COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 16.5.2018

COM(2018) 302 final

2018/0152(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 767/2008, a Regulamentului (CE) nr. 810/2009, a Regulamentului (UE) 2017/2226, a Regulamentului (UE) 2016/399, a Regulamentului XX/2018 [Regulamentul privind interoperabilitatea] și a Deciziei 2004/512/CE și de abrogare a Deciziei 2008/633/JAI a Consiliului

{SEC(2018) 236 final}
{SWD(2018) 195 final}
{SWD(2018) 196 final}

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

·Contextul propunerii

Începând cu anul 2011, Sistemul de informații privind vizele (VIS) 1 a servit drept soluție tehnologică menită să faciliteze procedura de eliberare a vizelor de scurtă ședere și să ajute autoritățile competente în materie de vize, frontiere, azil și migrație să verifice rapid și eficient informațiile necesare cu privire la resortisanții țărilor terțe care au nevoie de viză pentru a călători în UE. VIS face legătura între consulatele statelor membre din întreaga lume și toate punctele de trecere a frontierelor lor externe. Sistemul realizează compararea datelor biometrice, în principal a amprentelor digitale, în scopul identificării și verificării.

Așa cum se menționează în Comunicarea privind adaptarea politicii comune în domeniul vizelor la noile provocări 2 , politica comună a UE în domeniul vizelor 3 este o componentă esențială a acquis­ului Schengen. Politica în domeniul vizelor este și ar trebui să rămână un instrument care facilitează turismul și afacerile, prevenind în același timp riscurile în materie de securitate și riscul de migrație neregulamentară către UE. Cu toate că principiile fundamentale ale procesului de prelucrare a cererilor de viză nu au fost revizuite de la intrarea în vigoare a Codului de vize 4 în 2010 și a VIS în 2011, contextul în care se aplică politica în domeniul vizelor s-a schimbat radical. Provocările în materie de migrație și securitate din ultimii ani au reorientat dezbaterea politică referitoare la spațiul fără controale la frontierele interne, în general, și la politica în domeniul vizelor, în special, și au determinat UE să reevalueze echilibrul dintre migrație, pe de o parte, și preocupările legate de securitate, considerentele economice și relațiile externe generale, pe de altă parte.

În Comunicarea privind menținerea și consolidarea spațiului Schengen 5 , Comisia a precizat deja că într-un spațiu fără controale la frontierele interne, amenințările transfrontaliere care afectează politica publică sau securitatea internă reprezintă o chestiune de interes comun. Absența controalelor la frontierele interne a fost însoțită de măsuri privind frontierele externe, politica în domeniul vizelor, Sistemul de informații Schengen, protecția datelor, cooperarea polițienească, cooperarea judiciară în materie penală și politicile în materie de droguri. 

În același timp, progresele tehnologice importante oferă noi oportunități pentru facilitarea procesului de prelucrare a cererilor de viză atât pentru solicitanți, cât și pentru consulate. Deoarece VIS reprezintă o componentă importantă a cadrului care stă la baza politicii în domeniul vizelor, prezenta propunere completează recenta propunere de modificare a Codului de vize prezentată de Comisie la 14 martie 2018 6 . VIS este o parte integrantă a abordării Comisiei privind gestionarea datelor în materie de frontiere, de migrație și de securitate. Acest sistem este menit să pună la dispoziția polițiștilor de frontieră, a agenților de asigurare a respectării legii, a funcționarilor din cadrul serviciilor de imigrație și a autorităților judiciare informațiile de care au nevoie pentru a proteja mai bine frontierele externe ale UE, pentru a gestiona migrația și pentru a îmbunătăți securitatea internă pentru toți cetățenii. În decembrie 2017, Comisia a propus norme privind interoperabilitatea dintre sistemele de informații ale UE 7 pentru ca acestea să colaboreze într-un mod mai inteligent și mai eficient.

În 2016, Regulamentul privind Sistemul de intrare/ieșire (EES) 8 a stabilit că sistemele EES și VIS pot fi pe deplin interoperabile, astfel încât să ofere o imagine completă a istoricului resortisanților țărilor terțe în materie de cereri de viză prin adăugarea de informații privind modul în care aceștia au utilizat vizele care le-au fost acordate. Propunerea privind instituirea unui cadru de interoperabilitate între sistemele de informații ale UE în materie de frontiere și vize modifică Regulamentul VIS pentru a institui VIS ca o componentă a platformei unice, împreună cu EES și Sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS), pe care se va baza interoperabilitatea. Detectorul de identități multiple introdus de propunerea privind interoperabilitatea va facilita depistarea identităților multiple și contracararea fraudei de identitate. Detectorul va notifica automat autoritatea competentă în domeniul vizelor care prelucrează o cerere în cazul în care solicitantul este cunoscut sub identități diferite, astfel încât autoritatea să poată lua măsurile adecvate. Odată ce noile sisteme de informații vor deveni operaționale și se va asigura interoperabilitatea acestora, vor spori semnificativ posibilitățile agenților care prelucrează cererile de viză de a efectua verificări rapide privind antecedentele solicitanților. Portalul de căutare european (PSE) va permite efectuarea unei singure căutări în urma căreia să se obțină rezultate furnizate de diferite sisteme. Acest lucru va contribui la sporirea securității în spațiul fără controale la frontierele interne. Legislația în materie de prelucrare a cererilor de viză trebuie modificată pentru a atinge acest obiectiv. Modificările ar trebui să vizeze, în special, includerea obligației autorităților responsabile în domeniul vizelor de a consulta în mod automat detectorul de identități multiple, precum și alte baze de date atunci când efectuează evaluări în materie de securitate și migrație ale resortisanților țărilor terțe care solicită o viză de scurtă ședere.

Un deficit de informații la nivelul UE a fost identificat în ceea ce privește documentele care permit resortisanților țărilor terțe să rămână mai mult 90/180 de zile în spațiul Schengen: vizele de lungă ședere și permisele de ședere (Raportul final al Grupului de experți la nivel înalt pentru sistemele de informații și interoperabilitate 9 - din mai 2017 10 ). Consiliul 11 a invitat Comisia să realizeze un studiu de fezabilitate privind înființarea unui registru central al UE care să conțină informații despre vizele de lungă ședere și permisele de ședere. Studiul 12 a fost finalizat în septembrie 2017 și a concluzionat că un registru ca parte a VIS ar reprezenta soluția cea mai fezabilă din punctul de vedere al securității informatice, al ușurinței punerii în aplicare și al eficienței costurilor. Ulterior, s­a efectuat un studiu cu privire la necesitatea și proporționalitatea extinderii VIS pentru a include date privind vizele de lungă ședere și documentele de ședere 13 .

Pe lângă lucrările privind interoperabilitatea inițiate începând cu luna aprilie 2016 pentru a crea sisteme de informații mai puternice și mai inteligente în materie de frontiere și securitate, s-a efectuat în 2016 o evaluare generală a VIS 14 . Evaluarea a analizat în mod specific adecvarea la obiectivul urmărit, eficiența, eficacitatea și valoarea adăugată a sistemului pentru UE. Aceasta a constatat că VIS își îndeplinește obiectivele și funcțiile și rămâne unul dintre cele mai avansate sisteme de acest tip, dar că noile provocări în materie de vize și gestionare a frontierelor și a migrației au drept consecință necesitatea de a aduce noi îmbunătățiri într-o serie de domenii specifice.

La 17 aprilie 2018, Comisia a prezentat o propunere 15 privind consolidarea securității permiselor de ședere ale resortisanților țărilor terțe care sunt membri de familie ai cetățenilor UE. Conform propunerii menționate, nu este necesar ca aceste permise de ședere să fie incluse în VIS.

·Dispoziții în vigoare în domeniul propunerii

VIS a fost instituit prin Decizia 2004/512/CE și obiectivul, funcționalitățile și responsabilitățile acestuia sunt stabilite în Regulamentul (CE) nr. 767/2008 (Regulamentul VIS). Regulamentul (CE) nr. 810/2009 din 13 iulie 2009 (Codul de vize) stabilește normele cu privire la înregistrarea în VIS a elementelor biometrice de identificare. Decizia 2008/633/JAI a Consiliului din 23 iunie 2008 stabilește condițiile în care autoritățile desemnate ale statelor membre și Europol pot avea acces la VIS în scopul prevenirii, depistării și cercetării infracțiunilor de terorism și a altor infracțiuni grave.

Prezenta propunere nu aduce atingere Directivei 2004/38/CE 16 . Propunerea nu modifică în niciun fel Directiva 2004/38.

·Obiectivele propunerii

Obiectivele generale ale acestei inițiative corespund obiectivelor care au la bază tratatul privind îmbunătățirea securității în interiorul UE și de-a lungul frontierelor sale, facilitarea dreptului călătorilor legitimi de a trece frontiera externă, și libera circulație și ședere în spațiul fără controale la frontierele interne, și facilitarea gestionării frontierelor externe ale spațiului Schengen. Aceste obiective sunt prezentate în detaliu în Agenda europeană privind migrația și în comunicările ulterioare, inclusiv în Comunicarea privind menținerea și consolidarea spațiului Schengen 17 , în Agenda europeană privind securitatea 18 , în rapoartele Comisiei privind progresele înregistrate către o uniune a securității efectivă și autentică și în Comunicarea privind adaptarea politici comune în domeniul vizelor la noile provocări 19 .

Obiectivele specifice ale acestei provocări sunt:

(1)simplificarea procedurii de solicitare a vizelor;

(2)facilitarea și consolidarea verificărilor la punctele de trecere a frontierelor externe și pe teritoriul statelor membre;

(3)consolidarea securității interne a spațiului Schengen prin facilitarea schimbului de informații între statele membre privind resortisanții țărilor terțe care dețin vize de lungă ședere și permise de ședere.

Se urmăresc, de asemenea, o serie de obiective conexe :

(4)facilitarea controalelor de identitate efectuate asupra resortisanților țărilor terțe, pe teritoriul unui stat membru, de către autoritățile cu responsabilități în materie de migrație, și asigurare a respectării legii ;

(5) facilitarea identificării persoanelor dispărute;

(6)acordarea de asistență în procesul de identificare sau returnare a tuturor persoanelor care nu îndeplinesc sau nu mai îndeplinesc condițiile de intrare, ședere sau rezidență pe teritoriul statelor membre;

(7)sprijinirea accesului autorităților de asigurare a respectării legii la datele solicitanților și titularilor de viză de scurtă ședere (care este deja posibil în temeiul normelor actuale) și extinderea acestui acces la titularii de vize de lungă ședere și de permise de ședere, în cazul în care acest lucru este necesar pentru prevenirea, investigarea, detectarea sau urmărirea penală a infracțiunilor grave și de terorism, asigurându-se, în același timp, standarde ridicate de protecție a datelor și a vieții private;

(8)colectarea de statistici pentru a sprijini elaborarea de politici bazate pe date concrete în domeniul migrației la nivelul Uniunii Europene.

2.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI

·Evaluările ex post/verificarea adecvării legislației existente

O evaluare REFIT 20 a VIS a fost efectuată în 2016 și a condus la o serie de recomandări pentru îmbunătățirea funcționării sistemului. Aceste recomandări au oferit o bază pentru prezenta propunere.

În general, evaluarea a arătat că VIS este un sistem eficace în îndeplinirea obiectivelor sale. Totuși, aceasta a demonstrat necesitatea de a dezvolta în continuare VIS pentru a putea să răspundă mai bine noilor provocări în domeniul vizelor, frontierelor și politicilor în materie de securitate. Acest lucru ar putea fi realizat prin interconectarea cu sistemele informatice existente și viitoare și prin explorarea modalităților care să permită înregistrarea în VIS a informațiilor privind vizele pe lungă ședere, inclusiv a datelor biometrice. Evaluarea a arătat, de asemenea, că sunt necesare îmbunătățiri, în special în ceea ce privește monitorizarea calității datelor și producția statisticilor.

Majoritatea problemelor identificate în urma evaluării au fost de natură tehnică și vizează alinierea în continuare a sistemului cu noi propuneri legislative în acest domeniu. Acestea privesc în principal:

1) îmbunătățirea calității datelor;

2) integrarea funcționalității VISMail în VIS;

3) centralizarea funcțiilor de consultare și de reprezentare;

4) acordarea de sprijin pentru recunoașterea imaginii faciale sau utilizarea amprentelor latente; precum și

5) crearea unui motor de raportare și statistici pe baza datelor VIS.

Între octombrie 2016 și iulie 2017, eu-LISA a efectuat un studiu privind toate impacturile tehnice preconizate rezultate din evaluarea VIS. O evaluare detaliată a impactului acestor îmbunătățiri tehnice nu era, prin urmare, necesară.

Cu toate acestea, o serie de aspecte identificate în evaluare au necesitat nu doar o analiză tehnică, ci și o analiză mai aprofundată a posibilelor soluții de abordare și impactul acestora:

·dificultățile legate de finalizarea procedurilor de returnare a migranților aflați în situație neregulamentară în țările lor de origine în absența documentelor de călătorie;

·riscurile legate de migrația neregulamentară și fraudarea vizelor, în special traficul de persoane și ale abuzuri care vizează copii sub vârsta de 12 ani, atunci când se depune o cerere de viză;

·dificultățile cu care se confruntă autoritățile de frontieră sau din domeniul migrației în verificarea vizelor de lungă ședere, a permiselor de ședere și a titularilor acestora;

·lipsa de informații privind controalele de migrație neregulamentară și riscurile de securitate atunci când se prelucrează cererile de viză;

·necesitatea de a lua în considerare posibilitatea de a consulta în mod automat alte baze de date în materie de securitate și frontiere atunci când se prelucrează vizele. Aceasta ar trebui să ia în considerare evoluțiile înregistrate după evaluarea din 2016 referitoare la sistemele de informații ale UE pentru gestionarea frontierelor și securitate și să asigure respectarea propunerilor Comisiei adoptate recent (EES) și a noilor evoluții și sisteme propuse (propunerea de reformare a Eurodac, ETIAS, ECRIS-TCN, interoperabilitatea). 

·Consultarea părților interesate

Anexa 2 a analizei impactului care însoțește prezenta propunere prezintă în detaliu e consultarea părților interesate. Comisia a contractat trei studii independente: unul privind fezabilitatea, necesitatea și proporționalitatea reducerii vârstei de prelevare a amprentelor digitale în cazul copiilor în cadrul procedurii de acordare a vizelor și stocării în VIS a unei copii a documentului de călătorie al solicitanților de viză, și două studii privind fezabilitatea, necesitatea și proporționalitatea extinderii VIS pentru a include date privind vizele de lungă ședere și documentele ședere (adică permisele de ședere și cardurile de ședere). Aceste studii au implicat și consultări specifice ale tuturor părților interesate vizate, printre care se numără și autoritățile naționale care au acces la introducerea, modificarea, ștergerea sau consultarea datelor în SIV, autoritățile naționale responsabile cu migrația, returnarea și protecția copilului, poliția și autoritățile de combatere a traficului, autoritățile responsabile cu afacerile consulare și autoritățile naționale responsabile cu verificările la punctele de trecere a frontierelor externe. De asemenea, au fost consultate diverse autorități din afara UE și organizații neguvernamentale implicate în domeniul drepturilor copiilor .

În perioada 2017-2018, Comisia a efectuat două consultări publice deschise, prima între 17 august 2017 și 9 noiembrie 2017, cu privire la reducerea vârstei de prelevare a amprentelor digitale în cazul copiilor în cadrul procedurii de acordare a vizelor, iar a doua de la 17 noiembrie 2017 până la 9 decembrie 2018, cu privire la extinderea VIS pentru includerea datelor privind vizele de lungă ședere și documentele de ședere.

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (AEPD) și-a prezentat avizele referitoare la reducerea vârstei de prelevare a amprentelor digitale în cazul copiilor la 9 noiembrie 2017 și cu privire la extinderea VIS pentru includerea datelor privind vizele de lungă ședere și documentele de ședere la 9 februarie 2018.

AEPD și Agenția pentru Drepturi Fundamentale și-au prezentat avizele cu privire la diverse aspecte ale propunerii în cursul interviurilor specifice din cadrul consultărilor cu părțile interesate, desfășurate în pregătirea evaluării impactului.

·Evaluarea impactului

În 2018 s-a efectuat o evaluare a impactului 21 , care a vizat în special aspectele care necesitau o evaluare suplimentară pentru elaborarea prezentei propuneri. Evaluarea impactului s-a bazat pe trei studii independente care au fost contractate de Comisie, fiind efectuate în 2017 și 2018. De asemenea, s-a ținut seama de constatările studiului eu-LISA privind fezabilitatea tehnică a tuturor posibilelor dezvoltări ale sistemului VIS, care a fost efectuat în noiembrie 2016 și în februarie 2017, și de studiul de fezabilitate privind gestionarea integrată a frontierelor pentru persoanele care nu sunt înregistrate în EES (ETIAS).

Evaluarea impactului a analizat opțiuni alternative pentru:

·includerea unei copii digitale a documentului de călătorie în VIS (în mod centralizat sau descentralizat), având în vedere două subopțiuni: stocarea doar a paginii biografice sau stocarea tuturor paginilor utilizate din documentul de călătorie al solicitantului;

·reducerea vârstei de prelevare a amprentelor digitale în cazul copiilor, având în vedere două subopțiuni: reducerea vârstei de prelevare a amprentelor digitale la șase ani sau reducerea vârstei de prelevare a amprentelor digitale pentru a include toate categoriile de vârstă;

·includerea datelor privind vizele de lungă ședere și documentele de ședere în VIS, cu opțiuni legislative care să prevadă armonizarea și securizarea în mai mare măsură a documentelor de lungă ședere și a documentelor de ședere; crearea unei interconexiuni între bazele de date naționale care ar permite tuturor statelor membre să efectueze căutări în bazele de date naționale relevante ale celorlalte state membre; integrarea de documente în VIS, cu sau fără date privind cererile respinse;

·asigurarea efectuării de verificări automate în materie de migrație și de securitate în bazele de date disponibile.

Prezenta propunere urmează opțiunile preferate în evaluarea impactului în ceea ce privește prima (stocarea unei copii a paginii biografice a documentului de călătorie), a doua (scăderea vârstei de prelevare a amprentelor digitale la 6 ani) și a patra măsură de mai sus. În ceea ce privește includerea vizelor de lungă ședere și a documentelor de ședere în VIS, informațiile privind permisele de ședere eliberate membrilor de familie ai cetățenilor UE care au dreptul la liberă circulație în temeiul dreptului Uniunii nu sunt incluse în prezenta propunere, având în vedere drepturile acestor resortisanți ai țărilor terțe care decurg din legătura lor de familie cu un cetățean al UE. Mai mult, propunerea prezentată de Comisie la 17 aprilie 2018 a consolidat securitatea acestor permise de ședere.

Comitetul de analiză a reglementării a revizuit proiectul de evaluare a impactului și a emis un aviz favorabil la 23 aprilie 2018.

3.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

·Rezumatul acțiunilor propuse

Scopul, funcționalitățile și responsabilitățile VIS trebuie definite mai în detaliu, pentru ține seama de extinderea sistemului în vederea includerii de date privind persoanele care dețin vize de lungă ședere și permise de ședere. Prezentul VIS trebuie, de asemenea, să fie extins, astfel încât categoriile de date privind cererile de viză de scurtă ședere să includă stocarea copiilor documentelor de călătorie, și trebuie să integreze și funcționalități noi, cum ar fi registrul de raportare și statistici sau VISMail 22 . Aceasta înseamnă că normele care stabilesc procedura pentru prelucrarea cererilor de viză în Codul de vize trebuie modificate. Accesul la VIS al autorităților de asigurare a respectării legii ale statelor membre și al Europol a fost instituit prin Decizia 2008/633/JAI a Consiliului. Această decizie, care este anterioară Tratatului de la Lisabona, a reglementat accesul autorităților de asigurare a respectării a legii în cadrul fostului așa-numit „al treilea pilon” al Tratatului privind Uniunea Europeană. Întrucât acest „al treilea pilon” nu mai există în tratatele actuale, Comisia consideră că propunerea actuală oferă posibilitatea de a integra conținutul acestei decizii în Regulamentul VIS. Deoarece VIS va fi extins pentru a cuprinde informații referitoare la vizele de lungă ședere și permisele de ședere, dezvoltarea ulterioară necesară și gestionarea operațională a sistemului vor fi încredințate Agenției pentru gestionarea operațională a sistemelor informatice la scară largă în spațiul de libertate, securitate și justiție (eu­LISA).

Prin urmare, vor fi necesare modificări la Regulamentul (CE) nr. 810/2009 (Codul de vize), Regulamentul (CE) nr. 767/2008, Regulamentul (UE) nr. 2017/2226 (Regulamentul privind EES), Regulamentul (UE) XX [Regulamentul privind interoperabilitatea] și Regulamentul (UE) 2016/399 (Codul Frontierelor Schengen).

Principale obiective ale propunerii pot fi rezumate după cum urmează:

Eliminarea lacunelor rămase în materie de informații în ceea ce privește frontierele și securitatea: includerea în VIS a vizelor de lungă ședere și a documentelor de ședere

Raportul final al Grupului de experți la nivel înalt 23   a identificat lacune în materie de informații la nivelul UE cu privire la documentele care permit resortisanților unei țări terțe să rămână pe teritoriul unui anumit stat membru al UE pentru o perioadă mai lungă de 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile 24 . În prezent, nu se colectează date cu privire la aceste documente și la persoanele care le dețin, iar datele nu pot fi verificate prin intermediul sistemelor informatice la scară largă ale UE în domeniul gestionării frontierelor și al securității (cu excepția SIS, într-o măsură limitată). Statele membre consideră că gestionarea actuală a acestor documente poate împiedica trecerea frontierei de către resortisanții țărilor terțe și libera circulație ulterioară a acestora în spațiul fără controale la frontierele interne.

Resortisanții țărilor terțe care intră pe teritoriul UE pentru o ședere de lungă durată reprezintă singura categorie de resortisanți ai țărilor terțe care nu intră sub incidența niciuneia dintre sistemele informatice la scară largă ale UE (astfel cum se arată în figura de mai jos). Includerea în VIS a vizelor de lungă ședere și a permiselor de ședere ar asigura faptul că informațiile referitoare la aceste documente și la persoanele care le dețin sunt prevăzute într-unul dintre sistemele informatice la scară largă ale UE, și în temeiul acelorași norme ca cele aplicabile documentelor eliberate acestora, fie în temeiul condițiilor de călătorii fără viză (date pe care le conțin deja ETIAS și EES), fie în temeiul condițiilor de călătorii cu viză (pentru resortisanții țărilor terțe care sosesc pentru o ședere de scurtă durată, ale căror date sunt deja incluse în VIS și EES). Acest lucru va permite autorităților statelor membre, altele decât autoritatea emitentă, să verifice respectivul document și persoana care îl deține la frontieră sau pe teritoriul statelor membre.

Prin facilitarea unui schimb de informații sistematic și îmbunătăți între statele membre privind resortisanții țărilor terțe care dețin vize de lungă ședere și permise de ședere, VIS ar contribui la ameliorarea securității interne a spațiului Schengen. În cazul în care evidențele permiselor de lungă ședere sau ședere sunt introduse într-un sistem central și puse la dispoziția tuturor autorităților relevante ale statelor membre, fiecare stat membru va fi în măsură să efectueze o evaluare mai exactă și imparțială a riscurilor de securitate, pe baza evidențelor găsite în sistem atunci când verifică persoana care deține documentul la punctele de trecere a frontierei și pe teritoriul statelor membre.

În plus, includerea acestor documente într-un sistem centralizat va contribui la detectarea fraudelor legate de obținerea de documente autentice pe baza unor documente false.

De asemenea, facilitarea unui schimb îmbunătățit și sistematic de informații între statele membre ar reduce la minimum sarcina administrativă și ar depăși barierele lingvistice atunci când se contactează un alt stat membru pentru a verifica autenticitatea unui document prezentat de un resortisant al unei țări terțe.

Atunci când se hotărăște dacă se emite sau se extinde o viză de lungă ședere sau un permis de ședere, o serie de verificări automatizate vor fi lansate cu ajutorul componentelor de interoperabilitate (PSE) pentru a detecta dacă o bază de date a UE sau a Interpolului conține vreo dovadă conform căreia persoana respectivă ar putea reprezenta o amenințare la adresa securității unuia dintre statele membre. Statul membru care emite documentul va trebui să monitorizeze orice rezultat pozitiv („hit”) în conformitate cu legislația existentă a UE și națională.

Îmbunătățirea verificărilor efectuate în cadrul prelucrării cererilor de viză prin utilizarea interoperabilității

În temeiul actualelor norme, consulatele au obligația de a verifica doar în Sistemul de informații Schengen (SIS) dacă persoanele care călătoresc și care au nevoie de viză fac obiectul unei interdicții de intrare. În prezent nu există nicio obligație care să impună verificarea datelor privind solicitanții de viză în alte baze de date disponibile ale UE (precum EURODAC) sau în bazele de date ale Interpol: baza de date privind documentele de călătorie furate și pierdute (Stolen and Lost Travel Documents, SLTD) și baza de date privind documentele de călătorie asociate unor notificări (Travel Documents Associated with Notices - TDAWN) 25 .

Odată funcțional, Portalul european de căutare va permite autorităților competente, inclusiv autorităților de prelucrare a cererilor de viză, să efectueze o singură căutare și să obțină rezultate din toate sistemele la care sunt autorizați să aibă acces [inclusiv EURODAC, EES și Sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare – resortisanții țărilor terțe], mai degrabă decât să efectueze căutări în fiecare sistem în parte. Portalul european de căutare va facilita detectarea, în cadrul procedurii de prelucrare a cererilor de viză, a riscurilor în materie de securitate și de migrație neregulamentară, permițându-le agenților responsabili cu acordarea vizelor să efectueze verificări rapide și eficace ale antecedentelor solicitanților de viză.

Propunerea privind interoperabilitatea urmărește, de asemenea, să faciliteze detectarea identităților multiple și să combată frauda de identitate. Prin utilizarea acestei componente a interoperabilității, autoritatea responsabilă în domeniul vizelor care se ocupă de prelucrarea unei cereri va fi notificată în mod automat în cazul în care solicitantul este cunoscut cu identități diferite și va fi în măsură să ia măsurile adecvate.

Având în vedere că VIS este, de asemenea, parte din cadrul juridic de instituire a interoperabilității, posibilitățile tehnice au fost deschise pentru a asigura comunicarea practică între diversele baze de date într-un mod rapid, fără sincope și sistematic de către utilizatori autorizați. Faptul de a permite autorităților responsabile în domeniul vizelor să efectueze verificări automatizate în alte baze de date prin intermediul Portalului european de căutare (ESP) face ca aceasta să fie prima dată în care cadrul de interoperabilitate a fost aplicat în practică.

Atunci când verifică și evaluează informațiile furnizate de către solicitanți, VIS va efectua în mod automat căutări cu privire la fiecare cerere în raport cu fiecare dintre sistemele de mai sus.

În plus față de căutările automatizate în alte baze de date, prelucrarea cererilor de viză va beneficia de indicatori de risc specifici. Indicatorii vor conține norme de analiză a datelor, precum și valori specifice furnizate de statele membre și statisticile generate de alte baze de date relevante în materie de gestionare și securitate a frontierelor. Acest lucru ar îmbunătăți evaluările de risc și ar permite aplicarea metodei de analiză a datelor. Indicatorii de risc nu ar conține date cu caracter personal și s­ar baza pe statistici și informații furnizate de statele membre cu privire la amenințări, ratele anormale de refuz sau depășire a perioadei permise de ședere în cazul anumitor categorii de resortisanți ai țărilor terțe și riscurile pentru sănătatea publică.

Introducerea de verificări sistematice în materie de securitate și migrație în legătură cu datele VIS se bazează pe beneficiile pe care le oferă cadrul de interoperabilitate.

Facilitarea identificării persoanelor dispărute

Pot apărea situații în care persoanele trebuie să fie identificate în propriul lor interes – deoarece s-au pierdut, au fost declarate dispărute sau au fost identificate ca victime ale traficului de persoane. Posibilitatea ca organul de poliție să identifice o persoană cu ajutorul datelor biometrice care au fost prelevate de la respectiva persoană în cursul unei verificări a identității a fost prevăzută în cadrul de interoperabilitate, în cazul în care legislația națională permite acest lucru. Cu toate acestea, un astfel de acces ar putea să nu fie suficient de eficace în circumstanțele specifice de tipul celor descrise mai sus. În acest scop, autoritățile de asigurare a respectării legii ar trebui să beneficieze de un acces rapid la datele din VIS pentru a putea să identifice rapid și în mod și fiabilă respectiva persoană, fără a fi nevoie să îndeplinească toate condițiile prealabile și garanțiile suplimentare pentru accesul în scopul asigurării respectării legii.

