Comitetul Economic și Social European
ECO/447
Revizuirea cerințelor prudențiale ale firmelor de investiții
AVIZ
Comitetul Economic și Social European
Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului
privind cerințele prudențiale ale firmelor de investiții
și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 575/2013, (UE) nr. 600/2014 și (UE) nr. 1093/2010
[COM(2017) 790 final – 2017/0359 (COD)]
Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind supravegherea prudențială a firmelor de investiții și de modificare a Directivelor 2013/36/UE și 2014/65/UE
[COM(2017) 791 final – 2017/0358 (COD)]
Raportor: Jarosław MULEWICZ
|
Sesizare
|
Parlamentul European: COM(2017) 790 final: 18/01/2018 și COM(2017) 791 final: 18/01/2018
Consiliul Uniunii Europene: COM(2017) 790 final: 14/02/2018 și COM(2017) 791 final: 14/02/2018
|
|
Temei juridic
|
Articolele 114 și 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
|
|
|
|
|
Secțiunea competentă
|
Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială
|
|
Data adoptării în secțiune
|
26/03/2018
|
|
Data adoptării în sesiunea plenară
|
19/04/2018
|
|
Sesiunea plenară nr.
|
534
|
|
Rezultatul votului
(voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)
|
193/2/3
|
1.Concluzii și recomandări
1.1CESE salută propunerile Comisiei și își exprimă speranța că acestea vor contribui efectiv la realizarea obiectivelor stabilite de către Comisie.
1.1.1UE are nevoie de piețe de capital mai puternice pentru a promova investițiile, a debloca sursele de finanțare existente și a mobiliza noi surse de finanțare pentru întreprinderi, pentru a le oferi gospodăriilor oportunități financiare mai bune, precum și pentru a consolida uniunea economică și monetară. Comisia și-a asumat angajamentul de a institui toate elementele necesare pentru a finaliza până în 2019 uniunea piețelor de capital (UPC).
1.1.2Al doilea obiectiv al Comisiei este legat de Brexit și de nevoia de a atrage firme de investiții în UE. Odată cu decizia Regatului Unit de a se retrage din Uniunea Europeană, a apărut nevoia de a actualiza cadrul de reglementare al Uniunii pentru a atrage firmele de investiții în UE. Regatul Unit este un important centru nodal pentru piețele de capital și activitățile de investiții și are cel mai mare număr – aproximativ jumătate din numărul total – de firme de investiții din Spațiul Economic European (SEE). El este urmat de: Germania, Franța, Țările de Jos și Spania. Majoritatea firmelor de investiții din SEE sunt mici sau mijlocii. Autoritatea Bancară Europeană (ABE) estimează că circa opt firme de investiții, concentrate, în mare parte, în Regatul Unit, controlează aproximativ 80% din activele tuturor firmelor de investiții din SEE.
1.1.3Al treilea obiectiv constă în stabilirea unui cadru de reglementare special pentru firmele de investiții. Cadrul prudențial existent se concentrează asupra instituțiilor de credit și a riscurilor legate de acestea. Firmele de investiții nu atrag depozite și nu acordă împrumuturi. În consecință, ele sunt mult mai puțin expuse la riscul de credit și la riscul ca deponenții să își retragă banii într-un termen scurt. Serviciile lor pun accentul pe instrumentele financiare – spre deosebire de depozite, acestea nu se plătesc la valoarea nominală, ci fluctuează în funcție de evoluția pieței. Cu toate acestea, aceste entități se află în concurență cu instituțiile de credit pentru furnizarea de servicii de investiții, pe care instituțiile de credit le pot oferi clienților lor în temeiul licenței bancare. Prin urmare, instituțiile de credit și firmele de investiții sunt tipuri diferite de instituții. Cu toate acestea, firmele de investiții de importanță sistemică sunt supuse cerințelor CRR/CRD IV, deoarece sunt tratate drept instituții financiare. Respectivele firme, în temeiul noului lor statut de instituții de credit, ar trebui, prin urmare, să continue să aplice Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și Directiva 2013/36/UE și să facă obiectul supravegherii de către autoritățile competente, inclusiv de către BCE în cadrul mecanismului unic de supraveghere, responsabil pentru instituțiile de credit.
