SOC/679
Plan de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale
AVIZ
Comitetul Economic și Social European
Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu,
Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor –
Plan de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale
[COM(2021)102 final]
Raportori: Cristian PÎRVULESCU și Carlos Manuel TRINDADE
|
Sesizare
|
Comisia Europeană, 26/03/2021
|
|
Temei juridic
|
Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
|
|
Secțiunea competentă
|
Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie
|
|
Data adoptării în secțiune
|
21/06/2021
|
|
Data adoptării în sesiunea plenară
|
08/07/2021
|
|
Sesiunea plenară nr.
|
562
|
|
Rezultatul votului (voturi pentru/
voturi împotrivă/abțineri)
|
160/79/19
|
1.Concluzii și recomandări
1.1CESE salută Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale („Planul”) și punerea sa în aplicare la nivelul UE și la nivel național, cu respectarea competențelor respective. Comitetul consideră, de asemenea, că acesta este foarte oportun, cu atât mai mult cu cât pandemia de COVID-19 a perturbat toate aspectele vieții oamenilor, agravând problemele sociale deja existente, și a exercitat o presiune imensă atât asupra instituțiilor publice, cât și asupra comunităților, organizațiilor, și întreprinderilor. CESE avertizează că pandemia nu se va încheia prea curând; prin urmare, UE și statele membre trebuie să utilizeze și să dezvolte infrastructura adecvată pentru a face față provocărilor pe termen mediu și lung ale pandemiei, în contextul Planului, având în vedere că un dialog civil și social funcțional și implicarea activă a partenerilor sociali, ca parte importantă unei economii sociale de piață competitive, joacă un rol crucial în această privință.
1.2CESE salută consensul politic obținut cu privire la Plan în cadrul Summitului social de la Porto, prin intermediul Angajamentului de la Porto. De asemenea, CESE salută Declarația de la Porto, lansată de Consiliu. Astfel cum se indică la punctul 4 din declarație, pe care CESE îl sprijină pe deplin: „punerea sa în aplicare va consolida eforturile Uniunii către o tranziție digitală, verde și echitabilă și va contribui la realizarea unei convergențe sociale și economice ascendente și la abordarea provocărilor demografice. Dimensiunea socială, dialogul social și implicarea activă a partenerilor sociali au constituit întotdeauna componente centrale ale unei economii sociale de piață cu grad ridicat de competitivitate. Angajamentul nostru privind unitatea și solidaritatea implică, de asemenea, asigurarea egalității de șanse pentru toți și a faptului că nimeni nu este lăsat în urmă”.
1.3CESE sprijină viziunea și obiectivele prevăzute în Plan și salută conceptul care stă la baza acestuia, conform căruia adoptarea de obiective sociale relevante și consensuale va contribui la concentrarea eforturilor politice pe obținerea de rezultate și va constitui un stimulent important pentru reformă și investiții în statele membre. CESE subliniază, de asemenea, că Planul de acțiune trebuie să se bazeze pe elemente concrete și tangibile, să cuprindă acțiuni măsurabile și însoțite de cadre de monitorizare, convenite de comun acord de părțile interesate relevante și care includ criteriile sociale, de mediu și economice.
1.4CESE recunoaște diversitatea, precum și fundamentul comun al modelelor sociale din întreaga UE. Acestea fac parte din istoria noastră comună și constituie componentele de bază ale unui angajament comun în favoarea unui model social al UE care este parte integrantă din piața comună și din toate politicile UE. Țările cu modele sociale mai puțin solide ar trebui sprijinite intens, prin încurajarea investițiilor, a proceselor de învățare și de analiză comparativă. Bunăstarea și drepturile fundamentale ale cetățenilor ar trebui construite în jurul unui model social comun și coerent, suficient de flexibil pentru a ține seama de diferitele tradiții și experiențe naționale, în conformitate cu valorile, principiile și obiectivele tratatului, ale pilonului și ale consensului său reînnoit și orientat spre viitor.
1.5CESE consideră că garantarea unor standarde sociale minime pentru fiecare persoană care trăiește în UE are o importanță capitală pentru construirea unei societăți echitabile și favorabile incluziunii. În momentul punerii în aplicare a pilonului social, ar trebui găsită o combinație echilibrată între legislație și instrumentele legislative fără caracter obligatoriu. Legislația ar trebui să fie în deplină conformitate cu Carta drepturilor fundamentale și cu principiile unei mai bune legiferări, și ar trebui să facă obiectul unei consultări aprofundate cu partenerii sociali și cu organizațiile societății civile de la nivelul UE și de la nivel național.
1.6Astfel cum a menționat CESE anterior, competitivitatea și creșterea productivității bazate pe competențe și cunoștințe constituie o rețetă solidă pentru menținerea bunăstării societăților europene. Trebuie să consolidăm punctele forte ale sistemului nostru european de economie socială de piață, eliminând în același timp punctele slabe și adaptându-l pentru a face față provocărilor viitoare.
1.7CESE consideră că ar trebui definite obiective și ținte specifice pentru toate cele 20 de principii ale Pilonului. De asemenea, CESE invită statele membre să dea dovadă de ambiție în ce privește stabilirea în mod voluntar a propriilor obiective, astfel încât toate statele membre, alături de partenerii sociali și de organizațiile societății civile, să contribuie la realizarea obiectivelor europene. Calitatea și rezultatele dialogului legat de Pilon și de Plan ar trebui monitorizate, sprijinite și comunicate de către Comisia Europeană. Obiectivele și țintele ar trebui să fie incluse în mecanismul de raportare prevăzut de semestrul european și de planurile naționale de reformă.
1.8Pentru ca evaluarea planificată la jumătatea perioadei să fie mai eficace, CESE propune definirea de obiective și ținte intermediare pentru acest plan pentru 2025, de către statele membre, în cadrul unui dialog constructiv cu partenerii sociali, astfel încât să poată fi evaluate progresele realizate în cursul primei jumătăți a ciclului de punere în aplicare. Orientările privind utilizarea mecanismelor de coordonare existente ar trebui să constituie o prioritate pentru Comisie în relația cu statele membre.