Abordarea lacunelor rămase în materie de informații în cadrul prelucrării cererilor de viză de scurtă ședere: reducerea vârstei de prelevare a amprentelor digitale ale solicitanților și stocarea copiilor documentelor de călătorie în VIS pentru a sprijini procedurile de returnare

·Scăderea vârstei copiilor solicitanți pentru prelevarea amprentelor digitale de la 12 ani la 6 ani

Această măsură va permite funcționarilor să verifice identitatea unui copil în cadrul procedurii de solicitare a vizelor și va permite efectuarea de verificări la trecerea unei frontiere externe. În plus, făcând posibilă identificarea fără echivoc a copiilor, măsura va proteja mai bine copiii și va contribui la combaterea traficului de ființe persoane și a migrației neregulamentare, menținând, în același timp, interesul superior al copilului în centrul atenției. Garanții suplimentare sunt introduse în legislație pentru a se asigura că interesul superior al copilului este menținut pe tot parcursul procedurii de prelucrare a cererilor de viză și în orice utilizare ulterioară a datelor copiilor.

Se vor lua amprentele fiecărui solicitant de viză începând cu vârsta de 6 ani, mărind astfel grupul de solicitanți de viză de scurtă ședere prin adăugarea categoriei de vârstă de la 6 la 11 ani.

Atunci când a fost adoptat Regulamentul (CE) nr. 810/2009, s-a recunoscut faptul că chestiunea privind suficienta fiabilitate în scopul identificării și al verificării amprentelor digitale pentru copii cu vârsta sub 12 ani și, în special, modul în care amprentele evoluează odată cu vârsta ar trebui să fie abordate într-un stadiu ulterior. Prin urmare, în 2013, Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene (JRC) 26 a efectuat un studiu care a analizat dacă recunoașterea automată a amprentelor digitale în cazul copiilor poate să genereze sau nu rate de recunoaștere similare cu înregistrate în cazul adulților. Studiul JRC a concluzionat că recunoașterea amprentelor digitale ale copiilor cu vârste cuprinse între 6 și 12 ani poate fi realizată la un nivel satisfăcător de acuratețe în anumite condiții. O astfel de condiție ar fi, de exemplu, asigurarea faptului că operatorii beneficiază de un nivel adecvat de pregătire pentru a obține imagini de înaltă calitate.

Un al doilea studiu 27 a confirmat această constatare și a oferit o perspectivă suplimentară cu privire la efectul îmbătrânirii asupra calității amprentelor digitale. Comisia a realizat un nou studiu 28 care a examinat necesitatea și proporționalitatea reducerii vârstei de prelevare a amprentelor digitale în cazul copiilor în cadrul procedurii de obținere a vizei. Acest studiu a arătat că reducerea vârstei de prelevare a amprentelor digitale ar contribui la o mai bună realizare a obiectivelor VIS, în special în ceea ce privește facilitarea luptei împotriva fraudei de identitate și eficientizarea controalelor la punctele de trecere a frontierelor externe. S-a constatat, de asemenea, că reducerea vârstei de prelevare a amprentelor digitale ar putea aduce beneficii suplimentare prin consolidarea prevenirii și luptei împotriva abuzurilor asupra drepturilor copiilor, în special prin faptul că face posibilă identificarea sau verificarea identității copiilor resortisanților țărilor terțe care se găsesc pe teritoriul statelor membre, în situația în care drepturile lor pot fi sau le-au fost încălcate (de exemplu, victimele copii ale traficului de persoane, copiii dispăruți și minorii neînsoțiți care solicită azil).

·Stocarea unei copii a paginii cu datele biografice din documentul de călătorie al solicitantului în VIS pentru a sprijini procedurile de returnare

Propunerea introduce o nouă categorie de date care trebuie să fie stocate în VIS atunci când se depune o cerere de viză. În prezent,, statele membre fac copii după documentul de călătorie al solicitantului. Cu toate acestea, la nivelul UE nu există norme de stabilire a unor condiții uniforme privind păstrarea sau schimbul de astfel de informații între statele membre. Păstrarea unei copii a documentului de călătorie va permite îmbunătățirea verificărilor care au ca obiect aceste documente și va spori eficiența procedurilor de returnare. Utilizarea sistemului VIS pentru a pune în aplicare această măsură ar sprijini politica de returnare a UE.

Autoritățile competente pentru identificare (și/sau verificarea în interiorul teritoriului) și returnare – și anume autoritățile de migrație și returnare – care au deja acces la efectuarea de căutări în sistem, utilizând amprentele digitale ale resortisantului unei țări terțe, vor putea să extragă această copie, sub rezerva unor norme stricte de acces.

În conformitate cu articolul 2 litera (e) din Regulamentul VIS, unul dintre obiectivele VIS este de „a ajuta la identificarea tuturor persoanelor care nu îndeplinesc sau nu mai îndeplinesc condițiile de intrare, ședere sau rezidență pe teritoriul statelor membre”. Articolul 31 alineatul (2) permite statelor membre să transfere sau să pună la dispoziția unei țări terțe un set limitat de date pentru a dovedi identitatea unor resortisanți ai țărilor terțe în scopul returnării acestora 29 . VIS a fost consolidat și mai mult prin această măsură pentru a contribui la identificarea și returnarea migranților aflați în situație neregulamentară 30 .

Modernizarea altor componente tehnice ale VIS

Mecanismul VISMail pentru consultări este integrat în VIS în vederea raționalizării schimburilor de informații între sistemul central VIS și sistemele naționale. Configurația sistemului central este adaptată pentru a răspunde mai bine necesității de a asigura rapid și eficient disponibilitatea în perioadele de întrerupere (și anume sistemul de rezervă s-a transformat într-o componentă activă/configurație activă).

În vederea îmbunătățirii calității datelor înregistrate în VIS, indicatorii privind deficiențele în materie de calitate a datelor au fost introduse la nivelul cererii. Agenția eu-LISA a fost însărcinată cu rolul de gestionare a verificărilor privind calitatea datelor în VIS. A fost inclusă o funcționalitate pentru a se asigura faptul că VIS refuză să lanseze o solicitare de consultare anterioară până când toate informațiile relevante nu au fost introduse în mod corespunzător. O altă funcționalitate face posibilă distincția între cazurile în care amprentele digitale nu sunt solicitate din motive legale și cazurile în care acestea nu pot fi furnizate. Pentru a aborda problemele legate de colectarea datelor biometrice, în special a celor care afectează calitatea imaginilor faciale, se vor pune în aplicare standarde alternative , cum ar fi colectarea directă de fotografii (și anume imaginea facială obținută în timp real). O soluție tehnică centralizată este preconizată pentru consultarea prealabilă, reprezentare și notificarea ulterioară, care să permită statelor membre să își gestioneze și să își actualizeze propriile informații cu privire la aceste funcții.

·Temei juridic

Temeiul juridic al prezentului regulament îl reprezintă următoarele articole din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene: articolul 16 alineatul (2), articolul 77 alineatul (2) literele (a), (b), (d) și (e), articolul 78 alineatul (2) literele (d), (e) și (g), articolul 79 alineatul (2) literele (c) și (d), articolul 87 alineatul (2) litera (a) și articolul 88 alineatul (2) litera (a).

În temeiul articolului 77 alineatul (2) literele (a), (b), (d) și (e) din TFUE, Parlamentul European și Consiliul pot adopta măsuri privind politica comună a vizelor și a altor permise de ședere de scurtă durată, controalele la care sunt supuse persoanele la trecerea frontierelor externe și orice măsură necesară pentru instituirea treptată a unui sistem integrat de gestionare a frontierelor externe și absența oricărui control asupra persoanelor, indiferent de cetățenie, la trecerea frontierelor interne. Acesta este principalul temei juridic pentru prezentul regulament propus.

În temeiul articolului 16 alineatul (2) din TFUE, Uniunea are competența de a adopta măsuri referitoare la protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii, precum și de către statele membre în exercitarea activităților care fac parte din domeniul de aplicare a dreptului Uniunii, precum și normele privind libera circulație a acestor date.. Această dispoziție din tratat este, de asemenea, un important temei juridic pentru prezenta propunere.

Un obiectiv secundar al prezentei propuneri este de a permite, în condiții stricte, autorităților naționale de asigurare a respectării legii și Europol să aibă acces la datele VIS în scopul asigurării respectării legii. Propunerea se bazează și pe articolul 87 alineatul (2) litera (a) și pe articolul 88 alineatul (2) litera (a) din TFUE. Cele două temeiuri juridice suplimentare impun aceeași procedură legislativă ordinară care se aplică în temeiul articolului 77 alineatul (2).

Prezenta propunere urmărește o serie de alte obiective conexe, cum ar fi contribuirea la procedura Dublin și la procedura de examinare a cererilor de azil, care sunt măsuri elaborate în temeiul articolului 78 alineatul (2) literele (d), (e) și (g) din TFUE; facilitarea identificării și returnării resortisanților țărilor terțe ca parte a măsurilor elaborate în temeiul articolului 79 alineatul (2) litera (c) din TFUE și sprijinirea identificării victimelor și combaterea traficului de persoane ca parte a măsurilor elaborate în temeiul articolului 79 alineatul (2) litera (d) din TFUE. Aceste temeiuri juridice suplimentare sunt, de asemenea, compatibile cu cele principale.

·Principiul subsidiarității

Articolul 77 alineatul (2) litera (a) din TFUE conferă Uniunii competența de a elabora măsuri privind „politica comună a vizelor și a altor permise de ședere de scurtă durată”. Prezenta propunere se încadrează în limitele dispoziției menționate. Obiectivul este dezvoltarea în continuare și îmbunătățirea normelor privind prelucrarea electronică a cererilor pentru șederile preconizate pe teritoriul statelor membre cu o durată de maximum 90 de zile în cursul oricărei perioade de 180 de zile. Acest lucru nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre acționând la nivel individual, deoarece numai Uniunea poate modifica un act existent al Uniunii (Regulamentul VIS).

Libera circulație în interiorul spațiului fără controale la frontierele interne necesită gestionarea eficace a frontierelor sale externe pentru a se asigura securitatea. Statele membre au convenit, prin urmare, să abordeze aceste provocări în mod colectiv, în special făcând schimb de informații prin intermediul unor sisteme centralizate la nivelul UE în domeniul justiției și al afacerilor interne. Acest lucru este confirmat de diversele concluzii care au fost adoptate atât de Consiliul European, cât și de Consiliu, mai ales începând din 2015.

Absența controalelor la frontierele interne impune o gestionare eficace a frontierelor externe ale spațiului Schengen, fiecare stat membru sau țară asociată spațiului Schengen având îndatorirea de a controla frontierele externe în numele celorlalte state Schengen. Prin urmare, niciun stat membru nu poate să facă față singur migrației neregulamentare și criminalității transfrontaliere. Resortisanții țărilor terțe care intră în spațiul fără controale la frontierele interne pot circula liber în cadrul acestuia. Într-un spațiu fără frontiere interne, toate acțiunile de combatere a imigrației neregulamentare, a criminalității și a terorismului internațional, inclusiv prin detectarea fraudelor de identitate, ar trebui întreprinse în comun; aceste aspecte pot fi abordate cu succes doar la nivelul UE.

În temeiul articolului 77 alineatul (2) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Uniunea are competența de a adopta măsuri referitoare la controlul la care sunt supuse persoanele și la supravegherea eficientă a trecerii frontierelor externe ale statelor membre. Actuala legislație a UE privind procedura de eliberare a vizelor trebuie să fie modificată pentru a se lua în considerare deplasările resortisanților țărilor terțe care solicită o viză de scurtă ședere, în special recentele dispoziții EES de eliminare a obligației de ștampilare și instituirea unui registru de intrare și de ieșire a resortisanților țărilor terțe admiși pentru o ședere de scurtă durată, permițând astfel autorităților statelor membre să evalueze utilizarea legală a șederile de scurtă durată anterioare într­un spațiu fără controale la frontierele interne.

În ceea ce privește vizele de lungă ședere și permisele de ședere, articolul 21 din Convenția Schengen prevede recunoașterea reciprocă a acestora ca documente care permit persoanelor care le dețin să circule liber în spațiul Schengen timp de 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile (adică similare cu o viză de scurtă ședere), cu condiția ca respectivele persoane să îndeplinească condițiile prevăzute la articolul 6 alineatul (1) literele (a), (c) și (e) din Regulamentul (UE) 2016/399 (Codul Frontierelor Schengen). Diversele concluzii ale Consiliului 31 au solicitat luarea de măsuri noi pentru a completa lacunele în materie de informații pentru gestionarea frontierelor și asigurarea respectării legii în legătură cu trecerea frontierei de către persoanele care dețin vize de lungă ședere și permiselor de ședere, eventual prin crearea unui registru al UE care să conțină aceste date. Includerea datelor referitoare la aceste documente, astfel încât datele să poată fi transmise între statele membre și documentele respectivei persoane să fie verificate la frontierele externe sau pe teritoriul UE de către statele membre, altele decât cel care a eliberat un document, și pentru a verifica dacă respectiva persoană ar putea constitui o amenințare la adresa securității unuia dintre statele membre, răspunde obiectivelor stabilite în temeiul articolului 77 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

În consecință, acest obiectiv al propunerii nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre acționând individual și este mai bine atins la nivelul Uniunii.

·Principiul proporționalității

După cum se explică în evaluarea impactului care însoțește prezenta propunere de regulament revizuit, opțiunile în materie de politică din prezenta propunere sunt considerate proporționale. Acestea nu depășesc ceea ce este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor convenite.

Articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede că acțiunea Uniunii nu depășește ceea ce este necesar pentru a îndeplini obiectivele tratatului. Forma aleasă pentru această acțiune a UE trebuie să permită propunerii să își atingă obiectivul și să fie pusă în aplicare în modul cel mai eficace posibil. Inițiativa propusă reprezintă o dezvoltare suplimentară a acquis-ului Schengen, menită să asigure că normele comune la frontierele externe sunt aplicate în același mod în toate statele membre care au eliminat controalele la frontierele interne. De asemenea, se bazează pe un instrument menit să pună la dispoziția Uniunii Europene informații privind resortisanții țărilor terțe. Prezenta propunere codifică și îmbunătățește accesul autorităților de asigurare a respectării legii la informațiile VIS cu privire la aceste categorii de resortisanți ai țărilor terțe, ceea ce constituie o modalitate oportună, exactă, sigură și eficientă din punctul de vedere al costurilor de a-i identifica pe resortisanții țărilor terțe suspectați de terorism sau de o infracțiune gravă (sau care sunt victime ale acestora) și de a permite autorităților să consulte istoricul cererii resortisanților țărilor terțe care suspectați de astfel de infracțiuni (sau care sunt victime ale acestora).

Propunerea a fost concepută pe baza principiului protecției a datelor începând cu momentul conceperii și este proporțională din punct de vedere al dreptului la protecția datelor cu caracter personal, dat fiind că nu presupune colectarea și stocarea mai multor date pentru o perioadă mai îndelungată decât este absolut necesar pentru a permite sistemului să funcționeze și să își îndeplinească obiectivele. În plus, propunerea va prevedea și va pune în aplicare toate garanțiile și mecanismele necesare pentru protecția efectivă a drepturilor fundamentale ale călătorilor, în special a vieții lor private și a datelor lor cu caracter personal.

Pentru ca sistemul să funcționeze, nu vor mai fi necesare alte procese sau armonizări la nivelul UE. Prin urmare, măsura avută în vedere este proporțională, deoarece acțiunea la nivelul UE întreprinsă pentru atingerea obiectivelor definite nu depășește ceea ce este necesar.

Inițiativa este proporțională și din punctul de vedere al costurilor, luând în considerare beneficiile pe care sistemul le va oferi tuturor statelor membre în ceea ce privește gestionarea frontierei externe comune și înaintarea pe calea unei politici comune a UE în domeniul migrației.

Prin urmare, propunerea respectă principiul proporționalității.

·Alegerea instrumentului

Prezenta propunere se bazează pe un sistem centralizat existent, prin intermediul căruia statele membre cooperează și care necesită o arhitectură comună și norme de operare comune. În plus, propunerea stabilește norme cu privire la verificările la frontierele externe și accesul la sistem, inclusiv în scopul asigurării respectării legii, care sunt uniforme pentru toate statele membre. În consecință, nu se poate alege ca instrument legislativ decât un regulament.

·Drepturi fundamentale

Regulamentul propus are un impact asupra drepturilor fundamentale, în special asupra dreptului la demnitate (articolul 1 din Carta drepturilor fundamentale a UE); a dreptului la libertate și la siguranță (articolul 6 din Cartă), a dreptului la respectarea vieții private și de familie (articolul 7 din Cartă), a dreptului la protecția datelor cu caracter personal (articolul 8 din Cartă), a dreptului de azil și protecție în temeiul principiului nereturnării (articolele 18 și 19 din Cartă), a dreptului la protecție în caz de strămutare, expulzare sau extrădare (articolul 19 din Cartă), a dreptului la nediscriminare (articolul 21 din Cartă), a drepturilor copilului (articolul 24 din Cartă) și a dreptului la o cale de atac eficientă (articolul 47 din Cartă).

Regulamentul VIS din 2008 prevede norme stricte în materie de acces la VIS și garanțiile necesare. De asemenea, acesta prevede drepturile persoanelor fizice de acces, corectare, ștergere și despăgubire (și anume, rectificarea, ștergerea și căile de atac în temenii Regulamentul general privind protecția datelor 32 ), în special dreptul la o cale de atac judiciară, precum și supravegherea operațiunilor de prelucrare de către autoritățile publice independente. În prezenta propunere sunt introduse garanții suplimentare pentru a acoperi nevoile specifice ale noilor categorii de date, ale prelucrării datelor și ale persoanelor vizate care vor face obiectul VIS. Astfel, propunerea respectă pe deplin Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special în ceea ce privește dreptul la protecția datelor cu caracter personal, și este în conformitate și cu articolul 16 din TFUE care garantează oricui dreptul la protecția datelor cu caracter personal care îl vizează.

4.IMPLICAȚII BUGETARE

În urma studiului tehnic efectuat de eu-LISA în 2016 privind modificarea tehnică a VIS ca urmare a exercițiului REFIT și a evaluării impactului, prezenta propunere urmează opțiunea de a extinde VIS pentru a include datele privind vizele de lungă ședere și permisele de ședere, pentru a efectua verificări automatizate în materie de securitate în bazele de date ale UE și ale Interpol și, după caz, verificări în materie de migrație neregulamentară, pentru a reduce vârsta de prelevare a amprentelor digitale în cazul copiilor și pentru a păstra o copie a paginii cu datele biografice a documentelor de călătorie ale solicitanților în VIS. Studiul a evaluat că bugetul necesar în acest scop se va ridica la f182 de milioane EUR. Faza de dezvoltare este prevăzută în perioada 2021--2023, astfel încât fondurile necesare vor fi acoperite din suma alocată în cadrul următorului buget al UE. În cazul în care propunerea este adoptată înainte de următorul cadru financiar, resursele necesare (estimate la 1,5 milioane EUR) vor fi finanțate din linia bugetară a Fondului pentru securitate internă - componenta frontiere și vize și sumele vor fi deduse din cuantumurile alocate pentru perioada 2021­2023. Suma de 1,5 milioane EUR ar fi folosită pentru a lansa lucrările pregătitoare care să conducă la punerea în aplicare a măsurilor stabilite în prezenta propunere, cum ar fi cele legate de pregătirea actelor de punere în aplicare și lansarea contractelor de achiziții publice. Dacă se va ajunge la un acord politic asupra prezentei propuneri până în martie 2019 (adică în cadrul actualei legislaturi), obiectivul va fi punerea în aplicare a propunerii până la sfârșitul anului 2021.

Resursele necesare pentru prezenta propunere (atât în ceea ce privește Fondul pentru gestionarea , cât și în ceea ce privește fiecare dintre agențiile în cauză) sunt compatibile cu propunerea Comisiei din 2 mai 2018 privind cadrul financiar multianual aferent perioadei 2021-2027 . Costurile legate de punerea în aplicare a prezentei propuneri sunt alocate după cum urmează:

–105 milioane EUR pentru eu-LISA (gestiune indirectă);

–45 de milioane EUR pentru statele membre, alocate în cadrul programelor lor naționale (gestiune partajată);

–2 milioane EUR pentru Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (EBCGA) (gestiune indirectă);

–30 de milioane EUR pentru Europol (gestiune indirectă).

Modelul bazat pe cost utilizat este explicat în anexa 3 – „Cine este afectat și în ce mod”, în secțiunea 2 privind „Rezumatul costurilor și al beneficiilor” și în anexa 4 „REFIT” la evaluarea impactului, precum și analizat mai în profunzime în studiul intitulat „Fezabilitatea și implicațiile reducerii vârstei de prelevare a amprentelor digitale în cazul copiilor”, în studiul privind „Stocarea unei copii scanate a documentului de călătorie al solicitantului de viză în Sistemul de informații privind vizele”, în „Studiul de fezabilitate privind includerea într-un registru a documentelor necesare pentru eliberarea vizelor de lungă ședere, a permiselor de ședere și a permiselor de mic trafic de frontieră” și în „Analiza juridică privind necesitatea și proporționalitatea extinderii domeniului de aplicare al Sistemului de informații privind vizele (VIS) pentru a include date privind vizele de lungă ședere și documentele de ședere”, care au stat la baza elaborării evaluării impactului.

5.INFORMAȚII SUPLIMENTARE

·Planuri de punere în aplicare și măsuri de monitorizare, evaluare și raportare

Comisia va asigura monitorizarea funcționării VIS și va evalua principalele obiective de politică. La patru ani de la începerea aplicării Regulamentului VIS revizuit și, ulterior, la fiecare patru ani, Comisia va prezenta un raport Parlamentului European și Consiliului. Raportul va prezenta o evaluare generală a funcționării sistemului, inclusiv efectele directe și indirecte ale acestuia și punerea în aplicare a drepturilor fundamentale. raportul ar trebui să analizeze rezultatele obținute în raport cu obiectivele, să evalueze progresele realizate cu privire la cele patru domenii problematice principale și să examineze valabilitatea continuă a principiilor de bază și a oricărei implicații asupra opțiunilor viitoare. Punerea în aplicare a VIS este, de asemenea, evaluată prin intermediul mecanismului de evaluare Schengen în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1053/2013 al Consiliului 33 , fără a aduce atingere rolului Comisiei de gardian al tratatelor [articolul 17 alineatul (1) din TUE].

·Geometrie variabilă

Prezenta propunere se bazează pe și dezvoltă acquis-ul Schengen privind frontierele externe și vizele, în sensul că se referă la trecerea frontierelor externe și acordarea vizelor de scurtă ședere.

Acest lucru are următoarele consecințe în raport cu protocoalele la tratat și acordurile de asociere privind dezvoltarea acquis-ului Schengen:

Danemarca: În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul (nr. 22) privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Danemarca nu participă la adoptarea de către Consiliu a măsurilor propuse în temeiul părții a treia titlul V din TFUE.

Întrucât prezentul regulament se bazează pe acquis-ul Schengen, Danemarca trebuie să decidă, în conformitate cu articolul 4 din protocolul respectiv, în termen de șase luni de la decizia Consiliului cu privire la prezentul regulament, dacă îl va transpune în legislația sa națională.

Regatul Unit și Irlanda: În conformitate cu articolele 4 și 5 din Protocolul privind integrarea acquis-ului Schengen în cadrul Uniunii Europene și în conformitate cu Decizia 2000/365/CE a Consiliului din 29 mai 2000 privind solicitarea Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord și cu Decizia 2002/192/CE a Consiliului din 28 februarie 2002 privind solicitarea Irlandei de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen, Regatul Unit și Irlanda nu participă la Regulamentul (CE) 767/2008 (Regulamentul VIS), nici la alte instrumente juridice cunoscute în mod obișnuit sub denumirea de „acquis-ul Schengen”, și anume instrumentele juridice care organizează și sprijină eliminarea controalelor la frontierele interne și alte măsuri de însoțire privind controalele la frontierele externe.

Prezentul regulament constituie o dezvoltare a acestui acquis și, prin urmare, Regatul Unit și Irlanda nu participă la adoptarea prezentului regulament, nu au obligații în temeiul acestuia și nu fac obiectul aplicării sale.

În conformitate cu hotărârea Curții de Justiție în cauza C-482/08, Regatul Unit/Consiliul 34 , faptul că prezentul regulament are ca temei juridic articolul 87 alineatul (2) litera (a) și articolul 88 alineatul (2) litera (a), pe lângă articolul 77 alineatul (2) literele (b) și (d) din TFUE, nu aduce atingere concluziei de mai sus, întrucât accesul în scopul asigurării respectării legii este legat de instituirea Sistemului de informații privind vizele.

Islanda și Norvegia: Procedurile prevăzute în Acordul de asociere încheiat de Consiliu, Republica Islanda și Regatul Norvegiei privind asocierea acestora din urmă la implementarea, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen sunt aplicabile, întrucât prezenta propunere se bazează pe acquis­ul Schengen, astfel cum este definit în anexa A la acest acord 35 .

Elveția: Prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen, astfel cum se prevede în Acordul dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen 36 .

Liechtenstein: Prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen, astfel cum se prevede în Protocolul dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen 37 .

Croația, Cipru, Bulgaria și România: Politica în domeniul vizelor, care include VIS, face parte din acquis-ul Schengen și nu este încă aplicabilă de către statele membre care nu aplică încă integral acest acquis în conformitate cu actele lor de aderare. În conformitate cu Decizia nr. 565/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului 38 , s-a introdus un regim simplificat de control al persoanelor la frontierele externe. Acest regim se bazează pe recunoașterea unilaterală de către Bulgaria, Croația, Cipru și România a anumitor documente, în special a vizelor Schengen eliberate de statele membre care pun în aplicare integral acquis-ul Schengen, ca fiind echivalente cu vizele lor naționale pentru tranzitul sau șederile preconizate pe teritoriul lor care nu depășesc 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile. Decizia (UE) 2017/1908 a Consiliului acordă, de asemenea, Bulgariei și României acces, într-un mod care permite numai citirea, la datele din VIS fără dreptul de a introduce, de a modifica sau de a șterge date din VIS, pentru a facilita procedura de solicitare a vizelor lor naționale și pentru a preveni fraudele și orice abuz în materie de vize Schengen prin verificarea valabilității și a autenticității acestora în raport cu datele stocate în VIS; pentru a facilita, în ceea ce privește resortisanții țărilor terțe care dețin o viză de scurtă ședere – controalele la punctele de trecere a frontierei la frontierele externe și de pe teritoriul statelor membre; pentru a facilita determinarea statului membru responsabil pentru cererile de protecție internațională; pentru a facilita examinarea unor astfel de cereri, precum și pentru a spori nivelul securității interne pe teritoriul statelor membre prin facilitarea luptei împotriva formelor grave de criminalitate și a terorismului.

Deoarece prezentul regulament constituie o dezvoltare a acestui acquis, în sensul de a extinde consultarea VIS și schimbul de informații pentru vizele de lungă ședere și permisele de ședere, care sunt, de asemenea recunoscute, de aceste state membre ca fiind echivalente cu vizele lor naționale pentru tranzitul sau șederea preconizată pe teritoriile lor, Bulgaria și România ar trebui să aibă acces pentru a consulta vizele de lungă ședere și permisele de ședere în aceleași scopuri, astfel cum sunt definite în Decizia (UE) 2017/1908 a Consiliului.

