Comitetul Economic și Social European
NAT/765
Economia durabilă de care avem nevoie
AVIZ
Secțiunea pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului
Economia durabilă de care avem nevoie
(aviz din proprie inițiativă)
|
Date de contact
|
nat@eesc.europa.eu
|
|
Administrator
|
Stella BROŽEK-EVERAERT
|
|
Data documentului
|
09/12/2019
|
Raportor: Peter SCHMIDT (DE-II)
|
Decizia Adunării Plenare
|
24/01/2019
|
|
Temei juridic
|
articolul 32 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
|
|
|
Aviz din proprie inițiativă
|
|
|
|
|
Secțiunea competentă
|
Secțiunea pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului
|
|
|
|
|
Data adoptării în secțiune
|
27/11/2019
|
|
Data adoptării în sesiunea plenară
|
ZZ/LL/AAAA
|
|
Sesiunea plenară nr.
|
...
|
|
Rezultatul votului
(voturi pentru/voturi împotrivă/ abțineri)
|
.../.../...
|
1.Concluzii și recomandări
1.1CESE subliniază că Uniunea Europeană s-a angajat pe deplin în realizarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă și a celor 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD) ale acesteia. Pentru a garanta punerea lor în aplicare în mod corespunzător, UE trebuie să edifice urgent bazele unei economii a bunăstării, durabilă și favorabilă incluziunii, care să funcționeze în beneficiul tuturor.
1.2Viziunea progresului social care se bazează numai pe urmărirea creșterii produsului intern brut (PIB) nu ia în considerare elemente importante legate de bunăstarea individuală și socială și nu ține seama în mod corespunzător de factorii de ordin social și de mediu.
1.3CESE solicită UE să propună o nouă viziune a prosperității cetățenilor și planetei, bazată pe principiile sustenabilității mediului, dreptului la o viață decentă și protecției valorilor sociale. Economia este un catalizator pentru această viziune.
1.4Economia bunăstării ar trebui să protejeze ecosistemele, să păstreze biodiversitatea, să asigure o tranziție echitabilă către un mod de viață neutru din punct de vedere climatic în întreaga UE și să consolideze antreprenoriatul sustenabil. Sistemele educaționale din întreaga UE vor juca un rol esențial în promovarea unor astfel de concepte în societate, imprimându-le modul de gândire al factorilor de decizie și al liderilor de mâine.
1.5Pentru a realiza acest obiectiv, CESE recunoaște necesitatea de a sprijini schimbările fundamentale care au început deja să se manifeste în caracteristicile fundamentale ale întreprinderilor, organizarea muncii, rolul investițiilor și structura sistemului monetar.
1.6CESE subliniază că proiectul de construire a economiei bunăstării trebuie să înceapă prin adoptarea unei abordări precaute, în care stabilitatea macroeconomică să nu depindă de creșterea PIB-ului. Comitetul propune elaborarea unor noi indicatori de performanță economică și de progres social, dincolo de PIB.
1.7CESE propune adoptarea unui cadru pentru standardele de viață și introducerea unui buget pentru bunăstare la nivelul UE, urmând exemplul abordărilor adoptate deja în alte regiuni.
1.8CESE solicită eliminarea subvențiilor cu efecte negative și alinierea tuturor cheltuielilor sectorului public din UE și din statele sale membre la obiectivul realizării neutralității climatice.
1.9CESE solicită un nou pact ecologic și social european pentru a realiza investițiile la scară largă necesare tranziției echitabile către o economie neutră din punctul de vedere al climei, precum și pentru a oferi locuri de muncă de calitate în fiecare comunitate.
1.10CESE solicită Comisiei și statelor membre să realizeze o reformă fiscală ecologică, astfel încât să contribuie la alinierea politicilor în materie de impozitare, subvenții și distribuire preliminară, în vederea unei tranziții reușite și echitabile către o economie a bunăstării, în special prin aplicarea legislației existente.
1.11CESE propune să se examineze dependența de creștere a statelor membre ale UE și posibilitatea unei strategii care să se concentreze pe bunăstarea durabilă și favorabilă incluziunii în economia UE. El recomandă, de asemenea, o revizuire a normelor bugetare și monetare ale UE pentru a se asigura adecvarea acestora cu obiectivul de realizare a tranziției către o economie neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei.
