Help Print this page 

Document 32014R0600

Title and reference
Regulamentul (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 Text cu relevanță pentru SEE
  • In force
OJ L 173, 12.6.2014, p. 84–148 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2014/600/oj
Languages, formats and link to OJ
BG ES CS DA DE ET EL EN FR GA HR IT LV LT HU MT NL PL PT RO SK SL FI SV
HTML html BG html ES html CS html DA html DE html ET html EL html EN html FR html GA html HR html IT html LV html LT html HU html MT html NL html PL html PT html RO html SK html SL html FI html SV
PDF pdf BG pdf ES pdf CS pdf DA pdf DE pdf ET pdf EL pdf EN pdf FR pdf GA pdf HR pdf IT pdf LV pdf LT pdf HU pdf MT pdf NL pdf PL pdf PT pdf RO pdf SK pdf SL pdf FI pdf SV
Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal Display Official Journal
 To see if this document has been published in an e-OJ with legal value, click on the icon above (For OJs published before 1st July 2013, only the paper version has legal value).
Multilingual display
Text

12.6.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 173/84


REGULAMENTUL (UE) NR. 600/2014 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 15 mai 2014

privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 114,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Băncii Centrale Europene (1),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (2),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (3),

întrucât:

(1)

Criza financiară a adus în prim plan o serie de deficiențe legate de transparența piețelor financiare care pot contribui la efectele socio-economice negative. Creșterea transparenței este unul dintre principiile comune, menite să conducă la consolidarea sistemului financiar, așa cum se arăta și în declarația liderilor G20 de la Londra, din 2 aprilie 2009. Pentru a mări transparența și a îmbunătăți funcționarea pieței interne a instrumentelor financiare, este necesar să se instituie un nou cadru, care să stabilească cerințe uniforme în ceea ce privește transparența tranzacțiilor pe piețele instrumentelor financiare. Acest cadru ar trebui să prevadă norme detaliate pentru o gamă vastă de instrumente financiare și să completeze cerințele referitoare la transparența ordinelor și tranzacțiilor cu acțiuni, stabilite prin Directiva 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului (4).

(2)

Grupul la nivel înalt privind supravegherea financiară în UE, prezidat de Jacques de Larosière, a invitat Uniunea să pună la punct un set de reglementări financiare mai armonizat. În contextul viitoarei arhitecturi europene în domeniul supravegherii, Consiliul European din 18 și 19 iunie 2009 a subliniat necesitatea stabilirii unui cadru de reglementare unic la nivel european, aplicabil tuturor instituțiilor financiare de pe piața internă.

(3)

Prin urmare, noua legislație ar trebui să includă două instrumente legislative diferite, și anume o directivă și prezentul regulament. Împreună, cele două instrumente ar urma să formeze cadrul legal care va guverna cerințele aplicabile firmelor de investiții, piețelor reglementate și prestatorilor de servicii care au obligații de raportare. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui citit împreună cu directiva. Nevoia de a stabili un set unic de norme pentru toate instituțiile cu privire la anumite cerințe, de a evita posibilul arbitraj de reglementare și de a le oferi participaților la piață mai multă certitudine juridică și un grad mai mic de complexitate a normelor justifică utilizarea unei baze juridice care permite elaborarea unui regulament. Pentru a îndepărta și ultimele obstacole din calea bunei desfășurări a tranzacțiilor, precum și denaturările majore ale concurenței rezultate din diferențele dintre legislațiile naționale și pentru a preveni apariția unor eventuale noi obstacole și denaturări ale concurenței de acest gen, este necesar să se adopte un regulament care să impună norme uniforme, aplicabile în toate statele membre. Acest act legislativ direct aplicabil are ca obiectiv să contribuie în mod decisiv la buna funcționare a pieței interne și ar trebui, în consecință, să se bazeze pe articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), interpretat în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene.

(4)

Directiva 2004/39/CE a stabilit norme menite să asigure transparența pretranzacționare și posttranzacționare a tranzacțiilor cu acțiuni admise la tranzacționare pe piețe reglementate, precum și raportarea către autoritățile competente a tranzacțiilor cu instrumente financiare admise la tranzacționare pe piețe reglementate. Directiva trebuie reformată pentru a reflecta în mod corespunzător evoluțiile de pe piețele financiare, pentru a soluționa deficiențele existente și pentru a remedia lacunele ieșite la iveală, între altele, în contextul crizei financiare.

(5)

Este necesar ca dispozițiile referitoare la tranzacționare și cerințele normative în materie de transparență să ia forma unei legislații aplicabile direct tuturor firmelor de investiții, care ar trebui să respecte reguli uniforme pe toate piețele din Uniune, cu scopul de a asigura aplicarea uniformă a unui cadru legislativ unic, de a consolida încrederea în transparența piețelor din întreaga Uniune, de a reduce complexitatea normelor și costurile de punere în conformitate suportate de firmele de investiții, în special în cazul instituțiilor financiare care operează transfrontalier, și de a contribui la eliminarea denaturărilor concurenței. Adoptarea unui regulament care să asigure aplicabilitatea directă este cea mai potrivită modalitate de îndeplinire a acestor obiective în materie de reglementare și de a asigura existența unor condiții uniforme prin evitarea cerințelor naționale divergente rezultate în urma transpunerii unei directive.

(6)

Este important să se asigure faptul că tranzacționarea instrumentelor financiare se desfășoară, pe cât posibil, în locuri organizate și că toate aceste locuri sunt reglementate în mod corespunzător. În cadrul creat de Directiva 2004/39/CE au apărut unele sisteme de tranzacționare care nu au fost acoperite în mod corespunzător de regimul de reglementare. Orice sistem de tranzacționare a instrumentelor financiare, cum ar fi entitățile cunoscute în prezent ca rețele de brokeri care operează în sistem crossing, ar trebui în viitor reglementate în mod corespunzător și ar trebui autorizate în cadrul unuia dintre tipurile de locuri de tranzacționare multilaterală sau ca operator independent în condițiile stabilite în prezentul regulament și în Directiva 2014/65/UE (5).

(7)

Termenii de „piață reglementată” și „sistem multilateral de tranzacționare” (MTF) ar trebui clarificați și ar trebui să fie în continuare strâns legați unul de celălalt, astfel încât să reiasă că acoperă efectiv aceleași funcții de tranzacționare organizată. Definițiile ar trebui să excludă sistemele bilaterale în cadrul cărora o firmă de investiții angajează fiecare tranzacție pe cont propriu, chiar și în calitate de contraparte care nu prezintă riscuri, interpusă între cumpărător și vânzător. Piețelor reglementate și MTF-urile nu ar trebui să li se permită să execute ordinele clienților angajând capitaluri proprii. Termenul „sisteme” include toate piețele care sunt alcătuite dintr-un ansamblu de norme și dintr-o platformă de tranzacționare, precum și cele a căror funcționare se bazează numai pe un ansamblu de norme. Piețele reglementate și MTF-urile nu sunt obligate să exploateze un sistem „tehnic” pentru compararea ordinelor și ar trebui să poată utiliza alte protocoale de tranzacționare, inclusiv sisteme în cadrul cărora utilizatorii au posibilitatea de a tranzacționa contrar cotațiilor pe care le solicită de la mai mulți furnizori. O piață care se compune doar dintr-un ansamblu de norme care reglementează aspectele legate de acceptarea de membri, de acceptarea instrumentelor la tranzacționare, de tranzacțiile dintre membri, de raportarea tranzacțiilor și, după caz, de obligațiile de transparență este o piață reglementată sau un MTF în sensul prezentului regulament, iar tranzacțiile încheiate în conformitate cu aceste norme sunt considerate ca fiind încheiate în temeiul unui sistem de piață reglementată sau al unui MTF. Expresia „interese de cumpărare sau de vânzare” trebuie înțeleasă în sens larg, ca incluzând ordinele, cotațiile și exprimarea interesului.

Una dintre cerințele importante este obligația ca interesele să fie reunite în sistem prin norme nediscreționare stabilite de operatorul sistemului. Această cerință implică faptul că această reunire se efectuează conform normelor sistemului sau în cadrul protocoalelor sau procedurilor sale operaționale interne (inclusiv al procedurilor informatice). Prin „norme nediscreționare” se înțeleg normele care nu lasă pieței reglementate, operatorului de piață firmei de investiții care operează un MTF nicio marjă de intervenție discreționară asupra interacțiunii intereselor exprimate. Definițiile impun ca aceste interese să fie reunite astfel încât confruntarea lor să conducă la un contract, ceea ce survine dacă executarea are loc în conformitate cu normele sistemului sau cu protocoalele sau procedurile sale operaționale interne.

(8)

Pentru a crește transparența și eficiența piețelor financiare ale Uniunii și pentru a asigura condiții egale de concurență pentru diferitele locuri care oferă servicii de tranzacționare multilaterale este necesar să se introducă o nouă categorie de loc de tranzacționare, acea de sistem organizat de tranzacționare (OTF) pentru obligațiuni, produse financiare structurate, certificate de emisii și instrumente financiare derivate, și să se asigure că acesta este reglementat în mod corespunzător și că aplică norme nediscriminatorii pentru accesul la sistem. Definiția pentru această categorie este generală, astfel încât să poată include, în prezent și în viitor, toate tipurile de executare și desfășurare organizată a tranzacțiilor care nu corespund funcțiilor sau specificațiilor prevăzute de reglementări pentru locurile de tranzacționare existente. În consecință, se impune aplicarea unor cerințe organizaționale și a unor reguli de transparență adecvate, care să permită descoperirea eficientă a prețurilor. Noua categorie include sistemele de încrucișare a ordinelor, care pot fi descrise ca sisteme electronice de corelare la nivel intern, exploatate de firme de investiții, care execută ordinele unor clienți încrucișându-le cu cele ale altor clienți. Noua categorie cuprinde și sisteme eligibile pentru tranzacționarea instrumentelor financiare derivate eligibile pentru compensare și suficient de lichide.

Ea nu ar trebui să includă sistemele în care nu are loc o executare sau organizare reală a tranzacțiilor, cum ar fi panourile de afișaj utilizate pentru promovarea publicitară a intereselor de vânzare și cumpărare, alte entități care agregă sau grupează interese potențiale de vânzare sau cumpărare, servicii electronice de confirmare posttranzacționare sau comprimarea portofoliilor, care atenuează riscurile neasociate pieței din actualele portofolii de instrumente financiare derivate fără a modifica riscul de piață al portofoliilor. Comprimarea portofoliului poate fi asigurată de o serie de firme care nu sunt reglementate ca atare de prezentul regulament sau de Directiva 2014/65/UE, cum ar fi contrapărțile centrale (CPC) sau registrele centrale, precum și de firmele de investiții sau de operatorii de piață. Este necesar să se precizeze faptul că, în cazul în care firme de investiții și operatori de piață efectuează comprimări de portofolii, anumite dispoziții din prezentul regulament și din Directiva 2014/65/UE nu se aplică în raport cu comprimarea portofoliilor. Întrucât depozitarii centrali de valori mobiliare (CSD) vor face obiectul acelorași cerințe ca firmele de investiții atunci când prestează anumite servicii de investiții sau desfășoară anumite activități de investiții, dispozițiile prezentului regulament și ale Directivei 2014/65/UE nu ar trebui să li se aplice firmelor care nu intră sub incidența respectivelor acte atunci când efectuează comprimări de portofolii.

(9)

Această nouă categorie, numită OTF, va completa tipurile existente de locuri de tranzacționare. În timp ce piețele reglementate și MTF-urile au norme nediscreționare privind executarea tranzacțiilor, operatorul unui OTF ar trebui să procedeze la executarea ordinelor pe bază discreționară, sub rezerva unor cerințe referitoare la transparența pretranzacționare, acolo unde este cazul, precum și a obligațiilor de bună execuție. În consecință, tranzacțiilor încheiate în cadrul unui OTF exploatat de o firmă de investiții sau de un operator de piață ar trebui să li se aplice obligații legate de conduita profesională, buna execuție și tratarea ordinelor clienților. În plus, orice operator de piață autorizat să exploateze un OTF ar trebui să respecte capitolul 1 din Directiva 2014/65/UE privind condițiile și procedurile de autorizare aplicabile firmelor de investiții. Firma de investiții sau operatorul de piață care exploatează un OTF ar trebui să poată exercita competențe discreționare la două niveluri diferite: în primul rând, atunci când decide să plaseze un ordin într-un OTF sau să îl retragă din nou și în al doilea rând, atunci când decide să nu coreleze un anumit ordin cu ordinele disponibile în sistem la un moment dat, cu condiția ca aceasta să fie în conformitate cu instrucțiunile specifice primite de la clienți și cu obligațiile de bună execuție.

Pentru sistemul care încrucișează ordinele clienților, operatorul ar trebui să poată decide dacă, în ce moment și în ce măsură dorește să coreleze două sau mai multe ordine în cadrul sistemului. În conformitate cu articolul 20 alineatele (1), (2), (4) și (5) din Directiva 2014/65/UE și fără a aduce atingere articolului 20 alineatul (3) din Directiva 2014/65/UE, firma ar trebui să poată facilita negocierea dintre clienți, astfel încât să reunească două sau mai multe interese de tranzacționare, potențial compatibile, în cadrul unei tranzacții. La ambele niveluri discreționare, operatorul de OTF trebuie să își respecte obligațiile ce îi revin în temeiul articolelor 18 și 27 din Directiva 2014/65/UE. Operatorul de piață sau firma de investiții care exploatează un OTF ar trebui să le explice în mod clar utilizatorilor locului de tranzacționare cum își va exercita competențele discreționare. Având în vedere că un OTF constituie o adevărată platformă de tranzacționare, operatorul platformei ar trebui să fie neutru. Așadar, firma de investiții sau operatorul de piață care exploatează OTF ar trebui să facă obiectul unor cerințe legate de executarea nediscriminatorie, și nici firma de investiții, nici operatorul de piață care exploatează OTF și nici o altă entitatea care face parte din același grup sau din aceeași persoană juridică din care face parte firma de investiții sau operatorul de piață nu ar trebui să aibă permisiunea de a executa ordine ale clienților în cadrul unui OTF angajând capitalul său propriu.

În vederea facilitării executării unuia sau mai multor ordine din partea clienților referitoare la obligațiuni, produse financiare structurate, certificate de emisii și instrumente financiare derivate care nu au fost declarate ca făcând obiectul obligației de compensare în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (6), unui operator OTF îi este permisă utilizarea „tranzacționării simultane pe cont propriu” în sensul Directivei 2014/65/UE, cu condiția aprobării de către client a acestui proces. În ceea ce privește instrumentele de datorie suverană pentru care nu există o piață lichidă, o firmă de investiții sau un operator de piață care exploatează un OTF ar trebui să poată iniția tranzacții pe cont propriu cu excepția tranzacționărilor simultane pe cont propriu. Atunci când se utilizează tranzacționări simultane pe cont propriu, trebuie să se respecte toate cerințele de transparență pretranzacționare și posttranzacționare, precum și toate obligațiile de bună execuție. Operatorul OTF sau orice entitate care face parte din același grup sau din aceeași persoană juridică din care face parte firma de investiții sau operatorul de piață nu ar trebui să acționeze ca operator independent în OTF pe care îl exploatează. Mai mult, operatorul unui OTF ar trebui să fie supus acelorași obligații precum un MTF în ceea ce privește buna gestionare a potențialelor conflicte de interese.

(10)

Activitățile organizate de tranzacționare ar trebui să se desfășoare în locuri reglementate și să fie complet transparente, atât înainte, cât și după tranzacționare. Așadar, cerințele legate de transparență, calibrate corespunzător, trebuie să se aplice tuturor tipurilor de locuri de tranzacționare și tuturor instrumentelor financiare tranzacționate în cadrul acestora.

(11)

Pentru a asigura desfășurarea unui volum mai mare de tranzacții în locurile de tranzacționare reglementate și de către operatorii independenți, în prezentul regulament ar trebui să se introducă, pentru firmele de investiții, o obligație de tranzacționare a acțiunilor admise la tranzacționare pe o piață reglementată sau tranzacționate într-un loc de tranzacționare. Potrivit acestei obligații de tranzacționare, firmele de investiții sunt obligate să întreprindă toate tranzacțiile, inclusiv cele pe cont propriu și cele realizate la executarea ordinelor clienților pe o piață reglementată, printr-un MTF, printr-un operator independent sau într-un loc de tranzacționare echivalent dintr-o țară terță. Cu toate acestea, dacă există un motiv legitim, ar trebui prevăzută o excepție de la această obligație de tranzacționare. Astfel de motive legitime pot apărea atunci când tranzacțiile sunt nesistematice, ad-hoc, neregulate și sporadice sau sunt de natură tehnică, precum renunțările, care nu contribuie la procesul de descoperire a prețului. O astfel de excepție de la această obligație de tranzacționare nu ar trebui utilizată pentru eludarea restricțiilor ce vizează utilizarea derogării de la prețul de referință și a derogării de la prețul negociat sau pentru exploatarea unei rețele de brokeri care operează în sistem crossing sau a unui alt sistem de încrucișare.

Posibilitatea de a realiza tranzacțiile printr-un operator independent nu aduce atingere regimului prevăzut în prezentul regulament cu privire la operatorii independenți. Se urmărește ca, atunci când firma de investiții însăși îndeplinește criteriile aplicabile specificate în prezentul regulament, pentru a putea fi considerată operator independent pentru acțiunea respectivă, tranzacția să poată fi realizată în modul menționat. Dacă, însă, nu este considerată operator independent pentru acțiunea în cauză, firma de investiții ar trebui totuși să poată realiza tranzacția printr-un alt operator independent, atunci când acest lucru este în concordanță cu obligațiile de bună execuție ce îi revin și această opțiune îi este disponibilă. De asemenea, pentru a asigura reglementarea corespunzătoare a tranzacționărilor multilaterale cu acțiuni, certificate de depozit, fonduri tranzacționate la bursă, certificate și alte instrumente financiare similare, o firmă de investiții care exploatează un sistem de corelare la nivel intern pe bază multilaterală ar trebui să fie autorizată ca MTF. Ar trebui precizat faptul că dispozițiile privind buna execuție stabilite în Directiva 2014/65/UE ar trebui aplicate astfel încât să nu aducă atingere obligațiilor de tranzacționare ce decurg din prezentul regulament.

(12)

Tranzacționarea certificatelor de depozit, a fondurilor tranzacționate la bursă, a certificatelor, a instrumentelor financiare similare și a altor acțiuni decât cele admise la tranzacționare pe o piață reglementată are loc în general în același mod și îndeplinește un scop economic aproape identic cu cel al tranzacționării acțiunilor admise la tranzacționare pe o piață reglementată. Așadar, dispozițiile în materie de transparență aplicabile acțiunilor admise la tranzacționare pe piețe reglementate ar trebui extinse și în ceea ce privește aceste instrumente financiare.

(13)

Cu toate că, în principiu, se admite necesitatea unui sistem de derogări de la cerințele de transparență pretranzacționare pentru a sprijini funcționarea eficientă a piețelor, dispozițiile în materie de derogare aplicabile cu privire la acțiuni în temeiul Directivei 2004/39/CE și al Regulamentului (CE) nr. 1287/2006 al Comisiei (7) trebuie analizate pentru a se stabili dacă mai sunt adecvate în ceea ce privește sfera de aplicare și condițiile aplicabile. Pentru a asigura aplicarea uniformă a derogărilor de la cerințele de transparență pretranzacționare în ceea ce privește acțiunile și eventual și alte instrumente financiare similare și produse altele decât acțiunile, pentru modele de piață și tipuri și volume de ordine specifice, Autoritatea Europeană de Supraveghere (Autoritatea pentru Valori Mobiliare și Piețe), înființată prin Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (8) („ESMA”), ar trebui să evalueze compatibilitatea solicitărilor individuale de aplicare a derogărilor cu regulile prevăzute în prezentul regulament și în actele delegate prevăzute în prezentul regulament. Evaluarea ESMA ar trebui să ia forma unui aviz, în conformitate cu articolul 29 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010. În plus, ESMA ar trebui să analizeze derogările existente pentru acțiuni într-un interval de timp adecvat și să stabilească, conform aceleiași proceduri, dacă acestea respectă în continuare dispozițiile prezentului regulament și ale actelor delegate viitoare prevăzute în prezentul regulament.

(14)

Criza financiară a evidențiat o serie de deficiențe legate de modul în care se pun la dispoziția participanților la piață informații referitoare la posibilitățile de tranzacționare și la prețurile instrumentelor financiare altele decât acțiunile, mai exact în ceea ce privește momentul ales, granularitatea, accesul egal și fiabilitatea. Este necesar să se introducă cerințe bine plasate în timp de transparență pretranzacționare și posttranzacționare, care să țină cont de diferitele caracteristici și structuri de piață ale anumitor tipuri de instrumente financiare, altele decât acțiunile, și să fie calibrate pentru diferite tipuri de sisteme de tranzacționare, inclusiv sisteme pe bază de registru de ordine sau pe bază de cotații, sisteme hibride, sisteme de tranzacționare cu licitație periodică și sisteme de tranzacționare vocale. Pentru a crea un cadru solid în materie de transparență pentru toate instrumentele financiare relevante, aceste cerințe ar trebui să se aplice obligațiunilor, produselor financiare structurate, certificatelor de emisii și instrumentelor financiare derivate tranzacționate într-un loc de tranzacționare. Prin urmare, derogările de la cerințele de transparență pretranzacționare și adaptările cerințelor în legătură cu publicarea decalată ar trebui să fie disponibile numai în anumite cazuri stabilite.

(15)

Este necesar să se introducă un nivel adecvat de transparență în tranzacționare pe piețele de obligațiuni, produse financiare structurate și instrumente financiare derivate, pentru a facilita evaluarea produselor și eficiența formării prețurilor. Produsele financiare structurate ar trebui să includă în special titluri garantate de active conform definiției de la articolul 2 punctul 5 din Regulamentul (CE) nr. 809/2004 al Comisiei (9), care cuprind, printre altele, obligațiuni garantate cu active.

(16)

Pentru a asigura uniformitatea condițiilor aplicabile diferitelor locuri de tranzacționare, ar trebui ca aceleași cerințe de transparență pretranzacționare și posttranzacționare să se aplice tuturor tipurilor de locuri de tranzacționare. Cerințele de transparență ar trebui să fie calibrate pentru diferite tipuri de instrumente financiare, inclusiv titluri de capital, obligațiuni și instrumente financiare derivate, ținând cont de interesele investitorilor și ale emitenților, inclusiv ale emitenților de obligațiuni de stat, și de lichiditatea pieței. Cerințele ar trebui calibrate pentru diferite tipuri de tranzacționare, inclusiv sisteme pe bază de ordine sau de cotații, cum ar fi sistemele de tip „cerere de ofertă”, precum și sisteme de brokeraj hibride sau vocale și ele ar trebui, de asemenea, să țină cont de mărimea tranzacțiilor, inclusiv de cifra de afaceri și de alte criterii pertinente.

(17)

Pentru a evita un eventual impact negativ asupra procesului de formare a prețurilor, este necesar să se introducă un mecanism adecvat de plafonare a volumului pentru ordinele plasate în sisteme care se bazează pe o metodologie de tranzacționare conform căreia prețul este determinat în funcție de un preț de referință, precum și pentru anumite tranzacții negociate. Acest mecanism ar trebui să aibă un dublu plafon: un plafon pentru volum aplicat fiecărui loc de tranzacționare care utilizează aceste derogări, astfel încât în fiecare loc de tranzacționare să poată fi realizat numai un anumit procentaj din tranzacții, precum și un plafon general pentru volum, a cărui depășire ar conduce la suspendarea utilizării acestor derogări la nivelul întregii Uniuni. Referitor la tranzacțiile negociate, acest mecanism ar trebui să se aplice doar tranzacțiilor realizate în cadrul actualului spread ponderat la volum reflectat în registrul de ordine sau în cotațiile formatorilor de piață din locul de tranzacționare care exploatează sistemul respectiv. Ar trebui să excludă tranzacțiile negociate cu acțiuni nelichide, certificate de depozit, fonduri tranzacționate la bursă, certificate sau alte instrumente financiare similare și tranzacțiile care fac obiectul altor condiții decât prețul curent al pieței, întrucât nu contribuie la procesul de formare a prețurilor.

(18)

Pentru a garanta că tranzacțiile efectuate extrabursier nu pun în pericol descoperirea eficientă a prețurilor sau condițiile de concurență echitabile și transparente dintre modalitățile de tranzacționare, ar trebui să se aplice cerințe adecvate de transparență pretranzacționare firmelor de investiții care efectuează pe cont propriu tranzacții cu instrumente financiare extrabursiere, în măsura în care acest demers are loc în calitatea lor de operatori independenți i pentru acțiuni, certificate de depozit, fonduri tranzacționate la bursă, certificate sau alte instrumente financiare similare pentru care există o piață lichidă și pentru obligațiuni, produse financiare structurate, certificate de emisii și instrumente financiare derivate care se tranzacționează într-un loc de tranzacționare și pentru care există o piață lichidă.

(19)

O firmă de investiții care execută ordinele clienților angajându-și capitalurile proprii ar trebui considerată operator independent, cu excepția cazului în care tranzacțiile se desfășoară în afara unui loc de tranzacționare în mod ocazional, ad hoc sau neregulat. Astfel, operatorii independenți ar trebui definiți ca firme de investiții care, în mod organizat, frecvent, sistematic și substanțial, tranzacționează pe cont propriu, executând ordinele clienților în afara unui loc de tranzacționare. Cerințele din prezentul regulament referitoare la operatorii independenți ar trebui să se aplice firmelor de investiții doar în raport cu fiecare instrument financiar în parte, de exemplu, la nivel de cod ISIN, în care acestea sunt operatori independenți. Pentru a asigura aplicarea obiectivă și efectivă a definiției operatorilor independenți în cazul firmelor de investiții, ar trebui să existe pentru operatorii independenți un prag prestabilit, care să specifice cu exactitate ce se înțelege prin mod frecvent, sistematic și substanțial.

(20)

Spre deosebire de un sistem organizat de tranzacționare, care este un sistem sau mecanism în cadrul căruia interacționează multiple interese de vânzare și cumpărare ale unor terțe părți, un operator independent nu ar trebui să fie autorizat să reunească interese de vânzare și cumpărare ale unor terțe părți. De exemplu, o așa-numită platformă cu o singură entitate care tranzacționează, în cadrul căreia tranzacționarea are întotdeauna loc cu o singură firmă de investiții, ar trebui considerată drept operator independent, cu condiția să respecte cerințele incluse în prezentul regulament. Cu toate acestea, o așa-numită platformă care reunește mai multe entități care tranzacționează și care interacționează pentru același instrument financiar nu ar trebui considerată drept operator independent.

(21)

Operatorii independenți ar trebui să poată decide, în funcție de politica lor comercială și în mod obiectiv și nediscriminatoriu, căror clienți le acordă acces la cotațiile lor, făcând distincția între diferitele categorii de clienți și ar trebui să aibă și dreptul să țină seama de distincțiile dintre clienți, de exemplu în legătură cu riscul de credit. Operatorii independenți nu ar trebui să fie obligați să publice cotații ferme, să execute ordinele clienților și să acorde acces la cotațiile lor pentru tranzacțiile de capital care depășesc mărimea standard de piață și pentru alte tranzacții decât cele de capital care depășesc mărimea specifică instrumentului financiar respectiv. Respectarea de către operatorii independenți a obligațiilor lor ar trebui să fie verificată de către autoritățile competente cărora ar trebui să li se pună la dispoziție informațiile de care au nevoie în acest scop.

(22)

Prezentul regulament nu își propune să impună aplicarea de norme de transparență pretranzacționare în cazul tranzacțiilor extrabursiere (OTC), altele decât cele desfășurate printr-un operator independent.

(23)

Utilizatorii ar trebui să aibă acces imediat și ușor la datele despre piață, într-un format cât mai dezagregat, care să le permită investitorilor și furnizorilor de servicii de date ai acestora să adapteze cât mai mult posibil soluțiile oferite. Așadar, datele privind transparența pretranzacționare și posttranzacționare ar trebui puse la dispoziția publicului într-un mod „degrupat”, pentru a reduce costurile participanților la piață care achiziționează date.

(24)

Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (10) și Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (11) ar trebui să se aplice integral în ceea ce privește schimburile, transmiterea și prelucrarea de către statele membre și ESMA a datelor cu caracter personal în sensul prezentului regulament, în special al titlului IV.

(25)

Având în vedere acordul la care au ajuns părțile în cadrul summitului G20 de la Pittsburgh din 25 septembrie 2009 cu privire la desfășurarea tranzacțiilor cu contracte pe instrumente financiare derivate extrabursiere standardizate în cadrul piețelor bursiere sau al platformelor de tranzacționare electronice, acolo unde este cazul, ar trebui definită o procedură normativă formală de autorizare a tranzacțiilor între contrapărți financiare și contrapărți nefinanciare de mari dimensiuni, pentru toate instrumentele financiare derivate considerate a fi eligibile pentru compensare, care sunt suficient de lichide pentru a avea loc în locuri de tranzacționare care fac obiectul unor reglementări comparabile și care le permit participanților să efectueze tranzacții cu mai multe contrapărți. În evaluarea nivelului suficient de lichiditate ar trebui să se țină cont de caracteristicile pieței la nivel național, inclusiv de elemente precum numărul și tipul participanților de pe o anumită piață, precum și de caracteristicile tranzacțiilor, cum ar fi dimensiunea și frecvența tranzacțiilor pe piața respectivă.

Piața lichidă a unei anumite clase de instrumente financiare derivate va fi caracterizată printr-un număr mare de participanți activi pe piață, inclusiv un mix adecvat de furnizori de lichiditate și de beneficiari de lichiditate, în raport cu numărul de produse tranzacționate, care execută tranzacții frecvent, cu produse a căror mărime este sub nivelul considerat înalt. O astfel de activitate pe piață ar trebui să fie indicată de un număr mare de cereri și oferte în așteptare pentru instrumentul financiar derivat relevant care să ducă la un spread mic pentru tranzacțiile de dimensiuni de piață normale. Evaluarea unei lichidități suficiente ar trebui să recunoască faptul că lichiditatea unui instrument financiar derivat poate să varieze substanțial în funcție de condițiile pieței și de ciclul de viață al instrumentului.

(26)

Date fiind, pe de o parte, acordul la care au ajuns părțile în cadrul summitului G20 de la Pittsburgh din 25 septembrie 2009 cu privire la desfășurarea tranzacțiilor cu contracte pe instrumente financiare derivate extrabursiere standardizate în cadrul piețelor bursiere sau al platformelor de tranzacționare electronice, acolo unde este cazul și, pe de altă parte, gradul de lichiditate relativ mai scăzut al diverselor instrumente financiare derivate extrabursiere, se impune să se prevadă o gamă corespunzătoare de locuri de tranzacționare în care să aibă loc tranzacții în baza angajamentelor asumate. Toate locurile eligibile ar trebui să facă obiectul unor cerințe normative strâns aliniate în ceea ce privește aspectele organizaționale și operaționale, mecanismele de reducere a conflictelor de interese, supravegherea tuturor activităților de tranzacționare, transparența pretranzacționare și posttranzacționare calibrată în funcție de instrumentele financiare și de tipul de sistem de tranzacționare, permițând interacțiunea multiplelor interese de tranzacționare ale terțelor părți. Pentru a îmbunătăți lichiditatea și condițiile de execuție, ar trebui totuși să se prevadă posibilitatea operatorilor din diversele locuri de tranzacționare de a organiza tranzacții în baza acestui angajament între multiple părți terțe, în mod discreționar.