1.1.4Al patrulea obiectiv constă în crearea unui cadru de reglementare unitar și integrat pentru firmele de investiții la nivelul UE. Având în vedere diferitele profiluri de activitate economică ale firmelor de investiții, acestea beneficiază de numeroase derogări de la dispozițiile legislative de la nivel național, ceea ce creează o situație complexă în materie de reglementare pentru numeroase firme, în special pentru acelea care operează pe teritoriul mai multor țări. Această situație reprezintă un pericol în plus. Punerea în aplicare la nivelul statelor membre duce la fragmentarea peisajului general de reglementare pentru firmele de investiții, existând posibilitatea unui arbitraj de reglementare cu efecte nocive. Ar putea fi amenințate astfel integritatea și funcționarea pieței unice. Cerințele prudențiale pentru firmele de investiții propuse de către Comisie se aplică majorității firmelor mici și mijlocii de investiții de pe teritoriul tuturor statelor membre ale UE.
1.2CESE observă că, deși acesta nu ar fi un efect preconizat, activitatea firmelor de investiții cu sediul în Regatul Unit s-ar transfera în statele membre participante în uniunea bancară sau în cele ce aparțin zonei euro, în special în centrele financiare din zona euro precum Germania, Franța, Luxemburg, Țările de Jos și Irlanda. Au fost omise statele membre ale Uniunii care nu se află în zona euro.
1.3CESE salută ideea ca printre principalii beneficiari ai Directivei și ai Regulamentului să se numere și firme de investiții din categoria IMM-urilor. Un cadru prudențial mai proporțional și adecvat pentru aceste firme ar trebui să contribuie la îmbunătățirea condițiilor pentru desfășurarea activității, iar barierele la intrarea pe piață ar trebui să fie diminuate. Acesta se aplică în special în ceea ce privește aspectele legate de cerințele de capital și de sarcinile administrative. CESE observă că aceste norme pot încuraja firmele inovatoare să se dezvolte cu ajutorul mijloacelor digitale. Propunerile relevante includ, printre altele, facilitarea accesului la finanțare pentru IMM-urile care nu sunt nici bănci, nici firme de investiții. Cadrul prudențial mai adecvat ar trebui să contribuie la eliminarea procedurilor de reglementare neproductive în ceea ce privește capitalul și să permită firmelor mici de investiții să ofere clienților, inclusiv altor IMM-uri, servicii de o calitate mai bună. În acest fel, s-ar putea susține rolul firmelor de investiții ca intermediari ce îi încurajează pe titularii unui cont de economii să investească pe teritoriul UE și, prin urmare, să asigure surse de finanțare nebancare pentru întreprinderile europene.
1.4Propunerile de directivă și de regulament privind cerințele prudențiale și supravegherea firmelor de investiții stabilesc normele și cerințele necesare în ceea ce privește capitalul inițial și capitalul existent, competențele de supraveghere, publicarea informațiilor și salariile. Prin urmare, pot fi limitate riscurile inerente operațiunilor financiare ale întreprinderilor de investiții. Rămâne în continuare valabilă întrebarea privind măsura în care riscul suportat de întreprinderile de investiții va fi transferat către clienți, altfel spus către investitori și firme. Dacă activitatea firmelor se va limita doar la intermedierea în beneficiul clienților, iar serviciile acestora la acordarea de consultanță în domeniul investițiilor sau gestionarea portofoliilor, riscul integrat în instrumentul financiar va fi suportat în principiu de către clienți.