1.12CESE solicită ca toate cadrele și instrumentele de politică și bugetare/financiare existente ale UE (cum ar fi cadrul financiar multianual, semestrul european și Agenda pentru o mai bună reglementare) să fie aliniate de urgență la tranziția echitabilă către o economie a bunăstării.
1.13CESE propune adaptarea Pactului de stabilitate și de creștere și a analizei anuale a creșterii pentru a se asigura că economia bazată pe bunăstare este pe deplin compatibilă cu obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) și cu Pilonul european al drepturilor sociale.
2.Introducere
2.1UE s-a angajat pe deplin în punerea în aplicare a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă și a celor 17 ODD convenite de ONU în septembrie 2015. Elementul central al Agendei 2030 este recunoașterea faptului că prosperitatea noastră actuală și viitoare trebuie să ia în considerare limitele impuse de biosfera care ne satisface nevoile vitale. Modelele actuale de producție și consum nu sunt compatibile cu limitele planetare.
2.2Economia trebuie să se bazeze pe principii clare, care să reflecte atât aspirațiile noastre către o lume mai bună, cât și înțelegerea științifică a planetei pe care trăim. Pe o planetă degradată nu vor mai exista nici viață, nici locuri de muncă, nici întreprinderi. Nu se va putea asigura nicio formă de securitate dacă tranziția va lăsa deoparte comunități întregi sau dacă cetățenii obișnuiți se vor simți excluși.
2.3Criza financiară din 2008 a lăsat urme adânci asupra societății și a schimbat profund economia. Politica macroeconomică prin care s-a ajuns la criză a pus pe primul plan dereglementarea financiară pentru a stimula creșterea economică, dar această concentrare restrictivă pe creșterea PIB-ului a provocat instabilitate financiară și creșterea inegalităților.
2.4În plus, în unele state membre, migrația, disparitățile economice și alte provocări au dus la pierderea încrederii cetățenilor în proiectul european și la o creștere a naționalismului și a populismului, care amenință acum să anuleze valorile democratice și să submineze stabilitatea socială și politică.
2.5Scopul prezentului aviz este de a pune bazele unei economii europene a bunăstării, durabile și favorabile incluziunii. În primul rând, el analizează provocările actualului sistem și propune baze clare pe care să se construiască o economie care să funcționeze atât pentru oameni, cât și pentru planetă. Prezentul aviz adresează recomandări concrete noii Comisii Europene și Parlamentului cu privire la domeniile în care este necesară o acțiune prioritară pentru atingerea acestui obiectiv.
3.Provocări – analiza situației actuale
3.1Provocările cu care se confruntă lumea de astăzi sunt fără precedent. Situația de urgență la nivel mondial legată de schimbările climatice, o pierdere catastrofală a biodiversității și poluarea aerului, a apei și a solului subminează fundamentul prosperității viitoare a Europei și întregii lumi. În ciuda unor evoluții și acțiuni realizate la nivelul UE, aceste efecte reprezintă în prezent un pericol iminent ce amenință sănătatea umană și viabilitatea lanțurilor alimentare și a sistemelor agricole.
3.2Prosperitatea de azi nu are mare valoare dacă prețul ei este supraviețuirea de mâine. Succesul măsurat în funcție de PIB este înșelător atunci când impactul creșterii generează schimbări ireversibile și catastrofale în ceea ce privește calitatea climei, a solurilor, a pădurilor, a râurilor și a oceanelor.
3.3Amploarea tot mai mare a producției economice a dus la un consum global din ce în ce mai mare al resurselor materiale și energetice și a generat efecte antropice periculoase atât asupra ecosistemelor locale, cât și asupra celor globale. Raportul din 2019 al Forumului Economic Mondial privind riscurile mondiale constată că riscurile de mediu sunt printre cele mai importante amenințări la adresa economiei și societății la nivel global.
3.4Creșterea ezitantă a productivității muncii și persistența inegalităților suscită încă incertitudini semnificative legate de viitorul economiei UE. Aceste tendințe sunt doar parțial rezultatul crizei financiare. Rata de creștere a productivității în țările din cadrul OCDE a scăzut de la peste 4 % la începutul anilor 1970 la mai puțin de 1 % în prezent, ceea ce a dus la o „stagnare seculară” a ratei medii de creștere în economiile avansate.