(27)

Obligația de a încheia tranzacții cu instrumente financiare derivate aparținând unei clase de instrumente financiare derivate care a fost declarată ca făcând obiectul obligației de tranzacționare pe o piață reglementată, un MTF, un OTF sau într-un loc de tranzacționare dintr-o țară terță nu ar trebui să se aplice părților componente ale serviciilor de reducere a riscurilor posttranzacționare neformatoare de prețuri care atenuează riscurile neasociate pieței din portofolii de instrumente financiare derivate, inclusiv portofoliile existente de instrumente financiare derivate extrabursiere, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 648/2012, fără a modifica riscul de piață al portofoliilor. În plus, deși este oportun să se prevadă dispoziții specifice pentru comprimarea portofoliilor, prezentul regulament nu are ca scop să prevină utilizarea altor servicii de reducere a riscurilor posttranzacționare.

(28)

Obligația de tranzacționare stabilită pentru aceste instrumente derivate ar trebui să permită o concurență eficientă între locuri de tranzacționare eligibile. Ca atare, aceste locuri de tranzacționare nu ar trebui să aibă posibilitatea de a pretinde drepturi exclusive în raport cu instrumente financiare derivate supuse acestei obligații de tranzacționare care să împiedice alte locuri de tranzacționare să ofere tranzacții cu instrumentele financiare respective. Pentru a favoriza o concurență reală între locurile de tranzacționare în ceea ce privește instrumentele financiare derivate, este esențial ca acestea să aibă acces nediscriminatoriu și transparent la CPC. Accesul nediscriminatoriu la CPC ar trebui să însemne că un loc de tranzacționare are dreptul la tratament nediscriminatoriu în ceea ce privește modul în care sunt tratate contractele tranzacționate pe platforma sa în ceea ce privește cerințele în materie de garanții, compensarea contractelor echivalente din punct de vedere economic, apelurile în marjă încrucișate cu contracte corelate compensate de aceeași CPC și tarifele de compensare nediscriminatorii.

(29)

Competențele autorităților competente ar trebui completate de un mecanism explicit de interzicere sau restricționare a comercializării, distribuției și vânzării de instrumente financiare sau de depozite structurate care generează motive grave de îngrijorare cu privire la protecția investitorilor, buna funcționare și integritatea piețelor financiare ori de mărfuri sau stabilitatea întregului sistem financiar sau al unei părți din acesta, alături de competențe corespunzătoare în materie de coordonare și intervenție pentru ESMA sau, pentru depozitele structurate, pentru Autoritatea europeană de supraveghere (Autoritatea bancară europeană) (ABE), instituită prin Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (12). Exercitarea acestor competențe de către autoritățile competente și, în cazuri excepționale, de către ESMA sau ABE ar trebui să depindă de îndeplinirea unor condiții specifice. Dacă respectivele condiții sunt îndeplinite, autoritatea competentă sau, în cazuri excepționale, ESMA sau ABE ar trebui să aibă competența de a impune o interdicție sau o restricție din motive prudențiale înainte de comercializarea, distribuirea sau vânzarea unui instrument financiar sau a unui depozit structurat către clienți.

Aceste competențe nu implică cerința de a introduce sau a aplica o aprobare ori o autorizare de produs de către autoritatea competentă, ESMA sau ABE și nici nu scutesc firmele de investiții de responsabilitatea de a respecta toate cerințele relevante prevăzute în prezentul regulament și în Directiva 2014/65/UE. Se impune includerea funcționării corecte și a integrității piețelor de mărfuri drept criteriu de intervenție a autorităților competente cu scopul de a permite luarea de măsuri care să contracareze posibilele externalități negative de pe piețele de mărfuri cauzate de activitățile de pe piețele financiare. Acest lucru este valabil mai ales pe piețele produselor agricole al căror scop este să asigure aprovizionarea populației în condiții sigure cu produse agricole. În aceste cazuri, măsurile ar trebui să fie coordonate cu autoritățile competente pentru piețele de mărfuri vizate.

(30)

Autoritățile competente ar trebui să comunice ESMA detalii cu privire la orice solicitare de reducere a unei poziții în raport cu un contract pe instrumente financiare derivate, a oricăror limite punctuale sau limite ale pozițiilor ex ante, pentru o mai bună coordonare și convergență în modul de aplicare a acestor competențe. Datele esențiale cu privire la limitele pozițiilor ex ante aplicate de o autoritate competentă ar trebui publicate pe site-ul de internet al ESMA.

(31)

ESMA ar trebui să aibă posibilitatea de a solicita de la orice persoană informații cu privire la poziția sa în raport cu un contract derivat, de a cere reducerea poziției și de a limita posibilitatea unor persoane de a realiza tranzacții individuale cu instrumente financiare derivate pe mărfuri. ESMA ar trebui să informeze apoi autoritățile competente relevante în legătură cu măsurile pe care le propune și să facă publice aceste măsuri.

(32)

Detaliile referitoare la tranzacțiile cu instrumente financiare ar trebui comunicate autorităților competente pentru ca acestea să poată să detecteze și să investigheze eventualele cazuri de abuz de piață și să monitorizeze funcționarea corectă și organizată a piețelor și activitățile firmelor de investiții. Domeniul de aplicare al supravegherii respective cuprinde toate instrumentele financiare tranzacționate într-un loc de tranzacționare și instrumentele financiare care au ca activ suport un instrument financiar tranzacționat într-un loc de tranzacționare sau un index ori un coș compus din instrumente financiare tranzacționate într-un loc de tranzacționare. Obligația ar trebui să se aplice indiferent dacă astfel de tranzacții cu oricare dintre aceste instrumente financiare au fost sau nu efectuate într-un loc de tranzacționare. Pentru a evita impunerea de sarcini administrative inutile firmelor de investiții, instrumentele financiare care nu prezintă riscul de a face obiectul unor abuzuri de piață ar trebui scutite de obligația de raportare. Rapoartele ar trebui să folosească un identificator al persoanelor juridice în conformitate cu angajamentele G20. ESMA ar trebui să prezinte Comisiei un raport privind funcționarea acestor raportări către autoritățile competente iar Comisia ar trebui să ia măsuri pentru a propune modificări, dacă este cazul.

(33)

Operatorul unui loc de tranzacționare ar trebui să ofere autorității sale competente date de referință relevante despre instrumentul financiar. Aceste notificări urmează să fie transmise de autoritățile competente, fără întârziere, către ESMA, care ar trebui să le publice imediat pe site-ul său de internet, pentru a le permite ESMA și autorităților competente să utilizeze, să analizeze și să facă schimb de rapoarte privind tranzacțiile.

(34)

Pentru a-și îndeplini rolul de instrumente de monitorizare a pieței, rapoartele privind tranzacțiile ar trebui să identifice persoana care a luat decizia de a investi, precum și pe cele responsabile de executarea acesteia. Pe lângă regimul de transparență prevăzut în Regulamentul (UE) nr. 236/2012 al Parlamentului European și a Consiliului (13), evaluarea vânzărilor în lipsă oferă informații suplimentare utile care permit autorităților competente să monitorizeze nivelurile de vânzare în lipsă. Autoritățile competente trebuie să aibă acces deplin la evidențe în orice etapă de executare a ordinului, începând cu decizia inițială de tranzacționare și până la execuție. Așadar, firmele de investiții ar trebui să țină evidența tuturor ordinelor și a tuturor tranzacțiilor lor cu instrumente financiare, iar operatorii de platforme au obligația de a ține evidența tuturor ordinelor intrate în sistemele lor. ESMA ar trebui să coordoneze schimbul de informații dintre autoritățile competente pentru a se asigura că au acces la evidențele referitoare la tranzacții și ordine cu instrumente financiare aflate sub supravegherea acestora, inclusiv la cele care au avut loc pe platforme care funcționează în afara teritoriului lor.

(35)

Ar trebui să se evite dubla raportare a acelorași informații. Rapoartele transmise registrelor centrale de tranzacții recunoscute sau înregistrate conform Regulamentului (UE) nr. 648/2012 pentru instrumentele financiare relevante, care conțin toate informațiile solicitate în scopul raportării cu privire la tranzacțiile efectuate, nu ar trebui transmise autorităților competente, deoarece registrele centrale de tranzacții sunt cele care ar trebui să facă acest lucru. Regulamentul (UE) nr. 648/2012 ar trebui modificat în acest sens.

(36)

Schimbul sau transmiterea de informații de către autoritățile competente ar trebui să se facă în conformitate cu normele privind transferul datelor cu caracter personal prevăzute de Directiva 95/46/CE. Schimbul sau transmiterea de informații de către ESMA ar trebui să se facă în conformitate cu normele privind transferul datelor cu caracter personal prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 45/2001, care ar trebui să se aplice integral prelucrării datelor cu caracter personal în sensul prezentului regulament.

(37)

Regulamentul (UE) nr. 648/2012 prevede criteriile conform cărora anumite clase de instrumente financiare derivate extrabursiere ar trebui supuse obligației de compensare. Regulamentul în cauză prevede măsuri de combatere a denaturărilor concurenței prin impunerea accesului nediscriminatoriu la CPC care oferă servicii de compensare pentru instrumente financiare derivate extrabursiere în locurile de tranzacționare și a accesului nediscriminatoriu la fluxuri de date ale locurilor de tranzacționare pentru CPC care oferă servicii de compensare a instrumentelor financiare derivate extrabursiere. Deoarece instrumentele financiare derivate extrabursiere se definesc ca fiind contracte derivate a căror execuție nu are loc pe piețe reglementate, este nevoie să se introducă cerințe similare pentru piețele reglementate în temeiul prezentului regulament. Instrumentele financiare derivate tranzacționate pe piețe reglementate ar trebui, la rândul lor, să fie compensate central.

(38)

Pe lângă cerințele Directivei 2004/39/CE și ale Directivei 2014/65/UE prin care se interzice statelor membre să restricționeze fără motiv accesul la infrastructura posttranzacționare, cum ar fi sistemele de CPC și de decontare, este necesar ca prezentul regulament să elimine și alte bariere comerciale care pot fi folosite pentru a preveni concurența în sectorul compensării instrumentelor financiare. Pentru a se evita practicile discriminatorii, CPC ar trebui să accepte să compenseze tranzacții executate în diferite locuri de tranzacționare, în măsura în care acestea din urmă respectă cerințele operaționale și tehnice stabilite de CPC, inclusiv cerințele privind gestionarea riscurilor. Accesul ar trebui acordat de către o CPC numai dacă se respectă anumite criterii de acces specificate în standardele tehnice de reglementare. În cazul CPC nou-înființate care, la momentul intrării în vigoare a prezentului regulament, sunt autorizate sau recunoscute de mai puțin de trei ani în ceea ce privește valorile mobiliare și instrumentele pieței monetare, autoritățile competente ar trebui să aibă posibilitatea de a aproba o perioadă de tranziție de maximum doi ani și jumătate înainte ca acestea să fie expuse la un acces deplin și nediscriminatoriu în legătură cu valorile mobiliare și instrumentele pieței monetare. Cu toate acestea, dacă decide să se prevaleze de regimul de tranziție, o CPC nu ar trebui să poată beneficia de drepturile de acces la locuri de tranzacționare în temeiul prezentului regulament pe durata regimului de tranziție. Mai mult, pe durata regimului de tranziție, niciun loc de tranzacționare cu legături strânse cu respectiva CPC nu ar trebui să poată beneficia de drepturile de acces la o CPC în temeiul prezentului regulament.

(39)

Regulamentul (UE) nr. 648/2012 stabilește condițiile în care ar trebui să se acorde accesul nediscriminatoriu între CPC-uri și locurile de tranzacționare în ceea ce privește instrumentele financiare derivate extrabursiere. Regulamentul (UE) nr. 648/2012 definește instrumentele financiare derivate extrabursiere ca fiind instrumente financiare derivate a căror executare nu are loc pe o piață reglementată sau pe o piață dintr-o țară terță considerată a fi echivalentă cu o piață reglementată în conformitate cu articolul 19 alineatul (6) din Directiva 2004/39/CE. Pentru a evita eventualele lacune sau suprapuneri și pentru a asigura consecvența dintre Regulamentul (UE) nr. 648/2012 și prezentul regulament, cerințele prevăzute în prezentul regulament referitoare la accesul nediscriminatoriu dintre CPC și locurile de tranzacționare se aplică instrumentelor financiare derivate tranzacționate pe piețe reglementate sau pe o piață dintr-o țară terță considerată echivalentă cu o piață reglementată în conformitate cu Directiva 2014/65/UE, precum și tuturor instrumentelor financiare nederivate.

(40)

Locurile de tranzacționare ar trebui să aibă obligația de a oferi acces și fluxuri de date (feeduri), în mod transparent și nediscriminatoriu, CPC care doresc să compenseze tranzacții executate într-un loc de tranzacționare. Totuși, acest lucru nu ar trebui să facă necesară utilizarea acordurilor de interoperabilitate pentru compensarea tranzacțiilor cu instrumente financiare derivate și nici să genereze fragmentarea lichidității într-un mod care să pună în pericol funcționarea armonioasă și ordonată a piețelor. Accesul ar trebui interzis de un loc de tranzacționare numai dacă nu se respectă anumite criterii de acces specificate în standardele tehnice de reglementare. Referitor la instrumentele financiare derivate tranzacționate la bursă, ar fi disproporționat să se impună locurilor de tranzacționare mai mici, în special celor cu legături strânse cu CPC, să se conformeze imediat cerințelor privind accesul nediscriminatoriu dacă nu au dobândit încă capacitățile tehnice pentru a putea să își desfășoare activitatea în condiții echitabile de concurență în raport cu cea mai mare parte a pieței de infrastructură posttranzacționare. Prin urmare, locurile de tranzacționare care se situează sub pragul relevant ar trebui să aibă opțiunea de a fi exceptate, atât ele însele, cât și, implicit, CPC aferente, de la cerințele de acces nediscriminatoriu pentru instrumentele financiare derivate tranzacționate la bursă, pentru o perioadă de 30 de luni, cu posibilitatea unor reînnoiri ulterioare. Dacă un loc de tranzacționare decide însă să fie exceptat, acesta nu ar trebui să poată beneficia, pe durata aplicării exceptării, de drepturile de acces la o CPC în temeiul prezentului regulament.

Mai mult, pe durata aplicării exceptării, nicio CPC cu legături strânse cu respectivul loc de tranzacționare nu ar trebui să poată beneficia de drepturile de acces la un loc de tranzacționare în temeiul prezentului regulament. Regulamentul UE nr. 648/2012 arată că, dacă drepturile de proprietate comercială și intelectuală sunt legate de servicii financiare referitoare la contractele derivate, ar trebui ca licențele să fie disponibile în condiții proporționale, echitabile, rezonabile și nediscriminatorii. Prin urmare, accesul la licențe pentru valori de referință utilizate pentru a determina valoarea instrumentelor financiare, precum și la informațiile referitoare la acestea ar trebui să fie puse la dispoziția CPC și a altor locuri de tranzacționare pe baze proporționale, echitabile, rezonabile și nediscriminatorii și orice licențe ar trebui să fie emise în condiții comerciale rezonabile. Fără a aduce atingere aplicării normelor în materie de concurență, în cazul în care este elaborată o nou ă valoare de referință după intrarea în vigoare a prezentului regulament, obligația de a acorda licențe ar trebui să înceapă după 30 de luni de la începerea tranzacționării sau de la admiterea la tranzacționare a unui instrument financiar care face referire la respectiva valoare de referință. Accesul la licențe este esențial pentru facilitarea accesului între locurile de tranzacționare și CPC în temeiul articolelor 35 și 36, deoarece în caz contrar, regimurile de licență ar putea împiedica în continuare accesul între locurile de tranzacționare și CPC la care au solicitat acces.

Eliminarea barierelor și a practicilor discriminatorii va crește concurența în domeniul compensării și tranzacționării instrumentelor financiare, va scădea costurile cu investițiile și cu împrumuturile, va elimina ineficiențele și va promova inovarea pe piețele din Uniune. Comisia ar trebui să continue să monitorizeze atent evoluția infrastructurii posttranzacționare și, acolo unde este necesar, să intervină pentru a împiedica apariția denaturărilor concurenței pe piața internă, în special în cazurile în care refuzul accesului la infrastructură sau la valori de referință încalcă dispozițiile articolelor 101 și 102 din TFUE. Obligațiile de a acorda licențe, prevăzute în prezentul regulament, nu aduc atingere obligației generale a deținătorilor de valori de referință, conform dreptului concurenței al Uniunii și articolelor 101 și 102 din TFUE în special, referitoare la accesul la valorile de referință indispensabile pentru intrarea pe o piață nouă. Aprobările autorităților competente de a nu aplica drepturi de acces pentru perioade de tranziție nu reprezintă autorizații sau modificări ale autorizațiilor.

(41)

Prestarea de servicii de către societăți din țări terțe în Uniune face obiectul regimurilor și cerințelor naționale. Aceste regimuri sunt foarte diferențiate, iar firmele autorizate în baza acestora nu se bucură de libertatea de a furniza servicii și de dreptul de stabilire în alt stat membru decât în cel în care sunt deja stabilite. Este necesar să se introducă un cadru comun de reglementare la nivelul Uniunii. Acesta ar trebui să armonizeze cadrul fragmentat care există în prezent, să asigure certitudine și tratament uniform pentru societățile din țări terțe care doresc să aibă acces la piețele din Uniune, să garanteze că s-a realizat evaluarea de către Comisie a echivalenței efective a cadrului prudențial și de conduită profesională din țările terțe și să prevadă un nivel de protecție comparabil pentru clienții din Uniune care beneficiază de servicii furnizate de societăți din țări terțe.

În aplicarea regimului, Comisia și statele membre ar trebui să stabilească o prioritate a domeniilor prevăzute în angajamentele G20 și în acordurile cu cei mai mari parteneri comerciali ai Uniunii și ar trebui să țină cont de rolul central pe care Uniunea îl joacă pe piețele financiare din întreaga lume și să asigure că aplicarea cerințelor pentru statele terțe nu împiedică investitorii și emitenții din Uniune să investească sau să obțină finanțare din partea unor țări terțe și nu împiedică investitorii sau emitenții din țări terțe să investească, să obțină capitaluri sau alte servicii financiare pe piețele Uniunii, doar dacă acest lucru nu se impune din motive prudențiale obiective și bine întemeiate. Atunci când realizează aceste evaluări, Comisia ar trebui să țină seama de Obiectivele și principiile de reglementare a valorilor mobiliare ale Organizației Internaționale a Reglementatorilor de Valori Mobiliare (IOSCO) și de recomandările sale, modificate și interpretate de IOSCO.

În cazul în care nu se poate lua o decizie de stabilire a echivalenței efective, furnizarea de servicii de către societăți din țări terțe în Uniune respectă dispozițiile naționale. Comisia ar trebui să inițieze evaluarea echivalenței din proprie inițiativă. Statele membre ar trebui să poată indica faptul că sunt interesate ca o anumită țară terță sau anumite țări terțe să facă obiectul evaluării echivalenței realizate de Comisie, fără ca aceste precizări să oblige Comisia să inițieze procesul de echivalare. Evaluarea echivalenței ar trebui să se bazeze pe rezultate; ea ar trebui să evalueze în ce măsură cadrul de reglementare și de supraveghere al respectivei țări terțe are efecte normative similare și adecvate și în ce măsură îndeplinește aceleași obiective ca și cele prevăzute în dreptul Uniunii. Atunci când inițiază aceste evaluări de echivalență, Comisia ar trebui să poată stabili un clasament al jurisdicțiilor țărilor terțe, ținând seama de importanța constatărilor referitoare la echivalență pentru societățile și clienții din Uniune, de existența acordurilor de supraveghere și cooperare dintre țara terță și statele membre, de existența unui sistem echivalent eficace de recunoaștere a firmelor de investiții autorizate în temeiul legislațiilor din țări terțe, precum și de interesul și dorința țării terțe de a se angaja în procesul de evaluare a echivalenței. Comisia ar trebui să monitorizeze orice modificări semnificative ale cadrului de reglementare și supraveghere din țările terțe și să reanalizeze deciziile de echivalență atunci când este cazul.

(42)

În temeiul prezentului regulament, prestarea de servicii în absența sucursalelor ar trebui limitată la contrapărțile eligibile și la clienții profesionali propriu-ziși, cu condiția înregistrării pe lângă ESMA și a supravegherii în țara terță respectivă. Ar trebui să existe mecanisme corespunzătoare de cooperare între AEVMP și autoritățile competente din țara terță.

(43)

Dispozițiile prezentului regulament care reglementează prestarea de servicii sau de activități de către societăți din țări terțe nu ar trebui să afecteze posibilitatea persoanelor stabilite în Uniune de a beneficia de servicii de investiții furnizate de societăți din țări terțe la inițiativa lor exclusivă sau posibilitatea firmelor de investiții sau a instituțiilor de credit din Uniune să beneficieze de servicii de investiții sau de activități de investiții din partea unei societăți dintr-o țară terță la inițiativa lor exclusivă sau posibilitatea unui client de a beneficia de servicii de investiții din partea unei societăți dintr-o țară terță, la inițiativa sa exclusivă, prin intermediul unei astfel de instituții de credit sau a unei astfel de firme de investiții. Dacă o societate dintr-o țară terță furnizează servicii la inițiativa exclusivă a unei persoane stabilite în Uniune, nu se va considera că aceste servicii sunt furnizate pe teritoriul Uniunii. În cazul în care o societate dintr-o țară terță contactează clienți sau clienți potențiali din Uniune sau își promovează sau face reclamă serviciilor sau activităților sale de investiții sau auxiliare în Uniune, acestea nu ar trebui să fie considerate servicii furnizate la inițiativa exclusivă a clientului.

(44)

În ceea ce privește recunoașterea firmelor de investiții din țări terțe și în conformitate cu obligațiile internaționale ale Uniunii în temeiul Acordului de instituire a Organizației Mondiale a Comerțului, inclusiv al Acordului General privind Comerțul cu Servicii, deciziile care stabilesc că cadrele de reglementare și supraveghere ale țărilor terțe sunt echivalente cu cadrul de reglementare și de supraveghere al Uniunii ar trebui adoptate doar în cazul în care cadrul legal și de supraveghere al țării terțe prevede un sistem echivalent eficace pentru recunoașterea firmelor de investiții autorizate în baza unor regimuri juridice străine, printre altele în conformitate cu obiectivele generale de reglementare și standardele stabilite de G-20 în septembrie 2009 pentru îmbunătățirea transparenței pe piețele instrumentelor financiare derivate, atenuarea riscului sistemic și protecția împotriva abuzului de piață. Un astfel de sistem ar trebui considerat echivalent în cazul în care garantează faptul că rezultatul substanțial al cadrului de reglementare aplicabil este similar cerințelor Uniunii și ar trebui considerat eficace în cazul în care aceste norme sunt aplicate consecvent.

(45)

Pe piețele secundare spot unde se tranzacționează certificate de emisii (EUA) s-au constatat diverse practici frauduloase, care ar putea submina încrederea în schema de tranzacționare a certificatelor de emisii instituite prin Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (14); în prezent, se iau măsuri de consolidare a sistemului de registre EUA și a condițiilor de deschidere a unui cont pentru tranzacționarea certificatelor de emisii. Pentru a asigura integritatea și funcționarea eficientă a acestor piețe, inclusiv supravegherea riguroasă a activității de tranzacționare, este necesar ca măsurile prevăzute de Directiva 2003/87/CE să fie completate prin includerea integrală a certificatelor de emisii în domeniul de aplicare al prezentului regulament și al Directivei 2014/65/UE, precum și al Regulamentului (UE) nr. 596/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (15) și al Directivei 2014/57/UE a Parlamentului European și a Consiliului (16), prin clasificarea lor ca instrumente financiare.

(46)

Comisia trebuie să dispună de competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 290 din TFUE. În special, ar trebui adoptate acte delegate cu privire la extinderea domeniului de aplicare a anumitor dispoziții ale prezentului regulament la bănci centrale din țări terțe, detaliile specifice privind definițiile, dispozițiile specifice în materie de costuri referitoare la disponibilitatea datelor de piață, accesul la cotații, mărimile la care sau sub care o firmă încheie tranzacții cu orice alt client pentru care este disponibilă cotația, comprimarea portofoliului și determinarea în continuare a cazurilor când apare o preocupare semnificativă cu privire la protecția investitorilor sau o amenințare legată de protecția investitorilor, buna funcționare și integritatea piețelor financiare sau a piețelor de mărfuri, sau de stabilitatea sistemului financiar al Uniunii în ansamblu sau în parte justifică intervenția ESMA, a ABE sau a autorităților competente, competențele ESMA privind administrarea pozițiilor, prelungirea perioadei de tranziție prevăzută la articolul 35 alineatul (5) din prezentul regulament pentru o anumită perioadă de timp, precum și cu privire la excluderea temporară a instrumentelor financiare derivate tranzacționate la bursă din domeniul de aplicare a anumitor dispoziții ale prezentului regulament pentru o anumită perioadă de timp. Este deosebit de important ca, în timpul lucrărilor pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure o transmitere simultană, în timp util și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu.

(47)

În vederea asigurării unor condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei referitoare la adoptarea deciziei de echivalență cu privire la cadrul legal și de supraveghere al țărilor terțe pentru furnizarea de servicii de către firmele sau locurile de tranzacționare din țările terțe, în scopul eligibilității ca locuri de tranzacționare pentru instrumentele financiare derivate care se supun obligației de tranzacționare și al accesului CPC-urilor din țările terțe și al locurilor de tranzacționare din țările terțe la locurile de tranzacționare și la CPC-urile stabilite în Uniune. Respectivele competențe ar trebui să se exercite în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (17).

(48)

Deoarece obiectivele prezentului regulament, și anume de a stabili cerințe uniforme în materie de instrumente financiare referitoare la publicarea informațiilor comerciale, la raportarea tranzacțiilor către autoritățile competente, la tranzacționarea instrumentelor derivate și a acțiunilor în locuri de tranzacționare organizate, la accesul nediscriminatoriu la CPC, la locurile de tranzacționare și la valori de referință, la atribuțiile în ceea ce privește intervenția asupra produselor și la atribuții în ceea ce privește administrarea și limitarea pozițiilor, la prestarea de servicii de investiții sau activități de investiții de către societăți din țări terțe, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre deoarece, cu toate că autoritățile competente naționale sunt mai bine plasate pentru a monitoriza evoluțiile pieței, impactul global al problemelor legate de transparența tranzacțiilor, raportarea datelor legate de acestea, tranzacționarea instrumentelor financiare derivate și interdicțiile referitoare la anumite produse și practici pot fi înțelese pe deplin numai într-un context la nivelul întregii Uniuni, dar, date fiind dimensiunea și efectele sale, aceste obiective pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității definit la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este definit la articolul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor menționate.

(49)

Nicio acțiune întreprinsă de orice autoritate competentă sau de ESMA în îndeplinirea obligațiilor lor nu ar trebui să ducă, în mod direct sau indirect, la discriminări împotriva oricărui stat membru sau grup de state membre ca loc de furnizare a unor servicii și activități de investiții în orice monedă. Nicio acțiune întreprinsă de ABE în îndeplinirea obligațiilor sale în temeiul prezentului regulament nu ar trebui să ducă, în mod direct sau indirect, la discriminări împotriva oricărui stat membru sau grup de state membre.

(50)

Standardele tehnice în materie de servicii financiare trebuie să asigure o protecție adecvată a deponenților, investitorilor și consumatorilor din întreaga Uniune. Este eficient și oportun să se încredințeze ESMA, ca organism care deține un nivel înalt de specializare, sarcina de a elabora proiecte de standarde tehnice de reglementare care nu implică alegeri strategice și de a le înainta Comisiei.

(51)

Comisia ar trebui să adopte proiectele de standarde tehnice de reglementare elaborate de ESMA privind caracteristicile precise ale cerințelor de transparență în tranzacționare privind operațiunile de politică monetară, de schimb valutar și de stabilitate financiară și tipurile anumitor tranzacții relevante în temeiul prezentului regulament, privind condițiile detaliate pentru derogările de la transparența pretranzacționare, privind procedurile de publicare decalată posttranzacționare, privind obligația de a pune la dispoziție separat datele pretranzacționare și posttranzacționare, privind criteriile pentru aplicarea obligațiilor de transparență pretranzacționare în cazul operatorilor independenți, privind publicarea posttranzacționare a datelor de către firmele de investiții, privind conținutul și frecvența solicitărilor de date pentru furnizarea de informații în scop de transparență și pentru realizarea altor calcule, privind tranzacțiile care nu contribuie la procesul de formare a prețurilor, privind datele ordinului care trebuie reținute, privind conținutul și specificațiile rapoartelor referitoare la tranzacții, privind conținutul și specificațiile datelor de referință privind instrumentele, privind tipurile de contracte care au un efect direct, semnificativ și previzibil în interiorul Uniunii și cazurile în care obligația de tranzacționare este necesară sau adecvată pentru instrumentele financiare derivate, privind cerințele pentru sistemele și procedurile pentru a garanta înaintarea și acceptarea la compensare a tranzacțiilor cu instrumente financiare derivate compensate, privind tipurile de acorduri privind serviciile de compensare indirectă, privind instrumentele financiare derivate supuse obligației de tranzacționare în locuri de tranzacționare organizate, privind accesul nediscriminatoriu la o CPC și la un loc de tranzacționare, privind accesul nediscriminatoriu la valorile de referință și obligația de a acorda licențe pentru acestea, precum și privind informațiile pe care societatea solicitantă dintr-o țară terță ar trebui să le furnizeze către ESMA în cererea sa de înregistrare. Comisia ar trebui să adopte respectivele proiecte de standarde tehnice de reglementare prin intermediul unor acte delegate, în temeiul articolului 290 din TFUE și în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.

(52)

Articolul 95 din Directiva 2014/65/UE prevede o scutire tranzitorie pentru anumite contracte derivate pe produse energetice C6. Prin urmare, este necesar ca standardele tehnice care specifică obligația de compensare, dezvoltate de ESMA în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012, să țină seama de această scutire și să nu impună o obligație de compensare pentru contractele pe instrumente financiare derivate care ulterior vor face obiectul scutirii tranzitorii pentru contractele derivate pe produse energetice C6.

(53)

Aplicarea cerințelor prezentului regulament ar trebui amânată pentru a permite alinierea cu aplicarea normelor transpuse ale directivei reformate și pentru a stabili toate măsurile de punere în aplicare necesare. Ulterior, întregul pachet de norme ar trebui aplicat începând cu același moment. În schimb, aplicarea competențelor în ceea ce privește măsurile de punere în aplicare nu ar trebui amânată, pentru a permite lansarea cât mai curând posibil a demersurilor necesare pentru elaborarea și adoptarea acestor măsuri de punere în aplicare.