1.9CESE sugerează că semestrul european ar trebui folosit ca mecanism european de coordonare pentru aplicarea Planului. Mecanismul de coordonare ar putea lua forma unui forum interinstituțional la nivelul UE cu privire la pilonul social, care să se reunească periodic pentru a evalua progresele înregistrate și a oferi un avânt nou Planului.
1.10CESE sprijină intenția de a actualiza tabloul de bord social, ori de câte ori este necesar, în vederea alinierii la Agenda 2030 a ONU și la obiectivele de dezvoltare durabilă.
1.11CESE consideră că semestrul european reprezintă cadrul adecvat pentru monitorizarea Planului – trebuie acordată o atenție egală obiectivelor sociale și de mediu, precum și stabilității macroeconomice și productivității. Comitetul salută mențiunea din Plan conform căreia planurile naționale de redresare și reziliență reprezintă o oportunitate unică pentru a planifica și a finanța investiții și reforme care să sprijine o redresare socială și axată pe locuri de muncă, adoptând totodată tranziția verde și cea digitală și punând în aplicare recomandările relevante specifice fiecărei țări în cadrul semestrului european. Planul solicită în mod îndreptățit statelor membre să utilizeze cât mai bine cu putință semestrul european și să valorifice oportunitatea fără precedent oferită de Mecanismul de redresare și reziliență.
1.12CESE constată că Planul nu menționează în mod clar necesitatea de a prelungi actualul sprijin de urgență până când economia nu mai are nevoie de el, și, astfel, nu ține suficient seama de necesitatea de a proteja locurile de muncă și întreprinderile pe perioada crizei. CESE constată, de asemenea, că deși NextGenerationEU este un instrument de urgență bazat pe articolul 122 din TFUE și va continua să fie considerat ca o măsură excepțională, acesta reprezintă, în egală măsură, un precedent în ce privește acțiunile îndrăznețe și constructive.
1.13CESE observă recunoașterea, în cadrul Planului, a faptului că răspunsurile politice robuste de la nivel național și de la nivelul UE în contextul pandemiei de COVID-19 au reușit să limiteze consecințele sociale și asupra ocupării forței de muncă ale pandemiei, oferind sprijin întreprinderilor și lucrătorilor. În egală măsură, Comitetul constată că pandemia a scos și mai mult în evidență inegalitățile existente (în special în ceea ce privește lucrătorii cu un nivel mai scăzut al educației, femeile, tinerii, migranții și alte grupuri vulnerabile) și că, din acest motiv, există probabilitatea ca șomajul și inegalitățile să crească în continuare, dacă progresul social nu este însoțit de creștere economică durabilă. CESE speră că Planul va contribui la inversarea acestei tendințe și subliniază nevoia de a promova economii durabile și competitive, bazate pe locuri de muncă de calitate și egalitatea de șanse pentru toți.
1.14CESE consideră că se pot depune eforturi mai mari la nivelul UE și la nivelul statelor membre în domeniul combaterii sărăciei, în conformitate cu primul obiectiv de dezvoltare durabilă din Agenda 2030 a ONU. În special, CESE consideră că UE ar trebui să stabilească obiectivul de reducere a procentajului copiilor expuși riscului de sărăcie și de excluziune socială de la 22,8 % în 2019 la 10 % în 2030, cu angajamente voluntare similare din partea fiecărui stat membru.
1.15CESE propune ca Planul să includă măsuri care să abordeze inegalitatea veniturilor, având în vedere prioritatea bine definită a coeziunii sociale, o componentă esențială a modelului social european.
1.16CESE consideră că Planul ar trebui să promoveze nu numai crearea de noi locuri de muncă – un obiectiv justificat – ci și calitatea lor, inclusiv combaterea locurilor de muncă precare. Ar trebui stabilite controale juridice și administrative corespunzătoare la nivel național pentru a se asigura că lucrătorii beneficiază de condiții de muncă sigure, de o remunerație adecvată și previzibilă și de reprezentare la locul de muncă. CESE este îngrijorat în special în ce privește condițiile de muncă aplicabile multor lucrători sezonieri – cetățeni din UE și din afara UE – care lucrează în agricultură, servicii și construcții, și solicită punerea în aplicare eficientă a Directivei 2019/1152 (UE) privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă, care urmărește să îmbunătățească condițiile de muncă prin promovarea unei ocupări mai transparente și mai previzibile a forței de muncă, asigurând în același timp adaptabilitatea pieței forței de muncă. CESE consideră că riscul de sărăcie în rândul persoanelor încadrate în muncă ar trebui redus semnificativ. Obiectivul de eradicare a sărăciei persoanelor încadrate în muncă ar trebui urmărit prin stabilirea unor standarde europene comune minime la nivelul UE.
1.17CESE salută intenția de a reduce disparitățile dintre femei și bărbați în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și remunerarea în termen de un deceniu, precum și intenția de a extinde – deși această extindere nu a fost cuantificată încă – serviciile de educație și îngrijire timpurie. În acest scop, CESE sprijină Garanția europeană pentru copii. Egalitatea de gen ar trebui urmărită în toate aspectele vieții economice și sociale.
1.18CESE observă că Planul nu include o propunere de directivă privind garantarea venitului minim, pe care o consideră necesară pentru a combate cele mai grave forme de sărăcie.
1.19CESE se alătură încurajării adresate de Comisie Parlamentului European și Consiliului, de a încheia negocieri privind revizuirea normelor de coordonare a securității sociale, pentru a îmbunătăți mobilitatea lucrătorilor și a asigura o protecție socială adecvată în UE, fără a genera sarcini excesive pentru angajați și întreprinderi.
1.20CESE împărtășește opinia exprimată de Comisie cu privire la necesitatea de a promova nivelul de acoperire al negocierilor colective și afilierea la organizațiile partenerilor sociali și densitatea organizațională. Astfel, Comitetul propune să se aibă în vedere stabilirea și monitorizarea, la nivel național și la nivelul UE, a unei serii de indicatori relevanți, și sprijinirea obiectivelor în materie prin fonduri dedicate în favoarea consolidării capacităților și acțiuni comune în vederea realizării obiectivelor Planului, menținând totodată autonomia partenerilor sociali. CESE sprijină propunerea Planului de a continua negocierea acordurilor de la nivelul UE pentru a contribui la transformarea cu succes a piețelor forței de muncă din Europa, precum și apelul său către statele membre de a încuraja și a crea condiții pentru o mai bună funcționare și o mai mare eficiență a negocierilor colective și a dialogului social la toate nivelurile.
