Cerințele prudențiale ale firmelor de investiții

ASPECTE-CHEIE

• RFI stabilește cerințe prudențiale care sunt proporționale cu natura, dimensiunea și complexitatea activităților unei firme de investiții.
• RFI se aplică firmelor de investiții care:
  • nu fac obiectul Regulamentului (UE) nr. 575/2013 [regulamentul privind cerințele de capital (CRR) – a se vedea sinteza] și sunt suficient de mici și neaflate în strânsă legătură (firme de investiții din „clasa 3” – a se vedea IFR, articolul 12); sau
  • nu se înscriu în niciuna dintre celelalte două categorii (firme de investiții din „clasa 2”); „clasa 2” cuprinde firmele de investiții care sunt prea mici pentru „clasa 1” (conform normelor CRR), dar sunt mai mari și aflate într-o legătură mai strânsă decât cele din „clasa 3”.
• Firmele de investiții care tranzacționează pe cont propriu, subscriu instrumente financiare și/sau plasează instrumente financiare cu angajament ferm sunt supuse normelor CRR dacă:
  • activele lor consolidate sunt de peste 30 de miliarde EUR (firme de „clasa 1”); sau
  • activele lor consolidate sunt de peste 15 miliarde EUR; sau
  • activele lor consolidate depășesc 5 miliarde EUR și sunt desemnate de autoritățile lor competente pe baza unor criterii specifice (firme de „clasa 1 minus”).
• Firmele din „clasa 1” trebuie să solicite autorizarea ca instituții de credit, în timp ce firmele din „clasa 1 minus” rămân autorizate ca firme de investiții, dar sunt supuse cerințelor prudențiale aplicabile băncilor în temeiul CRR și al directivei privind cerințele de capital.

Cerințele de capital stabilite în RFI constau în:

• o cerință de cheltuieli generale fixe (FOR) egale cu un sfert din cheltuielile generale fixe anuale ale firmei;
• o cerință de capital minim permanent (PMR) de 75 000 EUR, 150 000 EUR sau 750 000 EUR, în funcție de activitățile firmei; și
• o cerință generală de capital „calculată pe baza factorilor K”, bazată pe trei tipuri principale de riscuri:
  • risc pentru client;
  • risc pentru piață; și
  • risc pentru firmă.

Firmele din „clasa 3” sunt supuse unor cerințe mai ușoare decât firmele din „clasa 2”: în timp ce cerințele de capital pentru o firmă din „clasa 3” sunt egale cu cea mai mare dintre FOR și PMR, cerințele de capital pentru o firmă din „clasa 2” sunt egale cu cea mai mare dintre FOR, PMR și cerința generală calculată pe baza factorilor K.

Normele de divulgare pentru firmele de investiții impun acestora să furnizeze informații anuale cu privire la:

• obiectivele și politicile lor în materie de gestionare a riscurilor;
• mecanismele lor de guvernanță;
• compoziția și cerințele fondurilor proprii;
• politicile și practicile lor de salarizare pentru categoriile de personal care au un impact important asupra profilului de risc al firmelor, inclusiv aspecte legate de neutralitatea de gen, diferența de remunerare între femei și bărbați și plăți fixe și variabile;
• politicile lor de investiții;
• riscurile lor de mediu, sociale și de guvernare.

Prin modificarea Regulamentului (UE) nr. 600/2014 (Regulamentul privind piețele instrumentelor financiare – a se vedea sinteza), IFR a îmbunătățit și a consolidat, de asemenea, „cadrul de echivalență” al regulamentului. Acest cadru stabilește norme în conformitate cu Directiva privind piețele instrumentelor financiare (MiFID) pentru prestarea de servicii în Uniunea Europeană (UE) de către societăți cu sediul în țări din afara UE pentru care Comisia Europeană a adoptat o „decizie de echivalență”. O astfel de decizie indică faptul că, în urma unei evaluări Comisia consideră că normele prudențiale, organizatorice și de conduită comercială obligatorii din punct de vedere juridic ale țărilor respective sunt echivalente cu cele în vigoare în UE.

RFI modifică, de asemenea, Regulamentele (UE) nr. 1093/2010 (a se vedea sinteza), (UE) nr. 575/2013 și (UE) nr. 806/2014 (a se vedea sinteza).

Acte delegate;

Comisia are competențe de a adopta acte delegate sub formă de standarde tehnice de reglementare și de punere în aplicare elaborate de Autoritatea bancară europeană (ABE), în strânsă cooperare cu Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe, după caz, pentru a completa regulamentul și a se asigura că cerințele acestuia sunt aplicate uniform.

Foaia de parcurs a ABE

• O prezentare generală a planului de lucru al ABE pentru dezvoltarea acestor standarde tehnice este disponibilă aici: Foaia de parcurs a ABE privind firmele de investiții.
• Unele dintre aceste standarde tehnice au fost deja publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (a se vedea „documentele conexe” mai jos) și pot fi găsite pe site-ul web al ABE.

Punct unic de acces european

Regulamentul de modificare (UE) 2023/2869 încorporează în Regulamentul (UE) 2019/2033 un nou articol privind accesibilitatea informațiilor referitoare la punctul unic de acces european (ESAP), instituit în temeiul Regulamentului (UE) 2023/2859 – a se vedea sinteza. ESAP va oferi acces la informații publice financiare și legate de durabilitate privind societățile și produsele de investiții din UE. Începând cu 10 ianuarie 2030, actul de modificare impune ca, atunci când fac publice informațiile solicitate în temeiul Regulamentului (UE) 2019/2033, firmele de investiții să transmită în același timp informațiile respective și către ABE, în calitate de organism de colectare competent, pentru a le face accesibile pe ESAP. Regulamentul de modificare stabilește, de asemenea, condițiile pe care trebuie să le îndeplinească informațiile respective.

Raportare

Comisia, după consultarea ABE și a Autorității europene pentru valori mobiliare și piețe, a trebuit să prezinte Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene, până la 26 iunie 2024, un raport privind aplicarea IFR, împreună cu o propunere legislativă de revizuire a cadrului, dacă este necesar.