ANEXĂ

Orientări generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii

Orientarea 1:   Asigurarea calității și durabilității finanțelor publice

Statele membre ar trebui să aplice cu fermitate strategii de consolidare bugetară în conformitate cu Pactul de stabilitate și de creștere (PSC) și, în special, recomandările care le sunt adresate în cadrul procedurii de deficit excesiv și/sau prin memorandumurile de înțelegere în cazul susținerii balanței de plăți. În special, statele membre ar trebui să realizeze consolidarea în conformitate cu recomandările Consiliului și să atingă obiectivele pe termen lung în conformitate cu PSC. Fără a se aduce atingere cadrului legal al PSC, acest lucru implică faptul că majoritatea statelor membre ar trebui să realizeze o consolidare care să depășească cu mult indicatorul de referință de 0,5 % din produsul intern brut (PIB) anual în termeni structurali, până în momentul în care ponderea datoriilor va cunoaște o tendință clară de descreștere. Consolidarea fiscală ar trebui să înceapă cel târziu în 2011 și mai devreme în câteva state membre în care condițiile economice o impun, cu condiția ca previziunile Comisiei să continue să indice faptul că redresarea se consolidează și devine autonomă.

La elaborarea și aplicarea strategiilor de consolidare bugetară, statele membre ar trebui să se axeze pe limitarea cheltuielilor și să acorde prioritate tipurilor de cheltuieli care stimulează creșterea, în domenii precum educația, competențele și capacitatea de inserție profesională, cercetarea, dezvoltarea și inovarea și investițiile în rețele cu efecte pozitive asupra productivității, de exemplu internetul de mare viteză, interconexiunile de energie și transport, precum și infrastructura. În cazurile în care trebuie crescute impozitele, această acțiune ar trebui să se desfășoare atunci când este posibil, concomitent cu măsuri care urmăresc ca sistemele fiscale să devină mai favorabile ocupării forței de muncă, mediului și creșterii economice, de exemplu prin transferarea sarcinii fiscale către activitățile dăunătoare mediului. Sistemele fiscale și de protecție socială ar trebui să furnizeze stimulente mai bune pentru a spori atractivitatea locurilor de muncă.

Mai mult, statele membre ar trebui să consolideze cadrele bugetare naționale, să sporească calitatea cheltuielilor publice și să îmbunătățească durabilitatea finanțelor publice, urmărind în special o reducere clară a datoriilor, reforma cheltuielilor publice legate de vârstă, cum ar fi cheltuielile cu asistența medicală, precum și politici care contribuie la creșterea efectivă a ratei ocupării forței de muncă și a vârstei de pensionare, pentru a asigura viabilitatea financiară a cheltuielilor publice legate de vârstă și a sistemelor de protecție socială.

Eficiența bugetară și calitatea finanțelor publice sunt de asemenea importante la nivelul Uniunii.

Orientarea 2:   Abordarea dezechilibrelor macroeconomice

Statele membre ar trebui să evite dezechilibrele macroeconomice nesustenabile, care rezultă în special din evoluțiile conturilor curente, ale burselor de valori și ale bilanțurilor gospodăriilor și întreprinderilor. Statele membre cu mari dezechilibre de cont curent care își au originea într-o lipsă persistentă de competitivitate sau care au alte origini ar trebui să abordeze cauzele de bază luând măsuri, de exemplu, în domeniul politicii fiscale, al evoluțiilor salariale, al reformelor structurale aferente piețelor de servicii financiare și de produse (inclusiv fluxul de productivitate care majorează capitalul) și al piețelor forței de muncă, în conformitate cu orientările privind ocuparea forței de muncă, precum și în orice domeniu relevant. În acest context, statele membre ar trebui să încurajeze crearea condițiilor-cadru adecvate pentru sistemele de negociere a salariilor și evoluția costurilor muncii în concordanță cu stabilitatea prețurilor, tendințele în materie de productivitate pe termen lung și nevoia de reducere a dezechilibrelor macroeconomice. După caz, stabilirea adecvată a salariilor în sectorul public ar trebui considerată drept un semnal important pentru asigurarea moderării salariilor în sectorul privat, coerentă cu necesitatea de îmbunătățire a competitivității. Cadrele de stabilire a salariilor, inclusiv a salariilor minime, ar trebui să permită proceselor de formare a salariilor să țină seama de diferențele în materie de calificări și condiții de pe piețele locale ale forței de muncă și să răspundă amplelor divergențe de performanță economică între diversele regiuni ale unei țări. Partenerii sociali joacă un rol important în acest context. Statele membre cu surplusuri mari de cont curent ar trebui să ia măsuri în vederea punerii în aplicare a reformelor structurale care să ducă la consolidarea creșterii potențiale, sprijinind astfel cererea internă. Abordarea dezechilibrelor macroeconomice, inclusiv între statele membre, ar contribui de asemenea la realizarea coeziunii economice.