1.21CESE împărtășește concluziile consultării organizate pentru sprijinirea Planului, care au subliniat importanța unui proces mai bun de implementare, aplicare și asigurare a respectării actualei legislații a UE în domeniul muncii și în domeniul social. Comisia ar trebui să colaboreze mai activ cu statele membre pentru a facilita transpunerea la timp și de calitate a instrumentelor juridice ale UE și a promova conformitatea. CESE se așteaptă ca Comisia să apeleze la procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor dacă statele membre nu-și îndeplinesc obligațiile ce le revin în temeiul dreptului Uniunii.
1.22CESE subliniază nevoia de a alinia finanțarea politicilor naționale la obiectivele și acțiunile Planului și de a garanta că nu se va reveni asupra normelor Pactului de stabilitate și de creștere în forma lor originală și că orice versiune revizuită a acestora facilitează pe deplin punerea în aplicare a Planului.
1.23CESE solicită să se acorde o mai mare atenție potențialei contribuții a achizițiilor publice ca instrument care contribuie la realizarea obiectivelor Planului.
2.Observații generale
2.1Elaborarea Planului
2.1.1De la proclamarea Pilonului în 2017, CESE a solicitat o foaie de parcurs clară pentru punerea sa în aplicare și, prin urmare, salută Planul. Comitetul sprijină invitația adresată tuturor părților interesate de a se implica într-un efort colectiv de punere în aplicare a Pilonului în domeniile lor de competență. CESE subliniază că, pe lângă contribuția instituțiilor UE, succesul Planului va fi determinat în mare măsură de angajamentul statelor membre și al partenerilor sociali de a pune în aplicare toate principiile acestuia.
2.1.2La Summitul social de la Porto, organizat pe 7 și 8 mai, a fost adoptat, prin intermediul angajamentului social de la Porto, un angajament la cel mai înalt nivel politic de a pune în aplicare Pilonul european al drepturilor sociale. Prin intermediul acestui angajament, a fost salutat Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale („Planul”) al Comisiei, iar toate părțile interesate relevante au fost invitate să desprindă învățăminte din experiențele din timpul pandemiei și să-și unească forțele.
2.1.3CESE recunoaște faptul că Planul combină acțiunile legislative și nelegislative cu stabilirea de obiective comune care să fie realizate prin acțiuni comune ale părților interesate, în special ale partenerilor sociali și ale societății civile, organizate la nivel local, național și european. CESE se așteaptă ca legislația indicată în calendarul planului să respecte pe deplin Carta drepturilor fundamentale și să facă obiectul unor evaluări ale impactului. În plus, Comitetul subliniază nevoia unor consultări ample cu partenerii sociali și cu societatea civilă. Orice decizie legislativă ar trebui să se bazeze pe dovezi, luând în considerare punctele de vedere ale părților interesate relevante.
2.1.4CESE sprijină obiectivele prevăzute în Plan și este de acord cu ideea conform căreia acestea vor contribui la concentrarea eforturilor politice asupra obținerii de rezultate și vor reprezenta un stimulent important pentru reformă și investiții în statele membre în vederea realizării unei convergențe ascendente și a bunăstării. CESE subliniază, de asemenea, că Planul ar trebui să fie bazat pe elemente concrete și tangibile, să cuprindă acțiuni măsurabile și însoțite de cadre de monitorizare, convenite de comun acord de părțile interesate relevante și care să includă criteriile sociale, de mediu și economice.
2.1.5Pe lângă faptul că sprijină obiectivele principale ale UE, CESE aprobă invitația Comisiei adresată statelor membre de a-și stabili, pe bază voluntară, propriile obiective naționale. Comitetul invită statele membre să fie mai ambițioase în stabilirea propriilor obiective, astfel încât toate statele membre, alături de partenerii lor sociali și civici, să contribuie la realizarea obiectivelor europene, și subliniază că, fără un efort coordonat considerabil, obiectivele nu vor putea fi atinse. Stabilirea celor trei priorități principale legate de crearea de locuri de muncă, de îmbunătățirea calificărilor și de incluziunea socială va oferi un cadru comun de acțiune, inclusiv pentru punerea în aplicare a planurilor naționale de redresare și reziliență.
2.1.6CESE salută faptul că obiectivul privind ocuparea forței de muncă este completat prin angajamente menite să promoveze ocuparea forței de muncă incluzivă și să reducă diferențele în materie de ocupare, în special prin valorificarea potențialului pieței forței de muncă, prin reducerea la jumătate a diferențelor de gen în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, prin scăderea ratei tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) și prin asigurarea faptului că alte grupuri subreprezentate participă la piața forței de muncă la capacitatea lor maximă. În plus, Comitetul încurajează Comisia să cuantifice toate aceste angajamente, în cooperare cu statele membre și partenerii sociali.
2.1.7CESE salută, de asemenea, accentul pus în Plan pe educație, competențe și învățarea pe tot parcursul vieții, inclusiv perfecționarea și recalificarea continuă, cu scopul de a îmbunătăți capacitatea de inserție profesională, de a stimula inovarea, de a asigura echitatea socială și de a elimina decalajul în materie de competențe digitale, remarcând că, astfel cum a afirmat anterior, accesul la formarea continuă și la învățarea pe tot parcursul vieții trebuie să fie un drept individual al tuturor cetățenilor, astfel încât aceștia să facă față evoluțiilor digitale și ale IA, să canalizeze progresele și să mențină „controlul uman asupra IA”.
2.1.8Pentru ca evaluarea planificată la jumătatea perioadei să fie mai eficace, CESE propune ca statele membre să se implice într-un dialog constructiv cu partenerii sociali și să ia în considerare includerea unor obiective intermediare pentru 2025, care să permită evaluarea progreselor realizate în cursul primei jumătăți a perioadei de punere în aplicare.