1.5Încă nu se știe cu siguranță în ce măsură introducerea unilaterală de către UE a unui cadru juridic special pentru firmele de investiții în Uniunea Europeană, fără a include piețe precum SUA, Japonia, China, India și având în vedere globalizarea și existența piețelor electronice, va provoca plecarea investitorilor din Europa. Cadrul juridic complicat al MiFID II și necesitatea de a înregistra produsele financiare a cauzat retragerea din ofertă a unui procent cuprins între 20% și 50% din produse. De aceea, în cazul cadrului juridic special pentru firmele de investiții, reglementările noi ar trebui să fie monitorizate și modificate, dacă reacția piețelor financiare ar fi negativă. CESE împărtășește părerea că tranzacțiile financiare, care au ajuns la nivel de 54% din PIB-ul mondial, reprezintă un risc enorm. Ele reprezintă, însă, totodată o oportunitate foarte mare pentru finanțarea dezvoltării. În cazul în care cadrul juridic nu va fi modificat corespunzător, în ciuda intențiilor lăudabile, firmele de investiții din Regatul Unit se vor muta în Statele Unite ale Americii, nu în UE.
2.Context
2.1Pe teritoriul UE există mai multe tipuri de firme de investiții care oferă diferite servicii și au diverși clienți. Din datele ABE reiese faptul că la finalul anului 2015 pe teritoriul Spațiului Economic European (SEE) operau 6 051 de firme de investiții. Majoritatea firmelor de investiții aparțin categoriei IMM-urilor. ABE estimează că aproximativ opt firme de investiții controlează circa 80% din activele tuturor firmelor de investiții din SEE. Aceste firme au sediul în Marea Britanie. Conform datelor ABE, aproximativ 40% din firmele de investiții de pe teritoriul SEE sunt autorizate doar să asigure consultanță în domeniul investițiilor. 80% din firmele de investiții de pe teritoriul SEE își limitează activitatea la consultanță în domeniul investițiilor, primirea și transmiterea ordinelor, gestionarea portofoliilor și executarea ordinelor. Aproximativ 20% sunt autorizate să tranzacționeze pe cont propriu și să garanteze instrumentele financiare; acestea sunt serviciile care, în prezent, sunt supuse celor mai stricte cerințe prudențiale.
2.2Regatul Unit este un important centru nodal pentru piețele de capital și activitățile de investiții și are cel mai mare număr – aproximativ jumătate din numărul total – de firme de investiții din SEE, aproximativ jumătate dintre acestea având sediul în acest stat. În această privință, el este urmat de Germania, Franța, Țările de Jos și Spania. Majoritatea firmelor de investiții din SEE sunt mici sau mijlocii. În prezent, firmele de investiții clasificate drept firme cu importanță sistemică reprezintă, de obicei, filiale ale unor grupuri bancare sau ale unor brokeri-dealeri din Statele Unite, Elveția sau Japonia.
2.3Până în prezent, conform clasificării ABE, firmele de investiții au fost divizate în 11 categorii, în special în funcție de serviciile de investiții pe care acestea sunt autorizate să le furnizeze în temeiul Directivei privind piețele instrumentelor financiare și în funcție de deținerea resurselor financiare sau a titlurilor de valoare ale clienților. Firmele de investiții care furnizează multiple servicii, în legătură cu cerințele de capital pentru acoperirea riscului de credit, de piață și operațional precum și, eventual, în ceea ce privește regulile de lichiditate, salariile și gestionarea, sunt supuse acelorași cerințe ca și instituțiile de credit, în timp ce firmele ce dețin un număr limitat de autorizări (de obicei cele considerate mai puțin riscante, și anume cele care asigură consultanță în domeniul investițiilor, primirea și transmiterea ordinelor) sunt exceptate de la majoritatea cerințelor. ABE prezintă o nouă clasificare a firmelor de investiții, în cadrul căreia propune introducerea a trei categorii principale în locul celor unsprezece existente până acum. Conform orientărilor preliminare, firmele de investiții de importanță sistemică sunt incluse în clasa 1 și, în continuare, ar fi luate în considerare în cerințele prevăzute în CRR/CRD IV. Clasa a doua include firme ce tranzacționează pe cont propriu și sunt expuse riscului de piață și riscului de credit al contrapărții, protejează și administrează activele clienților, dețin fonduri ale clienților sau depășesc pragurile cantitative (administrează active mai mari de 1,2 miliarde EUR, atât prin administrare discreționară a portofoliului, cât și prin mecanisme nediscreționare – de consultare, procesează ordine zilnice ale clienților în valoare de cel puțin 100 de milioane EUR pentru tranzacțiile în numerar sau de cel puțin de 1 miliard EUR pentru instrumentele financiare derivate, au un bilanț mai mare de 100 de milioane EUR și venituri totale brute din activități de investiții care sunt mai mari de 30 de milioane EUR). Aceste firme sunt obligate să își calculeze cerințele de capital pe baza unor noi factori de risc (factorii K). Clasa 3 include firmele care nu desfășoară niciuna dintre activitățile susmenționate și nu depășesc pragurile enumerate. Firmele din clasa a treia nu sunt obligate să îndeplinească cerința de capital bazată pe factorii K.