2018/0152 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 767/2008, a Regulamentului (CE) nr. 810/2009, a Regulamentului (UE) 2017/2226, a Regulamentului (UE) 2016/399, a Regulamentului XX/2018 [Regulamentul privind interoperabilitatea] și a Deciziei 2004/512/CE și de abrogare a Deciziei 2008/633/JAI a Consiliului

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 16 alineatul (2), articolul 77 alineatul (2) literele (a) (b), (d) și (e), articolul 78 alineatul (2) literele (d), (e) și (g), articolul 79 alineatul (2) literele (c) și (d), articolul 87 alineatul (2) litera (a) și articolul 88 alineatul (2) litera (a),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 39 ,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor 40 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Sistemul de informații privind vizele (VIS) a fost instituit prin Decizia 2004/512/CE a Consiliului 41 , ca soluție tehnologică pentru schimbul de date privind vizele între statele membre. Regulamentul (CE) nr. 767/2008 al Parlamentului European și al Consiliului 42 a prevăzut obiectivul, funcționalitățile și responsabilitățile VIS, precum și condițiile și procedurile pentru schimbul de date între statele membre cu privire la vizele de scurtă ședere în scopul de a facilita examinarea cererilor de viză de scurtă ședere și deciziile aferente. Regulamentul (CE) nr. 810/2009 al Parlamentului European și al Consiliului 43 a stabilit regulile cu privire la înregistrarea elementelor biometrice de identificare în VIS. Decizia 2008/633/JAI a Consiliului 44 a stabilit condițiile în care autoritățile desemnate ale statelor membre și Europol pot obține accesul pentru consultarea VIS în scopul prevenirii, depistării și cercetării infracțiunilor de terorism și a altor infracțiuni grave.

(2)Obiectivele generale ale VIS sunt îmbunătățirea punerii în aplicare a politicii comune în domeniul vizelor, a cooperării consulare și a consultărilor care au loc între autoritățile centrale responsabile în domeniul vizelor prin facilitarea schimbului de date între statele membre cu privire la cererile de viză și la deciziile referitoare la acestea, pentru: a simplifica procedura de solicitare a vizelor; a preveni fenomenul de „visa shopping” (introducerea de cereri multiple de viză); a facilita combaterea fraudelor de identitate; a facilita verificările efectuate la punctele de trecere a frontierelor externe și pe teritoriul statelor membre; a ajuta la identificarea tuturor persoanelor care nu îndeplinesc sau nu mai îndeplinesc condițiile de intrare, ședere sau rezidență pe teritoriul statelor membre; a facilita punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 45 și a contribui la prevenirea amenințărilor la adresa siguranței interne a statelor membre.

(3)Comunicarea Comisiei din 6 aprilie 2016 intitulată „Sisteme de informații mai puternice și mai inteligente în materie de frontiere și securitate” 46 a subliniat necesitatea ca UE să își consolideze și să își îmbunătățească sistemele informatice, arhitectura de date și schimbul de informații în domeniul gestionării frontierelor, al asigurării respectării legii și al combaterii terorismului, precum și necesitatea de a îmbunătăți interoperabilitatea sistemelor informatice. De asemenea, comunicarea a identificat necesitatea de a remedia lacunele în materie de informații, inclusiv în ceea ce privește resortisanții țărilor terțe care dețin o viză de lungă ședere.

(4)La 10 iunie 2016, Consiliul a aprobat o foaie de parcurs pentru consolidarea schimbului de informații și a gestionării informațiilor 47 . Pentru a aborda lacunele existente în materie de informații cu privire la documentele eliberate resortisanților țărilor terțe, Consiliul a invitat Comisia să evalueze posibilitatea instituirii unui registru central al permiselor de ședere și al vizelor de lungă ședere eliberate de statele membre, care să conțină informații privind aceste documente, inclusiv datele de expirare și eventuala retragere. Articolul 21 din Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen prevede dreptul la libera circulație pe teritoriul statelor care sunt parte la acord pentru o perioadă de maximum 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile, prin introducerea recunoașterii reciproce a permiselor de ședere și a vizelor de lungă ședere eliberate de aceste state.

(5)În Concluziile sale din 9 iunie 2017 privind calea de urmat pentru îmbunătățirea schimbului de informații și asigurarea interoperabilității sistemelor de informații ale UE 48 , Consiliul a recunoscut că ar putea fi necesare măsuri noi pentru a remedia lacunele actuale în materie de informații în scopul gestionării frontierelor și al asigurării respectării legii, în ceea ce privește trecerea frontierelor de către titularii vizelor de lungă ședere și ai permiselor de ședere. Consiliul a invitat Comisia să realizeze cu prioritate un studiu de fezabilitate privind înființarea unui registru central al UE care să conțină informații despre vizele de lungă ședere și permisele de ședere. Pe această bază, Comisia a realizat două studii: primul studiu de fezabilitate 49 a concluzionat că instituirea registrului este fezabilă din punct de vedere tehnic și că cea mai bună opțiune tehnică ar fi aceea de a reutiliza structura VIS, iar al doilea studiu 50 a efectuat o analiză a necesității și proporționalității și a concluzionat că ar fi necesar și proporțional să se extindă domeniul de aplicare al VIS pentru a include documentele menționate mai sus.

(6)În Comunicarea Comisiei din 27 septembrie 2017 cu privire la rezultatele Agendei europene privind migrația 51 se arată că politica comună a UE în domeniul vizelor nu este doar un element esențial pentru a facilita turismul și afacerile, ci și un instrument major pentru a evita riscurile de securitate și de migrație neregulamentară către UE. Comunicarea a recunoscut necesitatea de a adapta în continuare politica comună în domeniul vizelor la provocările actuale, luând în considerare noile soluții informatice și echilibrarea beneficiilor aduse de facilitarea obținerii de vize cu o gestionare îmbunătățită a politicilor în materie de migrație, securitate și frontiere. În comunicare se precizează că se va efectua o revizuire a cadrului juridic al VIS, cu scopul de a îmbunătăți în continuare procesul de eliberare a vizelor, inclusiv cu privire la aspectele legate de protecția datelor și accesul autorităților de asigurare a respectării legii, de a extinde utilizarea VIS pentru noi categorii și utilizări ale datelor și de a exploata pe deplin instrumentele de interoperabilitate.

(7)Comunicarea Comisiei din 14 martie 2018 privind adaptarea politicii comune în domeniul vizelor la noi provocări 52 a reafirmat că va fi revizuit cadrul juridic al VIS, în cadrul unui proces mai larg de reflecție privind interoperabilitatea sistemelor de informații.

(8)La momentul adoptării Regulamentului (CE) nr. 810/2009 s-a recunoscut faptul aspectele legate de fiabilitatea suficientă în scopul identificării și verificării amprentelor digitale ale copiilor cu vârsta sub 12 ani și, în special, de modul în care evoluează amprentele digitale odată cu vârsta, ar trebui abordate într-un stadiu ulterior, pe baza rezultatelor unui studiu efectuat sub responsabilitatea Comisiei. Un studiu 53 realizat în 2013 de Centrul Comun de Cercetare a concluzionat că recunoașterea amprentelor digitale ale copiilor cu vârste cuprinse între 6 și 12 ani poate fi atinsă cu un grad satisfăcător de acuratețe în anumite condiții. Un al doilea studiu 54 a confirmat această constatare în decembrie 2017 și a oferit o perspectivă suplimentară cu privire la efectul înaintării în vârstă asupra calității amprentelor digitale. Pe această bază, Comisia a realizat în 2017 un nou studiu care a examinat necesitatea și proporționalitatea reducerii la 6 ani a vârstei de prelevare a amprentelor digitale în cazul copiilor în cadrul procedurii de acordare a vizelor. Studiul 55 a concluzionat că reducerea vârstei de prelevare a amprentelor digitale ar contribui la o mai bună îndeplinire a obiectivelor VIS, în special în ceea ce privește combaterea fraudelor de identitate și facilitarea verificărilor la punctele de trecere a frontierelor externe, și ar putea aduce beneficii suplimentare prin consolidarea prevenirii și a luptei împotriva încălcărilor drepturilor copiilor, în special prin facilitarea procedurii de identificare/verificare a identității copiilor resortisanți ai țărilor terțe care sunt găsiți în spațiul Schengen într-o situație în care este posibil ca drepturile lor să fie sau să fi fost încălcate (de exemplu, copiii victime ale traficului de persoane, copiii dispăruți și minorii neînsoțiți care solicită azil).

(9)Interesul superior al copilului reprezintă un element fundamental pentru statele membre în ceea ce privește toate procedurile prevăzute de prezentul regulament. Bunăstarea, siguranța, securitatea și opiniile copilului trebuie să fie luate în considerare și să aibă importanța cuvenită, în funcție de vârsta și de maturitatea acestuia. VIS este relevant în special atunci când există riscul ca un copil să fie victima traficului de persoane.

(10)Datele cu caracter personal furnizate de solicitantul unei vize de scurtă ședere ar trebui să fie prelucrate de VIS pentru a se evalua dacă intrarea acestuia în Uniune ar putea constitui o amenințare la adresa securității sau a sănătății publice din Uniune și, de asemenea, pentru a se evalua riscul de migrație neregulamentară a solicitantului. În ceea ce privește resortisanții țărilor terțe care au obținut o viză de lungă ședere sau un permis de ședere, aceste controale ar trebui să se limiteze la contribuirea la verificarea identității titularului documentului, a autenticității și a valabilității vizei de lungă ședere sau a permisului de ședere, precum și la verificări pentru a stabili dacă intrarea resortisantului unei țări terțe în Uniune ar putea constitui o amenințare la adresa securității sau a sănătății publice din Uniune. Aceste verificări nu ar trebui să interfereze cu nicio decizie privind vizele de lungă ședere sau permisele de ședere.

(11)Evaluarea acestor riscuri nu poate fi efectuată fără prelucrarea datelor cu caracter personal legate de identitatea persoanei, documentul de călătorie și, după caz, susținătorul financiar sau, în cazul în care solicitantul este minor, identitatea persoanei responsabile. Fiecare element al datelor cu caracter personal din cereri ar trebui comparat cu datele existente într-o fișă, într-un dosar sau într-o semnalare înregistrată într-un sistem de informații [Sistemul de informații Schengen (SIS), Sistemul de informații privind vizele (VIS), datele Europol, baza de date a Interpol privind documentele de călătorie furate și pierdute (SLTD), sistemul de intrare/ieșire (EES), Eurodac, sistemul ECRIS-TCN în ceea ce privește condamnările legate de infracțiuni de terorism sau alte infracțiuni grave și/sau baza de date a Interpol privind documentele de călătorie asociate unor notificări (baza de date TDAWN a Interpol)], cu lista de supraveghere sau cu indicatori de risc specifici. Categoriile de date cu caracter personal care ar trebui utilizate în scopul comparării ar trebui să se limiteze la categoriile de date existente în sistemele de informații în care se efectuează căutările, în lista de supraveghere sau în indicatorii de risc specifici.

(12)Interoperabilitatea dintre sistemele de informații ale UE a fost stabilită prin [Regulamentul (UE) XX privind interoperabilitatea], astfel încât aceste sisteme de informații ale UE și datele pe care le conțin să se completeze reciproc, îmbunătățind astfel gestionarea frontierelor externe, contribuind la prevenirea și combaterea migrației ilegale și asigurând un nivel ridicat de securitate în spațiul de libertate, securitate și justiție al Uniunii, inclusiv în ceea ce privește menținerea securității și a ordinii publice și garantarea securității pe teritoriul statelor membre.

(13)Interoperabilitatea dintre sistemele de informații ale UE permite completarea reciprocă pentru a facilita identificarea corectă a persoanelor, pentru a contribui la combaterea fraudelor de identitate, pentru a îmbunătăți și a armoniza cerințele de calitate a datelor prevăzute în respectivele sisteme de informații ale UE, pentru a facilita punerea în aplicare tehnică și operațională a sistemelor de informații actuale și viitoare ale UE, pentru a consolida și a simplifica garanțiile în materie de securitate și protecție a datelor prevăzute de respectivele sisteme de informații ale UE, pentru a simplifica accesul în scopul asigurării respectării legii la EES, VIS, [ETIAS] și Eurodac și pentru a îndeplini obiectivele EES, VIS, [ETIAS], Eurodac, SIS și ale [sistemului ECRIS-TCN].

(14)Componentele de interoperabilitate acoperă EES, VIS, [ETIAS], Eurodac, SIS și [sistemul ECRIS-TCN] și datele Europol, pentru a permite consultarea acestuia din urmă simultan cu respectivele sisteme de informații ale UE. Prin urmare, este adecvat ca aceste componente să fie utilizate în scopul de a efectua verificări automatizate și atunci când se accesează VIS în scopul asigurării respectării legii. În acest scop ar trebui utilizat și portalul european de căutare (ESP), pentru un acces rapid, ușor, eficient, sistematic și controlat la sistemele de informații ale UE, la datele Europol și la bazele de date ale Interpol necesare pentru îndeplinirea sarcinilor relevante, în conformitate cu drepturile de acces, și pentru a sprijini obiectivele VIS.

(15)Compararea datelor cu cele din alte baze de date ar trebui să fie automatizată. Ori de câte ori această comparare indică faptul că există o corespondență (un rezultat pozitiv - „hit”) între oricare dintre datele cu caracter personal din cerere sau o combinație a acestora și datele existente într-o fișă, într-un dosar sau într-o semnalare înregistrată în sistemele de informații menționate mai sus sau datele cu caracter personal din lista de supraveghere, cererea ar trebui să fie prelucrată manual de un operator din cadrul autorității responsabile. Evaluarea realizată de autoritatea responsabilă ar trebui să conducă la decizia de a elibera sau nu viza de scurtă ședere.

(16)Respingerea unei cereri de viză de scurtă ședere nu ar trebui să se bazeze numai pe prelucrarea automată a datelor cu caracter personal din cereri.

(17)Solicitanții cărora li s-a refuzat eliberarea unei vize de scurtă ședere pe baza unei informații rezultate din prelucrarea datelor din VIS ar trebui să aibă dreptul la o cale de atac. Căile de atac ar trebui introduse în statul membru care a luat decizia cu privire la cerere și în conformitate cu dreptul național al respectivului stat membru. Ar trebui să se aplice garanțiile și normele existente privind căile de atac prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 767/2008.

(18)Pentru a analiza dosarul de cerere a unei vize de scurtă ședere ar trebui utilizați indicatori de risc specifici care corespund unor riscuri identificate anterior legate de securitate, migrație neregulamentară sau sănătate publică. Criteriile utilizate pentru definirea indicatorilor de risc specifici nu ar trebui în niciun caz să se bazeze exclusiv pe sex sau vârstă. De asemenea, nu ar trebui să se bazeze în niciun caz pe informații privind rasa, culoarea, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limba, opiniile politice sau de orice altă natură, religia sau convingerile filozofice, apartenența la un sindicat, apartenența la o minoritate națională, situația materială, nașterea, handicapul sau orientarea sexuală a unei persoane.

(19)Apariția continuă a unor noi forme de amenințări la adresa securității, noi modele de migrație neregulamentară și amenințări la adresa sănătății publice impune răspunsuri eficace și trebuie combătută cu mijloace moderne. Întrucât aceste mijloace implică prelucrarea unui volum important de date cu caracter personal, ar trebui introduse garanții corespunzătoare pentru ca imixtiunea în drepturile la respectarea vieții private și de familie și dreptului la protecția datelor cu caracter personal să rămână limitată la ceea ce este necesar într-o societate democratică.

(20)Ar trebui să se asigure faptul că nivelul verificărilor efectuate în cazul solicitanților de vize de scurtă ședere sau al resortisanților țărilor terțe care au obținut o viză de lungă ședere sau un permis de ședere este cel puțin similar cu nivelul aplicabil resortisanților țărilor terțe exonerați de obligația de a deține viză. În acest scop, se instituie, de asemenea, o listă de supraveghere cu informații privind persoanele care sunt suspectate că au comis o infracțiune gravă sau un act de terorism ori cu privire la care există indicii concrete sau motive întemeiate care justifică prezumția că vor comite o infracțiune gravă sau un act de terorism. Această listă ar trebui utilizată, de asemenea pentru verificările referitoare la aceste categorii de resortisanți ai țărilor terțe.

(21)În vederea îndeplinirii obligației care le revine în temeiul Convenției de punere în aplicare a Acordului Schengen, operatorii de transport internațional ar trebui să poată verifica dacă resortisanții țărilor terțe care dețin o viză de scurtă ședere, o viză de lungă ședere sau un permis de ședere sunt în posesia documentelor de călătorie valabile necesare. Această verificare ar trebui să devină posibilă prin extracția zilnică a datelor din VIS într-o bază de date separată needitabilă, care să permită extracția unui subset minim de date necesare pentru o interogare care să conducă la un răspuns pozitiv sau negativ (OK/NOT OK).

(22)Prezentul regulament ar trebui să stabilească autoritățile statelor membre care pot fi autorizate să aibă acces la VIS pentru introducerea, modificarea, ștergerea sau consultarea datelor privind vizele de lungă ședere și permisele de ședere în scopurile specifice prevăzute în VIS pentru această categorie de documente și titularii acestora și, în măsura în care acest lucru este necesar, pentru îndeplinirea sarcinilor care le revin.

(23)Orice prelucrare a datelor din VIS privind vizele de lungă ședere și permisele de ședere ar trebui să fie proporțională cu obiectivele urmărite și necesară pentru îndeplinirea sarcinilor autorităților competente. Atunci când utilizează VIS, autoritățile competente ar trebui să garanteze respectarea demnității umane și a integrității persoanelor ale căror date sunt solicitate și să nu discrimineze persoanele pe motive de sex, culoare a pielii, origine etnică sau socială, caracteristici genetice, limbă, religie sau convingeri, opinii politice sau de orice altă natură, apartenența la o minoritate națională, situația materială, naștere, handicap, vârstă sau orientare sexuală.

(24)Este imperios necesar ca autoritățile de asigurare a respectării legii să aibă la dispoziție informațiile cele mai actualizate pentru a-și putea îndeplini sarcinile în lupta împotriva infracțiunilor de terorism și a altor infracțiuni grave. Accesul autorităților de asigurarea a respectării legii ale statelor membre și Europol la VIS a fost instituit prin Decizia 2008/633/JAI a Consiliului. Conținutul acestei decizii ar trebui integrat în Regulamentul VIS, pentru a se asigura alinierea acestuia la cadrul actual prevăzut de tratat.

(25)Accesarea datelor din VIS în scopul asigurării respectării legii și-a dovedit deja utilitatea pentru identificarea unor persoane care au avut o moarte violentă sau pentru sprijinirea anchetatorilor să înregistreze progrese substanțiale în cazuri legate de traficul de persoane, terorism sau traficul de droguri. Prin urmare, datele din VIS referitoare la șederile de lungă durată ar trebui să fie, de asemenea, disponibile pentru autoritățile desemnate ale statelor membre și pentru Oficiul European de Poliție („Europol”), sub rezerva condițiilor stabilite în prezentul regulament.

(26)Europol joacă un rol-cheie în ceea ce privește cooperarea dintre autoritățile statelor membre în domeniul investigării criminalității transfrontaliere prin sprijinirea prevenirii, a examinării și a investigării infracțiunilor la nivelul întregii Uniuni. Accesul actual al Europol la VIS în cadrul atribuțiilor sale ar trebui să fie codificat și raționalizat, luând, de asemenea, în considerare evoluțiile recente ale cadrului juridic, precum Regulamentul (UE) 2016/794 al Parlamentului European și al Consiliului 56 .

(27)Accesul la VIS în scopul prevenirii, detectării sau investigării infracțiunilor de terorism sau a altor infracțiuni grave reprezintă o imixtiune în drepturile fundamentale la respectarea vieții private și de familie și la protecția datelor cu caracter personal ale persoanelor ale căror date cu caracter personal sunt prelucrate în VIS. Orice astfel de imixtiune trebuie să fie în conformitate cu legea, care trebuie formulată cu suficientă precizie pentru a permite oricărei persoane să își adapteze comportamentul și care trebuie să protejeze persoanele fizice împotriva arbitrarității și să indice cu suficientă claritate marja de discreție conferită autorităților competente și modul de exercitare a acesteia. Într-o societate democratică, orice imixtiune trebuie să fie necesară pentru a proteja un interes legitim și proporțional și trebuie să fie proporțională cu obiectivul legitim care trebuie atins.

(28)[Regulamentul 2018/XX privind interoperabilitatea] prevede posibilitatea ca o autoritate de poliție dintr-un stat membru care a fost împuternicită în acest sens prin măsuri legislative naționale să identifice o persoană pe baza datelor biometrice ale persoanei respective prelevate în cursul unui control al identității. Cu toate acestea, pot exista circumstanțe specifice în care identificarea unei persoane este necesară în interesul persoanei respective. Aceste cazuri includ situațiile în care persoana este găsită după ce a fost dată dispărută, a fost răpită sau a fost identificată ca victimă a traficului de persoane. În astfel de cazuri, autoritățile de asigurare a respectării legii ar trebui să aibă un acces rapid la datele din VIS pentru ca respectiva persoană să fie identificată cu promptitudine și în mod fiabil, fără a fi nevoie să se îndeplinească toate condițiile prealabile și garanțiile suplimentare pentru accesul în scopul asigurării respectării legii.

(29)Compararea datelor pe baza unei amprente digitale latente, care este urma dactiloscopică ce poate fi găsită la locul infracțiunii, este fundamentală în domeniul cooperării polițienești. Posibilitatea de a compara o amprentă digitală latentă cu datele dactiloscopice stocate în VIS, în cazurile în care există motive întemeiate să se considere că autorul sau victima ar putea fi înregistrată în VIS, ar trebui să ofere autorităților de asigurare a respectării legii ale statelor membre un instrument extrem de valoros în prevenirea, detectarea sau investigarea infracțiunilor de terorism sau a altor infracțiuni grave, atunci când, de exemplu, singurele dovezi disponibile la locul infracțiunii sunt amprentele digitale latente.

(30)Este necesar să se desemneze autoritățile competente ale statelor membre și punctul central de acces prin intermediul căruia se efectuează solicitările de acces la datele din VIS, precum și să se întocmească o listă a unităților operaționale din cadrul autorităților desemnate care sunt autorizate să solicite acest acces în scopuri specifice de prevenire, detectare sau investigare a infracțiunilor de terorism sau a altor infracțiuni grave.

(31)Unitățile operaționale din cadrul autorităților desemnate ar trebui să transmită punctului central de acces solicitările de acces la datele stocate în sistemul central și ar trebui să motiveze respectivele solicitări. Unitățile operaționale din cadrul autorităților desemnate care sunt autorizate să solicite acces la datele din VIS nu ar trebui să acționeze în calitate de autoritate de verificare. Punctele centrale de acces ar trebui să acționeze independent de autoritățile desemnate și ar trebui să fie responsabile de garantarea, în mod independent, a respectării stricte a condițiilor privind accesul, astfel cum sunt prevăzute de prezentul regulament. În cazuri excepționale de urgență, atunci când accesul imediat este necesar pentru a răspunde unei amenințări specifice și prezente având legătură cu infracțiuni de terorism sau cu alte infracțiuni grave, punctul central de acces ar trebui să poată prelucra solicitarea imediat și efectua verificarea abia ulterior.

(32)Pentru a proteja datele cu caracter personal și a exclude căutările sistematice în scopul asigurării respectării legii, prelucrarea datelor din VIS ar trebui să se realizeze numai în anumite cazuri și atunci când este necesară în scopul prevenirii, detectării sau investigării infracțiunilor de terorism sau a altor infracțiuni grave. Autoritățile desemnate și Europol ar trebui să solicite accesul la VIS numai atunci când au motive întemeiate să creadă că acest acces va furniza informații care să contribuie în mod substanțial la prevenirea, detectarea sau investigarea unei infracțiuni de terorism sau a unei alte infracțiuni grave.

(33)Datele cu caracter personal stocate în VIS referitoare la titularii unor documente de lungă ședere nu ar trebui păstrate mai mult decât este necesar pentru scopurile VIS. Este adecvat ca datele referitoare la resortisanții țărilor terțe să fie păstrate pentru o perioadă de cinci ani, astfel încât să poată fi luate în considerare la evaluarea cererilor de viză de scurtă ședere, pentru a permite detectarea depășirii perioadei permise de ședere la încetarea perioadei de valabilitate și pentru a efectua evaluări de securitate privind resortisanții țărilor terțe cărora le-au fost eliberate documentele respective. Datele privind utilizările anterioare ale unui document ar putea facilita eliberarea viitoarelor vize de scurtă ședere. O perioadă mai scurtă de stocare nu ar fi suficientă pentru atingerea obiectivelor menționate. În lipsa unor motive de eliminare anticipată, datele ar trebui șterse după o perioadă de cinci ani.

(34)Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului 57 se aplică prelucrării datelor cu caracter personal de către statele membre în aplicarea prezentului regulament. Prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile de asigurare a respectării legii în scopul prevenirii, investigării, depistării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării sancțiunilor penale este reglementată de Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului 58 .

(35)Membrii echipelor europene de poliție de frontieră și gardă de coastă, precum și ai echipelor de personal implicat în sarcini legate de returnare sunt autorizați prin Regulamentul (UE) 2016/1624 al Parlamentului European și al Consiliului să consulte bazele de date europene atunci când acest lucru este necesar pentru îndeplinirea sarcinilor operaționale specificate în planul operativ privind verificările la frontieră, supravegherea frontierelor și returnare, sub autoritatea statului membru gazdă. Pentru a facilita consultarea și a permite ca echipele să aibă un acces efectiv la datele introduse în VIS, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă ar trebui să aibă acces la VIS. Acest acces ar trebui să facă obiectul condițiilor și limitărilor accesului aplicabile autorităților statelor membre competente pentru fiecare scop specific pentru care pot fi consultate datele din VIS.

(36)Returnarea resortisanților țărilor terțe care nu îndeplinesc sau nu mai îndeplinesc condițiile de intrare, ședere sau reședință în statele membre, în conformitate cu Directiva 2008/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului 59 , este o componentă esențială a eforturilor ample de combatere a migrației neregulamentare și reprezintă un motiv de interes public important.

(37)Țările terțe de returnare adeseori nu fac obiectul unor decizii privind caracterul adecvat adoptate de Comisie în temeiul articolului 45 din Regulamentul (UE) 2016/679 sau în temeiul dispozițiilor naționale adoptate în vederea transpunerii articolului 36 din Directiva (UE) 2016/680. În plus, eforturile extinse ale Uniunii de cooperare cu principalele țări de origine a resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală care fac obiectul unei obligații de returnare nu au fost în măsură să asigure îndeplinirea sistematică de către aceste țări terțe a obligației stabilite de dreptul internațional de a-și readmite propriii resortisanți. Acordurile de readmisie, încheiate sau în curs de negociere de către Uniune sau de către statele membre, care oferă garanții adecvate pentru transferul de date către țările terțe, în temeiul articolului 46 din Regulamentul (UE) 2016/679 sau al dispozițiilor naționale adoptate în vederea transpunerii articolului 37 din Directiva (UE) 2016/680, acoperă un număr limitat de astfel de țări terțe, iar încheierea unor noi acorduri rămâne incertă. În astfel de situații, datele cu caracter personal ar putea fi prelucrate în temeiul prezentului regulament de către autoritățile țărilor terțe în scopul punerii în aplicare a politicii Uniunii în materie de returnare, cu condiția îndeplinirii condițiilor prevăzute la articolul 49 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) 2016/679 sau a dispozițiilor naționale de transpunere a articolului 38 sau 39 din Directiva (UE) 2016/680.

(38)Datele cu caracter personal relevante prelucrate în VIS, în conformitate cu normele aplicabile privind protecția datelor și dacă este necesar în cazuri individuale pentru îndeplinirea sarcinilor prevăzute de Regulamentul (UE) ..../... al Parlamentului European și al Consiliului 60 [Regulamentul privind cadrul de relocare al Uniunii], ar trebui puse de statele membre la dispoziția [Agenției pentru Azil a Uniunii Europene] și a organismelor internaționale relevante, cum ar fi înaltul comisar al Națiunilor Unite pentru refugiați, Organizația Internațională pentru Migrație, precum și Comitetul internațional al Crucii Roșii pentru refugiați și operațiuni de relocare, în ceea ce privește resortisanții țărilor terțe sau apatrizii ale căror cazuri sunt transmise de acestea către statele membre în cadrul punerii în aplicare a Regulamentului (UE).../... [Regulamentul privind cadrul de relocare al Uniunii].

(39)Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului 61 se aplică activităților instituțiilor sau organelor Uniunii atunci când își îndeplinesc sarcinile care le revin în calitate de responsabili pentru gestionarea operațională a VIS.

