Cerințele prudențiale ale firmelor de investiții

SINTEZĂ PRIVIND:

Regulamentul (UE) 2019/2033 privind cerințele prudențiale ale firmelor de investiții

CARE ESTE ROLUL ACESTUI REGULAMENT?

Regulamentul stabilește cerințe prudențiale* noi și aranjamente de supraveghere pentru anumite categorii de firme de investiții.
Pentru aceste categorii, stabilește cerințe specifice privind fondurile proprii, riscul de concentrare, riscul de lichiditate, raportare și publicare a informațiilor.
Regulamentul, cunoscut și sub denumirea de regulamentul firmelor de investiții (RFI), introduce cerințe prudențiale care sunt proporționale cu dimensiunea, natura, complexitatea, profilul de risc și modelul de afaceri ale unei firme, asigurând în același timp o protecție adecvată a clienților săi și a piețelor în care își desfășoară activitatea.

ASPECTE-CHEIE

RFI stabilește cerințe prudențiale care sunt proporționale cu natura, dimensiunea și complexitatea activităților unei firme de investiții.
RFI se aplică firmelor de investiții care:
- nu fac obiectul Regulamentului (UE) nr. 575/2013 [regulamentul privind cerințele de capital (RCC) – a se vedea sinteza]; și
- sunt suficient de mici și neinterconectate (firme de investiții de „clasa 3” – a se vedea articolul 12 din RFI); sau
- nu se încadrează în niciuna dintre celelalte două categorii (firme de investiții de „clasa 2”). Categoria „clasei 2” cuprinde firme de investiții care sunt prea mici pentru categoria „clasei 1” (sub rezerva normelor RCC), dar sunt mai mari și mai interconectate decât categoria „clasei 3”.
Firmele de investiții care tranzacționează pe cont propriu, subscriu instrumente financiare și/sau plasează instrumente financiare cu angajament ferm sunt supuse normelor RCC dacă:
- activele lor consolidate sunt de peste 30 de miliarde EUR (firme de „clasa 1”); sau,
- activele lor consolidate depășesc 15 miliarde EUR sau activele lor consolidate depășesc 5 miliarde EUR și sunt desemnate de autoritățile lor competente pe baza unor criterii specifice (firme de „clasa 1 minus”).
Firmele din „clasa 1” trebuie să solicite autorizarea ca instituții de credit, în timp ce firmele din „clasa 1 minus” rămân autorizate ca firme de investiții, dar sunt supuse cerințelor prudențiale aplicabile băncilor în temeiul RCC și al directivei privind cerințele de capital.

Cerințele de capital stabilite în RFI constau în:

o cerință de cheltuieli generale fixe (FOR) egale cu un sfert din cheltuielile generale fixe anuale ale firmei;
o cerință de capital minim permanent (PMR) de 75 000 EUR, 150 000 EUR sau 750 000 EUR, în funcție de activitățile firmei; și
o cerință generală de capital „calculată pe baza factorilor K”, bazată pe trei tipuri principale de riscuri:
- risc pentru client,
- risc pentru piață și
- risc pentru firmă.

Firmele din „clasa 3” sunt supuse unor cerințe mai ușoare decât firmele din „clasa 2”: în timp ce cerințele de capital pentru o firmă din „clasa 3” sunt egale cu cea mai mare dintre FOR și PMR, cerințele de capital pentru o firmă din „clasa 2” sunt egale cu cea mai mare dintre FOR, PMR și cerința generală calculată pe baza factorilor K.

Normele de divulgare pentru firmele de investiții impun acestora să furnizeze informații anuale cu privire la:

obiectivele și politicile lor în materie de gestionare a riscurilor;
mecanismele lor de guvernanță;
compoziția și cerințele fondurilor proprii;
politicile și practicile lor de salarizare pentru categoriile de personal care au un impact important asupra profilului de risc al firmelor, inclusiv aspecte legate de neutralitatea de gen, diferența de remunerare între femei și bărbați și plăți fixe și variabile;
politicile lor de investiții;
riscurile lor de mediu, sociale și de guvernare.

Prin modificarea Regulamentului (UE) nr. 600/2014 (regulamentul privind piețele instrumentelor financiare – a se vedea sinteza), RFI a îmbunătățit și consolidat, de asemenea, „cadrul de echivalență” al regulamentului, care prevede reguli pentru furnizarea de servicii în temeiul directivei privind piețeleinstrumentelor financiare (MiFID) în Uniunea Europeană (UE) de către firme cu sediul în țări din afara UE pentru care Comisia Europeană a adoptat o „decizie de echivalare”, adică a evaluat că normele prudențiale, organizaționale și de conduită profesională obligatorii din punct de vedere juridic ale acelor țări sunt echivalente cu cele în vigoare în UE.

RFI modifică, de asemenea, Regulamentele (UE) nr. 1093/2010 (a se vedea sinteza), (UE) nr. 575/2013 și (UE) nr. 806/2014 (a se vedea sinteza).

Acte delegate

Comisia are competențe de a adopta acte delegate sub formă de standarde tehnice de reglementare și de punere în aplicare elaborate de Autoritatea bancară europeană (ABE), în strânsă cooperare cu Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe, după caz, pentru a completa regulamentul și a se asigura că cerințele acestuia sunt aplicate uniform.

