Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
- |
|
Ediţia în limba română |
13. Politica industrială și piața internă Volumul 019 |
|
13/Volumul 019 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
1 |
/ |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
Notă introductivă
În conformitate cu articolul 58 din Actul privind condițiile de aderare a Republicii Bulgaria și a României și adaptările la tratatele pe care se întemeiază Uniunea Europeană (JO L 157, 21.6.2005, p. 203), textele actelor instituțiilor și ale Băncii Centrale Europene adoptate înainte de data aderării, redactate de Consiliu sau Comisie ori de Banca Centrală Europeană în limbile bulgară și română sunt autentice, de la data aderării, în aceleași condiții ca și textele redactate în celelalte limbi oficiale ale Comunităților. Articolul menționat prevede, de asemenea, că textele se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene dacă și textele în limbile actuale au fost publicate.
În conformitate cu acest articol, prezenta ediție specială a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene se publică în limba română și conține textele actelor obligatorii cu aplicare generală. Prezenta ediție cuprinde actele adoptate din 1952 până la 31 decembrie 2006.
Textele care se publică sunt grupate în 20 de capitole, în funcție de clasificarea existentă în Repertoarul legislației comunitare în vigoare, după cum urmează:
01 |
Probleme generale, financiare și instituționale |
02 |
Uniunea vamală și libera circulație a mărfurilor |
03 |
Agricultură |
04 |
Pescuit |
05 |
Libera circulație a lucrătorilor și politica socială |
06 |
Dreptul de stabilire și libertatea de a presta servicii |
07 |
Politica în domeniul transporturilor |
08 |
Politica în domeniul concurenței |
09 |
Impozitare |
10 |
Politica economică și monetară și libera circulație a capitalurilor |
11 |
Relații externe |
12 |
Energie |
13 |
Politica industrială și piața internă |
14 |
Politica regională și coordonarea instrumentelor structurale |
15 |
Protecția mediului, a consumatorilor și a sănătății |
16 |
Știință, informare și cultură |
17 |
Legislația privind întreprinderile |
18 |
Politica externă și de securitate comună |
19 |
Spațiul de libertate, securitate și justiție |
20 |
Europa cetățenilor |
Repertoarul menționat, care se publică bianual în limbile oficiale ale Uniunii Europene, se va publica ulterior și în limba română, urmând a fi incluse trimiteri la prezenta ediție specială. Astfel, repertoarul poate fi utilizat și ca index al prezentei ediții speciale.
Actele publicate în prezenta ediție specială se publică, cu câteva excepții, în forma în care au fost publicate în Jurnalul Oficial în limbile originare. Prin urmare, la utilizarea prezentei ediții speciale trebuie luate în considerare modificările ulterioare sau adaptările ori derogările adoptate de instituții sau de Banca Centrală Europeană ori care sunt prevăzute în Actul de aderare.
În mod excepțional, în anumite cazuri, când anexele tehnice de mari dimensiuni ale actelor se înlocuiesc ulterior cu alte anexe, se va face trimitere numai la ultimul act de înlocuire. Acesta este, în special, cazul anumitor acte care conțin listele codurilor vamale (capitolul 02), al actelor privind transportul, ambalarea și etichetarea substanțelor periculoase (capitolele 07 și 13), precum și al anumitor protocoale și anexe la Acordul privind SEE.
De asemenea, Statutul personalului se publică, în mod excepțional, în formă consolidată în care sunt incluse toate modificările până la sfârșitul anului 2005. Modificările efectuate după această dată se publică în versiunea originară.
Edițiile speciale cuprind două sisteme de numerotare:
(i) |
numerotarea originară a paginilor Jurnalului Oficial și data publicării din edițiile în limbile olandeză, franceză, germană și italiană, începând cu 1 ianuarie 1973 din edițiile în limbile engleză și daneză, începând cu 1 ianuarie 1981 din ediția în limba greacă, începând cu 1 ianuarie 1986 din edițiile în limbile spaniolă și portugheză, începând cu 1 ianuarie 1995 din edițiile în limbile finlandeză și suedeză și începând cu 1 mai 2004 din edițiile în limbile cehă, estonă, letonă, lituaniană, malteză, maghiară, polonă, slovacă și slovenă. În numerotarea paginilor există întreruperi întrucât nu toate actele care au fost publicate la data respectivă sunt publicate în prezenta ediție specială. Atunci când se face trimitere la Jurnalul Oficial în citarea actelor, trebuie utilizate numerele paginilor originare; |
(ii) |
numerotarea paginilor din edițiile speciale, care este continuă și care nu trebuie utilizată pentru citarea actelor. |
Până în iunie 1967, numerotarea paginilor Jurnalului Oficial începea de la pagina 1 în fiecare an. După această dată, fiecare număr a început cu pagina 1.
De la 1 ianuarie 1968, Jurnalul Oficial a fost împărțit în două părți:
— |
Legislație („L”), |
— |
Comunicări și informări („C”). |
La 1 februarie 2003, vechea denumire oficială de „Jurnal Oficial al Comunităților Europene” s-a schimbat, ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Nisa, aceasta fiind în prezent „Jurnalul Oficial al Uniunii Europene”.
13/Volumul 19 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
3 |
31996L0048
L 235/6 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DIRECTIVA 96/48/CE A CONSILIULUI
din 23 iulie 1996
privind interoperabilitatea sistemului feroviar transeuropean de mare viteză
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 129d al treilea paragraf,
având în vedere propunerea Comisiei (1),
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (2),
având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (3),
hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 189c (4),
întrucât, pentru a permite cetățenilor Uniunii, operatorilor economici precum și autorităților regionale și locale să beneficieze pe deplin de avantajele care decurg din realizarea unui spațiu fără frontiere interne, este recomandabil, în special, să se îmbunătățească interconectarea și interoperabilitatea rețelelor naționale de trenuri de mare viteză, precum și accesul la aceste rețele;
întrucât un grup de lucru la nivel înalt compus din reprezentanți ai guvernelor statelor membre, ai căilor ferate europene și ai industriei feroviare europene, convocat de Comisie pentru a răspunde cererii formulate de Consiliu în rezoluția sa din 4 și 5 decembrie 1989, a elaborat planul general al unei rețele europene de trenuri de mare viteză;
întrucât în decembrie 1990 Comisia a prezentat Consiliului o comunicare privind rețeaua de trenuri de mare viteză iar Consiliul a primit în mod favorabil această comunicare în rezoluția sa din 17 decembrie 1990 (5);
întrucât articolul 129c din tratat prevede punerea în aplicare de către Comunitate a măsurilor care se pot dovedi necesare pentru a asigura interoperabilitatea rețelei, în special în domeniul standardizării tehnice;
întrucât exploatarea comercială a trenurilor de mare viteză impune o compatibilitate excelentă între caracteristicile infrastructurii și cele ale materialului rulant; întrucât de această compatibilitate depind nivelul performanțelor, siguranța, calitatea serviciilor, costurile și în special interoperabilitatea sistemului feroviar european de mare viteză;
întrucât conform Directivei 91/440/CEE a Consiliului din 29 iulie 1991 privind dezvoltarea căilor ferate comunitare (6), întreprinderile feroviare trebuie să beneficieze de acces sporit la rețelele feroviare din statele membre, ceea ce impune interoperabilitatea infrastructurii, echipamentelor și a materialului rulant;
întrucât statele membre au responsabilitatea de a asigura respectarea normelor de siguranță, sănătate și protecție a consumatorilor care se aplică rețelelor feroviare în general pe parcursul proiectării, construcției, punerii în funcțiune și exploatării acestora; întrucât, împreună cu autoritățile locale, au de asemenea responsabilități în materie de drept de folosință a terenului, amenajarea teritoriului și protecția mediului; întrucât acest lucru este deosebit de important în ceea ce privește rețelele de trenuri de mare viteză;
întrucât Directiva 85/337/CEE a Consiliului din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului (7) presupune o evaluare a impactului asupra mediului exercitat de construcția de linii pentru traficul feroviar pe distanțe mari;
întrucât reglementările de drept intern, precum și normele interne și specificațiile tehnice aplicate de căile ferate conțin diferențe semnificative; întrucât aceste reglementări de drept intern și norme interne încorporează tehnici care sunt specifice industriilor naționale; întrucât acestea prescriu dimensiuni și dispozitive speciale și caracteristici speciale; întrucât această situație afectează posibilitatea trenurilor de mare viteză de a circula în condiții bune pe ansamblul teritoriului comunitar;
întrucât, de-a lungul anilor, această situație a creat legături foarte strânse între industriile feroviare naționale și căile ferate naționale, în detrimentul unei deschideri efective a piețelor; întrucât, pentru a-și spori competitivitatea la scară mondială, aceste industrii au nevoie de o piață europeană deschisă și concurențială;
întrucât, prin urmare, este oportun să se definească pentru ansamblul Comunității cerințele esențiale care se vor aplica sistemului feroviar transeuropean de mare viteză;
întrucât, având în vedere dimensiunea și complexitatea sistemului feroviar transeuropean de mare viteză, s-a dovedit necesar din rațiuni practice ca acesta să fie divizat în subsisteme; întrucât pentru fiecare dintre aceste subsisteme trebuie specificate cerințele esențiale, stabiliți parametrii de bază și determinate specificațiile tehnice pe ansamblul Comunității, în special în ceea ce privește elementele constitutive și interfețele, pentru îndeplinirea acestor cerințe esențiale; întrucât, însă, anumite subsisteme (mediu, utilizatori și exploatare) nu vor face obiectul specificațiilor tehnice de interoperabilitate (STI) decât în măsura în care este necesar să se asigure interoperabilitatea în domeniul infrastructurii, energiei, controlului și comenzii, semnalizării și al materialului rulant;
întrucât aplicarea dispozițiilor referitoare la interoperabilitatea sistemului feroviar transeuropean de mare viteză nu trebuie să creeze bariere nejustificate din punct de vedere cost-beneficiu în calea menținerii actualei rețele feroviare din fiecare stat membru, ci trebuie întreprinse eforturi pentru menținerea obiectivului de circulație a trenurilor de mare viteză pe ansamblul teritoriului comunitar;
întrucât ar trebui să se permită statelor membre interesate să nu aplice anumite specificații tehnice de interoperabilitate în cazuri speciale, cu condiția existenței unor proceduri care să asigure că aceste posibilități de derogare sunt justificate; întrucât articolul 129c din tratat reclamă ca activitățile întreprinse în Comunitate în domeniul interoperabilității să țină seama de viabilitatea economică potențială a proiectelor;
întrucât, pentru a se conforma dispozițiilor relevante privind procedurile de achiziții publice în sectorul feroviar și în special Directivei 93/38/CEE (8), entitățile contractante trebuie să includă specificațiile tehnice în documentele generale sau caietele de sarcini aferente fiecărui contract; întrucât este necesar să se creeze un ansamblu de specificații europene pentru a servi drept referințe acestor specificații tehnice;
întrucât, în sensul Directivei 93/38/CEE, o specificație europeană înseamnă o specificație tehnică comună, un agrement tehnic european sau un standard național de punere în aplicare a unui standard european; întrucât standardele europene armonizate trebuie să fie elaborate de un organism european de standardizare, ca de exemplu Comitetul European pentru Standardizare (CEN), Comitetul european pentru standardizare electrotehnică (Cenelec) sau Institutul european de standardizare pentru telecomunicații (ETSI), ca urmare a unei instrucțiuni în acest sens din partea Comisiei, iar trimiterile la aceste norme trebuie să fie publicate în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene;
întrucât ar fi în interesul Comunității să existe un sistem internațional de standardizare capabil să stabilească standarde care să fie efectiv folosite de cei implicați în comerțul internațional și care să satisfacă exigențele politicii comunitare; întrucât organismele europene de standardizare trebuie, prin urmare, să continue cooperarea cu organismele internaționale de standardizare;
întrucât entitățile contractante definesc cerințele suplimentare care sunt necesare pentru a completa specificațiile europene sau alte standarde; întrucât aceste specificații nu trebuie să compromită îndeplinirea cerințelor esențiale, armonizate pe plan comunitar, pe care trebuie să le îndeplinească sistemul transeuropean de trenuri de mare viteză;
întrucât procedurile de evaluare a conformității sau a adecvării pentru utilizare a elementelor constitutive trebuie să se bazeze pe folosirea modulelor care fac obiectul Deciziei 93/465/CEE (9); întrucât, în măsura în care este posibil și pentru a promova dezvoltarea industriilor respective, este oportun să se extindă procedurile care implică un sistem de asigurare a calității; întrucât noțiunea de element constitutiv include atât obiecte corporale, cât și necorporale, precum programe de calculator;
întrucât ar trebui evaluată adecvării pentru utilizare a celor mai critice elemente constitutive în raport cu siguranța, disponibilitatea sau economia sistemului;
întrucât în caietele de sarcini entitățile contractante stabilesc, în special pentru elementele constitutive, prin raportare la specificațiile europene, caracteristicile care trebuie respectate de către producători, conform clauzelor contractuale; întrucât, în aceste condiții, conformitatea elementelor constitutive este în principal legată de domeniul lor de utilizare pentru a se asigura și garanta interoperabilitatea sistemului și nu doar de libera lor circulație pe piața comunitară;
întrucât nu este prin urmare necesar ca un producător să aplice marcajul CE pe elementele constitutive care fac obiectul dispozițiilor prezentei directive deoarece, pe baza evaluării conformității și/sau a adecvării pentru utilizare efectuate în conformitate cu procedurile prevăzute în acest scop în directivă, declarația de conformitate a producătorului este suficientă; întrucât acest lucru nu afectează obligația producătorilor de a aplica marcajul CE pe anumite componente, pentru atestarea conformității acestora cu alte dispoziții comunitare care le privesc;
întrucât subsistemele care alcătuiesc sistemul feroviar transeuropean de mare viteză trebuie supuse unei proceduri de verificare; întrucât această verificare trebuie să permită autorităților responsabile cu autorizarea punerii lor în funcțiune să se asigure că, în fazele de proiectare, de construcție și de punere în funcțiune, rezultatul este conform cu dispozițiile reglementare, tehnice și operaționale în vigoare; întrucât acest lucru trebuie de asemenea să permită producătorilor să poată conta pe o egalitate de tratament, indiferent de țară; întrucât este prin urmare necesar să se stabilească un modul care să definească principiile și condițiile care se aplică verificării CE a subsistemelor;
întrucât procedura de verificare CE se bazează pe STI-uri; întrucât aceste STI-uri se elaborează ca urmare a unui mandat din partea Comisiei acordat organismului comun care-i reprezintă pe gestionarii infrastructurii, întreprinderile feroviare și industria; întrucât trimiterea la STI-uri este necesară pentru a asigura interoperabilitatea sistemului feroviar transeuropean de mare viteză și întrucât aceste STI-uri sunt supuse dispozițiilor din articolul 18 din Directiva 93/38/CEE;
întrucât organismele notificate responsabile cu examinarea procedurilor de evaluare a conformității sau a adecvării pentru utilizare a elementelor constitutive, împreună cu procedura pentru evaluarea subsistemelor trebuie, în special în absența unei specificații europene, să-și coordoneze deciziile cât mai strâns cu putință;
întrucât Directiva 91/440/CEE a Consiliului impune o separare a activităților, în ceea ce privește contabilitatea, între exploatarea serviciilor de transport și cele de gestionare a infrastructurii feroviare; întrucât, dată fiind situația, serviciile specializate prestate de gestionarii infrastructurii feroviare desemnați drept organisme notificate ar trebui structurate astfel încât să respecte criteriile care trebuie să se aplice acestui tip de organisme; întrucât alte organisme specializate pot fi notificate dacă îndeplinesc aceleași criterii;
întrucât interoperabilitatea sistemului feroviar transeuropean de mare viteză are o dimensiune comunitară; întrucât statele membre, luate individual, nu sunt în măsură să întreprindă acțiunile necesare pentru a realiza această interoperabilitate; întrucât este prin urmare necesar, conform principiului subsidiarității, ca această acțiune să fie întreprinsă la nivel comunitar,
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
CAPITOLUL I
Dispoziții generale
Articolul 1
(1) În conformitate cu articolele 129b și 129c din tratat, scopul prezentei directive este de a stabili condițiile care trebuie îndeplinite pentru realizarea interoperabilității sistemului feroviar transeuropean de mare viteză pe teritoriul comunitar, așa cum este descris în anexa I.
(2) Aceste condiții privesc proiectele, construcția, modernizarea și exploatarea infrastructurii și a materialului rulant care vor contribui la funcționarea sistemului care urmează să fie pus în funcțiune după data intrării în vigoare a prezentei directive.
Articolul 2
În sensul prezentei directive:
(a) |
sistem feroviar transeuropean de mare viteză înseamnă structura descrisă în anexa I, constând din infrastructura feroviară, care cuprinde liniile și instalațiile fixe, din rețeaua transeuropeană de transport, construită sau modernizată pentru a fi parcursă la viteze mari, și din materialul rulant proiectat pentru a se deplasa pe această infrastructură; |
(b) |
interoperabilitate înseamnă capacitatea sistemului feroviar transeuropean de mare viteză de a permite circulația sigură și neîntreruptă a trenurilor de mare viteză, cu atingerea performanțelor specificate. Această capacitate are la bază condițiile de reglementare, tehnice și operaționale care trebuie îndeplinite pentru satisfacerea cerințelor esențiale; |
(c) |
subsisteme înseamnă că sistemul feroviar transeuropean de mare viteză este subdivizat, după cum se indică în anexa II, în subsisteme structurale sau funcționale pentru care trebuie stabilite cerințele esențiale; |
(d) |
elemente constitutive de interoperabilitate înseamnă orice componentă elementară, grup de componente, subansamblu sau ansamblu complet de echipamente încorporate sau destinate a fi încorporate într-un subsistem, de care depinde direct sau indirect interoperabilitatea sistemului feroviar transeuropean de mare viteză; |
(e) |
cerințe esențiale înseamnă toate condițiile enunțate în anexa III care trebuie îndeplinite de sistemul feroviar transeuropean de mare viteză, de subsisteme și de elementele constitutive de interoperabilitate; |
(f) |
specificație europeană înseamnă o specificație tehnică comună, un agrement tehnic european sau un standard național care transpune un standard european, după cum sunt definite în articolul 1 punctele 8-12 din Directiva 93/38/CEE; |
(g) |
specificații tehnice pentru interoperabilitate (denumite în continuare STI) înseamnă specificațiile care trebuie respectate de subsistem pentru a îndeplini cerințele esențiale prin stabilirea relațiilor funcționale reciproce necesare între subsistemele sistemului feroviar transeuropean de mare viteză și prin asigurarea compatibilității acestuia din urmă; |
(h) |
organism comun reprezentativ înseamnă organismul care reunește reprezentanții gestionarilor de infrastructură, întreprinderilor feroviare și ai industriei, care are ca sarcină elaborarea de STI-uri. „Gestionari de infrastructură” înseamnă cei menționați în articolele 3 și 7 din Directiva 91/440/CEE; |
(i) |
organisme notificate înseamnă organismele responsabile cu evaluarea conformității sau adecvării pentru utilizare a elementelor constitutive de interoperabilitate sau cu evaluarea procedurii CE de verificare a subsistemelor. |
Articolul 3
(1) Prezenta directivă se aplică dispozițiilor referitoare, în cazul fiecărui subsistem, la parametrii, elementele constitutive de interoperabilitate, interfețele și procedurile, precum și la condițiile de compatibilitate globală a sistemului feroviar transeuropean de mare viteză necesare pentru realizarea interoperabilității acestuia.
(2) Dispozițiile prezentei directive se aplică fără să aducă atingere altor dispoziții comunitare. Cu toate acestea, în cazul elementelor constitutive de interoperabilitate, îndeplinirea cerințelor esențiale din prezenta directivă poate impune utilizarea unor specificații europene individuale elaborate în acest scop.
Articolul 4
(1) Sistemul feroviar transeuropean de mare viteză, subsistemele și elementele constitutive de interoperabilitate ale acestora trebuie să îndeplinească cerințele esențiale relevante.
(2) Specificațiile tehnice suplimentare menționate în articolul 18 alineatul (4) din Directiva 93/38/CEE, care sunt necesare pentru a completa specificațiile europene sau alte norme care se aplică în cadrul Comunității, nu trebuie să contravină cerințelor esențiale.
CAPITOLUL II
Specificații tehnice pentru interoperabilitate
Articolul 5
(1) Fiecare subsistem face obiectul unei STI. În cazul subsistemelor privind mediul, exploatarea sau utilizatorii, sunt elaborate STI-uri doar în măsura în care acest lucru este necesar pentru a se asigura interoperabilitatea sistemului feroviar transeuropean de mare viteză în domeniile infrastructurii, energiei, controlului și comenzii, semnalizării și materialului rulant.
(2) Subsistemele trebuie să fie conforme cu STI-urile; această conformitate trebuie menținută în permanență în cursul utilizării fiecărui subsistem.
(3) În măsura în care este necesar pentru realizarea interoperabilității sistemului feroviar transeuropean de mare viteză, STI-urile:
(a) |
precizează cerințele esențiale pentru subsisteme și interfețele lor; |
(b) |
stabilesc parametrii de bază descriși în anexa II punctul 3, care sunt necesari pentru îndeplinirea cerințelor esențiale; |
(c) |
precizează condițiile care trebuie îndeplinite pentru atingerea performanțelor stabilite pentru fiecare dintre următoarele categorii de linii:
|
(d) |
fixează modalitățile eventuale de aplicare în anumite cazuri speciale; |
(e) |
determină elementele constitutive de interoperabilitate și interfețele care trebuie să facă obiectul specificațiilor europene, inclusiv ale standardelor europene, care sunt necesare pentru a asigura interoperabilitatea în cadrul sistemului feroviar transeuropean de mare viteză cu respectarea cerințelor esențiale; |
(f) |
indică, în fiecare caz luat în considerare, care dintre modulele definite în Directiva 93/465/CEE sau, după cum este cazul, ce proceduri speciale urmează să fie folosite pentru a evalua fie conformitatea, fie adecvarea pentru utilizare a elementelor constitutive de interoperabilitate, precum și verificarea CE a subsistemelor. |
(4) STI-urile nu constituie un obstacol în calea deciziilor adoptate de statele membre cu privire la utilizarea de infrastructuri noi sau modernizate pentru circulația altor trenuri.