(54)

Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special dreptul la protecția datelor cu caracter personal (articolul 8, libertatea de a desfășura o activitate comercială (articolul 16, dreptul la protecția consumatorilor (articolul 38, dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil (articolul 47 și dreptul de a nu fi judecat sau condamnat de două ori pentru aceeași infracțiune (articolul 50 și trebuie aplicat în conformitate cu aceste drepturi și principii.

(55)

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 28 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 45/2001 și a emis un aviz la 10 februarie 2012 (18),

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

TITLUL I

OBIECT, DOMENIU DE APLICARE ȘI DEFINIȚII

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

(1)   Prezentul regulament stabilește cerințe uniforme în legătură cu următoarele aspecte:

(a)

publicarea datelor referitoare la tranzacții;

(b)

raportarea tranzacțiilor către autoritățile competente;

(c)

tranzacționarea instrumentelor financiare derivate în locuri organizate;

(d)

accesul nediscriminatoriu la compensare și accesul nediscriminatoriu la tranzacționarea valorilor de referință;

(e)

atribuțiile autorităților competente, ale ESMA și ale ABE în ceea ce privește intervenția asupra produselor, precum și competențele ESMA în privința controalelor asupra administrării pozițiilor și a limitării pozițiilor;

(f)

furnizarea de servicii de investiții sau desfășurarea de activități de investiții de către societățile din țări terțe în urma unei decizii de echivalare aplicabile adoptate de Comisie, în prezența sau în absența unei sucursale.

(2)   Prezentul regulament se aplică firmelor de investiții autorizate în temeiul Directivei 2014/65/UE și instituțiilor de credit autorizate în temeiul Directivei 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului (19) atunci când furnizează servicii de investiții și/sau desfășoară activități de investiții, precum și operatorilor de piață, inclusiv tuturor locurilor de tranzacționare pe care le exploatează.

(3)   Titlul V din prezentul regulament se aplică, de asemenea, tuturor contrapărților financiare în sensul definiției de la articolul 2 punctul 8 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 și tuturor contrapărților nefinanciare reglementate de dispozițiile de la articolul 10 alineatul (1) litera (b) din respectivul regulament.

(4)   Titlul VI din prezentul regulament se aplică și CPC-urilor și persoanelor cu drepturi de proprietate asupra valorilor de referință.

(5)   Titlul VIII din prezentul regulament se aplică societăților din țări terțe care prestează servicii de investiții sau desfășoară activități de investiții pe teritoriul Uniunii în urma unei decizii de echivalare aplicabile adoptate de Comisie, în prezența sau în absența unei sucursale.

(6)   Articolele 8, 10, 18 și 21 nu se aplică piețelor reglementate, operatorilor de piață și firmelor de investiții pentru tranzacțiile în care contrapartea este unul dintre membrii Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC), în care tranzacțiile în cauză sunt efectuate în cadrul aplicării politicii monetare, de schimb valutar sau de stabilitate financiară pe care membrul SEBC în cauză este autorizat prin lege să o aplice și în care membrul respectiv și-a informat în prealabil contrapartea cu privire la exceptarea tranzacției respective.

(7)   Alineatul (6) nu se aplică tranzacțiilor la care participă oricare dintre membrii SEBC în cadrul executării operațiunilor de investiții.

(8)   ESMA elaborează, în strânsă cooperare cu SEBC, proiecte de standarde tehnice de reglementare în care precizează operațiunile de politică monetară, de schimb valutar și de stabilitate financiară, precum și tipurile de tranzacții cărora li se aplică alineatele (6) și (7).

ESMA înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 3 iulie 2015.

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf, în conformitate cu procedura prevăzută la articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

(9)   Comisiei i se conferă competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 50 pentru a extinde domeniul de aplicare al alineatului (6) la alte bănci centrale.

În acest scop, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului, până la 1 iunie 2015, un raport în care se evaluează modul în care sunt tratate tranzacțiile de către băncile centrale din țări terțe care, în scopul prezentului alineat, includ Banca Reglementelor Internaționale. Raportul conține o analiză a sarcinilor lor statutare și a volumelor tranzacționate pe teritoriul Uniunii. În raport:

(a)

se identifică dispozițiile aplicabile în țările terțe vizate în ceea ce privește dezvăluirea reglementată a informațiilor privind operațiunile băncilor centrale, inclusiv operațiunile desfășurate de membrii SEBC în țările terțe respective și

(b)

se evaluează impactul potențial pe care l-ar putea avea cerințele normative din Uniune referitoare la dezvăluirea informațiilor asupra tranzacțiilor efectuate de băncile centrale din țările terțe.

În cazul în care concluzia conținută în raport indică faptul că excepția prevăzută la alineatul (6) este necesară pentru tranzacțiile în care contrapartea este o bancă centrală dintr-o țară terță care desfășoară operațiuni de politică monetară, de schimb valutar și de stabilitate financiară, Comisia prevede aplicarea acestei excepții la banca centrală a țării terțe în cauză.

Articolul 2

Definiții

(1)   În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.

„firmă de investiții” înseamnă o firmă de investiții astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 1 din Directiva 2014/65/UE;

2.

„servicii și activități de investiții” înseamnă serviciile și activitățile în sensul articolului 4 alineatul (1) punctul 2 din Directiva 2014/65/UE;

3.

„servicii auxiliare” înseamnă servicii auxiliare în sensul articolului 4 alineatul (1) punctul 3 din Directiva 2014/65/UE;

4.

„executarea ordinelor în contul clienților” înseamnă executarea ordinelor în contul clienților în sensul articolului 4 alineatul (1) punctul 5 din Directiva 2014/65/UE;

5.

„tranzacționarea pe cont propriu” înseamnă tranzacționarea pe cont propriu în sensul articolului 4 alineatul (1) punctul 6 din Directiva 2014/65/UE;

6.

„formator de piață” înseamnă un formator de piață în sensul articolului 4 alineatul (1) punctul 7 din Directiva 2014/65/UE;

7.

„client” înseamnă un client în sensul articolului 4 alineatul (1) punctul 9 din Directiva 2014/65/UE;

8.

„client profesional” înseamnă un client profesional în sensul articolului 4 alineatul (1) punctul 10 din Directiva 2014/65/UE;

9.

„instrument financiar” înseamnă un instrument financiar în sensul articolului 4 alineatul (1) punctul 15 din Directiva 2014/65/UE;

10.

„operator de piață” înseamnă un operator de piață în sensul articolului 4 alineatul (1) punctul 18 din Directiva 2014/65/UE;

11.

„sistem multilateral” înseamnă un sistem multilateral în sensul articolului 4 alineatul (1) punctul 19 din Directiva 2014/65/UE;

12.

„operator independent” înseamnă un operator independent în sensul articolului 4 alineatul (1) punctul 20 din Directiva 2014/65/UE;

13.

„piață reglementată” înseamnă o piață reglementată în sensul articolului 4 alineatul (1) punctul 21 din Directiva 2014/65/UE;

14.

„sistem multilateral de tranzacționare” sau „MTF” înseamnă un sistem multilateral de tranzacționare în sensul articolului 4 alineatul (1) punctul 22 din Directiva 2014/65/UE;

15.

„sistem organizat de tranzacționare” sau „OTF” înseamnă un sistem organizat de tranzacționare în sensul articolului 4 alineatul (1) punctul 23 din Directiva 2014/65/UE;

16.

„loc de tranzacționare” înseamnă un loc de tranzacționare în sensul articolului 4 alineatul (1) punctul 24 din Directiva 2014/65/UE;

17.

„piață lichidă” înseamnă:

(a)

în sensul articolelor 9, 11 și 18, o piață a unui instrument financiar sau a unei clase de instrumente financiare pe care există în regim continuu cumpărători și vânzători pregătiți și dispuși și când piața este evaluată conform următoarelor criterii, ținându-se seama de structurile de piață specifice ale instrumentului financiar specific sau ale clasei de instrumente financiare specifice:

(i)

frecvența medie și mărimea medie a tranzacțiilor în diverse condiții de piață, având în vedere natura și ciclul de viață al produselor în cadrul clasei respective de instrumente financiare;

(ii)

numărul și tipul participanților pe piață, inclusiv raportul dintre participanții pe piață și instrumentele financiare tranzacționate pe piața unui anumit produs;

(iii)

mărimea medie a spreadurilor, atunci când este disponibilă;

(b)

în sensul articolelor 4, 5 și 14, o piață pentru un instrument financiar care este tranzacționat zilnic, piața fiind evaluată conform următoarelor criterii:

(i)

capitalizarea pieței;

(ii)

numărul mediu zilnic de tranzacții cu acele instrumente financiare;

(iii)

valoarea medie zilnică a tranzacțiilor pentru acele instrumente financiare;

18.

„autoritate competentă” înseamnă o autoritate competentă în sensul articolului 4 alineatul (1) punctul 26 din Directiva 2014/65/UE;

19.

„instituție de credit” înseamnă o instituție de credit în sensul articolului 4 alineatul (1) punctul 1 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (20);

20.

„sucursală” înseamnă o sucursală în sensul articolului 4 alineatul (1) punctul 30 din Directiva 2014/65/UE;

21.

„legături strânse” înseamnă legături strânse în sensul articolului 4 alineatul (1) punctul 35 din Directiva 2014/65/UE;

22.

„organ de conducere” înseamnă un organ de conducere în sensul articolului 4 alineatul (1) punctul 36 din Directiva 2014/65/UE;

23.

„depozit structurat” înseamnă un depozit structurat în sensul articolului 4 alineatul (1) punctul 43 din Directiva 2014/65/UE;

24.

„valori mobiliare” înseamnă valori mobiliare în sensul articolului 4 alineatul (1) punctul 44 din Directiva 2014/65/UE;

25.

„certificate de depozit” înseamnă certificate de depozit în sensul articolului 4 alineatul (1) punctul 45 din Directiva 2014/65/UE;

26.

„fond tranzacționat la bursă” înseamnă un fond tranzacționat la bursă în sensul articolului 4 alineatul (1) punctul 46 din Directiva 2014/65/UE;

27.

„certificate” înseamnă acele titluri care sunt negociabile pe piața de capital și care, în caz de rambursare a investiției de către emitent, se situează deasupra acțiunilor, dar sub instrumentele de obligațiuni negarantate sau alte instrumente similare;

28.

„produse financiare structurate” înseamnă acele titluri create în vederea securitizării și transferului riscului de credit asociat unui grup de active financiare care îl îndreptățesc pe titularul titlurilor să primească plăți regulate care depind de fluxurile de numerar provenind de la activele suport;

29.

„instrumente financiare derivate” înseamnă instrumentele financiare definite la articolul 4 alineatul (1) punctul 44 litera (c) din Directiva 2014/65/UE și menționate în secțiunea C punctele 4-10 din anexa I la respectiva directivă;

30.

„instrumente financiare derivate pe mărfuri” înseamnă instrumentele financiare definite la articolul 4 alineatul (1) punctul 44 litera (c) din Directiva 2014/65/UE care privesc o marfă sau un suport menționat la secțiunea C punctul 10 din anexa I la respectiva directivă sau la punctele 5, 6, 7 și 10 din secțiunea C a anexei I la respectiva directivă;

31.

„CPC” înseamnă o CPC în sensul articolului 2 punctul 1 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012;

32.

„instrument financiar derivat tranzacționat la bursă” înseamnă un instrument financiar derivat care este tranzacționat pe o piață reglementată sau pe o piață dintr-o țară terță considerată a fi echivalentă cu o piață reglementată în conformitate cu articolul 28 din prezentul regulament și care nu intră, astfel, în sfera definiției instrumentelor financiare derivate extrabursiere definite la articolul 2 punctul (7) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012;

33.

„exprimare executabilă a interesului” înseamnă un mesaj din partea unui membru sau a unui participant către alt membru sau participant din cadrul unui sistem de tranzacționare cu privire la interesele de tranzacționare disponibile care conține toate informațiile necesare pentru a conveni asupra unei tranzacții;

34.

„mecanism de publicare aprobat” înseamnă un mecanism de publicare aprobat în sensul articolului 4 alineatul (1) punctul 52 din Directiva 2014/65/UE;

35.

„furnizor de sisteme centralizate de raportare” înseamnă un furnizor de sisteme centralizate de raportare în sensul articolului 4 alineatul (1) punctul 53 din Directiva 2014/65/UE;

36.

„mecanism de raportare aprobat” înseamnă un mecanism de raportare aprobat în sensul articolului 4 alineatul (1) punctul 54 din Directiva 2014/65/UE;

37.

„stat membru de origine” înseamnă un stat membru de origine în sensul articolului 4 alineatul (1) punctul 55 din Directiva 2014/65/UE;

38.

„stat membru gazdă” înseamnă un stat membru gazdă în sensul articolului 4 alineatul (1) punctul 56 din Directiva 2014/65/UE;

39.

„valoare de referință” înseamnă orice rată, indice sau cifră pusă la dispoziția publicului sau publicată, care este determinată periodic sau în mod regulat prin aplicarea unei formule la valoarea unuia sau mai multor active sau prețuri ale activelor suport ori pe baza acestei valori, inclusiv prețuri estimate, rate ale dobânzilor efective sau estimate sau alte valori, sau pe baza unor sondaje și prin raportare la care se determină suma de plată aferentă unui instrument financiar ori valoarea unui instrument financiar;

40.

„acord de interoperabilitate” înseamnă un acord de interoperabilitate în sensul articolului 2 punctul 12 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012;

41.

„instituție financiară dintr-o țară terță” înseamnă o entitate al cărei sediu principal se află într-o țară terță și care, în temeiul legislației din țara terță respectivă, este autorizată sau deține o licență pentru desfășurarea serviciilor sau activităților enumerate în Directiva 2013/36/UE, Directiva 2014/65/UE, Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului (21), Directiva 2009/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului (22), Directiva 2003/41/CE a Parlamentului European și a Consiliului (23) sau Directiva 2011/61/UE a Parlamentului European și a Consiliului (24);

42.

„societate dintr-o țară terță” înseamnă o societate dintr-o țară terță în sensul articolului 4 alineatul (1) punctul 57 din Directiva 2014/65/UE;

43.

„produs energetic angro” înseamnă un produs energetic angro în sensul articolului 2 punctul 4 din Regulamentul (UE) nr. 1227/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (25);

44.

„instrumente financiare derivate pe mărfuri agricole” înseamnă contractele derivate referitoare la produsele enumerate la articolul 1 și în anexa I părțile I-XX și XXIV/1 la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (26);

45.

„fragmentarea lichidității” înseamnă o situație în care:

(a)

participanții la un loc de tranzacționare nu pot să încheie o tranzacție cu unul sau cu mai mulți participanți la locul de tranzacționare respectiv din cauza absenței unor acorduri de compensare la care să aibă acces toți participanții; sau

(b)

un membru compensator sau clienții acestuia ar fi obligați să își dețină pozițiile pe un instrument financiar în mai multe contrapărți centrale, ceea ce ar limita potențialul de compensare a expunerilor financiare;

46.

„datorie suverană” înseamnă datorie suverană în sensul articolului 4 alineatul (1) punctul 61 din Directiva 2014/65/UE;

47.

„comprimarea portofoliului” înseamnă un serviciu de reducere a riscurilor prin care două sau mai multe contrapărți reziliază integral sau parțial o parte a instrumentelor financiare derivate sau toate instrumentele financiare derivate înaintate de contrapărțile respective în vederea includerii în comprimarea portofoliului și înlocuiesc instrumentele financiare derivate reziliate cu un alt instrument financiar derivat a cărui valoare nominală combinată este inferioară valorii nominale combinate a instrumentelor financiare derivate reziliate.

(2)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 50 care să specifice anumite elemente tehnice ale definițiilor prevăzute la alineatul (1), pentru a le adapta în funcție de evoluțiile pieței.

TITLUL II

TRANSPARENȚĂ PENTRU LOCURILE DE TRANZACȚIONARE

CAPITOLUL 1

Transparență pentru instrumentele de capitaluri proprii

Articolul 3

Cerințe privind transparența pretranzacționare pentru locurile de tranzacționare în ceea ce privește acțiunile, certificatele de depozit, fondurile tranzacționate la bursă, certificatele și alte instrumente financiare similare

(1)   Operatorii de piață și firmele de investiții care exploatează un loc de tranzacționare fac publice prețurile curente de cumpărare și de vânzare, precum și amploarea intereselor de tranzacționare exprimate la aceste prețuri, afișate de sistemele lor pentru acțiuni, certificate de depozit, fonduri tranzacționate la bursă, certificate și alte instrumente financiare similare tranzacționate într-un loc de tranzacționare. Această cerință se aplică, de asemenea, exprimărilor executabile ale interesului. Operatorii de piață și firmele de investiții care exploatează un loc de tranzacționare pun aceste informații la dispoziția publicului în mod continuu, în timpul programului normal de tranzacționare.

(2)   Cerințele de transparență menționate la alineatul (1) sunt calibrate pentru diferitele tipuri de sisteme de tranzacționare, inclusiv sisteme pe bază de registru de ordine sau pe bază de cotații, precum și sisteme de tranzacționare hibride sau sisteme de tranzacționare cu licitație periodică.

(3)   Operatorii de piață și firmele de investiții care exploatează un loc de tranzacționare asigură accesul firmelor de investiții care sunt obligate să își publice prețurile la acțiuni, certificate de depozit, fonduri tranzacționate la bursă, certificate și alte instrumente financiare similare în conformitate cu articolul 14, în condiții comerciale rezonabile și pe bază nediscriminatorie, la mecanismele pe care le utilizează pentru a face publice informațiile menționate la alineatul (1).

Articolul 4

Derogări pentru instrumentele de capital propriu

(1)   Autoritățile competente au atribuțiile necesare pentru a exonera operatorii de piață și firmele de investiții care exploatează un loc de tranzacționare de obligația de a face publice informațiile menționate la articolul 3 alineatul (1) pentru:

(a)

sistemele pentru corelarea ordinelor, bazate pe o metodologie de tranzacționare conform căreia prețul instrumentului financiar menționat la articolul 3 alineatul (1) este determinat de locul de tranzacționare în care instrumentul financiar respectiv a fost acceptat prima dată la tranzacționare sau de piața cea mai pertinentă în ceea ce privește lichiditatea, dacă prețul de referință respectiv este publicat pe scară largă și este considerat de către participanții pe piață ca fiind un preț de referință fiabil. Utilizarea continuă a acestei derogări face obiectul condițiilor prevăzute la articolul 5;

(b)

sistemele care oficializează tranzacții negociate care:

(i)

sunt efectuate în cadrul actualului spread ponderat la volum reflectat în registrul de ordine sau al prețurilor formatorilor de piață ai locului de tranzacționare care administrează sistemul respectiv, supuse condițiilor prevăzute la articolul 5;

(ii)

sunt efectuate cu acțiuni, certificate de depozit, fonduri tranzacționate la bursă, certificate sau alte instrumente financiare similare nelichide care nu intră în sfera definiției pieței lichide și sunt efectuate într-o marjă procentuală față de un preț de referință corespunzător, fiind vorba de o marjă procentuală și, respectiv, de un preț de referință stabilite în prealabil de operatorul sistemului; sau

(iii)

fac obiectul altor condiții decât prețul actual de piață pentru instrumentul financiar respectiv;

(c)

ordine de dimensiuni mari în comparație cu mărimea standard de piață;

(d)

ordine menținute într-un sistem de administrare a ordinelor utilizat de locul de tranzacționare în așteptarea publicării.

(2)   Prețul de referință menționat la alineatul (1) litera (a) se stabilește prin obținerea:

(a)

punctul de mijloc dintre prețul actual de vânzare și cel de cumpărare de la locul de tranzacționare în care instrumentul financiar respectiv a fost acceptat prima dată la tranzacționare sau de pe piața cea mai pertinentă în ceea ce privește lichiditatea; sau

(b)

atunci când nu este disponibil prețul menționat la litera (a), prețul de deschidere sau de închidere a ședinței de tranzacționare pertinente.

Ordinele fac referire la prețurile menționate la litera (b) doar în afara etapei de tranzacționare continuă a ședinței de tranzacționare pertinente.

(3)   În cazul în care locurile de tranzacționare exploatează sisteme care oficializează tranzacții negociate în conformitate cu alineatul (1) litera (b) punctul (i):

(a)

tranzacțiile respective se execută în conformitate cu regulile locului de tranzacționare;

(b)

locul de tranzacționare asigură existența unor mecanisme, sisteme și proceduri prin care să se evite și să se depisteze abuzul de piață sau tentativele de abuz de piață în raport cu tranzacțiile negociate în cauză în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 596/2014;

(c)

locul de tranzacționare înființează, menține și aplică sisteme prin care să se depisteze tentativele de utilizare a derogării pentru a eluda alte cerințe din prezentul regulament sau din Directiva 2014/65/UE și să se raporteze aceste tentative autorității competente.

În cazul în care acordă o derogare în temeiul alineatului (1) litera (b) punctul (i) sau (iii), o autoritate competentă monitorizează modul în care locul de tranzacționare utilizează derogarea, pentru a se asigura că sunt respectate condițiile de utilizare a derogării.

(4)   Înainte de acordarea unei derogări în conformitate cu alineatul (1), autoritățile competente notifică ESMA și celorlalte autorități competente utilizarea prevăzută pentru fiecare derogare și furnizează o explicație referitoare la funcționarea acesteia, inclusiv detaliile referitoare la locul de tranzacționare, în cazul în care prețul de referință este stabilit în conformitate cu alineatul (1) litera (a). Intenția de a acorda o derogare se notifică cu cel puțin patru luni înainte de data la care derogarea ar urma să producă efecte. În termen de două luni de la primirea notificării, ESMA emite un aviz neobligatoriu către autoritatea competentă în cauză, evaluând compatibilitatea fiecărei derogări cu cerințele stabilite la alineatul (1) și precizate în standardele tehnice de reglementare adoptate în conformitate cu alineatul (6). În cazul în care autoritatea competentă respectivă acordă o derogare și o autoritate competentă dintr-un alt stat membru nu este de acord cu acest lucru, ea poate sesiza din nou ESMA, care poate acționa în conformitate cu atribuțiile care îi sunt conferite în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010. ESMA monitorizează aplicarea derogărilor și prezintă Comisiei un raport anual cu privire la modul în care acestea sunt aplicate în practică.

(5)   Din proprie inițiativă sau la cererea unei alte autorități competente, o autoritate competentă poate retrage o derogare acordată în temeiul alineatului (1), astfel cum se specifică la alineatul (6), în cazul în care constată că derogarea este utilizată într-un mod care se îndepărtează de la scopul său inițial sau în cazul în care consideră că derogarea este folosită pentru a eluda normele stabilite la prezentul articol.

Autoritățile competente informează ESMA și alte autorități competente cu privire la o astfel de retragere, prezentând o justificare exhaustivă a deciziei lor.

(6)   ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a stabili următoarele:

(a)

intervalul prețurilor de cumpărare și de vânzare sau al cotațiilor propuse de formatorii de piață desemnați, precum și amploarea intereselor de tranzacționare la aceste prețuri, care urmează să fie făcute publice pentru fiecare clasă de instrumente financiare vizată, în conformitate cu articolul 3 alineatul (1), ținând seama de calibrarea necesară pentru diferitele tipuri de sisteme de tranzacționare, conform articolului 3 alineatul (2);

(b)

piața cea mai pertinentă în ceea ce privește lichiditatea unui instrument financiar în conformitate cu alineatul (1) litera (a);

(c)

caracteristicile specifice ale unei tranzacții negociate, în funcție de diferitele modalități în care membrul sau participantul din cadrul unui loc de tranzacționare poate executa o asemenea tranzacție;

(d)

tranzacțiile negociate care nu contribuie la formarea prețurilor și care se prevalează de derogarea prevăzută la alineatul (1) litera (b) punctul (iii);

(e)

mărimea ordinelor de dimensiuni mari și tipul și mărimea minimă a ordinelor menținute într-un sistem de administrare a ordinelor utilizat de un loc de tranzacționare în așteptarea publicării, care pot fi exceptate de la obligația de publicare pretranzacționare în temeiul alineatului (1), pentru toate clasele de instrumente financiare vizate.

ESMA înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 3 iulie 2015.

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

(7)   Derogările acordate de autoritățile competente în conformitate cu articolul 29 alineatul (2) și articolul 44 alineatul (2) din Directiva 2004/39/CE și cu articolele 18,19 și 20 din Regulamentul (CE) nr. 1287/2006 înainte de 3 ianuarie 2017 sunt reexaminate de ESMA până la 3 ianuarie 2019. ESMA emite un aviz către autoritatea competentă în cauză prin care evaluează compatibilitatea neîntreruptă a fiecărei derogări în parte cu cerințele prevăzute în prezentul regulament și în orice act delegat și standard tehnic de reglementare bazat pe prezentul regulament.

Articolul 5

Mecanismul de plafonare a volumului

(1)   Pentru a garanta că utilizarea derogărilor prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (a) și litera (b) punctul (i) nu prejudiciază în mod nejustificat formarea prețurilor, tranzacționarea în temeiul acestor derogări se restricționează după cum urmează:

(a)

procentajul tranzacțiilor cu un instrument financiar efectuate într-un loc de tranzacționare în temeiul acestor derogări este limitat la 4 % din volumul total al tranzacțiilor cu respectivul instrument financiar în toate locurile de tranzacționare de pe teritoriul Uniunii din ultimele 12 luni;

(b)

tranzacțiile totale cu un instrument financiar efectuate în Uniune în temeiul acestor derogări sunt limitate la 8 % din volumul total al tranzacțiilor cu respectivul instrument financiar în toate locurile de tranzacționare de pe teritoriul Uniunii din ultimele 12 luni.

Acest mecanism de plafonare a volumului nu se aplică în cazul tranzacțiilor negociate care sunt efectuate cu acțiuni, certificate de depozit, fonduri tranzacționate la bursă, certificate sau alte instrumente financiare similare pentru care nu există o piață lichidă în sensul articolului 2 alineatul (1) punctul 17 litera (b) și care sunt efectuate într-o marjă procentuală față de un preț de referință corespunzător în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) litera (b) punctul (ii), și nici în cazul tranzacțiilor negociate care fac obiectul altor condiții decât prețul curent de piață pentru instrumentul financiar respectiv în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) litera (b) punctul (iii).

(2)   În cazul în care procentajul tranzacțiilor cu un instrument financiar efectuate într-un loc de tranzacționare în temeiul derogărilor depășește limita menționată la alineatul (1) litera (a), autoritatea competentă care a autorizat utilizarea acestor derogări de către locul de tranzacționare respectiv suspendă, în termen de două zile lucrătoare și pentru o perioadă de șase luni, utilizarea derogărilor respective pentru acel instrument financiar în locul de tranzacționare în cauză, pe baza datelor publicate de ESMA menționate la alineatul (4).

(3)   În cazul în care procentajul tranzacțiilor cui un instrument financiar efectuate în toate locurile de tranzacționare de pe teritoriul Uniunii în temeiul acestor derogări depășește limita menționată la alineatul (1) litera (b), toate autoritățile competente suspendă, în termen de două zile lucrătoare și pentru o perioadă de șase luni, utilizarea acestor derogări pe teritoriul Uniunii.

(4)   În termen de cinci zile lucrătoare după sfârșitul fiecărei luni calendaristice, ESMA publică volumul total al tranzacțiilor cu fiecare instrument financiar la nivelul Uniunii din ultimele 12 luni, procentajul tranzacțiilor cu fiecărui instrument financiar efectuate pe tot teritoriul Uniunii și în fiecare loc de tranzacționare în temeiul acestor derogări în ultimele 12 luni, precum și metodologia utilizată pentru determinarea acestor procentaje.

(5)   În cazul în care raportul menționat la alineatul (4) identifică un loc de tranzacționare în care tranzacțiile cu un instrument financiar efectuate în temeiul derogărilor depășesc 3,75 % din totalul tranzacțiilor cu instrumentul financiar respectiv efectuate la nivelul Uniunii în ultimele 12 luni, ESMA publică un raport suplimentar în termen de cel mult cinci zile lucrătoare de la a 15-a zi calendaristică din luna în care este publicat raportul menționat la alineatul (4). Raportul respectiv conține informațiile menționate la alineatul (4) cu referire la instrumentele financiare care au depășit nivelul de 3,75 %.

(6)   În cazul în care raportul menționat la alineatul (4) constată că tranzacțiile globale la nivelul Uniunii cu un instrument financiar efectuate în temeiul derogărilor depășesc 7,75 % din totalul tranzacțiilor cu instrumentul financiar respectiv efectuate la nivelul Uniunii în ultimele 12 luni, ESMA publică un raport suplimentar în termen de cel mult cinci zile lucrătoare de la a 15-a zi calendaristică din luna în care este publicat raportul menționat la alineatul (4). Acest raport conține informațiile menționate la alineatul (4) cu referire la instrumentele financiare care au depășit nivelul de 7,75 % menționat anterior.

(7)   Pentru a asigura existența unei baze fiabile pentru monitorizarea tranzacțiilor care se desfășoară în temeiul acestor derogări și pentru a determina dacă limitele menționate la alineatul (1) au fost depășite, operatorii locurilor de tranzacționare sunt obligați să asigure existența unor sisteme și proceduri care:

(a)

să permită identificarea tuturor tranzacțiilor care au avut loc în locul de tranzacționare respectiv în temeiul acestor derogări; și

(b)

să garanteze că nu este depășit în niciun caz procentajul de tranzacții permis în temeiul acestor derogări, conform alineatului (1) litera (a).

(8)   Perioada de publicare a datelor de tranzacționare de către ESMA, pentru care se monitorizează tranzacțiile cu instrumentele financiare în temeiul acestor derogări, începe la 3 ianuarie 2016. Fără a aduce atingere articolului 4 alineatul (5), autoritățile competente au competența de a suspenda utilizarea acestor derogări de la data punerii în aplicare a prezentului regulament și, ulterior, lunar.

(9)   ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a specifica metoda – inclusiv semnalarea tranzacțiilor – prin care compilează, calculează și publică datele privind tranzacțiile, astfel cum se indică la alineatul (4), pentru a asigura măsurarea corectă a volumului total al tranzacțiilor cu fiecare instrument financiar și a procentajului din volumul tranzacțiilor care utilizează aceste derogări la nivelul Uniunii și la nivelul fiecărui loc de tranzacționare.

ESMA înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 3 iulie 2015.

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Articolul 6

Cerințe privind transparența posttranzacționare pentru locurile de tranzacționare în ceea ce privește acțiunile, certificatele de depozit, fondurile tranzacționate la bursă, certificatele și alte instrumente financiare similare

(1)   Operatorii de piață și firmele de investiții care exploatează un loc de tranzacționare fac publice prețul, volumul și momentul tranzacțiilor executate în ceea ce privește acțiunile, certificatele de depozit, fondurile tranzacționate la bursă, certificatele și alte instrumente financiare similare tranzacționate în locul de tranzacționare în cauză. Operatorii de piață și firmele de investiții care exploatează un loc de tranzacționare fac publice detaliile tuturor acestor tranzacții pe cât posibil, din punct de vedere tehnic, în timp real.