Orientarea 3:   Reducerea dezechilibrelor în zona euro

Statele membre a căror monedă este euro ar trebui să considere divergențele ample și persistente între pozițiile conturilor curente și alte dezechilibre macroeconomice ca o chestiune de interes comun și să ia măsuri urgente pentru a reduce dezechilibrele acolo unde este necesar. Se impun de asemenea măsuri în toate statele membre care fac parte din zona euro, dar tipul, importanța și gradul de urgență al provocărilor în materie de politică diferă semnificativ în funcție de țările avute în vedere. Având în vedere vulnerabilitățile și amploarea adaptărilor necesare, nevoia de măsuri politice este deosebit de presantă în statele membre care prezintă în mod constant surplusuri mari de cont curent și mari pierderi de competitivitate. Acestea ar trebui să realizeze o reducere permanentă semnificativă a deficitului de cont curent. De asemenea, aceste state membre din zona euro ar trebui să urmărească reducerea costurilor unitare ale forței de muncă, ținând seama de evoluția productivității la nivel regional, sectorial și al întreprinderilor, precum și consolidarea concurenței pe piețele de produse. Statele membre din zona euro cu surplusuri mari de cont curent ar trebui să ia măsuri în vederea punerii în aplicare unor reforme structurale care să ducă la consolidarea creșterii potențiale, sprijinind astfel cererea internă. În mod similar, statele membre din zona euro ar trebui să acționeze asupra oricăror altor dezechilibre macroeconomice, cum ar fi acumularea unei datorii private excesive și divergențele în materie de inflație. Ar trebui eliminate barierele instituționale care împiedică ajustările flexibile ale prețurilor și ale salariilor la condițiile pieței. Dezechilibrele macroeconomice ar trebui monitorizate îndeaproape în cadrul Eurogrupului, care ar trebui să propună măsuri de remediere atunci când este necesar.

Orientarea 4:   Optimizarea sprijinului pentru cercetare-dezvoltare și inovare, consolidarea triunghiului cunoașterii și eliberarea potențialului economiei digitale

Statele membre ar trebui să își reexamineze sistemele de cercetare-dezvoltare și de inovare naționale (și regionale), asigurând condiții-cadru eficiente și adecvate pentru investițiile publice în cadrul strategiilor de consolidare bugetară prevăzute în Pactul de stabilitate și de creștere (orientarea 1), și orientându-le spre o creștere mai mare, în paralel cu abordarea, după caz, a dificultăților majore de la nivelul societății (inclusiv energia, eficiența resurselor, schimbările climatice, biodiversitatea, coeziunea socială și teritorială, îmbătrânirea populației, sănătatea și securitatea) în mod rentabil. În special, investițiile publice ar trebui să servească drept stimulent pentru finanțarea privată a cercetării și dezvoltării. Reformele ar trebui să favorizeze excelența și specializarea inteligentă, să promoveze integritatea științifică și să consolideze cooperarea între universități, institute de cercetare, actori publici, privați și din sectorul terț atât la nivel național, cât și la nivel internațional și să asigure dezvoltarea infrastructurilor și rețelelor care permit difuzarea cunoștințelor. Ar trebui îmbunătățită guvernanța instituțiilor de cercetare pentru ca sistemele de cercetare naționale să devină mai rentabile și mai productive. În acest scop, ar trebui modernizată cercetarea în cadrul universităților, ar trebui dezvoltate infrastructuri de nivel mondial, gradul de accesibilitate al acestora ar trebui sporit și ar trebui promovate carierele atractive și mobilitatea cercetătorilor și a studenților. Ar trebui adaptate și simplificate sistemele de finanțare și de achiziții publice pentru a contribui, după caz, la facilitarea cooperării transfrontaliere, a transferului de cunoștințe și a concurenței bazate pe merit, având drept punct de plecare sinergiile și dobândind o valoare sporită.