3.5Măsurile luate la nivelul UE pentru a remedia această scădere au dus la creșterea inegalităților în materie de venituri și de bunăstare și la niveluri nesustenabile ale datoriei. Cei mai bogați 5 % dintre europeni dețin aproape 40 % din bogăția privată totală. Sărăcia persoanelor încadrate în muncă a crescut cu 15 % din 2010, aproape 10 % dintre lucrătorii europeni fiind clasificați ca lucrători săraci. Aproape un sfert dintre copiii și tinerii noștri sunt expuși riscului de sărăcie sau trăiesc deja în sărăcie, iar milioane de tineri nu își pot găsi un loc de muncă decent pentru a începe să-și modeleze viața de adulți.
3.6Progresele tehnologice realizate în domeniile automatizării și inteligenței artificiale (IA) au potențialul de a inversa tendința de încetinire a creșterii productivității muncii; posibilele câștiguri rămân însă greu de realizat la nivel macroeconomic. Câștigurile în materie de „productivitate marginală” au adus beneficii mai curând acționarilor marilor întreprinderi decât lucrătorilor, destabilizând contractul social, sporind inegalitatea și subminând încrederea cetățenilor în guvern. Inversarea acestei tendințe prin intermediul politicilor fiscale și salariale este esențială pentru a asigura o repartizare mai echitabilă a beneficiilor economice.
3.7Noile tehnologii durabile au potențialul de a revitaliza comunitățile rămase în urmă după ani de zile de investiții insuficiente și de a îmbunătăți bunăstarea socială. Cu toate acestea, a miza numai pe creșterea productivității muncii, fără a acorda atenția cuvenită implicațiilor sale de mediu și sociale, ar putea duce la excluderea întreprinderilor mai mici de pe piață, la creșterea șomajului și la exacerbarea inegalităților.
3.8UE este deja deschizătoare de drumuri în economia bunăstării această privință, după cum s-a demonstrat în Concluziile Consiliului din octombrie 2019 privind economia bunăstării. CESE recunoaște că economia bunăstării trebuie să fie capabilă să atingă obiectivele de dezvoltare durabilă și să asigure prosperitatea chiar și în condiții de creștere redusă sau inexistentă, cum ar fi cele asociate cu recesiunea economică sau cu stagnarea seculară.
4.Viziune și principii
4.1Trecerea la o economie a bunăstării înseamnă combinarea ideii de prosperitate cu posibilitatea progresului social în limitele planetare. Este vorba să definim mai clar ce așteptăm de la progres și să punem bazele unui model economic întemeiat pe durabilitate. Punctul de plecare este o viziune constructivă și realizabilă a prosperității pentru populație și pentru planetă.
4.2Prosperitatea nu este pur și simplu o chestiune de producție sau de venituri. Ea constă, mai precis, în posibilitățile de care dispun oamenii de a prospera și de a-și valorifica la maximum potențialul. Economia bunăstării trebuie să ofere cetățenilor de pretutindeni capacitățile de care au nevoie pentru a prospera ca ființe umane, în cadrul limitelor ecologice ale unei planete finite.
4.3ODD, în special cei trei piloni ai dezvoltării durabile – cel referitor la mediu, cel economic și cel social – oferă bazele acestei misiuni.
4.4Primul pilon (referitor la mediu) privește constrângerile în materie de mediu și de resurse – „spațiul de operare sigur” – în cadrul cărora trebuie să se desfășoare activitatea umană. Stockholm Resilience Centre a identificat nouă „limite planetare” pe care umanitatea nu trebuie să le depășească dacă dorește să se dezvolte și să prospere generații de-a rândul.
4.5Pilonul economic se referă la întreprinderi, ocuparea forței de muncă cu salarii decente și politici de investiții care să asigure un nivel de viață și mijloace de subzistență corespunzătoare. Antreprenoriatul joacă un rol esențial în acest sens. El trebuie să poată oferi mijloacele de bază pentru ca toți cetățenii să își satisfacă nevoile de subzistență, hrană, apă curată, energie la prețuri accesibile, sănătate și educație.
4.6Această cerință nu se rezumă la stabilirea condițiilor materiale minime. De asemenea, ea impune acordarea unei atenții deosebite justiției sociale. Economia bunăstării trebuie să țină seama de interesele tuturor segmentelor societății și să acorde o atenție deosebită celor care ar putea avea mai mult de pierdut de pe urma tranziției. Preocupările legitime exprimate de lucrătorii din întreaga UE au subliniat necesitatea unei tranziții echitabile, în cadrul căreia costurile și beneficiile să fie repartizate în mod echitabil între diferitele grupuri sociale, sectoare ale industriei și regiuni, precum și între generațiile actuale și cele viitoare.