2.4Cadrul de reglementare al UE pentru firmele de investiții include două părți: în primul rând directiva privind piețele instrumentelor financiare (MiFID) și începând cu ianuarie 2018, MiFID II/Regulamentul privind piețele instrumentelor financiare (MiFIR), care stabilesc condițiile pentru cerințele de autorizare, organizaționale și de conduită profesională. În al doilea rând, în mod similar instituțiilor de credit, aceste firme sunt supuse cadrului prudențial în temeiul Regulamentului privind cerințele de capital și al Directivei privind cerințele de capital CRD IV/CRR. Aceasta se datorează faptului că aceste entități se pot afla în concurență cu instituțiile de credit pentru furnizarea de servicii de investiții, pe care instituțiile de credit le pot oferi clienților lor în temeiul licenței bancare. La rândul lor, instituțiile de credit sunt supuse unor cerințe cheie prevăzute în MiFID care adaptează condițiile de furnizare a serviciilor de investiții de către firmele de investiții și instituțiile de credit atât în ceea ce privește protecția investitorului și desfășurarea activității pe baza dispozițiilor prevăzute în MiFID, cât și în legătură cu principalele cerințe prudențiale prevăzute în CRD IV/CRR.
2.5Astfel cum prevăd normele CRR, revizuirea cadrului prudențial pentru firmele de investiții a fost realizată în consultare cu ABE, cu Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (AEVMP) și cu autoritățile competente ale statelor membre. În urma propunerii Comisiei din decembrie 2014 privind emiterea unui aviz, ABE a publicat în decembrie 2015 un raport privind cadrul prudențial existent pentru firmele de investiții și a cerut modificarea abordării existente. În urma celei de a doua propuneri a Comisiei din iunie 2016 privind emiterea unui aviz, ABE a publicat în noiembrie 2016 un document de reflecție privind un eventual nou regim prudențial pentru marea majoritate a firmelor de investiții. Documentul a fost deschis pentru observații timp de 3 luni. Luând în considerare feedbackul și datele suplimentare colectate de la firmele de investiții și de la autoritățile naționale competente, ABE și-a publicat recomandările finale în septembrie 2017 și a invitat părțile interesate să prezinte observații. Calibrarea exactă a recomandărilor privind noile cerințe de capital a fost sprijinită de un exercițiu de colectare de date detaliate care a implicat firmele de investiții. Acest exercițiu a fost realizat de autoritățile naționale competente, în numele ABE, în două etape, în 2016 și 2017.