2.2În ceea ce privește crearea de locuri de muncă și viitorul muncii
2.2.1CESE salută faptul că Planul afirmă că condițiile de muncă din UE se află printre cele mai bune din lume, recunoscând totodată că noile forme de muncă aduc provocări, dar și oportunități. Partenerii sociali – atât la nivel european cât și la nivel național – sunt încurajați să își unească forțele pentru a colabora, astfel încât să răspundă nevoilor legate de viitorul muncii, a obține convergența ascendentă și a garanta că lucrătorii sunt protejați și în siguranță indiferent de sectorul în care lucrează și de țara în care trăiesc. Partenerii sociali – atât cei de la nivel european cât și cei de la nivel național – joacă un rol central în eforturile comune în acest sens. În Plan se subliniază, în mod îndreptățit, că crearea de noi locuri de muncă de calitate și menținerea celor care există deja reprezintă o prioritate pentru UE. Criza provocată de pandemia de COVID-19 a ilustrat faptul că funcționarea societăților noastre depinde de lucrătorii esențiali dintr-o gamă largă de sectoare precum transporturile, serviciile, sănătatea și agricultura. Este necesar să creăm noile locuri de muncă ale viitorului pornind de la locurile de muncă esențiale în prezent.
2.2.2CESE este de acord cu abordarea strategică a tranziției progresive de la măsuri de urgență la acțiuni care să contribuie la atingerea obiectivului privind ocuparea forței de muncă prevăzut în Plan.
2.2.3CESE este de acord cu preocuparea exprimată în Plan pentru grupurile cele mai afectate de pandemie, inclusiv femeile, tinerii, lucrătorii slab calificați și cu salarii mici, lucrătorii temporari, independenți și migranți.
2.2.4CESE consideră că alocarea fondurilor UE pentru priorități ar trebui monitorizată, atât din punctul de vedere al resurselor puse la dispoziție de Comisie, cât și din punctul de vedere al resurselor alocate de statele membre și de partenerii sociali.
2.2.5CESE este de acord cu apelul lansat de Comisie statelor membre de a folosi fondurile UE disponibile pentru a promova sprijinirea activă și eficace a ocupării forței de muncă.
2.2.6CESE sprijină abordarea Comisiei cu privire la efectele tranziției digitale asupra muncii. CESE sprijină acordul-cadru autonom privind digitalizarea și este pregătit să colaboreze cu partenerii sociali în ceea ce privește monitorizare acestuia.
2.2.7CESE ia notă de recentul raport al OCDE privind perspectivele ocupării forței de muncă în 2020 (Employment Outlook 2020) pe tema „Securitatea lucrătorilor și criza provocată de pandemia de COVID-19”. CESE recunoaște că bunăstarea lucrătorilor la locul de muncă contribuie în mod pozitiv la performanța generală a întreprinderilor, organizațiilor și instituțiilor în care aceștia lucrează. Pe lângă promovarea sănătății și securității lucrătorilor, CESE se așteaptă ca măsurile să fie adoptate la nivelul adecvat, în acord cu principiul subsidiarității și cu cel al proporționalității, pentru a îmbunătăți funcționarea piețelor forței de muncă astfel încât acestea să contribuie la creșterea economică și la concurența internațională și să stimuleze condițiile de muncă decente. Evoluțiile de pe piața forței de muncă trebuie sprijinite, nu împiedicate, pentru a garanta că lucrătorii sunt protejați, în siguranță și contribuie la performanța globală a întreprinderilor, a organizațiilor și a instituțiilor în care lucrează.
2.2.8CESE se așteaptă ca măsurile de promovare a convergenței ascendente să fie adoptate la nivelul adecvat, în acord cu principiul subsidiarității și cu cel al proporționalității, pentru a îmbunătăți funcționarea piețelor forței de muncă astfel încât să contribuie la creșterea economică și la concurența internațională și să stimuleze condițiile de muncă decente și bunăstarea.
2.2.9CESE subliniază că UE trebuie să rămână pe deplin fidelă principiului potrivit căruia nu pot exista raporturi de muncă lipsite de protecție socială, indiferent de natura lor. CESE consideră că toate formele de muncă nedeclarată sunt inacceptabile, și încurajează statele membre să depună eforturi pentru a le combate.
2.2.10CESE solicită Comisiei și statelor membre să adopte toate măsurile necesare pentru a se asigura că digitalizarea nu creează precaritate și vulnerabilități, asigurând totodată faptul că oportunitățile oferite de digitalizare sunt pe deplin valorificate.
2.2.11CESE ar dori să existe o legătură mai strânsă între obiectivul ambițios privind competențele, educația și învățarea pe tot parcursul vieții și mijloacele financiare disponibile pentru atingerea acestuia. CESE atrage atenția asupra faptului că, în UE, cheltuielile publice pentru educație au scăzut de la 5 % în 2010 la 4,7 % în 2019, și subliniază că obiectivele și țintele Pilonului social nu pot fi atinse fără mai multe investiții publice în educație. Comitetul subliniază, de asemenea, nevoia unor investiții publice și private pentru a sprijini formarea și învățarea pe tot parcursul vieții, și îi încurajează pe angajatori să sporească oportunitățile pentru angajați de a urma sesiuni de învățare și formare la locul de muncă.
2.2.12CESE recunoaște că preocuparea Comisiei cu privire la tranziția verde și la cea demografică și cu privire la efectele acestora asupra ocupării forței de muncă și a competențelor este îndreptățită. Cu toate acestea, Planul poate fi îmbunătățit cu angajamente și inițiative specifice convenite în acest sens, prin urmare Planul și documentele naționale ar trebui să conțină detalii suplimentare.
2.2.13Pandemia i-a afectat în mod deosebit pe tineri. Statisticile arată că jumătate dintre tinerii din UE sunt angajați temporar. Dat fiind că abordează riscurile pe care le implică munca temporară involuntară, Planul prezintă un potențial clar de îmbunătățire a calității ocupării tinerilor, în special prin revizuirea Recomandării privind stagiile, prin accentul pus pe calitatea ofertelor în cadrul Garanției pentru tineret și printr-o serie de inițiative planificate privind condițiile de muncă, de exemplu pentru lucrătorii pe platformele online.