4.7Pilonul social privește calitatea societății noastre și drepturile persoanelor la o participare justă și echitabilă la aceasta. Deși participarea cetățenilor este deseori subevaluată și uneori total absentă din evaluările monetare, este de la sine înțeles faptul că, fără ea, nicio economie nu poate funcționa în mod eficace.
4.8Faptul că cetățenii au fost considerați, înainte de orice, consumatori individuali a plasat asupra lor responsabilitatea propriilor alegeri, fără a li se oferi însă alte opțiuni accesibile sau abordabile din punct de vedere financiar. Transformarea vieții sociale într-o marfă și încurajarea individualizării exacerbate au subminat structura socială și au contribuit la instabilitatea politică din Europa.
4.9CESE consideră că politica UE și a statelor membre ar trebui să urmărească remedierea acestui dezechilibru. Consolidarea solidarității sociale va contribui, de asemenea, la revitalizarea democrației. Preocupările cetățenilor legate de criza climatică, nedreptatea socială și abuzurile financiare capătă forme noi și cu caracter mai presant, cum sunt grevele școlare pentru combaterea schimbărilor climatice și alte mișcări sociale.
4.10Pe scurt, economia bunăstării trebuie să recunoască importanța fundamentală a valorilor sociale și să sprijine reziliența comunităților.
5.Baze pentru economia bunăstării
5.1Prezentul aviz evidențiază patru aspecte specifice ale sistemului economic în care vor fi necesare schimbări profunde pentru a asigura tranziția la economia bunăstării: redefinirea rolului întreprinderii, reformarea naturii și calității muncii, restructurarea investițiilor și transformarea sistemului monetar. Următoarele puncte dezvoltă aceste patru aspecte de bază.
5.2Redefinirea întreprinderii
5.2.1Întreprinderea are de jucat un rol substanțial în edificarea economiei bunăstării. Noile modele de întreprinderi încep deja să transforme procesele liniare de consum și producție pe care a fost întemeiată întreprinderea tradițională.
5.2.2De exemplu, economia circulară pune accentul pe reutilizarea și refabricarea produselor, reproiectarea proceselor de producție și reciclarea materiilor prime. Economia cooperativă și colaborativă (sau bazată pe partajare) își propune să dezvolte utilizarea în comun a bunurilor, îmbunătățind valorificarea acestora și reducând necesitatea unor noi produse. Economia platformelor adoptă noi modele de întreprinderi și forme de ocupare a forței de muncă.
5.2.3Aceste forme emergente de activitate economică oferă noi oportunități în materie de ocupare a forței de muncă, proprietate și inovare. Ele au potențialul de a transforma relațiile care există între producători, distribuitori și consumatori, și în sectoarele tradiționale, în moduri care creează economii locale mai reziliente, cu o repartizare mai echitabilă a proprietății și a beneficiilor.
5.2.4Activitatea întreprinderii decurge din angajamentul oamenilor care, prin munca lor, se pun fiecare în serviciul celuilalt și al societății. Așa cum creșterea economică constituie, în cel mai bun caz, un mijloc de asigurare a prosperității, și nu un scop în sine, și consumul de materii prime este important numai în măsura în care furnizează serviciile de care oamenii au nevoie pentru a supraviețui și a prospera.
5.2.5Chiar și nevoile noastre materiale de bază trebuie privite, mai curând, din perspectiva serviciilor pe care ni se furnizează decât a ratei de transfer. De exemplu, noțiunea de servicii energetice a început deja să o înlocuiască pe cea de aprovizionare cu energie ca bază a activității întreprinderilor furnizoare de servicii de utilități publice. Abordări similare au fost aplicate în domenii precum transporturile, locuințele, comunicațiile, alimentația și chiar procesele de fabricație.
5.2.6Agricultura și sectorul alimentar din UE joacă un rol fundamental în acest sens. Agricultura sprijinită de comunitățile locale, lanțurile scurte de aprovizionare, rețelele de produse alimentare alternative, sistemele agricole locale și vânzările directe și cooperativele de consum pot furniza bunuri de consum, securitate alimentară, protecție socială și producție durabilă.
5.2.7Pentru a sprijini capacitatea de funcționare a întreprinderilor durabile în UE, trebuie să se acorde o atenție deosebită condițiilor în care se desfășoară schimburile comerciale cu restul lumii, în materie de bunuri și servicii.