(40)Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 28 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 45/2001 și a emis un aviz la …

(41)Pentru a consolida cooperarea țărilor terțe cu privire la readmisia migranților în situație neregulamentară și a facilita returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală ale căror date ar putea fi stocate în VIS, copiile documentelor de călătorie ale solicitanților de vize de scurtă ședere ar trebui stocate în VIS. Spre deosebire de informațiile extrase din VIS, copiile documentelor de călătorie sunt o dovadă a cetățeniei care este recunoscută pe scară mai largă de către țările terțe.

(42)Consultarea listei documentelor de călătorie care conferă titularului dreptul de trecere a frontierelor externe și pe care se poate aplica o viză, astfel cum a fost instituită prin Decizia nr. 1105/2011/UE a Parlamentului European și a Consiliului 62 , este un element obligatoriu al procedurii de examinare a vizelor. Autoritățile responsabile în domeniul vizelor ar trebui să pună în aplicare sistematic această obligație și, prin urmare, lista respectivă ar trebui să fie inclusă în VIS pentru a permite verificarea automată a recunoașterii documentului de călătorie al solicitantului.

(43)Fără a se aduce atingere responsabilității statelor membre pentru exactitatea datelor introduse în VIS, eu-LISA ar trebui să fie responsabilă cu îmbunătățirea calității datelor, prin introducerea unui instrument central de monitorizare a calității datelor, și cu furnizarea de rapoarte statelor membre la intervale regulate.

(44)Pentru a permite o mai bună monitorizare a utilizării VIS în scopul de a analiza tendințele privind presiunea migrației și gestionarea frontierelor, eu-LISA ar trebui să fie în măsură să dezvolte un sistem în vederea elaborării de rapoarte statistice destinate statelor membre, Comisiei și Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, fără a pune în pericol integritatea datelor. Prin urmare, ar trebui să se instituie un registru statistic central. Statisticile generate nu ar trebui să conțină date cu caracter personal.

(45)Prezentul regulament nu aduce atingere aplicării Directivei 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului 63 .

(46)Întrucât obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, ci, având în vedere necesitatea de asigurare a punerii în aplicare a unei politici comune în domeniul vizelor, a unui nivel ridicat de securitate a spațiului fără controale la frontierele interne, precum și a instituirii treptate a unui sistem de gestionare integrată a frontierelor externe, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității stabilit la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru îndeplinirea respectivelor obiective.

(47)Prezentul regulament instituie norme stricte de acces la VIS, precum și garanțiile necesare. De asemenea, acesta prevede dreptul persoanelor de acces, de rectificare, de eliminare și de exercitare a unei căi de atac, în special dreptul la o cale de atac judiciară, precum și supravegherea operațiunilor de prelucrare de către autorități publice independente. Regulamentul introduce garanții suplimentare pentru a răspunde necesităților specifice ale noilor categorii de date care vor fi prelucrate de VIS. Prin urmare, regulamentul respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special dreptul la demnitate umană, dreptul la libertate și securitate, respectul pentru viața privată și de familie, protecția datelor cu caracter personal, dreptul la azil și protecția principiului nereturnării și protecția în cazul îndepărtării, al expulzării sau al extrădării, dreptul la nediscriminare, drepturile copilului și dreptul la o cale de atac eficientă.

(48)De asemenea, ar trebui să se aplice dispoziții specifice în cazul resortisanților țărilor terțe care fac obiectul obligației de a deține viză, sunt membri de familie ai unui cetățean al Uniunii căruia i se aplică Directiva 2004/38/CE sau ai unui resortisant al unei țări terțe care beneficiază de dreptul la liberă circulație în temeiul dreptului Uniunii și nu dețin un permis de ședere menționat în Directiva 2004/38/CE. Articolul 21 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede că toți cetățenii Uniunii au dreptul de liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre, sub rezerva limitărilor și a condițiilor prevăzute de tratate și de dispozițiile adoptate în vederea aplicării acestora. Limitările și condițiile respective sunt prevăzute în Directiva 2004/38/CE.

(49)Astfel cum a confirmat Curtea de Justiție a Uniunii Europene, membrii de familie au nu numai dreptul de a intra pe teritoriul statului membru, ci și de a obține o viză de intrare în acest scop. Statele membre trebuie să acorde acestor persoane toate facilitățile pentru a obține vizele necesare, care trebuie să fie eliberate gratuit, în cel mai scurt termen posibil și pe baza unei proceduri accelerate.

(50)Dreptul de a obține o viză nu este necondiționat, întrucât poate fi refuzat membrilor de familie care reprezintă un risc pentru ordinea publică, securitatea publică sau sănătatea publică în temeiul Directivei 2004/38/CE. În acest context, datele cu caracter personal ale membrilor de familie referitoare la identitatea și la statutul acestora pot fi verificate numai în măsura în care datele respective sunt relevante pentru a evalua dacă aceștia ar putea reprezenta o amenințare în materie de securitate. Astfel, examinarea cererilor de viză depuse de aceștia ar trebui să se facă exclusiv în raport cu preocupările legate de securitate, și nu cu cele legate de riscurile în materie de migrație.

(51)În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Danemarca nu participă la adoptarea prezentului regulament, nu are obligații în temeiul acestuia și nu face obiectul aplicării sale. Deoarece prezentul regulament constituie o dezvoltare a acquis-ului Schengen, Danemarca decide, în conformitate cu articolul 4 din protocolul respectiv, în termen de șase luni de la data la care Consiliul decide cu privire la prezentul regulament, dacă îl va pune în aplicare în legislația sa națională.

(52)Prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Regatul Unit nu participă, în conformitate cu Decizia 2000/365/CE a Consiliului 64 ; prin urmare, Regatul Unit nu participă la adoptarea prezentului regulament, nu are obligații în temeiul acestuia și nu face obiectul aplicării sale.

(53)Prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Irlanda nu participă, în conformitate cu Decizia 2002/192/CE a Consiliului 65 ; prin urmare, Irlanda nu participă la adoptarea prezentului regulament, nu are obligații în temeiul acestuia și nu face obiectul aplicării sale.

(54)În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Acordului încheiat de Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei privind asocierea acestora din urmă la implementarea, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen 66 , dispoziții care intră sub incidența domeniului menționat la articolul 1 punctul A din Decizia 1999/437/CE a Consiliului 67 .

(55)În ceea ce privește Elveția, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Acordului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen 68 , care intră sub incidența domeniului menționat la articolul 1 punctul A din Decizia 1999/437/CE a Consiliului, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2008/146/CE a Consiliului 69 și cu articolul 3 din Decizia 2008/149/CE a Consiliului 70 .

(56)În ceea ce privește Liechtensteinul, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Protocolului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în practică, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen 71 , care intră sub incidența domeniului menționat la articolul 1 punctul A din Decizia 1999/437/CE a Consiliului, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2011/350/UE a Consiliului 72 și cu articolul 3 din Decizia 2011/349/UE a Consiliului 73 .

(57)Prezentul regulament, cu excepția articolului 22r, constituie un act care se întemeiază pe acquis-ul Schengen sau care are legătură cu acesta în alt mod, în sensul articolului 3 alineatul (2) din Actul de aderare din 2003, al articolului 4 alineatul (2) din Actul de aderare din 2005 și, respectiv, al articolului 4 alineatul (2) din Actul de aderare din 2011, cu excepția dispozițiilor care au devenit aplicabile Bulgariei și României în temeiul Deciziei (UE) 2017/1908 a Consiliului 74 ,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (CE) nr. 767/2008 se modifică după cum urmează:

(1)La articolul 1 se adaugă următoarele paragrafe:

„De asemenea, prezentul regulament stabilește procedurile pentru schimbul de informații între statele membre cu privire la vizele de lungă ședere și permisele de ședere, inclusiv cu privire la anumite decizii referitoare la vizele de lungă ședere și permisele de ședere.

Prin stocarea datelor de identitate, a documentului de călătorie și a datelor biometrice în registrul comun de date de identitate (CIR) instituit prin articolul 17 din Regulamentul 2018/XX al Parlamentului European și al Consiliului* [Regulamentul 2018/XX privind interoperabilitatea], VIS contribuie la facilitarea și sprijinirea identificării corecte a persoanelor înregistrate în VIS.”

_______

*    Regulamentul 2018/XX al Parlamentului European și al Consiliului* [Regulamentul 2018/XX privind interoperabilitatea] (JO L).”

(2)Articolul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 2
Scopul VIS

(1) VIS are scopul de a îmbunătăți punerea în aplicare a politicii comune în domeniul vizelor, cooperarea consulară și consultările care au loc între autoritățile centrale responsabile în domeniul vizelor, prin facilitarea schimbului de date între statele membre cu privire la cererile de viză și la deciziile referitoare la acestea, pentru:

(a) a simplifica procedura de solicitare a vizelor;

(b) a preveni eludarea criteriilor de stabilire a statului membru responsabil de examinarea cererii;

(c) a facilita combaterea fraudei;

(d) a facilita verificările efectuate la punctele de trecere a frontierelor externe și pe teritoriul statelor membre;

(e) a ajuta la identificarea și returnarea tuturor persoanelor care nu îndeplinesc sau nu mai îndeplinesc condițiile de intrare, de ședere sau de rezidență pe teritoriul statelor membre;

(f) a ajuta la identificarea persoanelor dispărute;

(g) a facilita punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European și al Consiliului* și a Directivei 2013/32/UE a Parlamentului European și a Consiliului**;

(h) a contribui la prevenirea, detectarea și investigarea infracțiunilor de terorism sau a altor infracțiuni grave;

(i) a contribui la prevenirea amenințărilor la adresa securității interne a oricăruia dintre statele membre;

(j) a asigura identificarea corectă a persoanelor;

(k) a sprijini obiectivele Sistemului de informații Schengen (SIS) referitoare la semnalările privind resortisanții țărilor terțe care fac obiectul unui refuz al intrării, persoanele căutate pentru a fi arestate în vederea predării sau a extrădării, persoanele dispărute, persoanele căutate în vederea participării la o procedură judiciară și persoanele care trebuie să facă obiectul unor controale discrete sau al unor controale specifice.

(2) În ceea ce privește vizele de lungă ședere și permisele de ședere, VIS urmărește să faciliteze schimbul de date între statele membre cu privire la deciziile referitoare la acestea, pentru:

(a) a asigura un nivel ridicat de securitate contribuind la realizarea unei evaluări pentru a se stabili dacă solicitantul prezintă riscuri pentru ordinea publică, pentru securitatea internă sau pentru sănătatea publică, înainte de sosirea acestuia la un punct de trecere a frontierelor externe;

(b) a consolida eficacitatea verificărilor efectuate la frontiere și pe teritoriul statelor membre;

(c) a contribui la prevenirea, detectarea și investigarea infracțiunilor de terorism sau a altor infracțiuni grave;

(d)    a asigura identificarea corectă a persoanelor;

(e)    a facilita aplicarea Regulamentului (UE) nr. 604/2013 și a Directivei 2013/32/UE;

(f)    a sprijini obiectivele Sistemului de informații Schengen (SIS) referitoare la semnalările privind resortisanții țărilor terțe care fac obiectul unui refuz al intrării, persoanele căutate pentru a fi arestate în vederea predării sau a extrădării, persoanele dispărute, persoanele căutate în vederea participării la o procedură judiciară și persoanele care trebuie să facă obiectul unor controale discrete sau al unor controale specifice.

*    Regulamentul (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid (JO L 180, 29.6.2013, p. 31).

**    Directiva 2013/32/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind procedurile comune de acordare și retragere a protecției internaționale (JO L 180, 29.6.2013, p. 60).”

(3)Articolul 3 se elimină.

(4)La articolul 4 se adaugă următoarele puncte:

(12)„«date din VIS» înseamnă toate datele stocate în sistemul central al VIS și în CIR în conformitate cu articolele 9-14 și 22c-22f;

(13)«date de identitate» înseamnă datele prevăzute la articolul 9 alineatul (4) literele (a) și (aa);

(14)«date dactiloscopice» înseamnă datele referitoare la amprentele digitale stocate într-un dosar din VIS;

(15)«imagine facială» înseamnă imaginea digitală a feței;

(16)«date ale Europol» înseamnă datele cu caracter personal prelucrate de Europol în scopul menționat la articolul 18 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) 2016/794 al Parlamentului European și al Consiliului*;

(17)«permis de ședere» înseamnă toate permisele de ședere eliberate de statele membre în conformitate cu modelul uniform stabilit de Regulamentul (CE) nr. 1030/2002 al Consiliului** și toate celelalte documente menționate la articolul 2 punctul 16 litera (b) din Regulamentul (UE) 2016/399;

(18)«viză de lungă ședere» înseamnă o autorizație eliberată de un stat membru conform prevederilor articolului 18 din Convenția Schengen;

(19)«autoritate națională de supraveghere» în scopul asigurării respectării legii înseamnă autoritățile de supraveghere instituite în conformitate cu articolul 41 din Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului***;

(20)«asigurarea respectării legii» înseamnă prevenirea, detectarea sau investigarea infracțiunilor de terorism sau a altor infracțiuni grave;

(21)«infracțiuni de terorism» înseamnă infracțiunile prevăzute de dreptul național care corespund sau sunt echivalente cu infracțiunile menționate în Directiva (UE) 2017/541 a Parlamentului European și a Consiliului****;

(22)«infracțiuni grave» înseamnă infracțiunile care corespund sau sunt echivalente cu infracțiunile menționate la articolul 2 alineatul (2) din Decizia-cadru 2002/584/JAI a Consiliului*****, dacă se pedepsesc cu închisoarea sau cu o măsură privativă de libertate pentru o perioadă maximă de cel puțin trei ani în baza dreptului național.

________________

*    Regulamentul (UE) 2016/794 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 mai 2016 privind Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) și de înlocuire și de abrogare a Deciziilor 2009/371/JAI, 2009/934/JAI, 2009/935/JAI, 2009/936/JAI și 2009/968/JAI ale Consiliului (JO L 135, 24.5.2016, p. 53).

**    Regulamentul (CE) nr. 1030/2002 al Consiliului din 13 iunie 2002 de instituire a unui model uniform de permis de ședere pentru resortisanții țărilor terțe (JO L 157, 15.6.2002, p. 1).

***    Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Deciziei-cadru 2008/977/JAI a Consiliului (JO L 119, 4.5.2016, p. 89).

****    Directiva (UE) 2017/541 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2017 privind combaterea terorismului și de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/475/JAI a Consiliului și de modificare a Deciziei 2005/671/JAI a Consiliului (JO L 88, 31.3.2017, p. 6).

*****    Decizia-cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre (JO L 190, 18.7.2002, p. 1).”

(5)Articolul 5 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 5
Categorii de date

(1) În VIS se înregistrează numai următoarele categorii de date:

(a) datele alfanumerice referitoare la solicitantul unei vize de scurtă ședere și la vizele solicitate, eliberate, refuzate, anulate, revocate sau prelungite, menționate la articolul 9 alineatele (1)-(4) și la articolele 10-14, datele alfanumerice privind vizele de lungă ședere și permisele de ședere eliberate, retrase, refuzate, anulate, revocate sau prelungite, menționate la articolele 22c, 22d, 22e și 22f, precum și informațiile referitoare la rezultatele pozitive menționate la articolele 9a și 22b, și rezultatele verificărilor menționate la articolul 9c alineatul (6);

(b) imaginile faciale menționate la articolul 9 alineatul (5) și la articolul 22c alineatul (2) litera (f);

(c) datele dactiloscopice menționate la articolul 9 alineatul (6) și la articolul 22c alineatul (2) litera (g);

(d) legăturile cu alte cereri menționate la articolul 8 alineatele (3) și (4) și la articolul 22a litera (3).”

(2) Mesajele transmise de VIS menționate la articolul 16, la articolul 24 alineatul (2) și la articolul 25 alineatul (2) nu se înregistrează în VIS, fără a se aduce atingere înregistrării operațiunilor de prelucrare a datelor în temeiul articolului 34.

(3) CIR conține datele menționate la articolul 9 alineatul (4) literele (a)-(cc), la articolul 9 alineatele (5) și (6), la articolul 22c alineatul (2) literele (a)-(cc), (f) și (g) și la articolul 22d literele (a)-(cc), (f) și (g). Celelalte date din VIS se stochează în sistemul central al VIS.”

(6)Se introduce următorul articol 5a:

„Articolul 5a

Lista documentelor de călătorie recunoscute

(1)Lista documentelor de călătorie care conferă titularului dreptul de trecere a frontierelor externe și pe care se poate aplica o viză, instituită prin Decizia nr. 1105/2011/UE a Parlamentului European și a Consiliului*, se integrează în VIS.

(2)VIS oferă funcționalitatea de gestionare centralizată a listei documentelor de călătorie recunoscute și de notificare a recunoașterii sau a nerecunoașterii documentelor de călătorie înscrise pe listă în temeiul articolului 4 din Decizia 1105/2011/UE.

(3)Normele detaliate privind administrarea funcționalității menționate la alineatul (2) se stabilesc prin acte de punere în aplicare. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 49 alineatul (2).

_________________

*    Decizia nr. 1105/2011/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2011 privind lista documentelor de călătorie care conferă titularului dreptul de trecere a frontierelor externe și pe care se poate aplica o viză și privind un mecanism de creare a acestei liste (JO L 287, 4.11.2011, p. 9).”

(7)Articolul 6 se modifică după cum urmează:

(a) alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Accesul la VIS pentru consultarea datelor este rezervat în mod exclusiv personalului autorizat în mod corespunzător din cadrul autorităților naționale ale statelor membre și al organismelor UE care au competențe în ceea ce privește scopurile prevăzute la articolele 15-22, la articolele 22c-22f, la articolele 22g-22j, precum și scopurile prevăzute la articolele 20 și 21 din [Regulamentul 2018/XX privind interoperabilitatea].

Accesul este limitat la măsura în care datele sunt necesare pentru îndeplinirea sarcinilor acestora în conformitate cu scopurile respective și proporțional cu obiectivele urmărite.”;

(b) se adaugă următorul alineat (4):

„(4) VIS oferă funcționalitatea de gestionare centralizată a acestei liste.”

   (c) se adaugă următorul alineat (5):

„(5) Normele detaliate privind administrarea funcționalității de gestionare centralizată a listei menționate la alineatul (3) se stabilesc prin acte de punere în aplicare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 49 alineatul (2).”

(8) La articolul 7, se introduce un nou alineat (3):

„(3) Interesul superior al copilului reprezintă un element fundamental pentru statele membre în ceea ce privește toate procedurile prevăzute de prezentul regulament. Bunăstarea, siguranța și securitatea, în special atunci când există riscul ca un copil să fie victima traficului de persoane, precum și opiniile copilului sunt luate în considerare și li se acordă importanța cuvenită, în funcție de vârsta și de maturitatea acestuia.”

(9) Titlul capitolului II se înlocuiește cu următorul text:

„INTRODUCEREA ȘI UTILIZAREA DATELOR PRIVIND VIZELE DE SCURTĂ ȘEDERE DE CĂTRE AUTORITĂȚILE RESPONSABILE ÎN DOMENIUL VIZELOR”

(10)Articolul 8 se modifică după cum urmează:

(a) alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Atunci când cererea este admisibilă în temeiul articolului 19 din Regulamentul (CE) nr. 810/2009, autoritatea responsabilă în domeniul vizelor creează dosarul de cerere în termen de două zile lucrătoare, introducând în VIS datele menționate la articolul 9, în măsura în care datele respective trebuie să fie furnizate de solicitant.”;

(b) se introduce următorul alineat (1a):

„(1a) La crearea dosarului de cerere, VIS lansează automat interogarea în temeiul articolului 9a și transmite rezultatele.”;

(c) alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

(5) „Atunci când din motive juridice nu este solicitată furnizarea anumitor date sau când acestea nu pot fi furnizate din motive de fapt, câmpul sau câmpurile respective se marchează cu «nu este cazul». Absența amprentelor digitale se indică prin «VIS0»; în plus, sistemul permite să se facă distincție între cazuri în temeiul articolului 13 alineatul (7) literele (a)-(d) din Regulamentul (CE) nr. 810/2009.”

(11)Articolul 9 se modifică după cum urmează:

(a) la punctul 4, literele (a), (b) și (c) se înlocuiesc cu următorul text:

„(a)numele de familie; prenumele; data nașterii; cetățenia sau cetățeniile; sexul;

(aa) numele de familie la naștere (numele de familie deținute anterior); locul și țara nașterii; cetățenia la naștere;

(b)tipul și numărul documentului sau documentelor de călătorie și codul din trei litere al țării care a eliberat documentul sau documentele de călătorie;

(c)data expirării perioadei de valabilitate a documentului sau documentelor de călătorie;

(cc)autoritatea care a eliberat documentul de călătorie și data eliberării;”;

(b) punctul 5 se înlocuiește cu următorul text:

„5. imaginea facială a solicitantului, în conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 810/2009.”;

(c) se adaugă următorul punct 7:

„7. o imagine scanată a paginii cu date biografice.”;

(d) se adaugă următoarele două paragrafe:

„(8) Imaginea facială a resortisanților țărilor terțe menționată la primul paragraf punctul 5 trebuie să aibă o rezoluție și o calitate a imaginii suficiente pentru a putea fi utilizate în stabilirea automatizată de corespondențe biometrice.

Prin derogare de la al doilea paragraf, în cazurile excepționale în care nu pot fi respectate specificațiile în ceea ce privește calitatea și rezoluția stabilite pentru înregistrarea în VIS a imaginii faciale prelevate în timp real, imaginea facială poate fi extrasă pe cale electronică de pe cipul documentului de călătorie electronic cu citire optică (electronic Machine Readable Travel Document – eMRTD). În aceste cazuri, imaginea facială este introdusă în dosarul individual numai după verificarea electronică a corespondenței dintre imaginea facială înregistrată pe cipul eMRTD și imaginea facială prelevată în timp real a resortisantului țării terțe în cauză.”

(12)Se introduc următoarele articole de la 9a la 9d:

„Articolul 9a

Interogările în alte sisteme

(1)Dosarele de cerere sunt prelucrate automat de VIS pentru a identifica rezultate pozitive. VIS examinează fiecare dosar de cerere în mod individual.

(2)Atunci când se creează o cerere sau se eliberează o viză, VIS verifică dacă documentul de călătorie care corespunde cererii respective este recunoscut în conformitate cu Decizia nr. 1105/2011/UE, prin efectuarea unei căutări automate în lista documentelor de călătorie recunoscute menționată la articolul 5a, și transmite rezultatul.

(3)În scopul verificărilor prevăzute la articolul 21 alineatul (1) și la articolul 21 alineatul (3) literele (a), (c) și (d) din Regulamentul (CE) nr. 810/2009, VIS lansează o interogare prin utilizarea portalului european de căutare definit la articolul 6 alineatul (1) [din Regulamentul privind interoperabilitatea] pentru a compara datele relevante menționate la articolul 9 punctul 4 din prezentul regulament cu datele existente într-o fișă, într-un dosar sau într-o semnalare înregistrată în VIS, în Sistemul de informații Schengen (SIS), în sistemul de intrare/ieșire (EES), în sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS), inclusiv în lista de supraveghere menționată la articolul 29 din Regulamentul (UE) 2018/XX în scopul instituirii unui sistem european de informații și de autorizare privind călătoriile, în Eurodac, [în sistemul ECRIS-TCN în ceea ce privește condamnările legate de infracțiuni de terorism sau alte infracțiuni grave], în datele Europol , în baza de date a Interpol privind documentele de călătorie furate și pierdute (SLTD) și în baza de date a Interpol privind documentele de călătorie asociate unor notificări (baza de date TDAWN a Interpol).

(4)VIS adaugă la dosarul de cerere o trimitere la fiecare rezultat pozitiv obținut în temeiul alineatului (3). În plus, VIS identifică, după caz, statul membru (statele membre) care a(u) introdus sau furnizat datele care au generat rezultatul (rezultatele) pozitiv(e) sau dacă acestea au fost introduse sau furnizate de Europol și înregistrează informațiile respective în dosarul de cerere.

(5)În sensul articolului 2 alineatul (1) litera (k), interogările efectuate în temeiul alineatului (3) din prezentul articol compară datele relevante menționate la articolul 15 alineatul (2) cu datele existente în SIS pentru a stabili dacă solicitantul face obiectul uneia dintre următoarele semnalări:

(a)o semnalare privind persoane căutate pentru a fi arestate în vederea predării sau a extrădării;

(b)o semnalare privind persoane dispărute;

(c)o semnalare privind persoane căutate în vederea participării la o procedură judiciară;

(d)o semnalare privind persoane și obiecte care trebuie să fie supuse unor controale discrete sau unor controale specifice.

Articolul 9b

Dispoziții specifice aplicabile interogărilor în alte sisteme pentru membrii de familie ai cetățenilor UE sau ai altor resortisanți ai țărilor terțe care beneficiază de dreptul la liberă circulație în temeiul dreptului Uniunii

(1)În ceea ce privește resortisanții țărilor terțe care sunt membri de familie ai unui cetățean al Uniunii și cărora li se aplică Directiva 2004/38/CE sau ai unui resortisant al unei țări terțe care beneficiază de dreptul la liberă circulație echivalent cu cel al cetățenilor Uniunii în temeiul unui acord încheiat între Uniune și statele sale membre, pe de o parte, și o țară terță, pe de altă parte, verificările automatizate prevăzute la articolul 9a alineatul (3) se efectuează exclusiv în scopul de a verifica dacă nu există indicii concrete sau motive întemeiate, bazate pe indicii concrete, pentru a concluziona că prezența persoanei respective pe teritoriul statelor membre prezintă un risc în materie de securitate sau un risc epidemic ridicat în conformitate cu Directiva 2004/38/CE.

2.VIS nu verifică:

(a)dacă există informații cu privire la faptul că în prezent solicitantul depășește termenul legal de ședere sau că în trecut solicitantul a depășit termenul legal de ședere, prin consultarea EES;

(b)dacă solicitantul corespunde unei persoane ale cărei date sunt înregistrate în Eurodac.

3.În cazul în care prelucrarea automată a cererii menționată la articolul 9a alineatul (3) a generat un rezultat pozitiv corespunzând unei semnalări privind refuzul intrării și al șederii, astfel cum se menționează la articolul 24 din Regulamentul (CE) nr. 1987/2006, autoritatea responsabilă în domeniul vizelor verifică motivul deciziei în urma căreia a fost introdusă în SIS semnalarea respectivă. Dacă motivul este legat de un risc de imigrație ilegală, semnalarea nu trebuie luată în considerare pentru evaluarea cererii. Autoritatea responsabilă în domeniul vizelor acționează în conformitate cu articolul 25 alineatul (2) din Regulamentul SIS II.

Articolul 9c

Verificarea de către autoritățile centrale

(1)Orice rezultat pozitiv obținut în urma interogărilor efectuate în temeiul articolului 9a alineatul (3) este verificat manual de către autoritatea centrală a statului membru care prelucrează cererea.

(2)Atunci când verifică manual rezultatele pozitive, autoritatea centrală are acces la dosarul de cerere și la orice dosar de cerere conexat, precum și la toate rezultatele pozitive generate în cursul prelucrării automate efectuate în temeiul articolului 9a alineatul (3).

(3)Autoritatea centrală verifică dacă identitatea solicitantului înregistrată în dosarul de cerere corespunde cu datele existente în VIS sau în una dintre bazele de date consultate.

(4)În cazul în care datele cu caracter personal nu corespund și nu s-a obținut niciun alt rezultat pozitiv în cursul prelucrării automate efectuate în temeiul articolului 9a alineatul (3), autoritatea centrală șterge rezultatul fals pozitiv din dosarul de cerere.

(5)Dacă datele corespund sau dacă rămân îndoieli cu privire la identitatea solicitantului, autoritatea centrală responsabilă în domeniul vizelor care prelucrează cererea informează autoritatea centrală a statului membru sau statelor membre identificate că au introdus sau furnizat datele care au generat rezultatul pozitiv în temeiul articolului 9a alineatul (3). În cazul în care unul sau mai multe state membre au fost identificate că au introdus sau au furnizat datele care au declanșat răspunsul pozitiv, autoritatea centrală consultă autoritățile centrale ale statului sau statelor membre respective în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 16 alineatul (2).

(6)Rezultatul verificărilor efectuate de autoritățile centrale din celelalte state membre este adăugat la dosarul de cerere.

(7)Prin derogare de la alineatul (1), în cazul în care compararea menționată la articolul 9a alineatul (5) generează unul sau mai multe rezultate pozitive, VIS transmite o notificare automată autorității centrale a statului membru care a lansat interogarea, pentru ca aceasta să ia măsurile subsecvente adecvate.