2.2.14Deși Planul conține dispoziții clare referitoare la consolidarea rolului partenerilor sociali (sindicate și angajatori) în cadrul inițiativelor, acesta menționează foarte puține informații despre rolul organizațiilor societății civile, cum ar fi organizațiile de tineret, care joacă un rol vital în reprezentarea cetățenilor UE.
2.3În ceea ce privește competențele și egalitatea
2.3.1CESE împărtășește opinia Comisiei privind faptul că o forță de muncă calificată reprezintă motorul pentru o economie verde și digitală prosperă, alimentată de idei și produse inovatoare și de evoluții tehnologice. După cum se afirmă în Plan, sistemele de educație și formare joacă un rol esențial în punerea bazelor învățării pe tot parcursul vieții și ale capacității de inserție profesională, și pot contribui la depășirea deficitului de competențe, cu condiția ca ele să fie orientate către nevoile pieței forței de muncă. Educația și competențele ar trebui să se afle în centrul acțiunii politice menite să sprijine crearea de locuri de muncă.
2.3.2CESE sprijină ambiția de a îmbunătăți educația pe tot parcursul vieții și își exprimă îngrijorarea în ceea ce privește accesul la competențe digitale de bază, pe care îl consideră, asemenea Comisiei, o condiție prealabilă pentru incluziune și participare într-o Europă transformată din punct de vedere digital.
2.3.3CESE regretă că nu există un obiectiv legat de egalitatea de gen în ceea ce privește accesul la învățarea pe tot parcursul vieții, și încurajează Comisia să formuleze un astfel de obiectiv. CESE subliniază necesitatea unei abordări de integrare a dimensiunii de gen în toate politicile și strategiile UE.
2.3.4CESE elaborează în prezent un aviz separat privind directiva propusă, care vizează consolidarea aplicării principiului remunerației egale între bărbați și femei pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare, și va prezenta un aviz privind acest text.
2.4În ceea ce privește protecția socială și incluziunea socială
2.4.1CESE consideră că ar trebui dat curs propunerilor suplimentare referitoare la protecția socială și la incluziunea socială. Împărtășește punctul de vedere exprimat în Plan cu privire la faptul că Europa este locul unde se găsesc cele mai echitabile societăți din lume, unde se aplică cele mai înalte standarde privind condițiile de muncă și o protecție socială amplă. Cu toate acestea, în UE, nivelurile sărăciei rămân inacceptabil de ridicate, și sunt necesare, în continuare, eforturi considerabile pentru a garanta condiții similare în toate țările.
2.4.2Copiii reprezintă 20 % din populația expusă riscului de sărăcie din UE, un procentaj pe care raportorul special al ONU privind sărăcia extremă și drepturile omului l-a descris ca fiind „extrem de ridicat pentru standardele unei țări dezvoltate”. CESE salută propunerile Comisiei pentru o strategie a UE privind drepturile copilului și o recomandare pentru o garanție pentru copii, precum și obiectivul de a eradica sărăcia pentru cinci milioane de copii până în 2030. Comitetul își reiterează solicitarea pentru un „«pact în materie de îngrijiri pentru Europa», care să asigure furnizarea unor servicii de o mai bună calitate pentru toți pe parcursul întregului ciclu de viață” și solicitarea adresată statelor membre de a investi în disponibilitatea unor servicii de îngrijire de înaltă calitate, accesibile, rezonabile ca preț și diverse. Comitetul consideră că eradicarea sărăciei în rândul copiilor ar putea avea efecte foarte pozitive asupra reducerii sărăciei în rândul adulților tineri și al șomerilor.
2.4.3CESE are convingerea că UE ar trebui să stabilească standarde minime care să fie în deplină conformitate cu Carta drepturilor fundamentale, iar acest proces ar trebui să facă obiectul unei consultări aprofundate cu partenerii sociali și cu organizațiile societății civile de la nivelul UE și de la nivel național.
2.4.4CESE observă că Planul nu include o propunere de directivă, ci o recomandare privind siguranța venitului minim, pe care o consideră necesară pentru a combate cele mai grave forme ale sărăciei.
2.4.5CESE consideră că trebuie adoptate măsuri semnificative pentru consolidarea rezilienței sistemelor de securitate socială și a coordonării lor la nivelul UE, garantând accesul universal pentru lucrători, cu respectarea competențelor naționale în ceea ce privește accesul la protecție socială.
2.4.6Comitetul împărtășește opinia Comisiei potrivit căreia este nevoie de reforme și de investiții la nivelul sistemelor de sănătate pentru a îmbunătăți, printre altele, accesul la asistență medicală de calitate pentru toți și pentru a reduce inegalitățile sociale, teritoriale și economice în ceea ce privește sănătatea. Totuși, este complet insuficient ca Comisia să sprijine statele membre doar furnizând informații bazate pe dovezi și partajând bune practici. Ar trebui întreprinse mult mai multe acțiuni, respectând totodată repartizarea competențelor: ar trebui formulate obiective și ținte, ar trebui sprijinite investițiile în infrastructură, ar trebui instruită forța de muncă din sistemul de sănătate, ar trebui elaborate standarde de calitate comune și ar trebui finanțată cercetarea în domeniul sănătății.
2.4.7CESE salută planul de instituire a unui grup de experți la nivel înalt care să studieze viitorul statului social. În calitate de reprezentant al societății civile organizate europene și de forum al dialogului social și civic, acesta este singurul în măsură să reflecteze asupra provocărilor la adresa statului social cu care se confruntă statele membre. Comitetul susține, în special, adoptarea de modele fiscale – ținând cont de caracteristicile economiei naționale și promovând creșterea durabilă – care să permită menținerea unor beneficii sociale rezonabile și adecvate, sprijinirea serviciilor publice și sociale și distribuirea echitabilă a sarcinii fiscale, promovând totodată incluziunea activă pe piața forței de muncă și tranziția digitală și cea demografică.
2.5În ceea ce privește punerea în aplicare a planului
2.5.1CESE împărtășește determinarea șefilor de stat și de guvern exprimată în cadrul Comitetului social de la Porto de a continua aprofundarea punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale la nivelul UE și la nivel național, acordând atenția cuvenită competențelor respective și principiului subsidiarității și celui al proporționalității. CESE subliniază, de asemenea, complementaritatea dintre dimensiunea socială, dialogul social și implicarea activă a partenerilor sociali și economia socială de piață cu grad ridicat de competitivitate.