(5) Respectarea tuturor STI-urilor permite constituirea unui sistem feroviar transeuropean de mare viteză compatibil care va menține, de o manieră adecvată, compatibilitatea rețelei feroviare existente în fiecare stat membru.
Articolul 6
(1) Proiectele de STI-uri se întocmesc ca urmare a unui mandat din partea Comisiei, emis în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 21 alineatul (2) de către organismul comun reprezentativ. STI-urile sunt adoptate și revizuite conform acelorași proceduri. Acestea se publică de Comisie în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.
(2) Organismul comun reprezentativ are sarcina de a pregăti revizuirea și actualizarea STI-urilor și de a prezenta recomandări comitetului prevăzut la articolul 21, pentru a se ține cont de evoluția tehnologiilor sau cerințelor sociale.
(3) Elaborarea, adoptarea și revizuirea STI-urilor ține cont de costul previzibil al soluțiilor tehnice cu ajutorul cărora pot fi puse în practică, în vederea definirii și aplicării soluțiilor celor mai viabile. În acest scop, organismul comun reprezentativ anexează la fiecare proiect de STI o evaluare a costurilor și a avantajelor care derivă din respectivele soluții tehnice pentru toți operatorii și agenții economici respectivi.
(4) Comitetul este informat în mod periodic cu privire la lucrările de elaborare a STI-urilor de către organismul comun reprezentativ. Comitetul poate prezenta organismului comun orice recomandări utile sau informări privind proiectarea STI-urilor, pe baza cerințelor esențiale, sau privind evaluarea costurilor.
(5) La adoptarea fiecărei STI, data intrării sale în vigoare se stabilește conform procedurii prevăzute la articolul 21 alineatul (2).
(6) Organismul comun reprezentativ trebuie să lucreze în mod deschis și transparent, în conformitate cu procedurile comunitare generale de standardizare.
Articolul 7
Un stat membru poate să nu aplice anumite STI-uri, inclusiv pe cele referitoare la materialul rulant, în următoarele cazuri și condiții:
(a) |
în cazul unui proiect de construire a unei linii noi sau de amenajare a unei linii existente pentru circulația cu mare viteză, care este într-un stadiu avansat de dezvoltare în momentul publicării STI-urilor respective. Statul membru respectiv notifică în prealabil intenția sa de derogare Comisiei, o informează cu privire la stadiul proiectului și îi transmite un dosar în care indică STI-urile sau părțile din acestea pe care nu dorește să le aplice, dispozițiile pe care intenționează să le aplice la realizarea proiectului pentru a-i promova interoperabilitatea la termen, precum și rațiunile tehnice, administrative sau economice care justifică derogarea; |
(b) |
în cazul unui proiect de amenajare a unei linii existente pentru circulație cu mare viteză în cazul căreia gabaritul, ecartamentul sau distanța dintre axele liniilor diferă de cele existente în majoritatea rețelelor feroviare europene și dacă linia nu constituie o legătură directă cu rețeaua feroviară de mare viteză a altui stat membru care face parte din rețeaua transeuropeană de mare viteză. Statul membru respectiv notifică în prealabil intenția sa de derogare Comisiei și îi transmite un dosar în care indică STI-urile sau părțile din acestea privind parametrul sau parametrii fizici la care se face referire în primul paragraf pe care nu intenționează să îl aplice, respectiv să le aplice, dispozițiile pe care intenționează să le aplice la realizarea proiectului pentru a-i promova eventuala interoperabilitate, măsurile tranzitorii pe care intenționează să le adopte pentru a asigura compatibilitatea de exploatare precum și rațiunile tehnice, administrative sau economice care justifică derogarea; |
(c) |
în cazul proiectelor de linii noi sau de amenajare a liniilor existente pentru circulație cu mare viteză realizate pe teritoriul statului membru respectiv, dacă rețeaua feroviară a acestuia nu este conectată sau este izolată de rețeaua feroviară de mare viteză a restului Comunității. Statul membru respectiv notifică în prealabil intenția sa de derogare Comisiei și îi transmite un dosar conținând documentele specificate la litera (b) al doilea paragraf; |
(d) |
în cazul unui proiect de amenajare a unei linii existente pentru circulație cu mare viteză, dacă aplicarea acestor STI-uri compromite viabilitatea economică a proiectului. Statul membru respectiv notifică în prealabil intenția sa de derogare Comisiei și îi transmite un dosar în care indică specificațiile tehnice sau părțile din specificațiile pentru interoperabilitate pe care nu dorește să le aplice. Comisia examinează dacă măsurile prevăzute de statul membru sunt justificate și adoptă o decizie în conformitate cu procedura menționată la articolul 21 alineatul (2). |
CAPITOLUL III
Elementele constitutive de interoperabilitate
Articolul 8
Statele membre întreprind toate acțiunile necesare pentru a se asigura că elementele constitutive de interoperabilitate:
— |
sunt introduse pe piață numai dacă permit realizarea interoperabilității în cadrul sistemului feroviar transeuropean de mare viteză, cu respectarea cerințelor esențiale; |
— |
sunt folosite în domeniul lor de utilizare conform destinației și sunt instalate și întreținute în mod corespunzător. |
Aceste dispoziții nu exclud plasarea pe piață a acestor elemente constitutive în alte scopuri și nici utilizarea lor pentru liniile de cale ferată convenționale.
Articolul 9
Statele membre nu pot interzice, restricționa sau împiedica, pe teritoriul lor și în temeiul prezentei directive, introducerea pe piață a elementelor constitutive de interoperabilitate pentru a fi utilizate în sistemul feroviar transeuropean de mare viteză dacă acestea îndeplinesc dispozițiile directivei.
Articolul 10
(1) Statele membre consideră elementele constitutive de interoperabilitate ca fiind conforme cu cerințele esențiale din prezenta directivă care le sunt aplicabile dacă acestea dețin declarația de conformitate CE sau de adecvare pentru utilizare, ale cărei componente sunt prezentate în anexa IV.
(2) Conformitatea unui element constitutiv de interoperabilitate cu cerințele esențiale care i se aplică se stabilește în raport cu specificațiile europene pertinente, dacă acestea există.
(3) Trimiterile la specificațiile europene se publică în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.
(4) Statele membre publică trimiterile la standardele naționale care transpun standarde europene.
(5) În absența unor specificații europene și fără a aduce atingere articolului 20 alineatul (5), statele membre informează celelalte state membre și Comisia cu privire la standardele și specificațiile tehnice care sunt utilizate pentru punerea în aplicare a cerințelor esențiale.
Articolul 11
Dacă un stat membru sau Comisia consideră că specificațiile europene nu respectă cerințele esențiale, se poate hotărî asupra retragerii parțiale sau totale a respectivelor specificații din publicațiile care le conțin sau a modificărilor aduse acestora, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 21 alineatul (2), după consultarea comitetului instituit în temeiul Directivei 83/189/CEE a Consiliului din 28 martie 1983 de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informații în domeniul standardelor și reglementărilor tehnice (10), atunci când este vorba de standardele europene.
Articolul 12
(1) Dacă un stat membru confirmă faptul că un element constitutiv de interoperabilitate care face obiectul declarației de conformitate CE sau de adecvare pentru utilizare, introdus pe piață și utilizat conform destinației sale, s-ar putea să nu îndeplinească cerințele esențiale, acesta ia măsurile necesare pentru a-i restrânge domeniul de aplicare, a-i interzice utilizarea sau a-l retrage de pe piață. Statul membru informează imediat Comisia asupra măsurilor luate și indică rațiunile deciziei sale, precizând în special dacă neconformitatea este rezultatul:
— |
nerespectării cerințelor esențiale; |
— |
aplicării incorecte a specificațiilor europene, dacă se invocă aplicarea specificațiilor; |
— |
inadecvării specificațiilor europene. |
(2) Comisia consultă părțile interesate cât mai curând posibil. În cazul în care Comisia constată, în urma acestei consultări, că măsura este justificată, ea informează imediat statul membru care a luat inițiativa, precum și celelalte state membre. În cazul în care Comisia constată, în urma acestei consultări, că măsura este nejustificată, ea informează imediat statul membru care a luat inițiativa și producătorul sau pe reprezentantul său autorizat stabilit în Comunitate. Dacă hotărârea prevăzută la alineatul (1) este justificată de existența unei lacune în specificațiile europene, se aplică procedura definită în articolul 11.
(3) Dacă un element constitutiv de interoperabilitate care deține declarația de conformitate CE se dovedește a fi neconform, statul membru competent ia măsurile corespunzătoare împotriva celui care a întocmit declarația și informează Comisia și celelalte state membre.
(4) Comisia se asigură că statele membre sunt informate asupra derulării și rezultatelor acestei proceduri.
Articolul 13
(1) Pentru întocmirea declarației de conformitate CE sau de adecvare pentru utilizare a unui element constitutiv de interoperabilitate, producătorul acestuia sau reprezentantul său autorizat stabilit în Comunitate trebuie să aplice dispozițiile prevăzute in STI-uri cu referire la acesta.
(2) Dacă STI-urile impun acest lucru, evaluarea conformității sau adecvării pentru utilizare a unui element constitutiv de interoperabilitate este efectuată de organismul notificat la care a depus cererea producătorul sau reprezentantul său autorizat stabilit în Comunitate.
(3) Dacă elementele constitutive de interoperabilitate fac obiectul altor directive comunitare care reglementează alte aspecte, declarația de conformitate CE sau de adecvare pentru utilizare specifică, în aceste cazuri, faptul că elementele constitutive de interoperabilitate îndeplinesc, de asemenea, cerințele din celelalte directive.
(4) Dacă nici producătorul, nici reprezentantul său autorizat stabilit în Comunitate nu a îndeplinit obligațiile prevăzute la alineatele (1)-(3), aceste obligații incumbă persoanei care plasează pe piață acel element constitutiv de interoperabilitate. Aceleași obligații sunt valabile pentru orice persoană care asamblează elemente constitutive de interoperabilitate sau părți din elemente constitutive de interoperabilitate având diverse origini sau care produce, în sensul prezentei directive, elemente constitutive de interoperabilitate pentru propria folosință.
(5) Fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 12:
(a) |
în fiecare caz în care un stat membru constată că declarația de conformitate CE a fost întocmită în mod necorespunzător, se cere producătorului sau reprezentantului său autorizat stabilit în Comunitate să asigure restabilirea conformității elementului constitutiv de interoperabilitate și să facă să înceteze încălcarea în condițiile stabilite de acel stat membru; |
(b) |
dacă neconformitatea persistă, statul membru întreprinde toate măsurile necesare pentru a restricționa sau interzice introducerea pe piață a elementului constitutiv de interoperabilitate respectiv sau pentru a se asigura că acesta este retras de pe piață în conformitate cu procedurile prevăzute la articolul 12. |
CAPITOLUL IV
Subsisteme
Articolul 14
Fiecare stat membru autorizează punerea în funcțiune a acelor subsisteme structurale alcătuind sistemul feroviar transeuropean de mare viteză care sunt localizate pe teritoriul său sau sunt exploatate de întreprinderi feroviare stabilite acolo.
În acest scop, statele membre iau toate măsurile necesare pentru a se asigura că aceste subsisteme pot fi puse în funcțiune numai dacă sunt proiectate, construite și instalate și/sau exploatate astfel încât să nu împiedice îndeplinirea cerințelor esențiale pertinente în momentul în care sunt integrate în sistemul feroviar transeuropean de mare viteză.
Articolul 15
Fără a aduce atingere articolului 19, statele membre nu pot interzice, restricționa sau împiedica, pe teritoriul lor și în temeiul prezentei directive, construcția, punerea în funcțiune și exploatarea subsistemelor structurale care alcătuiesc sistemul feroviar transeuropean de mare viteză dacă acestea îndeplinesc cerințele esențiale.
Articolul 16
(1) Statele membre consideră ca fiind interoperabile și conforme cu cerințele esențiale pertinente acele subsisteme structurale constituind sistemul feroviar transeuropean de mare viteză care fac obiectul declarației CE de verificare.
(2) Verificarea interoperabilității, în conformitate cu cerințele esențiale, a unui subsistem structural component al sistemului feroviar transeuropean de mare viteză se stabilește prin raportare la STI-uri, dacă acestea există.
(3) În absența STI-urilor, statele membre trimit celorlalte state membre și Comisiei o listă a normelor tehnice în uz pentru punerea în aplicare a cerințelor esențiale.
Articolul 17
Dacă rezultă că STI-urile nu îndeplinesc pe deplin cerințele esențiale, comitetul menționat în articolul 21 poate fi consultat la cererea unui stat membru sau la inițiativa Comisiei.
Articolul 18
(1) În vederea întocmirii declarației CE de verificare, autoritatea adjudecătoare sau reprezentantul său oficial asigură ca procedura de verificare CE să fie efectuată de organismul notificat pe care l-a ales în acest scop.
(2) Activitățile organismului notificat, responsabil cu verificarea CE a subsistemului, încep la stadiul de proiect și acoperă întreaga perioadă de construcție până la etapa omologării de tip înainte ca un subsistem să fie pus în funcțiune.
(3) Organismul notificat are sarcina întocmirii dosarului tehnic care trebuie să însoțească declarația CE de verificare. Dosarul tehnic trebuie să conțină toate documentele necesare referitoare la caracteristicile subsistemului și, după caz, toate documentele care atestă conformitatea elementelor constitutive de interoperabilitate. Trebuie, de asemenea, să conțină toate elementele referitoare la condițiile și limitele de utilizare, precum și la instrucțiunile de folosire, de supraveghere constantă sau periodică, de reglaj și întreținere.
Articolul 19
(1) Dacă un stat membru constată că un subsistem de natură structurală care face obiectul declarației CE de verificare însoțită de dosarul tehnic nu îndeplinește pe deplin dispozițiile prezentei directive și, în special, nu îndeplinește cerințele esențiale, acesta poate solicita efectuarea de verificări suplimentare.
(2) Statul membru care face solicitarea informează imediat Comisia cu privire la verificările suplimentare solicitate și prezintă rațiunile care le justifică. Comisia instituie fără întârziere procedura prevăzută la articolul 21 alineatul (2).
CAPITOLUL V
Organisme notificate
Articolul 20
(1) Statul membru notifică Comisia și celelalte state membre cu privire la organismele responsabile cu efectuarea procedurii de evaluare a conformității sau adecvării pentru utilizare prevăzută la articolul 13 și a procedurii de verificare prevăzută la articolul 18, indicând pentru fiecare dintre ele domeniul de competență.
Comisia le atribuie numere de identificare. Comisia publică în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene lista de organisme, numerele lor de identificare și atribuțiile care le-au fost încredințate și se asigură că această listă este actualizată.
(2) Statele membre aplică criteriile prevăzute la anexa VII pentru evaluarea organismelor care urmează să fie notificate. Organismele care îndeplinesc criteriile de evaluare prevăzute în standardele europene pertinente se consideră că satisfac aceste criterii.
(3) Un stat membru își retrage desemnarea acordată unui organism care nu mai îndeplinește criteriile menționate în anexa VII. Statul membru informează imediat Comisia și celelalte state membre cu privire la aceasta.
(4) Dacă un stat membru sau Comisia consideră că un organism notificat de alt stat membru nu mai îndeplinește criteriile pertinente, comitetul prevăzut la articolul 21 este sesizat despre acest lucru și își dă avizul în termen de trei luni; având în vedere avizul emis de comitet, Comisia informează statul membru respectiv asupra tuturor modificărilor care sunt necesare pentru ca organismul notificat să-și poată păstra statutul care i-a fost acordat.
(5) După caz, coordonarea organismelor notificate se realizează în conformitate cu articolul 21 alineatul (4).
CAPITOLUL VI
Comitetul
Articolul 21
(1) Comisia este asistată de un comitet format din reprezentanții statelor membre și prezidat de un reprezentant al Comisiei.
(2) Reprezentantul Comisiei prezintă comitetului un proiect cu măsurile care urmează să fie adoptate. Comitetul își dă avizul cu privire la acest proiect în termenul pe care președintele îl poate stabili în funcție de urgența subiectului respectiv. Avizul este emis cu majoritatea prevăzută la articolul 148 alineatul (2) din tratat pentru deciziile pe care Consiliul trebuie să le adopte la propunerea Comisiei. Voturile reprezentanților statelor membre sunt ponderate conform articolului menționat anterior. Președintele nu participă la vot.
Comisia adoptă măsurile preconizate, dacă acestea sunt conforme cu avizul comitetului.
Dacă măsurile preconizate nu sunt conforme cu avizul comitetului sau în absența avizului, Comisia prezintă Consiliului, fără întârziere, o propunere cu privire la măsurile ce trebuie adoptate. Consiliul hotărăște cu majoritate calificată.
Dacă, la expirarea unui termen de trei luni de la data la care au fost prezentate Consiliului, acesta nu hotărăște, măsurile propuse sunt adoptate de Comisie, cu excepția cazului în care Consiliul s-a pronunțat împotriva acestor măsuri cu majoritate simplă.
(3) Comitetul poate discuta orice subiect legat de interoperabilitatea sistemului feroviar transeuropean de mare viteză.
(4) Dacă este necesar, comitetul poate înființa grupuri de lucru care să îl ajute să-și îndeplinească atribuțiile, în special pentru coordonarea organismelor notificate.
(5) Comitetul se constituie odată cu intrarea în vigoare a prezentei directive.
CAPITOLUL VII
Dispoziții finale
Articolul 22
Orice decizie adoptată în temeiul prezentei directive cu privire la evaluarea conformității sau adecvării pentru utilizare a elementelor constitutive de interoperabilitate, verificarea subsistemelor care alcătuiesc sistemul feroviar transeuropean de mare viteză, precum și orice decizie adoptată în temeiul articolelor 11, 12, 17 și 19 prezintă în mod detaliat rațiunile care îi stau la bază. Decizia se notifică de îndată părții interesate, cu indicarea căilor de atac disponibile conform legislației în vigoare în statele membre respective și a termenelor acordate pentru introducerea acestor căi de atac.
Articolul 23
(1) Statele membre modifică și adoptă actele cu putere de lege și actele administrative, astfel încât să autorizeze utilizarea elementelor constitutive de interoperabilitate și punerea în funcțiune și exploatarea subsistemelor care sunt conforme cu prezenta directivă în termen de 30 de luni de la intrarea în vigoare a prezentei directive. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.
(2) Când statele membre adoptă actele prevăzute la alineatul (1), ele conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere în momentul publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.
Articolul 24
La fiecare doi ani Comisia prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului cu privire la progresele obținute în realizarea interoperabilității sistemului feroviar transeuropean de mare viteză.
Articolul 25
Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzeci și una zi de la publicarea în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.
Articolul 26
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 23 iulie 1996.
Pentru Consiliu
Președintele
I. YATES
(1) JO C 134, 17.5.1994, p. 6.
(2) JO C 397, 31.12.1994, p. 8.
(3) JO C 210, 14.8.1995, p. 38.
(4) Avizul Parlamentului European din 19 ianuarie 1995 (JO C 43, 20.2.1995, p. 60), Poziția comună a Consiliului din 8 decembrie 1995 (JO 356, 30.12.1995, p. 43) și Decizia Parlamentului European din 16 aprilie 1996 (JO C 141, 13.5.1996, p. 48).
(6) JO L 237, 24.8.1991, p. 25.
(7) JO L 175, 5.7.1985, p. 40.
(8) Directiva 93/38/CEE a Consiliului din 14 iunie 1993 de coordonare a procedurilor de achiziții ale entităților care funcționează în sectorul apei, energiei, transporturilor și telecomunicațiilor (JO L 199, 9.8.1993, p. 84), astfel cum a fost modificată prin Actul de aderare din 1994.
(9) Decizia 93/465/CEE a Consiliului din 22 iulie 1993 privind modulele pentru diversele faze ale procedurilor de evaluare a conformității și normele pentru aplicarea și utilizarea marcajului de conformitate CE, care urmează a se folosi în directivele de armonizare tehnică (JO L 220, 30.8.1993, p. 23).
(10) JO L 109, 26.4.1983, p. 8. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Actul de aderare din 1994.
ANEXA I
SISTEMUL FEROVIAR TRANSEUROPEAN DE MARE VITEZĂ
1. Infrastructura
(a) |
Infrastructura sistemului feroviar transeuropean de mare viteză este infrastructura de pe liniile rețelei transeuropene de transport identificate în cadrul orientărilor prevăzute la articolul 129c din tratat:
Acestea pot include linii de racordare, în special joncțiuni de linii noi sau linii modernizate pentru circulația de mare viteză cu stațiile de cale ferată din centrele orașelor, pentru care vitezele trebuie să țină cont de condițiile locale. |
(b) |
Liniile de mare viteză cuprind:
|
2. Materialul rulant
Trenurile de mare viteză de tehnologie avansată trebuie proiectate astfel încât să garanteze o circulație sigură, neîntreruptă:
— |
la o viteză de cel puțin 250 km/h pe liniile special construite pentru mare viteză, cu posibilitatea de a se atinge viteze de peste 300 km/h în circumstanțe adecvate; |
— |
la o viteză de ordinul a 200 km/h pe linii existente care au fost sau urmează să fie special modernizate; |
— |
la viteza cea mai mare posibilă pe alte linii. |
3. Compatibilitatea infrastructurii și a materialului rulant
Serviciile de trenuri de mare viteză presupun o excelentă compatibilitate între caracteristicile infrastructurii și cele ale materialului rulant. De această compatibilitate depind nivelul performanțelor, siguranța, calitatea serviciului și costurile.
ANEXA II
SUBSISTEME
În sensul prezentei directive, sistemul care constituie sistemul feroviar transeuropean de mare viteză poate fi subdivizat în subsisteme, după cum urmează:
1.1. domenii de natură structurală:
— |
infrastructuri |
— |
energie |
— |
control, comandă și semnalizare |
— |
material rulant; |
1.2. domenii de natură funcțională:
— |
întreținere |
— |
mediu |
— |
exploatare |
— |
utilizatori. |
2. Pentru fiecare subsistem, lista de aspecte legate de interoperabilitate este indicată în mandatul acordat organismului comun reprezentativ pentru elaborarea proiectelor de STI-uri.