2.6Raportul ABE realizează o analiză cuprinzătoare a situației actuale, care este accesibilă publicului și conține date privind numărul și tipurile de firme de investiții din statele membre. De asemenea, propunerea instituie un nou regim pentru majoritatea firmelor de investiții, excluzându-le în totalitate din cadrul CRR/CRD IV și menținând doar firmele de investiții de importanță sistemică în domeniul de aplicare al acestuia din urmă, în conformitate cu abordarea revizuită pentru identificarea acestora în prezenta propunere. De asemenea, propunerea este în conformitate cu MiFID și MiFID II/MiFIR. Prin stabilirea unor cerințe prudențiale adaptate activității și riscurilor aferente firmelor de investiții, se clarifică situațiile în care se aplică aceste cerințe și motivele aplicării lor. Ca atare, propunerea permite evitarea anumitor cazuri de aplicare arbitrară a cerințelor prudențiale din actualul cadru, care decurg din faptul că cerințele sunt stabilite în raport cu serviciile de investiții enumerate în MiFID, și nu în raport cu tipul de activitate exercitată de firmele de investiții.
2.7Revizuirea propusă de ABE a fost discutată cu statele membre în cadrul Comitetului pentru servicii financiare în martie și octombrie 2017 și în cadrul Grupului de experți în materie de servicii bancare, asigurări și plăți, în iunie și septembrie 2017. De asemenea, au fost luate în considerare contribuțiile transmise de părțile interesate cu privire la evaluarea inițială a impactului efectuată de Comisie și publicată în martie 2017. În fine, Comisia a ținut totodată seama de contribuțiile primite anterior în cadrul cererii ample de contribuții privind eficiența, consecvența și coerența globală a cadrului UE de reglementare a serviciilor financiare. Având în vedere consultarea publică detaliată și colectarea datelor întreprinse de ABE, Comisia a considerat că nu este necesar să efectueze o consultare publică generală în paralel. În schimb, serviciile Comisiei au consultat părțile interesate în mod punctual. Consultarea a inclus:
-o masă rotundă cu părțile interesate din sectorul de profil (firme de investiții, investitori, cabinete de avocatură, consultanți) care a avut loc la 27 ianuarie 2017 și a vizat proiectele de propuneri formulate de ABE pentru un viitor regim;
-un atelier privind costurile legate de regimul actual care a avut loc la 30 mai 2017;
-un atelier privind proiectul final de recomandări al ABE, care a avut loc la 17 iulie 2017.
2.8ABE estimează că în urma noilor reglementări, cerințele de capital vor spori, în medie, pentru toate firmele de investiții din UE care nu sunt de importanță sistemică cu 10% comparativ cu cerințele actuale și vor scădea cu 16% față de totalul cerințelor aplicate ca urmare a majorărilor din cadrul pilonului 1. Modul în care aceste efecte ar fi distribuite în rândul firmelor de investiții ar depinde de dimensiunea acestora, de serviciile de investiții pe care le furnizează și de modul în care li se vor aplica noile cerințe de capital. În privința fondurilor proprii disponibile, ABE constată că numai câteva firme nu ar reuși să dețină un capital suficient pentru a îndeplini noile cerințe – este cazul unui număr mic de furnizori de consultanță de investiții, firme de tranzacționare și firme de servicii multiple. Totuși, pentru firmele din această categorie pentru care cerințele ar fi de peste două ori mai mari decât cerințele actuale care li se aplică, ar putea fi stabilit un plafon pentru un anumit număr de ani.
2.9Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene conferă UE dreptul de a stabili dispoziții corespunzătoare în ceea ce privește instituirea și funcționarea pieței interne (articolul 114 TFUE). Pentru a facilita accesul la activitate și desfășurarea activității pe cont propriu pe teritoriul UE se adoptă directive (art. 53 din TFUE). Acest lucru este valabil și pentru legislația referitoare la supravegherea prudențială a prestatorilor de servicii financiare, în acest caz a firmelor de investiții. Dispozițiile din propunerea de directivă le înlocuiesc pe cele prevăzute în CRD IV care, și ele, sunt bazate pe articolul 53 din TFUE, referitor la firmele de investiții. Dispozițiile din propunerea de directivă care fac obiectul prezentelor propuneri înlocuiesc dispozițiile din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, bazate tot pe articolul 114 din TFUE referitor la firmele de investiții.