Foaia de parcurs a ABE

O prezentare generală a planului de lucru al ABE pentru dezvoltarea acestor standarde tehnice este disponibilă aici: Foaia de parcurs a ABE privind firmele de investiții.
Unele dintre aceste standarde tehnice au fost deja publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (a se vedea „documentele conexe” mai jos) și pot fi găsite pe site-ul web al ABE.

Raportare

Comisia, după consultarea ABE și a Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe, ar trebui să prezinte Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene un raport privind aplicarea RFI până la 26 iunie 2024, împreună cu o propunere legislativă de revizuire a cadrului, dacă este nevoie.

DE CÂND SE APLICĂ REGULAMENTUL?

Se aplică de la 26 iunie 2021.

CONTEXT

Câteva mii de firme de investiții operează în Spațiul Economic European. Acestea joacă roluri cheie în economii și investiții. Acestea variază de la companii cu o singură persoană până la mari grupuri internaționale.
Până la 25 iunie 2021, acestea au fost supuse acelorași norme de capital, lichiditate și management al riscului ca băncile, pentru a se asigura că dispun de resurse suficiente pentru a acoperi eventualele pierderi din activitățile lor. Cu toate acestea, aceste norme nu au luat în considerare pe deplin caracteristicile specifice ale firmelor.
Pentru informații suplimentare, consultați:
- Norme prudențiale pentru firmele de investiții (Comisia Europeană);
- Firme de investiții (Autoritatea Bancară Europeană).

TERMENI-CHEIE

Cerințe prudențiale. Normele UE privind cerințele prudențiale se referă în principal la cuantumul capitalului și lichiditatea pe care o dețin băncile. Scopul acestor norme este de a consolida rezistența sectorului bancar al UE, astfel încât să poată absorbi mai bine șocurile economice, asigurând în același timp ca băncile să continue să finanțeze activitatea economică și creșterea economică.

DOCUMENTUL PRINCIPAL

Regulamentul (UE) 2019/2033 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind cerințele prudențiale ale firmelor de investiții și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010, (UE) nr. 575/2013, (UE) nr. 600/2014 și (UE) nr. 806/2014 (JO L 314, 5.12.2019, pp. 1-63).

Modificările succesive aduse Regulamentului (UE) 2019/2033 au fost integrate în textul de bază. Această versiune consolidată are doar un caracter informativ.

DOCUMENTE CONEXE

Regulamentul delegat (UE) 2022/1159 al Comisiei din 11 martie 2022 de completare a Regulamentului (UE) 2019/2033 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare pentru publicarea de către firmele de investiții de informații privind politica de investiții (JO L 179, 6.7.2022, pp. 11-24).

Regulamentul delegat (UE) 2022/244 al Comisiei din 24 septembrie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2019/2033 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare care precizează cuantumul marjei totale pentru calcularea factorului K aferent „marjei de compensare date” (K-CMG) (JO L 41, 22.2.2022, pp. 1-4).

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/2284 al Comisiei din 10 decembrie 2021 de stabilire a standardelor tehnice de punere în aplicare pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2019/2033 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește raportarea în scopuri de supraveghere și publicarea de informații de către firmele de investiții (JO L 458, 22.12.2021, pp. 48-172).

Regulamentul delegat (UE) 2022/76 al Comisiei din 22 septembrie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2019/2033 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare care precizează ajustările coeficienților aplicabili factorului K „fluxul zilnic de tranzacționare” (JO L 13, 20.1.2022, pp. 1-3).

Regulamentul delegat (UE) 2022/25 al Comisiei din 22 septembrie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2019/2033 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare care precizează metodele de măsurare a factorilor K menționate la articolul 15 din regulamentul respectiv (JO L 6, 11.1.2022, pp. 1-6).

Regulamentul delegat (UE) 2022/26 al Comisiei din 24 septembrie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2019/2033 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare care precizează noțiunea de „conturi separate” pentru a asigura protecția fondurilor clienților în caz de faliment al unei firme de investiții (JO L 6, 11.1.2022, pp. 7-8).

Directiva (UE) 2019/2034 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind supravegherea prudențială a firmelor de investiții și de modificare a Directivelor 2002/87/CE, 2009/65/CE, 2011/61/UE, 2013/36/UE, 2014/59/UE și 2014/65/UE (JO L 314, 5.12.2019, pp. 64-114).

A se vedea versiunea consolidată.

Regulamentul (UE) nr. 806/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2014 de stabilire a unor norme uniforme și a unei proceduri uniforme de rezoluție a instituțiilor de credit și a anumitor firme de investiții în cadrul unui mecanism unic de rezoluție și al unui fond unic de rezoluție și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 (JO L 225, 30.7.2014, pp. 1-90).

A se vedea versiunea consolidată.

Regulamentul (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 173, 12.6.2014, pp. 84-148).

A se vedea versiunea consolidată.

Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Directivei 2002/92/CE și a Directivei 2011/61/UE (JO L 173, 12.6.2014, pp. 349-496).

A se vedea versiunea consolidată.

Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 176, 27.6.2013, pp. 1-337).

A se vedea versiunea consolidată.

Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, pp. 12-47).

A se vedea versiunea consolidată.

Data ultimei actualizări: 28.06.2022