Conform dispozițiilor articolului 6 alineatul (1), acest mandat este stabilit în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 21 alineatul (2).
După caz, lista aspectelor legate de interoperabilitate indicate în mandat este specificată de organismul comun reprezentativ conform dispozițiilor din articolul 5 alineatul (3) litera (e).
În sensul articolului 5 alineatul (3) litera (b), următoarele elemente sunt considerate drept parametri de bază pentru realizarea interoperabilității:
PARAMETRI DE BAZĂ
— |
Gabaritul minim al infrastructurilor |
— |
Raza de curbură minimă |
— |
Ecartamentul liniilor |
— |
Efortul maxim asupra căii |
— |
Lungimea minimă a peroanelor |
— |
Înălțimea peroanelor |
— |
Tensiunea de alimentare |
— |
Geometria catenarelor |
— |
Caracteristicile ERTMS (1) |
— |
Sarcina pe osie |
— |
Lungimea maximă a trenurilor |
— |
Gabaritul materialului rulant |
— |
Caracteristicile minime de frânare |
— |
Caracteristicile electrice limită ale materialului rulant |
— |
Caracteristicile mecanice limită ale materialului rulant |
— |
Caracteristicile de exploatare legate de siguranța trenurilor |
— |
Caracteristicile limită legate de zgomotele exterioare |
— |
Caracteristicile limită legate de vibrațiile exterioare |
— |
Caracteristicile limită legate de perturbațiile electromagnetice exterioare |
— |
Caracteristicile limită legate de zgomotele interioare |
— |
Caracteristicile limită legate de aerul condiționat |
— |
Caracteristici legate de transportul persoanelor cu handicap. |
(1) Sistem de management al traficului feroviar european (European Rail Traffic Management System)
ANEXA III
CERINȚE ESENȚIALE
1. Cerințe generale
1.1. Siguranță
1.1.1. Proiectarea, construcția sau asamblarea, întreținerea și supravegherea componentelor critice pentru siguranță și în special a elementelor implicate în circulația trenurilor trebuie să garanteze siguranța la un nivel care să corespundă obiectivelor fixate pentru rețea, inclusiv pentru situații limită speciale.
1.1.2. Parametrii implicați în contactul roată/șină trebuie să respecte cerințele de stabilitate necesare pentru a garanta circulația în deplină siguranță la viteza maximă admisă.
1.1.3. Componentele folosite trebuie să reziste la solicitările normale sau excepționale specificate pe timpul duratei lor de serviciu. Consecințele în materie de siguranță ca urmare a unor defecțiuni accidentale trebuie limitate prin mijloace adecvate.
1.1.4. Proiectarea instalațiilor fixe și a materialului rulant, precum și alegerea materialelor utilizate trebuie să urmărească limitarea producerii, propagării și efectelor focului și fumului în caz de incendiu.
1.1.5. Orice dispozitive destinate a fi manevrate de utilizatori trebuie proiectate astfel încât să nu le fie afectată siguranța în caz de utilizare previzibilă neconformă cu instrucțiunile afișate.
1.2. Fiabilitate și disponibilitate
Supravegherea și întreținerea componentelor fixe sau mobile care sunt implicate în circulația trenurilor trebuie organizate, realizate și cuantificate astfel încât să le fie menținută funcționarea în condițiile prevăzute.
1.3. Sănătatea
1.3.1. Materialele susceptibile, datorită modului de utilizare, să pună în pericol sănătatea persoanelor care au acces la ele nu trebuie utilizate în trenuri și infrastructuri feroviare.
1.3.2. Aceste materiale trebuie alese, instalate și folosite astfel încât să limiteze emisiile de fum sau gaze, în special în caz de incendiu.
1.4. Protecția mediului
1.4.1. Repercusiunile asupra mediului datorate realizării și exploatării sistemului feroviar transeuropean de mare viteză trebuie evaluate și luate în calcul în stadiul de proiectare a sistemului în conformitate cu dispozițiile comunitare în vigoare.
1.4.2. Materialele folosite în trenuri și infrastructuri trebuie să împiedice emisiile de fum sau gaze nocive și periculoase pentru mediu, în special în caz de incendiu.
1.4.3. Materialul rulant și sistemele de alimentare cu energie trebuie proiectate și produse astfel încât să fie compatibile din punct de vedere electromagnetic cu instalațiile, echipamentele și rețelele publice sau private cu care ar putea să interfereze.
1.5. Compatibilitate tehnică
Caracteristicile tehnice ale infrastructurilor și instalațiilor fixe trebuie să fie compatibile între ele precum și cu cele ale trenurilor care urmează să fie utilizate în sistemul feroviar transeuropean de mare viteză.
Dacă respectarea acestor caracteristici se dovedește dificilă pe anumite secțiuni de rețea, se pot aplica soluții temporare, care să asigure compatibilitatea în viitor.
2. Cerințe specifice fiecărui subsistem
2.1. Infrastructuri
2.1.1. Siguranță
Trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a împiedica accesul sau intruziunile nedorite la instalațiile de pe liniile pe care se circulă cu mare viteză.
Trebuie întreprinse măsuri pentru limitarea riscurilor la care sunt expuse persoanele, în special în stațiile prin care trenurile trec cu viteză mare.
Infrastructurile la care publicul are acces trebuie proiectate și realizate astfel încât să limiteze riscurile pentru sănătatea persoanelor (stabilitate, incendii, evacuare, platforme etc.).
Trebuie prevăzute dispoziții adecvate care să țină seama de condițiile speciale de siguranță în tunelurile de mare lungime.
2.2. Energie
2.2.1. Siguranță
Funcționarea sistemelor de alimentare cu energie nu trebuie să compromită siguranța trenurilor de mare viteză sau a persoanelor (utilizatori, personal de exploatare, riverani și terțe părți).
2.2.2. Protecția mediului
Funcționarea sistemelor de alimentare cu energie nu trebuie să perturbe mediul dincolo de limitele specificate.
2.2.3. Compatibilitate tehnică
Sistemele de alimentare cu electricitate folosite în sistemul feroviar transeuropean de mare viteză trebuie:
— |
să permită trenurilor să realizeze performanțele specificate; |
— |
să fie compatibile cu dispozitivele de captare a curentului instalate pe trenuri. |
2.3. Control-comandă și semnalizare
2.3.1. Siguranță
Instalațiile și operațiile de comandă, control și semnalizare utilizate în sistemul feroviar transeuropean de mare viteză trebuie să permită trenurilor să circule cu respectarea unui nivel de siguranță care să corespundă obiectivelor fixate pentru rețea.
2.3.2. Compatibilitate tehnică
Toate infrastructurile noi de mare viteză și întregul material rulant nou de mare viteză produs sau dezvoltat după adoptarea de sisteme de comandă, control și semnalizare compatibile trebuie să fie adaptate pentru utilizarea acestor sisteme.
Echipamentele de comandă, control și semnalizare instalate în cabina de conducere a trenului trebuie să permită o exploatare normală, în condițiile specificate, în întregul sistem feroviar transeuropean de mare viteză.
2.4. Material rulant
2.4.1. Siguranță
Structurile materialului rulant și ale legăturilor între vehicule trebuie proiectate astfel încât să protejeze spațiile unde se găsesc pasagerii și spațiile de conducere în caz de coliziune sau deraiere.
Echipamentele electrice nu trebuie să compromită siguranța și funcționarea instalațiilor de comandă, control și semnalizare.
Tehnicile de frânare și eforturile exercitate trebuie să fie compatibile cu concepția liniilor, a lucrărilor de artă și a sistemelor de semnalizare.
Trebuie adoptate măsuri pentru prevenirea accesului la componentele sub tensiune pentru a nu pune în pericol siguranța persoanelor.
În caz de pericol, dispozitivele trebuie să permită pasagerilor să informeze mecanicul de locomotivă și personalul însoțitor pentru ca acesta să-l contacteze.
Ușile de acces trebuie să fie dotate cu un sistem de deschidere și închidere care să garanteze siguranța pasagerilor.
Trebuie prevăzute și semnalizate ieșiri de siguranță.
Trebuie prevăzute dispoziții adecvate care să țină seama de condițiile speciale de siguranță în tunelurile cu lungimi mari.
Constituie o cerință absolută existența la bordul trenului a unui sistem de iluminat de siguranță cu o intensitate și autonomie suficientă.
Trenurile trebuie să fie dotate cu un sistem de sonorizare care să permită transmiterea mesajelor către pasageri atât de către personalul de la bordul trenului, cât și de către personalul de control de la sol.
2.4.2. Fiabilitate și disponibilitate
Proiectarea echipamentelor esențiale și a echipamentelor de rulare, tracțiune și frânare, precum și a sistemului de comandă și control trebuie, într-o situație de avarie specificată, să permită trenului să-și continue deplasarea fără consecințe nefaste pentru echipamentele rămase în serviciu.
2.4.3. Compatibilitate tehnică
Echipamentele electrice trebuie să fie compatibile cu funcționarea instalațiilor de comandă, control și semnalizare.
Caracteristicile dispozitivelor de captare a curentului trebuie să permită circulația trenului folosind sistemele de alimentare cu energie ale sistemului feroviar transeuropean de mare viteză.
Caracteristicile materialului rulant trebuie să-i permită acestuia să circule pe orice linie pentru care a fost prevăzută exploatarea sa.
2.5. Întreținere
2.5.1. Sănătate
Instalațiile tehnice și procedurile utilizate în centrele de întreținere nu trebuie să constituie un pericol la adresa sănătății persoanelor.
2.5.2. Protecția mediului
Instalațiile tehnice și procedurile utilizate în centrele de întreținere nu trebuie să depășească nivelurile de poluare admise pentru mediul înconjurător.
2.5.3. Compatibilitate tehnică
Instalațiile de întreținere din trenurile de mare viteză trebuie să permită efectuarea operațiunilor de asigurare a securității, igienei și confortului pe toate trenurile pentru care au fost proiectate.
2.6. Mediu
2.6.1. Sănătate
Exploatarea sistemului feroviar transeuropean de mare viteză trebuie să respecte reglementările privind nivelurile de poluare sonoră.
2.6.2. Protecția mediului
Exploatarea sistemului feroviar transeuropean de mare viteză nu trebuie să producă un nivel de vibrații în sol inacceptabil pentru activitățile și pentru mediul adiacent infrastructurii și în stare normală de întreținere.
2.7. Exploatare
2.7.1. Siguranță
Realizarea coerenței normelor de exploatare a rețelelor și calificarea mecanicilor de locomotivă și a personalului de bord trebuie să asigure o exploatare internațională sigură.
Operațiunile și periodicitatea întreținerii, formarea și calificarea personalului de întreținere și sistemul de asigurare a calității introdus în centrele de întreținere ale operatorilor interesați trebuie să asigure un grad ridicat de siguranță.
2.7.2. Fiabilitate și disponibilitate
Operațiunile și periodicitatea întreținerii, formarea și calificarea personalului de întreținere și sistemul de asigurare a calității introdus de operatorii interesați în centrele de întreținere trebuie să asigure un grad ridicat de fiabilitate și disponibilitate a sistemului.
2.7.3. Compatibilitate tehnică
Realizarea coerenței normelor de exploatare a rețelelor și calificarea mecanicilor de locomotivă, a personalului de bord și a responsabililor cu gestionarea traficului trebuie să asigure eficacitatea exploatării în sistemul feroviar transeuropean de mare viteză.
ANEXA IV
ELEMENTE CONSTITUTIVE DE INTEROPERABILITATE
Declarația CE
— |
de conformitate |
— |
de adecvare pentru utilizare |
1. Elemente constitutive de interoperabilitate
Declarația CE se aplică elementelor constitutive de interoperabilitate implicate în interoperabilitatea sistemului feroviar transeuropean de mare viteză, după cum se prevede la articolul 3. Aceste elemente constitutive de interoperabilitate pot fi:
1.1. elemente constitutive de uz general
Aceste elemente constitutive nu sunt specifice sistemului feroviar și pot fi folosite ca atare în alte domenii;
1.2. elemente constitutive de uz general având caracteristici speciale
Aceste elemente constitutive de uz multiplu nu sunt specifice ca atare unui sistem feroviar, dar trebuie să demonstreze niveluri de performanță speciale când sunt utilizate în domeniul feroviar;
1.3. elemente constitutive specifice
Aceste elemente constitutive sunt specifice aplicațiilor feroviare.
2. Domeniul de aplicare
Declarația CE are ca obiect:
— |
fie evaluarea de un organism notificat sau de organisme notificate a conformității intrinsece a unui element constitutiv de interoperabilitate, considerat izolat, la specificațiile tehnice pe care trebuie să le respecte; |
— |
fie evaluarea/aprecierea de un organism notificat sau organisme notificate a adecvării pentru utilizare a unui element constitutiv de interoperabilitate, considerat în mediul său feroviar și în special în cazurile în care sunt implicate interfețele, în raport cu specificațiile tehnice, în special cele de natură funcțională, care trebuie verificate. |
Procedurile de evaluare aplicate de organismele notificate în stadiul de proiectare și în cel de producție se vor baza pe modulele definite în Decizia 93/465/CEE, în conformitate cu condițiile prevăzute în STI-uri.
3. Conținutul declarației CE
Declarația CE de conformitate sau de adecvare pentru utilizare și documentele însoțitoare trebuie să fie datate și semnate.
Această declarație trebuie întocmită în aceeași limbă ca și instrucțiunile și trebuie să conțină următoarele:
— |
trimiterile la directivă; |
— |
numele și adresa producătorului sau a reprezentantului său autorizat stabilit în Comunitate (se indică numele comercial și adresa completă iar în cazul reprezentantului autorizat stabilit în Comunitate se indică și numele comercial al producătorului sau al constructorului); |
— |
descrierea elementului constitutiv de interoperabilitate (marca, tipul etc.); |
— |
descrierea procedurii urmate pentru declararea conformității, adecvării pentru utilizare (articolul 13); |
— |
toate descrierile pertinente la care răspunde elementul constitutiv de interoperabilitate și în special condițiile de utilizare; |
— |
numele și adresa organului notificat (organelor notificate) implicat (implicate) în procedura urmată în ceea ce privește conformitatea sau adecvarea pentru utilizare și data certificatului de examinare împreună cu perioada și condițiile de valabilitate ale certificatului, dacă este cazul; |
— |
după caz, trimitere la specificația europeană; |
— |
identificarea semnatarului mandatat să angajeze producătorul sau pe reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Comunitate. |
ANEXA V
SUBSISTEME
DECLARAȚIA CE DE VERIFICARE
Declarația CE de verificare și documentele însoțitoare trebuie să fie datate și semnate.
Această declarație trebuie întocmită în aceeași limbă ca și dosarul tehnic și trebuie să conțină următoarele:
— |
trimiterile la directivă; |
— |
numele și adresa entității contractante sau ale reprezentantului său autorizat stabilit în Comunitate (se indică numele comercial și adresa completă iar în cazul reprezentantului autorizat stabilit în Comunitate se indică și numele comercial al entității contractante); |
— |
o descriere succintă a subsistemului; |
— |
numele și adresa organismului notificat care a efectuat inspecția CE menționată în articolul 18; |
— |
trimiterile la documentele conținute în dosarul tehnic; |
— |
toate dispozițiile temporare sau definitive pertinente care trebuie respectate de subsisteme și, în special, după caz, orice restricții sau condiții de exploatare; |
— |
perioada de valabilitate a declarației CE, dacă este provizorie; |
— |
identitatea semnatarului. |
ANEXA VI
SUBSISTEME
VERIFICAREA CE
1. Verificarea CE este procedura prin care un organism notificat verifică și certifică, la solicitarea unei entități contractante sau a reprezentantului său stabilit în Comunitate, că un subsistem:
— |
este conform cu dispozițiile directivei; |
— |
este conform cu celelalte reglementări care decurg din tratat și poate fi pus în funcțiune. |
2. Subsistemul este verificat la fiecare dintre următoarele etape:
— |
proiectarea de ansamblu; |
— |
structura subsistemului, cuprinzând, în special, executarea lucrărilor de inginerie civilă, montarea elementelor constitutive, reglajul ansamblului; |
— |
verificarea finală a subsistemului. |
3. Organismul notificat responsabil cu verificarea CE întocmește certificatul de conformitate destinat entității contractante sau reprezentantului său autorizat stabilit în Comunitate, care la rândul său redactează declarația CE de verificare destinată autorității de supraveghere din statul membru în care este localizat/funcționează subsistemul.
4. Dosarul tehnic care însoțește declarația de verificare trebuie constituit după cum urmează:
— |
pentru infrastructuri: planurile lucrărilor, procesele-verbale de recepție pentru excavații și armături, rapoartele de testări și control pentru betoane; |
— |
pentru celelalte subsisteme: planurile generale și de detaliu conforme cu execuția, schemele electrice și hidraulice, schemele circuitelor de comandă, descrierea sistemelor de prelucrare a datelor și de automatizare, manualele de exploatare și întreținere etc.; |
— |
lista de elemente constitutive de interoperabilitate încorporate în subsisteme, conform prevederilor articolului 3; |
— |
copiile declarațiilor CE de conformitate sau adecvare pentru utilizare care trebuie furnizate pentru elementele constitutive menționate, în conformitate cu articolul 13 din directivă, însoțite, după caz, de notele de calcul corespunzătoare și o copie a proceselor-verbale ale încercărilor și examinărilor efectuate de organismele notificate pe baza specificațiilor tehnice comune; |
— |
certificatul emis de organismul notificat responsabil cu verificarea CE, însoțit de notele de calcul corespunzătoare și contrasemnat de acesta, care să precizeze că proiectul este conform cu dispozițiile prezentei directive și să precizeze, după caz, rezervele formulate în timpul executării lucrărilor și care se mențin; certificatul ar trebui, de asemenea, să fie însoțit de rapoartele de inspecție și audit întocmite în legătură cu verificarea, după cum se prevede la punctele 5.3 și 5.4. |
5. Supravegherea
5.1. Scopul supravegherii CE este de a se asigura respectarea obligațiilor care decurg din dosarul tehnic pe parcursul realizării subsistemului.
5.2. Organismul notificat responsabil cu verificarea producției trebuie să aibă acces permanent pe șantierele de construcții, în atelierele de producție, în zonele de depozitare și, după caz, la instalațiile de prefabricare sau de verificare și, în general, în toate locurile pe care le consideră necesare pentru îndeplinirea misiunii sale. Entitatea contractantă sau reprezentantul său autorizat din Comunitate trebuie să-i trimită sau să-i fi trimis toate documentele necesare în acest scop și în special planurile de execuție și documentația tehnică referitoare la subsistem.
5.3. Organismul notificat responsabil cu verificarea execuției efectuează periodic audituri pentru a se asigura că dispozițiile directivei sunt respectate. El trebuie să prezinte un raport de audit responsabililor cu execuția. El poate cere să fie prezent la anumite faze ale operațiunilor de construcție.
5.4. În plus, organismul notificat poate efectua vizite inopinate pe șantiere sau la atelierele de producție. Cu prilejul acestor vizite, organismul notificat poate efectua „audituri” complete sau parțiale. El trebuie să prezinte responsabililor cu execuția un raport de inspecție și, dacă este cazul, un raport de audit.
6. Dosarul complet menționat la alineatul (4) trebuie înaintat entității contractante sau reprezentantului său autorizat din Comunitate în sprijinul certificatului de conformitate emis de organismul notificat responsabil cu verificarea subsistemului în ordinea lucrărilor. Dosarul trebuie atașat la declarația CE de verificare pe care entitatea contractantă o trimite autorității de supraveghere din statul membru respectiv.
O copie a dosarului trebuie păstrată de entitatea contractantă pe toată durata de funcționare a subsistemului. Dosarul trebuie transmis oricărui alt stat membru care solicită acest lucru.
7. Fiecare organism trebuie să transmită periodic informații pertinente cu privire la următoarele:
— |
cererile de verificare CE primite; |
— |
certificatele de conformitate emise; |
— |
certificatele de conformitate refuzate. |
8. Dosarele și corespondența referitoare la procedurile de verificare CE trebuie redactate în limba oficială a statului membru în care este stabilită entitatea contractantă sau reprezentantul său autorizat din Comunitate, sau într-o limbă acceptată de Comunitate.
ANEXA VII
CRITERII MINIME CARE TREBUIE LUATE ÎN CONSIDERARE DE STATELE MEMBRE LA NOTIFICAREA ORGANISMELOR
1. Organismul, directorul său și personalul responsabil cu executarea operațiilor de verificare nu se pot implica, nici direct și nici prin reprezentanți autorizați, în proiectarea, producția, construcția, comercializarea sau întreținerea elementelor constitutive de interoperabilitate sau a subsistemelor, nici în exploatarea lor. Aceasta nu exclude posibilitatea unui schimb de informații tehnice între producător sau constructor și acel organism.
2. Organismul și personalul responsabil cu inspecțiile trebuie să efectueze operațiunile de verificare cu cea mai mare integritate profesională și competență tehnică și să nu fie supuși nici unei presiuni sau cointeresări, în special de natură financiară, care ar putea să le influențeze hotărârile sau rezultatele inspecției, în special venind din partea unor persoane sau grupuri de persoane care sunt afectate de rezultatele verificărilor.
3. Organismul trebuie să angajeze personalul necesar și să dețină mijloacele necesare pentru îndeplinirea corespunzătoare a sarcinilor tehnice și administrative legate de efectuarea verificărilor. Trebuie, de asemenea, să aibă acces la echipamentele necesare verificărilor excepționale.
4. Personalul responsabil cu verificările trebuie să posede:
— |
formarea tehnică și profesională corespunzătoare; |
— |
cunoașterea corespunzătoare a cerințelor legate de verificările pe care le efectuează și o experiență suficientă în astfel de verificări; |
— |
abilitatea de a întocmi certificatele, procesele-verbale și rapoartele care alcătuiesc dosarul oficial al inspecțiilor realizate. |
5. Trebuie garantată independența personalului responsabil cu inspecțiile. Nici un oficial nu trebuie remunerat pe baza numărului de inspecții efectuate sau a rezultatelor acestor inspecții.