(8)În cazul în care Europol este identificat că a introdus sau a furnizat datele care au generat un rezultat pozitiv în conformitate cu articolul 9a alineatul (3), autoritatea centrală a statului membru responsabil consultă unitatea națională a Europol în vederea unor măsuri subsecvente în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/794, în special cu capitolul IV.

Articolul 9d

Responsabilitățile Europol

Europol își adaptează sistemul de informații astfel încât să fie posibilă prelucrarea automată a interogărilor menționate la articolul 9a alineatul (3) și la articolul 22b alineatul (2).”

(13)la articolul 13 se adaugă următorul alineat (4):

„(4)    Când dosarul de cerere este actualizat în temeiul alineatelor (1) și (2), VIS transmite o notificare statului membru care a eliberat viza, prin care îi comunică decizia de anulare sau de revocare a vizei. Notificarea este generată automat de sistemul central și transmisă prin mecanismul prevăzut la articolul 16.”

(14)Articolul 15 se modifică după cum urmează:

(a) la alineatul (2) se introduce următoarea literă (ea):

„(ea) imaginea facială;”;

(b) se introduce următorul alineat (2a):

„(2a) Imaginea facială menționată la alineatul (2) litera (ea) nu trebuie să fie singurul criteriu de căutare.”;

(15)La articolul 16, alineatele (2) și (3) se înlocuiesc cu următorul text:

„(2) Când este creat în VIS un dosar de cerere referitor la un resortisant al unei anumite țări terțe sau care aparține unei anumite categorii de astfel de resortisanți pentru care este necesară o consultare prealabilă în temeiul articolului 22 din Regulamentul (CE) nr. 810/2009, VIS transmite automat cererea de consultare statului membru sau statelor membre indicate.

Statul membru sau statele membre consultate transmit răspunsul către VIS, care îl transmite statului membru care a creat cererea.

Exclusiv în scopul desfășurării procedurii de consultare, se integrează în VIS lista statelor membre care solicită ca autoritățile lor centrale să fie consultate de autoritățile centrale ale altor state membre în cursul examinării cererilor de vize uniforme depuse de resortisanții anumitor țări terțe sau de anumite categorii de astfel de resortisanți, în conformitate cu articolul 22 din Regulamentul (CE) nr. 810/2009, precum și a resortisanților țărilor terțe în cauză.

(3) Procedura prevăzută la alineatul (2) se aplică, de asemenea:

(a) transmiterii de informații în temeiul articolului 25 alineatul (4) privind eliberarea vizelor cu valabilitate teritorială limitată, al articolului 24 alineatul (2) privind modificarea datelor și al articolului 31 din Regulamentul (CE) nr. 810/2009 privind notificările ex post;

(b) tuturor celorlalte mesaje referitoare la cooperarea consulară care presupun transmiterea de date cu caracter personal înregistrate în VIS sau care au legătură cu aceasta, transmiterii de solicitări către autoritatea competentă în domeniul vizelor având ca obiect punerea la dispoziție a unor copii ale documentelor de călătorie în temeiul articolului 9 punctul 7 și a altor documente în sprijinul cererii, transmiterii de copii electronice ale acestor documente, precum și cererilor în temeiul articolului 9c și al articolului 38 alineatul (3). Autoritățile competente în domeniul vizelor trebuie să răspundă la orice astfel de cerere în termen de două zile lucrătoare.”

(16)Articolul 17 se elimină.

(17)Titlul capitolului III se înlocuiește cu următorul text:

„ACCESUL ALTOR AUTORITĂȚI LA DATELE PRIVIND VIZELE DE SCURTĂ ȘEDERE”

(18)La articolul 18 alineatul (6), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Autoritățile competente să efectueze verificări la frontierele la care se utilizează EES verifică amprentele digitale ale titularului de viză prin compararea cu amprentele digitale înregistrate în VIS. În cazul titularilor de viză ale căror amprente digitale nu pot fi utilizate, căutarea menționată la alineatul (1) se efectuează folosind datele alfanumerice prevăzute la alineatul (1) în combinație cu imaginea facială.”

(19)Se introduce următorul articol 20a:

„Articolul 20a

Utilizarea datelor din VIS în scopul introducerii de semnalări SIS privind persoane dispărute și accesul ulterior la aceste date

(1)Datele dactiloscopice stocate în VIS pot fi utilizate pentru introducerea unei semnalări privind persoane dispărute, în conformitate cu articolul 32 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr.... al Parlamentului European și al Consiliului* [Regulamentul (UE) privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de informații Schengen (SIS) în domeniul cooperării polițienești și al cooperării judiciare în materie penală]. În aceste cazuri, schimbul de date dactiloscopice se efectuează prin mijloace securizate în cadrul biroului SIRENE din statul membru care deține datele.

(2)Dacă se obține un rezultat pozitiv în urma unei semnalări SIS astfel cum se menționează la alineatul (1), autoritățile pentru protecția copilului și autoritățile judiciare naționale, inclusiv cele responsabile cu inițierea urmăririi penale în procedurile penale și cu anchetele judiciare anterioare punerii sub acuzare, precum și autoritățile lor coordonatoare, astfel cum se menționează la articolul 43 din Regulamentul (UE) … [COM(2016) 883 final – SIS LE], pot cere, în îndeplinirea sarcinilor care le revin, accesul la datele înregistrate în VIS. Sunt aplicabile condițiile prevăzute de legislația Uniunii și legislația națională.

__________

*    Regulamentul (UE) .. al Parlamentului European și al Consiliului (JO L .., p. …).”

(20)La articolul 22, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) În cazul în care, în urma căutării cu ajutorul datelor enumerate la alineatul (1), se constată că în VIS sunt înregistrate date referitoare la solicitantul de protecție internațională, autoritatea competentă în domeniul azilului este autorizată să consulte, exclusiv în scopul menționat la alineatul (1), următoarele date din dosarul solicitantului și din orice dosar de cerere conexat al solicitantului în temeiul articolului 8 alineatul (3):

(a) numărul cererii;

(b) datele din formularul sau formularele de cerere, menționate la articolul 9 punctele 4, 5 și 7;

(c) fotografii;

(d) datele introduse în legătură cu orice viză eliberată, anulată, revocată sau a cărei durată de valabilitate este prelungită, prevăzute la articolele 10, 13 și 14;

(e) datele menționate la articolul 9 punctele 4 și 5, din dosarele de cerere conexate în temeiul articolului 8 alineatul (4).”

(21)Articolul 23 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 23

Perioada de păstrare a datelor stocate

(1)    Perioada de păstrare a dosarelor în VIS este de cel mult cinci ani, fără a se aduce atingere ștergerii datelor menționată la articolele 24 și 25, precum și ținerii evidenței menționată la articolul 34.

Perioada respectivă începe:

(a) la data expirării vizei, a vizei de lungă ședere sau a permisului de ședere, în cazul eliberării unei vize, a unei vize de lungă ședere sau a unui permis de ședere;

(b) la noua dată de expirare a vizei, a vizei de lungă ședere sau a permisului de ședere, în cazul prelungirii unei vize, a unei vize de lungă ședere sau a unui permis de ședere;

(c) la data creării dosarului de cerere în VIS, în cazul retragerii, al închiderii sau al suspendării cererii;

(d) la data deciziei autorității responsabile, în cazul refuzării, al anulării, al reducerii duratei de valabilitate, al retragerii sau al revocării unei vize, a unei vize de lungă ședere sau a unui permis de ședere, după caz.

(2)    La expirarea perioadei prevăzute la alineatul (1), VIS șterge automat dosarul și conexiunea sau conexiunile stabilite cu acest dosar, menționate la articolul 8 alineatele (3) și (4) și la articolul 22a alineatele (3) și (5).”

(22)La articolul 24, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text: 

„(2) În cazul în care un stat membru deține dovezi care sugerează că datele prelucrate în VIS sunt eronate sau că prelucrarea lor în VIS contravine dispozițiilor prezentului regulament, acesta informează imediat statul membru responsabil. Mesajul respectiv se transmite în conformitate cu procedura de la articolul 16 alineatul (3).

Dacă datele eronate fac trimitere la conexiuni stabilite în temeiul articolului 8 alineatul (3) sau (4) și al articolului 22a alineatul (3), statul membru responsabil face verificările necesare și furnizează un răspuns în termen de 48 ore și, după caz, rectifică respectiva conexiune. În cazul în care nu se furnizează niciun răspuns în termenul stabilit, statul membru solicitant rectifică respectiva conexiune și informează statul membru responsabil prin intermediul VISMail cu privire la rectificarea efectuată.”

(23)Articolul 25 se modifică după cum urmează:

(a) alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) În cazul în care, înainte de expirarea perioadei menționate la articolul 23 alineatul (1), un solicitant a dobândit cetățenia unui stat membru, dosarele de cerere, dosarele și conexiunile menționate la articolul 8 alineatele (3) și (4) și la articolul 22a alineatul (3) cu privire la acesta sunt șterse din VIS fără întârziere de către statul membru care a creat dosarul (dosarele) de cerere și conexiunea în cauză.”;

(b) la alineatul (2), cuvintele „infrastructura VIS” se înlocuiesc cu „VISMail”.

(24)La articolul 26, se introduce următorul alineat (8a):

„(8a) Eu-LISA este autorizată să utilizeze date cu caracter personal reale anonimizate din sistemul de producție al VIS în scopul testării în următoarele circumstanțe:

(a) pentru diagnostic și reparații atunci când se constată defecțiuni ale sistemului central;

(b) pentru testarea noilor tehnologii și tehnici relevante în vederea îmbunătățirii performanței sistemului central sau a transmiterii de date către acesta.

În astfel de cazuri, măsurile de securitate, controlul accesului și înregistrarea activităților în mediul de testare sunt identice cu cele utilizate pentru sistemul de producție al VIS. Datele cu caracter personal reale utilizate în scopuri de testare se anonimizează astfel încât persoana vizată să nu mai fie identificabilă.”

(25)Articolul 27 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 27

Localizarea geografică a Sistemului central de informații privind vizele

VIS central principal, care asigură executarea funcțiilor de supraveghere și gestionare tehnică, este situat la Strasbourg (Franța), iar un VIS central de rezervă, capabil să asigure toate funcționalitățile VIS central principal, este situat la Sankt Johann im Pongau (Austria).

Ambele unități pot fi utilizate simultan pentru funcționarea activă a VIS, cu condiția ca a doua unitate să își păstreze capacitatea de a asigura funcționarea acestuia în cazul unei defecțiuni a sistemului.”

(26)Articolul 29 se modifică după cum urmează:

   (a)    titlul se înlocuiește cu următorul text:

„Responsabilitatea pentru utilizarea și calitatea datelor”;

   (b)    la alineatul (1), litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

„(c)    datele transmise VIS sunt exacte, actualizate și au un nivel adecvat de calitate și exhaustivitate.”;

(c)    la alineatul (2) litera (a), cuvântul „VIS” se înlocuiește cu „VIS sau CIR” în cele două cazuri în care apare;

   (d)    se introduce următorul alineat (2a):

„(2a) Autoritatea de administrare, împreună cu Comisia, elaborează și menține mecanisme automate de control al calității datelor și proceduri de verificare a calității datelor în VIS și furnizează rapoarte periodice statelor membre. Autoritatea de administrare prezintă periodic statelor membre și Comisiei un raport cu privire la controalele de calitate a datelor.

Acest mecanism, precum și procedurile și interpretarea respectării cerințelor privind calitatea datelor se stabilesc prin intermediul unor măsuri de punere în aplicare în conformitate cu procedura menționată la articolul 49 alineatul (2).”

(27)Se introduce următorul articol 29a:

„Articolul 29a
Norme specifice privind introducerea datelor

1.Introducerea în VIS a datelor menționate la articolele 9, 22c și 22d face obiectul următoarelor condiții prealabile:

(a) datele menționate la articolele 9, 22c și 22d și la articolul 6 alineatul (4) pot fi trimise VIS numai după efectuarea unei verificări a calității de către autoritățile naționale responsabile;

(b) datele menționate la articolele 9, 22c și 22d și la articolul 6 alineatul (4) pot fi prelucrate de VIS numai după efectuarea unei verificări a calității de către VIS în temeiul alineatului (2).

2.VIS efectuează verificări ale calității după cum urmează:

(c)la crearea în VIS a dosarelor de cerere sau a dosarelor referitoare la resortisanți ai țărilor terțe se efectuează verificări ale calității cu privire la datele menționate la articolele 9, 22c și 22d; în cazul în care aceste verificări stabilesc că nu sunt îndeplinite criteriile de calitate stabilite, VIS notifică automat autoritatea sau autoritățile responsabile;

(d)procedurile automate prevăzute la articolul 9a alineatul (3) și la articolului 22b alineatul (2) pot fi declanșate de VIS doar în urma unei verificări a calității efectuată de acesta în temeiul prezentului articol; în cazul în care aceste verificări stabilesc că nu sunt îndeplinite criteriile de calitate stabilite, VIS notifică automat autoritatea sau autoritățile responsabile;

(e)la crearea în VIS a dosarelor de cerere privind resortisanți ai țărilor terțe se efectuează verificări ale calității în ceea ce privește imaginile faciale și datele dactiloscopice, pentru a se asigura îndeplinirea standardelor minime de calitate a datelor care permit stabilirea de corespondențe biometrice;

(f)la stocarea în VIS a informațiilor privind autoritățile naționale desemnate se efectuează verificări ale calității datelor în temeiul articolului 6 alineatul (4).

3.Se stabilesc standarde de calitate privind stocarea datelor menționate la alineatele (1) și (2) din prezentul articol. Specificațiile acestor standarde se stabilesc prin acte de punere în aplicare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 49 alineatul (2).”

(28)La articolul 31, alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text:

„(1) Fără a se aduce atingere Regulamentului (UE) 2016/679, datele menționate la articolul 9 alineatul (4) literele (a), (b), (c), (k) și (m) și la articolul 9 alineatele (6) și (7) pot fi transferate sau puse la dispoziția unei țări terțe sau a unei organizații internaționale enumerate în anexă, numai dacă acest lucru este necesar în cazuri individuale pentru a dovedi identitatea resortisanților țărilor terțe și numai în scopul returnării în conformitate cu Directiva 2008/115/CE sau al relocării în conformitate cu Regulamentul... [Regulamentul privind cadrul de relocare], cu condiția ca statul membru care a introdus datele în VIS să-și fi dat acordul.”

(29)Articolul 34 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 34
Păstrarea evidențelor

(1) Fiecare stat membru, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă și autoritatea de administrare păstrează evidențe ale tuturor operațiunilor de prelucrare a datelor efectuate în VIS. Aceste evidențe indică scopul accesării menționate la articolul 6 alineatul (1), la articolul 20a alineatul (1), la articolul 22k alineatul (1) și la articolele 15-22 și 22g-22j, data și ora, tipul datelor transmise astfel cum se menționează la articolele 9-14, tipul de date utilizate pentru interogare astfel cum se menționează la articolul 15 alineatul (2), la articolul 18, la articolul 19 alineatul (1), la articolul 20 alineatul (1), la articolul 21 alineatul (1), la articolul 22 alineatul (1) și la articolele 22g, 22h, 22i, 22j, 45a și 45d, precum și denumirea autorității care a introdus sau a extras datele. În plus, fiecare stat membru păstrează evidențe privind personalul autorizat în mod corespunzător să introducă sau să extragă date.

(2) Pentru operațiunile menționate la articolul 45b, se păstrează evidențe ale fiecărei operațiuni de prelucrare a datelor efectuată în cadrul VIS și EES în conformitate cu prezentul articol și cu articolul 41 din Regulamentul (UE) 2226/2017 de instituire a Sistemului de intrare/ieșire (EES).

(3) Aceste evidențe pot fi utilizate numai pentru monitorizarea admisibilității prelucrării datelor din punctul de vedere al protecției acestora, precum și pentru garantarea securității datelor. Evidențele trebuie protejate, prin măsuri adecvate, împotriva oricărui acces neautorizat și șterse după o perioadă de un an de la expirarea perioadei de păstrare prevăzută la articolul 23 alineatul (1), în cazul în care nu sunt necesare pentru proceduri de monitorizare deja inițiate.”

(30)Articolul 37 se modifică după cum urmează:

(a) la alineatul (1), teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

Statul membru responsabil pune la dispoziția resortisanților țărilor terțe și a persoanelor menționate la articolul 9 alineatul (4) litera (f), la articolul 22c alineatul (2) litera (e) sau la articolul 22d litera (e) următoarele informații:”;

(b) alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Informațiile menționate la alineatul (1) se furnizează în scris resortisantului unei țări terțe atunci când sunt colectate datele, fotografia și datele dactiloscopice, astfel cum se prevede la articolul 9 punctele 4, 5 și 6, la articolul 22c alineatul (2) și la articolul 22d literele (a)-(g), precum și, dacă este necesar, oral, utilizând o limbă și modalități pe care persoana vizată le înțelege sau este rezonabil de presupus că le înțelege. Copiii trebuie informați într-un mod adaptat vârstei lor, prin intermediul unor broșuri și/sau grafice informative și/sau demonstrații concepute special pentru a explica procedura de prelevare a amprentelor digitale.”;

(c) la alineatul (3), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„În cazul în care nu există astfel de formulare semnate de persoanele respective, informațiile sunt furnizate în conformitate cu dispozițiile articolului 14 din Regulamentul (UE) 2016/679.”

(31)La articolul 38, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) În cazul în care solicitarea prevăzută la alineatul (2) nu este adresată statului membru responsabil, ci unui alt stat membru, autoritățile statului membru căruia i-a fost prezentată solicitarea contactează autoritățile statului membru responsabil în termen de șapte zile. Statul membru responsabil verifică exactitatea datelor și legalitatea prelucrării acestora în VIS în termen de o lună.”

(32)La articolul 43, alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text:

„(1) Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor acționează în strânsă cooperare cu autoritățile naționale de supraveghere în ceea ce privește aspecte specifice care necesită o implicare la nivel național, în special dacă Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor sau o autoritate națională de supraveghere identifică discrepanțe majore între practicile statelor membre sau transferuri potențial ilegale efectuate prin canalele de comunicare ale componentelor de interoperabilitate sau în contextul întrebărilor adresate de una sau mai multe autorități naționale de supraveghere cu privire la punerea în aplicare și interpretarea prezentului regulament.

(2) În cazurile menționate la alineatul (1), supravegherea coordonată este asigurată în conformitate cu articolul 62 din Regulamentul (UE) XXXX/2018 [Regulamentul 45/2001 revizuit].”

(33)La articolul 45 se adaugă următorul alineat (3):

„(3) Specificațiile tehnice în ceea ce privește calitatea, rezoluția și utilizarea amprentelor digitale și a imaginii faciale pentru verificarea biometrică și identificarea în VIS sunt stabilite în acte de punere în aplicare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 49 alineatul (2).”

(34)Se introduce următorul articol 45a:

„Articolul 45a
Utilizarea datelor în scopul elaborării de rapoarte și statistici

(1)Personalul autorizat în mod corespunzător din cadrul autorităților competente ale statelor membre, al Comisiei, al eu-LISA și al Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă instituită prin Regulamentul (UE) 2016/1624 are acces pentru a consulta, exclusiv în scopul elaborării de rapoarte și statistici, datele de mai jos, fără a se permite identificarea individuală:

(a)informații referitoare la statut;

(b)autoritatea competentă, inclusiv sediul acesteia;

(c)sexul, data nașterii și cetățenia actuală a solicitantului;

(d)statul membru al primei intrări, numai pentru vizele de scurtă ședere;

(e)data și locul cererii și ale deciziei referitoare la viză (eliberată sau refuzată);

(f)tipul de document eliberat, și anume viză de tranzit aeroportuar, viză uniformă sau viză cu valabilitate teritorială limitată, viză de lungă ședere sau permis de ședere;

(g)tipul documentului de călătorie și codul din trei litere al țării care l-a eliberat, numai pentru vizele de scurtă ședere;

(h)motivele indicate în cazul deciziilor referitoare la document sau la cerere, numai pentru vizele de scurtă ședere; pentru vizele de lungă ședere și permisele de ședere, decizia referitoare la cerere (de eliberare a vizei sau de respingere a cererii și din ce motiv);

(i)autoritatea competentă care a respins cererea, inclusiv sediul acesteia, și data respingerii, numai pentru vizele de scurtă ședere;

(j)cazurile în care aceeași persoană a solicitat vize de scurtă ședere de la mai multe autorități responsabile în domeniul vizelor, cu menționarea autorităților responsabile în domeniul vizelor, a sediului acestora și a datelor la care cererile au fost respinse, numai pentru vizele de scurtă ședere;

(k)pentru vizele de scurtă ședere, principalul sau principalele scopuri ale călătoriei; pentru vizele de lungă ședere și permisele de ședere, scopul cererii;

(l)datele introduse în legătură cu orice document retras, anulat, revocat sau a cărui durată de valabilitate este prelungită, după caz;

(m)după caz, data expirării vizei de lungă ședere sau a permisului de ședere;

(n)numărul de persoane exonerate de obligația de a se supune amprentării digitale în temeiul articolului 13 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 810/2009;

(o)cazurile în care datele menționate la articolul 9 punctul 6 nu au putut fi furnizate din motive de fapt, în conformitate cu articolul 8 alineatul (5) teza a doua;

(p)cazurile în care datele menționate la articolul 9 punctul 6 nu au fost solicitate din motive de drept, în conformitate cu articolul 8 alineatul (5) teza a doua;

(q)cazurile în care unei persoane care nu a putut furniza din motive de fapt datele menționate la articolul 9 punctul 6 i s-a refuzat viza, în conformitate cu articolul 8 alineatul (5) teza a doua.

Personalul autorizat în mod corespunzător al Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă are acces pentru a consulta datele menționate la primul paragraf în scopul realizării unor analize de risc și evaluări ale vulnerabilității, astfel cum se menționează la articolele 11 și 13 din Regulamentul (UE) 2016/1624.

(2)În sensul alineatului (1) din prezentul articol, euLISA stochează datele menționate la alineatul respectiv în registrul central de raportare și statistici menționat la [articolul 39 din Regulamentul 2018/XX privind interoperabilitatea].

(3)    Procedurile instituite de eu-LISA pentru a monitoriza funcționarea VIS menționate la articolul 50 alineatul (1) includ posibilitatea de a produce statistici periodice pentru asigurarea monitorizării respective.

(4)În fiecare trimestru, eu-LISA compilează statistici bazate pe datele din VIS privind vizele de scurtă ședere, care indică, pentru fiecare loc în care a fost depusă o cerere de viză, în special:

(a)totalul vizelor de tranzit aeroportuar solicitate, inclusiv vize de tranzit aeroportuar cu intrări multiple;

(b)totalul vizelor eliberate, inclusiv vize A multiple;

(c)totalul vizelor multiple eliberate;

(d)totalul vizelor neeliberate, inclusiv vize A multiple;

(e)totalul vizelor uniforme solicitate, inclusiv vize uniforme cu intrări multiple;

(f)totalul vizelor eliberate, inclusiv vize cu intrări multiple;

(g)totalul vizelor cu intrări multiple eliberate, defalcat în funcție de durata de valabilitate (sub 6 luni, 1 an, 2 ani, 3 ani, 4 ani, 5 ani);

(h)totalul vizelor uniforme neeliberate, inclusiv vize cu intrări multiple;

(i)totalul vizelor cu valabilitate teritorială limitată eliberate.

Statisticile zilnice sunt stocate în registrul central de raportare și statistici.

(5)În fiecare trimestru, eu-LISA compilează statistici bazate pe datele din VIS privind vizele de lungă ședere și permisele de ședere, care indică, pentru fiecare loc, în special:

(a)totalul vizelor de lungă ședere solicitate, eliberate, refuzate, prelungite sau retrase;

(b)totalul permiselor de ședere solicitate, eliberate, refuzate, prelungite sau retrase.

(6)La sfârșitul fiecărui an, datele statistice sunt compilate sub formă de statistici trimestriale pentru anul respectiv. Statisticile conțin o defalcare a datelor pentru fiecare stat membru.

(7)    La cererea Comisiei, eu-LISA îi furnizează acesteia statistici privind aspecte specifice legate de punerea în aplicare a politicii comune în domeniul vizelor sau a politicii în domeniul migrației, inclusiv privind aspecte legate de aplicarea Regulamentului (UE) nr. 1053/2013.”

(35)Se introduc următoarele articole 45b, 45c, 45d și 45e:

„Articolul 45b

Accesul operatorilor de transport la date în scopul verificării

(1)În vederea îndeplinirii obligației care le revine în temeiul articolului 26 alineatul (1) litera (b) din Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen, operatorii de transport aerian și maritim, precum și operatorii de transport internațional care transportă pe cale terestră grupuri cu autocarul lansează o interogare în VIS pentru a verifica dacă resortisanții țărilor terțe titulari ai unei vize de scurtă ședere, ai unei vize de lungă ședere sau ai unui permis de ședere sunt în posesia unei vize de ședere de scurtă ședere valabile, a unei vize de lungă ședere valabile sau a unui permis de ședere valabil, după caz. În acest scop, în ceea ce privește vizele de scurtă ședere, operatorii de transport furnizează datele menționate la articolul 9 punctul 4 literele (a), (b) și (c) din prezentul regulament sau la articolul 22c literele (a), (b) și (c), după caz.

(2)În scopul punerii în aplicare a alineatului (1) sau pentru a soluționa orice eventual litigiu care rezultă din aplicarea acestuia, eu-LISA păstrează evidențe ale tuturor operațiunilor de prelucrare a datelor efectuate de operatorii de transport în cadrul portalului pentru operatorii de transport. Aceste evidențe indică data și ora fiecărei operațiuni, datele utilizate pentru interogare, datele transmise de portalul pentru operatorii de transport și numele operatorului de transport în cauză.

Evidențele sunt păstrate pentru o perioadă de doi ani. Evidențele sunt protejate prin măsuri adecvate împotriva accesului neautorizat.

(3)Accesul în condiții de siguranță la portalul pentru operatorii de transport menționat la articolul 1 alineatul (2) litera (h) din Decizia 2004/512/CE, astfel cum a fost modificată prin prezentul regulament, le permite operatorilor de transport să efectueze interogările menționate la alineatul (1) înainte de îmbarcarea unui pasager. În acest scop, operatorul de transport lansează interogarea pentru a fi autorizat să consulte VIS utilizând datele de pe banda de citire optică a documentului de călătorie.

(4)Răspunsul transmis de VIS indică dacă persoana în cauză are sau nu o viză valabilă, furnizând operatorilor de transport un răspuns pozitiv sau negativ (OK/NOT OK).

(5)Se instituie un sistem de autentificare, destinat exclusiv operatorilor de transport, astfel încât la portalul pentru operatorii de transport să poată avea acces, în scopurile prevăzute la alineatul (2), membrii autorizați în mod corespunzător ai personalului operatorilor de transport. Sistemul de autentificare se adoptă de către Comisie prin intermediul unor acte de punere în aplicare în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 49 alineatul (2).

Articolul 45c

Procedurile alternative în cazul imposibilității tehnice de accesare a datelor de către operatorii de transport

(1)În cazul în care este imposibil din punct de vedere tehnic să se efectueze interogarea menționată la articolul 45b alineatul (1), din cauza unei defecțiuni a unei părți a VIS sau din alte motive care nu se află sub controlul operatorilor de transport, aceștia sunt scutiți de obligația de a verifica deținerea unei vize valabile sau a unui document de călătorie valabil prin utilizarea portalului pentru operatorii de transport. În cazul în care o astfel de defecțiune este detectată de autoritatea de administrare, aceasta o notifică operatorilor de transport. Aceasta notifică, de asemenea, operatorilor de transport remedierea defecțiunii. În cazul în care o astfel de defecțiune este detectată de operatorii de transport, aceștia o pot notifica autorității de administrare.

(2)Detaliile procedurilor alternative se stabilesc într-un act de punere în aplicare adoptat în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 49 alineatul (2).

Articolul 45d

Accesul la datele din VIS al echipelor europene de poliție de frontieră și gardă de coastă

(1) În vederea exercitării sarcinilor și competențelor în temeiul articolului 40 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1624 al Parlamentului European și al Consiliului* și în plus față de accesul prevăzut la articolul 40 alineatul (8) din respectivul regulament, membrii echipelor europene de poliție de frontieră și gardă de coastă, precum și ai echipelor de personal implicat în operațiuni legate de returnare, au dreptul de a accesa și de a efectua căutări în datele introduse în VIS, în limitele mandatului lor.