5.2.8Dincolo de nevoile materiale, viziunea asupra întreprinderii ca serviciu înseamnă susținerea acelor întreprinderi care contribuie cel mai mult la o prosperitate împărtășită. Sectoare precum sănătatea, asistența socială, educația, renovarea, cultura, artizanatul și creativitatea necesită, prin natura lor, mai puține materiale și resurse energetice decât sectoarele bazate pe extracție sau fabricație și contribuie în mod direct la o calitate mai bună a vieții. Această tranziție reprezintă o provocare semnificativă, dar vitală pentru societate.
5.3Reformarea ocupării forței de muncă
5.3.1Munca este mai mult decât un mijloc de subzistență. Munca de calitate asigură respect, motivație, împlinire, implicare în comunitate și, în cazurile cele mai fericite, dă vieții un scop și un rost.
5.3.2Realitatea este uneori foarte diferită. Multe persoane sunt sunt constrânse să accepte locuri de muncă de calitate inferioară și precare în ceea ce privește salariul. Șomajul în rândul tinerilor din Europa a depășit 14%, iar în unele părți din sudul Europei rămâne la cote de peste 40%. Această risipă enormă de resurse umane subminează creativitatea forței de muncă și amenință prosperitatea. Implicațiile pe termen lung sunt absolut dezastruoase.
5.3.3Activitățile bazate pe servicii tind să utilizeze intensiv forța de muncă, deoarece timpul consacrat activităților respective – de îngrijire sau de reparații, de exemplu – este cel care creează valoarea economică pentru societate. Un beneficiu important al tranziției către servicii ar fi, prin urmare, crearea unei economii cu o utilizare mai intensivă a forței de muncă, contracarând astfel precaritatea locurilor de muncă din aceste sectoare, sprijinind un nivel mai ridicat de ocupare a forței de muncă și creând din nou locuri de muncă în economia reală.
5.3.4Pentru a beneficia de acest dublu avantaj (creșterea ocupării forței de muncă și impactul redus asupra mediului), ar putea fi necesară o creștere mai scăzută a productivității muncii, în special în sectoarele (cum ar fi acordarea de îngrijiri) în care urmărirea creșterii productivității ar putea contraveni calității serviciilor și poate submina experiența de lucru.
5.3.5O economie cu o creștere mai scăzută a productivității muncii tinde să exercite o presiune asupra salariilor, în sensul reducerii lor, cu excepția cazului în care această tendință este contracarată de măsurile de protecție oferite lucrătorilor. Prin urmare, sunt esențiale politicile de susținere a muncii în sectoarele cu utilizare intensivă a forței de muncă și care asigură servicii de înaltă calitate.
5.3.6O educație de bază de calitate, standarde înalte și eficiența în materie de formare profesională, învățarea pe tot parcursul vieții, perfecționarea și reconversia profesională și digitalizarea vor fi, de asemenea, instrumentele necesare pentru a valorifica viitoarele oportunități de angajare și pentru a stimula economia bunăstării.
5.3.7Politicile specifice de analizat în detaliu și viitoarele acțiuni ale CESE ar putea avea în vedere: o mai bună reprezentare a lucrătorilor în consiliile de conducere ale întreprinderilor, adoptarea dreptului la muncă sau a „garantării locului de muncă”, a venitului de bază universal, a serviciilor universale de bază și a unui venit maxim.
5.3.8CESE își reiterează apelul privind introducerea unui cadru european cu caracter obligatoriu pentru un venit minim decent în Europa și crearea condițiilor pentru generalizarea sistemelor de venit minim în statele membre.
5.4Restructurarea investițiilor
5.4.1Redefinirea întreprinderii și a muncii nu va fi posibilă fără o schimbare în materie de investiții, baza unei prosperități durabile. Atunci când o mare parte a investițiilor private este dictată de un comportament care urmărește obținerea de beneficii și de speculații legate de prețul activelor, relația productivă dintre prezent și viitor este fundamental denaturată, destabilizând economia și subminând prosperitatea.
5.4.2Investițiile durabile în comunități, spații publice, asistență medicală, educație, servicii sociale, locuințele și infrastructura fără emisii de carbon și în protejarea și restaurarea biodiversității vor fi esențiale pentru a asigura o economie a bunăstării, care să funcționeze în beneficiul tuturor și să fie aliniată la ODD.