Politicile de cercetare-dezvoltare și de inovare ale statelor membre ar trebui să abordeze în mod direct oportunitățile și provocările naționale și să țină seama de contextul Uniunii pentru a îmbunătăți posibilitățile de punere în comun a resurselor publice și private în domenii cu valoare adăugată la nivelul Uniunii, valorificând sinergiile cu fondurile Uniunii și, în acest mod, obținând o amploare suficientă și evitând fragmentarea. Statele membre și Uniunea ar trebui să integreze inovarea în toate politicile relevante și să promoveze inovarea în sens larg (inclusiv inovarea fără caracter tehnologic). În vederea promovării investițiilor private în cercetare și inovare, statele membre și Uniunea ar trebui să îmbunătățească condițiile-cadru – în special cu privire la mediul de afaceri, la mediul înconjurător, la piețele competitive și deschise și la potențialul economic ridicat al domeniilor cultural și creativ –, să combine, după caz, stimulentele fiscale rentabile, în funcție de marja fiscală de manevră a fiecărui stat membru, și alte instrumente financiare cu măsuri de facilitare a accesului la finanțarea privată (inclusiv la capital de risc), precum și să simplifice accesul IMM-urilor, să încurajeze cererea, în special în ecoinovare (după caz, prin intermediul achizițiilor publice ecologice și al standardelor interoperabile), să promoveze piețele și reglementările favorabile inovării și să ofere o protecție și o gestionare reală, accesibilă și eficientă a proprietății intelectuale. Toate cele trei laturi ale triunghiului (educație-cercetare-inovare) ar trebui să se sprijine reciproc și să funcționeze în sinergie. În conformitate cu orientările 8 și 9, statele membre ar trebui să își pregătească oamenii astfel încât aceștia să dispună de o serie amplă de competențe necesare pentru inovare în toate formele sale, inclusiv pentru ecoinovare, și ar trebui să caute să asigure resurse suficiente de absolvenți în științe, matematică și tehnică.

Statele membre și Uniunea ar trebui să creeze condițiile-cadru adecvate pentru dezvoltarea rapidă a unei piețe unice digitale care să ofere conținuturi și servicii online accesibile pe scară largă. Statele membre ar trebui să promoveze difuzarea și utilizarea internetului de mare viteză ca un instrument esențial de acces la cunoaștere și de participare la crearea acesteia. Finanțarea publică ar trebui să fie rentabilă și orientată pentru a remedia deficiențele pieței. Politicile ar trebui să respecte principiul neutralității tehnologice. Statele membre ar trebui să încerce să reducă costurile extinderii rețelelor, în special prin intensificarea coordonării lucrărilor publice; statele membre și Uniunea ar trebui să promoveze difuzarea și utilizarea unor servicii online moderne și accesibile, inclusiv prin dezvoltarea în continuare a e-guvernanței, a semnăturii și identificării electronice și a plăților online; să sprijine participarea activă la societatea digitală, în special prin promovarea accesului la conținutul și la serviciile culturale, inclusiv prin competența mediatică și digitală; și să promoveze un climat de securitate și încredere.

Obiectivul principal al Uniunii Europene, pe baza căruia statele membre își vor stabili obiectivele naționale, este de a îmbunătăți condițiile pentru cercetare și dezvoltare, în special pentru a aduce nivelurile combinate ale investițiilor publice și private în acest sector la 3 % din PIB până în 2020. Comisia va elabora un indicator menit să reflecte intensitatea cercetării și dezvoltării și a inovării.

Orientarea 5:   Îmbunătățirea eficienței resurselor și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

Statele membre și Uniunea ar trebui să instituie măsuri pentru a promova decuplarea creșterii economice de utilizarea resurselor, transformând dificultățile legate de mediu în posibilități de creștere și utilizând într-un mod mai eficient propriile resurse naturale, ceea ce contribuie de asemenea la prevenirea degradării mediului și la asigurarea biodiversității. Acestea ar trebui să pună în aplicare reformele structurale necesare pentru a înregistra rezultate pozitive în contextul limitărilor tot mai mari la nivel mondial în materie de emisii de dioxid de carbon și de utilizare a resurselor, precum și pentru a crea noi întreprinderi și posibilități de ocupare a forței de muncă. Uniunea și statele membre ar trebui să depună eforturi suplimentare pentru a accelera crearea unei piețe interne a energiei integrate și perfect funcționale, pentru a permite fluxul de gaze și de electricitate fără blocaje. Pentru a reduce emisiile și a îmbunătăți eficiența energetică, statele membre ar trebui să utilizeze pe scară extinsă instrumentele bazate pe piață, susținând principiul internalizării costurilor externe, inclusiv impozitarea, precum și alte instrumente eficiente de sprijin, pentru a reduce emisiile și a se adapta mai bine la schimbările climatice, să sprijine creșterea economică și locurile de muncă durabile și eficiența resurselor într-un mod rentabil, să stimuleze utilizarea energiei din surse regenerabile și a tehnologiilor cu emisii scăzute de dioxid de carbon rezistente la schimbările climatice, să treacă la mijloace de transport mai ecologice și interconectate și să promoveze economiile de energie și ecoinovarea. Statele membre ar trebui să elimine treptat subvențiile dăunătoare mediului și să asigure distribuirea echitabilă a costurilor și beneficiilor lor.