(2) Pentru a se asigura accesul menționat la alineatul (1), Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă desemnează o unitate specializată, formată din funcționari împuterniciți în mod corespunzător din cadrul Poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european, să îndeplinească funcția de punct central de acces. Punctul central de acces verifică îndeplinirea condițiilor de solicitare a accesului la VIS prevăzute la articolul 45e.

__________

*    Regulamentul (UE) 2016/1624 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2016 privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și de modificare a Regulamentului (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 863/2007 al Parlamentului European și al Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 2007/2004 al Consiliului și a Deciziei 2005/267/CE a Consiliului (JO L 251, 16.9.2016, p. 1).

Articolul 45e

Condițiile și procedura de acces la datele din VIS al echipelor europene de poliție de frontieră și gardă de coastă

(1) În vederea accesului menționat la articolul 45d alineatul (1), o echipă europeană de poliție de frontieră și gardă de coastă poate transmite punctului central de acces al poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european menționat la articolul 45d alineatul (2) o solicitare de consultare a tuturor datelor sau a unui set specific de date stocate în VIS. Solicitarea trebuie să facă trimitere la planul operativ al statului membru respectiv privind verificările la frontieră, supravegherea frontierelor și/sau returnarea pe care se bazează cererea. La primirea unei solicitări de acces, punctul central de acces al poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european verifică dacă sunt îndeplinite condițiile de acces menționate la alineatul (2). În cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile de acces, personalul autorizat în mod corespunzător al punctului central de acces prelucrează solicitările. Datele VIS accesate sunt transmise echipei în așa fel încât să nu fie compromisă securitatea datelor.

(2) În vederea acordării accesului se aplică următoarele condiții:

a) statul membru gazdă autorizează membrii echipei să consulte VIS pentru îndeplinirea obiectivelor operative specificate în planul operativ privind verificările la frontieră, supravegherea frontierelor și returnare și

b) consultarea VIS este necesară pentru efectuarea sarcinilor specifice încredințate echipei de statul membru gazdă.

(3) În conformitate cu articolul 40 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2016/1624, membrii echipelor, precum și echipele de personal implicat în sarcini legate de returnare pot acționa doar ca răspuns la informațiile obținute din VIS, pe baza instrucțiunilor agenților de poliție de frontieră sau ale personalului implicat în sarcini legate de returnare din statul membru gazdă în care își desfășoară activitatea și, ca regulă generală, în prezența acestora. Statul membru gazdă poate autoriza membrii echipelor să acționeze în numele său.

(4) Dacă există îndoieli sau dacă verificarea identității titularului unei vize, al unei vize de lungă ședere sau al unui permis de ședere eșuează, membrul echipei europene de poliție de frontieră și gardă de coastă direcționează persoana către un polițist de frontieră al statului membru gazdă.

(5) Consultarea datelor din VIS de către membrii echipelor se desfășoară după cum urmează:

a) atunci când îndeplinesc sarcini legate de verificările la frontieră în temeiul Regulamentului (UE) 2016/399, membrii echipelor au acces la datele din VIS în scopul verificării la punctele de trecere a frontierelor externe, în conformitate cu articolul 18 sau articolul 22g din prezentul regulament, după caz;

b) atunci când verifică dacă sunt îndeplinite condițiile de intrare, de ședere sau de rezidență pe teritoriul statelor membre, membrii echipelor au acces la datele din VIS în scopul verificării pe teritoriu a resortisanților țărilor terțe în conformitate cu articolele 19 sau 22h din prezentul regulament, după caz;

c) atunci când identifică o persoană care este posibil să nu îndeplinească sau să nu mai îndeplinească condițiile de intrare, ședere sau rezidență pe teritoriul statelor membre, membrii echipelor au acces la datele din VIS în scopul identificării, în conformitate cu articolul 20 din prezentul regulament.

(6) Dacă accesarea și căutarea indică existența unui rezultat pozitiv în VIS, statul membru gazdă este informat cu privire la acest lucru.

(7) Toate evidențele operațiunilor de prelucrare a datelor în VIS de către un membru al echipelor europene de poliție de frontieră și gardă de coastă sau al echipelor de personal implicat în sarcini legate de returnare sunt gestionate de autoritatea de administrare, în conformitate cu dispozițiile articolului 34.

(8) Fiecare accesare a datelor și fiecare căutare în acestea efectuate de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă se înregistrează în conformitate cu dispozițiile articolului 34 și fiecare utilizare de către Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă a datelor pe care le-a accesat se înregistrează.

(9) Cu excepția cazurilor în care este necesar pentru îndeplinirea sarcinilor în scopul aplicării Regulamentului de instituire a Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS), nicio parte a VIS nu se conectează la un sistem informatic pentru colectarea și prelucrarea datelor efectuate de către Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă sau în cadrul acesteia și nici nu se transferă către un astfel de sistem datele din VIS la care are acces Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă. Nicio parte a VIS nu se descarcă. Evidențele accesului și ale căutărilor nu se consideră ca reprezentând o descărcare sau o copiere a datelor din VIS.

(10) Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă adoptă și aplică măsuri de asigurare a securității datelor astfel cum se prevede la articolul 32.”

(36)Articolul 49 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 49

Procedura comitetului

(1)Comisia este asistată de un comitet. Respectivul comitet reprezintă un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului*.

(2)În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

____________

*    Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).”

(37)Se introduce următorul articol 49a:

„Articolul 49a
Grupul consultativ

Agenția eu-LISA instituie un grup consultativ care îi furnizează cunoștințe de specialitate referitoare la VIS, în special în contextul pregătirii programului său anual de lucru și a raportului său anual de activitate.”

(38)Articolul 50 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 50

Monitorizare și evaluare

(1)Autoritatea de administrare se asigură că sunt stabilite proceduri pentru a monitoriza funcționarea VIS din perspectiva obiectivelor referitoare la rezultate, raportul cost-eficacitate, securitate și calitatea serviciului.

(2) În scopul întreținerii tehnice, autoritatea de administrare are acces la informațiile necesare legate de operațiunile de prelucrare efectuate în VIS.

(3)O dată la doi ani, eu-LISA prezintă Parlamentului European, Consiliului și Comisiei un raport privind funcționarea tehnică a VIS, inclusiv în ceea ce privește securitatea acestuia.

(4)Respectând dispozițiile din legislația națională referitoare la publicarea informațiilor sensibile, fiecare stat membru și Europol întocmesc rapoarte anuale cu privire la eficacitatea accesului la datele din VIS în scopul asigurării respectării legii, care conțin informații și statistici privind:

(a)scopul exact al consultării, inclusiv tipul infracțiunii de terorism sau al infracțiunii grave;

(b)    motivele rezonabile invocate pentru a justifica suspiciunea că suspectul, autorul sau victima fac obiectul prezentului regulament;

(c)    numărul solicitărilor de acces la VIS în scopul asigurării respectării legii;

(d)    numărul și tipul de cazuri finalizate cu identificări reușite.

Rapoartele anuale ale statelor membre și ale Europol se transmit Comisiei până la data de 30 iunie a anului următor.

(5) O dată la patru ani, Comisia realizează o evaluare generală a VIS. Această evaluare generală include o analiză a rezultatelor obținute în funcție de obiectivele fixate, determină măsura în care principiile de bază rămân în continuare valabile, examinează aplicarea prezentului regulament în raport cu VIS, securitatea VIS, utilizarea dispozițiilor prevăzute la articolul 31 și eventualele implicații privind funcționarea pe viitor a sistemului. Comisia transmite evaluarea Parlamentului European și Consiliului.

(6) Statele membre transmit autorității de administrare și Comisiei informațiile necesare pentru elaborarea rapoartelor prevăzute la alineatele (3), (4) și (5).

(7) Autoritatea de administrare furnizează Comisiei informațiile necesare pentru a realiza evaluările generale menționate la alineatul (5).”;

(39)    Titlul anexei 1 se înlocuiește cu următorul text:

„Lista organizațiilor internaționale menționate la articolul 31 alineatul (1)”.

(40)După articolul 22 se introduc următoarele capitole IIIa și IIIb:

CAPITOLUL IIIa

INTRODUCEREA ȘI UTILIZAREA DATELOR PRIVIND VIZELE DE LUNGĂ ȘEDERE ȘI PERMISELE DE ȘEDERE

Articolul 22a

Procedurile de introducere a datelor în urma unei decizii cu privire la o cerere de viză de lungă ședere sau de permis de ședere

(1)În urma unei decizii cu privire la o cerere de viză de lungă ședere sau de permis de ședere, autoritatea care a emis decizia respectivă creează fără întârziere dosarul individual, prin introducerea în VIS a datelor menționate la articolul 22c sau la articolul 22d.

(2)La crearea dosarului individual, VIS lansează automat interogarea în temeiul articolului 22b.

(3)Dacă titularul a depus cererea ca parte a unui grup sau împreună cu un membru al familiei, autoritatea creează un dosar individual pentru fiecare persoană din grup și conexează dosarele persoanelor care au depus cererea împreună și cărora li s-a eliberat o viză de lungă ședere sau un permis de ședere.

(4)Atunci când în conformitate cu legislația Uniunii sau cu legislația națională nu este solicitată furnizarea anumitor date sau când acestea nu pot fi furnizate din motive de fapt, câmpul sau câmpurile respective se marchează cu «nu este cazul». În cazul amprentelor digitale, sistemul permite diferențierea cazurilor în care furnizarea amprentelor nu este solicitată în conformitate cu legislația Uniunii sau cu legislația națională de cazurile în care amprentele digitale nu pot fi furnizate din motive de fapt.

Articolul 22b

Interogările în alte sisteme

(1)Exclusiv în scopul de a evalua dacă persoana ar putea reprezenta o amenințare pentru ordinea publică sau securitatea internă sau sănătatea publică din statele membre, în temeiul articolului 6 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul (UE) 2016/399, dosarele sunt prelucrate automat de VIS pentru a se identifica rezultate pozitive. VIS examinează fiecare dosar în mod individual.

(2)De fiecare dată când este creat un dosar individual în urma eliberării sau al refuzului acordării unei vize de lungă ședere sau a unui permis de ședere în temeiul articolului 22d, VIS lansează o interogare prin utilizarea portalului european de căutare definit la articolul 6 alineatul (1) [din Regulamentul privind interoperabilitatea] pentru a compara datele relevante menționate la articolul 22c alineatul (2) literele (a), (b), (c), (f) și (g) din prezentul regulament cu datele relevante existente în VIS, în Sistemul de informații Schengen (SIS), în sistemul de intrare/ieșire (EES), în sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS), inclusiv în lista de supraveghere menționată la articolul 29 din Regulamentul (UE) 2018/XX în scopul instituirii unui sistem european de informații și de autorizare privind călătoriile, [în sistemul ECRIS-TCN în ceea ce privește condamnările legate de infracțiuni de terorism sau alte infracțiuni grave], în datele Europol, în baza de date a Interpol privind documentele de călătorie furate și pierdute (SLTD) și în baza de date a Interpol privind documentele de călătorie asociate unor notificări (baza de date TDAWN a Interpol).

(3)VIS adaugă la dosarul individual o trimitere la fiecare rezultat pozitiv obținut în temeiul alineatelor (2) și (5). În plus, VIS identifică, după caz, statul membru (statele membre) care a(u) introdus sau furnizat datele care au generat rezultatul (rezultatele) pozitiv(e) sau dacă acestea au fost introduse sau furnizate de Europol și consemnează acest lucru în dosarul individual.

(4)În sensul articolului 2 alineatul (2) litera (f), în privința unei vize de lungă ședere eliberate sau a cărei durată a fost prelungită, interogările efectuate în temeiul alineatului (2) din prezentul articol compară datele relevante menționate la articolul 22c alineatul (2) cu datele existente în SIS pentru a stabili dacă titularul face obiectul uneia dintre următoarele semnalări:

(a)o semnalare privind persoane căutate pentru a fi arestate în vederea predării sau a extrădării;

(b)o semnalare privind persoane dispărute;

(c)o semnalare privind persoane căutate în vederea participării la o procedură judiciară;

(d)o semnalare privind persoane și obiecte care trebuie să fie supuse unor controale discrete sau unor controale specifice.

În cazul în care compararea menționată la prezentul alineat generează unul sau mai multe rezultate pozitive, VIS transmite o notificare automată autorității centrale a statului membru care a lansat căutarea, pentru ca aceasta să ia măsurile subsecvente adecvate.

(5)În ceea ce privește consultarea datelor din EES, din ETIAS și din VIS în temeiul alineatului (2), rezultatele pozitive se limitează la indicarea refuzurilor de a acorda o autorizație de călătorie, de intrare sau o viză care s-au bazat pe motive de securitate.

(6)Dacă eliberarea sau prelungirea vizei de lungă ședere sau a permisului de ședere este efectuată de o autoritate consulară a unui stat membru, se aplică articolul 9a.

(7)Dacă permisul de ședere este eliberat sau prelungit sau o viză de lungă ședere este prelungită de o autoritate pe teritoriul unui stat membru, se aplică următoarele cerințe:

(a)autoritatea respectivă verifică dacă datele înregistrate în dosarul individual corespund cu datele existente în VIS sau în unul dintre sistemele de informații/bazele de date ale UE consultate, cu datele Europol sau cu informațiile din bazele de date ale Interpol prevăzute la alineatul (2);

(b)dacă rezultatul pozitiv în temeiul alineatului (2) se referă la datele Europol, unitatea națională a Europol este informată în vederea măsurilor subsecvente;

(c)dacă datele nu corespund și nu s-a obținut niciun alt rezultat pozitiv în cursul prelucrării automate efectuate în temeiul alineatelor (2) și (3), autoritatea șterge rezultatul fals pozitiv din dosarul de cerere;

(d)dacă datele corespund sau dacă rămân îndoieli cu privire la identitatea solicitantului, autoritatea ia măsuri cu privire la datele care au declanșat rezultatul pozitiv în temeiul alineatului (4), în conformitate cu procedurile, condițiile și criteriile prevăzute de legislația UE și de legislația națională.

Articolul 22c

Dosarul individual care trebuie creat pentru o viză de lungă ședere eliberată sau un permis de ședere eliberat

Dosarul individual creat în temeiul articolului 22a alineatul (1) cuprinde următoarele date:

(1)autoritatea care a eliberat documentul, inclusiv sediul acesteia;

(2)următoarele date privind titularul:

(a) numele de familie; prenumele; data nașterii; cetățenia sau cetățeniile actuale; sexul; data, locul și țara nașterii;

(b) tipul și numărul documentului de călătorie și codul din trei litere al țării care a eliberat documentul de călătorie;

(c)data expirării perioadei de valabilitate a documentului de călătorie;

(cc) autoritatea care a eliberat documentul de călătorie;

(d) în cazul minorilor, numele și prenumele autorității părintești sau ale tutorelui legal al titularului;

(e) numele, prenumele și adresa persoanei fizice sau denumirea și adresa angajatorului sau a oricărei alte organizații pe care s-a întemeiat cererea;

(f) imaginea facială a titularului, prelevată în timp real dacă este posibil;

(g) două amprente digitale ale titularului, în conformitate cu legislația relevantă a Uniunii și cu legislația națională relevantă;

(3)următoarele date privind viza de lungă ședere eliberată sau permisul de ședere eliberat:

(a)informații referitoare la statut, care indică faptul că s-a eliberat o viză de lungă ședere sau un permis de ședere;

(b)locul și data deciziei de eliberare a vizei de lungă ședere sau a permisului de ședere;

(c)tipul de document eliberat (viză de lungă ședere sau permis de ședere);

(d)numărul vizei de lungă ședere eliberate sau al permisului de ședere eliberat;

(e)data expirării vizei de lungă ședere sau a permisului de ședere.

Articolul 22d

Dosarul individual care trebuie creat în anumite cazuri de refuz al acordării unei vizei de lungă ședere sau a unui permis de ședere

În cazul în care s-a luat decizia de a refuza o viză de lungă ședere sau un permis de ședere deoarece se consideră că solicitantul reprezintă o amenințare pentru ordinea publică, siguranța internă sau pentru sănătatea publică sau deoarece solicitantul a prezentat documente care au fost dobândite în mod fraudulos, au fost falsificate sau modificate, autoritatea care a refuzat acordarea creează fără întârziere un dosar individual care conține următoarele date:

a.numele de familie, numele de familie la naștere (numele de familie deținute anterior); prenumele; sexul; data, locul și țara nașterii;

b.cetățenia actuală și cetățenia la naștere;

c.tipul și numărul documentului de călătorie, autoritatea care l-a eliberat și data eliberării și a expirării acestuia;

d.în cazul minorilor, numele și prenumele autorității părintești sau ale tutorelui legal al solicitantului;

e.numele, prenumele și adresa persoanei fizice pe care se întemeiază cererea;

f.imaginea facială a solicitantului, prelevată în timp real dacă este posibil;

g.două amprente digitale ale solicitantului, în conformitate cu legislația relevantă a Uniunii și cu legislația națională relevantă;

h.informații care să indice faptul că viza de lungă ședere sau permisul de ședere a fost refuzat deoarece se consideră că solicitantul reprezintă o amenințare pentru ordinea publică, pentru siguranța publică sau pentru sănătatea publică sau deoarece solicitantul a prezentat documente care au fost dobândite în mod fraudulos, au fost falsificate sau modificate;

i.autoritatea care a refuzat viza de lungă ședere sau permisul de ședere, inclusiv sediul acesteia;

j.locul și data deciziei de refuzare a vizei de lungă ședere sau al permisului de ședere.

Articolul 22e

Date care trebuie adăugate în cazul unei vize de lungă ședere retrase sau a unui permis de ședere retras

(1) În cazul în care s-a luat decizia de a retrage un permis de ședere sau o viză de lungă ședere sau de a reduce durata de valabilitate a unei vize de lungă ședere, autoritatea care a luat această decizie adaugă următoarele date la dosarul individual:

(a) informații referitoare la statut, care indică faptul că viza de lungă ședere a fost retrasă sau permisul de ședere a fost retras sau, în cazul unei vize de lungă ședere, că perioada de valabilitate a acesteia a fost redusă;

(b) autoritatea care a retras viza de lungă ședere sau permisul de ședere sau care a redus perioada de valabilitate a vizei de lungă ședere, inclusiv sediul acesteia;

(c) locul și data deciziei;

(d) noua dată la care expiră viza de lungă ședere, dacă este cazul;

(e) numărul autocolantului de viză, dacă perioada este redusă prin aplicarea unui autocolant de viză nou.

(2) Dosarul individual indică, de asemenea, motivul sau motivele retragerii vizei de lungă ședere sau a permisului de ședere sau ale reducerii perioadei de valabilitate a vizei de lungă ședere, în conformitate cu articolul 22d litera (h).

Articolul 22f

Date care trebuie adăugate în cazul prelungirii unei vize de lungă ședere sau a unui permis de ședere

În cazul în care s-a luat decizia de a prelungi un permis de ședere sau o viză de lungă ședere, autoritatea care a efectuat prelungirea adaugă următoarele date la dosarul individual:

(a) informații referitoare la statut, care indică faptul că valabilitatea vizei de lungă ședere sau a permisului de ședere a fost prelungită;

(b) autoritatea care a prelungit viza de lungă ședere sau permisul de ședere, inclusiv sediul acesteia;

(c) locul și data deciziei;

(d) în cazul unei vize de lungă ședere, numărul autocolantului de viză, dacă viza se prelungește prin aplicarea unui nou autocolant;

(e) data la care expiră prelungirea perioadei.

Articolul 22g

Accesul la date în scopul verificării vizelor de lungă ședere și a permiselor de ședere la punctele de trecere a frontierelor externe

(1)Exclusiv în scopul de a verifica identitatea titularului documentului și/sau autenticitatea și valabilitatea vizei de lungă ședere sau a permisului de ședere și dacă persoana nu este considerată a fi o amenințare pentru ordinea publică, securitatea internă sau sănătatea publică a statelor membre, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul (UE) 2016/399, autoritățile competente să efectueze verificări la punctele de trecere a frontierelor externe în conformitate cu regulamentul respectiv sunt autorizate să efectueze căutări utilizând numărul documentului în combinație cu una sau mai multe dintre informațiile menționate la articolul 22c alineatul (2) literele (a), (b) și (c) din prezentul regulament.

(2)În cazul în care, în urma căutării cu ajutorul datelor menționate la alineatul (1), se constată că în VIS sunt înregistrate date referitoare la titularul documentului, autoritatea competentă responsabilă pentru controlul la frontieră este autorizată să consulte următoarele date din dosarul individual, exclusiv în scopul menționat la alineatul (1):

(a)informații referitoare la statutul vizei de lungă ședere sau al permisului de ședere, care indică dacă acesta (aceasta) a fost eliberat(ă), retras(ă) sau prelungit(ă);

(b)datele menționate la articolul 22c alineatul (3) literele (c), (d) și (e);

(c)după caz, datele menționate la articolul 22e alineatul (1) literele (d) și (e);

(d)după caz, datele menționate la articolul 22f literele (d) și (e);

(e)fotografii, astfel cum se menționează la articolul 22c alineatul (2) litera (f).

Articolul 22h

Accesul la date în scopul verificării pe teritoriul statelor membre

(1)Exclusiv în scopul de a verifica identitatea titularului și autenticitatea și valabilitatea vizei de lungă ședere sau a permisului de ședere sau pentru a verifica dacă persoana în cauză nu reprezintă o amenințare pentru ordinea publică, securitatea internă sau sănătatea publică a statelor membre, autoritățile competente pentru efectuarea de controale pe teritoriul statelor membre cu privire la îndeplinirea condițiilor de intrare, ședere sau rezidență pe teritoriul statelor membre și, după caz, autoritățile de poliție, sunt autorizate să efectueze căutări utilizând numărul vizei de lungă ședere sau al permisului de ședere în combinație cu una sau mai multe din datele menționate la articolul 22c alineatul (2) literele (a), (b) și (c).

(2)În cazul în care, în urma căutării cu ajutorul datelor enumerate la alineatul (1), se constată că în VIS sunt înregistrate date referitoare la titular, autoritatea competentă este autorizată să consulte următoarele date din dosarul individual, precum și, după caz, din dosarul sau dosarele conexat(e) în temeiul articolului 22a alineatul (4), numai în scopurile menționate la alineatul (1):

(a)informații referitoare la statutul vizei de lungă ședere sau al permisului de ședere, care indică dacă acesta (aceasta) a fost eliberat(ă), retras(ă) sau prelungit(ă);

(b)datele menționate la articolul 22c alineatul (3) literele (c), (d) și (e);

(c)după caz, datele menționate la articolul 22e alineatul (1) literele (d) și (e);

(d)după caz, datele menționate la articolul 22f literele (d) și (e);

(e) fotografii, astfel cum se menționează la articolul 22c alineatul (2) litera (f).

Articolul 22i

Accesul la date în scopul stabilirii responsabilității în cazul cererilor de protecție internațională

(1)Exclusiv în scopul determinării statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (UE) nr. 604/2013, autoritățile competente în domeniul azilului sunt autorizate să efectueze căutări utilizând amprentele digitale ale solicitantului de protecție internațională.

În cazul în care amprentele digitale ale solicitantului de protecție internațională nu pot fi folosite sau căutarea pe baza amprentelor digitale eșuează, căutarea se efectuează utilizând numărul vizei de lungă ședere sau al permisului de ședere în combinație cu datele menționate la articolul 22c alineatul (2) literele (a), (b) și (c).

(2)În cazul în care, în urma căutării cu ajutorul datelor enumerate la alineatul (1), se constată că în VIS este înregistrată o viză de lungă ședere sau un permis de ședere, autoritatea competentă în domeniul azilului este autorizată să consulte, exclusiv în scopul menționat la alineatul (1), următoarele date din dosarul de cerere și, în ceea ce privește datele de la litera (g), din dosarul sau dosarele de cerere conexate(e) ale soțului/soției și copiilor, în temeiul articolului 22a alineatul (4):

(a) autoritatea care a eliberat sau a prelungit viza de lungă ședere sau permisul de ședere;

(b) datele menționate la articolul 22c alineatul (2) literele (a) și (b);

(c) tipul de document;

(d) perioada de valabilitate a vizei de lungă ședere sau a permisului de ședere;

(f) fotografii, astfel cum se menționează la articolul 22c alineatul (2) litera (f);

(g) datele menționate la articolul 22c alineatul (2) literele (a) și (b) din dosarul sau dosarele de cerere conexate cu privire la soț/soție și copii.

(3)Consultarea VIS în temeiul alineatelor (1) și (2) din prezentul articol este efectuată numai de autoritățile naționale desemnate menționate la articolul 27 din Regulamentul (UE) nr. 603/2013 al Parlamentului European și al Consiliului*.

Articolul 22j

Accesul la date în scopul examinării unei cereri de protecție internațională

(1)Exclusiv în scopul examinării cererilor de protecție internațională, autoritățile competente în domeniul azilului sunt autorizate, în conformitate cu articolul 27 din Regulamentul (UE) nr. 603/2013, să efectueze căutări utilizând amprentele digitale ale solicitantului de protecție internațională.

În cazul în care amprentele digitale ale solicitantului de protecție internațională nu pot fi folosite sau căutarea pe baza amprentelor digitale eșuează, căutarea se efectuează utilizând numărul vizei de lungă ședere sau al permisului de ședere în combinație cu datele menționate la articolul 22c alineatul (2) literele (a), (b) și (c), sau o combinație a datelor menționate la articolul 22d literele (a), (b), (c) și (f).

(2)În cazul în care, în urma căutării cu ajutorul datelor menționate la alineatul (1), se constată că în VIS sunt înregistrate date referitoare la solicitantul de protecție internațională, autoritatea competentă în domeniul azilului este autorizată să consulte, exclusiv în scopul menționat la alineatul (1), datele introduse în legătură cu orice viză de lungă ședere sau permis de ședere eliberat, refuzat, retras sau a cărui valabilitate a fost prelungită, astfel cum se menționează la articolele 22c, 22d, 22e și 22f din dosarul solicitantului și din dosarul sau dosarele conexat(e) ale solicitantului în temeiul articolului 22a alineatul (3).

(3)Consultarea VIS în conformitate cu alineatele (1) și (2) din prezentul articol este efectuată numai de autoritățile naționale desemnate menționate la articolul 27 din Regulamentul (UE) nr. 603/2013.

CAPITOLUL IIIb

Procedura și condițiile de acces la VIS în scopul asigurării respectării legii

Articolul 22k
Autoritățile desemnate ale statelor membre

(1)Statele membre desemnează autoritățile care au dreptul de a consulta datele stocate în VIS în scopul prevenirii, detectării și investigării infracțiunilor de terorism sau a altor infracțiuni grave.

(2)Fiecare stat membru întocmește o listă a autorităților desemnate. Fiecare stat membru notifică eu-LISA și Comisiei autoritățile pe care le-a desemnat și poate în orice moment să își modifice sau să își înlocuiască notificarea.

(3)Fiecare stat membru desemnează un punct central de acces care are acces la VIS. Punctul central de acces verifică îndeplinirea condițiilor de solicitare a accesului la VIS prevăzute la articolul 22n.

Autoritatea desemnată și punctul central de acces pot face parte din aceeași organizație, dacă legislația națională permite acest lucru, însă punctul central de acces acționează în mod deplin independent de autoritatea desemnată atunci când își îndeplinește sarcinile în temeiul prezentului regulament. Punctul central de acces este separat de autoritățile desemnate și nu primește instrucțiuni din partea acestora în ceea ce privește rezultatul verificării pe care o efectuează în mod independent.

Statele membre pot desemna mai multe puncte centrale de acces pentru a reflecta structura lor organizațională și administrativă în îndeplinirea obligațiilor lor constituționale sau legale.

(4)Fiecare stat membru notifică eu-LISA și Comisiei punctul său central de acces și poate în orice moment să își modifice sau să își înlocuiască notificarea.

(5)La nivel național, fiecare stat membru întocmește o listă a unităților operaționale din cadrul autorităților desemnate care sunt autorizate să solicite acces la datele stocate în VIS prin intermediul punctului (punctelor) centrale de acces.

(6)Doar personalul împuternicit în mod corespunzător din cadrul punctului (punctelor) centrale de acces este autorizat să acceseze VIS în conformitate cu articolele 22m și 22n.