6. Organismul trebuie să contracteze o asigurare de răspundere civilă dacă această răspundere nu este acoperită de stat în temeiul legislației interne sau dacă inspecțiile nu sunt efectuate direct de statul membru respectiv.
7. Personalul acestui organism trebuie să păstreze secretul profesional cu privire la tot ceea ce îi află în cursul exercitării îndatoririlor sale (cu excepția autorităților administrative competente din statul în care își exercită aceste activități), în conformitate cu prezenta directivă sau cu oricare dispoziție de drept intern de punere în aplicare a directivei.
13/Volumul 19 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
22 |
31996L0056
L 236/35 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DIRECTIVA 96/56/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
din 3 septembrie 1996
de modificare a Directivei 67/548/CEE privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative referitoare la clasificarea, ambalarea și etichetarea substanțelor periculoase
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene și, în special, articolul,
având în vedere propunerea Comisiei (1),
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (2),
în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 189b din tratat (3),
întrucât anumite dispoziții ale Directivei 67/548/CEE a Consiliului din 27 iunie 1967 privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative referitoare la clasificarea, ambalarea și etichetarea substanțelor periculoase prevăd abrevierea „CEE” (4);
întrucât articolul G din Tratatul privind Uniunea Europeană a înlocuit termenul „Comunitatea Economică Europeană” cu termenul „Comunitatea Europeană”; întrucât se impune, în consecință, înlocuirea siglei „CEE” cu sigla „CE” în dispozițiile menționate anterior;
întrucât, cu toate acestea, agenții economici dețin în general cantități mari de etichete; întrucât anumite substanțe periculoase cu etichete purtând sigla „CEE” pot fi depozitate la locul de producție pentru o perioadă relativ lungă înainte de a fi introduse pe piață; întrucât o astfel de modificare de siglă poate antrena costuri suplimentare pentru acești agenți economici; întrucât se impune, în consecință, stabilirea unei perioade rezonabile în care substanțele periculoase cu etichete purtând un „număr CEE” și mențiunea „etichetă CEE” pot fi încă introduse pe piață;
întrucât se impune modificarea corespunzătoare a Directivei 67/548/CEE,
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
Articolul 1
Directiva 67/548/CEE se modifică după cum urmează:
(a) |
la articolul 21 alineatul (2), termenul „număr CEE” se înlocuiește cu termenul „număr CE”; |
(b) |
la articolul 23 alineatul (2) litera (f), termenul „număr CEE” se înlocuiește cu termenul „număr CE”, iar termenul „etichetă CEE” cu termenul „etichetă CE”. |
Cu toate acestea, statele membre permit până la 31 decembrie 2000 introducerea pe piață a substanțelor cu etichete purtând „numărul CEE” și mențiunea „etichetă CEE”.
Articolul 2
Statele membre adoptă și pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 1 iunie 1998. Ele informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.
Atunci când statele membre adoptă aceste dispoziții, ele cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.
Articolul 3
Prezenta directivă intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.
Articolul 4
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 3 septembrie 1996.
Pentru Parlamentul European
Președintele
K. HÄNSCH
Pentru Consiliu
Președintele
I. YATES
(1) JO C 73, 13.3.1996, p. 20.
(2) Aviz emis la 28 februarie 1996 (JO C 153, 28.5.1996, p. 1).
(3) Avizul Parlamentului European din 13 februarie 1996 (JO C 65, 4.3.1996, p. 26). Poziția comună a Consiliului din 4 martie 1996 (JO C 134, 6.5.1996, p. 9) și Decizia Parlamentului European din 22 mai 1996 (JO C 166, 10.6.1996, p. 60).
(4) JO L 196, 16.8.1967, p. 1. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 94/69/CE (JO L 381, 31.12.1994, p. 1) și prin actul de aderare din 1994.
13/Volumul 19 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
23 |
31996L0058
L 236/44 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DIRECTIVA 96/58/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
din 3 septembrie 1996
de modificare a Directivei 89/686/CEE privind apropierea legislațiilor statelor membre cu privire la echipamentul individual de protecție
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 100a,
având în vedere propunerea Comisiei (1),
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (2),
hotărând în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 189b din tratat (3),
întrucât Directiva 89/686/CEE (4) solicită ca toate echipamentele individuale de protecție (EIP) să poarte marcajul „CE” și ca acest marcaj să fie însoțit de o informație suplimentară cu privire la anul în care a fost aplicat;
întrucât această indicație a anului nu este un factor util pentru siguranța utilizatorului EIP; întrucât această indicație poate fi confundată cu data uzurii morale care trebuie aplicată pe EIP supuse învechirii;
întrucât aplicarea acestei indicații a anului reprezintă o povară pentru fabricanții de EIP; întrucât costul acestei poveri este departe de a fi neglijabil;
întrucât, având în vedere principiul subsidiarității, simplificarea care ar rezulta în favoarea fabricanților din abrogarea cerinței de a indica anul în care s-a tipărit marcajul „CE” se poate realiza doar printr-o directivă de modificare a Directivei 89/686/CEE,
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
Articolul 1
În anexa IV la Directiva 89/686/CEE, se elimină textul următor:
„Informații suplimentare:
— |
Ultimele două cifre ale anului în care s-a aplicat marcajul CE; această informație nu este necesară în cazul EIP prevăzute în articolul 8 alineatul (3).” |
Articolul 2
(1) Statele membre adoptă și publică actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 1 ianuarie 1997. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.
Statele membre aplică aceste măsuri de la 1 ianuarie 1997.
Atunci când statele membre adoptă aceste acte, acestea conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.
(2) Comisiei îi sunt comunicate de statele membre textele dispozițiilor de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.
Articolul 3
Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.
Articolul 4
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 3 septembrie 1996.
Pentru Parlamentul European
Președintele
K. HÄNSCH
Pentru Consiliu
Președintele
I. YATES
(3) Avizul Parlamentului European din 22 mai 1996 (JO C 166, 10.6.1996, p. 60), Poziția comună a Consiliului din 10 iunie 1996 (JO C 220, 29.7.1996, p. 11) și Decizia Parlamentului European din 17 iulie 1996 (JO C 261, 9.9.1996).
(4) JO L 399, 30.12.1989, p. 18, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directivele 93/68/CEE (JO L 220, 30.8.1993, p. 1) și 93/95/CEE (JO L 276, 9.11.1993, p. 11).
13/Volumul 19 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
24 |
31996L0054
L 248/1 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DIRECTIVA 96/54/CE A COMISIEI
din 30 iulie 1996
de efectuare a celei de-a douăzeci și doua adaptări la progresul tehnic a Directivei 67/548/CEE a Consiliului privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative referitoare la clasificarea, ambalarea și etichetarea substanțelor periculoase
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Directiva 67/548/CEE a Consiliului din 27 iunie 1967 privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative referitoare la clasificarea, ambalarea și etichetarea substanțelor periculoase (1), modificată ultima dată de Directiva 94/69/CE a Comisiei (2) și, în special, articolul 28 al acesteia,
întrucât anexa I la Directiva 67/548/CEE conține o listă de substanțe periculoase, precizând modul de clasificare și etichetare a acestora și, acolo unde este cazul, caracterizarea prin limitele de concentrație sau alți parametri care permit evaluarea riscurilor pentru sănătatea umană și pentru mediu; întrucât lista cu substanțe periculoase din anexa I trebuie adaptată în lumina cunoștințelor științifice și tehnice actuale; întrucât trebuie, prin urmare, modificată introducerea la anexa I astfel încât să cuprindă note referitoare la etichetarea preparatelor și o nouă grupă de substanțe organice în tabelul B; întrucât lista substanțelor periculoase din anexa I conține substanțe pentru care s-au acordat derogări temporare și de clasificare speciale pentru Austria și Suedia prin Actul de aderare a Austriei, Finlandei și Suediei; întrucât Actul de aderare prevede modificarea cerințelor de clasificare și etichetare pentru substanțele respective; întrucât clasificarea unora dintre substanțele respective a fost modificată corespunzător;
întrucât anexa III la Directiva 67/548/CEE conține o listă de fraze privind natura specială a riscurilor atribuite substanțelor și preparatelor periculoase; întrucât trebuie adăugată o frază indicând pericolul pentru sănătate prin inspirarea anumitor substanțe sau preparate;
întrucât anexa V la Directiva 67/548/CEE stabilește metodele de determinare a proprietăților fizico-chimice, a toxicității și ecotoxicității substanțelor și preparatelor; întrucât respectiva anexă trebuie adaptată la progresul tehnic;
întrucât anexa VI la Directiva 67/548/CEE conține criteriile generale pentru clasificarea și etichetarea substanțelor și preparatelor periculoase; întrucât trebuie adăugate criterii pentru substanțele și preparatele periculoase pentru sănătate în cazul aspirării; întrucât trebuie modificate criteriile pentru substanțele și preparatele sensibilizante; întrucât trebuie introduse criterii pentru etichetarea containerelor de gaze destinate pentru propan, butan și gazul de petrol lichefiat (GPL);
întrucât dispozițiile prezentei directive sunt în conformitate cu avizului Comitetului pentru adaptarea la progresul tehnic a directivelor privind eliminarea barierelor tehnice din calea comerțului cu substanțe și preparate periculoase,
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ
Articolul 1
Directiva 67/548/CEE se modifică după cum urmează:
1. |
Anexa I se modifică după cum urmează:
|
2. |
Textul următor se adaugă la anexa III: „R65
|
3. |
Partea B a anexei V se modifică după cum urmează:
|
4. |
Textul din anexa V la prezenta directivă înlocuiește textul indicat din anexa VI. |
Articolul 2
(1) Fără a aduce atingere dispozițiilor alineatului (2), statele membre adoptă și pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 31 mai 1998. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.
(2) Statele membre adoptă și pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative administrative necesare pentru a se conforma anexei V, literele F, I și J din prezenta directivă până la 31 octombrie 1997. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.
(3) Atunci când statele membre adoptă dispozițiile prevăzute la alineatele (1) și (2), ele cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.
Articolul 3
Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.
Articolul 4
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 30 iulie 1996.
Pentru Comisie,
Ritt BJERREGAARD
Membru al Comisiei
(1) JO L 196, 16.8.1967, p. 1.
(2) JO L 381, 31.12.1994, p. 1.
ANEXO IBILAG IANHANG IΠΑΡΑΡΤΗΜΑ IANNEX IANNEXE IALLEGATO IBIJLAGE IANEXO ILIITE IBILAGA I
NOTA E
CO
ES |
: |
monóxido de carbono |
DA |
: |
carbonmonoxid; kulilte |
DE |
: |
Kohlenstoffmonoxid |
EL |
: |
μονοξείδιο του άνθρακα |
EN |
: |
carbon monoxide |
FR |
: |
monoxyde de carbone |
IT |
: |
monossido di carbonio; carbonio ossido |
NL |
: |
koolstofmonoxide |
PT |
: |
monóxido de carbono |
FI |
: |
hiilimonoksidi |
SV |
: |
kolmonoxid |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
COCl2
ES |
: |
fosgeno |
DA |
: |
phosgen |
DE |
: |
Phosgen; Carbonylchlorid |
EL |
: |
φωσγένιο |
EN |
: |
phosgene; carbonyl chloride |
FR |
: |
phosgène |
IT |
: |
fosgene; carbonile cloruro |
NL |
: |
fosgeen |
PT |
: |
fosgeno |
FI |
: |
fosgeeni; karbonyylikloridi |
SV |
: |
fosgen; karbonyldiklorid |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
NOTA 5
C ≥ 5 % |
T +; R 26-34 |
1 % ≤ C < 5 % |
T +; R 26-36/37/38 |
0,5 % ≤ C < 1 % |
T; R 23-36/37/38 |
0,2 % ≤ C < 0,5 % |
T; R 23 |
0,02 % ≤ C < 0,2 % |
Xn; R 20 |
NH3
ES |
: |
amoniaco, anhidro |
DA |
: |
ammoniak, vandfri |
DE |
: |
Ammoniak, wasserfrei |
EL |
: |
αμμωνία, άνυδρος |
EN |
: |
ammonia, anhydrous |
FR |
: |
ammoniac, anhydre |
IT |
: |
ammoniaca, anidra |
NL |
: |
ammoniak, watervrij |
PT |
: |
amoníaco, anidro |
FI |
: |
ammoniakki, vedetön |
SV |
: |
ammoniak, vattenfri |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
NOTA 5
C ≥ 5 % |
T; R 23-34 |
0,5 % ≤ C < 5 % |
Xn; R 20-36/37/38 |
NOTA B
NH3 … %
ES |
: |
amoniaco … % |
DA |
: |
ammoniak … % |
DE |
: |
Ammoniak … % |
EL |
: |
αμμωνία … % |
EN |
: |
ammonia … % |
FR |
: |
ammoniac … % |
IT |
: |
ammoniaca … % |
NL |
: |
ammoniak … % |
PT |
: |
amoníaco … % |
FI |
: |
ammoniakki … % |
SV |
: |
ammoniaklösning … % |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
C ≥ 25 % |
C; N; R 34-50 |
10 % ≤ C < 25 % |
C; R 34 |
5 % ≤ C < 10 % |
Xi; R 36/37/38 |
NO2 [1] |
N2O4 [2] |
ES |
: |
dióxido de nitrógeno [1]; tetraóxido de dinitrogeno [2] |
DA |
: |
nitrogendioxid [1]; dinitrogentetraoxid [2] |
DE |
: |
Stickstoffdioxid [1]; Distickstofftetraoxid [2] |
EL |
: |
διοξείδιο του αζώτου [1]· τετραοξείδιο του διαζώτου[2] |
EN |
: |
nitrogen dioxide [1]; dinitrogen tetraoxide [2] |
FR |
: |
dioxyde d'azote [1]; tétraoxyde de diazote [2] |
IT |
: |
diossido di azoto [1]; tetraossido di diazoto [2] |
NL |
: |
stikstofdioxide [1]; distikstoftetraoxide [2] |
PT |
: |
dióxido de azoto [1]; tetraóxido de diazoto [2] |
FI |
: |
typpidioksidi [1]; dityppitetraoksidi [2] |
SV |
: |
kvävedioxid [1]; dikvävetetraoxid [2] |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
NOTA 5
C ≥ 10 % |
T +; R 26-34 |
5 % ≤ C < 10 % |
T; R 23-34 |
1 % ≤ C < 5 % |
T; R 23-36/37/38 |
0,5 % ≤ C < 1 % |
Xn; R 20-36/37/38 |
0,1 % ≤ C < 0,5 % |
Xn; R 20 |
O2
ES |
: |
oxígeno |
DA |
: |
oxygen; ilt |
DE |
: |
Sauerstoff |
EL |
: |
οξυγόνο |
EN |
: |
oxygen |
FR |
: |
oxygène |
IT |
: |
ossigeno |
NL |
: |
zuurstof |
PT |
: |
oxigénio |
FI |
: |
happi |
SV |
: |
syre; flytande |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
F2
ES |
: |
flúor |
DA |
: |
fluor |
DE |
: |
Fluor |
EL |
: |
φθόριο |
EN |
: |
fluorine |
FR |
: |
fluor |
IT |
: |
fluoro |
NL |
: |
fluor |
PT |
: |
flúor |
FI |
: |
fluori |
SV |
: |
fluor |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
menazon |
DA |
: |
menazon |
DE |
: |
Menazon |
EL |
: |
menazon |
EN |
: |
menazon |
FR |
: |
menazon |
IT |
: |
menazone; S-[(4,6-diamino-1,3,5-triazin-2-il)-metil] O,O-dimetilditiofosfato |
NL |
: |
menazon |
PT |
: |
menazon |
FI |
: |
menatsoni |
SV |
: |
menazon (ISO); S-4,6-diamino-1,3,5-triazin-2-ylmetyl-O,O-dimetylfosforoditioat |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
H2S
ES |
: |
sulfuro de hidrógeno |
DA |
: |
hydrogensulfid |
DE |
: |
Hydrogensulfid; Schwefelwasserstoff |
EL |
: |
σουλφίδιο του υδρογόνου |
EN |
: |
hydrogen sulphide |
FR |
: |
sulfure d'hydrogène |
IT |
: |
solfuro di idrogeno; idrogeno solforato |
NL |
: |
hydrogeensulfide |
PT |
: |
sulfureto de hidrogénio |
FI |
: |
rikkivety; vetysulfidi |
SV |
: |
vätesulfid; svavelväte |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
NOTA 5
C ≥ 10 % |
T +; R 26 |
5 % ≤ C < 10 % |
T; R 23 |
1 % ≤ C < 5 % |
Xn; R 20 |
SO2
ES |
: |
dióxido de azufre |
DA |
: |
svovldioxid |
DE |
: |
Schwefeldioxid |
EL |
: |
διοξείδιο του θείου |
EN |
: |
sulphur dioxide |
FR |
: |
dioxyde de soufre |
IT |
: |
diossido di zolfo |
NL |
: |
zwaveldioxide |
PT |
: |
dióxido de enxofre |
FI |
: |
rikkidioksidi |
SV |
: |
svaveldioxid |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
NOTA 5
C ≥ 20 % |
T; R 23-34 |
5 % ≤ C < 20 % |
Xn; R 20-34 |
0,5 % ≤ C < 5 % |
Xi; R 36/37/38 |
Cl2
ES |
: |
cloro |
DA |
: |
chlor |
DE |
: |
Chlor |
EL |
: |
χλώριο |
EN |
: |
chlorine |
FR |
: |
chlore |
IT |
: |
cloro |
NL |
: |
chloor |
PT |
