19 noiembrie 2009 în cauza T-94/07 și să o trimită la Tribunal spre rejudecare.

Recurenta contestă concluzia reținută de Tribunal în sensul că avocatul său, doamna Fouquet nu o putea reprezenta în fața Tribunalului și că prin urmare cererea sa era inadmisibilă.

Tribunalul de Primă Instanță consideră că având în vedere că doamna Fouquet a fost numită director al EREF la 29 iunie 2004, aceasta nu mai putea fi considerată terț. Recurenta susține că doamna Fouquet nu fusese numită în mod oficial director al EREF întrucât potrivit dreptului belgian o astfel de numire trebuie înregistrată la autoritățile belgiene competente. Statutul de director EREF al doamnei Fouquet era doar onorific, neavând legătură sau având legătură numai în limite foarte restrânse cu atribuția de reprezentare.

Recurenta mai susține că presupunând chiar că statutul de director al doamnei Fouquet era formal, Tribunalul de Primă Instanță a aplicat în mod incorect criteriile pentru acordarea statutului de terț unui avocat. Se afirmă că Tribunalul a reținut în mod greșit atât situația juridică a reprezentantului EREF în fața Curții, cât și repartizarea reală a sarcinilor și a obligațiilor între doamna Fouquet și EREF. Potrivit dreptului german, statutul de director EREF al doamnei Fouquet i-ar permite acesteia reprezentarea recurentei în fața Curții.


Top