5.4.3Realizarea unei economii neutre din punct de vedere climatic în termen de cel mult trei decenii necesită reînnoirea integrală a sistemelor energetice, a infrastructurilor de transport și a proceselor de producție. S-a estimat că aceasta va necesita investiții anuale de aproximativ 300 de miliarde EUR în următorii doisprezece ani.
5.4.4Aproximativ jumătate din aceste investiții trebuie să servească la îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor, ducând astfel la reducerea costurilor și oferind oportunități de investiții private rentabile. CESE ia notă de faptul că o serie de întreprinderi și investitori de prim-plan valorifică deja aceste oportunități. Este vital ca politica UE să sprijine și să recompenseze aceste inițiative.
5.4.5Trebuie să se acorde o importanță specială necesității de a crea condiții-cadru adecvate pentru ca atât economiile private, cât și cele publice să se orienteze către investițiile durabile pe termen lung, necesare pentru o economie durabilă. Reglementarea prudențială va fi esențială pentru a se evita subminarea stabilității prin acțiuni pe termen scurt și pentru a recompensa un nou portofoliu de investiții în bunăstarea durabilă.
5.4.6Realizarea acestui nou portofoliu de investiții depinde de existența unui sistem financiar adecvat scopului. Este de maximă importanță să se îmbunătățească capacitatea tuturor cetățenilor de a-și investi economiile într-un mod responsabil, care să aducă beneficii atât propriei comunități, cât și mediului, în general; totodată, însă, se impun și alte schimbări mai profunde și decisive.
5.4.7Este evident faptul că instituțiile financiare din UE care sprijină economia, precum Banca Centrală Europeană, băncile centrale naționale, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții și băncile comerciale care operează la nivel național și internațional trebuie să adopte ODD-urile ca principii directoare ale activităților lor de investiții și de împrumut.
5.5Transformarea sistemului monetar
5.5.1CESE consideră că este timpul să se ia măsuri pentru ca sistemul monetar să devină mai rezistent în fața efectelor negative ale speculațiilor pe termen scurt și pentru ca sistemul monetar să funcționeze în beneficiul oamenilor, al planetei și al întreprinderilor sustenabile.
5.5.2Banii sunt creați în trei moduri diferite în economiile capitaliste avansate: prin cheltuieli de stat, prin operațiuni ale băncilor centrale și prin crearea de credite (datorii) în instituțiile financiare comerciale. În economiile moderne, peste 95% din masa monetară este creată de instituțiile financiare comerciale sub formă de datorie.
5.5.3UE contribuie la baza de reglementare pentru toate instituțiile financiare din statele membre și stabilește normele fiscale și monetare pe baza cărora acționează țările din zona euro. Banca Centrală Europeană are responsabilitatea principală pentru stabilitatea și reziliența masei monetare din întreaga zonă euro și a intervenit uneori cu fermitate pentru a-și îndeplini această misiune.
5.5.4Între 2015 și sfârșitul lui 2018, programul de achiziționare de active al BCE a injectat în economie 2,6 trilioane de euro pentru a sprijini instituțiile financiare, a stimula creditarea și a controla inflația. În iunie 2019, la șase luni de la încheierea programului, președintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a anunțat reluarea programului, invocând o „astenie persistentă” pe piețele globale.
5.5.5Articolul 123 din Tratatul de la Lisabona interzice în mod explicit Băncii Centrale Europene finanțarea instituțiilor publice și a guvernelor statelor, însă „finanțarea monetară” – termen folosit pentru a descrie achiziționarea datoriei publice de către banca centrală – a constituit în trecut o practică standard în economiile avansate și încă este folosită în mod regulat în Japonia.
5.5.6Există dovezi convingătoare că un control mai strict al statului asupra masei monetare poate reduce atât datoria publică, cât și pe cea privată și poate îmbunătăți reziliența financiară. CESE consideră că este timpul ca sistemul monetar din Europa să fie revizuit și aliniat la prioritățile tranziției către o economie a bunăstării, durabilă și favorabilă incluziunii.
5.6În rezumat, există dovezi solide care sugerează că redefinirea întreprinderii, reformarea ocupării forței de muncă, restructurarea investițiilor și transformarea sistemului monetar constituie baza pentru un răspuns ferm la provocările cu care se confruntă acum Europa.