: |
cloro |
FI |
: |
kloori |
SV |
: |
klor |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
HCl
ES |
: |
cloruro de hidrógeno |
DA |
: |
hydrogenchlorid |
DE |
: |
Hydrogenchlorid; Chlorwasserstoff |
EL |
: |
χλωρίδιο του υδρογόνου |
EN |
: |
hydrogen chloride |
FR |
: |
chlorure d'hydrogène |
IT |
: |
cloruro di idrogeno; acido cloridrico |
NL |
: |
hydrogeenchloride |
PT |
: |
cloreto de hidrogénio |
FI |
: |
kloorivety, vedetön |
SV |
: |
väteklorid; vattenfri |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
NOTA 5
C ≥ 5 % |
T; C; R 23-35 |
1 % ≤ C < 5 % |
C; R 20-35 |
0,5 % ≤ C < 1 % |
C; R 20-34 |
0,2 % ≤ C < 0,5 % |
C; R 34 |
0,02 % ≤ C < 0,2 % |
Xi; R 36/37/38 |
NOTA E
CrO3
ES |
: |
trióxido de cromo |
DA |
: |
chromtrioxid |
DE |
: |
Chromtrioxid |
EL |
: |
τριοξείδιο του χρώμιου |
EN |
: |
chromium trioxide |
FR |
: |
trioxyde de chrome |
IT |
: |
triossido di cromo |
NL |
: |
chroomtrioxide |
PT |
: |
trióxido de crómio |
FI |
: |
kromitrioksidi |
SV |
: |
kromtrioxid |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
NOTA E
K2 Cr2 O7
ES |
: |
dicromato de potasio |
DA |
: |
kaliumdichromat |
DE |
: |
Kaliumdichromat |
EL |
: |
διχρωμικό κάλιο |
EN |
: |
potassium dichromate |
FR |
: |
dichromate de potassium |
IT |
: |
dicromato di potassio |
NL |
: |
kaliumdichromaat |
PT |
: |
dicromato de potássio |
FI |
: |
kaliumdikromaatti |
SV |
: |
kaliumdikromat |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
NOTA 3
C ≥ 7 % |
T +; R 49-46-21-25-26-37/38-41-43 |
0,5 % ≤ C < 7 % |
T; R 49-46-43 |
0,1 % ≤ C < 0,5 % |
T; R 49-46 |
NOTA E
(NH4)2 Cr2 O7
ES |
: |
dicromato de amonio |
DA |
: |
ammoniumdichromat |
DE |
: |
Ammoniumdichromat |
EL |
: |
διχρωμικό αμμώνιο |
EN |
: |
ammonium dichromate |
FR |
: |
dichromate d'ammonium |
IT |
: |
dicromato di ammonio |
NL |
: |
ammoniumdichromaat |
PT |
: |
dicromato de amónio |
FI |
: |
ammoniumdikromaatti |
SV |
: |
ammoniumdikromat |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
NOTA 3
C ≥ 7 % |
T +; R 49-46-21-25-26-37/38-41-43 |
0,5 % ≤ C < 7 % |
T; R 49-46-43 |
0,1 % ≤ C < 0,5 % |
T; R 49-46 |
NOTA E
Na2 Cr2 O7
ES |
: |
dicromato de sodio |
DA |
: |
natriumdichromat |
DE |
: |
Natriumdichromat |
EL |
: |
διχρωμικό νάτριο |
EN |
: |
sodium dichromate |
FR |
: |
dichromate de sodium |
IT |
: |
dicromato di sodio |
NL |
: |
natriumdichromaat |
PT |
: |
dicromato de sódio |
FI |
: |
natriumdikromaatti |
SV |
: |
natriumdikromat |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
NOTA 3
C ≥ 7 % |
T +; R 49-46-21-25-26-37/38-41-43 |
0,5 % ≤ C < 7 % |
T; R 49-46-43 |
0,1 % ≤ C < 0,5 % |
T; R 49-46 |
NOTA E
Cr O2 Cl2
ES |
: |
dicloruro de cromilo |
DA |
: |
chromyldichlorid |
DE |
: |
Chromyldichlorid; Chromoxychlorid |
EL |
: |
διχλωρίδιο του χρωμύλου |
EN |
: |
chromyl dichloride; chromic oxychloride |
FR |
: |
dichlorure de chromyle |
IT |
: |
dicloruro di cromile |
NL |
: |
chromyldichloride |
PT |
: |
dicloreto de cromilo |
FI |
: |
kromioksikloridi |
SV |
: |
kromyldiklorid; kromdioxidklorid |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
NOTA 3
C ≥ 10 % |
T; C; R 49-46-35-43 |
5 % ≤ C < 10 % |
T; R 49-46-34-43 |
0,5 % ≤ C < 5 % |
T; R 49-46-36/37/38-43 |
0,1 % ≤ C < 0,5 % |
T; R 49-46 |
NOTA E
K2 Cr O4
ES |
: |
cromato de potasio |
DA |
: |
kaliumchromat |
DE |
: |
Kaliumchromat |
EL |
: |
χρωμικό κάλιο |
EN |
: |
potassium chromate |
FR |
: |
chromate de potassium |
IT |
: |
cromato di potassio |
NL |
: |
kaliumchromaat |
PT |
: |
cromato de potássio |
FI |
: |
kaliumkromaatti |
SV |
: |
kaliumkromat |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
NOTA 3
C ≥ 20 % |
T; R 49-46-36/37/38-43 |
0,5 % ≤ C < 20 % |
T; R 49-46-43 |
0,1 % ≤ C < 0,5 % |
T; R 49-46 |
NOTA A
NOTA E
ES |
: |
cromatos de cinc, incluido el cromato de cinc y de potasio |
DA |
: |
zinkchromater, herunder zinkkaliumchromat |
DE |
: |
Zinkchromate, einschließlich Zinkkaliumchromat |
EL |
: |
χρωμικά ψευδαργύρου, περιλαμβανομένου του χρωμικού του ψευδαργύρου και καλίου |
EN |
: |
zinc chromates including zinc potassium chromate |
FR |
: |
chromates de zinc y compris le chromate de zinc et potassium |
IT |
: |
cromato di zinco, compreso il cromato di zinco e potassio |
NL |
: |
zinkchromaat met inbegrip van zinkkaliumchromaat |
PT |
: |
cromatos de zinco, incluindo o cromato de zinco e potássio |
FI |
: |
sinkkikromaatit mukaan luettuna sinkkikaliumkromaatti |
SV |
: |
zinkkromater inklusive zinkkaliumkromat |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
NOTA E
CaCrO4
ES |
: |
cromato de calcio |
DA |
: |
calciumchromat |
DE |
: |
Calciumchromat |
EL |
: |
χρωμικό ασβέστιο |
EN |
: |
calcium chromate |
FR |
: |
chromate de calcium |
IT |
: |
cromato di calcio |
NL |
: |
calciumchromaat |
PT |
: |
cromato de cálcio |
FI |
: |
kalsiumkromaatti |
SV |
: |
kalciumkromat |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
NOTA E
SrCrO4
ES |
: |
cromato de estroncio |
DA |
: |
strontiumchromat |
DE |
: |
Strontiumchromat |
EL |
: |
χρωμικό στρόντιο |
EN |
: |
strontium chromate |
FR |
: |
chromate de strontium |
IT |
: |
cromato di stronzio |
NL |
: |
strontiumchromaat |
PT |
: |
cromato de estrôncio |
FI |
: |
strontiumkromaatti |
SV |
: |
strontiumkromat |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
Cr2(CrO4)3
ES |
: |
tris(cromato) de dicromo |
DA |
: |
dichromtris(chromat) |
DE |
: |
Dichromtris(chromat); Chrom(III)-chromat |
EL |
: |
τρις(χρωμικό) του διχρωμίου |
EN |
: |
dichromium tris(chromate); chromium III chromate; chromic chromate |
FR |
: |
tris(chromate) de dichrome |
IT |
: |
tris(cromato) di dicromo |
NL |
: |
dichroomtris(chromaat) |
PT |
: |
tris(cromato) de dicrómio |
FI |
: |
kromi(III)kromaatti |
SV |
: |
krom(III)kromat |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
HI
ES |
: |
ioduro de hidrógeno |
DA |
: |
hydrogeniodid |
DE |
: |
Hydrogeniodid; Jodwasserstoff |
EL |
: |
ιωδίδιο του υδρογόνου |
EN |
: |
hydrogen iodide |
FR |
: |
iodure d'hydrogène |
IT |
: |
ioduro di idrogeno; acido iodidrico |
NL |
: |
hydrogeenjodide |
PT |
: |
iodeto de hidrogénio |
FI |
: |
jodivety, vedetön |
SV |
: |
vätejodid; vattenfri |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
NOTA 5
C ≥ 10 % |
C; R 35 |
0,2 % ≤ C < 10 % |
C; R 34 |
0,02 % ≤ C < 0,2 % |
Xi; R 36/37/38 |
NOTA A
ES |
: |
sales de bario, excepto el sulfato de bario, ácido 1-azo-2-hidroxinaftalenil aril sulfónico y aquellas específicamente expresadas en este anexo |
DA |
: |
bariumsalte, undtagen bariumsulfat, salte af 1-azo-2-hydroxynaphthalenylarylsulfonsyre, og bariumsalte nævnt andetsteds i dette bilag |
DE |
: |
Bariumsalze, mit Ausnahme des Bariumsulfats, der Salze von 1-Azo-2-hydroxynaphthalenylarylsulfonsäuren, und der namentlich in diesem Anhang bezeichneten Salze |
EL |
: |
άλατα βαρίου, εκτός από το θειικό βάριο, άλατα του 1-αζω-2-υδροξυναφθαλινο αρυλο σουλφονικού οξέος, και άλατα που αναφέρονται σ' άλλο σημείο αυτού του καταλόγου |
EN |
: |
barium salts, with the exception of barium sulphate, salts of 1-azo-2-hydroxynaphthalenyl aryl sulphonic acid, and of salts specified elsewhere in this Annex |
FR |
: |
sels de baryum, à l'exclusion du sulfate de baryum, des sels de l'acide 1-azo-2-hydroxynaphthalénylarylsulfonique, et des sels nommément désignés dans cette annexe |
IT |
: |
sali di bario, esclusi il solfato di bario, i sali dell'acido 1-azo-2-idrossinaftalenil aril solfonico, e i sali espressamente indicati in questo allegato |
NL |
: |
bariumzouten, met uitzondering van bariumsulfaat, zouten van 1-azo-2-hydroxynaphtyl aryl sulfoonzuur en in deze bijlage met name genoemde zouten |
PT |
: |
sais de bário, com excepção do sulfato de bário, sais de ácido 1-azo-2-hidroxinaftalenil aril sulfónico, e dos sais expressamente referidos no presente anexo |
FI |
: |
bariumsuolat paitsi bariumsulfaatti, 1-atso-2-hydroksinaftenyyliaryylisulfonihapon suolat ja muualla tässä liiteessä mainitut suolat |
SV |
: |
bariumsalter utom bariumsulfat, salter av 1-azo-2-hydroxinaftalenylarylsulfonsyra och sådana som är upptagna på annat ställe i bilagan |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
NOTA 1
C ≥ 1 % |
Xn; R 20/22 |
NOTA A
NOTA E
Pb (CnH2n + 1)x
n = 1–5
ES |
: |
derivados de alquilplomo |
DA |
: |
blyalkyler |
DE |
: |
Bleialkyle |
EL |
: |
αλκυλικές ενώσεις μολύβδου |
EN |
: |
lead alkyls |
FR |
: |
dérivés alkylés du plomb |
IT |
: |
piomboalchili |
NL |
: |
loodalkylen |
PT |
: |
alquilos de chumbo |
FI |
: |
lyijyalkyylit |
SV |
: |
blyalkyler |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
NOTA 1
C ≥ 5 % |
T +; R 61-62-26/27/28-33 |
0,5 % ≤ C < 5 % |
T +; R 61-26/27/28-33 |
0,1 % ≤ C < 0,5 % |
T; R 61-23/24/25-33 |
0,05 % ≤ C < 0,1 % |
Xn; R 20/21/22-33 |
PbCrO4
ES |
: |
cromato de plomo |
DA |
: |
blychromat |
DE |
: |
Bleichromat |
EL |
: |
χρωμικός μόλυβδος |
EN |
: |
lead chromate |
FR |
: |
chromate de plomb |
IT |
: |
cromato di piombo |
NL |
: |
loodchromaat |
PT |
: |
cromato de chumbo |
FI |
: |
lyijykromaatti |
SV |
: |
blykromat |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
NOTA 1
ES |
: |
3a,4,7,7a-tetrahidro-4,7-metanoindeno |
DA |
: |
3a,4,7,7a-tetrahydro-4,7-methanoinden |
DE |
: |
3a,4,7,7a-Tetrahydro-4,7-methanoinden |
EL |
: |
3a,4,7,7a-τετραϋδρο-4,7-μεθανοϊνδένιο |
EN |
: |
3a,4,7,7a-tetrahydro-4,7-methanoindene |
FR |
: |
3a,4,7,7a-tétrahydro-4,7-méthanoindène |
IT |
: |
3a,4,7,7a-tetraidro-4,7-metanoindene; diciclopentadiene |
NL |
: |
3a,4,7,7a-tetrahydro-4,7-methanoindeen |
PT |
: |
3a,4,7,7a-tetrahidro-4,7-metanoindeno |
FI |
: |
3a,4,7,7a-tetrahydro-4,7-metaani-indeeni |
SV |
: |
3a,4,7,7a-tetrahydro-4,7-metanoinden; dicyklopentadien |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
CH2Br2
ES |
: |
dibromometano |
DA |
: |
dibrommethan |
DE |
: |
Dibrommethan |
EL |
: |
διβρωμομεθάνιο |
EN |
: |
dibromomethane |
FR |
: |
dibromométhane |
IT |
: |
dibromometano |
NL |
: |
dibroommethaan |
PT |
: |
dibromometano |
FI |
: |
dibromimetaani; metyleenidibromidi |
SV |
: |
dibrommetan; metylenbromid |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
C ≥ 12,5 % |
Xn; R 20 |
CHBr3
ES |
: |
bromoformo |
DA |
: |
bromoform |
DE |
: |
Bromoform; Tribrommethan |
EL |
: |
βρωμοφόρμιο |
EN |
: |
bromoform; tribromomethane |
FR |
: |
bromoforme |
IT |
: |
bromoformio; tribromometano |
NL |
: |
bromoform |
PT |
: |
bromoforme |
FI |
: |
bromoformi; tribromimetaani |
SV |
: |
bromoform; tribrommetan |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
CCl4
ES |
: |
tetracloruro de carbono |
DA |
: |
carbontetrachlorid |
DE |
: |
Kohlenstofftetrachlorid; Tetrachlormethan |
EL |
: |
τετραχλωρίδιο του άνθρακα |
EN |
: |
carbon tetrachloride; tetrachloromethane |
FR |
: |
tétrachlorure de carbone |
IT |
: |
tetracloruro di carbonio; tetraclorometano |
NL |
: |
koolstoftetrachloride |
PT |
: |
tetracloreto de carbono |
FI |
: |
hiilitetrakloridi |
SV |
: |
koltetraklorid; tetraklormetan |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
C ≥ 1 % |
T; R 23/24/25-40-48/23 |
0,2 % ≤ C < 1 % |
Xn; R 20/21/22-48/20 |
C2H5Cl
ES |
: |
cloroetano |
DA |
: |
chlorethan |
DE |
: |
Chlorethan; Ethylchlorid |
EL |
: |
χλωροαιθάνιο |
EN |
: |
chloroethane |
FR |
: |
chloroéthane |
IT |
: |
cloroetano |
NL |
: |
chloorethaan |
PT |
: |
cloroetano |
FI |
: |
kloorietaani; etyylikloridi |
SV |
: |
kloretan; etylklorid |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
NOTA E
BrCH2 — CH2Br
ES |
: |
1,2-dibromoetano |
DA |
: |
1,2-dibromethan |
DE |
: |
1,2-Dibromethan; Ethylendibromid |
EL |
: |
1,2-διβρωμοαιθάνιο |
EN |
: |
1,2-dibromoethane |
FR |
: |
1,2-dibromoéthane |
IT |
: |
1,2-dibromoetano |
NL |
: |
1,2-dibroomethaan |
PT |
: |
1,2-dibromoetano |
FI |
: |
1,2-etyleenidibromidi |
SV |
: |
1,2-dibrometan; 1,2-etylendibromid |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
C ≥ 20 % |
T; R 45-23/24/25-36/37/38 |
1 % ≤ C < 20 % |
T; R 45-23/24/25 |
0,1 % ≤ C < 1 % |
T; R 45-20/21/22 |
CH3 — CHCl2
ES |
: |
1,1-dicloroetano |
DA |
: |
1,1-dichlorethan |
DE |
: |
1,1-Dichlorethan |
EL |
: |
1,1-διχλωροαιθάνιο |
EN |
: |
1,1-dichloroethane |
FR |
: |
1,1-dichloroéthane |
IT |
: |
1,1-dicloroetano |
NL |
: |
1,1-dichloorethaan |
PT |
: |
1,1-dicloroetano |
FI |
: |
1,1-dikloorietaani |
SV |
: |
1,1-dikloretan; etylidendiklorid |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
C ≥ 20 % |
Xn; R 22-36/37 |
12,5 % ≤ C < 20 % |
Xn; R 22 |
CHBr2 — CHBr2
ES |
: |
1,1,2,2-tetrabromoetano |
DA |
: |
1,1,2,2-tetrabromethan |
DE |
: |
1,1,2,2-Tetrabromethan |
EL |
: |
1,1,2,2-τετραβρωμοαιθάνιο |
EN |
: |
1,1,2,2-tetrabromoethane |
FR |
: |
1,1,2,2-tétrabromoéthane |
IT |
: |
1,1,2,2-tetrabromoetano |
NL |
: |
1,1,2,2-tetrabroomethaan |
PT |
: |
1,1,2,2-tetrabromoetano |
FI |
: |
1,1,2,2-tetrabromietaani |
SV |
: |
1,1,2,2-tetrabrometan |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
C ≥ 20 % |
T +; R 26-36 |
7 % ≤ C < 20 % |
T +; R 26 |
1 % ≤ C < 7 % |
T; R 23 |
0,1 % ≤ C < 1 % |
Xn; R 20 |
NOTA C
C3H7Cl
ES |
: |
1-cloropropano [1]; 2-cloropropano [2] |
DA |
: |
1-chlorpropan [1]; 2-chlorpropan [2] |
DE |
: |
1-Chlorpropan [1]; 2-Chlorpropan [2] |
EL |
: |
1-χλωροπροπάνιο [1]· 2-χλωροπροπάνιο [2] |
EN |
: |
1-chloropropane [1]; 2-chloropropane [2] |
FR |
: |
1-chloropropane [1]; 2-chloropropane [2] |
IT |
: |
1-cloropropano [1]; 2-cloropropano [2] |
NL |
: |
1-chloorpropaan [1]; 2-chloorpropaan [2] |
PT |
: |
1-cloropropano [1]; 2-cloropropano [2] |
FI |
: |
1-klooripropaani [1]; 2-klooripropaani [2] |
SV |
: |
1-klorpropan [1]; 2-klorpropan [2] |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
C ≥ 25 % |
Xn; R 20/21/22 |
NOTA E
CH2Br — CHBr — CH2Cl
ES |
: |
1,2-dibromo-3-cloropropano |
DA |
: |
1,2-dibrom-3-chlorpropan |
DE |
: |
1,2-Dibrom-3-chlorpropan |
EL |
: |
1,2-διβρωμο-2-χλωροπροπάνιο |
EN |
: |
1,2-dibromo-3-chloropropane |
FR |
: |
1,2-dibromo-3-chloropropane |
IT |
: |
1,2-dibromo-3-cloropropano |
NL |
: |
1,2-dibroom-3-chloorpropaan |
PT |
: |
1,2-dibromo-3-cloropropano |
FI |
: |
1,2-dibromi-3-klooripropaani |
SV |
: |
1,2-dibrom-3-klorpropan |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
NOTA C
C5H11Cl
ES |
: |
1-cloropentano [1]; 2-cloropentano [2]; 3-cloropentano [3] |
DA |
: |
1-chlorpentan [1]; 2-chlorpentan [2]; 3-chlorpentan [3] |
DE |
: |
1-Chlorpentan [1]; 2-Chlorpentan [2]; 3-Chlorpentan [3] |
EL |
: |
1-χλωροπεντάνιο [1]· 2-χλωροπεντάνιο [2]· 3-χλωροπεντάνιο [3] |
EN |
: |
1-chloropentane [1]; 2-chloropentane [2]; 3-chloropentane [3] |
FR |
: |
1-chloropentane [1]; 2-chloropentane [2]; 3-chloropentane [3] |
IT |
: |
1-cloropentano [1]; 2-cloropentano [2]; 3-cloropentano [3] |
NL |
: |
1-chloorpentaan [1]; 2-chloorpentaan [2]; 3-chloorpentaan [3] |
PT |
: |
1-cloropentano [1]; 2-cloropentano [2]; 3-cloropentano [3] |
FI |
: |
1-klooripentaani [1]; 2-klooripentaani [2]; 3-klooripentaani [3] |
SV |
: |
1-klorpentan [1]; 2-klorpentan [2]; 3-klorpentan [3] |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
C ≥ 25 % |
Xn; R 20/21/22 |
CH2 — CH — Br
ES |
: |
bromoetileno |
DA |
: |
bromethylen; vinyl bromide |
DE |
: |
Bromethylen; Vinylbromid |
EL |
: |
βρωμοαιθυλένιο |
EN |
: |
bromoethylene |
FR |
: |
bromoéthylène |
IT |
: |
bromoetilene |
NL |
: |
broomethyleen |
PT |
: |
bromoetileno |
FI |
: |
bromietyleeni; vinyylibromidi |
SV |
: |
brometen; vinylbromid |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
NOTA C
CHCl — CHCl
ES |
: |
1,2-dicloroetileno [1]; cis-dicloroetileno [2]; trans-dicloroetileno [3] |
DA |
: |
1,2-dichlorethylen [1]; cis-dichlorethylen [2]; trans-dichlorethylen [3] |
DE |
: |
1,2-Dichlorethylen [1]; cis-Dichlorethylen [2]; trans-Dichlorethylen [3]; 1,2-Dichlorethen [1]; cis-Dichlorethen [2]; trans-Dichlorethen [3] |
EL |
: |
1,2-διχλωροαιθυλένιο [1]· cis-διχλωροαιθυλένιο [2]· trans-διχλωροαιθυλένιο [3] |
EN |
: |
1,2-dichloroethylene [1]; cis-dichloroethylene [2]; trans-dichloroethylene [3] |
FR |
: |
1,2-dichloroéthylène [1]; cis-dichloroéthylène [2]; trans-dichloroéthylène [3] |
IT |
: |
1,2-dicloroetilene [1]; cis-dicloroetilene [2]; trans-dicloroetilene [3] |
NL |
: |
1,2-dichloorethyleen [1]; cis-dichloorethyleen [2]; trans-dichloorethyleen [3] |
PT |