2.5.2CESE subliniază nevoia de a alinia finanțarea politicilor naționale la obiectivele și acțiunile prevăzute în plan. Acesta este un alt motiv pentru care nu trebuie să se revină asupra normelor Pactului de stabilitate și de creștere. În plus, orice normă revizuită trebuie să faciliteze punerea în aplicare a Planului.
2.5.3CESE se așteaptă ca practicile de achiziții publice responsabile din punct de vedere social definite și promovate de Comisia Europeană să fie integrate în punerea în aplicare a Planului. Ridicându-se la peste de șapte ori echivalentul combinat al CFM și MRR (2 mii de miliarde EUR, adică 14 % din PIB pe an), achizițiile publice oferă un uriaș potențial ca piață pentru stimularea organizării și reprezentării angajaților, precum și a negocierii colective și a practicilor durabile în materie de locuri de muncă de calitate și de mediu.
2.5.4CESE reafirmă importanța integrării între diferite domenii de politică pentru realizarea progresului social, urmând îndeaproape redresarea economică și prosperitatea. Trebuie stabilite sinergii între inițiativele și strategiile existente și viitoare care se încadrează în diferitele principii ale pilonului social. Obiectivele acestuia trebuie integrate și incluse în cadrul strategic european pentru redresarea post-2020.
2.5.5CESE solicită statelor membre să recunoască și să îmbunătățească dialogul social și civil, atât tripartit cât și bipartit, fiecare jucând un rol specific în punerea în aplicare a planului.
2.6În ceea ce privește relația dintre Pilonul european al drepturilor sociale și semestrul european
2.6.1CESE consideră că semestrul european reprezintă cadrul adecvat pentru monitorizarea Planului ‑ trebuie acordată o atenție egală obiectivelor sociale și de mediu, precum și stabilității macroeconomice și productivității. Comitetul salută mențiunea din Plan conform căreia planurile naționale de redresare și reziliență reprezintă o oportunitate unică pentru a planifica și a finanța investiții și reforme care să sprijine o redresare socială și axată pe locuri de muncă, adoptând totodată tranziția verde și cea digitală și punând în aplicare recomandările relevante specifice fiecărei țări în cadrul semestrului european. Planul solicită în mod îndreptățit statelor membre să utilizeze cât mai bine cu putință semestrul european și să valorifice oportunitatea fără precedent oferită de Mecanismul de redresare și reziliență.
2.6.2CESE recomandă ca, în cadrul semestrului european, să se efectueze o evaluare periodică și de înalt nivel a progresului, inclusiv la nivel național, atunci când este relevant, prin intermediul indicatorilor elaborați în cooperare cu partenerii sociali, în contextul integrării principiilor pilonului și a ODD ale ONU.
2.6.3CESE consideră că planul ar trebui să fie un instrument de structurare pentru politicile sociale din UE. Acesta trebuie să constituie o componentă esențială a unei guvernanțe economice și sociale reînnoite, vizând redresarea și creșterea durabilă și incluzivă și dotată cu indicatori și proceduri de monitorizare care să conducă la recomandări specifice fiecărei țări în toate aspectele asociate.
3.Observații specifice
3.1CESE atrage atenția asupra necesității de a adapta sistemul statistic european la nevoile de monitorizare a obiectivelor și a indicatorilor prevăzuți în setul de indicatori sociali.
3.2CESE este de acord cu ideea prevăzută în Plan conform căreia integrarea și actualizarea setului de indicatori existent ar trebui să contribuie la urmărirea într-un mod cuprinzător a progreselor înregistrate în ceea ce privește aplicarea principiilor Pilonului, și la monitorizarea punerii în aplicare a acțiunilor de politică propuse în Plan.
3.3CESE este de acord cu nevoia de a revizui conceptul de populație în vârstă de muncă, și încurajează Comisia să colaboreze cu statele membre în acest domeniu, ținând cont, totodată, de integrarea politicilor privind îmbătrânirea și de drepturile recunoscute și protejate de Carta drepturilor fundamentale.
3.4CESE constată că obiectivul formării profesionale are o valoare de referință din 2016, întrucât sistemul statistic european produce acest indicator doar o dată la cinci ani. Măsurarea acestui indicator ar trebui să se facă anual, pentru a se putea monitoriza progresele în mod adecvat.
3.5CESE își reiterează poziția privind lucrul pe platforme online și afirmă că UE și statele membre ar trebui „să evolueze în direcția unei uniformizări a conceptelor, pentru ca munca din economia platformelor să devină o muncă decentă”.
3.6CESE solicită Comisiei să pună în aplicare, în ceea ce privește securitatea socială, principiul afirmat potrivit căruia „impozitarea ar trebui să fie reorientată dinspre muncă înspre alte surse care sprijină într-o mai mare măsură ocuparea forței de muncă și în conformitate cu obiectivele climatice și de mediu, protejând în același timp veniturile pentru a asigura o protecție socială adecvată”, ținând cont de faptul că provocarea esențială constă în asigurarea unei acoperiri adecvate pentru toți lucrătorii, pe o piață a muncii schimbătoare, respectând pe deplin principiul, exprimat la punctul 3.2.9 de mai sus, că toate formele de ocupare a forței de muncă trebuie să beneficieze de protecție socială.
3.7CESE se alătură încurajării adresate de Comisie Parlamentului European și Consiliului, de a încheia negocieri privind revizuirea normelor de coordonare a securității sociale, pentru a îmbunătăți mobilitatea lucrătorilor și a asigura o protecție socială adecvată în UE, fără a genera sarcini excesive pentru angajați și întreprinderi.
3.8CESE solicită Comisiei și statelor membre să se asigure că rezultatele activității anunțate a unui grup de experți în ceea ce privește investițiile în educație și formare se reflectă în adoptarea de măsuri care consolidează semnificativ sistemele de educație și de formare, în special în atingerea obiectivelor definite în Plan.