5.7Inovarea este esențială pentru asigurarea progresului social, însă inovarea tehnologică în vederea creșterii productivității muncii nu este suficientă pentru consolidarea unei economii să funcționeze în beneficiul tuturor. Este necesar să ne implicăm într-un dialog nou și intens cu privire la tipul de societate pe care o dorim și să lansăm inovațiile sociale necesare pentru realizarea acestei viziuni. Ultima parte a prezentului aviz prezintă pe scurt o serie de propuneri dedicate acestei sarcini.
6.De la viziune la punerea în aplicare – politici de transformare a economiei
6.1Națiunile lumii s-au angajat să realizeze, până în 2030, un program radical, echitabil și realizabil. UE a adoptat Agenda 2030 și se angajează să realizeze progrese în îndeplinirea ODD. Argumentele prezentului aviz vizează îndeplinirea acestui obiectiv. Angajarea în acest proces oferă UE o ocazie unică de a-și reînnoi viziunea asupra progresului social, de a revitaliza economia și de a-și consolida poziția de lider în întreaga lume.
6.2Calea către o economie a bunăstării, durabilă și favorabilă incluziunii începe cu o viziune comună. Aceasta are la bază principiile inspirate de valorile pe care s-a întemeiat proiectul european. Construirea sa va necesita reformarea sistematică a bazelor sistemului economic: întreprinderea, munca, investițiile și banii.
6.3CESE face acum apel la noua Comisie Europeană și la Parlamentul European să colaboreze îndeaproape cu CESE în vederea elaborării unui program substanțial de politici integrate care să creeze condițiile necesare pentru această transformare.
6.4El oferă câteva propuneri ca bază de pornire a acestui demers. Acestea vor trebui dezvoltate în viitoarele avize ale CESE.
6.5Finanțarea tranziției
6.5.1Alinierea cheltuielilor din sectorul public ale tuturor statelor membre cu scopul îndeplinirii ODD și al realizării tranziției către o economie neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei; asigurarea faptului că toate mecanismele de finanțare, inclusiv cadru financiar multianual, Fondul social european și Fondul european de ajustare la globalizare sunt pe deplin aliniate la tranziția către o economie neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei;
6.5.2Adoptarea unui pact ecologic și social european care să realizeze investiții de mare amploare cu beneficii publice clare și la scară largă, cum ar fi modernizarea clădirilor publice, reproiectarea transportului în comun și construirea de sisteme energetice curate; astfel de programe vor asigura locuri de muncă în fiecare comunitate;
6.5.3Eliminarea fără întârziere a subvențiilor cu efecte negative, care sprijină, de exemplu, în mod direct sau indirect extracția și utilizarea de combustibili fosili sau utilizarea uleiului de palmier; la nivel global, eliminarea acestor subvenții ar crește veniturile publice cu 3,6% din PIB-ul global, ar reduce emisiile cu peste 20%, ar elimina decesele premature cauzate de poluarea aerului cu mai mult de jumătate și ar crește bunăstarea economică la nivel global cu 1,8 mii de miliarde USD (2,2% din PIB-ul global);
6.5.4Stabilirea unui plan de acțiune pentru o „reformă fiscală ecologică” în UE – măsuri privind impozitarea și stimulente menite să promoveze rezultatele dorite, să le penalizeze pe cele nedorite, să-i recompenseze pe cei care adoptă un stil de viață mai sustenabil și să stimuleze investițiile durabile. Acest lucru nu va fi posibil fără o flexibilitate mai mare în procesul decizional al UE, pentru a facilita introducerea instrumentelor fiscale și a mecanismelor bazate pe piață necesare. O trecere treptată la votul cu majoritate calificată ar contribui la atingerea obiectivelor de mediu într-un mod mai eficient, în contextul în care acțiunile pentru combaterea schimbărilor climatice sunt mai urgente ca niciodată.
6.5.5Utilizarea impozitării și a subvențiilor redistributive și a politicilor de distribuire preliminară pentru reducerea inegalităților în materie de venituri și avere și asigurarea unei tranziții echitabile, oferind sprijin financiar suficient și oportunități de recalificare lucrătorilor care riscă să își piardă locul de muncă ca urmare a tranziției către o economie neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei.