2.10Reglementările noi nu vor avea implicații asupra bugetului UE.
3.Observații și comentarii
3.1CESE salută faptul că propunerea prezintă dispoziții privind numirea autorităților de supraveghere prudențială, capitalul inițial și capitalul existent al firmelor de investiții, lichiditatea, riscul de concentrare, competențele de supraveghere și instrumentele pentru exercitarea supravegherii prudențiale a firmelor de investiții de către autoritățile competente, cerințele privind raportarea și publicarea informațiilor, supravegherea și evaluarea, guvernanța și remunerarea. Prin urmare, directiva în cauză stabilește regulile de supraveghere și control al firmelor de investiții și, totodată, limitează riscul de orice fel legat de activitatea economică desfășurată de către aceste firme. Directiva se aplică tuturor firmelor de investiții care fac obiectul MiFID II începând cu ianuarie 2018.
3.2CESE atrage atenția asupra faptului că, în conformitate cu cerințele propunerii, statele membre sunt obligate să stabilească organul care exercită competențe referitoare la supravegherea prudențială bazate pe directivă. În temeiul CRD IV, statele membre pot conferi aceste drepturi unui organ existent sau pot numi un nou organ pentru exercitarea acestora. Autoritățile competente ar trebui să fie împuternicite să revizuiască și să evalueze situația prudențială a firmelor de investiții și, dacă este cazul, să solicite modificări în domenii precum guvernanța internă și controalele, procesele și procedurile de gestionare a riscurilor și, acolo unde este necesar, ar trebui să aibă competențe corespunzătoare pentru a stabili cerințe suplimentare, inclusiv, în special, în ceea ce privește capitalul și lichiditatea.
3.3În opinia CESE, este important faptul ca autoritățile competente să coopereze îndeaproape cu autoritățile naționale sau cu autoritățile publice competente în respectivul stat membru în domeniul supravegherii instituțiilor de credit și financiare. Statele membre trebuie să se asigure că autoritățile competente, ca parte Sistemului european de supraveghere financiară (SESF), cooperează între ele și cu alte componente ale SESF în ceea ce privește fluxul informațiilor potrivite și credibile. În special, aceste autorități ar trebui să asigure schimbul de informații privind: structura de administrare și de proprietate, conformitatea cu cerințele de capital, concentrarea riscului și lichiditatea firmelor de investiții, procedurile administrative și contabile, precum și mecanismele de supraveghere internă în cadrul firmei de investiții, dar și orice alți factori relevanți care ar putea influența riscul prezentat de firma de investiții. Prin urmare, în opinia CESE, piața europeană de investiții va deveni mai transparentă.
3.4Autoritățile competente pot furniza informații confidențiale ABE, AEVMP, Comitetului european pentru risc sistemic (CERS), băncilor centrale ale statelor membre, Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) și BCE, în calitatea lor de autorități monetare, și, dacă este cazul, autorităților publice responsabile pentru supravegherea sistemelor de plată și de decontare, dacă informațiile respective sunt necesare pentru îndeplinirea sarcinilor acestora. Prin urmare, în opinia CESE, se va constitui un sistem european de informații privind firmele de investiții, care, în teorie, va împiedica firmele care nu prezintă încredere să realizeze operații financiare.
3.5Cerințele privind capitalul inițial, mai ales cele referitoare la firmele de investiții din categoria IMM-urilor, precum și la cele care nu dețin resurse financiare sau titluri de valoare ale clienților, înregistrează o ușoară creștere, de la 50 000 la 75 000 EUR. Cerințele privind capitalul inițial al firmelor de investiții de importanță sistemică sunt prevăzute în directivele CRR/CRD IV. CESE subliniază încă o dată că propunerea de directivă privind supravegherea prudențială a firmelor de investiții facilitează activitatea IMM-urilor, mai ales a celor care se dezvoltă cu ajutorul mijloacelor digitale.