3.9CESE consideră că domeniul îngrijirii este una dintre cele mai mari provocări de la nivelul UE. CESE sprijină includerea în plan a unei inițiative privind îngrijirea pe termen lung, care să asigure un acces mai bun la servicii de calitate pentru persoanele care au nevoie de sprijin.
3.10În ceea ce privește rolul UE de lider responsabil la nivel mondial, CESE își reafirmă recomandările anterioare, potrivit cărora Comisia Europeană, OCDE și OIM ar trebui să colaboreze cu partenerii sociali de la toate nivelurile corespunzătoare și cu organizațiile societății civile în general, pentru a elabora dispoziții adecvate privind condițiile decente de muncă și protecția necesară, precum și privind promovarea unei politici comerciale progresiste, echitabile și sustenabile.
3.11În acest context, CESE speră că activitatea comună a Comisiei, OCDE și OIM poate duce la o posibilă Convenție a OIM privind platformele. În același sens, ar trebui depuse eforturi în ceea ce privește reglementarea telemuncii. CESE subliniază recomandarea sa conform căreia „Comisia Europeană, OIM și OCDE trebuie să lanseze un proces comun în vederea elaborării unei convenții OIM privind telemunca. CESE consideră, de asemenea, că condițiile decente în materie de telemuncă ar trebui să facă parte din Agenda OIM privind munca decentă și din programele naționale corespunzătoare”.
3.12De asemenea, CESE consideră că UE ar trebui să își asume o responsabilitate mai mare în a ajuta lumea să gestioneze pandemia de COVID-19. Planul ar trebui să recunoască participarea UE la COVAX, în acord cu discursul președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, și cu afirmația acesteia potrivit căreia Europa trebuie să garanteze că sunt disponibile vaccinuri sigure „nu numai pentru cei care și le pot permite, ci pentru toți cei care au nevoie de ele”.
Bruxelles, 8 iulie 2021
Christa SCHWENG
Președinta Comitetului Economic și Social European
*
*
*
NB:
Urmează anexa.
ANEXĂ
la AVIZUL
Comitetului Economic și Social European
Următorul contraaviz, care a întrunit cel puțin o pătrime din voturile exprimate, a fost respins în timpul dezbaterii [articolul 43 alineatul (2) din Regulamentul de procedură]:
|
AMENDAMENTUL 1
SOC/679
Plan de acțiune privind Pilonul european
al drepturilor sociale
Se înlocuiește întregul aviz:
|
Depus de:
ANGELOVA Milena
ARDHE Christian
CLEVER Peter
KONTKANEN Mira-Maria
MALLIA Stefano
MINCHEVA Mariya
PILAWSKI Lech
POTTIER Jean-Michel
SEBARDT Gabriella
|
|
Amendament
|
|
1.Concluzii
1.1CESE consideră Planul de acțiune al Pilonului european al drepturilor sociale („Planul”) o orientare utilă pentru statele membre și Uniune în eforturile lor către competitivitate, creștere economică, ocuparea forței de muncă, reforme structurale, investiții productive și bunăstarea oamenilor. CESE subliniază, de asemenea, că nu există o dimensiune socială fără o bază economică solidă. Competitivitatea și creșterea productivității bazate pe competențe și cunoștințe sunt condiții prealabile pentru dimensiunea socială a Uniunii. Evoluțiile de pe piața forței de muncă trebuie sprijinite, nu suprareglementate sau împiedicate. Pentru ca Europa să facă față concurenței globale, digitalizării crescânde și noilor modele de afaceri, este nevoie de inovare și flexibilitate în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, programul de lucru și mobilitatea forței de muncă.
1.2CESE sprijină domeniile prioritare ale Planului și împărtășește punctul de vedere exprimat în Plan cu privire la faptul că Europa este locul unde se găsesc cele mai echitabile societăți din lume, unde se aplică cele mai înalte standarde privind condițiile de muncă și o protecție socială amplă și unde există deja un acquis social amplu.
1.3CESE reamintește că o posibilă punere în aplicare a Planului poate avea loc la nivelul Uniunii sau la nivelul statelor membre, cu respectarea competențelor respective și a principiilor subsidiarității și proporționalității. Implicarea activă a partenerilor sociali joacă un rol esențial în acest sens.
1.4CESE reamintește caracterul neobligatoriu din punct de vedere juridic al Pilonului social și subliniază repartizarea competențelor între UE și statele membre, politica socială fiind, în principal, o responsabilitate a statelor membre. În cazul în care UE are în vedere să propună legislație în domeniul politicii sociale, toate inițiativele ar trebui să se bazeze pe dovezi, pentru a demonstra că acestea sunt adecvate pentru îndeplinirea scopului urmărit. Inițiativele ar trebui să facă obiectul unui control specific în materie de competitivitate, ca măsură de control prin care să se evite propunerile care împiedică îmbunătățirea competitivității și crearea de locuri de muncă și creșterea durabilă.
2.Observații generale
2.1Articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede că piața internă acționează pentru dezvoltarea durabilă a Europei, bazată pe o creștere economică echilibrată și pe stabilitatea prețurilor, pe o economie socială de piață cu grad ridicat de competitivitate, care tinde spre ocuparea deplină a forței de muncă și spre progres social.
2.2Articolul 153 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene consacră faptul că UE doar sprijină și completează activitățile statelor membre în anumite domenii definite ale politicii sociale. Este deja în vigoare un amplu acquis social al UE.
2.3La 17 noiembrie 2017, Parlamentul European, Consiliul și Comisia au proclamat la Göteborg cele 20 de principii ale Pilonului european al drepturilor sociale, care nu au modificat legislația primară a UE. CESE ia notă în special de preambulul Pilonului european al drepturilor sociale, care prevede: „La nivelul Uniunii, Pilonul european al drepturilor sociale nu presupune o extindere a competențelor și atribuțiilor Uniunii, astfel cum sunt conferite de tratate. El ar trebui pus în aplicare în limita acestor competențe.”
2.4În Agenda sa strategică 2019-2024, Consiliul European a evidențiat necesitatea ca Pilonul european al drepturilor sociale să fie pus în aplicare la nivelul Uniunii și al statelor membre, acordând atenția cuvenită competențelor respective.