: |
1,2-dicloroetileno [1]; cis-dicloroetileno [2]; trans-dicloroetileno [3] |
FI |
: |
1,2-dikloorietyleeni [1]; cis-dikloorietyleeni [2]; trans-dikloorietyleeni [3] |
SV |
: |
1,2-dikloretylen [1]; cis-dikloretylen [2]; trans-dikloretylen [3]; 1,2-dikloreten [1]; cis-dikloreten [2]; trans-dikloreten [3] |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
C ≥ 12,5 % |
Xn; R 20 |
ES |
: |
tricloroetileno |
DA |
: |
trichlorethylen |
DE |
: |
Trichlorethylen |
EL |
: |
τριχλωροαιθυλένιο |
EN |
: |
trichloroethylene |
FR |
: |
trichloroéthylène |
IT |
: |
tricloroetilene |
NL |
: |
trichloorethyleen |
PT |
: |
tricloroetileno |
FI |
: |
trikloorietyleeni |
SV |
: |
trikloreten |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
C ≥ 1 % |
Xn; R 40 |
ES |
: |
tetracloroetileno |
DA |
: |
tetrachlorethylen |
DE |
: |
Tetrachlorethylen; Perchlorethylen |
EL |
: |
τετραχλωροαιθυλένιο |
EN |
: |
tetrachloroethylene |
FR |
: |
tétrachloroéthylène |
IT |
: |
tetracloroetilene; percloroetilene |
NL |
: |
tetrachloorethyleen |
PT |
: |
tetracloroetileno |
FI |
: |
tetrakloorietyleeni |
SV |
: |
tetrakloreten |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
C ≥ 1 % |
Xn; R 40 |
NOTA D
NOTA C
ClCH — CH — CH2Cl
ES |
: |
1,3-dicloropropeno [1]; (Z)-1,3-dicloropropeno [2] |
DA |
: |
1,3-dichlorpropen [1]; (Z)-1,3-dichlorpropen [2] |
DE |
: |
1,3-Dichlorpropen [1]; (Z)-1,3-Dichlorpropen [2] |
EL |
: |
1,3-διχλωροπροπένιο [1]· (Ζ)-1,3-διχλωροπροπένιο [2] |
EN |
: |
1,3-dichloropropene [1]; (Z)-1,3-dichloropropene [2] |
FR |
: |
1,3-dichloropropène [1]; (Z)-1,3-dichloropropène [2] |
IT |
: |
1,3-dicloropropene [1]; (Z)-1,3-dicloropropene [2] |
NL |
: |
1,3-dichloorpropeen [1]; (Z)-1,3-dichloorpropeen [2] |
PT |
: |
1,3-dicloropropeno [1]; (Z)-1,3-dicloropropeno [2] |
FI |
: |
1,3-diklooripropeeni [1]; (Z)-1,3-diklooripropeeni [2] |
SV |
: |
1,3-diklorpropen [1]; (Z)-1,3-diklorpropen [2] |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
CH3 — CH — CCl2
ES |
: |
1,1-dicloropropeno |
DA |
: |
1,1-dichlorpropen |
DE |
: |
1,1-Dichlorpropen |
EL |
: |
1,1-διχλωροπροπένιο |
EN |
: |
1,1-dichloropropene |
FR |
: |
1,1-dichloropropène |
IT |
: |
1,1-dicloropropene |
NL |
: |
1,1-dichloorpropeen |
PT |
: |
1,1-dicloropropeno |
FI |
: |
1,1-diklooripropeeni |
SV |
: |
1,1-diklorpropen |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
3-cloro-2-metilpropeno |
DA |
: |
3-chlor-2-methylpropen |
DE |
: |
3-Chlor-2-methylpropen; Methallylchlorid |
EL |
: |
3-χλωρο-2-μεθυλοπροπένιο |
EN |
: |
3-chloro-2-methylpropene |
FR |
: |
3-chloro-2-méthylpropène |
IT |
: |
3-cloro-2-metilpropene |
NL |
: |
3-chloor-2-methylpropeen |
PT |
: |
3-cloro-2-metilpropeno |
FI |
: |
3-kloori-2-metyylipropeeni; metallyylikloridi |
SV |
: |
3-klor-2-metylpropen |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
clorobenceno |
DA |
: |
chlorbenzen |
DE |
: |
Chlorbenzol |
EL |
: |
χλωροβενζόλιο |
EN |
: |
chlorobenzene |
FR |
: |
chlorobenzène |
IT |
: |
clorobenzene |
NL |
: |
chloorbenzeen |
PT |
: |
clorobenzeno |
FI |
: |
klooribentseeni |
SV |
: |
klorbenzen |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
C ≥ 5 % |
Xn; R 20 |
NOTA C
ES |
: |
2-clorotolueno [1]; 3-clorotolueno [2]; 4-clorotolueno [3]; clorotolueno [4] |
DA |
: |
2-chlortoluen [1]; 3-chlortoluen [2]; 4-chlortoluen [3]; chlortoluen [4] |
DE |
: |
2-Chlortoluol [1]; 3-Chlortoluol [2]; 4-Chlortoluol [3]; Chlortoluol [4] |
EL |
: |
2-χλωροτολουόλη [1]· 3-χλωροτουλουόλη [2]· 4-χλωροτολουόλη [3]· χλωροτολουόλιο [4] |
EN |
: |
2-chlorotoluene [1]; 3-chlorotoluene [2]; 4-chlorotoluene [3]; chlorotoluene [4] |
FR |
: |
2-chlorotoluène [1]; 3-chlorotoluène [2]; 4-chlorotoluène [3]; chlorotoluène [4] |
IT |
: |
2-clorotoluene [1]; 3-clorotoluene [2]; 4-clorotoluene [3]; clorotoluene [4] |
NL |
: |
2-chloortolueen [1]; 3-chloortolueen [2]; 4-chloortolueen [3]; chloortolueen [4] |
PT |
: |
2-clorotolueno [1]; 3-clorotolueno [2]; 4-clorotolueno [3]; clorotolueno [4] |
FI |
: |
2-klooritolueeni [1]; 3-klooritolueeni [2]; 4-klooritolueeni [3]; klooritolueeni [4] |
SV |
: |
2-klortoluen [1]; 3-klortoluen [2]; 4-klortoluen [3]; klortoluen [4] |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
NOTA C
ES |
: |
1,2,3,4,5,6-hexaclorociclohexanos excepto los especialmente indicados en este Anexo |
DA |
: |
1,2,3,4,5,6-hexachlorcyclohexaner med undtagelse af sådanne angivet andetsteds i dette bilag |
DE |
: |
1,2,3,4,5,6-Hexachlorcyclohexane mit Ausnahme der namentlich in diesem Anhang bezeichneten |
EL |
: |
1,2,3,4,5,6-εξαχλωροκυκλοεξάνιο, εκτός εκείνων που κατονομάζονται σε άλλο σημείο αυτού του παραρτήματος |
EN |
: |
1,2,3,4,5,6-hexachlorcyclohexanes with the exception of those specified elsewhere in this Annex |
FR |
: |
1,2,3,4,5,6-hexachlorocyclohexanes à l'exception de ceux nommément désignés dans cette annexe |
IT |
: |
1,2,3,4,5,6-esaclorocicloesani esclusi quelli espressamente indicati in questo allegato |
NL |
: |
1,2,3,4,5,6-hexachloorcyclohexanen met uitzondering van de in deze bijlage met name genoemde |
PT |
: |
1,2,3,4,5,6-hexaclorocicloexanos com excepção dos expressamente referidos no presente anexo |
FI |
: |
1,2,3,4,5,6-heksakloorisykloheksaani paitsi muualla tässä liitteessä mainitut |
SV |
: |
1,2,3,4,5,6-hexaklorcyklohexaner med undantag för de föreningar som är upptagna på annat ställe i bilagan |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
toxafeno |
DA |
: |
toxaphen |
DE |
: |
Toxaphen; Camphechlor |
EL |
: |
τοξοφαίνιο |
EN |
: |
Toxaphene; camphechlor |
FR |
: |
toxaphène |
IT |
: |
toxafene; camfeclor |
NL |
: |
toxafeen |
PT |
: |
toxafeno |
FI |
: |
toksafeeni; kamfekloori |
SV |
: |
toxafen; kamfeklor (ISO) |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
(1α,4α,4 α β,5β,8β8 α β)-1,2,3,4,10,10-hexacloro-1,4,4α,5,8,8α-hexahidro-1,4:5,8-dimetanonaftaleno; isodrin |
DA |
: |
(1α,4α,4 α β,5β,8β8 α β)-1,2,3,4,10,10-hexachlor-1,4,4α,5,8,8α-hexahydro-1,4:5,8-dimethanonaphtalen; isodrin |
DE |
: |
(1α,4α,4 α β,5β,8β8 α β)-1,2,3,4,10,10-Hexachlor-1,4,4α,5,8,8α-hexahydro-1,4:5,8-dimethanonaphthalin; Isodrin |
EL |
: |
(1α,4α,4 α β,5β,8β8 α β)-1,2,3,4,10,10-εξαχλωρο-1,4,4α,5,8,8α-εξαϋδρο-1,4:5,8-διμεθανοναφθαλένιο· ισοτρίν |
EN |
: |
(1α,4α,4 α β,5β,8β8 α β)-1,2,3,4,10,10-hexachloro-1,4,4α,5,8,8α-hexahydro-1,4:5,8-dimethanonaphfthalene; isodrin |
FR |
: |
(1α,4α,4 α β,5β,8β8 α β)-1,2,3,4,10,10-hexachloro-1,4,4α,5,8,8α-hexahydro-1,4:5,8-diméthanonaphtalène; isodrine |
IT |
: |
(1α,4α,4 α β,5β,8β8 α β)-1,2,3,4,10,10-esacloro-1,4,4α,5,8,8α-esaidro-1,4:5,8-dimetanonaftalene; isodrin |
NL |
: |
(1α,4α,4 α β,5β,8β8 α β)-1,2,3,4,10,10-hexachloor-1,4,4α,5,8,8α-hexahydro-1,4:5,8-dimethanonaftaleen; isodrin |
PT |
: |
(1α,4α,4 α β,5β,8β8 α β)-1,2,3,4,10,10-hexacloro-1,4,4α,5,8,8α-hexahidro-1,4:5,8-dimetanonaftaleno; isodrine |
FI |
: |
(1α,4α,4 α β,5β,8β8 α β)-1,2,3,4,10,10-heksakloori-1,4,4α,5,8,8α-heksahydro-1,4:5,8-dimetanonaftaleeni; isodriini |
SV |
: |
(1α,4α,4 α β,5β,8β8 α β)-1,2,3,4,10,10-hexaklor-1,4,4α,5,8,8α-hexahydro-1,4:5,8-dimetanonaftalen; isodrin |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
bromobenceno |
DA |
: |
brombenzen |
DE |
: |
Brombenzol |
EL |
: |
βρωμοβενζόλιο |
EN |
: |
bromobenzene |
FR |
: |
bromobenzène |
IT |
: |
bromobenzene |
NL |
: |
broombenzeen |
PT |
: |
bromobenzeno |
FI |
: |
bromibentseeni |
SV |
: |
brombenzen |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
NOTA E
ES |
: |
hexaclorobenceno |
DA |
: |
hexachlorbenzen |
DE |
: |
Hexachlorbenzol |
EL |
: |
εξαχλωροβενζόλιο |
EN |
: |
hexachlorobenzene |
FR |
: |
hexachlorobenzène |
IT |
: |
esaclorobenzene |
NL |
: |
hexachloorbenzeen |
PT |
: |
hexaclorobenzeno |
FI |
: |
heksaklooribentseeni |
SV |
: |
hexaklorbenzen |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
tetracloro-p-benzoquinona |
DA |
: |
tetrachlor-p-benzoquinon |
DE |
: |
Tetrachlor-p-benzochinon; Chloranil |
EL |
: |
τετραχλωρο-παρα-βενζοκινόνη |
EN |
: |
tetrachloro-p-benzoquinone |
FR |
: |
tétrachloro-p-benzoquinone |
IT |
: |
tetracloro-p-benzochinone; cloranile |
NL |
: |
tetrachloor-p-benzochinon |
PT |
: |
tetracloro-p-benzoquinona |
FI |
: |
tetrakloori-p-bentsokinoni; kloraniili |
SV |
: |
tetraklor-p-benzokinon |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
1,3-diclorobenceno |
DA |
: |
1,3-dichlorbenzen |
DE |
: |
1,3-Dichlorbenzol |
EL |
: |
1,3-διχλωροβενζόλιο |
EN |
: |
1,3-dichlorbenzene |
FR |
: |
1,3-dichlorobenzène |
IT |
: |
1,3-diclorobenzene |
NL |
: |
1,3-dichloorbenzeen |
PT |
: |
1,3-diclorobenzeno |
FI |
: |
1,3-diklooribentseeni |
SV |
: |
1,3-diklorbenzen |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
NOTA E
CH2Cl — CH — CH — CH2Cl
ES |
: |
1,4-diclorobut-2-eno |
DA |
: |
1,4-dichlorbut-2-en |
DE |
: |
1,4-Dichlorbut-2-en |
EL |
: |
1,4-διχλωροβουτ-2-ένιο |
EN |
: |
1,4-dichlorobut-2-ene |
FR |
: |
1,4-dichlorobut-2-ène |
IT |
: |
1,4-diclorobut-2-ene |
NL |
: |
1,4-dichloorbut-2-een |
PT |
: |
1,4-diclorobut-2-eno |
FI |
: |
1,4-diklooribut-2-eeni |
SV |
: |
1,4-diklorbut-2-en |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
pentaclorobenceno |
DA |
: |
pentachlorbenzen |
DE |
: |
Pentachlorbenzol |
EL |
: |
πενταχλωροβενζόλιο |
EN |
: |
pentachlorobenzene |
FR |
: |
pentachlorobenzène |
IT |
: |
pentaclorobenzene |
NL |
: |
pentachloorbenzeen |
PT |
: |
pentaclorobenzeno |
FI |
: |
pentaklooribentseeni |
SV |
: |
pentaklorbenzen |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
2,3,4-triclorobut-1-eno |
DA |
: |
2,3,4-trichlorbut-1-en |
DE |
: |
2,3,4-Trichlorbut-1-en |
EL |
: |
2,3,4-τριχλωροβουτ-1-ένιο |
EN |
: |
2,3,4-trichlorobut-1-ene |
FR |
: |
2,3,4-trichlorobut-1-ène |
IT |
: |
2,3,4-triclorobut-1-ene |
NL |
: |
2,3,4-trichloorbut-1-een |
PT |
: |
2,3,4-triclorobut-1-eno |
FI |
: |
2,3,4-triklooribut-1-eeni |
SV |
: |
2,3,4-triklorbut-1-en |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
2,4-diclorofenol |
DA |
: |
2,4-dichlorphenol |
DE |
: |
2,4-Dichlorphenol |
EL |
: |
2,4-διχλωροφαινόλη |
EN |
: |
2,4-dichlorophenol |
FR |
: |
2,4-dichlorophénol |
IT |
: |
2,4-diclorofenolo |
NL |
: |
2,4-dichloorfenol |
PT |
: |
2,4-diclorofenol |
FI |
: |
2,4-dikloorifenoli |
SV |
: |
2,4-diklorfenol |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
clorocresol |
DA |
: |
chlorocresol |
DE |
: |
Chlorkresol; 4-Chlor-3-methylphenol |
EL |
: |
χλωροκρεζόλη |
EN |
: |
chlorocresol; 4-chloro-m-cresol; 4-chloro-3-methylphenol |
FR |
: |
chlorocrésol |
IT |
: |
clorocresolo |
NL |
: |
chloorkresol |
PT |
: |
clorocresol |
FI |
: |
kloorikresoli; 4-kloori-3-metyylifenoli |
SV |
: |
klorkresol; 4-klor-3-metylfenol |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
C ≥ 10 % |
Xn; R 21/22-41-43 |
5 % ≤ C < 10 % |
Xn; R 21/22-36-43 |
1 % ≤ C < 5 % |
Xi; R 43 |
NOTA B
NOTA D
ES |
: |
formaldehído … % |
DA |
: |
formaldehyd … % |
DE |
: |
Formaldehyd … % |
EL |
: |
φορμαλδεΰδη … % |
EN |
: |
formaldehyde … % |
FR |
: |
formaldéhyde … % |
IT |
: |
formaldeide … % |
NL |
: |
formaldehyde … % |
PT |
: |
formaldeído … % |
FI |
: |
formaldehydi … % |
SV |
: |
formaldehyd … % |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
C ≥ 25 % |
T; R 23/24/25-34-40-43 |
5 % ≤ C < 25 % |
Xn; R 20/21/22-36/37/38-40-43 |
1 % ≤ C < 5 % |
Xn; R 40-43 |
0,2 % ≤ C < 1 % |
Xi; R 43 |
ES |
: |
cloroformiato de etilo |
DA |
: |
ethylchlorformiat |
DE |
: |
Ethylchlorformiat; Chlorameisensäureethylester |
EL |
: |
χλωρομυρμηκικό αιθυλο |
EN |
: |
ethyl chloroformate |
FR |
: |
chloroformiate d'éthyle |
IT |
: |
cloroformiato di etile |
NL |
: |
ethylchloorformiaat |
PT |
: |
cloroformato de etilo |
FI |
: |
etyyliklooriformiaatti |
SV |
: |
etylklorformiat |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
nitrobenceno |
DA |
: |
nitrobenzen |
DE |
: |
Nitrobenzol |
EL |
: |
νιτροβενζόλιο |
EN |
: |
nitrobenzene |
FR |
: |
nitrobenzène |
IT |
: |
nitrobenzene |
NL |
: |
nitrobenzeen |
PT |
: |
nitrobenzeno |
FI |
: |
nitrobentseeni |
SV |
: |
nitrobenzen |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
NOTA C
ES |
: |
clorodinitrobenceno |
DA |
: |
chlordinitrobenzen |
DE |
: |
Chlordinitrobenzol |
EL |
: |
χλωροδινιτροβενζόλιο |
EN |
: |
chlorodinitrobenzene |
FR |
: |
chlorodinitrobenzène |
IT |
: |
dinitroclorobenzene |
NL |
: |
dinitrochloorbenzeen |
PT |
: |
clorodinitrobenzeno |
FI |
: |
klooridinitrobentseeni |
SV |
: |
klordinitrobenzen, alla isomerer |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
NOTA C
ES |
: |
cloronitroanilinas excepto aquellos específicamente expresados en este Anexo |
DA |
: |
chlornitroaniliner undtagen sådanne nævnt andetsteds i dette bilag |
DE |
: |
Chlornitroanilin mit Ausnahme der namentlich in diesem Anhang bezeichneten |
EL |
: |
χλωρονιτροανιλίνες εκτός εκείνων που κατονομάζονται σε άλλο σημείο αυτού του παραρτήματος |
EN |
: |
chloronitroanilines with the exception of those specified elsewhere in this Annex |
FR |
: |
chloronitroanilines à l'exception de ceux nommément désignés dans cette annexe |
IT |
: |
cloronitroaniline escluse quelle espressamente indicate in questo allegato |
NL |
: |
chloornitroanilines met uitzondering van de in deze bijlage met name genoemde |
PT |
: |
cloronitroanilinas com excepção dos expressamente referidos no presente anexo |
FI |
: |
kloorinitroaniliinit paitsi muualla tässä liitteessä mainitut |
SV |
: |
klornitroaniliner med undantag för de föreningar som är upptagna på annat ställe i bilagan |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
CH3NH2 [1]
(CH3)2NH [2]
(CH3)3N [3]
ES |
: |
metilamina (mono-[1], di-[2] y tri-[3]) |
DA |
: |
methylamin (mono-[1], di-[2] y tri-[3]) |
DE |
: |
Methylamin (mono-[1], di-[2] und tri-[3]) |
EL |
: |
μεθυλαμίνη (μονο-[1], δι-[2] και τρι-[3]) |
EN |
: |
methylamine (mono-[1], di-[2] and tri-[3]) |
FR |
: |
méthylamine (mono-[1], di-[2] et tri-[3]) |
IT |
: |
metilamina (mono-[1], di-[2] e tri-[3]) |
NL |
: |
methylamine (mono-[1], di-[2] en tri-[3]) |
PT |
: |
metilamina (mono-[1], di-[2] e tri-[3]) |
FI |
: |
metyyliamiini (mono-[1], di-[2] ja tri-[3]) |
SV |
: |
metylamin (mono-[1], di-[2] och tri-[3]) |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
NOTA 5
C ≥ 5 % |
Xn; R 20-37/38-41 |
0,5 % ≤ C < 5 % |
Xi; R 36 |
ES |
: |
dietilamina |
DA |
: |
diethylamin |
DE |
: |
Diethylamin |
EL |
: |
διαιθυλαμίνη |
EN |
: |
diethylamine |
FR |
: |
diéthylamine |
IT |
: |
dietilamina |
NL |
: |
diethylamine |
PT |
: |
dietilamina |
FI |
: |
dietyyliamiini |
SV |
: |
dietylamin |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
C ≥ 25 % |
C; R 20/21/22-35 |
10 % ≤ C < 25 % |
C; R 35 |
5 % ≤ C < 10 % |
C; R 34 |
1 % ≤ C < 5 % |
Xi; R 36/37/38 |
ES |
: |
trietilamina |
DA |
: |
triethylamin |
DE |
: |
Triethylamin |
EL |
: |
τριαιθυλαμίνη |
EN |
: |
triethylamine |
FR |
: |
triéthylamine |
IT |
: |
trietilamina |
NL |
: |
triethylamine |
PT |
: |
trietilamina |
FI |
: |
trietyyliamiini |
SV |
: |
trietylamin |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
C ≥ 25 % |
C; R 20/21/22-35 |
10 % ≤ C < 25 % |
C; R 35 |
5 % ≤ C < 10 % |
C; R 34 |
1 % ≤ C < 5 % |
Xi; R 36/37/38 |
C4H9 — NH2
ES |
: |
butilamina |
DA |
: |
butylamin |
DE |
: |
Butylamin; 1-Amino-butan |
EL |
: |
βουτυλαμίνη |
EN |
: |
butylamine |
FR |
: |
butylamine |
IT |
: |
butilamina |
NL |
: |
butylamine |
PT |
: |
butilamina |
FI |
: |
butyyliamiini |
SV |
: |
butylamin |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
C ≥ 25 % |
C; R 20/21/22-35 |
10 % ≤ C < 25 % |
C; R 35 |
5 % ≤ C < 10 % |
C; R 34 |
1 % ≤ C < 5 % |
Xi; R 36/37/38 |
H2N — CH2 — CH2 — NH2
ES |
: |
etilendiamina |
DA |
: |
ethylendiamin |
DE |
: |
Ethylendiamin; 1,2-Diamino-ethan |
EL |
: |
αιθυλενοδιαμίνη |
EN |
: |
ethylenediamine; 1,2-diaminoethane |
FR |
: |
éthylénediamine |
IT |
: |
etilendiamina |
NL |
: |
ethyleendiamine |
PT |
: |
etilenodiamina |
FI |
: |
etyleenidiamiini; 1,2 diaminoetaani |
SV |
: |
etylendiamin; 1,2-diaminoetan |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
C ≥ 25 % |
C; R 21/22-34-42/43 |
10 % ≤ C < 25 % |
C; R 34-42/43 |
2 % ≤ C < 10 % |
Xn; R 36/38-42/43 |
1 % ≤ C < 2 % |
Xn; R 42/43 |
NOTA A
ES |
: |
sales de anilina |
DA |
: |
salte af anilin |