6.6Asigurarea guvernanței și a coerenței politicilor
6.6.1Identificarea și reformarea barierelor care împiedică tranziția către o economie neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei, integrate în strategia industrială existentă, în politica comercială, în politica din domeniul concurenței, în politica în materie de inovare, în politica de ocupare a forței de muncă și în reglementarea financiară; alinierea tuturor domeniilor de politică la obiectivul unei economii neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei;
6.6.2Revizuirea normelor bugetare și monetare ale UE pentru a se asigura coerența și adecvarea acestora cu obiectivul de realizare a tranziției către o economie neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei;
6.6.3Revizuirea structurilor existente ale UE pentru a elabora idei și strategii menite să pună capăt „dependenței de creștere” a economiei UE;
6.6.4Explorarea posibilității de a înființa o nouă direcție în cadrul Comisiei Europene, însărcinată cu asigurarea bunăstării generațiilor viitoare, pentru a consolida politicile bazate pe cunoștințe și un proces decizional adaptat exigențelor viitorului; între timp, se recomandă să se realizeze o evaluare intersectorială pe această temă.
6.7Reformarea instrumentelor existente
6.7.1Măsuri de abordare a hiperconsumerismului, cum ar fi restricțiile în materie de publicitate (în special cea care se adresează copiilor
), reglementarea produselor dăunătoare, promovarea unor opțiuni de consum etice și durabile, încurajarea unor spații comune și a unor acțiuni la nivel comunitar și protejarea resurselor comune și a bunurilor publice;
6.7.2Sprijinirea solidarității sociale prin punerea deplină în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și consolidarea schimbării importante de paradigmă a Agendei 2030 în direcția unui model mai participativ de guvernanță multipartită, în vederea dezvoltării durabile, și încurajarea unei abordări care să ia în considerare „societatea în ansamblu” pentru a reuși importanta tranziție către un viitor mai durabil pentru planetă;
6.7.3Instituirea unor noi indicatori de performanță economică și de progres social pentru a înlocui utilizarea necorespunzătoare a PIB-ului, care nu furnizează o imagine completă a nivelului de bunăstare;
6.7.4Adaptarea analizei anuale a creșterii trebuie la ODD, reflectând o abordare mai pluralistă a prosperității durabile;
6.7.5Adoptarea unui „buget pentru bunăstare” la nivelul UE, urmând exemplul Cadrului pentru standardele de viață din Noua Zeelandă;
6.7.6Adaptarea Pactului de stabilitate și de creștere al UE pentru a se lua în considerare durabilitatea și bunăstarea, reflectând o aliniere adecvată a mecanismelor de guvernanță ale UE la obiectivele sale sociale și ecologice, respectându-se responsabilitatea fiscală.
Bruxelles, 27 noiembrie 2019
Maurizio REALE
Președintele Secțiunii pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului
*
*
*
NB: Urmează anexa.
ANEXA
la avizul Secțiunii
Amendamentele următoare, care au întrunit cel puțin o pătrime din voturile exprimate, au fost respinse în cursul dezbaterii:
Punctul 3.6
Se modifică după cum urmează:
Progresele tehnologice realizate în domeniile automatizării și inteligenței artificiale (IA) au potențialul de a îmbunătăți eficiența utilizării resurselor naturale și de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, precum și de a inversa tendința de încetinire a creșterii productivității muncii;. Pentru a obține câștiguri macroeconomice și sociale, este esențial să se asigure o distribuire echitabilă a beneficiilor. posibilele câștiguri rămân însă greu de realizat la nivel macroeconomic. Câștigurile în materie de „productivitate marginală” au adus beneficii mai curând acționarilor marilor întreprinderi decât lucrătorilor, destabilizând contractul social, sporind inegalitatea și subminând încrederea cetățenilor în guvern. Inversarea acestei tendințe prin intermediul politicilor fiscale și salariale este esențială pentru a asigura o repartizare mai echitabilă a beneficiilor economice.
Rezultatul votului
Voturi pentru
28
Voturi împotrivă
44
Abțineri
3
Punctul 5.3.7
Se modifică după cum urmează:
Ar trebui analizate și elaborate noi abordări care să răspundă diferitelor oportunități și provocări ale activității umane în viitor, cu scopul de a consolida interdependența pozitivă dintre productivitate și a bunăstare. Politicile specifice de analizat în detaliu și viitoarele acțiuni ale CESE ar putea avea în vedere: o mai bună reprezentare a lucrătorilor în consiliile de conducere ale întreprinderilor, adoptarea dreptului la muncă sau a „garantării locului de muncă”, a venitului de bază universal, a serviciilor universale de bază și a unui venit maxim.
Rezultatul votului
Voturi pentru
26
Voturi împotrivă
44