3.Punere în aplicare
3.1CESE consideră că Planul oferă orientări utile, inclusiv în domeniul ocupării forței de muncă, al competențelor, al sănătății și al protecției sociale, dar subliniază repartizarea competențelor între UE și statele membre, politica socială fiind, în principal, o responsabilitate a statelor membre.
3.2CESE se așteaptă ca măsurile să fie adoptate la nivelul adecvat, în acord cu principiul subsidiarității și cu cel al proporționalității, pentru a îmbunătăți funcționarea piețelor forței de muncă și a modelelor sociale, astfel încât acestea să contribuie la creșterea economică, competitivitate și la dimensiunea socială.
3.3În acest sens este nevoie de respectarea diverselor medii socioeconomice și a diversității sistemelor naționale, inclusiv a rolului și a autonomiei partenerilor sociali.
3.4CESE consideră că piețele forței de muncă din Europa trebuie să continue să fie reformate, dar în moduri diferite în diferite părți ale Uniunii, pe baza modelelor lor diferite de piață a forței de muncă. În unele state membre, aceasta poate implica acțiuni legate de salariile minime sau de reducerea costurilor indirecte ale forței de muncă. În alte state membre, ar putea fi vorba de introducerea unor forme mai flexibile de ocupare a forței de muncă sau de adaptarea sistemelor de securitate socială cu scopul de a stimula piața muncii. Aceasta înseamnă că trebuie să se acorde prioritate instrumentelor fără caracter obligatoriu.
3.5În cazul în care UE are în vedere să propună legislație în domeniul politicii sociale, toate inițiativele ar trebui să se bazeze pe dovezi, pentru a demonstra că acestea sunt adecvate pentru îndeplinirea scopului urmărit. Inițiativele ar trebui să facă obiectul unui control specific în materie de competitivitate, ca măsură de control prin care să se evite propunerile care împiedică îmbunătățirea competitivității și crearea de locuri de muncă și creșterea durabilă.
4.Fundamentul economic, partenerii sociali, ocuparea forței de muncă și competențele
4.1CESE subliniază că nu există o dimensiune socială fără o bază economică solidă. Competitivitatea și creșterea productivității bazate pe competențe și cunoștințe sunt condiții prealabile pentru dimensiunea socială a Uniunii.
4.2CESE împărtășește opinia exprimată de Comisie cu privire la necesitatea de a sprijini nivelul de acoperire al negocierilor colective și de a promova afilierea la organizațiile partenerilor sociali. Partenerii sociali joacă un rol important în crearea unor piețe funcționale ale forței de muncă.
4.3CESE salută punctul 4 din Declarația de la Porto privind rolul partenerilor sociali: „Dimensiunea socială, dialogul social și implicarea activă a partenerilor sociali au constituit întotdeauna componente centrale ale unei economii sociale de piață cu grad ridicat de competitivitate.”
4.4CESE consideră că dialogul social și negocierea colectivă sunt promovate în mod optim fără implicarea statului sau a UE în stabilirea criteriilor pentru contractele colective de muncă sau în punerea lor în aplicare, și că partenerii sociali au responsabilitate și autonomie depline pentru ambele.
4.5Planul reprezintă o bună ocazie de a demonstra că statele membre și partenerii lor sociali pot oferi un răspuns adecvat la provocările cu care se confruntă piețele forței de muncă după pandemie.
4.6CESE este de acord cu abordarea Planului, conform căreia „Sprijinul pentru ocuparea forței de muncă și pentru lucrători nu poate da roade fără sprijinirea întreprinderilor și a antreprenorilor. O industrie dinamică rămâne un element central al prosperității viitoare a Europei și principala sursă de noi locuri de muncă.” Cu toate acestea, crearea de locuri de muncă nu are legătură cu legislația nouă sau cu alte obligații care să împovăreze întreprinderile.
4.7Astfel cum a menționat CESE, competitivitatea și creșterea productivității bazate pe competențe și cunoștințe reprezintă o rețetă pentru menținerea bunăstării societăților europene.
4.8CESE salută atenția deosebită acordată de plan educației, competențelor și învățării pe tot parcursul vieții, inclusiv perfecționării și recalificării continue, cu scopul de a îmbunătăți capacitatea de inserție profesională, a stimula inovarea, a asigura echitatea socială și a elimina lacunele în materie de competențe digitale.
5.Rolul semestrului european
5.1CESE consideră că posibila monitorizare a Planului și a reformelor naționale respective ar trebui să aibă loc în cadrul metodei deschise de coordonare și al semestrului european. Semestrul european ar trebui utilizat drept cadru de referință în materie de sprijinire a eforturilor statelor membre și ale partenerilor sociali de a îmbunătăți, prin intermediul reformelor, performanța politicilor sociale și de ocupare a forței de muncă de la nivel național.
5.2CESE subliniază că tabloul de bord social propus în Plan ar trebui să contribuie la semestrul european, astfel încât să ghideze statele membre în reformele lor în domeniul pieței forței de muncă și al politicilor sociale. Monitorizarea rezultatelor pieței forței de muncă pe baza indicatorilor ar trebui să contribuie la schimburile coordonate de politici la nivelul UE și ar conduce la pregătirea unor recomandări adecvate specifice fiecărei țări în contextul procesului semestrului european.
5.3CESE consideră că mecanismele de coordonare existente ale statelor membre și ale Comisiei sunt instrumentele adecvate pentru a garanta implicarea tuturor părților interesate relevante la nivel național în punerea în aplicare a pilonului, inclusiv în ceea ce privește evaluarea acestuia la jumătatea perioadei. Orientările privind utilizarea mecanismelor de coordonare existente ar trebui să constituie o prioritate pentru Comisie în relația cu statele membre.
5.4CESE solicită în mod îndreptățit statelor membre să utilizeze cât mai bine cu putință semestrul european și să valorifice oportunitatea fără precedent oferită de Mecanismul de redresare și reziliență pentru stabilirea unor planuri naționale de redresare și reziliență ambițioase. CESE constată că NextGenerationEU este un instrument de urgență bazat pe articolul 122 din TFUE și va continua să fie considerat ca o măsură excepțională
|
|
Rezultatul votului:
|
|
Voturi pentru:
93
Voturi împotrivă:
149
Abțineri:
14
|
_____________