(2)   Operatorii de piață și firmele de investiții care exploatează un loc de tranzacționare asigură accesul firmelor de investiții care sunt obligate să publice detaliile tranzacțiilor lor cu acțiuni, certificate de depozit, fonduri tranzacționate la bursă, certificate și alte instrumente financiare similare în conformitate cu articolul 20, în condiții comerciale rezonabile și pe bază nediscriminatorie, la mecanismele pe care le utilizează pentru a face publice informațiile menționate la alineatul (1) din prezentul articol.

Articolul 7

Autorizarea publicării decalate

(1)   Autoritățile competente au atribuțiile necesare pentru a autoriza operatorii de piață și firmele de investiții care exploatează un loc de tranzacționare să prevadă decalarea publicării informațiilor detaliate în funcție de tipul și de mărimea tranzacțiilor.

Mai precis, autoritățile competente pot autoriza publicarea decalată în cazul tranzacțiilor de dimensiuni mari în comparație cu dimensiunea normală de piață pentru acțiunile, certificatele de depozit, fondurile tranzacționate la bursă, certificatele și alte instrumente financiare similare în cauză, sau pentru categoria de acțiuni, de certificate de depozit, de fonduri tranzacționate la bursă, de certificate sau de alte instrumente financiare similare în cauză.

Operatorii de piață și firmele de investiții care exploatează un loc de tranzacționare obțin aprobarea prealabilă a autorității competente privind măsurile propuse pentru publicarea decalată a tranzacțiilor și prezintă aceste măsuri cu claritate participanților de pe piață și publicului în general. ESMA monitorizează aplicarea acestor măsuri vizând publicarea decalată a tranzacțiilor și prezintă Comisiei un raport anual cu privire la modul în care ele sunt aplicate în practică.

În cazul în care o autoritate competentă autorizează publicarea decalată, iar o autoritate competentă dintr-un alt stat membru nu este de acord cu decalarea sau cu aplicarea efectivă a autorizației acordate, respectiva autoritate competentă poate sesiza din nou ESMA, care poate acționa în conformitate cu atribuțiile care îi sunt conferite în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

(2)   ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a stabili următoarele elemente, astfel încât să permită publicarea informațiilor prevăzute la articolul 64 din Directiva 2014/65/UE:

(a)

detaliile referitoare la tranzacții pe care firmele de investiții, inclusiv operatorii independenți, precum și operatorii de piață și firmele de investiții care exploatează un loc de tranzacționare le pun la dispoziția publicului pentru fiecare clasă de instrumente financiare în cauză, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1), inclusiv identificatorii diferitelor tipuri de tranzacții publicate în temeiul articolului 6 alineatul (1) și al articolului 20, făcând diferența între cele determinate de factori legați în principal de evaluarea instrumentelor financiare și cele determinate de alți factori;

(b)

limita de timp care ar fi considerată conformă cu obligația de a publica într-un termen cât mai apropiat de timpul real, inclusiv în cazul în care tranzacțiile sunt executate în afara programului obișnuit de tranzacționare;

(c)

condițiile de autorizare a publicării decalate a detaliilor referitoare la tranzacții în cazul fiecărei clase de instrumente financiare vizate, pentru firmele de investiții, inclusiv operatorii independenți, precum și operatorii de piață și firmele de investiții care exploatează un loc de tranzacționare, în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol și cu articolul 20 alineatul (1);

(d)

criteriile care trebuie aplicate pentru a determina tranzacțiile pentru care, datorită mărimii acestora sau categoriei de acțiuni, certificate de depozit, fonduri tranzacționate la bursă, certificate sau alte instrumente financiare similare în cauză, inclusiv profilului lor de lichiditate, această publicare decalată este autorizată, pentru fiecare clasă de instrumente financiare vizată.

ESMA înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 3 iulie 2015.

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

CAPITOLUL 2

Transparență pentru alte instrumente decât cele de capitaluri proprii

Articolul 8

Cerințe privind transparența pretranzacționare aplicabile locurilor de tranzacționare în ceea ce privește obligațiunile, produsele financiare structurate, certificatele de emisii și instrumentele financiare derivate

(1)   Operatorii de piață și firmele de investiții care exploatează un loc de tranzacționare fac publice prețurile curente de cumpărare și de vânzare, precum și amploarea intereselor de tranzacționare exprimate la aceste prețuri, afișate de sistemele lor pentru obligațiuni, produse financiare structurate, certificate de emisii și instrumente financiare derivate tranzacționate într-un loc de tranzacționare. Această cerință se aplică, de asemenea, exprimărilor executabile ale interesului. Operatorii de piață și firmele de investiții care exploatează un loc de tranzacționare pun aceste informații la dispoziția publicului în mod continuu, în timpul programului normal de tranzacționare. Această obligație de publicare nu se aplică tranzacțiilor cu instrumente financiare derivate efectuate de contrapărți nefinanciare care pot fi apreciate în mod obiectiv ca reducând riscurile direct legate de activitatea comercială sau de activitatea de finanțare a trezoreriei desfășurată de contrapartea nefinanciară sau de grupul respectiv.

(2)   Cerințele de transparență menționate la alineatul (1) se calibrează pentru diferitele tipuri de sisteme de tranzacționare, inclusiv sisteme pe bază de registru de ordine sau pe bază de cotații, sisteme hibride, sisteme de tranzacționare cu licitație periodică și sisteme de tranzacționare vocale.

(3)   Operatorii de piață și firmele de investiții care exploatează un loc de tranzacționare asigură accesul firmelor de investiții care sunt obligate să își publice cotațiile pentru obligațiuni, produse financiare structurate, certificate de emisii și instrumente financiare derivate în conformitate cu articolul 18, în condiții comerciale rezonabile și pe bază nediscriminatorie, la mecanismele pe care le utilizează pentru a face publice informațiile menționate la alineatul (1).

(4)   Atunci când se acordă o derogare în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) litera (b), operatorii de piață și firmele de investiții care exploatează un loc de tranzacționare fac publice cel puțin prețurile de vânzare și de cumpărare pretranzacționare orientative care sunt apropiate de prețul aferent intereselor de tranzacționare afișate de sistemele lor pentru obligațiuni, produse financiare structurate, certificate de emisii și instrumente financiare derivate tranzacționate într-un loc de tranzacționare. Operatorii de piață și firmele de investiții care exploatează un loc de tranzacționare pun aceste informații la dispoziția publicului prin mijloace electronice adecvate, în mod continuu, în timpul programului normal de tranzacționare. Aceste mecanisme garantează furnizarea informațiilor în condiții comerciale rezonabile și în mod nediscriminatoriu.

Articolul 9

Derogări pentru alte instrumente decât cele de capitaluri proprii

(1)   Autoritățile competente au atribuțiile necesare pentru a exonera operatorii de piață și firmele de investiții care exploatează un loc de tranzacționare de obligația de a face publice informațiile menționate la articolul 8 alineatul (1) pentru:

(a)

ordinele de dimensiuni mari în comparație cu dimensiunea normală de piață și ordinele menținute într-un sistem de administrare a ordinelor utilizat de locul de tranzacționare, în așteptarea publicării;

(b)

exprimările executabile ale interesului din sistemele de tranzacționare de tip „cerere de ofertă” și vocale care sunt mai mari decât mărimea specifică instrumentului financiar și care ar expune furnizorii de lichiditate unor riscuri nejustificate, ținând seama dacă participanții de pe piață vizați sunt investitori cu amănuntul sau cu ridicata;

(c)

instrumentele financiare derivate care nu fac obiectul obligației de tranzacționare specificate la articolul 28 și alte instrumente financiare pentru care nu există piață lichidă.

(2)   Înainte de acordarea unei derogări în conformitate cu alineatul (1), autoritățile competente notifică ESMA și celorlalte autorități competente utilizarea prevăzută pentru fiecare derogare și furnizează o explicație referitoare la funcționarea acesteia. Intenția de a acorda o derogare se notifică cu cel puțin patru luni înainte de data la care derogarea ar urma să producă efecte. În termen de două luni de la primirea notificării, ESMA emite un aviz către autoritatea competentă în cauză, evaluând compatibilitatea derogării cu cerințele stabilite la alineatul (1) și precizate în standardele tehnice de reglementare adoptate în conformitate cu alineatul (5). În cazul în care autoritatea competentă respectivă acordă o derogare, iar o autoritate competentă dintr-un alt stat membru nu este de acord, aceasta poate sesiza din nou ESMA, care poate acționa în conformitate cu atribuțiile care îi sunt conferite în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010. ESMA monitorizează aplicarea derogărilor și prezintă Comisiei un raport anual cu privire la modul în care acestea sunt aplicate în practică.

(3)   Din proprie inițiativă sau la solicitarea altor autorități competente, autoritățile competente pot retrage o derogare acordată în temeiul alineatului (1) în cazul în care constată că derogarea este utilizată într-un mod care se îndepărtează de la scopul său inițial sau în cazul în care consideră că derogarea este folosită pentru a eluda cerințele stabilite în prezentul articol.

Autoritățile competente informează ESMA și alte autorități competente cu privire la o astfel de retragere, fără întârziere și înainte ca aceasta să intre în vigoare, prezentând o justificare exhaustivă a deciziei lor.

(4)   Autoritatea competentă responsabilă cu supravegherea unuia sau mai multor locuri de tranzacționare în care este tranzacționată o clasă de obligațiuni, produse financiare structurate, certificate de emisii sau instrumente financiare derivate poate suspenda temporar obligațiile menționate la articolul 8 în cazul în care lichiditatea acelei clase de instrumente financiare scade sub un anumit prag. Pragul în cauză se stabilește pe baza unor criterii obiective care sunt specifice pieței instrumentului financiar vizat. Informația privind această suspendare temporară se publică pe site-ul de internet al autorității competente responsabile.

Suspendarea temporară este valabilă pentru o perioadă inițială care nu depășește trei luni de la data publicării sale pe site-ul de internet al autorității competente responsabile. O astfel de suspendare poate fi reînnoită pentru perioade suplimentare care nu depășesc trei luni fiecare, dacă motivele cărora li se datorează suspendarea temporară se mențin în continuare. În cazul în care suspendarea temporară nu este reînnoită după perioada de trei luni, aceasta încetează în mod automat.

Înaintea suspendării sau reînnoirii suspendării temporare a obligațiilor menționate la articolul 8, în conformitate cu prezentul alineat, autoritatea competentă responsabilă notifică ESMA intenția sa și oferă o explicație în acest sens. ESMA emite, cât mai curând posibil, un aviz către autoritatea competentă precizând dacă, în opinia sa, se justifică sau nu suspendarea sau reînnoirea suspendării temporare, în conformitate cu primul și al doilea paragraf.

(5)   ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a specifica următoarele:

(a)

parametrii și metodele de calcul al pragului de lichiditate menționat la alineatul (4) cu privire la instrumentul financiar. Parametrii și metodele de calcul al pragului de către statele membre se stabilesc în așa fel încât, atunci când pragul este atins, acest lucru să reprezinte o reducere semnificativă a lichidității în toate locurile din Uniune în care se tranzacționează instrumentul financiar vizat, pe baza criteriilor utilizate în temeiul articolului 2 alineatul (1) punctul 17;

(b)

intervalul prețurilor sau al cotațiilor de vânzare și de cumpărare și amploarea interesului de tranzacționare la aceste prețuri, sau prețurile de vânzare și de cumpărare pretranzacționare orientative care sunt apropiate de prețul aferent interesului de tranzacționare, care urmează să fie făcute publice pentru fiecare clasă de instrumente financiare vizată, în conformitate cu articolul 8 alineatele (1) și (4), ținând seama de calibrarea necesară pentru diferitele tipuri de sisteme de tranzacționare menționată la articolul 8 alineatul (2);

(c)

mărimea ordinelor de dimensiuni mari și tipul și mărimea minimă a ordinelor menținute într-un sistem de administrare a ordinelor în așteptarea publicării, pentru care poate fi acordată derogarea de la obligația de publicare pretranzacționare în temeiul alineatului (1) pentru fiecare clasă de instrumente financiare vizată;

(d)

mărimea specifică instrumentului financiar, menționată la alineatul (1) litera (b), și definiția sistemelor de tranzacționare de tip „cerere de ofertă” și vocale pentru care poate fi acordată derogarea de la obligația de publicare pretranzacționare în temeiul alineatului (1).

Atunci când stabilește mărimea specifică instrumentului financiar care ar expune furnizorii de lichiditate unui risc nejustificat, ținând seama dacă participanții la piață vizați sunt investitori cu amănuntul sau cu ridicata, în conformitate cu alineatul (1) litera (b), ESMA ține seama de următorii factori:

(i)

dacă, pentru o astfel de mărime, furnizorii de lichiditate ar fi capabili să se protejeze împotriva riscurilor;

(ii)

în cazul în care piața instrumentului financiar sau a clasei de instrumente financiare în cauză constă parțial în investitori cu amănuntul, valoarea medie a tranzacțiilor încheiate de investitorii respectivi;

(e)

instrumentele financiare sau clasele de instrumente financiare pentru care nu există o piață lichidă unde poate fi acordată derogarea de la obligația de publicare pretranzacționare în temeiul alineatului (1).

ESMA înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 3 iulie 2015.

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Articolul 10

Cerințe privind transparența posttranzacționare aplicabile locurilor de tranzacționare în ceea ce privește obligațiunile, produsele financiare structurate, certificatele de emisii și instrumentele derivate

(1)   Operatorii de piață și firmele de investiții care exploatează un loc de tranzacționare fac publice prețul, volumul și momentul tranzacțiilor executate în ceea ce privește obligațiunile, produsele financiare structurate, certificatele de emisii și instrumentele financiare derivate tranzacționate într-un loc de tranzacționare. Operatorii de piață și firmele de investiții care exploatează un loc de tranzacționare fac publice detaliile tuturor acestor tranzacții pe cât posibil, din punct de vedere tehnic, în timp real.

(2)   Operatorii de piață și firmele de investiții care exploatează un loc de tranzacționare asigură accesul firmelor de investiții care sunt obligate să publice detaliile propriilor tranzacții cu obligațiuni, produse financiare structurate, certificate de emisii și instrumente financiare derivate în conformitate cu articolul 21, în condiții comerciale rezonabile și pe bază nediscriminatorie, la mecanismele pe care le utilizează pentru a face publice informațiile menționate la alineatul (1).

Articolul 11

Autorizarea publicării decalate

(1)   Autoritățile competente au atribuțiile necesare pentru a autoriza operatorii de piață și firmele de investiții care exploatează un loc de tranzacționare să prevadă decalarea publicării informațiilor detaliate privind tranzacțiile în funcție de mărimea sau de tipul tranzacțiilor.

Autoritățile competente pot autoriza publicarea decalată în special în cazul tranzacțiilor care:

(a)

sunt de dimensiuni mari în comparație cu dimensiunea normală de piață pentru obligațiunea, produsul financiar structurat, certificatul de emisii sau instrumentul financiar derivat în cauză tranzacționat într-un loc de tranzacționare, sau în comparație cu dimensiunea normală de piață pentru categoria de obligațiuni, produse financiare structurate, certificate de emisii sau instrumente financiare derivate în cauză tranzacționate într-un loc de tranzacționare; sau

(b)

au legătură cu o obligațiune, un produs financiar structurat, un certificat de emisii sau un instrument financiar derivat tranzacționat într-un loc de tranzacționare sau o categorie de obligațiuni, produse financiare structurate, certificate de emisii sau instrumente financiare derivate tranzacționate într-un loc de tranzacționare pentru care nu există o piață lichidă;

(c)

depășesc o mărime specifică pentru obligațiunea, produsului financiar structurat, certificatul de emisii sau instrumentul financiar derivat în cauză tranzacționat într-un loc de tranzacționare sau o mărime specifică pentru respectiva categorie de obligațiuni, produse financiare structurate, certificate de emisii sau produse financiare derivate tranzacționate într-un loc de tranzacționare, care ar expune furnizorii de lichiditate la un risc nejustificat, ținând seama dacă participanții de pe piață vizați sunt investitori cu amănuntul sau cu ridicata.

Operatorii de piață și firmele de investiții care exploatează un loc de tranzacționare obțin aprobarea prealabilă a autorității competente privind măsurile propuse pentru publicarea decalată a tranzacțiilor și prezintă aceste măsuri cu claritate participanților de pe piață și publicului. ESMA monitorizează aplicarea acestor măsuri vizând publicarea decalată a tranzacțiilor și prezintă Comisiei un raport anual cu privire la modul în care ele sunt aplicate în practică.

(2)   Autoritatea competentă responsabilă cu supravegherea unuia sau a mai multor locuri de tranzacționare în care este tranzacționată o clasă de obligațiuni, produse financiare structurate, certificate de emisii sau instrumente financiare derivate poate suspenda temporar obligațiile menționate la articolul 10 în cazul în care lichiditatea clasei de instrumente financiare în cauză scade sub pragul stabilit în conformitate cu metodologia menționată la articolul 9 alineatul (5) litera (a). Acest prag se stabilește pe baza unor criterii obiective, specifice pieței instrumentului financiar în cauză. Suspendarea temporară se publică pe site-ul internet al autorității competente responsabile.

Suspendarea temporară este valabilă pentru o perioadă inițială care nu depășește trei luni de la data publicării sale pe site-ul de internet al autorității competente responsabile. O astfel de suspendare poate fi reînnoită pentru perioade suplimentare care nu depășesc trei luni fiecare, dacă motivele cărora li se datorează suspendarea temporară se mențin în continuare. În cazul în care suspendarea temporară nu este reînnoită după respectiva perioadă de trei luni, aceasta încetează în mod automat.

Înaintea suspendării sau reînnoirii suspendării temporare a obligațiilor menționate la articolul 10, autoritatea competentă responsabilă notifică ESMA intenția sa și oferă o explicație în acest sens. ESMA emite, cât mai curând posibil, un aviz către autoritatea competentă precizând dacă, în opinia sa, se justifică sau nu suspendarea sau reînnoirea suspendării temporare, în conformitate cu primul și al doilea paragraf.

(3)   Odată cu autorizarea publicării decalate, autoritățile competente pot:

(a)

să solicite publicarea unor detalii sumare, fie cu privire la o anumită tranzacție, fie cu privire la mai multe tranzacții, sub formă agregată, sau o combinație a acestora, pe perioada decalării;

(b)

să permită omiterea de la publicare a volumului unei anumite tranzacții pe o perioadă extinsă de decalare;

(c)

să permită publicarea mai multor tranzacții sub formă agregată în timpul unei perioade extinse de decalare pentru alte instrumente decât cele de capitaluri proprii și care nu sunt instrumente de datorie suverană;

(d)

să permită publicarea mai multor tranzacții sub formă agregată, pe o perioadă nedeterminată, pentru instrumentele de datorie suverană.

În cazul instrumentelor de datorie suverană, literele (b) și (d) pot fi utilizate fie separat, fie consecutiv, în sensul că, după terminarea perioadei extinse de omitere a volumului, volumele ar putea fi publicate în formă agregată.

În cazul tuturor celorlalte instrumente financiare, detaliile rămase cu privire la tranzacție și toate detaliile cu privire la tranzacții, luate separat, se publică la încetarea perioadei de decalare.

(4)   ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare astfel încât să permită publicarea informațiilor prevăzute la articolul 64 din Directiva 2014/65/UE pentru a stabili următoarele elemente:

(a)

detaliile referitoare la tranzacții pe care firmele de investiții, inclusiv operatorii independenți, precum și operatorii de piață și firmele de investiții care exploatează un loc de tranzacționare le pun la dispoziția publicului pentru fiecare clasă de instrumente financiare în cauză, în conformitate cu articolul 10 alineatul (1), inclusiv identificatorii diferitelor tipuri de tranzacții publicate în temeiul articolului 10 alineatul (1) și al articolului 21 alineatul (1), făcând diferența între cele determinate de factori legați în principal de evaluarea instrumentelor financiare și cele determinate de alți factori;

(b)

limita de timp care ar fi considerată conformă cu obligația de a publica într-un termen cât mai apropiat de timpul real, inclusiv în cazul în care tranzacțiile sunt executate în afara programului obișnuit de tranzacționare;

(c)

condițiile de autorizare a publicării decalate a detaliilor referitoare la tranzacții în cazul fiecărei clase de instrumente financiare vizate, pentru firmele de investiții, inclusiv operatorii independenți, precum și operatorii de piață și firmele de investiții care exploatează un loc de tranzacționare, în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol și cu articolul 21 alineatul (4);

(d)

criteriile care trebuie aplicate pentru a stabili mărimea sau tipul unei tranzacții pentru care se permit, în temeiul alineatului (3), decalarea publicării și publicarea unor detalii sumare referitoare la o anumită tranzacție sau publicarea sub formă agregată a unor detalii referitoare la mai multe tranzacții, sau omiterea de la publicare a volumului unei tranzacții, luând în considerare, în special, acordarea unei perioade extinse de decalare pentru anumite instrumente financiare, în funcție de lichiditatea acestora.

ESMA înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 3 iulie 2015.

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

CAPITOLUL 3

Obligația de a furniza date de tranzacționare separat, în condiții comerciale rezonabile

Articolul 12

Obligația de a pune separat la dispoziție date pretranzacționare și posttranzacționare

(1)   Operatorii de piață, precum și firmele de investiții care exploatează un loc de tranzacționare pun la dispoziția publicului informațiile publicate în conformitate cu articolele 3, 4 și 6-11 prin furnizarea separată a datelor pretranzacționare și posttranzacționare privind transparența.

(2)   ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a specifica furnizarea de date pretranzacționare și posttranzacționare privind transparența, inclusiv nivelul de dezagregare a datelor care urmează să fie puse la dispoziția publicului conform alineatului (1).

ESMA înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 3 iulie 2015.

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Articolul 13

Obligația de a pune separat la dispoziție date pretranzacționare și posttranzacționare, în condiții comerciale rezonabile

(1)   Operatorii de piață și firmele de investiții care exploatează un loc de tranzacționare pun la dispoziția publicului informațiile publicate în conformitate cu articolele 3, 4 și 6-11 în condiții comerciale rezonabile și asigură un acces nediscriminatoriu la aceste informații. Aceste informații sunt puse la dispoziție gratuit, la 15 minute după publicare.

(2)   Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 50, prin care să clarifice conceptul de „condiții comerciale rezonabile” în legătură cu publicarea informațiilor menționate la alineatul (1).

TITLUL III

TRANSPARENȚĂ PENTRU OPERATORII INDEPENDENȚI ȘI PENTRU FIRMELE DE INVESTIȚII CARE EFECTUEAZĂ TRANZACȚII EXTRABURSIERE

Articolul 14

Obligația operatorilor independenți de a face publice cotații ferme în ceea ce privește acțiunile, certificatele de depozit, fondurile tranzacționate la bursă, certificatele și alte instrumente financiare similare

(1)   Firmele de investiții fac publice cotații ferme referitoare la acțiunile, certificatele de depozit, fondurile tranzacționate la bursă, certificatele și celelalte instrumente financiare similare tranzacționate într-un loc de tranzacționare pentru care acestea sunt operatori independenți și pentru care există o piață lichidă.

În cazul în care nu există o piață lichidă pentru instrumentele financiare prevăzute la primul paragraf, operatorii independenți comunică cotațiile clienților lor la cerere.

(2)   Prezentul articol și articolele 15, 16 și 17 se aplică operatorilor independenți atunci când efectuează tranzacții ce nu depășesc mărimea standard de piață. Operatorii independenți nu intră sub incidența prezentului articol și nici ale articolelor 15, 16 și 17 atunci când efectuează tranzacții care depășesc mărimea standard de piață.

(3)   Operatorii independenți pot decide mărimea sau mărimile tranzacțiilor pentru care stabilesc o cotație. Mărimea minimă a cotației este cel puțin echivalentul a 10 % din mărimea standard de piață a unei acțiuni, certificat de depozit, fond tranzacționat la bursă, certificat sau alt instrument financiar similar tranzacționat într-un loc de tranzacționare. Pentru acțiuni, certificate de depozit, fonduri tranzacționate la bursă, certificate sau orice alt instrument financiar similar tranzacționat într-un loc de tranzacționare, fiecare cotație include unul sau mai multe prețuri ferme de cumpărare și de vânzare, la o mărime sau mărimi care pot atinge mărimea standard de piață pentru categoria de acțiuni, certificate de acțiuni, fonduri tranzacționate la bursă, certificate sau alte instrumente financiare similare căreia îi aparține respectivul instrument financiar. Prețul sau prețurile reflectă condițiile de piață predominante pentru acțiunea, certificatul de acțiuni, fondul tranzacționat la bursă, certificatul sau instrumentul financiar similar în cauză.

(4)   Acțiunile, certificatele de depozit, fondurile tranzacționate la bursă, certificatele sau alte instrumente financiare similare sunt grupate pe clase pe baza mediei aritmetice a valorii ordinelor executate pe piață pentru instrumentul financiar respectiv. Mărimea standard de piață pentru fiecare clasă de acțiuni, certificate de depozit, fonduri tranzacționate la bursă, certificate sau alte instrumente financiare similare este o mărime care reprezintă media aritmetică a valorii ordinelor executate pe piață pentru instrumentele financiare incluse în fiecare categorie.

(5)   Piața fiecărei acțiuni, certificat de depozit, fond tranzacționat la bursă, certificat sau a altui instrument financiar similar se compune din toate ordinele executate în Uniune pentru respectivul instrument financiar, exclusiv cele care au dimensiuni mari în comparație cu dimensiunea normală de piață.

(6)   Autoritatea competentă a pieței celei mai relevante din punctul de vedere al lichidității conform definiției de la articolul 26 pentru fiecare acțiune, certificat de depozit, fond tranzacționat la bursă, certificat sau alt instrument financiar similar stabilește, cel puțin o dată pe an, clasa căreia îi aparține pe baza mediei aritmetice a valorii ordinelor executate pe piața respectivului instrument financiar. Această informație este pusă la dispoziția tuturor participanților de pe piață și este transmisă ESMA, care publică informația pe site-ul său de internet.

(7)   Pentru a asigura evaluarea eficientă a acțiunilor, a certificatelor de depozit, a fondurilor tranzacționate la bursă, a certificatelor sau a altor instrumente financiare similare și pentru a optimiza posibilitățile pe care le au firmele de investiții de a obține cea mai bună tranzacție pentru clienții lor, ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza modalitățile de publicare a unei cotații ferme, în conformitate cu alineatul (1), de determinare a faptului dacă prețurile reflectă condițiile dominante de pe piață, în conformitate cu alineatul (3), și dimensiunea standard de piață, în conformitate cu alineatele (2) și (4).

ESMA înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 3 iulie 2015.

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu procedura prevăzută la articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Articolul 15

Executarea ordinelor clienților

(1)   Operatorii independenți își fac publice cotațiile în mod regulat și continuu în timpul programului normal de tranzacționare. Aceștia pot să își actualizeze cotațiile în orice moment. Aceștia sunt autorizați să își retragă cotațiile, în condiții de piață excepționale.

Statele membre impun firmelor care corespund definiției de operator independent obligația de a notifica acest lucru autorității lor competente. Notificarea este transmisă ESMA. ESMA întocmește lista tuturor IS din Uniune.

Cotațiile sunt făcute publice astfel încât să fie ușor accesibile altor participanți de pe piață în condiții comerciale rezonabile.

(2)   Operatorii independenți execută ordinele primite de la clienții lor referitoare la acțiunile, certificatele de depozit, fondurile tranzacționate la bursă, certificatele sau la alte instrumente financiare asemănătoare pentru care sunt operatori independenți la prețurile afișate în momentul primirii ordinului, cu respectarea articolului 27 din Directiva 2014/65/UE.

Cu toate acestea, în cazuri justificate, ei pot executa aceste ordine la un preț mai bun, cu condiția ca acest preț să se înscrie într-un interval public apropiat de condițiile de piață.

(3)   Operatorii independenți pot executa ordinele pe care le primesc de la clienții lor profesionali la prețuri diferite de propriile cotații, fără a trebui să îndeplinească cerințele enumerate la alineatul (2), în cazul tranzacțiilor în cadrul cărora executarea pentru mai multe valori mobiliare reprezintă o tranzacție unică sau în cazul ordinelor care se supun altor condiții decât prețul de piață în vigoare.

(4)   În cazul în care un operator independent care stabilește o singură cotație sau a cărui cotație maximă este mai mică decât mărimea standard de piață primește de la un client un ordin a cărui mărime este superioară mărimii propriei cotații, dar inferioară mărimii standard de piață, el poate decide să execute acea parte din ordin care depășește mărimea propriei cotații, cu condiția să o execute la prețul cotat, cu excepțiile prevăzute la alineatele (2) și (3). În cazurile în care stabilește cotații pentru diferite mărimi și primește un ordin care se situează între aceste mărimi pe care se decide să îl execute, operatorul independent face acest lucru la unul dintre prețurile cotate în conformitate cu articolul 28 din Directiva 2014/65/UE, cu excepțiile prevăzute la alineatele (2) și (3) din prezentul articol.

(5)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 50 prin care să clarifice conceptul de „condiții comerciale rezonabile” pentru publicarea cotațiilor menționate la alineatul (1).

Articolul 16

Obligațiile autorităților competente

Autoritățile competente verifică:

(a)

actualizarea în mod regulat de către firmele de investiții a prețurilor de vânzare și cumpărare publicate în conformitate cu articolul 14 și menținerea de către acestea a unor prețuri care corespund condițiilor predominante de pe piață;

(b)

respectarea de către firmele de investiții a condițiilor de acordare a unui preț mai bun prevăzute la articolul 15 alineatul (2).

Articolul 17

Accesul la cotații

(1)   Operatorii independenți sunt autorizați să selecteze, în funcție de politica lor comercială și în mod obiectiv și nediscriminatoriu, clienții cărora le permit accesul la cotațiile lor. În acest scop, trebuie să existe norme clare care să reglementeze accesul la cotațiile acestora. Operatorii independenți pot refuza stabilirea unei relații comerciale sau pot înceta o astfel de relație cu clienții pe baza unor considerații de ordin comercial, precum solvabilitatea clientului, riscul de contraparte și decontarea finală a tranzacției.

(2)   Pentru a limita riscul de expunere la tranzacții multiple din partea aceluiași client, operatorii independenți sunt autorizați să restrângă în mod nediscriminatoriu numărul de tranzacții ale aceluiași client pe care se angajează să le încheie în condițiile publicate. Aceștia pot să limiteze, în mod nediscriminatoriu și în conformitate cu articolul 28 din Directiva 2014/65/UE, numărul total de tranzacții simultane ale diferiților clienți, însă doar în măsura în care numărul și/sau volumul ordinelor depuse de clienți depășește semnificativ norma.