Articolul 22l
Europol

(1)Europol desemnează una dintre unitățile sale operaționale drept „autoritatea desemnată de Europol” și o autorizează să solicite accesul la VIS, prin intermediul punctului central de acces la VIS menționat la alineatul (2), în scopul de a sprijini și a consolida acțiunea statelor membre în vederea prevenirii, detectării și investigării infracțiunilor de terorism sau a altor infracțiuni grave.

(2)Europol desemnează în calitate de punct central de acces o unitate specializată, formată din funcționari Europol împuterniciți în mod corespunzător. Punctul central de acces verifică îndeplinirea condițiilor de solicitare a accesului la VIS prevăzute la articolul 22p.

Punctul central de acces acționează independent atunci când își îndeplinește sarcinile în temeiul prezentului regulament și nu primește instrucțiuni din partea autorității desemnate de Europol menționate la alineatul (1) în ceea ce privește rezultatul verificării.

Articolul 22m
Procedura de acces la VIS în scopul asigurării respectării legii

(1)Unitatea operațională menționată la articolul 22k alineatul (5) transmite o solicitare motivată, în format electronic sau pe suport de hârtie, unui punct central de acces, astfel cum este menționat la articolul 22k alineatul (3), pentru a obține accesul la datele stocate în VIS. La primirea unei solicitări de acces, punctul (punctele) centrale de acces verifică dacă sunt îndeplinite condițiile de acces menționate la articolul 22n. În cazul în care sunt îndeplinite condițiile de acces, punctul sau punctele centrale de acces prelucrează solicitările. Datele din VIS accesate sunt transmise unităților operaționale menționate la articolul 22k alineatul (5) în așa fel încât să nu fie compromisă securitatea datelor.

(2)În cazuri de urgență excepțională, care implică necesitatea de a preveni un pericol iminent pentru viața unei persoane asociat unei infracțiuni de terorism sau unei alte infracțiuni grave, punctul central de acces prelucrează solicitarea imediat și verifică doar ex post dacă sunt îndeplinite toate condițiile menționate la articolul 22n, inclusiv dacă a existat cu adevărat un caz de urgență. Verificarea ex post este efectuată fără întârzieri nejustificate și, în orice caz, în termen de cel mult 7 zile lucrătoare după prelucrarea solicitării.

(3)Dacă în urma unei verificări ex post se constată că accesul la datele din VIS nu a fost justificat, toate autoritățile care au accesat datele respective șterg informațiile accesate din VIS și informează punctele centrale de acces cu privire la ștergerea informațiilor.

Articolul 22n
Condiții pentru accesul la datele din VIS al autorităților desemnate ale statelor membre

(1)Autoritățile desemnate pot accesa VIS în vederea consultării dacă sunt îndeplinite toate condițiile următoare:

(a)accesarea în vederea consultării este necesară și proporțională în scopul prevenirii, detectării sau investigării unor infracțiuni de terorism ori a altor infracțiuni grave;

(b)accesarea în vederea consultării este necesară și proporțională într-un caz specific;

(c)există motive întemeiate pentru a se considera că prin consultarea datelor din VIS se va contribui în mod substanțial la prevenirea, detectarea sau investigarea oricăreia dintre infracțiunile în cauză, în special în cazul unei suspiciuni justificate potrivit căreia suspectul, autorul sau victima unei infracțiuni de terorism sau a altei infracțiuni grave se încadrează într-o categorie aflată sub incidența prezentului regulament;

(d)dacă a fost lansată o interogare în CIR în conformitate cu articolul 22 din Regulamentul 2018/XX [privind interoperabilitatea], din răspunsul primit, astfel cum se menționează la articolul 22 alineatul (5) din regulament, rezultă că datele sunt stocate în VIS.”

(2)Condiția prevăzută la alineatul (1) litera (d) nu trebuie îndeplinită în situațiile în care accesul la VIS este necesar ca instrument de consultare a istoricului în materie de vize sau a perioadelor de ședere autorizată pe teritoriul statelor membre în ceea ce privește un suspect cunoscut, un autor cunoscut sau o victimă presupusă a unei infracțiuni de terorism sau a unei alte infracțiuni grave.

(3)Consultarea VIS se limitează la căutarea oricărora dintre următoarele tipuri de date în dosarul individual:

(a)numele de familie, prenumele, data nașterii, cetățenia sau cetățeniile și/sau sexul;

(b)tipul și numărul documentului sau documentelor de călătorie, codul din trei litere al țării care l-a (le-a) eliberat și data de expirare a valabilității documentului de călătorie;

(c)numărul autocolantului de viză, al vizei de lungă ședere sau al permisului de ședere și data expirării perioadei de valabilitate a vizei, a vizei de lungă ședere sau a permisului de ședere, după caz;

(d)amprentele digitale, inclusiv amprentele digitale latente;

(e)imaginea facială.

(4)În cazul unui rezultat pozitiv, consultarea VIS permite accesul la datele menționate în prezentul alineat, precum și la orice alte date preluate din dosarul individual, inclusiv datele introduse în ceea ce privește orice document eliberat, refuzat, anulat, revocat sau prelungit. Accesul la datele menționate la articolul 9 punctul 4 litera (l) înregistrate în dosarul de cerere se acordă numai în cazul în care consultarea datelor respective a fost solicitată în mod explicit într-o cerere motivată și aprobată în urma unei verificări independente.

Articolul 22o

Accesul la VIS pentru identificarea persoanelor în circumstanțe specifice

Prin derogare de la articolul 22n alineatul (1), autoritățile desemnate nu trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute la respectivul alineat pentru a accesa VIS în scopul identificării persoanelor date dispărute, răpite sau identificate ca victime ale traficului de persoane și atunci când există motive întemeiate pentru a se considera că respectiva consultare a datelor din VIS va sprijini identificarea acestora și/sau va contribui la investigarea unor cazuri specifice de trafic de persoane. În astfel de circumstanțe, autoritățile desemnate pot efectua o căutare în VIS utilizând amprentele digitale ale persoanelor respective.

În cazul în care amprentele digitale ale persoanelor respective nu pot fi utilizate sau căutarea cu ajutorul amprentelor digitale eșuează, aceasta se efectuează cu ajutorul datelor menționate la articolul 9 literele (a) și (b).

În cazul unui rezultat pozitiv, consultarea VIS permite accesul la toate datele menționate la articolul 9, precum și la datele menționate la articolul 8 alineatele (3) și (4).

Articolul 22p
Procedura și condițiile pentru accesul Europol la datele din VIS

(1)Europol este autorizat să consulte VIS dacă sunt îndeplinite toate condițiile următoare:

(a)    consultarea este necesară și proporțională pentru a sprijini și a consolida măsurile adoptate de statele membre pentru prevenirea, detectarea sau investigarea infracțiunilor de terorism ori a altor infracțiuni grave care intră sub incidența mandatului Europol; 

(b)    consultarea este necesară și proporțională într-un caz specific;

(c)    există motive întemeiate pentru a se considera că prin consultarea datelor din VIS se va contribui în mod substanțial la prevenirea, detectarea sau investigarea oricăreia dintre infracțiunile în cauză, în special în cazul unei suspiciuni justificate potrivit căreia suspectul, autorul sau victima unei infracțiuni de terorism sau a altei infracțiuni grave se încadrează într-o categorie aflată sub incidența prezentului regulament;

(d)    dacă a fost lansată o interogare în CIR în conformitate cu articolul 22 din Regulamentul 2018/XX [privind interoperabilitatea], din răspunsul primit, astfel cum se menționează la articolul 22 alineatul (3) din regulamentul respectiv, rezultă că datele sunt stocate în VIS.

(2)Condițiile prevăzute la articolul 22n alineatele (2), (3) și (4) se aplică în consecință.

(3)Autoritatea desemnată a Europol poate transmite punctului de acces central al Europol menționat la articolul 22k alineatul (3) o solicitare motivată, în format electronic, pentru consultarea tuturor datelor sau a unui set specific de date stocate în VIS. La primirea unei solicitări de acces, punctul central de acces al Europol verifică dacă sunt îndeplinite condițiile de acces menționate la alineatele (1) și (2). În cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile de acces, personalul autorizat în mod corespunzător al punctului (punctelor) central(e) de acces prelucrează solicitările. Datele din VIS accesate sunt transmise unităților operaționale menționate la articolul 22l alineatul (1) în așa fel încât să nu fie compromisă securitatea datelor.

(4)Prelucrarea informațiilor obținute de Europol în urma consultării datelor din VIS face obiectul autorizării din partea statului membru de origine. Respectiva autorizare se obține prin intermediul unității naționale a Europol din acel stat membru.

Articolul 22q
Înregistrarea evidențelor și documentarea

(1)Fiecare stat membru și Europol se asigură că toate operațiunile de prelucrare a datelor care rezultă din solicitările de acces la datele din VIS în conformitate cu capitolul IIIc sunt înregistrate sau documentate pentru a verifica admisibilitatea solicitării, a monitoriza legalitatea prelucrării datelor, integritatea și securitatea acestora, precum și în scopuri de automonitorizare.

(2)Evidențele sau documentația indică, în toate cazurile:

(a)scopul exact al solicitării de acces la datele din VIS, inclusiv infracțiunea de terorism sau altă infracțiune gravă care este avută în vedere, iar, pentru Europol, scopul exact al solicitării de acces;

(b)referința dosarului național;

(c)data și ora exactă a solicitării de acces transmise sistemului central al VIS de către punctul central de acces;

(d)denumirea autorității care a solicitat accesul în vederea consultării;

(e)după caz, decizia adoptată cu privire la verificarea expost;

(f)datele utilizate pentru consultare;

(g)în conformitate cu normele naționale sau cu Regulamentul (UE) 2016/794, identitatea de utilizator unică a funcționarului care a efectuat căutarea și a funcționarului care a dispus căutarea datelor.

(3)Evidențele și documentația sunt utilizate numai pentru a monitoriza legalitatea prelucrării datelor și pentru a asigura integritatea și securitatea datelor. Doar evidențele care nu conțin date cu caracter personal pot fi folosite în vederea monitorizării și a evaluării menționate la articolul 50 din prezentul regulament. Autoritatea de supraveghere instituită în conformitate cu articolul 41 alineatul (1) din Directiva (UE) 2016/680, care este responsabilă de verificarea admisibilității solicitării și de monitorizarea legalității prelucrării datelor, precum și a integrității și a securității datelor, are acces la aceste evidențe, la cerere, în scopul îndeplinirii atribuțiilor care îi revin.

Articolul 22r

Condiții pentru accesul la datele din VIS al autorităților desemnate ale statelor în privința cărora prezentul regulament încă nu a fost pus în aplicare

(1)Accesul la VIS în vederea consultării de către autoritățile desemnate ale unui stat membru în privința căruia prezentul regulament încă nu a fost pus în aplicare este permis dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a)accesul se încadrează în domeniul de aplicare al competențelor acestora;

(b)accesul este supus acelorași condiții cu cele menționate la articolul 22n alineatul (1);

(c)accesul este precedat de o cerere motivată în mod corespunzător, formulată în scris sau electronic, adresată unei autorități desemnate a unui stat membru căruia i se aplică prezentul regulament; respectiva autoritate solicită apoi punctului (punctelor) centrale de acces naționale permisiunea de a consulta VIS.

(2)Un stat membru în privința căruia prezentul regulament încă nu a fost pus în aplicare pune la dispoziția statelor membre cărora li se aplică prezentul regulament informațiile pe care le deține privind vizele, pe baza unei cereri motivate în mod corespunzător, formulate în scris sau electronic, cu respectarea condițiilor prevăzute la articolul 22n alineatul (1).

_____________

*    Regulamentul (UE) nr. 603/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind instituirea sistemului „Eurodac” pentru compararea amprentelor digitale în scopul aplicării eficiente a Regulamentului (UE) nr. 604/2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid și privind cererile autorităților de aplicare a legii din statele membre și a Europol de comparare a datelor Eurodac în scopul asigurării respectării aplicării legii și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1077/2011 de instituire a Agenției europene pentru gestionarea operațională a sistemelor informatice la scară largă, în spațiul de libertate, securitate și justiție (JO L 180, 29.6.2013, p. 1).”

Articolul 2
Modificări aduse Deciziei 2004/512/CE

La articolul 1 din Decizia 2004/512/CE, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Sistemul de informații privind vizele se bazează pe o arhitectură centralizată și cuprinde:

(a) un registru comun de date de identitate, astfel cum se menționează la [articolul 17 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul 2018/XX privind interoperabilitatea];

(b) un sistem central de informații, denumit în continuare «Sistemul central de informații privind vizele» (VIS);

(c) o interfață în fiecare stat membru, denumită în continuare «interfața națională» (NI-VIS), care asigură conectarea la autoritatea centrală națională relevantă din statul membru respectiv, sau o interfață uniformă națională (NUI) în fiecare stat membru, bazată pe specificații tehnice comune și identică pentru toate statele membre, care permite conectarea sistemului central la infrastructurile naționale din statele membre;

(d) o infrastructură de comunicații între VIS și interfețele naționale;

(e) un canal securizat de comunicații între VIS sistemul central al EES;

(f) o infrastructură de comunicații securizată între sistemul central al VIS și infrastructurile centrale ale portalului european de căutare instituit prin [articolul 6 din Regulamentul 2017/XX privind interoperabilitatea], serviciul comun de comparare a datelor biometrice instituit prin [articolul 12 din Regulamentul 2017/XX privind interoperabilitatea], registrul comun de date de identitate instituit prin [articolul 17 din Regulamentul 2017/XX privind interoperabilitatea] și detectorul de identități multiple instituit prin [articolul 25 din Regulamentul 2017/XX privind interoperabilitatea];

(g) un mecanism de consultare a cererilor și de schimb de informații între autoritățile centrale responsabile în domeniul vizelor („VISMail”);

(h) un portal pentru operatorii de transport;

(i) un serviciu web securizat care permite comunicarea între VIS, pe de o parte, și portalul pentru operatorii de transport, și sistemele internaționale (sistemele/bazele de date ale Interpol), pe de altă parte;

(j) un registru de date utilizat în scopul întocmirii de rapoarte și statistici.

Sistemul central, interfețele uniforme naționale, serviciul web, portalul pentru operatorii de transport și infrastructura de comunicații a VIS partajează și reutilizează cât mai mult posibil din punct de vedere tehnic componentele de hardware și software ale sistemului central al EES, ale interfețelor uniforme naționale ale EES, ale portalului ETIAS pentru operatorii de transport, ale serviciului web al EES și, respectiv, ale infrastructurii de comunicații a EES.”.

Articolul 3
Modificări aduse Regulamentului (UE) nr. 810/2009

Regulamentul (UE) nr. 810/2009 se modifică după cum urmează:

(1)La articolul 10 alineatul (3), litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

„(c) prezintă o fotografie în conformitate cu standardele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1683/95 sau, la depunerea primei cereri și ulterior cel puțin o dată la 59 de luni, în conformitate cu standardele prevăzute la articolul 13 din prezentul regulament.”

(2)Articolul 13 se modifică după cum urmează:

(a) la alineatul (2), prima liniuță se înlocuiește cu următorul text:

„- o fotografie făcută în timp real și colectată digital în momentul depunerii cererii;”;

(b) la alineatul (3), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„În cazul în care amprentele digitale și o fotografie în timp real de o calitate satisfăcătoare ale solicitantului au fost colectate și introduse în VIS ca parte a unei cereri depuse cu mai puțin de 59 de luni înaintea depunerii unei noi cereri, aceste [date] pot fi copiate în cererea ulterioară.”;

(c) la alineatul (7), litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a)    copiii cu vârsta sub 6 ani;”;

(d)    alineatul (8) se elimină.

(3)Articolul 21 se modifică după cum urmează:

(a) alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) VIS este consultat pentru fiecare cerere în parte, în conformitate cu articolul 8 alineatul (2), cu articolul 15 și cu articolul 9a din Regulamentul (CE) nr. 767/2008. Statele membre se asigură că se utilizează integral toate criteriile de căutare menționate la articolele respective, pentru evitarea respingerilor și a identificărilor eronate.

(b) se introduc următoarele alineate (3a) și (3b):

„(3a) În scopul evaluării condițiilor de intrare prevăzute la alineatul (3), consulatul ține cont de rezultatul verificărilor efectuate în temeiul articolului 9c din Regulamentul (CE) nr. 767/2008 în următoarele baze de date:

(a)SIS și SLTD, pentru a verifica dacă documentul de călătorie utilizat pentru cerere corespunde unui document de călătorie declarat pierdut, furat sau anulat și dacă documentul de călătorie utilizat pentru cerere corespunde unui document de călătorie înregistrat într-un dosar din baza de date TDAWN a Interpol;

(a)sistemul central al ETIAS, pentru a verifica dacă solicitantului îi corespunde o cerere de autorizație de călătorie care a fost refuzată, revocată sau anulată;

(b)VIS, pentru a verifica dacă datele furnizate în cerere privind documentul de călătorie corespund unei alte cereri de viză asociate cu date de identitate diferite, precum și dacă solicitantul a făcut obiectul unei decizii de refuzare, de revocare sau de anulare a unei vize de scurtă ședere;

(c)EES, pentru a verifica dacă există informații cu privire la faptul că solicitantul depășește în prezent sau a depășit în trecut termenul legal de ședere sau că solicitantului i s-a refuzat intrarea în trecut;

(d)Eurodac, pentru a verifica dacă solicitantului i-a fost retrasă sau respinsă o cerere de protecție internațională;

(e)datele Europol, pentru a verifica dacă datele furnizate în cerere corespund datelor înregistrate în baza de date respectivă;

(f)sistemul ECRIS-TCN, pentru a verifica dacă solicitantul corespunde unei persoane ale cărei date sunt înregistrate în această bază de date pentru infracțiuni de terorism sau alte infracțiuni grave;

(g)SIS, pentru a verifica dacă solicitantul face obiectul unei semnalări privind persoane căutate pentru a fi arestate în vederea predării în temeiul unui mandat european de arestare sau persoane căutate pentru a fi arestate în vederea extrădării.

Consulatul are acces la dosarul de cerere și la dosarul (dosarele) de cerere conexat(e), dacă există, precum și la toate rezultatele verificărilor efectuate în temeiul articolului 9c din Regulamentul (CE) nr. 767/2008.

(3b) Autoritatea responsabilă în domeniul vizelor consultă detectorul de identități multiple și registrul comun de date de identitate menționate la articolul 4 alineatul (37) din Regulamentul 2018/XX [privind interoperabilitatea] sau SIS ori ambele pentru a evalua diferențele dintre identitățile conexate și efectuează orice verificare suplimentară necesară pentru a lua o decizie privind statutul și culoarea conexiunii, precum și cu privire la eliberarea sau refuzul acordării vizei persoanei în cauză.

În conformitate cu articolul 59 alineatul (1) din Regulamentul 2018/XX [privind interoperabilitatea], prezentul alineat se aplică numai de la începerea funcționării detectorului de identități multiple.”;

(c) alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) Consulatul verifică, utilizând informațiile obținute din EES, dacă în urma șederii preconizate solicitantul nu va depăși durata maximă de ședere autorizată pe teritoriul statelor membre, indiferent de posibilele șederi autorizate în baza unei vize naționale de lungă ședere sau a unui permis de ședere emis de un alt stat membru.”

(4)Se introduce următorul articol 21a:

„Articolul 21a

Indicatori de risc specifici

(1)Evaluarea riscurilor în materie de securitate, de imigrație ilegală sau a unui risc epidemic ridicat se bazează pe:

(a)statistici generate de EES care indică rate anormale de depășire a perioadei permise de ședere sau de refuz al intrării pentru un anumit grup de călători care dețin o viză;

(b)statistici generate de VIS în conformitate cu articolul 45a care indică rate anormale de refuz al cererilor de viză din cauza unui risc în materie de migrație neregulamentară, de securitate sau de sănătate publică prezentat de un anumit grup de călători;

(c)statistici generate de VIS în conformitate cu articolul 45a și de EES care arată corelații între informațiile colectate prin intermediul formularului de cerere și cazurile de depășire a perioadei permise de ședere sau de refuz al intrării;

(d)informații susținute de elemente concrete și bazate pe dovezi furnizate de statele membre cu privire la indicatori de risc specifici în materie de securitate sau cu privire la amenințări specifice identificate de respectivul stat membru;

(e)informații susținute de elemente concrete și bazate pe dovezi furnizate de statele membre cu privire la rate anormale de depășire a perioadei permise de ședere sau de refuz al intrării pentru un anumit grup de călători, în cazul respectivelor state membre;

(f)informații referitoare la riscuri epidemice ridicate specifice prezentate de statele membre, informații privind supravegherea epidemiologică și evaluări ale riscurilor furnizate de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), precum și focare de boli raportate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

(2)Comisia adoptă un act de punere în aplicare prin care specifică riscurile menționate la alineatul (1). Actul de punere în aplicare respectiv se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 52 alineatul (2).

(3)Pe baza riscurilor specifice determinate în conformitate cu alineatul (2) se stabilesc indicatori de risc specifici, care constau într-o combinație de date care includ unul sau mai multe dintre următoarele elemente:

(a)categoria de vârstă, sexul, cetățenia;

(b)țara și localitatea de reședință;

(c)statul sau statele membre de destinație;

(d)statul membru al primei intrări;

(e)scopul călătoriei;

(f)ocupația actuală.

(4)Indicatorii de risc specifici sunt direcționați și proporționali. Aceștia nu se bazează în niciun caz exclusiv pe sexul sau vârsta unei persoane. De asemenea, nu se bazează în niciun caz pe informații privind rasa, culoarea, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limba, opiniile politice sau de orice altă natură, religia sau convingerile filozofice, apartenența la un sindicat, apartenența la o minoritate națională, situația materială, nașterea, handicapul sau orientarea sexuală a unei persoane.

(5)Indicatorii de risc specifici sunt adoptați de Comisie printr-un act de punere în aplicare. Actul de punere în aplicare respectiv se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 52 alineatul (2).

(6)Autoritățile responsabile în domeniul vizelor utilizează indicatorii de risc specifici atunci când evaluează dacă solicitantul prezintă un risc de imigrație ilegală, un risc pentru securitatea statelor membre sau un risc epidemic ridicat în conformitate cu articolul 21 alineatul (1).

(7)Comisia revizuiește în mod regulat riscurile specifice și indicatorii de risc specifici.”

(5) Articolul 46 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 46
Elaborarea statisticilor

Comisia publică, până la data de 1 martie a fiecărui an, următoarele statistici anuale privind vizele pentru fiecare consulat și punct de trecere a frontierei unde statele membre prelucrează cereri de viză:

(a)numărul de vize de tranzit aeroportuar solicitate, eliberate și refuzate;

(b)numărul de vize uniforme cu o singură intrare și de vize cu intrări multiple solicitate, eliberate (defalcate în funcție de durata de valabilitate: 1, 2, 3, 4 și 5 ani) și refuzate;

(c)numărul de vize cu valabilitate teritorială limitată eliberate.

Aceste statistici se elaborează pe baza rapoartelor generate de registrul central de date al VIS, în conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (CE) nr. 767/2008.”

(6)La articolul 57, alineatele (3) și (4) se elimină.

Articolul 4
Modificări aduse Regulamentului (UE) nr. 2017/2226

Regulamentul (UE) nr. 2017/2226 se modifică după cum urmează:

(1)La articolul 9 alineatul (2) se adaugă următorul paragraf:

„EES oferă funcționalitatea de gestionare centralizată a acestei liste. Normele detaliate privind administrarea acestei funcționalități se stabilesc prin acte de punere în aplicare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 68 alineatul (2) din prezentul regulament.”.

(2)La articolul 13, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) În vederea îndeplinirii obligației care le revine în temeiul articolului 26 alineatul (1) litera (b) din Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen, operatorii de transport utilizează serviciul web pentru a verifica dacă o viză de ședere de scurtă durată este valabilă, inclusiv dacă numărul de intrări autorizate a fost deja utilizat, dacă titularul a atins durata maximă de ședere autorizată sau, după caz, dacă viza este valabilă pentru teritoriul portului de destinație al călătoriei. Operatorii de transport furnizează datele menționate la articolul 16 alineatul (1) literele (a), (b) și (c) din prezentul regulament. Pe baza datelor respective, serviciul web furnizează operatorilor de transport un răspuns pozitiv sau negativ (OK/NOT OK). Operatorii de transport pot stoca informațiile trimise și răspunsul primit în conformitate cu dreptul aplicabil. Operatorii de transport stabilesc un sistem de autentificare pentru a se asigura că doar personalul autorizat poate accesa serviciul web. Răspunsul „OK/NOT OK” nu poate fi considerat o decizie de autorizare sau de refuz al intrării în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/399.”.

(3)La articolul 35 alineatul (4), expresia „prin intermediul infrastructurii VIS” se elimină.

Articolul 5
Modificări aduse Regulamentului (UE) 2016/399

Regulamentul (UE) 2016/399 se modifică după cum urmează:

(1)La articolul 8 alineatul (3), se adaugă următoarea literă (ba):

„(ba) dacă resortisantul unei țări terțe deține o viză de lungă ședere sau un permis de ședere, verificările amănunțite efectuate la intrare includ, de asemenea, verificarea identității titularului vizei de lungă ședere sau al permisului de ședere și verificarea autenticității vizei de lungă ședere sau a permisului de ședere prin consultarea Sistemului de informații privind vizele (VIS) în conformitate cu articolul 22g din Regulamentul (CE) nr. 767/2008;

dacă verificarea titularului documentului sau verificarea documentului, după caz, în conformitate cu articolul 22g din regulamentul menționat anterior, eșuează sau dacă există îndoieli în ceea ce privește identitatea titularului, autenticitatea documentului și/sau a documentului de călătorie, personalul autorizat în mod corespunzător al autorităților competente verifică cipul documentului.”

(2) La articolul 8 alineatul (3), se elimină literele (c)-(f).

Articolul 7
Modificări aduse Regulamentului (UE) XXX privind instituirea unui cadru pentru interoperabilitatea dintre sistemele de informații ale UE (în materie de frontiere și vize) [Regulamentul privind interoperabilitatea]

Regulamentul (UE) XXX privind instituirea unui cadru pentru interoperabilitatea dintre sistemele de informații ale UE (în materie de frontiere și vize) [Regulamentul privind interoperabilitatea] se modifică după cum urmează:

(1)La articolul 13 alineatul (1), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b) datele menționate la articolul 9 alineatul (6), la articolul 22c alineatul (2) literele (f) și (g) și la articolul 22d literele (f) și (g) din Regulamentul (CE) nr. 767/2008;”.

(2)La articolul 18 alineatul (1), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b)    datele menționate la articolul 9 alineatul (4) literele (a), (b) și (c), la articolul 9 alineatele (5) și (6), la articolul 22c alineatul (2) literele (a)-(cc), (f) și (g), la articolul 22d literele (a), (b), (c), (f) și (g) din Regulamentul (CE) nr. 767/2008;”.

(3)La articolul 26 alineatul (1), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b) autorităților competente menționate la articolul 6 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (CE) nr. 767/2008 atunci când creează sau actualizează un dosar de cerere sau un dosar individual în VIS în conformitate cu articolul 8 sau cu articolul 22a din Regulamentul (CE) nr. 767/2008;”.

(4)Articolul 27 se modifică după cum urmează:

(a) la alineatul (1), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b)    se creează sau se actualizează un dosar de cerere sau un dosar individual în VIS în conformitate cu articolul 8 sau cu articolul 22a din Regulamentul (CE) nr. 767/2008;”

(b) la alineatul (3), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b) numele de familie; prenumele; data nașterii, sexul și cetățenia (cetățeniile), astfel cum se menționează la articolul 9 alineatul (4) litera (a), la articolul 22c alineatul (2) litera (a) și la articolul 22d litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 767/2008;”.

(4)La articolul 29 alineatul (1), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b) autoritățile competente menționate la articolul 6 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (CE) nr. 767/2008 pentru rezultatele pozitive generate atunci când se creează sau se actualizează un dosar de cerere sau un dosar individual în VIS în conformitate cu articolul 8 sau cu articolul 22a din Regulamentul (CE) nr. 767/2008;”.

Articolul 8
Abrogarea Deciziei 2008/633/JAI

Decizia 2008/633/JAI se abrogă. Trimiterile la Decizia 2008/633 se interpretează ca trimiteri la Regulamentul (CE) nr. 767/2008 și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa 2.”

.