3.6Datele obținute de la peste 1 200 de firme arată că 80% din firme îndeplinesc cerințele propuse privind lichiditatea. Aproximativ70% dintre firme au active lichide disponibile de peste trei ori mai mari. Prin urmare, în opinia CESE, noile reglementări nu vor elimina de pe piață marea majoritate a firmelor de investiții existente în prezent.
3.7Politicile de remunerare ale firmelor de investiții trebuie să fie transparente și legate de riscul suportat precum și de profitul generat. Sistemele de remunerare trebuie să fie supuse unei supravegheri și să fie aprobate de un organ de control. Statele membre ar obliga firmele de investiții să publice datele privind politica de remunerare și ar garanta că aceste firme furnizează autorităților competente informații privind numărul de persoane fizice care primesc o remunerație de cel puțin 1 milion de EUR în cursul unui an fiscal. În astfel de cazuri, autoritățile competente trebuie să primească informații referitoare la obligațiile de serviciu, principalele elemente ale salariului, primele, indemnizațiile pe termen lung și contribuția la pensie. Aceste informații ar fi transmise către ABE și publicate. În opinia CESE, un astfel de demers ar fi corect, ducând la crearea unui raport între salariile și rezultatele economice ale firmelor de investiții.
3.8CESE salută faptul că sucursalele firmelor de investiții străine sunt supuse unei supravegheri și sunt obligate să transmită anual informații privind denumirea, natura activităților și localizarea oricărei filiale și sucursale, cifra de afaceri, numărul de angajați în echivalent timp complet, profitul sau pierderea înainte de impozitare, impozitul pe profit sau pierdere, precum și subvențiile publice primite.
3.9De asemenea, CESE salută faptul că, în temeiul articolului 33 din propunerea de directivă, autoritățile competente sunt obligate să ia măsuri adecvate în cazul în care revizuirea și evaluarea menționate la alineatul (1) litera (e) din articolul în cauză arată că valoarea economică a capitalului propriu al firmei de investiții a scăzut cu peste 15% din capitalul acesteia. În general, acestea ar consta în mărirea capitalului propriu al firmei de investiții.
4.Observații specifice
4.1CESE consideră că, după ce piețele tuturor instrumentelor derivate au fost supuse prevederilor MiFID, în 2007 unele firme specializate care tranzacționau instrumente financiare derivate pe mărfuri au fost excluse total din aplicarea cadrului MiFID și a cerințelor prudențiale. Activitatea desfășurată de multe firme de acest gen în ceea ce privește instrumentele financiare se concentrează de obicei pe protejarea societății-mamă față de riscul în ceea ce privește producția fizică, transportul, deținerea sau achiziția mărfii-suport. În funcție de sector (de exemplu, energie electrică, agricultură) volumul activității de acoperire împotriva riscurilor poate fi semnificativ, ceea ce creează o serie de consecințe importante referitoare la cerințele de capital bazate pe cadrul aplicabil. Aceste firme își vor desfășura de acum activitatea în temeiul directivei propuse privind supravegherea prudențială a firmelor de investiții.
4.2În opinia CESE, este semnificativ faptul că în urma revizuirii directivei și a regulamentului se vor introduce noi factori de risc (factorii K), precum și posibilitatea de a introduce treptat și de a limita cerințele susmenționate. Factorii K reflectă riscurile pentru client (Risk-to-Customer – RtC), precum și pentru firmele care tranzacționează pe cont propriu și execută ordinele clienților în nume propriu, riscurile pentru piață (Risk-to-Market - RtM) și riscurile pentru firmă (Risk to-Firm – RtF).
4.3CESE observă că în avizele sale referitoare la reforma sistemului bancar și modificările în ceea ce privește cerințele de capital și cadrul de rezoluție (ECO/424) și la MiFID și MiFIR (INT/790), dar și în avizele anterioare privind pachetul CRR/CRD IV, a sprijinit mereu cerințele prudențiale pentru piețele de capital din UE.
Bruxelles, 19 aprilie 2018
Luca JAHIER
Președintele Comitetului Economic și Social European
_____________