(3)   Pentru a asigura evaluarea eficientă a acțiunilor, a certificatelor de depozit, a fondurilor tranzacționate la bursă, a certificatelor sau a altor instrumente financiare asemănătoare și optimizarea posibilității pe care o au firmele de investiții de a obține cea mai bună tranzacție pentru clienții lor, Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 50, prin care specifică:

(a)

criteriile pe baza cărora se determină dacă o cotație este publicată în mod regulat și continuu și este ușor accesibilă conform articolului 15 alineatul (1), precum și mijloacele prin care firmele de investiții își pot respecta obligația de a-și face publice cotațiile, care includ următoarele posibilități:

(i)

prin intermediul infrastructurilor oricărei piețe reglementate care a admis la tranzacționare instrumentul financiar în cauză;

(ii)

printr-un APA;

(iii)

prin intermediul mecanismelor proprii;

(b)

criteriile pe baza cărora se determină tranzacțiile în cadrul cărora executarea pentru mai multe valori mobiliare reprezintă o tranzacție unică sau ordinele care se supun altor condiții decât prețul de piață în vigoare conform articolului 15 alineatul (3);

(c)

criteriile pe baza cărora se determină circumstanțele care pot fi considerate condiții de piață excepționale, care permit retragerea cotațiilor, precum și condițiile de actualizare a cotațiilor conform articolului 15 alineatul (1);

(d)

criteriile pe baza cărora se determină momentul în care numărul și/sau volumul ordinelor depuse de clienți depășește semnificativ norma, conform alineatului (2).

(e)

criteriile de determinare a momentului în care prețurile se înscriu într-un interval public apropiat de condițiile de piață, astfel cum se menționează la articolul 15 alineatul (2).

Articolul 18

Obligația operatorilor independenți de a face publice cotații ferme pentru obligațiuni, produse financiare structurate, certificate de emisii și instrumente financiare derivate

(1)   Firmele de investiții fac publice cotații ferme pentru obligațiunile, produsele financiare structurate, certificatele de emisii și instrumentele financiare derivate tranzacționate într-un loc de tranzacționare pentru care aceste firme sunt operatori independenți și pentru care există piață lichidă, în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a)

un client al operatorului independent le solicită o cotație;

(b)

sunt de acord să furnizeze cotația.

(2)   În ceea ce privește obligațiunile, produsele financiare structurate, certificatele de emisii și instrumentele financiare derivate tranzacționate într-un loc de tranzacționare pentru care nu există piață lichidă, operatorii independenți comunică clienților lor cotațiile la cerere, dacă sunt de acord să furnizeze o cotație. Se poate deroga de la această obligație dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 9 alineatul (1).

(3)   Operatorii independenți au dreptul să își actualizeze cotațiile în orice moment. Aceștia pot să își retragă cotațiile, în condiții de piață excepționale.

(4)   Statele membre impun firmelor care corespund definiției de operator independent obligația de a notifica acest lucru autorității lor competente. Notificarea este transmisă către ESMA. ESMA întocmește lista tuturor operatorilor independenți din Uniune.

(5)   Operatorii independenți pun la dispoziția celorlalți clienți ai lor cotațiile ferme publicate în conformitate cu alineatul (1). Cu toate acestea, ei sunt autorizați să selecteze, în funcție de politica lor comercială și în mod obiectiv și nediscriminatoriu, clienții cărora le permit accesul la cotațiile lor. În acest scop, operatorii independenți instituie standarde clare care să reglementeze accesul la cotațiile lor. Operatorii independenți pot refuza stabilirea unei relații comerciale sau pot înceta o astfel de relație cu clienții pe baza unor considerații de ordin comercial, precum solvabilitatea clientului, riscul de contraparte și decontarea finală a tranzacției.

(6)   Operatorii independenți se angajează să încheie tranzacții în condițiile publicate cu orice alt client căruia i-a fost pusă la dispoziție cotația în conformitate cu alineatul (5), atunci când mărimea cotată este mai mică sau egală cu mărimea specifică instrumentului stabilită în conformitate cu articolul 9 alineatul (5) litera (d).

Operatorii independenți nu sunt supuși obligației de a publica o cotație fermă în temeiul alineatului (1) pentru instrumente financiare care se află sub pragul de lichiditate stabilit în conformitate cu articolul 9 alineatul (4).

(7)   Operatorii independenți sunt autorizați să stabilească limite nediscriminatorii și transparente privind numărul de tranzacții pe care se angajează să le efectueze cu clienții la o cotație dată.

(8)   Cotațiile publicate în conformitate cu alineatele (1) și (5) și cele de mărimea menționată la alineatul (6) sau de o mărime inferioară acesteia sunt făcute publice, astfel încât să fie ușor accesibile altor participanți de pe piață, în condiții comerciale rezonabile.

(9)   Prețul sau prețurile cotate sunt de așa natură încât să garanteze faptul că operatorul independent respectă obligațiile care îi revin în conformitate cu articolul 27 din Directiva 2014/65/UE, dacă sunt aplicabile, și reflectă condițiile predominante pe piață în ceea ce privește prețurile la care sunt încheiate tranzacțiile cu aceleași instrumente financiare sau cu instrumente financiare asemănătoare, într-un loc de tranzacționare.

Cu toate acestea, în cazuri justificate, ei pot executa ordine la un preț mai bun, cu condiția ca acest preț să se înscrie într-un interval public apropiat de condițiile de piață.

(10)   Operatorii independenți nu intră sub incidența prezentului articol atunci când efectuează tranzacții mai mari decât mărimea specifică instrumentului financiar stabilită în conformitate cu articolul 9 alineatul (5) litera (d).

Articolul 19

Monitorizarea de către ESMA

(1)   Autoritățile competente și ESMA monitorizează aplicarea articolului 18 privind mărimea la care cotațiile sunt puse la dispoziția clienților firmei de investiții și a altor participanți de pe piață în raport cu alte activități de tranzacționare ale firmei, precum și privind măsura în care cotațiile reflectă condițiile predominante de piață în ceea ce privește tranzacțiile cu același instrument financiar sau cu instrumente financiare asemănătoare într-un loc de tranzacționare. Până la 3 ianuarie 2019, ESMA transmite Comisiei un raport privind aplicarea articolului 18. În cazul în care există o activitate importantă de cotare și tranzacționare la un nivel situat cu puțin peste valoarea-limită menționată la articolul 18 alineatul (6) sau în afara condițiilor predominante de piață, ESMA transmite Comisiei raportul înainte de această dată.

(2)   Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 50, prin care precizează mărimile menționate la articolul 18 alineatul (6) la care o firmă inițiază tranzacții cu orice alt client căruia îi este pusă la dispoziție cotația. Mărimea specifică instrumentului financiar se determină în conformitate cu criteriile stabilite la articolul 9 alineatul (5) litera (d).

(3)   Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 50 prin care să clarifice conceptul de „condiții comerciale rezonabile” pentru publicarea cotațiilor, astfel cum se menționează la articolul 18 alineatul (8).

Articolul 20

Publicarea posttranzacționare a datelor de către firmele de investiții, inclusiv de către operatorii independenți, în ceea ce privește acțiunile, certificatele de depozit, fondurile tranzacționate la bursă, certificatele și alte instrumente financiare asemănătoare

(1)   Firmele de investiții care, fie pe cont propriu, fie în numele clienților, încheie tranzacții cu acțiuni, certificate de depozit, fonduri tranzacționate la bursă, certificate și alte instrumente financiare asemănătoare tranzacționate într-un loc de tranzacționare fac publice volumul și prețul respectivelor tranzacții, precum și momentul la care au fost încheiate. Aceste informații sunt publicate prin intermediul unui APA.

(2)   Informațiile publicate în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol și termenele la care sunt publicate satisfac cerințele adoptate în temeiul articolului 6, inclusiv standardele tehnice de reglementare adoptate în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) litera (a). În cazul în care măsurile adoptate în conformitate cu articolul 7 prevăd raportarea decalată a anumitor categorii de tranzacții cu acțiuni, certificate de depozit, fonduri tranzacționate la bursă, certificate și alte instrumente financiare asemănătoare tranzacționate într-un loc de tranzacționare, această posibilitate se aplică și în cazul în care tranzacțiile sunt încheiate în afara locurilor de tranzacționare.

(3)   ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a stabili următoarele:

(a)

identificatorii pentru diferitele tipuri de tranzacții publicate în temeiul prezentului articol, făcând diferența între identificatorii determinați de factori legați în special de evaluarea instrumentelor financiare și cei determinați de alți factori;

(b)

aplicarea obligației prevăzute la alineatul (1) pentru tranzacțiile care implică utilizarea respectivelor instrumente financiare în scopul garantării, împrumutării sau în alte scopuri, atunci când schimbul de astfel de instrumente financiare este determinat de alți factori decât evaluarea curentă a prețului lor de piață;

(c)

partea la o tranzacție care trebuie să facă publică tranzacția în conformitate cu alineatul (1) dacă ambele părți la tranzacție sunt firme de investiții.

ESMA înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 3 iulie 2015.

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Articolul 21

Publicarea posttranzacționare a datelor de către firmele de investiții, inclusiv de către operatorii independenți, în ceea ce privește obligațiunile, produsele financiare structurate, certificatele de emisii și instrumentele financiare derivate

(1)   Firmele de investiții care, fie pe cont propriu, fie în numele clienților, încheie tranzacții cu obligațiuni, produse financiare structurate, certificate de emisii și instrumente financiare derivate tranzacționate într-un loc de tranzacționare fac publice volumul și prețul respectivelor tranzacții, precum și momentul la care acestea au fost încheiate. Aceste informații sunt publicate prin intermediul unui APA.

(2)   Fiecare tranzacție individuală este publicată o singură dată printr-un singur APA.

(3)   Informațiile publicate în conformitate cu alineatul (1) și termenele la care sunt publicate satisfac cerințele adoptate în temeiul articolului 10, inclusiv standardele tehnice de reglementare adoptate în conformitate cu articolul 11 alineatul (4) literele (a) și (b).

(4)   Autoritățile competente pot autoriza firmele de investiții să prevadă publicarea decalată sau pot solicita publicarea unor detalii sumare cu privire la o anumită tranzacție, a unor detalii agregate cu privire la mai multe tranzacții ori a unei combinații a acestora pe perioada decalării, pot permite omiterea de la publicare a volumului fiecărei tranzacții pe o perioadă extinsă de decalare sau, în cazul altor instrumente financiare decât cele de capitaluri proprii și care nu sunt instrumente de datorie suverană, pot permite publicarea mai multor tranzacții sub formă agregată în perioada extinsă de decalare, iar în cazul instrumentelor de datorie suverană, pot permite publicarea mai multor tranzacții sub formă agregată pe o perioadă nedeterminată și pot suspenda temporar obligațiile menționate la alineatul (1) în aceleași condiții cu cele stabilite la articolul 11.

Atunci când măsurile adoptate în temeiul articolului 11 prevăd publicarea decalată și publicarea unor detalii sumare sau a unor detalii sub formă agregată sau o combinație a acestora sau omiterea de la publicare a volumului pentru anumite categorii de tranzacții cu obligațiuni, produse financiare structurate, certificate de emisii și instrumente financiare derivate tranzacționate într-un loc de tranzacționare, această posibilitate se aplică și în cazul în care tranzacțiile sunt încheiate în afara locurilor de tranzacționare.

(5)   ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare, astfel încât să permită publicarea informațiilor prevăzute la articolul 64 din Directiva 2014/65/UE, pentru a stabili următoarele:

(a)

identificatorii pentru diferitele tipuri de tranzacții publicate în conformitate cu prezentul articol, făcând diferența între identificatorii determinați de factori legați în special de evaluarea instrumentelor financiare și cei determinați de alți factori;

(b)

aplicarea obligației prevăzute la alineatul (1) pentru tranzacțiile care implică utilizarea respectivelor instrumente financiare în scopul garantării, împrumutării sau în alte scopuri, atunci când schimbul de astfel de instrumente financiare este determinat de alți factori decât evaluarea curentă a prețului lor de piață;

(c)

partea la o tranzacție care trebui să facă publică tranzacția în conformitate cu alineatul (1) dacă ambele părți la tranzacție sunt firme de investiții.

ESMA înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 3 iulie 2015.

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Articolul 22

Furnizarea de informații în scopul transparenței și al altor calcule

(1)   Pentru a efectua calcule în vederea stabilirii cerințelor de transparență pretranzacționare și posttranzacționare și a regimului obligației de tranzacționare, impuse de articolele 3-11, articolele 14-21 și articolul 32, care sunt aplicabile instrumentelor financiare, precum și pentru a stabili dacă o firmă de investiții este un operator independent în sensul definiției de la articolul 2 alineatul (3), autoritățile competente pot solicita informații de la:

(a)

locuri de tranzacționare;

(b)

mecanisme de publicare aprobate; și

(c)

furnizori de sisteme centralizate de raportare.

(2)   Locurile de tranzacționare, mecanismele de publicare aprobate și furnizorii de sisteme centralizate de raportare stochează datele necesare pentru o perioadă suficient de lungă.

(3)   Autoritățile competente transmit ESMA informațiile de care aceasta are nevoie pentru a produce rapoartele menționate la articolul 5 alineatele (4), (5) și (6).

(4)   ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a stabili conținutul și frecvența solicitărilor de date, formatele și intervalul de timp în care locurile de tranzacționare, mecanismele de publicare aprobate și furnizorii de sisteme centralizate de raportare trebuie să răspundă la aceste solicitări în conformitate cu alineatul (1), tipul de date care trebuie stocate, precum și intervalul minim de timp pentru care locurile de tranzacționare, mecanismele de publicare aprobate și furnizorii de sisteme centralizate de raportare trebuie să stocheze date pentru a putea răspunde acestor solicitări, în conformitate cu alineatul (2).

ESMA înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 3 iulie 2015.

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate în prezentul alineat, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Articolul 23

Obligația de tranzacționare pentru firmele de investiții

(1)   Firmele de investiții se asigură că tranzacțiile pe care le efectuează cu acțiuni admise la tranzacționare pe o piață reglementată sau tranzacționate într-un loc de tranzacționare se desfășoară pe o piață reglementată, un MTF, un operator independent sau un loc de tranzacționare dintr-o țară terță considerat echivalent în conformitate cu articolul 25 alineatul (4) litera (a) din Directiva 2014/65/UE, după caz, cu excepția situației în care printre caracteristicile lor se numără faptul că:

(a)

sunt nesistematice, ad-hoc, neregulate și cu frecvență redusă; sau

(b)

se desfășoară între contrapărți eligibile și/sau profesionale și nu contribuie la procesul de descoperire a prețurilor.

(2)   O firmă de investiții care exploatează un sistem de corelare la nivel intern care execută ordinele clienților privind acțiuni, certificate de depozit, fonduri tranzacționate la bursă, certificate și alte instrumente financiare asemănătoare pe bază multilaterală trebuie să se asigure că este autorizată ca MTF în temeiul directivei 2014/65/UE și respectă toate dispozițiile relevante legate de astfel de autorizări.

(3)   ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza caracteristicile specifice ale tranzacțiilor cu acțiuni care nu contribuie la procesul de descoperire a prețurilor menționat la alineatul (1), ținând seama de cazuri precum:

(a)

tranzacții cu lichidități neadresabile; sau

(b)

situații în care schimbul de astfel de instrumente financiare este determinat de alți factori decât valoarea curentă de piață pentru instrumentul financiar respectiv.

ESMA înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 3 iulie 2015.

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

TITLUL IV

RAPORTAREA TRANZACȚIILOR

Articolul 24

Obligația de menținere a integrității piețelor

Fără a aduce atingere repartizării responsabilităților de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 596/2014, autoritățile competente coordonate de ESMA în conformitate cu articolul 31 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 monitorizează activitatea firmelor de investiții pentru a se asigura că acestea acționează cu onestitate, corectitudine, profesionalism și într-un mod care promovează integritatea pieței.

Articolul 25

Obligația de a ține evidența

(1)   Firmele de investiții mențin la dispoziția autorității competente, pe o perioadă de cinci ani, datele pertinente referitoare la toate ordinele și la toate tranzacțiile cu instrumente financiare pe care le-au încheiat, fie pe cont propriu, fie în numele unui client. În cazul tranzacțiilor încheiate în numele clienților, înregistrările conțin toate informațiile și detaliile privind identitatea clientului, precum și informațiile necesare în temeiul Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului (27). ESMA poate solicita acces la informațiile respective, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 35 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 și în condițiile prevăzute la articolul respectiv.

(2)   Operatorul unui loc de tranzacționare menține la dispoziția autorității competente, timp de cel puțin cinci ani, datele pertinente referitoare la toate ordinele referitoare la instrumente financiare afișate de sistemele sale. Înregistrările conțin datele relevante care constituie caracteristicile ordinului, inclusiv cele care stabilesc conexiunea dintre un ordin și tranzacția sau tranzacțiile executate care urmare a ordinului respectiv și ale căror detalii sunt raportate conform articolului 26 alineatele (1) și (3). ESMA are rolul de mediator și coordonator în ceea ce privește accesarea de către autoritățile competente a informațiilor în conformitate cu dispozițiile prezentului alineat.

(3)   ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a stabili detaliile datelor relevante referitoare la ordine care trebuie păstrate în temeiul alineatului (2) de la prezentul articol și care nu sunt menționate la articolul 26.

Aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare includ codul de identificare a membrului sau participantului care a transmis ordinul, codul de identificare a ordinului, data și ora transmiterii ordinului, caracteristicile ordinului, inclusiv tipul său, limita de preț, dacă este cazul, perioada de valabilitate și orice alte instrucțiuni specifice ordinului, detalii privind eventualele modificări sau anulări și privind executarea parțială sau totală a ordinului, intermedierea sau capacitatea principală.

ESMA înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 3 iulie 2015.

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Articolul 26

Obligația de raportare a tranzacțiilor

(1)   Firmele de investiții care efectuează tranzacții cu instrumente financiare prezintă autorității competente rapoarte care conțin detaliile complete și precise ale acestor tranzacții, cât mai repede posibil și cel târziu până la încheierea următoarei zile lucrătoare.

În conformitate cu articolul 85 din Directiva 2014/65/UE, autoritățile competente iau măsurile necesare pentru a se asigura că autoritatea competentă a pieței celei mai relevante în ceea ce privește lichiditatea pentru respectivele instrumente financiare primește, de asemenea, aceste informații.

Autoritățile competente pun la dispoziția ESMA, la cerere, orice informații raportate în conformitate cu prezentul articol.

(2)   Obligația prevăzută la alineatul (1) se aplică:

(a)

instrumentelor financiare care sunt admise la tranzacționare sau sunt tranzacționate într-un loc de tranzacționare sau pentru care s-a depus o cerere de admitere la tranzacționare;

(b)

instrumentelor financiare bazate pe un instrument financiar tranzacționat într-un loc de tranzacționare; și

(c)

instrumentelor financiare bazate pe un indice sau coș compus din instrumente financiare tranzacționate într-un loc de tranzacționare.

Obligația se aplică tranzacțiilor cu instrumentele financiare menționate la literele (a)-(c), indiferent dacă aceste tranzacții se desfășoară sau nu în locul de tranzacționare.

(3)   Rapoartele includ în special detalii cu privire la denumirea și numărul instrumentelor financiare cumpărate sau vândute, cantitatea, datele și orele de executare, prețurile tranzacțiilor, o denumire de identificare a clienților în numele cărora firma de investiții a efectuat tranzacția respectivă, o denumire de identificare a persoanelor și a algoritmilor electronici din cadrul firmei de investiții responsabili pentru decizia de investiție și executarea tranzacției, o denumire de identificare a derogării aplicabile pe baza căreia a avut loc tranzacția, mijloacele de identificare a firmelor de investiții în cauză, precum și o denumire de identificare a vânzărilor în lipsă în sensul definiției de la articolul 2 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 236/2012 în ceea ce privește orice acțiuni și datorie suverană care intră în domeniul de aplicare a articolelor 12, 13 și 17 din respectivul regulament. Pentru tranzacțiile care nu sunt efectuate într-un loc de tranzacționare, rapoartele includ, de asemenea, o denumire de identificare a tipului de tranzacții în conformitate cu măsurile care trebuie adoptate în temeiul dispozițiilor de la articolul 20 alineatul (3) litera (a) și de la articolul 21 alineatul (5) litera (a). Pentru instrumentele financiare derivate pe mărfuri, rapoartele indică dacă tranzacția reduce riscul într-un mod măsurabil în mod obiectiv în conformitate cu articolul 57 din Directiva 2014/65/UE.

(4)   Firmele de investiții care transmit ordinele includ toate informațiile specificate la alineatele (1) și (3) în transmiterea ordinelor respective. În loc să includă detaliile menționate la transmiterea ordinelor, o firmă de investiții poate alege să raporteze ordinul transmis, dacă este executat, ca tranzacție în conformitate cu cerințele de la alineatul (1). În acest caz, raportul privind tranzacția realizat de firma de investiții precizează că se referă la un ordin transmis.

(5)   Operatorul unui loc de tranzacționare prezintă rapoarte care conțin detalii referitoare la tranzacțiile cu instrumente financiare tranzacționate prin propria platformă care sunt executate prin intermediul propriilor sisteme de o firmă care nu face obiectul prezentului regulament în conformitate cu alineatele (1) și (3).

(6)   La raportarea denumirii de identificare a clienților în conformitate cu alineatele (3) și (4), firmele de investiții utilizează un identificator al persoanelor juridice stabilit pentru identificarea clienților care sunt persoane juridice.

Până la 3 ianuarie 2016, ESMA elaborează orientări, în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010, prin care să se asigure că aplicarea identificatorilor pentru persoane juridice în Uniune este în conformitate cu standardele internaționale, îndeosebi cu cele elaborate de Consiliul pentru stabilitate financiară.

(7)   Rapoartele sunt prezentate autorităților competente de înseși firmele de investiții, de un ARM care acționează în numele lor sau de locul de tranzacționare prin al cărui sistem s-a încheiat tranzacția, în conformitate cu alineatele (1), (3) și (9).

Firmele de investiții poartă răspunderea pentru integralitatea, corectitudinea și depunerea la timp a rapoartelor prezentate autorității competente.

Prin derogare de la această responsabilitate, atunci când raportează detalii privind tranzacțiile respective prin intermediul unui ARM care acționează în numele său sau printr-un loc de tranzacționare, o firmă de investiții nu este responsabilă de deficiențele referitoare la integralitatea, corectitudinea și depunerea la timp a rapoartelor care pot fi atribuite mecanismului de raportare aprobat sau locului de tranzacționare. În astfel de cazuri și sub rezerva articolului 66 alineatul (4) din Directiva 2014/65/UE, responsabilitatea pentru deficiențele în cauză îi revine ARM sau locului de tranzacționare.

Firmele de investiții trebuie totuși să ia măsuri rezonabile pentru a verifica integralitatea, corectitudinea și depunerea la timp a rapoartelor de tranzacții care au fost depuse în numele lor.

Statul membru de origine impune ca, în cazul în care redactează rapoarte în numele firmei de investiții, locul de tranzacționare să aibă instituite mecanisme de securitate solide care să garanteze securitatea și autenticitatea mijloacelor de transfer al informațiilor, să reducă la minimum riscul de corupere a datelor și de acces neautorizat și să prevină scurgerile de informații, menținând în permanență confidențialitatea datelor. Statul membru de origine impune ca locul de tranzacționare să întrețină resurse adecvate și să aibă instalate dispozitive de siguranță pentru a oferi și întreține serviciile sale în orice moment.

Sistemele de corelare a ordinelor (trade-matching) sau cele de raportare, inclusiv registrele centrale de tranzacții înregistrate sau recunoscute în conformitate cu titlul VI din Regulamentul (UE) nr. 648/2012, pot fi aprobate de către autoritatea competentă ca ARM pentru a transmite autorității competente rapoarte de tranzacții în conformitate cu alineatele (1), (3) și (9).

În cazul în care tranzacțiile au fost raportate în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 către un registru central de tranzacții care este un ARM, iar rapoartele respective conțin detaliile necesare în conformitate cu alineatele (1), (3) și (9) și sunt transmise autorității competente de către registrul central de tranzacții în termenul stabilit la alineatul (1), se consideră că obligația firmelor de investiții prevăzută la alineatul (1) a fost respectată.

În cazul în care rapoartele de tranzacții conțin erori sau omisiuni, ARM, firma de investiții sau locul de tranzacționare care raportează tranzacția corectează informațiile și transmite autorității competente o versiune corectată a rapoartelor.

(8)   În cazul în care, în conformitate cu articolul 35 alineatul (8) din Directiva 2014/65/UE, rapoartele prevăzute la prezentul articol sunt transmise autorității competente a statului membru gazdă, aceasta comunică informațiile respective autorităților competente ale statului membru de origine al firmei de investiții, cu excepția cazului în care autoritățile competente ale statului membru de origine decid că nu doresc să le primească.

(9)   ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a specifica:

(a)

standardele în materie de date și de formate aplicabile informațiilor care trebuie raportate în conformitate cu alineatele (1) și (3), inclusiv metodele și modalitățile de raportare a tranzacțiilor financiare, precum și forma și conținutul acestor rapoarte;

(b)

criteriile de definire a unei piețe relevante în conformitate cu alineatul (1);

(c)

referințele instrumentelor financiare cumpărate sau vândute, cantitatea, datele și orele de executare, prețurile tranzacțiilor, informațiile și detaliile privind identitatea clientului, o denumire de identificare a clienților în numele cărora firma de investiții a efectuat tranzacția respectivă, o denumire de identificare a persoanelor și a algoritmilor informatici din cadrul firmei de investiții responsabili pentru decizia de investiție și executarea tranzacției, o denumire de identificare a derogării aplicabile pe baza căreia a avut loc tranzacția, mijloacele de identificare a firmelor de investiții în cauză, modul în care a fost executată tranzacția și câmpurile de date necesare pentru prelucrarea și analizarea rapoartelor de tranzacție în conformitate cu alineatul (3);

(d)

o denumire de identificare a vânzărilor în lipsă de acțiuni și datorie suverană menționate la alineatul (3);

(e)

categoriile relevante de instrumente financiare care trebuie să fie raportate în conformitate cu alineatul (2);

(f)

condițiile pe baza cărora identificatorii pentru persoanele juridice sunt elaborați, atribuiți și menținuți de statele membre în conformitate cu alineatul (6) și condițiile pe baza cărora acești identificatori pentru persoanele juridice sunt folosiți de firmele de investiții pentru a include, în temeiul alineatelor (3), (4) și (5), denumirea de identificare a clienților în rapoartele de tranzacții pe care au obligația de a le întocmi în conformitate cu alineatul (1);

(g)

aplicarea obligațiilor de raportare a tranzacțiilor la sucursalele firmelor de investiții;

(h)

ceea ce constituie o tranzacție și executarea unei tranzacții în sensul prezentului articol;

(i)

momentul în care se consideră că o firmă de investiții a transmis un ordin în sensul alineatului (4).

ESMA înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 3 iulie 2015.

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

(10)   Până la 3 ianuarie 2019, ESMA transmite Comisiei un raport privind funcționarea prezentului articol, inclusiv interacțiunea sa cu obligațiile de raportare conexe în temeiul Regulamentului (UE) nr. 648/2012, și măsura în care conținutul și formatul rapoartelor de tranzacții primite și schimbate între autoritățile competente permit monitorizarea cuprinzătoare a activităților firmelor de investiții în conformitate cu articolul 24 din prezentul regulament. Comisia poate avea inițiativa de a propune orice fel de modificare, inclusiv să propună ca tranzacțiile să fie raportate doar unui sistem unic desemnat de ESMA și nu autorităților competente. Comisia transmite raportul ESMA Parlamentului European și Consiliului.

Articolul 27

Obligația de a furniza date de referință privind instrumentele financiare

(1)   În ceea ce privește instrumentele financiare admise la tranzacționare pe piețe reglementate sau tranzacționate în MTF-uri sau OTF-uri, locurile de tranzacționare furnizează autorităților competente date de referință pentru identificarea instrumentelor, în scopul raportării tranzacțiilor conform articolului 26.

În ceea ce privește celelalte instrumente financiare menționate la articolul 26 alineatul (2) tranzacționate în sistemul său, fiecare operator independent îi furnizează autorității competente datele de referință privind instrumentele financiare respective.

Datele de referință pentru identificarea instrumentelor se pregătesc pentru transmiterea la autoritatea competentă în format electronic, standardizat înaintea demarării tranzacționării instrumentului financiar la care se referă. Datele de referință privind instrumentul financiar se actualizează de fiecare dată când apar modificări ale datelor referitoare la un anumit instrument financiar. Aceste notificări urmează să fie transmise fără întârziere de către autoritățile competente ESMA, care le publică imediat pe site-ul său de internet. ESMA oferă autorităților competente acces la aceste date de referință.

(2)   Pentru a permite autorităților competente să monitorizeze, în conformitate cu articolul 26, activitățile firmelor de investiții, pentru a se asigura că acestea acționează cu onestitate, corectitudine, profesionalism și într-un mod care promovează integritatea pieței, ESMA și autoritățile competente stabilesc dispozițiile necesare pentru a se asigura că:

(a)

ESMA și autoritățile competente primesc datele de referință privind instrumentele financiare, în conformitate cu alineatul (1);

(b)

calitatea datelor primite este adecvată scopurilor pentru care sunt raportate tranzacțiile, în conformitate cu articolul 26;

(c)

datele de referință privind instrumentele financiare primite în conformitate cu alineatul (1) fac obiectul unui schimb eficient între autoritățile competente relevante.

(3)   ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a specifica:

(a)

standardele în materie de date și formatele aplicabile datelor de referință privind instrumentele financiare, în conformitate cu alineatul (1), inclusiv metodele și modalitățile de furnizare a datelor și a oricăror actualizări ale acestora către ESMA și autoritățile competente, precum și forma și conținutul acestor date;

(b)

măsurile tehnice necesare în legătură cu modalitățile care trebuie stabilite de ESMA și de autoritățile competente în conformitate cu alineatul (2).

ESMA înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 3 iulie 2015.

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

TITLUL V

INSTRUMENTE FINANCIARE DERIVATE

Articolul 28

Obligația de a efectua tranzacții prin intermediul piețelor reglementate, al MTF-urilor sau al OTF-urilor

(1)   Contrapărțile financiare, în sensul definiției de la articolul 2 punctul 8 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012, și contrapărțile nefinanciare care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 10 alineatul (1) litera (b) din regulamentul în cauză încheie tranzacții care nu constituie nici tranzacții în interiorul grupului în sensul definiției de la articolul 3 din regulamentul în cauză, nici tranzacții care intră sub incidența dispozițiilor tranzitorii de la articolul 89 din regulamentul în cauză cu alte astfel de contrapărți financiare sau alte astfel de contrapărți nefinanciare care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 10 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 cu instrumente financiare derivate aparținând unei clase de instrumente financiare derivate care face obiectul obligației de tranzacționare în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 32 și care figurează în registrul menționat la articolul 34, numai prin intermediul:

(a)

piețelor reglementate;

(b)

MTF-urilor;

(c)

OTF-urilor; sau

(d)

locurilor de tranzacționare din țări terțe, cu condiția ca Comisia să fi adoptat o decizie în conformitate cu alineatul (4), iar țara terță să prevadă un sistem echivalent efectiv de recunoaștere a locurilor de tranzacționare autorizate în temeiul Directivei 2014/65/UE în ceea ce privește admiterea la tranzacționare sau tranzacționarea instrumentelor financiare derivate care fac obiectul unei obligații de tranzacționare în țara terță respectivă pe o bază neexclusivă.