Statele membre și Uniunea ar trebui să utilizeze instrumente fiscale, normative și de altă natură, de exemplu standardele de performanță energetică pentru produse și clădiri la nivelul Uniunii, etichetarea și achizițiile publice ecologice pentru a stimula tranziția rentabilă a producției și a modelelor de consum, pentru a promova reciclarea, pentru a realiza tranziția către o economie eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor și energiei și cu un nivel scăzut sigur și durabil al emisiilor de dioxid de carbon, precum și pentru a asigura progresul către transporturi mai durabile și o producție mai curată de energie, sporind totodată la maximum sinergiile europene în această privință și ținând seama de contribuția agriculturii durabile. Statele membre ar trebui să ia măsuri decisive în direcția unor infrastructuri de transport și energie inteligente, actualizate și pe deplin interconectate, să utilizeze tehnologiile informației și comunicațiilor în conformitate cu orientarea 4, să asigure creșteri ale productivității și punerea în aplicare coordonată a proiectelor de infrastructură și să sprijine dezvoltarea unor piețe de rețele deschise, competitive și integrate.

Obiectivul principal al Uniunii Europene, pe baza căruia statele membre își vor stabili obiectivele naționale, este de a reduce până în 2020 emisiile de gaze cu efect de seră cu 20 % comparativ cu nivelurile din 1990; de a spori cota surselor de energie regenerabilă în consumul final de energie la 20 %; și de a urmări o creștere de 20 % a eficienței energetice. Uniunea se angajează să decidă trecerea la o reducere cu 30 % până în 2020 față de nivelurile din 1990, aceasta reprezentând oferta sa condiționată în vederea stabilirii unui acord global și cuprinzător pentru perioada de după 2012, cu condiția ca și celelalte țări dezvoltate să se angajeze să efectueze reduceri comparabile ale emisiilor și ca țările în curs de dezvoltare să contribuie în mod adecvat în conformitate cu responsabilitățile și capacitățile lor proprii.

Orientarea 6:   Îmbunătățirea mediului de afaceri și de consum și modernizarea și dezvoltarea bazei industriale pentru asigurarea funcționării depline a pieței interne

Statele membre ar trebui să se asigure că piețele funcționează pentru cetățeni, consumatori și întreprinderi. Asigurând în același timp protecția consumatorilor, statele membre și Uniunea ar trebui să creeze condiții-cadru previzibile și să se asigure că piețele de bunuri și de servicii sunt funcționale, deschise și competitive. În special, aceste acțiuni ar trebui să urmărească aprofundarea pieței unice și a sistemului de reglementare, în special în sectorul financiar, precum și promovarea unor condiții echitabile pe piețele financiare la nivel global, punerea în aplicare și executarea eficientă a normelor în materie de piață unică și de concurență și dezvoltarea infrastructurii fizice necesare, urmărind de asemenea reducerea diferențelor de la nivel regional.

Dimensiunea externă a pieței interne ar trebui dezvoltată în continuare, în scopul îmbunătățirii comerțului și investițiilor. În contextul pieței unice, trebuie acordată atenția cuvenită respectării furnizării adecvate de servicii de interes general. Statele membre ar trebui să continue să îmbunătățească mediul de afaceri prin modernizarea administrațiilor publice, îmbunătățirea guvernanței corporative, eliminarea barierelor din calea pieței interne, eliminarea sarcinilor administrative inutile și evitarea unor noi sarcini inutile generate de aplicarea instrumentelor de reglementare inteligentă, inclusiv prin dezvoltarea în continuare a unor servicii interoperabile de e-guvernanță, eliminarea obstacolelor fiscale, sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), îmbunătățirea accesului acestora la piața internă în conformitate cu „Small Business Act for Europe” și cu principiul „să gândim mai întâi la scară mică”, asigurarea unor piețe de servicii financiare stabile și integrate, facilitarea accesului la finanțare, îmbunătățirea condițiilor pentru promovarea accesibilității și protecției drepturilor de proprietate intelectuală, sprijinirea internaționalizării IMM-urilor și promovarea spiritului întreprinzător, inclusiv din partea femeilor. Achizițiile publice ar trebui să încurajeze inovarea, în special pentru IMM-uri, și să sprijine tranziția către o economie eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor și energiei (în conformitate cu orientarea 5), respectând totodată principiile deschiderii pieței, transparenței și concurenței veritabile.

Statele membre ar trebui să sprijine o bază industrială modernă, inovatoare, diversificată, competitivă, cu un nivel redus al emisiilor de dioxid de carbon și eficientă din punct de vedere energetic și al resurselor, în parte prin facilitarea oricărei restructurări necesare în mod rentabil și în deplină conformitate cu regulile Uniunii în materie de concurență și cu alte norme relevante. În acest context, statele membre ar trebui să modifice prioritatea fondurilor Uniunii. Statele membre ar trebui să conlucreze îndeaproape cu sectorul industrial și cu părțile interesate pentru a contribui la rolul de lider și la competitivitatea Uniunii în ceea ce privește dezvoltarea durabilă globală și dezvoltarea favorabilă incluziunii, în special prin încurajarea responsabilității sociale a întreprinderilor, prin identificarea blocajelor și prin favorizarea schimbărilor.