DE |
: |
Salze von Anilin |
EL |
: |
άλατα ανιλίνης |
EN |
: |
salts of aniline |
FR |
: |
sels d'aniline |
IT |
: |
sali di anilina |
NL |
: |
zouten van aniline |
PT |
: |
sais de anilina |
FI |
: |
aniliinin suolat |
SV |
: |
anilin, salter |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
C ≥ 1 % |
T; R 20/21/22-40-48/23/24/25 |
0,2 % ≤ C < 1 % |
Xn; R 48/20/21/22 |
NOTA C
ES |
: |
cloroanilina (mono-, di-, tri-) |
DA |
: |
chloranilin (mono-, di- og tri-) |
DE |
: |
Chloranilin (mono-, di- und tri-) |
EL |
: |
χλωροανιλίνη (μονο-, δι- και τρι-) |
EN |
: |
chloroaniline (mono-, di- and tri-) |
FR |
: |
chloroaniline (mono-, di- et tri-) |
IT |
: |
cloroanilina (mono-, di- e tri-) |
NL |
: |
chlooraniline (mono-, di- en tri-) |
PT |
: |
cloroanilina (mono-, di- e tri-) |
FI |
: |
kloorianiliini (mono-, di- ja tri-) |
SV |
: |
kloranilin (mono-, di- och tri-); klorbenzenamin (mono-, di- och tri-) |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
ácido sulfanílico |
DA |
: |
sulfanilsyre |
DE |
: |
Sulfanilsäure; 4-Amino-benzolsulfonsäure |
EL |
: |
σουλφανιλικό οξύ |
EN |
: |
sulphanilic acid; 4-aminobenzenesulphonic acid |
FR |
: |
acide sulfanilique |
IT |
: |
acido solfanilico; 4-aminobenzensolfonico |
NL |
: |
sulfanilzuur |
PT |
: |
ácido sulfanílico |
FI |
: |
sulfaniilihappo; 4-aminobentseenisulfonihappo |
SV |
: |
sulfanilinsyra; 4-aminobenzensulfonsyra |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
N-metilanilina |
DA |
: |
N-methylanilin |
DE |
: |
N-Methylanilin |
EL |
: |
Ν-μεθυλανιλίνη |
EN |
: |
N-methylaniline |
FR |
: |
N-méthylaniline |
IT |
: |
N-metilanilina |
NL |
: |
N-methylaniline |
PT |
: |
N-metilanilina |
FI |
: |
N-metyylianiliini |
SV |
: |
N-metylanilin; N-metylbenzenamin |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
N,N-dimetilanilina |
DA |
: |
N,N-dimethylanilin |
DE |
: |
N,N-Dimethylanilin |
EL |
: |
Ν,Ν-διμεθυλανιλίνη |
EN |
: |
N,N-dimethylaniline |
FR |
: |
N,N-diméthylaniline |
IT |
: |
N,N-dimetilanilina |
NL |
: |
N,N-dimethylaniline |
PT |
: |
N,N-dimetilanilina |
FI |
: |
N,N-dimetyylianiliini |
SV |
: |
N,N-dimetylanilin; N,N-dimetylbenzenamin |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
dipicrilamina, sal amónica |
DA |
: |
dipicrylamin, ammoniumsalt |
DE |
: |
Dipikrylamin, Ammoniumsalz; Ammonium-bis(2,4,6-trinitrophenyl)amin |
EL |
: |
διπικρυλαμίνη, το άλας με αμμώνιο |
EN |
: |
dipicrylamine, ammonium salt |
FR |
: |
dipicrylamine, sel d'ammonium |
IT |
: |
dipicrilamina, sale di ammonio |
NL |
: |
dipicrylamine, ammoniumzout |
PT |
: |
dipicrilamina, sal de amónio |
FI |
: |
dipikryyliamiini, ammonium suola |
SV |
: |
ammoniumbis(2,4,6-trinitrofenyl)amin |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
1-naftilamina |
DA |
: |
1-naphthylamin |
DE |
: |
1-Naphthylamin |
EL |
: |
1-ναφθυλαμίνη |
EN |
: |
1-naphthylamine |
FR |
: |
1-naphtylamine |
IT |
: |
1-naftilamina |
NL |
: |
1-naftylamine |
PT |
: |
1-naftilamina |
FI |
: |
1-naftyyliamiini |
SV |
: |
1-naftylamin |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
NOTA E
ES |
: |
2-naftilamina |
DA |
: |
2-naphthylamin |
DE |
: |
2-Naphthylamin |
EL |
: |
2-ναφθυλαμίνη |
EN |
: |
2-naphthylamine |
FR |
: |
2-naphtylamine |
IT |
: |
2-naftilamina |
NL |
: |
2-naftylamine |
PT |
: |
2-naftilamina |
FI |
: |
2-naftyyliamiini |
SV |
: |
2-naftylamin |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
C ≥ 25 % |
T; R 45-22 |
0,01 % ≤ C < 25 % |
T; R 45 |
NOTA C
ES |
: |
nitrotoluidina |
DA |
: |
nitrotoluidin |
DE |
: |
Nitrotoluidin |
EL |
: |
νιτροτολουιδίνη |
EN |
: |
nitrotoluidine |
FR |
: |
nitrotoluidine |
IT |
: |
nitrotoluidina |
NL |
: |
nitrotoluidine |
PT |
: |
nitrotoluídina |
FI |
: |
nitrotoluidiini |
SV |
: |
nitrotoluidin; aminometylnitrobenzen |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
difenilamina |
DA |
: |
diphenylamin |
DE |
: |
Diphenylamin |
EL |
: |
διφαινυλαμίνη |
EN |
: |
diphenylamine |
FR |
: |
diphénylamine |
IT |
: |
difenilamina |
NL |
: |
difenylamine |
PT |
: |
difenilamina |
FI |
: |
difenyyliamiini |
SV |
: |
difenylamin |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
NOTA C
ES |
: |
xilidina |
DA |
: |
xylidin |
DE |
: |
Xylidin |
EL |
: |
ξυλιδίνη |
EN |
: |
xylidine |
FR |
: |
xylidine |
IT |
: |
xilidina |
NL |
: |
xylidine |
PT |
: |
xilidina |
FI |
: |
ksylidiini |
SV |
: |
xylidin; aminodimetylbenzen |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
NOTA C
ES |
: |
o-fenilendiamina [1]; m-fenilendiamina [2]; p-fenilendiamina [3] |
DA |
: |
o-phenylendiamin [1]; m-phenylendiamin [2]; p-phenylendiamin [3] |
DE |
: |
o-Phenylendiamin [1]; m-Phenylendiamin [2]; p-Phenylendiamine [3] |
EL |
: |
ο-φαινυλενοδιαμίνη [1]· μ-φαινυλενοδιαμίνη [2]· π-φαινυλενοδιαμίνη [3] |
EN |
: |
o-phenylenediamine [1]; m-phenylenediamine [2]; p-phenylenediamine [3] |
FR |
: |
o-phénylènediamine [1]; m-phénylènediamine [2]; p-phénylènediamine [3] |
IT |
: |
o-fenilendiamina [1]; m-fenilendiamina [2]; p-fenilendiamina [3] |
NL |
: |
o-fenyleendiamine [1]; m-fenyleendiamine [2]; p-fenyleendiamine [3] |
PT |
: |
o-fenilenodiamina [1]; m-fenilenodiamina [2]; p-fenilenodiamina [3] |
FI |
: |
o-fenyleenidiamiini [1]; m-fenyleenidiamiini [2]; p-fenyleenidiamiini [3] |
SV |
: |
o-fenylendiamin [1]; m-fenylendiamin [2]; p-fenylendiamin [3] |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
C ≥ 5 % |
T; R 23/24/25-43 |
1 % ≤ C < 5 % |
Xn; R 20/21/22-43 |
NOTA C
ES |
: |
m-fenilenodiamina, diclorhidrato [1]; benceno-1,4-diamina, diclorhidrato [2] |
DA |
: |
m-phenylendiamindihydrochlorid [1]; benzen-1,4-diamindihydrochlorid [2] |
DE |
: |
m-Phenylendiamindihydrochlorid [1]; Benzol-1,4-diamindihydrochlorid [2]; 1,3-Phenylendiamindihydrochloride [1]; 1,4-Phenylendiamin-dihydrochloride [2] |
EL |
: |
μ-φαινυλενοδιαμίνη, διυδροχλωρική [1]· βενζολο-1,4-διαμίνη διυδροχλωρική [2] |
EN |
: |
m-phenylenediamine dihydrochloride [1], benzene-1,4-diamine dihydrochloride [2]; benzene-1,3-diamine hydrochloride [1]; p-phenylenediamine, dihydrochloride [2] |
FR |
: |
m-phénylènediamine, dichlorhydrate [1]; benzène-1,4-diamine, dichlorhydrate [2] |
IT |
: |
m-fenilendiamina, dicloridrato [1]; benzen-1,4-diamina, dicloridrato [2] |
NL |
: |
m-fenyleendiaminedihydrochloride [1]; benzeen-1,4-diaminedihydrochloride [2] |
PT |
: |
m-fenilenodiamina, dicloridrato [1]; benzeno-1,4-diamina, dicloridrato [2] |
FI |
: |
m-fenyleenidiamiinidihydrokloridi [1]; p-fenyleenidiamiinidihydrokloridi [2] |
SV |
: |
m-fenylendiamindihydroklorid [1]; p-fenylendiamindihydroklorid [2] |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
sulfato de 2-metil-p-fenilendiamina |
DA |
: |
2-methyl-p-phenylendiaminsulfat |
DE |
: |
2-Methyl-p-phenylendiaminsulfat; Toluylen-2,5-diaminsulfat |
EL |
: |
θειική 2-μεθυλο-π-φαινυλενοδιαμίνη |
EN |
: |
2-methyl-p-phenylenediamine sulphate |
FR |
: |
sulfate de 2-méthyl-p-phénylènediamine; sulfate de 2,5-diaminotoluène |
IT |
: |
solfato di 2-metil-p-fenilendiamina; 2,5-diaminotoluene solfato |
NL |
: |
2-methyl-p-fenyleendiaminesulfaat |
PT |
: |
sulfato de 2-metil-p-fenilenodiamina |
FI |
: |
2-metyyli-p-fenyleenidiamiinisulfaatti |
SV |
: |
2-metyl-p-fenylendiaminsulfat; 2-metyl-1,4-benzendiaminsulfat |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
NOTA C
ES |
: |
N,N-dimetilbenceno-1,3-diamina [1]; 4-amino-N,N-dimetilanilina [2] |
DA |
: |
N,N-dimethylbenzen-1,3-diamin [1]; 4-amino-N,N-dimethylanilin [2] |
DE |
: |
N,N-Dimethylbenzol-1,3-diamin [1]; 4-Amino-N,N-dimethylanilin [2]; N,N-Dimethylphenylendiamin (m,p) |
EL |
: |
Ν,Ν-διμεθυλοβενζολο-1,3-διαμίνη [1]· 4-αμινο-Ν,Ν-διμεθυλανιλίνη [2] |
EN |
: |
N,N-dimethylbenzene-1,3-diamine [1]; 4-amino-N,N-dimethylaniline [2]; 3-amino-N,N′-dimethylaniline [1]; N,N′-dimethylbenzene-1,4-diamine |
FR |
: |
N,N-diméthylbenzène-1,3-diamine [1]; 4-amino-N,N-diméthylaniline [2] |
IT |
: |
N,N-dimetilbenzen-1,3-diamina [1]; 4-amino-N,N-dimetilanilina [2] |
NL |
: |
N,N-dimethylbenzeen-1,3-diamine [1]; 4-amino-N,N-dimethylaniline [2] |
PT |
: |
N,N-dimetilbenzeno-1,3-diamina [1]; 4-amino-N,N-dimetilanilina [2] |
FI |
: |
N,N-dimetyylibentseeni-1,3-diamiini [1]; 4-amino-N,N-dimetyylianiliini [2] |
SV |
: |
N,N-dimetyl-1,3-benzendiamin [1]; N,N-dimetyl-1,4-benzendiamin [2]; N,N-dimetylfenylendiamin (m, p) |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
2-aminofenol |
DA |
: |
2-aminophenol |
DE |
: |
2-Aminophenol |
EL |
: |
2-αμινοφαινόλη |
EN |
: |
2-aminophenol |
FR |
: |
2-aminophénol |
IT |
: |
2-aminofenolo |
NL |
: |
2-aminofenol |
PT |
: |
2-aminofenol |
FI |
: |
2-aminofenoli |
SV |
: |
2-aminofenol |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
2-nitro-p-anisidina |
DA |
: |
2-nitro-p-anisidin |
DE |
: |
2-Nitro-p-anisidin; 4-Methoxy-2-nitro-anilin |
EL |
: |
2-νιτρο-π-ανισιδίνη |
EN |
: |
2-nitro-p-anisidine; 4-methoxy-2-nitroaniline |
FR |
: |
2-nitro-p-anisidine |
IT |
: |
2-nitro-p-anisidina; 2-nitro-4-metossianilina |
NL |
: |
2-nitro-p-anisidine |
PT |
: |
2-nitro-p-anisidina |
FI |
: |
2-nitro-p-anisidiini; 4-metoksi-2-nitroaniliini |
SV |
: |
2-nitro-p-anisidin; 4-metoxi-2-nitro-anilin |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
2,4-dinitroanilina |
DA |
: |
2,4-dinitroanilin |
DE |
: |
2,4-Dinitroanilin |
EL |
: |
2,4-δινιτροανιλίνη |
EN |
: |
2,4-dinitroaniline |
FR |
: |
2,4-dinitroaniline |
IT |
: |
2,4-dinitroanilina |
NL |
: |
2,4-dinitroaniline |
PT |
: |
2,4-dinitroanilina |
FI |
: |
2,4-dinitroaniliini |
SV |
: |
2,4-dinitroanilin; 2,4-dinitrobenzamin |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
NOTA E
ES |
: |
4,4′-bi-o-toluidina |
DA |
: |
4,4′-bi-o-toluidin |
DE |
: |
4,4′-Bi-o-toluidin; 3,3′-Dimethylbenzidin |
EL |
: |
4,4′-δι-ο-τολουδίνη |
EN |
: |
4,4′-bi-o-toluidine |
FR |
: |
4,4′-bi-o-toluidine |
IT |
: |
4,4′-bi-o-toluidina; 3,3′-dimetilbenzidina |
NL |
: |
4,4′-bi-o-toluidine |
PT |
: |
4,4′-bi-o-toluídina |
FI |
: |
4,4′-bi-o-toluidiini |
SV |
: |
4,4′-bi-o-toluidin; 3,3′-dimetylbenzidin |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
NOTA E
ES |
: |
bencidina |
DA |
: |
benzidin |
DE |
: |
Benzidin |
EL |
: |
βενζιδίνη |
EN |
: |
benzidine |
FR |
: |
benzidine |
IT |
: |
benzidina; 1,1′-bifenil-4,4′ diamina |
NL |
: |
benzidine |
PT |
: |
benzidina |
FI |
: |
bentsidiini |
SV |
: |
benzidin; 1,1′-bifenyl-4,4′-diamin |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
CH2 — CH — CH2 — NH2
ES |
: |
alilamina |
DA |
: |
allylamin |
DE |
: |
Allylamin |
EL |
: |
αλλυλαμίνη |
EN |
: |
allylamine |
FR |
: |
allylamine |
IT |
: |
allilamina |
NL |
: |
allylamine |
PT |
: |
alilamina |
FI |
: |
allyyliamiini |
SV |
: |
allylamin; 2-propen-1-amin |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
bencilamina |
DA |
: |
benzylamin |
DE |
: |
Benzylamin |
EL |
: |
βενζυλαμίνη |
EN |
: |
benzylamine |
FR |
: |
benzylamine |
IT |
: |
benzilamina |
NL |
: |
benzylamine |
PT |
: |
benzilamina |
FI |
: |
bentsyyliamiini |
SV |
: |
benzylamin |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
dipropilamina |
DA |
: |
dipropylamin |
DE |
: |
Dipropylamin |
EL |
: |
διπροπυλαμίνη |
EN |
: |
dipropylamine |
FR |
: |
dipropylamine |
IT |
: |
dipropilamina |
NL |
: |
dipropylamine |
PT |
: |
dipropilamina |
FI |
: |
dipropyyliamiini |
SV |
: |
dipropylamin |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
C ≥ 25 % |
C; R 20/21/22-35 |
10 % ≤ C < 25 % |
C; R 35 |
5 % ≤ C < 10 % |
C; R 34 |
1 % ≤ C < 5 % |
Xi; R 36/37/38 |
NOTA C
ES |
: |
N-metil-o-toluidina [1]; N-metil-m-toluidina [2]; N-metil-p-toluidina [3] |
DA |
: |
N-methyl-o-toluidin [1]; N-methyl-m-toluidin [2]; N-methyl-p-toluidin [3] |
DE |
: |
N-Methyl-o-toluidin [1]; N-Methyl-m-toluidin [2]; N-Methyl-p-toluidin [3] |
EL |
: |
Ν-μεθυλο-ο-τολουιδίνη [1]· Ν-μεθυλο-μ-τολουιδίνη [2]· Ν-μεθυλο-π-τολουιδίνη [3] |
EN |
: |
N-methyl-o-toluidine [1]; N-methyl-m-toluidine [2]; N-methyl-p-toluidine [3] |
FR |
: |
N-méthyl-o-toluidine [1]; N-méthyl-m-toluidine [2]; N-méthyl-p-toluidine [3] |
IT |
: |
N-metil-o-toluidina [1]; N-metil-m-toluidina [2]; N-metil-p-toluidina [3] |
NL |
: |
N-methyl-o-toluïdine [1]; N-methyl-m-toluïdine [2]; N-methyl-p-toluïdine [3] |
PT |
: |
N-metil-o-toluídina [1]; N-metil-m-toluídina [2]; N-metil-p-toluídina [3] |
FI |
: |
N-metyyli-o-toluidiini [1]; N-metyyli-m-toluidiini [2]; N-metyyli-p-toluidiini [3] |
SV |
: |
N-metyl-o-toluidin [1]; N-metyl-m-toluidin [2]; N-metyl-p-toluidin [3]; N,2-dimetylbenzenamin [1]; N,3-dimetylbenzenamin [2]; N,4-dimetylbenzenamin [3] |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
piperazina |
DA |
: |
piperazin |
DE |
: |
Piperazin |
EL |
: |
πιπεραζίνη |
EN |
: |
piperazine |
FR |
: |
pipérazine |
IT |
: |
piperazina |
NL |
: |
piperazine |
PT |
: |
piperazina |
FI |
: |
piperatsiini |
SV |
: |
piperazin |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
3,3′-iminodi(propilamina) |
DA |
: |
3,3′-iminodi(propylamin) |
DE |
: |
3,3′-Iminodi(propylamin); Dipropylentriamin |
EL |
: |
3,3′-ιμινοδι(προπυλαμίνη) |
EN |
: |
3,3′-iminodi(propylamine); dipropylenetriamine |
FR |
: |
3,3′-iminodi(propylamine); dipropylènetriamine |
IT |
: |
3,3′-iminodi(propilamina); dipropilenetriamina |
NL |
: |
3,3′-iminodi(propylamine) |
PT |
: |
3,3′-iminodi(propilamina) |
FI |
: |
3,3′-iminodi(propyyliamiini); dipropyleenitriamiini |
SV |
: |
4-azaheptan-1,7-diamin; dipropylentriamin |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
polietilenpolyaminas excepto aquellos específicamente expresados en este Anexo |
DA |
: |
polyethylenpolyaminer undtagen sådanne nævnt andetsteds i dette bilag |
DE |
: |
Polyethylenpolyamine mit Ausnahme der namentlich in diesem Anhang bezeichneten |
EL |
: |
πολυαιθυλενοπολυαμίνες, εκτός εκείνων που κατονομάζονται σε άλλο σημείο αυτού του παραρτήματος |
EN |
: |
polyethlyenepolyamines with the exception of those specified elsewhere in this Annex |
FR |
: |
polyéthylènepolyamines, à l'exception de ceux nommément désignés dans cette annexe |
IT |
: |
polietilenpoliamine escluse quelle espressamente indicate in questo allegato |
NL |
: |
polyethyleenpolyamine met uitzondering van de in deze bijlage met name genoemde |
PT |
: |
polietilenopoliaminas com excepção dos expressamente referidos no presente anexo |
FI |
: |
polyetyleenipolyamiinit paitsi muualla tässä liitteessä mainitut |
SV |
: |
polyetylenpolyaminer med undantag för de föreningar som är upptagna på annat ställe i bilagan |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
C ≥ 25 % |
C; R 21/22-34-43 |
10 % ≤ C < 25 % |
C; R 34-43 |
5 % ≤ C < 10 % |
Xi; R 36/38-43 |
1 % ≤ C < 5 % |
Xi; R 43 |
ES |
: |
diciclohexilamina |
DA |
: |
dicyclohexylamin |
DE |
: |
Dicyclohexylamin |
EL |
: |
δικυκλοεξυλαμίνη |
EN |
: |
dicyclohexylamine |
FR |
: |
dicyclohexylamine |
IT |
: |
dicicloesilamina |
NL |
: |
dicyclohexylamine |
PT |
: |
diciclohexilamina |
FI |
: |
disykloheksyyliamiini |
SV |
: |
dicyklohexylamin |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
C ≥ 25 % |
C; R 22-34 |
10 % ≤ C < 25 % |
C; R 34 |
2 % ≤ C < 10 % |
Xi; R 36/38 |
ES |
: |
3-aminometil-3,5,5-trimetilciclohexilamina |
DA |
: |
3-aminomethyl-3,5,5-trimethylcyclohexylamin |
DE |
: |
3-Aminomethyl-3,5,5-trimethylcyclohexylamin |
EL |
: |
3-αμινομεθυλο-3,5,5-τριμεθυλοκυκλοεξυλαμίνη |
EN |
: |
3-aminomethyl-3,5,5-trimethylcyclohexylamine |
FR |
: |
3-aminométhyl-3,5,5-triméthylcyclohexylamine; isophoronediamine |
IT |
: |
3-aminometil-3,5,5-trimetilcicloesilamina |
NL |
: |
3-aminomethyl-3,5,5-trimethylcyclohexylamine |
PT |
: |
3-aminometil-3,5,5-trimetilciclohexilamina |
FI |
: |
3-aminometyyli-3,5,5-trimetyylisykloheksyyliamiini; isoforonidiamiini |
SV |
: |
3-aminometyl-3,5,5-trimetylcycklohexylamino; isoforondiamin |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
C ≥ 25 % |
C; R 21/22-34-43 |
10 % ≤ C < 25 % |
C; R 34-43 |
5 % ≤ C < 10 % |
Xi; R 36/38-43 |
1 % ≤ C < 5 % |
Xi; R 43 |
NOTA A
NOTA E
ES |
: |
sales de 3,3′-diclorobencidina |
DA |
: |
salte af 3,3′-dichlorbenzidin |
DE |
: |
Salze von 3,3′-Dichlorbenzidin |
EL |
: |
άλατα της 3,3′-διχλωροβενζιδίνης |
EN |
: |
salts of 3,3′-dichlorobenzidine; salts of 3,3′-dichlorobiphenyl-4,4′-ylenediamine |