(2)   Obligația de tranzacționare se aplică și contrapărților menționate la alineatul (1) care efectuează tranzacții cu instrumente financiare derivate dintr-o clasă declarată ca făcând obiectul obligației de tranzacționare cu instituții financiare din țări terțe sau cu alte entități din țări terțe care ar face obiectul obligației de compensare, în cazul în care ar fi stabilite în Uniune. Obligația de tranzacționare se aplică și entităților din țări terțe care ar face obiectul obligației de compensare în cazul în care ar fi stabilite în Uniune și care efectuează tranzacții cu instrumente financiare derivate dintr-o clasă declarată ca făcând obiectul obligației de tranzacționare, cu condiția ca contractul să aibă un efect direct, semnificativ și previzibil în interiorul Uniunii sau atunci când această obligație este necesară sau adecvată pentru a preveni eludarea oricăror dispoziții din prezentul regulament.

ESMA monitorizează periodic activitatea cu instrumente financiare derivate care nu au fost declarate ca făcând obiectul obligației de tranzacționare conform alineatului (1), pentru a identifica cazurile în care o clasă specifică de contracte poate crea riscuri sistemice, precum și pentru a preveni arbitrajul de reglementare între tranzacțiile cu instrumente financiare derivate care sunt supuse obligației de tranzacționare și tranzacțiile cu instrumente financiare derivate care nu sunt supuse obligației de tranzacționare.

(3)   Instrumentele financiare derivate declarate ca făcând obiectul obligației de tranzacționare în temeiul alineatului (1) sunt eligibile pentru a fi admise la tranzacționare pe o piață reglementată sau tranzacționate în orice loc de tranzacționare în conformitate cu alineatul (1) în mod neexclusiv și nediscriminatoriu.

(4)   Comisia poate adopta, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 51 alineatul (2), decizii prin care stabilește că regimul legal și de supraveghere dintr-o anumită țară terță asigură respectarea de către locurile de tranzacționare autorizate în țara terță respectivă a unor cerințe obligatorii din punct de vedere juridic, care sunt echivalente cu cerințele pentru locurile de tranzacționare menționate la alineatul (1) litera (a), (b) sau (c) din prezentul articol, rezultând din prezentul regulament, din Directiva 2014/65/UE și Regulamentul (UE) nr. 596/2014 și care fac obiectul unei supravegheri și al unui control eficace al aplicării în țara terță respectivă.

Aceste decizii se adoptă cu unicul scop de a determina eligibilitatea ca loc de tranzacționare pentru instrumente financiare derivate care sunt supuse obligației de tranzacționare.

Cadrul legal și de supraveghere al unei țări terțe este considerat a avea efect echivalent dacă îndeplinește următoarele condiții:

(a)

locurile de tranzacționare din țara terță respectivă fac obiectul autorizării și al supravegherii și aplicării eficace în mod permanent;

(b)

locurile de tranzacționare au reguli transparente și clare privind acceptarea instrumentelor financiare la tranzacționare, astfel încât aceste instrumente financiare să poată fi tranzacționate în mod echitabil, ordonat și eficient și să poată fi negociate în mod liber;

(c)

emitenții de instrumente financiare fac obiectul unei obligații de informare periodice și continue, asigurându-se astfel un nivel ridicat de protecție a investitorilor;

(d)

asigură transparența și integritatea pieței prin intermediul unor norme care vizează abuzurile de piață precum utilizarea abuzivă a informațiilor privilegiate și manipularea pieței;

O decizie a Comisiei în temeiul prezentului alineat se poate limita la una sau mai multe categorii de locuri de tranzacționare. În acest caz, un loc de tranzacționare dintr-o țară terță se include la alineatul (1) litera (d) doar dacă aparține unei categorii reglementate prin decizia Comisiei.

(5)   Pentru a asigura aplicarea consecventă a prezentului articol, ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a specifica tipurile de contracte menționate la alineatul (2) care au un efect direct, semnificativ și previzibil în Uniune și cazurile în care obligația de tranzacționare este necesară sau adecvată pentru a preveni eludarea dispozițiilor prezentului regulament.

ESMA înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 3 iulie 2015.

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Pe cât posibil și după caz, standardele tehnice de reglementare menționate la prezentul alineat sunt identice cu cele adoptate în temeiul articolului 4 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012.

Articolul 29

Obligația de compensare în cazul instrumentelor financiare derivate tranzacționate pe piețele reglementate și momentul acceptării compensării

(1)   Operatorii piețelor reglementate se asigură că toate tranzacțiile cu instrumente financiare derivate care sunt încheiate pe respectivele piețe reglementate sunt compensate prin CPC.

(2)   CPC, locurile de tranzacționare și firmele de investiții care acționează ca membri compensatori în conformitate cu articolul 2 punctul 14 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 instituie sisteme, proceduri și mecanisme eficace pentru instrumentele financiare derivate compensate, pentru a garanta prezentarea și acceptarea la compensare a tranzacțiilor cu instrumente financiare derivate compensate cât mai rapid posibil din punct de vedere tehnologic, folosind sisteme automate.

În sensul prezentului alineat, „instrumente financiare derivate compensate” înseamnă:

(a)

toate instrumentele financiare derivate care urmează să fie compensate în temeiul obligației de compensare de la alineatul (1) din prezentul articol sau în temeiul obligației de compensare de la articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012;

(b)

toate instrumentele financiare derivate care sunt agreate în alt mod pentru compensare de către părțile relevante.

(3)   ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare care să specifice cerințele minime pentru sisteme, proceduri și mecanisme, inclusiv intervalele de timp pentru acceptare, în temeiul prezentului articol, ținând seama de nevoia de a asigura gestionarea adecvată a riscurilor operaționale sau de altă natură.

ESMA are competența permanentă de a dezvolta standardele tehnice de reglementare pentru a le actualiza pe cele în vigoare dacă consideră că este necesar pe măsură ce standardele în domeniul industriei evoluează.

ESMA înaintează Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare menționate la primul paragraf până la 3 iulie 2015.

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul și la al doilea paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Articolul 30

Acorduri de compensare indirectă

(1)   Acordurile de compensare indirectă cu privire la instrumentele financiare derivate tranzacționate la bursă sunt permise cu condiția să nu sporească riscul de contraparte și să garanteze faptul că activele și pozițiile contrapărții beneficiază de o protecție cu un efect echivalent celei menționate la articolele 39 și 48 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012.

(2)   ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare în care precizează tipurile de acorduri privind serviciile de compensare indirectă care îndeplinesc condițiile menționate la alineatul (1), asigurând coerența cu dispozițiile instituite pentru instrumentele financiare derivate extrabursiere în capitolul II din Regulamentul delegat (UE) nr. 149/2013 al Comisiei (28).

ESMA înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 3 iulie 2015.

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la prezentul alineat în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Articolul 31

Comprimarea portofoliului

(1)   Atunci când oferă servicii de comprimare a portofoliului, firmele de investiții și operatorii de piață nu sunt supuși obligației de a executa ordinele în cele mai favorabile condiții în sensul articolului 27 din Directiva 2014/65/UE, obligațiilor de transparență prevăzute la articolele 8, 10, 18 și 21 din prezentul regulament și obligației prevăzute la articolul 1 alineatul (6) din Directiva 2014/65/UE. Rezilierea sau înlocuirea instrumentelor financiare derivate componente în cadrul comprimării portofoliului nu intră sub incidența articolului 28 din prezentul regulament.

(2)   Firmele de investiții și operatorii de piață care oferă servicii de comprimare a portofoliului fac publice, prin intermediul unui APA, volumele tranzacțiilor care fac obiectul comprimărilor de portofoliu și datele încheierii acestora în termenele stabilite la articolul 10.

(3)   Firmele de investiții și operatorii de piață care oferă servicii de comprimare a portofoliului țin evidențe complete și precise ale tuturor comprimărilor de portofoliu pe care le organizează și la care participă. Aceste evidențe sunt puse cu promptitudine la dispoziția autorității competente relevante sau la dispoziția ESMA, la cerere.

(4)   Comisia poate adopta, prin acte delegate în conformitate cu articolul 50, măsuri care specifică:

(a)

elementele comprimării portofoliului;

(b)

informațiile care trebuie să fie publicate în temeiul alineatului (2),

astfel încât să se utilizeze în cea mai mare măsură posibil toate cerințele existente referitoare la evidențe, raportare sau publicare.

Articolul 32

Procedura referitoare la obligația de tranzacționare

(1)   ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a specifica următoarele:

(a)

care dintre clasele de instrumente financiare derivate declarate ca făcând obiectul obligației de compensare în conformitate cu articolul 5 alineatele (2) și (4) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 sau ce subset relevant al acesteia este tranzacționat în locurile de tranzacționare menționate la articolul 28 alineatul (1) din prezentul regulament;

(b)

data sau datele de la care intră în vigoare obligația de tranzacționare, inclusiv o intrare în vigoare treptată și categoriile de contrapărți cărora li se aplică obligația, atunci când o astfel de intrare în vigoare treptată și astfel de categorii de contrapărți au fost prevăzute de standardele tehnice de reglementare prevăzute la articolul 5 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012.

ESMA înaintează Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare în cauză în termen de șase luni de la adoptarea de către Comisie a standardelor tehnice de reglementare în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012.

Înainte de a înainta Comisiei spre adoptare proiectele de standarde tehnice de reglementare, ESMA organizează o consultare publică și, după caz, se poate consulta cu autoritățile competente din țări terțe.

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

(2)   Pentru ca obligația de tranzacționare să producă efecte:

(a)

clasa de instrumente financiare derivate prevăzută la alineatul (1) litera (a) sau un subset relevant al acesteia trebuie să fie admisă la tranzacționare sau tranzacționată în cel puțin un loc de tranzacționare menționat la articolul 28 alineatul (1); și

(b)

trebuie să existe un interes suficient pentru cumpărare și vânzare din partea unor părți terțe pentru clasa de instrumente financiare derivate respectivă sau un subset relevant al acesteia pentru ca o asemenea clasă de instrumente financiare derivate să fie considerată suficient de lichidă pentru a fi tranzacționată numai în locurile menționate la articolul 28 alineatul (1).

(3)   În procesul de elaborare a proiectelor de standarde tehnice de reglementare menționate la alineatul (1), ESMA stabilește dacă o clasă de instrumente financiare derivate sau un subset relevant al acesteia este suficient de lichid pe baza următoarelor criterii:

(a)

frecvența medie și mărimea tranzacțiilor în funcție de o serie de condiții de pe piață, având în vedere natura și ciclul de viață ale produselor din clasa respectivă de instrumente financiare derivate;

(b)

numărul și tipul participanților activi pe piață, inclusiv raportul dintre participanții de pe piață și produsele/contractele tranzacționate pe piața unui anumit produs;

(c)

mărimea medie a spreadurilor.

La pregătirea acestor proiecte de standarde tehnice de reglementare, ESMA ține cont de impactul anticipat pe care l-ar putea avea această obligație de tranzacționare asupra lichidității unei clase de instrumente financiare derivate sau a unui subset relevant al acesteia, precum și de activitățile comerciale ale utilizatorilor finali care nu sunt entități financiare.

ESMA stabilește dacă o clasă de instrumente financiare derivate sau un subset relevant al acesteia este suficient de lichid numai în tranzacții sub o anumită dimensiune.

(4)   ESMA procedează, din proprie inițiativă, în conformitate cu criteriile prevăzute la alineatul (2) și în urma unei consultări publice, la identificarea și notificarea către Comisie a claselor de instrumente financiare derivate sau a contractelor individuale derivate care ar trebui să facă obiectul obligației de tranzacționare în locurile de tranzacționare menționate la articolul 28 alineatul (1), dar pentru care nicio CPC nu a primit încă autorizație în conformitate cu articolul 14 sau 15 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 sau care nu sunt admise la tranzacționare sau tranzacționate într-un loc de tranzacționare menționat la articolul 28 alineatul (1).

Ca urmare a notificării din partea ESMA menționate la primul paragraf, Comisia poate publica o cerere de elaborare de propuneri vizând tranzacționarea respectivelor instrumente financiare derivate în locurile menționate la articolul 28 alineatul (1).

(5)   În conformitate cu alineatul (1), ESMA prezintă Comisiei proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a modifica, suspenda sau revoca standardele tehnice de reglementare existente, ori de câte ori are loc o modificare semnificativă a criteriilor stabilite la alineatul (2). Înainte de a proceda astfel, ESMA se poate consulta, după caz, cu autoritățile competente din țări terțe.

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la prezentul alineat, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

(6)   ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza criteriile menționate la alineatul (2) litera (b).

ESMA înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 3 iulie 2015.

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Articolul 33

Mecanismul destinat evitării normelor repetitive sau conflictuale

(1)   Comisia este asistată de ESMA în activitatea de monitorizare și de pregătire a rapoartelor, cel puțin anuale, către Parlamentul European și Consiliu cu privire la aplicarea la nivel internațional a principiilor prevăzute la articolele 28 și 29, în special în ceea ce privește cazurile posibile de cerințe repetitive sau conflictuale impuse participanților de pe piață, și recomandă posibile acțiuni.

(2)   Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care să constate că mecanismele juridice, de supraveghere și de punere în aplicare dintr-o anumită țară terță:

(a)

sunt echivalente cu cerințele care derivă din articolele 28 și 29;

(b)

asigură o protecție a secretului profesional echivalentă cu cea prevăzută de prezentul regulament;

(c)

sunt efectiv aplicate și respectate în mod echitabil și fără să creeze distorsiuni astfel încât să asigure eficacitatea supravegherii și a aplicării normelor în țara terță respectivă.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare de la articolul 51.

(3)   Un act de punere în aplicare privind echivalența în conformitate cu alineatul (2) are efectul că obligația prevăzută la articolele 28 și 29 se consideră a fi îndeplinită de contrapărțile care încheie o tranzacție ce face obiectul prezentului regulament, dacă cel puțin una dintre contrapărți este stabilită în țara terță respectivă și contrapărțile respectă măsurile juridice, de supraveghere și de control al aplicării impuse de țara terță relevantă.

(4)   În cooperare cu ESMA, Comisia monitorizează punerea efectivă în aplicare a cerințelor echivalente celor prevăzute la articolele 28 și 29 de către țările terțe pentru care s-a adoptat un act de punere în aplicare privind echivalența și prezintă Parlamentului European și Consiliului rapoarte periodice în acest sens, cel puțin o dată pe an.

În cazul în care raportul semnalează o neregulă sau inconsecvență semnificativă în aplicarea cerințelor echivalente de către autoritățile țării terțe, în termen de 30 de zile calendaristice de la prezentarea raportului, Comisia poate retrage recunoașterea echivalenței cadrului juridic din țara terță în cauză. În cazul retragerii unui act de punere în aplicare privind echivalența, tranzacțiile efectuate de contrapărți sunt automat supuse din nou tuturor cerințelor incluse în articolele 28 și 29 din prezentul regulament.

Articolul 34

Registrul instrumentelor financiare derivate care fac obiectul obligației de tranzacționare

ESMA publică și menține pe site-ul său de internet un registru care specifică, în mod exhaustiv și neechivoc, instrumentele financiare derivate care fac obiectul obligației de tranzacționare în locurile de tranzacționare menționate la articolul 28 alineatul (1), locurile unde acestea sunt admise la tranzacționare sau tranzacționate și datele de la care obligația produce efecte.

TITLUL VI

ACCES NEDISCRIMINATORIU LA COMPENSARE PENTRU INSTRUMENTELE FINANCIARE

Articolul 35

Acces nediscriminatoriu la CPC

(1)   Fără a aduce atingere articolului 7 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012, o CPC acceptă compensarea instrumentelor financiare în mod transparent și nediscriminatoriu, inclusiv în ceea ce privește cerințele de garantare și taxele legate de acces, indiferent de locul de tranzacționare în care este executată operațiunea. Acest lucru asigură în special faptul că un loc de tranzacționare are dreptul la tratament nediscriminatoriu pentru contractele tranzacționate în respectivul loc de tranzacționare cu privire la:

(a)

cerințele de garantare și de compensare a contractelor echivalente din punct de vedere economic atunci când includerea unor astfel de contracte în procedurile de lichidare sau alte proceduri de compensare ale unei CPC conform legislației aplicabile privind insolvența nu periclitează buna funcționare, validitatea sau aplicabilitatea unor astfel de proceduri; și

(b)

încrucișarea marjelor cu contracte corelate compensate de aceeași CPC conform unui model de risc care respectă dispozițiile articolului 41 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012.

O CPC poate solicita ca locul de tranzacționare să respecte cerințele operaționale și tehnice stabilite de aceasta, inclusiv cerințele în materie de gestionare a riscului. Cerința de la prezentul alineat nu se aplică niciunui contract cu instrumente financiare derivate care face deja obiectul obligației de acces prevăzute la articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012.

O CPC nu este supusă obligaților de la prezentul articol dacă este conectată prin legături strânse cu un loc de tranzacționare care a emis o notificare în temeiul articolului 36 alineatul (5).

(2)   Cererea de acces la o CPC din partea unui loc de tranzacționare se adresează în mod oficial CPC, autorității sale competente relevante și autorității competente a locului de tranzacționare. Cererea specifică tipurile de instrumente financiare la care se solicită accesul.

(3)   CPC furnizează un răspuns scris locului de tranzacționare în termen de trei luni în cazul valorilor mobiliare și instrumentelor pieței monetare și în termen de șase luni în cazul instrumentelor financiare derivate tranzacționate la bursă, prin care fie permite accesul acestuia, cu condiția ca o autoritate competentă pertinentă să fi acordat accesul în temeiul alineatului (4), fie i-l refuză. CPC poate refuza o cerere de acces doar în condițiile specificate la alineatul (6) litera (a). În cazul în care refuză accesul, o CPC furnizează o expunere exhaustivă a motivelor în răspunsul său și informează în scris autoritatea sa competentă în legătură cu respectiva decizie. Atunci când locul de tranzacționare este stabilit într-un stat membru diferit de cel al CPC, CPC transmite o astfel de notificare și motivare și autorității competente a locului de tranzacționare. CPC face posibil accesul în termen de trei luni de la furnizarea unui răspuns favorabil la cererea de acces.

(4)   Autoritatea competentă a CPC sau cea a locului de tranzacționare acordă acces unui loc de tranzacționare la o CPC numai în cazul în care accesul respectiv:

(a)

nu ar necesita un acord de interoperabilitate, în cazul instrumentelor financiare derivate care nu sunt instrumente financiare derivate extrabursiere în temeiul articolului 2 punctul 7 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 sau

(b)

nu ar reprezenta o amenințare la adresa funcționării uniforme și ordonate a piețelor, în special din cauza fragmentării lichidității, sau nu ar avea un efect negativ asupra riscului sistemic.

Nicio dispoziție de la primul paragraf litera (a) nu împiedică acordarea accesului în cazul în care cererea menționată la alineatul (2) necesită interoperabilitate, iar locul de tranzacționare și toate CPC care iau parte la acordul de interoperabilitate propus și-au dat consimțământul pentru respectivul acord, iar riscurile la care este expusă CPC derivate din pozițiile inter-CPC sunt garantate la nivelul unei terțe părți.

În cazul în care necesitatea unui acord de interoperabilitate constituie, integral sau parțial, motivul respingerii unei cereri, locul de tranzacționare va consilia CPC și va informa ESMA cu privire la ce alte CPC au acces la locul de tranzacționare, iar ESMA va publica respectiva informație, astfel încât firmele de investiții să poată alege să își exercite drepturile în temeiul articolului 37 din Directiva 2014/65/UE în privința CPC respective, în vederea facilitării unor acorduri de acces alternative.

Atunci când o autoritate competentă refuză accesul, ea emite decizia respectivă în termen de două luni de la primirea cererii menționate la alineatul (2) și furnizează celeilalte autorități competente, CPC și locului de tranzacționare o expunere integrală a motivelor, inclusiv dovezile care stau la baza deciziei sale.

(5)   În ceea ce privește valorile mobiliare și instrumentele pieței monetare, o CPC care a fost instituită și autorizată recent drept CPC în sensul definiției de la articolul 2 punctul 1 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 să efectueze operațiuni de compensare în temeiul articolului 17 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 sau a fost recunoscută în temeiul articolului 25 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 ori a fost autorizată în temeiul unui regim național de autorizare preexistent pe o perioadă mai scurtă de trei ani la 2 iulie 2014 poate, înainte de 3 ianuarie 2017, să solicite autorității sale competente permisiunea de a se prevala de regimul de tranziție. Autoritatea competentă poate decide că prezentul articol nu se aplică CPC în ceea ce privește valorile mobiliare și instrumentele pieței monetare pentru o perioadă de tranziție până la 3 iulie 2019.

În cazul în care este aprobată o perioadă de tranziție, CPC nu poate beneficia de drepturile de acces conferite în temeiul articolului 36 sau al prezentului articol în ceea ce privește valorile mobiliare și instrumentele pieței monetare pe durata regimului de tranziție. Autoritatea competentă notifică membrilor colegiului de autorități competente pentru CPC și ESMA aprobarea unei perioade de tranziție. ESMA publică lista tuturor notificărilor pe care le primește.

În cazul în care o CPC care a fost aprobată pentru regimul de tranziție menționat la prezentul alineat este conectată prin legături strânse cu unul sau mai multe locuri de tranzacționare, respectivele locuri de tranzacționare nu beneficiază de drepturi de acces în temeiul articolului 36 sau al prezentului articol în ceea ce privește valorile mobiliare și instrumentele pieței monetare pe durata regimului de tranziție.

O CPC care este autorizată în perioada de trei ani anterioară intrării în vigoare, dar care este formată printr-o fuziune sau achiziție care implică cel puțin o CPC autorizată înaintea acestei perioade nu are dreptul de a solicita regimul de tranziție în temeiul prezentului alineat.

(6)   ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza:

(a)

condițiile specifice în care o CPC poate refuza cererea de acces, inclusiv volumul de tranzacții anticipat, numărul și tipul utilizatorilor, măsuri de gestionare a riscului operațional și a complexității sau alți factori care creează riscuri nejustificate semnificative;

(b)

condițiile în care o CPC trebuie să permită accesul, inclusiv confidențialitatea informațiilor furnizate pe parcursul perioadei de elaborare referitoare la instrumentele financiare, abordarea nediscriminatorie și transparentă în ceea ce privește taxele de compensare, precum și cerințele operaționale și de garantare privind stabilirea marjelor;

(c)

condițiile în care acordarea accesului va amenința funcționarea uniformă și ordonată a piețelor sau ar avea un efect negativ asupra riscului sistemic;

(d)

procedura pentru transmiterea unei notificări în temeiul alineatului (5);

(e)

condițiile pentru tratamentul nediscriminatoriu în ceea ce privește modul în care sunt tratate contractele tranzacționate la locul de tranzacționare respectiv, cu privire la cerințele de garantare, la compensarea contractelor echivalente din punct de vedere economic și la încrucișarea marjelor cu contracte corelate compensate de aceeași CPC.

ESMA înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 3 iulie 2015.

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Articolul 36

Acces nediscriminatoriu la locurile de tranzacționare

(1)   Fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 8 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012, locurile de tranzacționare furnizează, la cerere, în mod transparent și nediscriminatoriu, fluxuri de informații (feed-uri) referitoare la tranzacții, în special în ceea ce privește taxele legate de acces, oricărei CPC autorizate sau recunoscute prin Regulamentul (UE) nr. 648/2012 care dorește să compenseze tranzacții cu instrumente financiare, încheiate în respectivul loc de tranzacționare. Această cerință nu se aplică niciunui contract cu instrumente financiare derivate care face deja obiectul obligației de acces prevăzute la articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012.

Un loc de tranzacționare nu are obligații în temeiul prezentului articol dacă este conectat, prin legături strânse, cu o CPC care a emis o notificare privind faptul că se prevalează de regimul de tranziție în temeiul articolului 35 alineatul (5).

(2)   Solicitările de acces la locurile de tranzacționare din partea CPC se adresează în mod oficial locurilor de tranzacționare, autorităților competente pertinente ale acestora și autorității competente a CPC.

(3)   Locul de tranzacționare furnizează un răspuns scris CPC în termen de trei luni în cazul valorilor mobiliare și instrumentelor pieței monetare și în termen de șase luni în cazul instrumentelor financiare derivate tranzacționate la bursă, prin care fie permite accesul acesteia, cu condiția ca o autoritate competentă pertinentă să fi acordat accesul în temeiul alineatului (4), fie i-l refuză. Locurile de tranzacționare nu pot refuza accesul decât în conformitate cu condițiile specificate la alineatul (6) litera (a). În cazul în care se refuză accesul, locul de tranzacționare furnizează o expunere exhaustivă a motivelor în răspunsul său și informează în scris autoritatea sa competentă cu privire la respectiva decizie. Atunci când CPC este stabilită într-un stat membru diferit de cel al locului de tranzacționare, locul de tranzacționare transmite o astfel de notificare și motivare și autorității competente a CPC. Locurile de tranzacționare fac posibil accesul în termen de trei luni de la furnizarea unui răspuns pozitiv la cererea de acces.

(4)   Autoritatea competentă a locului de tranzacționare sau cea a CPC acordă acces la un loc de tranzacționare numai în cazul în care accesul respectiv:

(a)

nu necesită un acord de interoperabilitate, în cazul instrumentelor financiare derivate care nu sunt instrumente financiare derivate extrabursiere în temeiul articolului 2 alineatul (7) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 sau

(b)

nu ar reprezenta o amenințare la adresa funcționării armonioase și ordonate a piețelor, în special din cauza fragmentării lichidității, iar locul de tranzacționare a instituit mecanisme adecvate pentru a preveni o asemenea fragmentare, sau nu ar avea un efect negativ asupra riscului sistemic.

Nicio dispoziție de la primul paragraf litera (a) nu împiedică acordarea accesului în cazul în care cererea, astfel cum este menționată la alineatul (2), necesită interoperabilitate, iar locul de tranzacționare și toate CPC care iau parte la acordul de interoperabilitate propus și-au dat consimțământul pentru respectivul acord, iar riscurile la care este expusă CPC, derivate din pozițiile inter-CPC, sunt garantate la nivelul unei terțe părți.

În cazul în care necesitatea unui acord de interoperabilitate constituie, integral sau parțial, motivul respingerii unei cereri, locul de tranzacționare va consilia CPC și va informa ESMA cu privire la ce alte CPC au acces la locul de tranzacționare, iar ESMA va publica respectiva informație, astfel încât firmele de investiții să poată alege să își exercite drepturile în temeiul articolului 37 din Directiva 2014/65/UE în privința CPC respective, în vederea facilitării unor acorduri de acces alternative.

Atunci când o autoritate competentă refuză accesul, ea emite respectiva decizie în termen de două luni de la primirea solicitării menționate la alineatul (2) și furnizează celeilalte autorități competente, locului de tranzacționare și CPC o expunere exhaustivă a motivelor care stau la baza deciziei sale, inclusiv dovezile aferente.

(5)   În ceea ce privește instrumentele financiare derivate tranzacționate la bursă, un loc de tranzacționare care coboară sub pragul relevant în anul calendaristic care precedă intrarea în vigoare a prezentului regulament poate notifica ESMA și autoritatea sa competentă, înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament, faptul că nu dorește să aibă obligații în temeiul prezentului articol pentru instrumentele financiare derivate tranzacționate la bursă care respectă pragul respectiv, pentru o perioadă de treizeci de luni de la aplicarea prezentului regulament. Un loc de tranzacționare care se menține sub pragul relevant în fiecare an din timpul perioadei respective de treizeci de luni sau al altei perioade ulterioare de treizeci de luni poate, la sfârșitul perioadei, să notifice ESMA și autoritatea sa competentă faptul că în continuare nu dorește să aibă obligații în temeiul prezentului articol pentru o perioadă suplimentară de treizeci de luni. În momentul transmiterii notificării, locul de tranzacționare nu mai poate beneficia de acces în temeiul articolului 35 sau al prezentului articol în ceea ce privește instrumentele financiare derivate tranzacționate la bursă care respectă pragul respectiv, pe durata perioadei de neparticipare. ESMA publică lista tuturor notificărilor pe care le primește.

Pragul relevant pentru neparticipare este o valoare anuală noțională tranzacționată de 1 000 000 milioane EUR. Valoarea noțională este calculată o singură dată și include toate tranzacțiile cu instrumente financiare derivate tranzacționate la bursă încheiate conform normelor locului de tranzacționare.

În cazul în care un loc de tranzacționare face parte dintr-un grup care este conectat prin legături strânse, pragul este calculat prin adăugarea valorii noționale anuale tranzacționate a tuturor locurilor de tranzacționare din cadrul grupului în ansamblu care își au sediul în Uniune.

În cazul în care un loc de tranzacționare care a transmis o notificare în temeiul prezentului alineat este conectat prin legături strânse cu una sau mai multe CPC, respectivele CPC nu beneficiază de acces în temeiul articolului 35 sau al prezentului articol pentru instrumentele financiare derivate tranzacționate la bursă care respectă pragul relevant, pe durata neparticipării.

(6)   ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a stabili:

(a)

condițiile specifice pe baza cărora locurile de tranzacționare pot respinge cererile de acces, inclusiv condiții bazate pe volumul de tranzacții anticipat, numărul utilizatorilor, măsuri de gestionare a riscului operațional și a complexității sau alți factori care creează riscuri nejustificate semnificative;

(b)

condițiile pe baza cărora se acordă accesul, inclusiv confidențialitatea informațiilor furnizate pe parcursul perioadei de elaborare referitoare la instrumentele financiare și abordarea nediscriminatorie și transparentă în ceea ce privește taxele legate de acces;

(c)

condițiile în care acordarea accesului va amenința funcționarea armonioasă și ordonată a piețelor sau ar avea un efect negativ asupra riscului sistemic;

(d)

procedura de transmitere a unei notificări în temeiul alineatului (5), inclusiv specificațiile suplimentare pentru calcularea valorii noționale și metoda prin care ESMA poate verifica calcularea volumelor și aproba neparticiparea.

ESMA înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 3 iulie 2015.

Comisia este împuternicită să adopte standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Articolul 37

Accesul nediscriminatoriu la valorile de referință și obligația de a acorda licențe pentru acestea

(1)   În cazul în care valoarea oricărui instrument financiar este calculată prin raportarea la o valoare de referință, persoanele care dețin drepturile de proprietate asupra valorii de referință se asigură că, în scopul tranzacționării și al compensării, CPC și locurilor de tranzacționare li se permite acces nediscriminatoriu la:

(a)

prețurile și la fluxurile de date relevante, precum și la informațiile relevante referitoare la compoziția, metodologia și stabilirea prețului valorii de referință pentru compensare și tranzacționare și la

(b)

licențe.

O licență care include accesul la informații este acordată în condiții echitabile, rezonabile și nediscriminatorii, în termen de trei luni de la data prezentării cererii de către o CPC sau un loc de tranzacționare.

Accesul se acordă în schimbul unui preț comercial rezonabil, ținând seama de prețul la care a fost acordat accesul la valoarea de referință sau licența de proprietate intelectuală în termeni echivalenți altei CPC, altor locuri de tranzacționare sau oricăror alte persoane conexe în scopul compensării și tranzacționării. Pot fi solicitate prețuri diferite unor CPC, locuri de tranzacționare sau altor persoane conexe numai atunci când acest lucru este justificat în mod obiectiv, ținând seama de temeiuri comerciale rezonabile, precum cantitatea, domeniul de aplicare sau de utilizare solicitat.

