Criza economică și financiară – Dimensiunea regională și urbană

ASPECTE-CHEIE

Impactul regional

• Criza a pus capăt unei perioade lungi în care disparitățile regionale în ceea ce privește produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor și șomajul au scăzut. În special:
  • PIB: în două treimi din regiunile UE, PIB-ul anual s-a contractat cu până la – 6 % între 2007 și 2010, iar una din două regiuni a înregistrat o scădere a totalului ocupării forței de muncă.
  • Șomajul: peste patru din cinci regiuni au înregistrat o creștere între 2008 și 2010. În 2008, în 52 de regiuni, unu din trei tineri activi din punct de vedere economic era șomer.
  • Migrația: între 2009 și 2011, creșterea anuală a numărului de cetățeni ai UE care locuiau în afara țării lor de origine era de 0,9 milioane, în timp ce, între 2004 și 2008, numărul era de 1,5 milioane.

Impactul urban

• Raportul examinează impactul pe care criza l-a avut asupra regiunilor cu peste 250 000 de locuitori, cunoscute ca regiuni metropolitane, precum și asupra orașelor. Acesta ia în considerare aspectele următoare.
  • Regiunile metropolitane: între 2007 și 2010, în două din trei țări ale UE, PIB-ul pe cap de locuitor a crescut, în medie, în raport cu întreaga țară. În cursul aceleiași perioade, acesta a scăzut în trei din cinci regiuni, în special în cele mai mici.
  • Orașe: în 2011, locuitorii orașelor din țările „cu vechime” ale UE (UE-15) au fost expuși unui risc mai mare de sărăcie sau de excluziune socială decât cei care trăiau în altă parte. Orașele din țările UE mai dezvoltate aveau tendința de a avea rate mai scăzute de ocupare a forței de muncă și o rată a șomajului mai ridicată decât orașele mici, suburbiile și zonele rurale.

Impactul politicii de coeziune

• Ca urmare a crizei, majoritatea țărilor UE se confruntă cu:
  • PIB-uri și niveluri de ocupare a forței de muncă sub cele de dinainte de criză;
  • niveluri mai ridicate ale șomajului, sărăciei și excluziunii;
  • venituri reduse ale gospodăriilor, care diminuează consumul și importurile;
  • niveluri fără precedent ale datoriilor publice și necesitatea consolidării fiscale (adică reducerea deficitelor și a datoriilor publice).
• Comisia recomandă ca viitoarele programe de coeziune:
  • să reflecte intensitatea diferită a problemelor cu care se confruntă întreaga UE;
  • să pună un accent special pe investiții și să promoveze creșterea economică și crearea de locuri de muncă;
  • să concentreze resursele asupra domeniilor selectate, în principal:
    • ocuparea forței de muncă, în special pentru tineri;
    • formarea și educația;
    • incluziunea socială;
    • inovarea și IMM-urile;
    • eficiența energetică și o economie cu emisii scăzute de carbon;
    • tehnologiile informației și comunicațiilor, inclusiv economia digitală.
• Un document de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește raportul furnizează dovezi statistice suplimentare.