Articolul 9
Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre în conformitate cu tratatele.

Adoptat la Bruxelles,

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză

1.3.Natura propunerii/inițiativei

1.4.Obiectiv(e)

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.6.Durata și impactul financiar

1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e)

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Norme în materie de monitorizare și raportare

2.2.Sistemul de gestiune și de control

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor 

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor operaționale

3.2.3.Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.4.Compatibilitatea cu actualul cadru financiar multianual

3.2.5.Contribuția terților

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Denumirea propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză 

1.3.Tipul propunerii/inițiativei

◻ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă 

◻ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 75  

☒ Propunerea/inițiativa se referă la prelungirea unei acțiuni existente 

◻ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune reorientată către o acțiune nouă 

1.4.Motivele propunerii/inițiativei

1.4.1.Cerință (cerințe) de îndeplinit pe termen scurt sau lung

1.4.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, precum câștigurile de coordonare, certitudinea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” reprezintă valoarea rezultată din intervenția Uniunii care este suplimentară față de valoarea care ar fi fost altfel creată numai de statele membre.

1.4.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

1.4.4.Compatibilitatea și posibila sinergie cu alte instrumente corespunzătoare

1.5.Durata și impactul financiar

◻ Propunere/inițiativă pe durată determinată

–◻    Propunere/inițiativă în vigoare din [ZZ/LL]AAAA până la [ZZ/LL]AAAA

–◻    Impact financiar din AAAA până în AAAA

☒ Propunere/inițiativă pe durată nedeterminată

–Punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din 2021 până în 2023,

–urmată de o perioadă de funcționare în regim de croazieră.

1.6.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 81  

xGestiune directă asigurată de către Comisie

–x de către serviciile sale, inclusiv prin intermediul personalului din delegațiile Uniunii;

–◻    de către agențiile executive

☒ Gestiune partajată cu statele membre

☒ Gestiune indirectă cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară către:

–◻ țările terțe sau organismele pe care le-au desemnat acestea;

–◻ organizațiile internaționale și agențiile acestora (a se preciza);

–◻BEI și Fondul european de investiții;

–☒ organismele menționate la articolele 208 și 209 din Regulamentul financiar;

–◻ organismele de drept public;

–◻ organismele de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;

–◻ organismele de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

–◻ persoanele cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, identificate în actul de bază relevant.

–Dacă se indică mai multe moduri de gestiune, a se furniza detalii suplimentare în secțiunea „Observații“.

Observații

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

A se preciza frecvența și condițiile aferente acestor dispoziții.

2.2.Sistemul de gestiune și control

2.2.1.Riscul (riscurile) identificat(e)

2.2.2.Informații privind sistemul de control intern instituit

2.2.3.Estimarea costurilor și a beneficiilor controalelor și evaluarea nivelului prevăzut de risc de eroare

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

·Linii bugetare existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și al liniilor bugetare.

·Noile linii bugetare solicitate

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și al liniilor bugetare.

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

milioane EUR (cu trei zecimale)

Aceste cheltuieli vor acoperi costurile aferente:

- contribuțiile statelor membre care acoperă dezvoltarea și punerea în aplicare a măsurilor specifice la nivel național pentru a conecta la VIS autoritățile din domeniul migrației care eliberează permise de ședere pe teritoriu, pentru a dezvolta funcționalitatea națională privind efectuarea de căutări automatizate în alte baze de date și pentru a pune în aplicare măsura de prelevare a amprentelor digitale ale solicitanților de la vârsta de 6 ani, pentru a stoca copii ale documentelor de călătorie, pentru a pregăti interfețele naționale pentru registrul VIS central de raportare și statisticile și pentru a pune în aplicare măsuri privind calitatea datelor;

- contribuțiile statelor membre sunt estimate pe baza fostelor cheltuieli aferente FSI suportate de statele membre pentru a pune în aplicare diversele componente ale VIS. Se preconizează că va fi necesară suma de aproximativ 700 000 EUR/stat membru pentru a spori capacitatea interfeței naționale de a efectua schimburi de date privind vizele de lungă ședere și permisele de ședere, în plus față de actualul volum al datelor privind vizele de scurtă ședere (se preconizează primirea a 22 de milioane de cereri, comparativ cu actuala capacitate a VIS de 52 de milioane de cereri privind vizele de scurtă ședere – în comparație, un stat membru cheltuie în medie 800 000 EUR/an pentru activitățile recurente ale VIS).

Aceste cheltuieli vor acoperi costurile aferente:

- Dezvoltării unui sistem automat de identificare a amprentelor digitale (Automated Fingerprint Identification System, AFIS) necesar pentru ca amprentele digitale/imaginile faciale să poată fi comparate cu datele biometrice ale Europol. AFIS ar trebui să permită același timp de răspuns ca VIS (aproximativ 10 minute) pentru a evita înregistrarea de întârzieri în prelucrarea cererilor de viză. Costurile aferente dezvoltării AFIS au fost estimate pe baza experienței similare privind dezvoltarea VIS/AFIS de către eu-LISA, care a costat 30 de milioane EUR (în cifrele din 2006) pentru punerea în aplicare inițială, și încă 10 milioane EUR pentru majorarea volumului de date. Datele Europol reprezintă aproximativ 1/3 din capacitatea VIS, deci 13 milioane EUR. Ar trebui să se ia în calcul prețurile actualizate ale pieței (sistemele au devenit mai costisitoare din cauza creșterii cererii și a scăderii concurenței), precum și sporirea dimensiunii sistemului Europol până în 2021, când AFIS va începe să fie dezvoltat, și costurile administrative aferente.

- Personalului necesar pentru a se asigura verificarea manuală a datelor atunci când se obțin rezultate pozitive în urma căutărilor efectuate în datele Europol (specialiști în dactiloscopie). În prezent nu există o funcție de acest tip în cadrul Europol (deoarece sistemul de verificări automatizate este pus în practică prin propunerea actuală), deci acest lucru trebuie să fie prevăzut. Numărul experților în dactiloscopie a fost calculat pe baza ipotezei conform căreia în urma efectuării de căutări în datele biometrice ale Europol pentru 16 milioane de solicitanți pe an se vor obține rezultate pozitive în 0,1 % cazuri și, prin urmare, se vor înregistra 16 000 de cazuri de verificare/an, aproximativ 44 de cazuri/zi, un expert în date dactiloscopice soluționând aproximativ 8 cazuri/zi, prin urmare ar fi necesare 4 persoane. Propunem alocarea a 5 posturi de experți pentru a ține seama de necesitatea asigurării prezenței timp de 7 zile/săptămână, 24 de ore/zi (dat fiind faptul că VIS funcționează non-stop și consulatele din întreaga lume pot trimite cereri în orice moment al zilei).

Aceste cheltuieli vor acoperi costurile aferente:

- Dezvoltării tuturor componentelor informatice ale propunerii, și anume ajustarea sistemului existent pentru a include copii ale documentelor de călătorie, extinderea capacității acestuia de a stoca volume mai mari de date dactiloscopice, dotarea sistemului cu funcționalitatea de a stoca vize pe termen lung și documente de ședere, dezvoltarea unui software care să permită efectuarea de verificări automatizate în alte baze de date, dezvoltarea unei funcționalități centrale pentru calitatea datelor, dezvoltarea suportului pentru recunoașterea imaginii faciale și pentru efectuarea de căutări pe baza amprentelor latente, integrarea funcționalității VISMail în VIS, dezvoltarea registrului VIS central de raportare și statistici și actualizarea capacității VIS central de a monitoriza fiabilitatea și disponibilitatea serviciului (punerea în aplicare a sistemului activ-activ pentru VIS). Calculele pentru fiecare componentă a cheltuielilor aferente operațiunilor au fost efectuate pe baza estimărilor costurilor furnizate în trei studii care au stat la baza evaluării impactului acestei măsuri („dezvoltarea sistemului VIS” efectuată de eu­LISA; studiul efectuat de Ecorys privind reducerea vârstei de prelevare a amprentelor digitale în cazul copiilor și stocarea unei copii a pașapoartelor în VIS central, studiul efectuat de PWC cu privire la un registru central privind datele referitoare la șederea de lungă durată).

- Agenților temporari care trebuie să fie angajați pentru perioada de dezvoltare și costurile aferente celor 2 persoane care ar trebui să fie păstrate după încheierea acestei perioade, deoarece gestionarea sistemului implică un volum de lucru sporit după extinderea VIS pentru a include noile date (documente de lungă ședere și persoanele care le dețin), un nou acces (Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă ) și o nouă funcționalitate, prin urmare este nevoie în mai mare măsură să se asigure monitorizarea, întreținerea și securitatea sistemului.

- Operării sistemului VIS actualizat.

Aceste cheltuieli vor acoperi costurile aferente:

- asigurării unui nou acces la VIS în cadrul Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, prin intermediul unui punct de acces central, care să fie folosit de echipele de personal implicat în operațiunile legate de returnare sau de gestionarea migrației pentru a avea acces la datele introduse în VIS și a efectua căutări în aceste date.

În cazul în care propunerea/inițiativa afectează mai multe rubrici:

milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.1.1.Rezumat Europol

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

–☒    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Bugetul include personalul suplimentar necesar pentru a se asigura verificarea manuală a datelor atunci când se obțin rezultate pozitive în urma căutărilor efectuate în datele Europol (specialiști în dactiloscopie).

Estimarea se bazează pe ipoteza conform căreia în urma efectuării de căutări în datele Europol pentru 16 milioane de solicitanți pe an se vor obține rezultate pozitive în 0,1 % cazuri de solicitanți și, prin urmare, se vor înregistra 16 000 de cazuri de verificare/an, aproximativ 44 de cazuri/zi, un expert în date dactiloscopice soluționând aproximativ 8 cazuri/zi, prin urmare ar fi necesare 4 persoane. Propunem alocarea a 5 posturi de experți pentru a ține seama de necesitatea asigurării prezenței timp de 7 zile/săptămână, 24 de ore/zi (dat fiind faptul că VIS funcționează non-stop și consulatele din întreaga lume pot trimite cereri în orice moment al zilei).

Cifrele prezentate se bazează pe ipoteza conform căreia se vor angaja doar agenți contractuali.

3.2.1.2.Eu-LISA

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

–☒    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Recrutarea treptată a până la 6 agenți temporari și 7 agenți contractuali (experți tehnici) este planificată să fie pusă în aplicare treptat, începând din ianuarie 2021, cu un vârf în 2022, când activitatea de dezvoltare atinge viteza de croazieră. Unii membri ai personalului trebuie să fie disponibili încă de la începutul anului 2021 pentru ca faza de dezvoltare de trei ani să poată începe în timp util, astfel încât să se asigure începerea operațiunilor noii funcționalități integrale în 2024. Vor fi alocate resurse pentru gestionarea proiectului și a contractului, precum și pentru dezvoltarea și testarea sistemului.

Doi agenți temporari ar trebui să fie menținuți după încheierea perioadei de dezvoltare, deoarece gestionarea sistemului implică un volum de lucru sporit după extinderea VIS pentru a include noile date (privind documentele de lungă ședere și persoanele care le dețin), un nou acces (Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă) și noi funcționalități, prin urmare este nevoie de mai mult personal pentru asigurarea monitorizării, a întreținerii și a securității sistemului.

Resursele umane estimate incluse în propunere reprezintă efective suplimentare de personal, pe lângă scenariul de referință existent în materie de personal și personalul suplimentar necesar în temeiul altor propuneri (în special în ceea ce privește interoperabilitatea).

Din întregul set de modificări ale VIS incluse în prezenta propunere, există patru elemente care sunt deosebit de importante, deoarece acestea adaugă (în locul unei simple extinderi) noi funcționalități actualului sistem VIS: includerea unei copii a documentelor de călătorie, reducerea vârstei de prelevare a amprentelor digitale, includerea documentele de ședere și a vizelor de lungă ședere în VIS și includerea verificărilor automatizate în materie de securitate.

Primul tabel arată că adăugarea documentelor de călătorie și reducerea vârstei de prelevare a amprentelor digitale ar trebui să genereze rezultate în termen de 18 luni. Ultimele două proiecte sunt mult mai semnificative și necesită o organizare proprie a proiectului. Prin urmare, acestea ar trebui să genereze rezultate în termen de 3 ani.

În cazul fiecărui proiect, se pornește de la ipoteza că acesta va fi realizat de un contractant extern gestionat de personalul eu-LISA. Deoarece este de așteptat ca proiectele să se desfășoare în perioada 2020-2023, nu se poate pleca de la ipoteza conform căreia vor fi utilizate resursele existente, deoarece eu-LISA trebuie să pună deja în aplicare o gamă însemnată de proiecte, în plus față de gestionarea și operarea sistemelor existente.

În cazul fiecărui proiect, se adaugă o echipă pentru faza de dezvoltare. Dimensiunea și componența echipei sunt bazate pe o comparație cu alte proiecte și au fost adaptate la caracteristicile fiecărui sistem: adăugarea vizelor de lungă ședere și a permiselor de ședere solicită în foarte mare măsură baza de date, în timp ce includerea verificărilor în materie de securitate pune, comparativ, în mai mare măsură accentul pe tranzacții.    
În primul an după finalizarea dezvoltării, echipa de dezvoltare este redusă la jumătate pentru a face tranziția către întreținere/operațiuni. Sunt prevăzute alte două persoane pentru întreținere și operațiuni, deoarece adăugarea vizelor de lungă ședere și a permiselor de ședere implică o extindere semnificativă a comunității utilizatorilor finali, ceea ce va implica creșterea numărului de cereri de modificare și intervenție.

În fine, din numărul total de agenți necesari, efectivele sunt repartizate în mod egal în agenți temporari (AT) și agenți contractuali (CA) în timpul etapei de dezvoltare. Pentru etapa de întreținere, este avantajos să se păstreze cunoștințele în interiorul organizației și, prin urmare, să se recurgă exclusiv la AT.

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.2.1.DG Home: Rezumat

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

–☒    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

Nu există costuri în afara rubricii 7.

3.2.2.2.Necesarul de resurse umane estimat

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

–☒    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimări în echivalent normă întreagă

Ar trebui să se angajeze un agent contractual pentru lucrările pregătitoare care conduc la realizarea măsurilor prevăzute în prezenta propunere, cum ar fi cele legate de pregătirea actelor de punere în aplicare și lansarea contractelor de achiziții publice.

3.2.3.Compatibilitatea cu actualul cadru financiar multianual

–x    Propunerea/inițiativa este compatibilă cu cadrul financiar multianual existent. În cazul în care propunerea este adoptată înainte de următorul cadru financiar, resursele necesare (estimate la 1,5 milioane EUR) vor fi finanțate din linia bugetară a Fondului pentru securitate internă - componenta frontiere și vize.

–◻    Propunerea/inițiativa necesită o reprogramare a rubricii corespunzătoare din cadrul financiar multianual.

–◻    Propunerea/inițiativa necesită recurgerea la instrumentul de flexibilitate sau la revizuirea cadrului financiar multianual.

3.2.4.Contribuția terților

–Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților.

–Propunerea/inițiativa prevede cofinanțare, estimată după cum urmează:

Credite în milioane EUR (cu trei zecimale)

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

–◻    Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

–◻    Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

–◻    asupra resurselor proprii

–◻    asupra veniturilor diverse

milioane EUR (cu trei zecimale)

Pentru veniturile diverse alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

A se preciza metoda de calcul a impactului asupra veniturilor.

–

(1)    Astfel cum a fost instituit prin Regulamentul (CE) nr. 767/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 (Regulamentul VIS), JO L 218, 13.8.2008, p. 60.

(2)    COM(2018) 251 final.

(3)    Politica comună a vizelor constă într-un set de norme armonizate care reglementează diferite aspecte: (i) lista comună a țărilor ai căror cetățeni au nevoie de viză pentru a călători în UE și lista comună a țărilor ai căror cetățeni sunt scutiți de această obligație; (ii) Codul de vize care stabilește procedurile și condițiile de eliberare a vizelor de scurtă ședere; (iii) modelul uniform pentru autocolantul de viză; și (iv) Sistemul de informații privind vizele (VIS), în care sunt înregistrate toate cererile de viză și deciziile statelor membre, inclusiv datele cu caracter personal, fotografiile și amprentele digitale ale solicitanților.

(4)    Regulamentul (CE) nr. 810/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind instituirea unui Cod comunitar de vize (Codul de vize), JO L 243 din 15.9.2009.

(5)    COM(2017) 570 final.

(6)    COM(2018) 252 final din 14 martie 2018.

(7)    COM(2017) 793 final.

(8)    Regulamentul (UE) nr. 2226/2017 de instituire a sistemului de intrare/ieșire (EES), din 9 decembrie 2017, JO L 327, p. 20.

(9)    Grupul de experți la nivel înalt a fost instituit de Comisie în iunie 2017 ca organism consultativ menit să îmbunătățească arhitectura UE de gestionare a datelor pentru controlul și securitatea frontierelor. Raportul său final a fost adoptat la 11 mai 2017.

(10)     http://ec.europa.eu/transparency/regexpert/index.cfm?do=groupDetail.groupDetailDoc&id=32600&no=1  

(11)     http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-10151-2017-INIT/ro/pdf  

(12)     https://ec.europa.eu/home-affairs/sites/homeaffairs/files/docs/pages/201709_ibm_feasibility_study_final_report_en.pdf  

(13)    Studiul justificativ „Analiza juridică cu privire la necesitatea și proporționalitatea extinderii domeniului de aplicare al Sistemului de informații privind vizele (VIS) pentru a include datele referitoare la vizele de lungă ședere și documentele de ședere” (2018).

(14)    COM(2016) 655.

(15)    COM(2018) 212 final.

(16)    Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 și de abrogare a Directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE și 93/96/CEE (JO L 158, 30.4.2004, p. 77).

(17)    COM(2017) 570 final.

(18)    COM(2015) 185 final.

(19)    COM(2018) 251 final.

(20)    COM(2016) 655, SWD (2016) 327, SWD (2016) 328.

(21)    SWD(2018) 195.

(22)    În temeiul articolului 16 din Regulamentul (CE) nr. 767/2008, VISMail este un mecanism pentru schimbul de informații și consultarea dintre autoritățile centrale ale statelor membre, care se bazează pe infrastructura VIS.

(23)    Grupul de experți la nivel înalt a fost instituit de Comisie în iunie 2017 ca organism consultativ menit să îmbunătățească arhitectura UE în materie de gestionare a datelor pentru controlul și securitatea frontierelor. Raportul său final a fost adoptat la 11 mai 2017.

(24)    De exemplu, vizele de lungă ședere și documentele de ședere (care includ atât permisele de ședere, cât și cardurile de ședere).

(25)

   Bazele de date ale Interpolului privind documentele de călătorie furate și pierdute (SLTD) și documentele de călătorie asociate unor notificări (TDAWN) conțin informații privind documentele de călătorie asociate cu persoane care fac obiectul unei notificări a Interpolului.

(26)    JRC (2013). Recunoașterea amprentelor digitale în cazul copiilor.

(27)    „Dispozitiv automat de recunoaștere a amprentelor digitale: de la copii până la persoane în vârstă” (2018 – JRC).

(28)    „Fezabilitatea și implicațiile reducerii vârstei de prelevare a amprentelor digitale în cazul copiilor și privind stocarea unei copii scanate a documentului de călătorie al solicitantului de viză în Sistemul de Informații privind Vizele (VIS)” (2018).

(29)    Regulamentul permite autorităților competente desemnate să transfere următoarele date din dosarul de cerere de viză: prenumele, numele și numele anterior (dacă este cazul); sexul, data, locul și țara nașterii; cetățenia actuală și cetățenia la naștere; tipul și numărul documentului de călătorie, autoritatea care l-a eliberat, precum și data eliberării și a expirării acestuia; reședința; și în cazul minorilor, numele și prenumele tatălui și ale mamei solicitantului.

(30)     EMN Ad-Hoc Query on COM AHQ on Member States’ Experiences with the use of the Visa Information System (VIS) for Return Purposes . Solicitate de Comisie la 18 martie 2016. S-au primit 24 de răspunsuri.

(31)    Concluziile din 9 iunie 2017 privind calea de urmat pentru îmbunătățirea schimbului de informații și asigurarea interoperabilității sistemelor de informații ale UE (ST/10151/17); Concluziile din iunie 2016 de aprobare a unei foi de parcurs pentru a consolida schimbul de informații și gestionarea informațiilor (9368/1/16 REV 1).

(32)    Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).

(33)    Regulamentul (UE) nr. 1053/2013 al Consiliului din 7 octombrie 2013 de instituire a unui mecanism de evaluare și monitorizare în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen și de abrogare a Deciziei Comitetului executiv din 16 septembrie 1998 de instituire a Comitetului permanent pentru evaluarea și punerea în aplicare a Acordului Schengen, JO L 295, 6.11.2013, p. 27.

(34)    ECLI:UE:C:2010:631

(35)    JO L 176, 10.7.1999, p. 36.

(36)    JO L 53, 27.2.2008, p. 52.

(37)    JO L 160, 18.6.2011, p. 19.

(38)    Decizia nr. 565/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 de introducere a unui regim simplificat de control al persoanelor la frontierele externe, bazat pe recunoașterea unilaterală de către Bulgaria, Croația, Cipru și România a anumitor documente ca fiind echivalente cu vizele naționale ale acestora pentru tranzitul sau șederea preconizată pe teritoriile lor pentru o perioadă care nu depășește 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile și de abrogare a Deciziilor nr. 895/2006/CE și nr. 582/2008/CE (JO L 157, 27.5.2014, p. 23).

(39)    JO C , , p. .

(40)    JO C , , p. .

(41)    Decizia 2004/512/CE a Consiliului din 8 iunie 2004 de instituire a Sistemului de informații privind vizele (SIV) (JO L 213, 15.6.2004, p. 5).

(42)    Regulamentul (CE) nr. 767/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 privind Sistemul de informații privind vizele (VIS) și schimbul de date între statele membre cu privire la vizele de scurtă ședere (Regulamentul VIS) (JO L 218, 13.8.2008, p. 60).

(43)    Regulamentul (CE) nr. 810/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind instituirea unui Cod comunitar de vize (Codul de vize) (JO L 243, 15.9.2009, p. 1).

(44)    Decizia 2008/633/JAI a Consiliului din 23 iunie 2008 privind accesul la Sistemul de informații privind vizele (VIS) în vederea consultării de către autoritățile desemnate ale statelor membre și de către Europol în scopul prevenirii, depistării și cercetării infracțiunilor de terorism și a altor infracțiuni grave (JO L 218, 13.8.2008, p. 129).

(45)    Regulamentul (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid (JO L 180, 29.6.2013, p. 31).

(46)    COM(2016) 205 final.

(47)    Foaia de parcurs din 6 iunie 2016 pentru a consolida schimbul de informații și gestionarea informațiilor, inclusiv soluțiile de interoperabilitate, în domeniul justiției și afacerilor interne (9368/1/16 REV 1).

(48)    Concluziile Consiliului privind calea de urmat pentru îmbunătățirea schimbului de informații și asigurarea interoperabilității sistemelor de informații ale UE (10151/17).

(49)    Integrated Border Management (IBM) – Feasibility Study to include in a repository documents for Long-Stay visas, Residence and Local Border Traffic Permits (2017).

(50)    Legal analysis on the necessity and proportionality of extending the scope of the Visa Information System (VIS) to include data on long stay visas and residence documents (2018).

(51)    COM(2017) 558 final, p.15.

(52)    COM(2018) 251 final.

(53)    Fingerprint Recognition for Children (2013, EUR 26193).

(54)    Automatic fingerprint recognition: from children to elderly (2018 – JRC).

(55)    Feasibility and implications of lowering the fingerprinting age for children and on storing a scanned copy of the visa applicant's travel document in the Visa Information System (VIS) (2018).

(56)    Regulamentul (UE) 2016/794 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 mai 2016 privind Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) și de înlocuire și de abrogare a Deciziilor 2009/371/JAI, 2009/934/JAI, 2009/935/JAI, 2009/936/JAI și 2009/968/JAI ale Consiliului (JO L 135, 24.5.2016, p. 53).

(57)    Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).

(58)    Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Deciziei-cadru 2008/977/JAI a Consiliului (JO L 119, 4.5.2016, p. 89).

(59)    Directiva 2008/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele și procedurile comune aplicabile în statele membre pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală (JO L 348, 24.12.2008, p. 98).

(60)    Regulamentul (UE) …/… al Parlamentului European și al Consiliului [titlul complet] (JO L …, …, p. …).

(61)    Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (JO L 8, 12.1.2001, p. 1).

(62)    Decizia nr. 1105/2011/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2011 privind lista documentelor de călătorie care conferă titularului dreptul de trecere a frontierelor externe și pe care se poate aplica o viză și privind un mecanism de creare a acestei liste (JO L 287, 4.11.2011, p. 9).

(63)    Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 și de abrogare a Directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE și 93/96/CEE (JO L 158, 30.4.2004, p. 77). 

(64)    Decizia 2000/365/CE a Consiliului din 29 mai 2000 privind solicitarea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (JO L 131, 1.6.2000, p. 43).

(65)    Decizia 2002/192/CE a Consiliului din 28 februarie 2002 privind solicitarea Irlandei de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (JO L 64, 7.3.2002, p. 20).

(66)    JO L 176, 10.7.1999, p. 36.

(67)    Decizia 1999/437/CE a Consiliului din 17 mai 1999 privind anumite modalități de aplicare a Acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei în ceea ce privește asocierea acestor două state în vederea punerii în aplicare, a asigurării respectării și dezvoltării acquis-ului Schengen (JO L 176, 10.7.1999, p. 31).

(68)    JO L 53, 27.2.2008, p. 52.

(69)    Decizia 2008/146/CE a Consiliului din 28 ianuarie 2008 privind încheierea, în numele Comunității Europene, a Acordului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (JO L 53, 27.2.2008, p. 1).

(70)    Decizia 2008/149/JAI a Consiliului din 28 ianuarie 2008 privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Acordului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (JO L 53, 27.2.2008, p. 50).

(71)    JO L 160, 18.6.2011, p. 21.

(72)    Decizia 2011/350/UE a Consiliului din 7 martie 2011 privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Protocolului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen, în ceea ce privește eliminarea controalelor la frontierele interne și circulația persoanelor (JO L 160, 18.6.2011, p. 19).

(73)    Decizia 2011/349/UE a Consiliului din 7 martie 2011 privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Protocolului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen, în special în ceea ce privește cooperarea judiciară în materie penală și cooperarea polițienească (JO L 160, 18.6.2011, p. 1).

(74)    Decizia (UE) 2017/1908 a Consiliului din 12 octombrie 2017 privind punerea în aplicare a anumitor dispoziții ale acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de informații privind vizele în Republica Bulgaria și în România (JO L 269, 19.10.2017, p. 39).

(75)    Astfel cum sunt menționate la articolul 54 alineatul (2) literele (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

(76)    Regulamentul (UE) 2017/2226 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 noiembrie 2017 de instituire a Sistemului de intrare/ieșire (EES) pentru înregistrarea datelor de intrare și de ieșire și a datelor referitoare la refuzul intrării ale resortisanților țărilor terțe care trec frontierele externe ale statelor membre, de stabilire a condițiilor de acces la EES în scopul aplicării legii și de modificare a Convenției de punere în aplicare a Acordului Schengen și a Regulamentelor (CE) nr. 767/2008 și (UE) nr. 1077/2011.

(77)    COM(2016) 731 din 16.11.2016.

(78)     COM(2017)558 final .

(79)    COM(2018)251.

(80)    COM(2018)252.

(81)    Explicațiile privind modurile de gestiune, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: https://myintracomm.ec.europa.eu/budgweb/EN/man/budgmanag/Pages/budgmanag.aspx  

(82)    Dif. = credite diferențiate/Nedif. = credite nediferențiate.

(83)    AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

(84)    Țările candidate și, după caz, țările potențial candidate din Balcanii de Vest.

(85)    Necesarul de credite în materie de resurse umane și de alte cheltuieli administrative va fi acoperit de creditele DG-ului care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

(86)    Necesarul de credite în materie de resurse umane și de alte cheltuieli administrative va fi acoperit de creditele DG­ului care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

(87)    AC = agent contractual; AL = agent local; END= expert național detașat; INT = personal pus la dispoziție de agenții de muncă temporară; JED = expert tânăr în delegații.

(88)    În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sume brute după deducerea unei cote de 25 % pentru costurile de colectare.