(2)   În cazul în care este elaborată o nouă valoare de referință după 3 ianuarie 2017, obligația de a acorda licențe începe cel târziu la 30 de luni de la începerea tranzacționării sau de la admiterea la tranzacționare a unui instrument financiar care face referire la respectiva valoare de referință. În cazul în care o persoană cu drepturi de proprietate privind o nouă valoare de referință deține o valoare de referință existentă, persoana respectivă stabilește faptul că, în raport cu orice altă astfel de valoare de referință existentă, noua valoare de referință îndeplinește următoarele criterii cumulative:

(a)

noua valoare de referință nu este o simplă copie ori adaptare a oricărei alte astfel de valori de referință existente, iar metodologia noii valori de referință, inclusiv datele de bază, este în mod real diferită de orice astfel de valoare de referință existentă; și

(b)

noua valoare de referință nu este un substitut pentru nicio astfel de valoare de referință existentă.

Prezentul alineat nu aduce atingere aplicării normelor în materie de concurență, în special articolelor 101 și 102 din TFUE.

(3)   Nicio CPC, loc de tranzacționare sau altă entitate conexă nu poate încheia un acord cu vreun furnizor de valori de referință dacă efectul acestui acord ar fi:

(a)

să împiedice obținerea de către orice altă CPC sau loc de tranzacționare a accesului la informațiile sau drepturile menționate la alineatul (1); sau

(b)

să împiedice obținerea de către orice altă CPC sau loc de tranzacționare a accesului la o astfel de licență, conform alineatului (1).

(4)   ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza:

(a)

informațiile care trebuie puse la dispoziție prin acordarea licenței, în conformitate cu alineatul (1) litera (a), pentru a fi folosite numai de CPC sau locul de tranzacționare;

(b)

alte condiții în care se acordă accesul, inclusiv confidențialitatea informațiilor furnizate;

(c)

standardele pe baza cărora se poate dovedi că o valoare de referință este nouă, în conformitate cu alineatul (2) literele (a) și (b).

ESMA înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 3 iulie 2015.

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Articolul 38

Accesul pentru CPC și locurile de tranzacționare din țările terțe

(1)   Un loc de tranzacționare stabilit într-o țară terță poate solicita accesul la o CPC stabilită în Uniune numai dacă Comisia a adoptat o decizie în conformitate cu articolul 28 alineatul (4) cu privire la respectiva țară terță. O CPC stabilită într-o țară terță poate cere acces la un loc de tranzacționare din Uniune cu condiția recunoașterii CPC în temeiul articolului 25 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012. CPC și locurile de tranzacționare stabilite în țări terțe pot avea permisiunea de a face uz de drepturile de acces prevăzute la articolele 35 și 36 numai în cazul în care Comisia a adoptat o decizie în conformitate cu alineatul (3) prin care se atestă că cadrul juridic și de supraveghere al țării terțe respective prevede un sistem echivalent și eficace pentru a permite CPC și locurilor de tranzacționare autorizate în temeiul legislațiilor străine acces la CPC și locurile de tranzacționare stabilite în respectiva țară terță.

(2)   CPC și locurile de tranzacționare stabilite în țări terțe pot solicita o licență și drepturi de acces în conformitate cu articolul 37 numai în cazul în care Comisia a adoptat o decizie în conformitate cu alineatul (3) din prezentul articol prin care se atestă că cadrul juridic și de supraveghere al țării terțe respective prevede un sistem echivalent și eficace conform căruia CPC și locurilor de tranzacționare autorizate în jurisdicții străine li se permite acces echitabil, rezonabil și nediscriminatoriu la:

(a)

prețurile și la fluxurile de date relevante, precum și la informațiile relevante referitoare la compoziția, metodologia și stabilirea prețului valorii de referință pentru compensare și tranzacționare și

(b)

licențe

din partea persoanelor cu drepturi de proprietate în raport cu valorile de referință, stabilite în respectiva țară terță.

(3)   În conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 51, Comisia poate adopta decizii prin care să se ateste că cadrul juridic și de supraveghere al unei țări terțe garantează respectarea de către locurile de tranzacționare și CPC autorizate în respectiva țară terță a unor cerințe legale obligatorii echivalente cu cerințele menționate la alineatul (2) din prezentul articol și care fac obiectul unei supravegheri și al unei aplicări eficace în respectiva țară terță.

Cadrul legal și de supraveghere al unei țări terțe este considerat echivalent dacă îndeplinește următoarele condiții:

(a)

locurile de tranzacționare din țara terță respectivă fac obiectul autorizării și al supravegherii și aplicării eficace în mod permanent;

(b)

asigură un sistem echivalent eficace prin care să permită CPC și locurilor de tranzacționare autorizate în temeiul legislațiilor străine acces la CPC și la locuri de tranzacționare stabilite în țara terță respectivă;

(c)

cadrul juridic și de supraveghere al țării terțe respective prevede un sistem echivalent și eficace conform căruia CPC și locurilor de tranzacționare autorizate în temeiul legislațiilor străine li se permite accesul echitabil, rezonabil și nediscriminatoriu la:

(i)

prețurile și la fluxurile de date relevante, precum și la informațiile relevante referitoare la compoziția, metodologia și stabilirea prețului valorii de referință pentru compensare și tranzacționare și

(ii)

licențe

din partea persoanelor cu drepturi de proprietate în raport cu valorile de referință, stabilite în respectiva țară terță.

TITLUL VII

MĂSURI DE SUPRAVEGHERE PRIVIND INTERVENȚIA ASUPRA PRODUSELOR ȘI ADMINISTRAREA POZIȚIILOR

CAPITOLUL 1

Intervenția asupra produselor și monitorizarea acestora

Articolul 39

Monitorizarea pieței

(1)   În conformitate cu articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010, ESMA monitorizează piața instrumentelor financiare care sunt comercializate, distribuite sau vândute în Uniune.

(2)   În conformitate cu articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, ABE monitorizează piața depozitelor structurate care sunt comercializate, distribuite sau vândute în Uniune.

(3)   Autoritățile competente monitorizează piața instrumentelor financiare și depozitelor structurate care sunt comercializate, distribuite sau vândute în sau din statul membru respectiv.

Articolul 40

Competențele ESMA de a interveni temporar

(1)   În conformitate cu articolul 9 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010, în cazul îndeplinirii condițiilor de la alineatele (2) și (3), ESMA poate să interzică sau să restrângă temporar în Uniune:

(a)

comercializarea, distribuția sau vânzarea anumitor instrumente financiare sau a unor instrumente financiare cu anumite caracteristici specificate sau

(b)

un tip de activitate sau de practică financiară.

Interdicțiile sau restricțiile se pot aplica în condiții precizate de ESMA sau pot face obiectul unor excepții specificate de aceasta.

(2)   ESMA ia decizii în temeiul alineatului (1) doar în cazul în care sunt îndeplinite integral următoarele condiții:

(a)

acțiunea propusă contracarează o preocupare semnificativă în legătură cu protecția investitorilor sau o amenințare la adresa bunei funcționări și a integrității piețelor financiare sau a piețelor de mărfuri, ori la adresa stabilității întregului sistem financiar din Uniune sau a unei părți a acestuia;

(b)

cerințele de reglementare aplicabile instrumentului sau activității financiare în cauză în temeiul dreptului Uniunii nu contracarează amenințarea;

(c)

una sau mai multe autorități competente nu au luat măsuri pentru contracararea amenințării sau acțiunile întreprinse nu contracarează în mod corespunzător amenințarea.

În cazul în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la primul paragraf, ESMA poate impune o interdicție sau o restricție prevăzută la alineatul (1) din motive de prudență înainte de comercializarea, distribuția sau vânzarea unui instrument financiar către clienți.

(3)   Atunci când acționează în temeiul prezentului articol, ESMA se asigură că acțiunea:

(a)

nu are un efect negativ asupra eficienței piețelor financiare sau asupra investitorilor, care să fie disproporționat față de beneficiile acțiunii;

(b)

nu creează un risc de arbitraj de reglementare și

(c)

a fost luată după consultarea cu organismele publice competente în supravegherea, administrarea și reglementarea piețelor agricole fizice în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1234/2007, în cazul în care măsura se referă la instrumente financiare derivate pe mărfuri agricole.

În cazul în care una sau mai multe autorități competente au luat măsuri în temeiul dispozițiilor articolului 42, ESMA poate lua oricare dintre măsurile menționate la alineatul (1) fără emiterea avizului prevăzut la articolul 43.

(4)   Înainte de a decide în privința luării vreunei măsuri în temeiul prezentului articol, ESMA trebuie să informeze autoritățile competente cu privire la acțiunile pe care le propune.

(5)   ESMA publică pe site-ul său de internet o notificare cu privire la fiecare decizie de a lua măsuri în temeiul prezentului articol. Notificarea prezintă detalii privind interdicția sau restricția și precizează o dată ulterioară publicării notificării de la care măsurile vor intra în vigoare. Interdicțiile sau restricțiile se aplică doar acțiunilor întreprinse după intrarea în vigoare a măsurilor.

(6)   ESMA examinează interdicțiile sau restricțiile impuse în conformitate cu alineatul (1) la intervale de timp corespunzătoare și cel puțin o dată la fiecare trei luni. Interdicția sau restricția expiră după respectivul termen de trei luni dacă nu este reînnoită.

(7)   Acțiunile adoptate de ESMA în temeiul prezentului articol au prioritate față de orice acțiune întreprinsă anterior de o autoritate competentă.

(8)   Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 50 prin care specifică criteriile și factorii care trebuie avuți în vedere de către ESMA la determinarea apariției unor preocupări semnificative cu privire la protecția investitorilor sau a unei amenințări la adresa bunei funcționări și a integrității piețelor financiare sau a piețelor de mărfuri, sau la adresa stabilității întregului sistem financiar al Uniunii sau a unei părți a acestuia, la care se face referire la alineatul (2) litera (a).

Printre aceste criterii și acești factori se numără:

(a)

gradul de complexitate al unui instrument financiar și relația cu tipul de client căruia îi este propus și vândut;

(b)

mărimea sau valoarea noțională a unei emisiuni de instrumente financiare;

(c)

gradul de inovare al unui instrument financiar, al unei activități sau al unei practici;

(d)

efectul de levier furnizat de un instrument financiar sau de o practică.

Articolul 41

Competențele ABE de a interveni temporar

(1)   În conformitate cu articolul 9 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, în cazul îndeplinirii condițiilor de la alineatele (2) și (3), ABE poate să interzică sau să restrângă temporar în Uniune:

(a)

comercializarea, distribuția sau vânzarea anumitor depozite structurate sau a unor depozite structurate cu anumite caracteristici specificate sau

(b)

un tip de activitate sau de practică financiară.

Interdicțiile sau restricțiile se pot aplica în condițiile precizate de ABE sau pot face obiectul unor excepții specificate de aceasta.

(2)   ABE ia decizii în temeiul alineatului (1) doar în cazul în care sunt îndeplinite integral următoarele condiții:

(a)

acțiunea propusă contracarează o preocupare semnificativă în legătură cu protecția consumatorilor sau o amenințare la adresa bunei funcționări și a integrității piețelor financiare ori a stabilității întregului sistem financiar din Uniune sau a unei părți a acestuia;

(b)

cerințele de reglementare aplicabile depozitului structurat sau activității în cauză în temeiul dreptului Uniunii nu contracarează amenințarea;

(c)

una sau mai multe autorități competente nu au luat măsuri pentru contracararea amenințării sau acțiunile întreprinse nu contracarează în mod corespunzător amenințarea.

În cazul în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la primul paragraf, ABE poate impune o interdicție sau o restricție prevăzută la alineatul (1) din motive de prudență înainte de comercializarea, distribuția sau vânzarea unui depozit structurat către clienți.

(3)   Atunci când acționează în temeiul prezentului articol, ABE se asigură că acțiunea:

(a)

nu are un efect negativ asupra eficienței piețelor financiare sau asupra investitorilor, efect care să fie disproporționat față de beneficiile acțiunii [și]

(b)

nu creează un risc de arbitraj de reglementare.

În cazul în care una sau mai multe autorități competente au luat măsuri în temeiul dispozițiilor articolului 42, ABE poate lua oricare dintre măsurile menționate la alineatul (1) fără emiterea avizului prevăzut la articolul 43.

(4)   Înainte de a decide în privința luării vreunei măsuri în temeiul prezentului articol, ABE informează autoritățile competente cu privire la acțiunile pe care le propune.

(5)   ABE publică pe site-ul său de internet o notificare cu privire la fiecare decizie de a lua măsuri în temeiul prezentului articol. Notificarea prezintă detalii privind interdicția sau restricția și precizează o dată ulterioară publicării notificării de la care măsurile vor intra în vigoare. Interdicțiile sau restricțiile se aplică doar acțiunilor întreprinse după intrarea în vigoare a măsurilor.

(6)   ABE examinează interdicțiile sau restricțiile impuse în conformitate cu alineatul (1) la intervale de timp corespunzătoare și cel puțin o dată la fiecare trei luni. Interdicția sau restricția expiră după respectivul termen de trei luni dacă nu este reînnoită.

(7)   Acțiunile adoptate de ABE în temeiul prezentului articol au prioritate față de orice acțiune întreprinsă anterior de o autoritate competentă.

(8)   Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 50 prin care specifică criteriile și factorii care trebuie avuți în vedere de către ABE la determinarea apariției unor preocupări semnificative cu privire la protecția investitorilor sau a unei amenințări la adresa bunei funcționări și a integrității piețelor financiare, precum și la adresa stabilității întregului sistem financiar al Uniunii sau a unei părți a acestuia, la care se face referire la alineatul (2) litera (a).

Printre aceste criterii și acești factori se numără:

(a)

gradul de complexitate al unui depozit structurat și relația cu tipul de client căruia îi este propus și vândut;

(b)

mărimea sau valoarea noțională a unei emisiuni de depozite structurate;

(c)

gradul de inovare al unui depozit structurat, al unei activități sau al unei practici;

(d)

efectul de levier furnizat de un depozit structurat sau de o practică.

Articolul 42

Intervenția autorităților competente asupra produselor

(1)   Pe sau dinspre teritoriul unui stat membru, autoritatea competentă poate interzice sau restricționa:

(a)

comercializarea, distribuția sau vânzarea anumitor instrumente financiare sau depozite structurate sau a unor instrumente financiare sau depozite structurate cu anumite caracteristici specificate; sau

(b)

un tip de activitate sau de practică financiară.

(2)   Autoritatea competentă poate lua măsura prevăzută la alineatul (1) în cazul în care deține dovezi satisfăcătoare din care rezultă că:

(a)

fie

(i)

un anumit instrument, depozit structurat sau activitate ori practică financiară dă naștere la preocupări semnificative legate de protecția investitorilor sau reprezintă o amenințare la adresa bunei funcționări și a integrității piețelor financiare sau a piețelor de mărfuri, ori a stabilității întregului sistem financiar sau a unei părți a acestuia din cel puțin un stat membru; sau

(ii)

un instrument financiar derivat are un efect negativ asupra mecanismului de formare a prețurilor pe piața activului suport;

(b)

cerințele de reglementare existente conform legislației Uniunii și aplicabile instrumentului financiar, depozitului structurat sau activității sau practicii financiare nu contracarează suficient riscurile menționate la litera (a), iar această situație nu ar fi abordată mai satisfăcător prin îmbunătățirea supravegherii sau asigurarea punerii în aplicare a cerințelor existente;

(c)

acțiunea este proporțională ținând seama de natura riscurilor identificate, de nivelul de sofisticare al investitorilor sau al participanților de pe piață vizați și de efectul probabil al acțiunii asupra investitorilor și participanților de pe piață care pot deține, utiliza sau beneficia de pe urma instrumentului financiar, a depozitului structurat sau a activității sau practicii financiare respective;

(d)

autoritatea competentă s-a consultat în mod corespunzător cu autoritățile competente din alte state membre care ar putea fi afectate în mod semnificativ de respectiva acțiune;

(e)

acțiunea nu are un efect discriminatoriu asupra serviciilor sau activităților prestate dintr-un alt stat membru; și

(f)

s-au consultat în mod corespunzător cu organismele publice competente în privința supravegherii, a administrării și a reglementării piețelor agricole fizice în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 în cazul în care un instrument financiar, o activitate sau o practică financiară reprezintă o amenințare gravă la adresa bunei funcționări și a integrității pieței agricole fizice.

În cazul în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la primul paragraf, autoritatea competentă poate impune o interdicție sau o restricție prevăzută la alineatul (1) din motive de prudență înainte de comercializarea, distribuția sau vânzarea unui instrument financiar către clienți.

Interdicțiile sau restricțiile se pot aplica în condiții sau pot face obiectul unor excepții specificate de autoritatea competentă.

(3)   Autoritatea competentă nu impune o interdicție sau o restricție în temeiul prezentului articol decât în cazul în care, cu cel puțin o lună înainte de data la care măsurile urmează să intre în vigoare, ea notifică în scris sau printr-un alt mijloc convenit între autorități toate celelalte autorități competente și ESMA precizând:

(a)

instrumentul, activitatea sau practica financiară la care se raportează acțiunea propusă;

(b)

natura exactă a interdicției sau restricției propuse și momentul prevăzut pentru intrarea lor în vigoare și

(c)

dovezile pe baza cărora a luat decizia și din care rezultă că sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute la alineatul (2).

(4)   În cazuri excepționale, atunci când autoritatea competentă consideră că este necesar să treacă la acțiuni urgente în temeiul prezentului articol pentru a preveni apariția unor prejudicii din cauza instrumentelor financiare, depozitelor structurate, practicilor sau activităților menționate la alineatul (1), autoritatea competentă poate lua măsuri provizorii, notificând în scris cu minimum 24 de ore înainte de momentul pentru intrarea preconizată în vigoare a măsurii, toate celelalte autorități competente și ESMA sau ABE pentru depozitele structurate, cu condiția ca toate criteriile din prezentul articol să fie îndeplinite și ca, în plus, să se determine cu claritate că un termen de notificare prealabilă de o lună nu ar răspunde în mod adecvat la preocuparea sau amenințarea respectivă. Autoritatea competentă nu ia măsuri provizorii pentru o perioadă care depășește trei luni.

(5)   Autoritatea competentă publică pe site-ul său de internet o notificare privind orice fel de decizie de impunere a vreunei restricții sau interdicții menționate la alineatul (1). Notificarea prezintă detalii cu privire la respectivele interdicții sau restricții, o dată ulterioară publicării notificării, de la care măsurile vor intra în vigoare, precum și dovezile din care rezultă că sunt îndeplinite toate condițiile enunțate la alineatul (2). Interdicția sau restricția se aplică doar acțiunilor întreprinse după publicarea notificării.

(6)   Autoritatea competentă trebuie să retragă interdicția sau restricția în cazul în care condițiile enunțate la alineatul (2) nu se mai aplică.

(7)   Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 50 prin care specifică criteriile și factorii care trebuie avuți în vedere de către autoritățile competente la determinarea apariției unor preocupări semnificative cu privire la protecția investitorilor sau a unei amenințări la adresa bunei funcționări și a integrității piețelor financiare sau a piețelor de mărfuri, precum și la adresa stabilității sistemului financiar din cel puțin un stat membru, la care se face referire la alineatul (2) litera (a).

Printre aceste criterii și factori se numără:

(a)

gradul de complexitate al unui instrument financiar sau a unui depozit structurat și relația cu tipul de client căruia îi este propus, distribuit și vândut;

(b)

gradul de inovare al unui instrument financiar sau al unui depozit structurat, al unei activități sau al unei practici;

(c)

efectul de levier al unui instrument financiar, al unui depozit structurat sau al unei practici;

(d)

în legătură cu buna funcționare și integritatea piețelor financiare sau a piețelor de mărfuri, dimensiunea sau valoarea noțională a unei emisiuni de instrumente financiare sau de depozite structurate.

Articolul 43

Coordonarea de către ESMA și ABE

(1)   ESMA sau ABE pentru depozitele structurate are rol de mediator și coordonator în raport cu măsurile luate de autoritățile competente în temeiul articolului 42. ESMA sau ABE pentru depozitele structurate se asigură în special că acțiunile întreprinse de autoritățile competente sunt justificate și proporționale și, după caz, că autoritățile competente au o abordare coerentă.

(2)   După primirea notificării în conformitate cu articolul 42 privind orice fel de acțiune care urmează a fi impusă în temeiul articolului respectiv, ESMA sau ABE pentru depozitele structurate adoptă un aviz prin care își precizează poziția în legătură cu caracterul justificat și proporțional al interdicției sau al restricției. În cazul în care ESMA sau ABE pentru depozitele structurate consideră că este necesar ca alte autorități competente să ia măsuri pentru a contracara riscul, aceasta precizează acest lucru în avizul său. Avizul se publică pe site-ul de internet al ESMA sau al ABE pentru depozitele structurate.

(3)   În cazul în care o autoritate competentă intenționează să ia sau ia măsuri contrare unui aviz adoptat de ESMA sau ABE exprimat în temeiul alineatului (2) ori refuză să ia măsuri, contrar unui astfel de aviz, ea publică imediat pe site-ul său de internet o notificare furnizând o expunere exhaustivă a motivelor sale.

CAPITOLUL 2

Poziții

Articolul 44

Coordonarea de către ESMA a măsurilor de administrare și a limitelor pozițiilor la nivel național

(1)   ESMA are rol de mediator și coordonator în ceea ce privește măsurile adoptate de autoritățile competente în temeiul articolului 69 alineatul (2) literele (o) și (p) din Directiva 2014/65/UE. ESMA se asigură în special că autoritățile competente au o abordare coerentă în ceea ce privește momentul în care aceste competențe sunt exercitate, natura și domeniul de aplicare ale măsurilor impuse, precum și durata și acțiunile de follow-up pentru oricare dintre măsuri.

(2)   După primirea unei notificări privind orice fel de măsură luată în conformitate cu articolul 79 alineatul (5) din Directiva 2014/65/UE, ESMA înregistrează măsura și justificările aferente. În ceea ce privește măsurile luate în conformitate cu articolul 69 alineatul (2) literele (o) sau (p) din Directiva 2014/65/UE, ESMA menține și publică pe site-ul său de internet o bază de date conținând rezumate ale măsurilor în vigoare, inclusiv detalii referitoare la persoana în cauză, instrumentele financiare aplicabile, orice limite privind dimensiunea pozițiilor pe care persoanele le pot deține în orice moment, orice fel de derogări de la acestea acordate în conformitate cu articolul 57 din Directiva 2014/65/UE și justificările aferente.

Articolul 45

Competențele ESMA privind administrarea pozițiilor

(1)   În conformitate cu articolul 9 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010, în cazul în care sunt îndeplinite ambele condiții de la alineatul (2), ESMA ia una sau mai multe dintre următoarele măsuri:

(a)

solicită tuturor persoanelor toate informațiile relevante privind dimensiunea și scopul poziției sau al expunerii stabilite prin intermediul unui instrument financiar derivat;

(b)

după analizarea informațiilor obținute conform literei (a), solicită tuturor acestor persoane să reducă dimensiunea poziției sau a expunerii sau a elimina poziția sau expunerea, în conformitate cu actul delegat menționat la alineatul (10) litera (b);

(c)

în ultimă instanță, limitează capacitatea unei persoane de a intra într-o tranzacție referitoare la un instrument financiar derivat pe mărfuri.

(2)   ESMA ia decizii în temeiul alineatului (1) doar în cazul în care sunt îndeplinite următoarele două condiții:

(a)

măsurile enumerate la alineatul (1) contracarează o amenințare la adresa bunei funcționări și a integrității piețelor financiare, inclusiv în ceea ce privește piețele derivate pe mărfuri, conform obiectivelor enumerate la articolul 57 alineatul (1) din Directiva 2014/65/UE și inclusiv în ceea ce privește modalitățile de livrare a mărfurilor fizice, sau la adresa stabilității întregului sistem financiar din Uniune ori a unei părți a acestuia;

(b)

una sau mai multe autorități competente nu au luat măsuri pentru contracararea amenințării sau măsurile luate nu contracarează suficient amenințarea.

ESMA evaluează îndeplinirea condițiilor menționate în prezentul alineat primul paragraf literele (a) și (b) în conformitate cu criteriile și factorii prevăzuți în actul delegat menționat la alineatul (10) litera (a) de la prezentul articol.

(3)   Atunci când ia măsurile menționate la alineatul (1), ESMA se asigură că măsura:

(a)

contracarează în mod semnificativ amenințarea la adresa bunei funcționări și a integrității piețelor financiare, inclusiv la adresa piețelor derivate pe mărfuri conform obiectivelor enumerate la articolul 57 alineatul (1) din Directiva 2014/65/UE și inclusiv în ceea ce privește modalitățile de livrare a mărfurilor fizice, sau la adresa stabilității întregului sistem financiar din Uniune ori a unei părți a acestuia, sau mărește în mod semnificativ capacitatea autorităților competente de a monitoriza amenințarea, astfel cum este măsurată aceasta în conformitate cu criteriile și factorii specificați în actul delegat menționat la alineatul (10) litera (a) din prezentul articol;

(b)

nu creează un risc de arbitraj de reglementare, astfel cum este măsurat în conformitate cu alineatul (10) litera (c) din prezentul articol;

(c)

nu are niciunul dintre următoarele efecte negative asupra eficienței piețelor financiare, disproporționate față de avantajele măsurilor: reducerea lichidității pe piețele respective, înăsprirea condițiilor de reducere a riscurilor direct legate de activitatea comercială a unei contrapărți nefinanciare sau crearea de incertitudini pentru participanții pe piață.

ESMA consultă Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energetic, instituită prin Regulamentul (CE) nr. 713/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (29), înainte de a lua orice măsuri referitoare la produsele energetice angro.

ESMA se consultă cu organismele publice competente în supravegherea, administrarea și reglementarea piețelor agricole fizice în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1234/2007, înainte de a lua orice măsuri referitoare la instrumente financiare derivate pe mărfuri agricole.

(4)   Înainte de a hotărî aplicarea sau reînnoirea uneia dintre măsurile menționate la alineatul (1), ESMA notifică autoritățile competente cu privire la măsura propusă. În cazul unei cereri formulate în temeiul alineatului (1) litera (a) sau (b), notificarea include identitatea persoanei sau a persoanelor cărora le-a fost adresată, precum și detaliile și justificările aferente. În cazul unei măsuri luate în temeiul alineatului (1) litera (c), notificarea include detalii privind persoana în cauză, instrumentele financiare aplicabile, măsurile cantitative corespunzătoare, cum ar fi mărimea maximă a unei poziții pe care persoana în cauză poate intra și justificările aferente.

(5)   Notificarea se face cu cel puțin 24 de ore înainte de momentul la care se dorește intrarea în vigoare sau reînnoirea măsurii. În situații excepționale, ESMA poate efectua notificarea cu mai puțin de 24 de ore înainte de intrarea în vigoare a măsurii, atunci când nu este posibilă acordarea unui preaviz de 24 de ore.

(6)   ESMA publică pe site-ul său de internet toate deciziile de impunere sau reînnoire a măsurilor menționate la alineatul (1) litera (c). Notificarea include detalii privind persoana în cauză, instrumentele financiare aplicabile, măsurile cantitative corespunzătoare, cum ar fi mărimea maximă a unei poziții pe care persoana în cauză poate intra și justificările aferente.

(7)   Măsurile luate în temeiul alineatului (1) litera (c) intră în vigoare în momentul publicării anunțului sau la o dată ulterioară, precizată în anunț, și se aplică doar tranzacțiilor efectuate după ce măsura a intrat în vigoare.

(8)   ESMA evaluează propriile măsuri menționate la alineatul (1) litera (c) la intervale adecvate și cel puțin o dată la trei luni. O măsură care nu este reînnoită după respectiva perioadă de trei luni expiră în mod automat. Alineatele (2)-(8) se aplică, de asemenea, în cazul reînnoirii măsurilor.

(9)   Măsurile adoptate de ESMA în temeiul prezentului articol prevalează asupra oricărei măsuri adoptate anterior de către o autoritate competentă în temeiul articolului 69 alineatul (2) literele (o) sau (p) din Directiva 2014/65/UE.

(10)   Comisia adoptă, în conformitate cu articolul 50, acte delegate pentru a preciza criteriile și factorii pentru stabilirea:

(a)

existenței unei amenințări la adresa bunei funcționări și a integrității piețelor financiare, inclusiv a piețelor derivate pe mărfuri, conform obiectivelor enumerate la articolul 57 alineatul (1) din Directiva 2014/65/UE și inclusiv în ceea ce privește modalitățile de livrare a mărfurilor fizice, ori la adresa stabilității întregului sistem financiar din Uniune sau a unei părți a acestuia conform alineatului (2) litera (a) ținând seama de gradul de utilizare a pozițiilor pentru a se acoperi pozițiile în mărfuri fizice sau în contracte pe mărfuri și de gradul în care prețurile de pe piețele activelor suport sunt stabilite prin referire la prețurile instrumentelor financiare derivate pe mărfuri;

(b)

reducerii adecvate a unei poziții sau expuneri în care se intră prin intermediul unui instrument financiar derivat menționat la alineatul (1) litera (b) din prezentul articol;

(c)

situațiilor în care ar putea apărea un risc de arbitraj de reglementare, astfel cum se menționează la alineatul (3) litera (b) din prezentul articol.

Criteriile și factorii respectivi țin seama de standardele tehnice de reglementare menționate la articolul 57 alineatul (3) din Directiva 2014/65/UE și fac diferența între situațiile în care ESMA adoptă măsuri din cauza faptului că o autoritate competentă nu a acționat și situațiile în care ESMA urmărește contracararea unui risc suplimentar pe care autoritatea competentă nu îl poate contracara în mod suficient, în conformitate cu articolul 69 alineatul (2) literele (j) sau (o) din Directiva 2014/65/UE.

TITLUL VIII

PRESTAREA DE SERVICII SAU DE ACTIVITĂȚI DE CĂTRE SOCIETĂȚI DIN ȚĂRI TERȚE ÎN URMA UNEI DECIZII DE ECHIVALARE ÎN PREZENȚA SAU ÎN ABSENȚA UNEI SUCURSALE

Articolul 46

Dispoziții generale

(1)   Societățile din țări terțe pot presta servicii de investiții sau activități de investiții cu sau fără servicii auxiliare în beneficiul contrapărților eligibile și al clienților profesionali în sensul secțiunii I din anexa II la Directiva 2014/65/UE stabiliți pe întreg teritoriul Uniunii, fără a înființa o sucursală, în cazul în care sunt înregistrate în registrul societăților din țările terțe ținute de ESMA în conformitate cu articolul 47.

(2)   ESMA înregistrează o societate dintr-o țară terță care a solicitat prestarea de servicii sau de activități de investiții pe întreg teritoriul Uniunii în conformitate cu alineatul (1) doar în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a)

Comisia a adoptat o decizie în conformitate cu articolul 47 alineatul (1);

(b)

societatea este autorizată în jurisdicția în care este înființat sediul său principal să presteze serviciile sau activitățile de investiții care urmează a fi furnizate în cadrul Uniunii și face obiectul unei supravegheri și al unor controale eficace care asigură conformitatea deplină cu cerințele aplicabile în țara terță respectivă;

(c)

au fost încheiate acorduri de cooperare în conformitate cu articolul 47 alineatul (2).

(3)   În cazul în care o societate dintr-o țară terță este înregistrată conform dispozițiilor prezentului articol, statele membre nu impun acesteia cerințe suplimentare în ceea ce privește aspectele reglementate prin prezentul regulament sau prin Directiva 2014/65/UE și, de asemenea, nu tratează societățile din țările terțe într-un mod mai favorabil decât societățile din Uniune.

(4)   Societatea din țara terță menționată la alineatul (1) depune cererea de înregistrare la ESMA, după adoptarea de către Comisie a deciziei menționate la articolul 47 prin care se stabilește echivalența cadrului juridic și de supraveghere din țara terță în care este autorizată societatea respectivă cu cerințele menționate la articolul 47 alineatul (1).

Societatea solicitantă din țara terță furnizează ESMA toate informațiile necesare pentru înregistrarea sa. În termen de 30 de zile lucrătoare de la primirea cererii, ESMA stabilește dacă aceasta este completă. În cazul în care cererea nu este completă, ESMA fixează un termen limită în care societatea solicitantă din țara terță trebuie să furnizeze informații suplimentare.

Decizia de înregistrare trebuie să se bazeze pe condițiile stabilite la alineatul (2).

În termen de 180 de zile lucrătoare de la data depunerii unei cereri complete, ESMA informează în scris societatea solicitantă din țara terță, oferind explicații și argumente referitoare la acordarea sau refuzarea înregistrării.

Statele membre pot permite societăților din țări terțe să presteze servicii de investiții sau să desfășoare activități de investiții, împreună cu serviciile auxiliare, pentru contrapărțile eligibile și clienții profesionali în sensul secțiunii I din anexa II la Directiva 2014/65/UE pe teritoriul lor în conformitate cu legislațiile naționale, în lipsa unei decizii a Comisiei luată în conformitate cu articolul 47 alineatul (1) sau în cazul în care o astfel de decizie nu mai este valabilă.

(5)   Societățile din țări terțe care furnizează servicii în conformitate cu prezentul articol informează clienții stabiliți în Uniune, înainte de furnizarea oricăror servicii de investiții, în legătură cu faptul că nu sunt autorizate să furnizeze servicii către clienți alții decât contrapărțile eligibile și clienții profesionali în sensul secțiunii I din anexa II la Directiva 2014/65/UE și că nu fac obiectul unei supravegheri în Uniune. Ele trebuie să menționeze denumirea și adresa autorității competente din țara terță responsabilă cu supravegherea.

Informațiile menționate la primul paragraf trebuie furnizate în scris și într-un mod care să le facă ușor de observat.

Statele membre se asigură că, în cazul în care o contraparte eligibilă sau un client profesional în sensul secțiunii I din anexa II la Directiva 2014/65/UE, care este stabilit sau situat pe teritoriul Uniunii, inițiază, la inițiativa sa exclusivă, prestarea unui serviciu de investiții sau a unei activități de investiții de către o societate dintr-o țară terță, prezentul articol nu se aplică prestării serviciului sau activității respective de către societatea din țara terță pentru persoana în cauză și nici relației legate în mod specific de prestarea serviciului sau a activității respective. O inițiativă a unor astfel de clienți nu îndreptățește societatea dintr-o țară terță să comercializeze noi categorii de produse de investiții sau de servicii de investiții către acea persoană.

(6)   Societățile din țări terțe care prestează servicii sau activități în conformitate cu prezentul articol oferă clienților stabiliți în Uniune, înainte de prestarea oricărui tip de serviciu sau activități de investiții în favoarea respectivului client stabilit în Uniune, posibilitatea de a înainta orice fel de litigiu cu privire la serviciile sau activitățile respective jurisdicției unei instanțe sau a unui tribunal de arbitraj dintr-un stat membru.

(7)   ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare care să precizeze informațiile pe care societatea solicitantă din țara terță le furnizează ESMA în cererea sa de înregistrare în conformitate cu alineatul (4), precum și formatul informațiilor care urmează să fie furnizate în conformitate cu alineatul (5).

ESMA înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la data de 3 iulie 2015.

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Articolul 47

Decizia de echivalare

(1)   Comisia poate adopta, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 51 alineatul (2), o decizie referitoare la o țară terță care să ateste că regimul juridic și de supraveghere al respectivei țări terțe asigură respectarea de către societățile autorizate din acea țară terță a cerințelor de natură prudențială și referitoare la conduita profesională obligatorii din punct de vedere juridic, care produc efecte echivalente cu cele ale cerințelor stabilite în prezentul regulament, în Directiva 2013/36/UE și în Directiva 2014/65/UE și în măsurile de punere în aplicare adoptate în temeiul prezentului regulament și al respectivelor directive și că cadrul juridic al țării terțe respective prevede un sistem echivalent eficient de recunoaștere a firmelor de investiții autorizate în conformitate cu regimul juridic din țara terță.

Cadrul prudențial și de conduită profesională al unei țări terțe poate fi considerat ca având efect echivalent dacă îndeplinește în totalitate următoarele condiții:

(a)

societățile furnizoare de servicii și activități de investiții din țara terță respectivă fac în permanență obiectul autorizării, supravegherii și al unor controale eficace;

(b)

societățile furnizoare de servicii și activități de investiții din țara terță respectivă fac obiectul unor cerințe de capital și al unor cerințe corespunzătoare aplicabile acționarilor și membrilor organismelor de conducere ale acestora;

(c)

societățile furnizoare de servicii și activități de investiții fac obiectul unor cerințe adecvate în materie de organizare în domeniul funcțiilor de control intern;

(d)

societățile furnizoare de servicii și activități de investiții fac obiectul unor norme corespunzătoare de conduită profesională;

(e)

asigură transparența și integritatea pieței, prevenind abuzuri de piață de tipul utilizării abuzive a informațiilor privilegiate și manipulării pieței.

(2)   ESMA încheie acorduri de cooperare cu autoritățile competente relevante din țările terțe ale căror cadre juridice și de supraveghere au fost recunoscute ca fiind efectiv echivalente în conformitate cu alineatul (1). Acordurile în cauză specifică cel puțin:

(a)

mecanismul utilizat pentru schimbul de informații dintre ESMA și autoritățile competente ale țărilor terțe în cauză, inclusiv accesul la toate informațiile solicitate de ESMA referitoare la societățile din țările terțe autorizate din afara Uniunii;

(b)

mecanismul utilizat pentru notificarea imediată a ESMA, în cazul în care o autoritate competentă dintr-o țară terță consideră că o societate dintr-o țară terță pe care o supraveghează și pe care ESMA a înregistrat-o în registrul prevăzut la articolul 48 încalcă condițiile de autorizare sau alte acte normative la care aceasta are obligația de a adera;

(c)

procedurile referitoare la coordonarea activităților de supraveghere, inclusiv, după caz, inspecțiile la fața locului.

(3)   Societățile din țări terțe stabilite într-o țară al cărei cadru juridic și de supraveghere a fost recunoscut ca fiind efectiv echivalent în conformitate cu alineatul (1) și care este autorizat în conformitate cu articolul 39 din Directiva 2014/65/UE pot presta serviciile și activitățile acoperite de autorizație în beneficiul contrapărților eligibile și al clienților profesionali în sensul secțiunii I din anexa II la Directiva 2014/65/UE din alte state membre ale Uniunii fără a înființa sucursale noi. În acest scop, societățile respectă cerințele de informare referitoare la prestarea de servicii și activități transfrontaliere prevăzute la articolul 34 din Directiva 2014/65/UE.

Sucursala rămâne sub supravegherea statului membru în care a fost înființată, în conformitate cu articolul 39 din Directiva 2014/65/UE. Cu toate acestea și fără a aduce atingere obligațiilor de cooperare prevăzute în Directiva 2014/65/UE, autoritatea competentă a statului membru în care este înființată sucursala și autoritatea competentă a statului membru gazdă pot încheia acorduri de cooperare proporționale pentru a garanta că sucursala societății din țara terță care furnizează servicii de investiții în Uniune respectă un nivel adecvat de protecție a investitorilor.

(4)   Societatea din țara terță nu își mai poate folosi drepturile conform articolului 46 alineatul (1) în cazul în care Comisia adoptă o decizie în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 51 alineatul (2) prin care își retrage decizia referitoare la respectiva țară terță, luată conform alineatului (1) din prezentul articol.

Articolul 48

Registrul

ESMA ține un registru cu societățile din țări terțe cărora li se permite să furnizeze servicii de investiții sau să execute activități de investiții în Uniune, în conformitate cu articolul 46. Registrul este accesibil publicului pe site-ul de internet al ESMA și conține informații privind serviciile sau activitățile pe care respectivele societățile din țări terțe au permisiunea să le furnizeze sau să le execute, precum și trimiteri la autoritatea competentă responsabilă cu supravegherea acestora în țara terță.

Articolul 49

Retragerea înregistrării

(1)   ESMA retrage înregistrarea unei societăți dintr-o țară terță din registrul stabilit în conformitate cu articolul 48, dacă:

(a)

ESMA are motive întemeiate, bazate pe dovezi documentate, să considere că prin furnizarea de servicii și activități de investiții în Uniune societatea dintr-o țară terță acționează într-un mod care prejudiciază în mod evident interesele investitorilor ori buna funcționare a piețelor sau

(b)

ESMA are motive întemeiate, bazate pe dovezi documentate, să considere că prin furnizarea de servicii și activități de investiții în Uniune societatea dintr-o țară terță a încălcat în mod grav dispozițiile care îi sunt aplicabile în țara terță și pe baza cărora Comisia a adoptat decizia în conformitate cu articolul 47 alineatul (1);

(c)

ESMA a sesizat autoritatea competentă din țara terță, iar respectiva autoritate competentă din țara terță nu a luat măsurile adecvate necesare pentru a proteja investitorii și buna funcționare a piețelor din Uniune sau nu a reușit să demonstreze că societatea respectivă din țara terță îndeplinește cerințele care i se aplică în țara terță și

(d)

ESMA a informat autoritatea competentă din țara terță cu privire la intenția sa de a retrage înregistrarea societății din țara terță, cu cel puțin 30 de zile înainte de retragere.

(2)   ESMA informează fără întârziere Comisia cu privire la orice măsură adoptată în conformitate cu alineatul (1) și publică decizia sa pe propriul site de internet.

(3)   Comisia evaluează în ce măsură condițiile în care a fost adoptată o decizie în conformitate cu articolul 47 alineatul (1) persistă în ceea ce privește țara terță în cauză.

TITLUL IX

ACTE DELEGATE ȘI ACTE DE PUNERE ÎN APLICARE

CAPITOLUL 1

Acte delegate

Articolul 50

Exercitarea delegării de competențe

(1)   Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)   Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 1 alineatul (9), articolul 2 alineatul (2), articolul 13 alineatul (2), articolul 15 alineatul (5), articolul 17 alineatul (3), articolul 19 alineatele (2) și (3), articolul 31 alineatul (4), articolul 40 alineatul (8), articolul 41 alineatul (8), articolul 42 alineatul (7), articolul 45 alineatul (10) și articolul 52 alineatele (10) și (12) se conferă Comisiei pe o perioadă de timp nedeterminată de la 2 iulie 2014.

(3)   Delegarea de competențe menționată la articolul 1 alineatul (9), articolul 2 alineatul (2), articolul 13 alineatul (2), articolul 15 alineatul (5), articolul 17 alineatul (3), articolul 19 alineatele (2) și (3), articolul 31 alineatul (4), articolul 40 alineatul (8), articolul 41 alineatul (8), articolul 42 alineatul (7), articolul 45 alineatul (10) și articolul 52 alineatele (10) și (12) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)   De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(5)   Un act delegat adoptat în temeiul articolului 1 alineatul (9), articolului 2 alineatul (2), articolului 13 alineatul (2), articolului 15 alineatul (5), articolului 17 alineatul (3), articolului 19 alineatele (2) și (3), articolului 31 alineatul (4), articolului 40 alineatul (8), articolului 41 alineatul (8), articolului 42 alineatul (7), articolului 45 alineatul (10) și articolului 52 alineatele (10) și (12) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de trei luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înainte expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu trei luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

CAPITOLUL 2

Actele de punere în aplicare

Articolul 51

Procedura comitetului

(1)   Comisia este asistată de Comitetul European pentru valori mobiliare, instituit prin Decizia 2001/528/CE a Comisiei (30). Respectivul comitet este un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)   În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

TITLUL X

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 52

Rapoarte și revizuire

(1)   Până la 3 martie 2019 și în urma consultării ESMA, Comisia înaintează un raport Parlamentului European și Consiliului cu privire la impactul în practică al obligațiilor de transparență stabilite în conformitate cu articolele 3-13, în special impactul mecanismului de plafonare a volumului descris la articolul 5, inclusiv asupra costului tranzacționării pentru contrapărțile eligibile și clienții profesionali și asupra tranzacționării acțiunilor întreprinderilor cu capitalizare mică și medie și eficiența acestui mecanism în a garanta că utilizarea derogărilor relevante nu afectează formarea prețurilor, precum și modul în care poate funcționa un mecanism adecvat de sancționare a nerespectării plafonului de volum, precum și privind aplicarea și menținerea caracterului adecvat al derogărilor de la obligațiile privind transparența pretranzacționare stabilite în conformitate cu articolul 4 alineatele (2) și (3) și articolul 9 alineatele (2) - (5).

(2)   Raportul menționat la alineatul (1) de mai sus include impactul utilizării derogării menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (a) și la articolul 4 alineatul (1) litera (b) punctul (i) asupra piețelor europene de acțiuni și a mecanismului de plafonare a volumului prevăzut la articolul 5, în special în ceea ce privește:

(a)

nivelul și tendința tranzacționării sub formă de registru de ordine opac (non-lit order book) în Uniune de la introducerea prezentului regulament;

(b)

impactul asupra spreadurilor cotate transparente pretranzacționare;

(c)

impactul asupra amplorii lichidității registrelor de ordine transparente (lit order books);

(d)

impactul asupra concurenței și investitorilor de pe teritoriul Uniunii;

(e)

impactul asupra tranzacționării acțiunilor întreprinderilor cu capitalizare mică și medie;

(f)

evoluțiile de la nivel internațional și a discuțiilor cu țările terțe și organizațiile internaționale.

(3)   În cazul în care în cadrul raportului se concluzionează că utilizarea derogării de la articolul 4 alineatul (1) litera (a) și litera (b) punctul (i) are un efect negativ asupra formării prețurilor și asupra tranzacționării acțiunilor întreprinderilor cu capitalizare mică și medie, Comisia face propuneri, după caz, inclusiv de modificare a prezentului regulament, cu privire la utilizarea derogărilor respective. Aceste propuneri includ o evaluare a impactului modificărilor propuse și țin seama de obiectivele prezentului regulament și de efectele asupra perturbării pieței și asupra concurenței și de potențialele efecte asupra investitorilor din Uniune.

(4)   Până la 3 martie 2019 și în urma consultării ESMA, Comisia înaintează un raport Parlamentului European și Consiliului cu privire la funcționarea articolului 26, inclusiv cu privire la măsura în care conținutul și formatul rapoartelor de tranzacție primite și schimbate între autoritățile competente permit monitorizarea în mod cuprinzător a activităților firmelor de investiții în conformitate cu articolul 26 alineatul (1). Comisia poate propune orice fel de măsuri corespunzătoare, inclusiv aceea ca tranzacțiile să fie raportate unui sistem desemnat de ESMA și nu autorităților competente, fapt ce permite autorităților competente relevante să acceseze toate informațiile raportate în temeiul prezentului articol, în sensul prezentului regulament și al Directivei 2014/65/UE și în scopul detectării utilizărilor abuzive ale informațiilor confidențiale și a manipulărilor pieței în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 596/2014.

(5)   Până la 3 martie 2019 și după consultarea ESMA, Comisia înaintează Parlamentului European și Consiliului un raport referitor la soluțiile adecvate de a reduce asimetriile în materie de informații la nivelul participanților de pe piață, precum și instrumentele cu ajutorul cărora autoritățile de reglementare să poată monitoriza mai eficient activitățile de cotație exercitate în locurile de tranzacționare. Acest raport evaluează cel puțin fezabilitatea dezvoltării unui Sistem european al celei mai bune cereri și oferte (European Best Bid and Offer System) pentru cotații consolidate și dacă acest sistem va contribui la atingerea acestor obiective.

(6)   Până la 3 martie 2019 și în urma consultării ESMA, Comisia înaintează un raport Parlamentului European și Consiliului cu privire la progresul înregistrat în ceea ce privește transferarea la bursă sau pe platforme electronice de tranzacționare în conformitate cu articolele 25 și 28 a tranzacțiilor cu instrumentele financiare derivate extrabursiere standardizate.

(7)   Până la 3 iulie 2019 și în urma consultării ESMA, Comisia înaintează un raport Parlamentului European și Consiliului cu privire la evoluția prețurilor, pentru transparența datelor pretranzacționare și posttranzacționare de pe piețele reglementate, MTF-uri, OTF-uri, APA-uri și CTP-uri.

(8)   Până la 3 iulie 2019 și în urma consultării ESMA, Comisia înaintează Parlamentului European și Consiliului un raport de reexaminare a dispozițiilor privind interoperabilitatea de la articolul 36 din prezentul regulament și de la articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012.

(9)   Până la 3 iulie 2019 și în urma consultării ESMA, Comisia înaintează Parlamentului European și Consiliului un raport privind aplicarea articolelor 35 și 36 din prezentul regulament și a articolelor 7 și 8 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012.

Până la 3 iulie 2021 și în urma consultării ESMA, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind aplicarea articolului 37.

(10)   Până la 3 iulie 2019 și în urma consultării ESMA, Comisia înaintează Parlamentului European și Consiliului un raport cu privire la impactul articolelor 35 și 36 din prezentul regulament asupra CPC nou-înființate și autorizate menționate la articolul 35 alineatul (5) și asupra locurilor de tranzacționare conectate cu respectivele CPC prin legături strânse, precum și cu privire la oportunitatea prelungirii regimului de tranziție prevăzut la articolul 35 alineatul (5), comparând posibilele beneficii pentru consumatori ale îmbunătățirii concurenței și a gradului de alegere disponibil pentru participanții de pe piață cu posibilul efect disproporționat al acestor dispoziții asupra CPC nou-înființate și autorizate și cu constrângerile impuse participanților locali de pe piață privind accesul la CPC globale și buna funcționare a pieței.

În funcție de concluziile acestui raport, Comisia poate adopta un act delegat în conformitate cu articolul 50 pentru a prelungi regimul de tranziție în conformitate cu articolul 35 alineatul (5) cu maximum 30 de luni.

(11)   Până la 3 iulie 2019 și în urma consultării ESMA, Comisia înaintează Parlamentului European și Consiliului un raport privind măsura în care pragul menționat la articolul 36 alineatul (5) continuă să fie adecvat și dacă mecanismul de neparticipare referitor la instrumentele financiare derivate tranzacționate la bursă trebuie să fie în continuare disponibil.

(12)   Până la 3 iulie 2016 și pe baza unei evaluări a riscului realizate de ESMA în consultare cu CERS, Comisia înaintează Parlamentului European și Consiliului un raport prin care evaluează necesitatea excluderii temporare a instrumentelor financiare derivate tranzacționate la bursă din domeniul de aplicare a articolelor 35 și 36. Raportul ține seama de potențialele riscuri la adresa stabilității generale și bunei funcționării a piețelor financiare din întreaga Uniune, derivate din dispozițiile privind accesul deschis referitoare la instrumentele financiare derivate tranzacționate la bursă.

Sub rezerva concluziilor acestui raport, Comisia poate adopta un act delegat în conformitate cu articolul 50 pentru a exclude instrumentele financiare derivate tranzacționate la bursă din domeniul de aplicare al articolelor 35 și 36 pentru o perioadă de până la 30 de luni de la 3 ianuarie 2017.

Articolul 53

Modificarea Regulamentului (UE) nr. 648/2012

Regulamentul (UE) nr. 648/2012 se modifică după cum urmează:

1.

La articolul 5 alineatul (2) se adaugă următorul paragraf:

„Dezvoltarea standardelor tehnice de reglementare conform prezentului alineat de către ESMA nu aduce atingere dispoziției tranzitorii privind contractele derivate pe produse energetice C6, prevăzute la articolul 95 din Directiva 2014/65/UE (31).

(31)  Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Directivei 2002/92/CE și a Directivei 2011/61/UE (JO L 173, 12.6.2014, p. 349).”"

2.

Articolul 7 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (1) este înlocuit cu următorul text:

„(1)   O CPC care a fost autorizată să compenseze contracte cu instrumente derivate extrabursiere acceptă să compenseze astfel de contracte în mod nediscriminatoriu și transparent, inclusiv în ceea ce privește cerințele de garantare și taxele legate de acces, indiferent de locul de tranzacționare. Acest lucru în special asigură faptul că un loc de tranzacționare are dreptul la tratament nediscriminatoriu în ceea ce privește modul în care sunt tratate contractele tranzacționate în respectivul loc de tranzacționare în ceea ce privește:

(a)

cerințele de garantare și de compensare a contractelor echivalente din punct de vedere economic atunci când includerea unor astfel de contracte în procedurile de lichidare sau alte proceduri de compensare ale unei CPC conform legislației aplicabile privind insolvabilitatea nu periclitează buna funcționare, validitatea sau aplicabilitatea unor astfel de proceduri; și

(b)

apelurile în marjă încrucișate cu contracte corelate compensate de aceeași CPC conform unui model de risc care respectă dispozițiile articolului 41.

O CPC poate solicita ca un loc de tranzacționare să respecte cerințele operaționale și tehnice stabilite de CPC, inclusiv cerințele în materie de gestionare a riscului.”;

(b)

se adaugă următorul alineat:

„(6)   Condițiile prevăzute la alineatul (1) privind tratamentul nediscriminatoriu în ceea ce privește modul în care sunt tratate contractele tranzacționate la locul de tranzacționare respectiv, în ceea ce privește cerințele de garantare, compensarea contractelor echivalente din punct de vedere economic și încrucișarea marjelor cu contracte corelate compensate de aceeași CPC sunt specificate detaliat în standardele tehnice adoptate în conformitate cu articolul 35 alineatul (6) litera (e) din Regulamentul (UE) nr. 600/2014 (32).”

3.

La articolul 81 alineatul (3) se adaugă următorul paragraf:

„Registrele centrale de tranzacții transmit date către autoritățile competente în conformitate cu cerințele prevăzute la articolul 26 din Regulamentul (UE) nr. 600/2014 (32)”.

Articolul 54

Dispoziții tranzitorii

(1)   Societățile din țări terțe pot continua prestarea de servicii și activități în statele membre în conformitate cu regimurile naționale timp de trei ani de la adoptarea de către Comisie a unei decizii privind țara terță în cauză în conformitate cu articolul 47.

(2)   În cazul în care Comisia consideră că nu mai este nevoie să se excludă instrumentele financiare derivate tranzacționate la bursă din domeniul de aplicare al articolelor 35 și 36, în conformitate cu articolul 52 alineatul (12), o CPC sau un loc de tranzacționare pot, înainte de punerea în aplicare a prezentului regulament, să solicite autorității sale competente permisiunea de a se prevala de regimul de tranziție. Autoritatea competentă, ținând seama de riscurile care rezultă din aplicarea drepturilor de acces conform articolelor 35 sau 36 în ceea ce privește instrumentele derivate tranzacționate la bursă pentru buna funcționare a CPC sau a locului de tranzacționare respectiv, poate decide ca articolele 35 sau 36 să nu se aplice CPC relevante și, respectiv, locului de tranzacționare în ceea ce privește instrumentele financiare derivate tranzacționate la bursă pentru o perioadă de tranziție până la 3 iulie 2019. În cazul în care este aprobată o perioadă de tranziție, CPC sau locul de tranzacționare nu poate beneficia de drepturile de acces acordate în temeiul articolelor 35 sau 36 în ceea ce privește instrumentele financiare derivate tranzacționate la bursă pe durata perioadei de tranziție. Autoritatea competentă notifică ESMA și, în cazul unei CPC, membrilor colegiului de autorități competente pentru respectiva CPC, atunci când este aprobată perioada de tranziție.

În cazul în care o CPC care a fost aprobată pentru regimul de tranziție este conectată prin legături strânse cu unul sau mai multe locuri de tranzacționare, respectivele locuri de tranzacționare nu beneficiază de drepturi de acces în temeiul articolelor 35 sau 36 în ceea ce privește instrumentele financiare derivate tranzacționate la bursă pe durata perioadei de tranziție.

În cazul în care un loc de tranzacționare care a fost aprobat pentru regimul de tranziție este conectat prin legături strânse cu una sau mai multe CPC, respectivele CPC nu beneficiază de drepturi de acces în temeiul articolelor 35 sau 36 în ceea ce privește instrumentele financiare derivate tranzacționate la bursă pe durata perioadei de tranziție.

Articolul 55

Intrarea în vigoare și aplicarea

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament se aplică de la 3 ianuarie 2017.

În pofida celui de-al doilea paragraf, articolul 1 alineatele (8) și (9), articolul 2 alineatul (2), articolul 5 alineatele (6) și (9), articolul 7 alineatul (2), articolul 9 alineatul (5), articolul 11 alineatul (4), articolul 12 alineatul (2), articolul 13 alineatul (2), articolul 14 alineatul (7), articolul 15 alineatul (5), articolul 17 alineatul (3), articolul 19 alineatele (2) și (3), articolul 20 alineatul (3), articolul 21 alineatul (5), articolul 22 alineatul (4), articolul 23 alineatul (3), articolul 25 alineatul (3), articolul 26 alineatul (9), articolul 27 alineatul (3), articolul 28 alineatul (4), articolul 28 alineatul (5), articolul 29 alineatul (3), articolul 30 alineatul (2), articolul 31 alineatul (4), articolul 32 alineatele (1), (5) și (6), articolul 33 alineatul (2), articolul 35 alineatul (6), articolul 36 alineatul (6), articolul 37 alineatul (4), articolul 38 alineatul (3), articolul 40 alineatul (8), articolul 41 alineatul (8), articolul 42 alineatul (7), articolul 45 alineatul (10), articolul 46 alineatul (7), articolul 47 alineatele (1) și (4), articolul 52 alineatele (10) și (12) și articolului 54 alineatul (1) se aplică imediat după intrarea în vigoare a prezentului regulament.

În pofida celui de al doilea paragraf, articolele 37 alineatele (1), (2) și (3) se aplică de la 3 ianuarie 2019.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 15 mai 2014.

Pentru Parlamentul European

Președintele

M. SCHULZ

Pentru Consiliu

Președintele

D. KOURKOULAS


(1)  JO C 161, 7.6.2012, p. 3.

(2)  JO C 143, 22.5.2012, p. 74.

(3)  Poziția Parlamentului European din 15 aprilie 2014 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 13 mai 2014.

(4)  Directiva 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind piețele instrumentelor financiare, de modificare a Directivelor 85/611/CEE și 93/6/CEE ale Consiliului și a Directivei 2000/12/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 93/22/CEE a Consiliului (JO L 145, 30.4.2004, p. 1).

(5)  Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Directivei 2002/92/CE și a Directivei 2011/61/UE (a se vedea pagina 349 din prezentul Jurnal Oficial).

(6)  Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții (JO L 201, 27.7.2012, p. 1).

(7)  Regulamentul (CE) nr. 1287/2006 al Comisiei din 10 august 2006 de punere în aplicare a Directivei 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind obligațiile întreprinderilor de investiții de păstrare a evidenței și înregistrărilor, raportarea tranzacțiilor, transparența pieței, admiterea de instrumente financiare în tranzacții și definiția termenilor în sensul directivei în cauză (JO L 241, 2.9.2006, p. 1).

(8)  Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității Europene de Supraveghere (Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 84).

(9)  Regulamentul (CE) nr. 809/2004 al Comisiei din 29 aprilie 2004 de punere în aplicare a Directivei 2003/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește informațiile conținute în prospectele, structura prospectelor, includerea de informații prin trimiteri, publicarea prospectelor și difuzarea comunicatelor cu caracter publicitar (JO L 149, 30.4.2004, p. 1).

(10)  Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (JO L 281, 23.11.1995, p. 31).

(11)  Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (JO L 8, 12.1.2001, p. 1).

(12)  Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 12).

(13)  Regulamentul (UE) nr. 236/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 martie 2012 privind vânzarea în lipsă și anumite aspecte ale swapurilor pe riscul de credit (JO L 86, 24.3.2012, p. 1).

(14)  Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32).

(15)  Regulamentul (UE) nr. 596/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind abuzul de piață (Regulamentul privind abuzul de piață) și de abrogare a Directivei 2003/6/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivelor 2003/124/CE, 2003/125/CE și 2004/72/CE ale Comisiei (a se vedea pagina 1 din prezentul Jurnal Oficial).

(16)  Directiva 2014/57/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind sancțiunile penale pentru abuzul de piață (Directiva privind abuzul de piață) (a se vedea pagina 179 din prezentul Jurnal Oficial).

(17)  Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(18)  JO C 147, 25.5.2012, p. 1.

(19)  Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE (JO L 176, 27.6.2013, p. 338).

(20)  Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și firmele de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 176. 27.6.2013, p. 1).

(21)  Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind accesul la activitate și desfășurarea activității de asigurare și de reasigurare (Solvabilitate II) (JO L 335, 17.12.2009, p. 1).

(22)  Directiva 2009/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 de coordonare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM) (JO L 302, 17.11.2009, p. 32).

(23)  Directiva 2003/41/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 iunie 2003 privind activitățile și supravegherea instituțiilor pentru furnizarea de pensii ocupaționale (JO L 235, 23.9.2003, p. 10).

(24)  Directiva 2011/61/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2011 privind administratorii fondurilor de investiții alternative și de modificare a Directivelor 2003/41/CE și 2009/65/CE și a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009 și (UE) nr. 1095/2010 (JO L 174, 1.7.2011, p. 1).

(25)  Regulamentul (UE) nr. 1227/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind integritatea și transparența pieței angro de energie (JO L 326, 8.12.2011, p. 1).

(26)  Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 671).

(27)  Directiva 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 octombrie 2005 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și finanțării terorismului (JO L 309, 25.11.2005, p. 15).

(28)  Regulamentul delegat (UE) nr. 149/2013 al Comisiei din 19 decembrie 2012 de completare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare referitoare la dispozițiile în materie de compensare indirectă, obligația de compensare, registrul public, accesul la un loc de tranzacționare, contrapărțile nefinanciare și tehnicile de atenuare a riscurilor pentru contractele derivate extrabursiere care nu sunt compensate prin CPC (JO L 52, 23.2.2013, p. 11).

(29)  Regulamentul (CE) nr. 713/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 de instituire a Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (JO L 211, 14.8.2009, p. 1).

(30)  Decizia 2001/528/CE a Comisiei din 6 iunie 2001 de instituire a Comitetului European pentru valori mobiliare (JO L 191, 13.7.2001, p. 45).

(32)  Regulamentul (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 173, 12.6.2014, p. 84).


Top