FR |
: |
sels de 3,3′-dichlorobenzidine |
IT |
: |
3,3′-diclorobenzidina sali |
NL |
: |
zouten van 3,3′-dichloorbenzidine |
PT |
: |
sais de 3,3′-diclorobenzidina |
FI |
: |
3,3′-diklooribentsidiinin suolat |
SV |
: |
3,3′-diklorbenzidin salter 3,3′-diklor[1,1′-bifenyl]-4,4′-diamin, salter |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
NOTA A
NOTA E
ES |
: |
sales de bencidina |
DA |
: |
salte af benzidin |
DE |
: |
Salze von Benzidin |
EL |
: |
άλατα της βενζιδίνης |
EN |
: |
salts of benzidine |
FR |
: |
sels de benzidine |
IT |
: |
benzidina sali |
NL |
: |
zouten van benzidine |
PT |
: |
sais de benzidina |
FI |
: |
bentsidiinin suolat |
SV |
: |
benzidin salter; [1,1′-bifenyl]-4,4′-diamin, salter |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
NOTA A
NOTA E
ES |
: |
sales de 2-naftilamina |
DA |
: |
salte af 2-nafthylamin |
DE |
: |
Salze von 2-Naphthylamin |
EL |
: |
άλατα της 2-ναφθυλαμίνης |
EN |
: |
salts of 2-naphthylamine |
FR |
: |
sels de 2-naphtylamine |
IT |
: |
2-naftilamina sali |
NL |
: |
zouten van 2-naftylamine |
PT |
: |
sais de 2-naftilamina |
FI |
: |
2-naftyyliamiinin suolat |
SV |
: |
2-naftylamin, salter |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
bencildimetilamina |
DA |
: |
benzyldimethylamin |
DE |
: |
Benzyldimethylamin; N,N-Dimethylbenzylamin |
EL |
: |
βενζυλοδιμεθυλαμίνη |
EN |
: |
benzyldimethylamine |
FR |
: |
benzyldiméthylamine |
IT |
: |
benzildimetilamina; N,N-dimetilbenzilamina |
NL |
: |
benzyldimethylamine |
PT |
: |
benzildimetilamina |
FI |
: |
bentsyylidimetyyliamiini |
SV |
: |
benzyldimetylamin |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
NOTA E
ES |
: |
dimetilnitrosoamina |
DA |
: |
dimethylnitrosoamin |
DE |
: |
Dimethylnitrosoamin |
EL |
: |
διμεθυλονιτροδοαμίνη |
EN |
: |
dimethylnitrosoamine |
FR |
: |
diméthylnitrosoamine |
IT |
: |
dimetilnitrosoamina; N-nitrosodimetilamina |
NL |
: |
dimethylnitrosoamine |
PT |
: |
dimetilnitrosoamina |
FI |
: |
dimetyylinitrosamiini |
SV |
: |
dimetylnitrosamin |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
NOTA A
NOTA E
ES |
: |
sales de 2,2′-dicloro-4,4′-metilendianilina; sales de 4,4′-metilenbis(2-cloroanilina) |
DA |
: |
salte af 2,2′-dichlor-4,4′-methylendianilin; salte af 4,4′-methylenbis(2-chloranilin) |
DE |
: |
Salze von 2,2′-Dichlor-4,4′-methylendianilin; Salze von 4,4′-Methylen-bis(2-chloranilin) |
EL |
: |
άλατα της 2,2′-διχλωρο-4,4′-μεθυλενοδιανιλίνης· άλατα της 4,4′-μεθυλενοδισ(2-χλωροανιλίνης) |
EN |
: |
salts of 2,2′-dichloro-4,4′-methylenedianiline; salts of 4,4′-methylenebis(2-chloroaniline) |
FR |
: |
sels de 2,2′-dichloro-4,4′-méthylènedianiline; sels de 4,4′-méthylènebis(2-chloraniline) |
IT |
: |
2,2′-dicloro-4,4′-metilendianilina sali; 4,4′-metilenbis(2-cloroanilina) sali |
NL |
: |
zouten van 2,2′-dichloor-4,4′-methyleendianiline; zouten van 4,4′-methyleenbis(2-chlooraniline) |
PT |
: |
sais de 2,2′-dicloro-4,4′-metilenodianilina; sais de 4,4′-metileno-bis(2-cloroanilina) |
FI |
: |
2,2′-dikloori-4,4′-metyleenidianiliniin suolat; 4,4′-metyleenibis(2-kloorianiliini):n suolat |
SV |
: |
2,2′-diklor-4,4′-metylendianilin, salter |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
NOTA A
NOTA E
ES |
: |
sales de 3,3′-dimetilbencidina; sales de o-tolidina |
DA |
: |
salte af 3,3′-dimethylbenzidin; salte af o-tolidin |
DE |
: |
Salze von 3,3′-Dimethyl-benzidin; Salze von o-Tolidin |
EL |
: |
άλατα της 3,3′-διμετυλοβενζιδίνης· άλατα της ο-τολιδίνης |
EN |
: |
salts of 3,3′-dimethylbenzidine; salts of o-tolidine |
FR |
: |
sels de 3,3′-diméthylbenzidine; sels de o-tolidine |
IT |
: |
3,3′-dimetilbenzidina sali; o-tolidina sali |
NL |
: |
zouten van 3,3′-dimethylbenzidine; zouten van o-tolidine |
PT |
: |
sais de 3,3′-dimetilbenzidina; sais de o-tolidina |
FI |
: |
4,4′-bi-o-toluidiinin suolat |
SV |
: |
4,4′-bi-o-toluidin, salter, 3,3′-dimetylbenzidin, salter |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
NOTA E
ES |
: |
4,4′-metilendi-o-toluidina |
DA |
: |
4,4′-methylendi-o-toluidin |
DE |
: |
4,4′-Methylendi-o-toluidin |
EL |
: |
4,4′-μεθυλενοδι-ο-τολουιδίνη |
EN |
: |
4,4′-methylenedi-o-toluidine |
FR |
: |
4,4′-méthylènedi-o-toluidine |
IT |
: |
4,4′-metilendi-o-toluidina |
NL |
: |
4,4′-methyleendi-o-toluïdine |
PT |
: |
4,4′-metilenodi-o-toluídina |
FI |
: |
4,4′-metyleenidi-o-toluídiini |
SV |
: |
4,4′-metylendi-o-toluidin |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
guazatina |
DA |
: |
guazatin |
DE |
: |
Guazatin |
EL |
: |
guazatine |
EN |
: |
guazatine |
FR |
: |
guazatine |
IT |
: |
guazatina; 1,1′-iminobis(ottametilen)diguanidina |
NL |
: |
guazatine |
PT |
: |
guazatina |
FI |
: |
guatsatiini |
SV |
: |
guazatin; N,N‴-(iminodi-8,1-oktandiyl)bisguanidin |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
1,5-naftilenodiamina |
DA |
: |
1,5-naphthylendiamin |
DE |
: |
1,5-Naphthylendiamin |
EL |
: |
1,5-ναφθυλένιοδιαμίνη |
EN |
: |
1,5-naphthylenediamine |
FR |
: |
1,5-naphtylènediamine |
IT |
: |
1,5-naftilenediamina |
NL |
: |
1,5-naftyleendiamine |
PT |
: |
1,5-naftilenodiamina |
FI |
: |
1,5-naftyleenidiamiini |
SV |
: |
1,5-naftalendiamin |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
NOTA E
ES |
: |
o-toluidina |
DA |
: |
o-toluidin |
DE |
: |
o-Toluidin |
EL |
: |
ο-τολουιδίνη |
EN |
: |
o-toluidine; 2-aminotoluene |
FR |
: |
o-toluidine |
IT |
: |
o-toluidina |
NL |
: |
o-toluïdin |
PT |
: |
o-toluídina |
FI |
: |
o-toluidiini; 2-aminotolueeni |
SV |
: |
o-toluidin; 2-metylbenzenamin |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
4,4′-carbonimidoilbis[N,N-dimetilanilina]; |
DA |
: |
4,4′-carbonimidoylbis[N,N-dimethylanilin]; |
DE |
: |
4,4′-Carbonimidoylbis[N,N-dimethylanilin] |
EL |
: |
4,4′-καρβονιμιδοϋλοδις[ Ν,Ν-διμεθυλανιλίνη] |
EN |
: |
4,4′-carbonimidoylbis[N,N-dimethylaniline] |
FR |
: |
4,4′-carbonimidoylbis[N,N-diméthylaniline]; auramine |
IT |
: |
4,4′-carbonimidoilbis[N,N-dimetilanilina]; auramina |
NL |
: |
4,4′-carbonimidoylbis[N,N-dimethylaniline] |
PT |
: |
4,4′-carbonimidoílbis[N,N-dimetilanilina] |
FI |
: |
4,4′-karbonimidoyylibis[N,N-dimetyylianiliini]; auramiini |
SV |
: |
4,4′-karbonimidoylbis[N,N-dimetylanilin]; C.I. Solvent Yellow 34 |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
NOTA A
ES |
: |
sales de 4,4′-carbonimididoibis[N,N-dimetilanilina] |
DA |
: |
salte af 4,4′-carbonimidoylbis[N,N-dimethylanilin] |
DE |
: |
Salze von 4,4′-Carbonimidoylbis[N,N-dimethylanilin] |
EL |
: |
άλατα της 4,4′-καρβονιμιδοϋλοδις[Ν,Ν-διμεθυλανιλίνη] |
EN |
: |
salts of 4,4′-carbonimidoylbis[N,N-dimethylaniline] |
FR |
: |
sels de 4,4′-carbonimidoylbis[N,N-diméthylaniline]; sels d'auramine |
IT |
: |
sali di 4,4′-carbomidoibis[N,N-dimetilanilina]; auramina sali |
NL |
: |
zouten van 4,4′-carbonimidoylbis[N,N-dimethylaniline] |
PT |
: |
sais de 4,4′-carbonimidoylbis[N,N-dimetilanilina] |
FI |
: |
4,4′-karbonimidoyylibis[N,N-dimetyylianiliini] suolat |
SV |
: |
4,4′-karbonimidoylbis[N,N-dimetylanilin], salter |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
NOTA E
ES |
: |
nitrosodipropilamina |
DA |
: |
nitrosodipropylamin |
DE |
: |
Nitrosodipropylamin |
EL |
: |
νιτροδοδιπροπυλαμίνη |
EN |
: |
nitrosodipropylamine |
FR |
: |
nitrosodipropylamine |
IT |
: |
nitrosodipropilamina |
NL |
: |
nitrosodipropylamine |
PT |
: |
nitrosodipropilamina |
FI |
: |
nitrosodipropyyliamiini |
SV |
: |
nitrosodipropylamin |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
NOTA E
ES |
: |
4-metil-m-fenilendiamina |
DA |
: |
4-methyl-m-phenylendiamin |
DE |
: |
4-Methyl-m-phenylendiamin; Toluylen-2,4-diamin |
EL |
: |
4-μεθυλο-μ-φαινολενοδιαμίνη |
EN |
: |
4-methyl-m-phenlyenediamine |
FR |
: |
4-méthyl-m-phénylènediamine; toluène-2,4-diamine |
IT |
: |
4-metil-m-fenilendiamina |
NL |
: |
4-methyl-m-fenyleendiamine |
PT |
: |
4-metil-m-fenilenodiamina |
FI |
: |
4-metyyli-m-fenyleenidiamiini |
SV |
: |
4-metyl-m-fenylendiamin; 4-metyl-1,3-benzendiamin |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
metenamina |
DA |
: |
methenamin |
DE |
: |
Methenamin; Hexamethylentetramin |
EL |
: |
μεθεναμίνη |
EN |
: |
methenamine; hexamethylenetetramine |
FR |
: |
méthenamine; hexaméthylènetétramine |
IT |
: |
metenamina; esametilentetramina |
NL |
: |
methenamine |
PT |
: |
metenamina |
FI |
: |
meteeniamiini; heksametyleenitetramiini |
SV |
: |
metenamin; hexametylentetramin |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
2-piperazin-1-iletilamina |
DA |
: |
2-piperazin-1-ylethylamin |
DE |
: |
2-Piperazin-1-ylethylamin |
EL |
: |
2-(πιπεραζιν-1-υλ)αιθυλαμίνη |
EN |
: |
2-piperazin-1-ylethylamine |
FR |
: |
2-pipérazine-1-yléthylamine |
IT |
: |
2-piperazin-1-iletilamina |
NL |
: |
2-piperazine-1-ylethylamine |
PT |
: |
2-(1-piperazinil)etilamina |
FI |
: |
2-piperatsiini-1-yylietyyliamiini |
SV |
: |
2-piperazin-1-yletylamin |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
1-feniletilamina [1]; DL- α -metilbencilamina [2] |
DA |
: |
1-phenylethylamin [1]; DL- α -methylbenzylamin [2] |
DE |
: |
1-Phenylethylamin [1]; DL- α -Methylbenzylamin [2] |
EL |
: |
1-φαινολαιθυλαμίνηα-μεθυλοβενζυλαμίνη [1]· DL- α-μεθυλοβενζυλαμίνη [2] |
EN |
: |
1-phenylethylamine [1]; DL- α -methylbenzylamine [2] |
FR |
: |
1-phényléthylamine [1]; DL- α -méthylbenzylamine [2] |
IT |
: |
1-feniletilamina [1]; DL- α -metilbenzilamina [2] |
NL |
: |
1-fenylethylamine [1]; DL- α -methylbenzylamine [2] |
PT |
: |
1-feniletilamina [1]; DL- α -metilbenzilamina [2] |
FI |
: |
1-fenyylietyyliamiini [1]; DL- α -metyylibentsyyliamiini [2] |
SV |
: |
1-fenyletylamin [1]; DL- α -metylbenzylamin [2] |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
2,2′-dimetil-4,4′-metilenbis(ciclonexilamina) |
DA |
: |
2,2′-dimethyl-4,4′-methylenbis(cyclohexylamin) |
DE |
: |
2,2′-Dimethyl-4,4′-methylenbis(cyclohexylamin) |
EL |
: |
2,2′-διμεθυλο-4,4′-μεθυλενοδις(κυκλοεξυλαμίνη) |
EN |
: |
2,2′-dimethyl-4,4′-methylenebis(cyclohexylamine) |
FR |
: |
2,2′-diméthyl-4,4′-méthylènebis(cyclohexylamine) |
IT |
: |
2,2′-dimetil-4,4′-metilenbis(cicloesilamina) |
NL |
: |
2,2′-dimethyl-4,4′-methyleenbis(cyclohexylamine) |
PT |
: |
2,2′-dimetil-4,4′-metilenobis(ciclohexilamina) |
FI |
: |
2,2′-dimetyyli-4,4′-metyleenibis(sykloheksyyliamiini) |
SV |
: |
2,2′-dimetyl-4,4′-metylenbis(cyklohexylamin) |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
2-metil-m-fenilenodiamina |
DA |
: |
2-methyl-m-phenylendiamin |
DE |
: |
2-Methyl-m-phenylendiamin; Toluylen-2,6-diamin |
EL |
: |
2-:μεθυλο-μ-φαινυλενοδιαμίνη |
EN |
: |
2-methyl-m-phenylenediamine |
FR |
: |
2-méthyl-m-phénylènediamine; toluène-2,6-diamine |
IT |
: |
2-metil-m-fenilendiamina; toluene-2,6-diamina |
NL |
: |
2-methyl-m-fenyleendiamine |
PT |
: |
2-metil-m-fenilenodiamina |
FI |
: |
2-metyyli-m-fenyleenidiamiini |
SV |
: |
2-metyl-m-fenylendiamin; 2-metyl-1,3-benzendiamin |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
p-anisidina |
DA |
: |
p-anisidin |
DE |
: |
p-Anisidin; 4-Methoxyanilin |
EL |
: |
π-ανισιδίνη |
EN |
: |
p-anisidine; 4-methoxyaniline |
FR |
: |
p-anisidine |
IT |
: |
p-anisidina; 4-metossianilina |
NL |
: |
p-anisidine |
PT |
: |
p-anisidina |
FI |
: |
p-anisidiini; 4-metoksianiliini |
SV |
: |
p-anisidin; 4-metoxianilin |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
[1 R-[1 α (S*),3 β ]]-2,2-dimetil-3-(2-metilprop-1-enil)ciclopropanocarboxilato de 3-alil-2-metil-4-oxociclopent-2-en-1-ilo; S-bioaletrina |
DA |
: |
3-allyl-2-methyl-4-oxocyclopent-2-en-1-yl-[1 R-[1 α (S*),3 β ]]-2,2-dimethyl-3-(2-methylprop-1-enyl)cyclopropancarboxylat; S-bioallethrin |
DE |
: |
3-Allyl-2-methyl-4-oxocyclopent-2-en-1-yl-[1 R-[1 α (S*),3 β ]]-2,2-dimethyl-3-(2-methylprop-1-enyl)cyclopropancarboxylat; S-Bioallethrin |
EL |
: |
[1 R-[1 α (S*),3 β]]-2,2-διμεθυλο-3-(2-μεθυλοπροπ-1-ενυλο)κυκλοπροπανοκαρβοξυλικό 3-αλλυλο-2-μεθυλ-4-οξοκυκλοπεντ-2-εν-1-ύλιο· S-bioallethrin |
EN |
: |
3-allyl-2-methyl-4-oxocyclopent-2-en-1-yl-[1 R-[1 α (S*),3 β ]]-2,2-dimethyl-3-(2-methylprop-1-enyl)cyclopropanocarboxylate; S-bioallethrin |
FR |
: |
[1 R-[1 α (S*),3 β ]]-2,2-diméthyl-3-(2-méthylprop-1-enyl)cyclopropanecarboxylate de 3-allyl-2-méthyl-4-oxocyclopent-2-ène-1-yle; esdépalléthrine |
IT |
: |
[1 R-[1 α (S*),3 β ]]-2,2-dimetil-3-(2-metilprop-1-enil)ciclopropanocarbossilato di 3-allil-2-metil-4-ossociclopent-2-en-1-ile; S-bioalletrina |
NL |
: |
3-allyl-2-methyl-4-oxocyclopent-2-een-1-yl-[1 R-[1 α (S*),3 β ]]-2,2-dimethyl-3-(2-methylprop-1-enyl)cyclopropaancarboxylaat; S-bioalletrine |
PT |
: |
[1 R-[1 α (S*),3 β ]]-2,2-dimetil-3-(2-metilprop-1-enil)ciclopropanocarboxilato de 3-alil-2-metil-4-oxociclopent-2-eno-1-ilo; S-bioaletrina |
FI |
: |
3-allyyli-2-metyyli-4-oksysklopent-2-en-1-yyli-[1 R-[1 α (S*),3 β ]]-2,2-dimetyyli-3-(2-metyyliprop-1-enyyli)syklopropaanikarboksylaatti; S-bioalletriini |
SV |
: |
3-allyl-2-metyl-4-oxocyklopent-2-en-1-yl[1 R-[1 α (S*),3 β ]]-2,2-dimetyl-3-(2-metylprop-1-enyl)cyklopropankarboxylat; S-bioalletrin |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
NOTA H
NOTA P
ES |
: |
hidrocarburos aromáticos, C8-10; Nafta de baja temperatura de inflamación, sin especificar |
DA |
: |
aromatiske carbonhydrider, C8-10; Lavtkogende uspecificeret nafta |
DE |
: |
Aromatische Kohlenwasserstoffe, C8-10; Naptha, niedrig siedend, nicht spezifiziert |
EL |
: |
αρωματικοί υδρογονάνθρακες, C8-10· Ελαφρά νάφθα - νη προδιαγεγραμμένη |
EN |
: |
Aromatic hydrocarbons, C8-10; Low boiling point naphtha — unspecified |
FR |
: |
hydrocarbures aromatiques en C8-10; Naphta à point d'ébullition bas — non spécifié |
IT |
: |
idrocarburi aromatici C8-10; Nafta con basso punto di ebollizione — non specificata |
NL |
: |
aromatische koolwaterstoffen, C8-10; Nafta met laag kookpunt — niet gespecifieerd |
PT |
: |
hidrocarbonetos aromáticos, C8-10; Nafta de baixo ponto de ebulição — não especificada |
FI |
: |
aromaattiset hiilivedyt, C8-10; matalan kiehumispisteen teollisuusbensiini (nafta)-määrittelemälön |
SV |
: |
aromatiska kolväten, C8-10; ospecificerad nafta med låg kokpunkt |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
NOTA 4
C ≥ 10 % |
T; R 45-65 |
0,1 % ≤ C < 10 % |
T; R 45 |
ANEXO IIBILAG IIANHANG IIΠΑΡΑΡΤΗΜΑ IIANNEX IIANNEXE IIALLEGATO IIBIJLAGE IIANEXO IILIITE IIBILAGA II
NOTA E
Na2Cr2O7 · 2H2O
ES |
: |
dicromato de sodio, dihidrato |
DA |
: |
natriumdichromat, dihydrat |
DE |
: |
Natriumdichromat, dihydrat |
EL |
: |
διξρωμικό νάτριο, διέννδρο |
EN |
: |
sodium dichromate, dihydrate |
FR |
: |
dichromate de sodium, dihydrate |
IT |
: |
dicromato di sodio, diidrato |
NL |
: |
natriumdichromaat, dihydraat |
PT |
: |
dicromato de sódio, dihidrato |
FI |
: |
natriumdikromaatti, dihydraatti |
SV |
: |
natriumdikromat, dihydrat |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
NOTA 3
C ≥ 7 % |
T +; R 49-46-21-25-26-37/38-41-43 |
0,5 % ≤ C < 7 % |
T; R 49-46-43 |
0,1 % ≤ C < 0,5 % |
T; R 49-46 |
NOTA A
NOTA E
ES |
: |
Compuestos de cromo(VI), excepto el cromato de bario y de los especialmente citados en este anexo |
DA |
: |
Krom(VI)forbindelser, med undtagelse af bariumkromat samt sådanne nævnt andetsteds i dette bilag |
DE |
: |
Chrom(VI)verbindungen, mit Ausnahme von Bariumchromat und Verbindungen die in diesem Anhang gesondert aufgeführt sind |
EL |
: |
ενώσεις χρωμίου (VI), εκτός του χρωμικού βαρίου και των ενώσεων που κατονομάζονται σε άλλο σημείο αυτού του παραρτήματος |
EN |
: |
Chromium (VI) compounds, with the exception of barium chromate and of compounds specified elsewhere in this Annex |
FR |
: |
Composés de chrome(VI), à l'exception du chromate de baryum et de ceux nommément désignés dans cette annexe |
IT |
: |
Composti di cromo(VI), esclusi bario cromato e quelli espressamente indicati in questo allegato |
NL |
: |
Chroom(VI)verbindingen, met uitzondering van bariumchromaat alsmede van in deze bijlage met name genoemde zouten |
PT |
: |
Compostos de crómio(VI), com excepção do cromato de bário e dos expressamente referidos no presente anexo |
FI |
: |
kromi(VI)-yhdisteet paitsi bariumkromaatti sekä muualla tässä liitteessä mainitut yhdisteet |
SV |
: |
krom(VI)föreningar med undantag för bariumkromat och föreningar som är upptagna på annat ställe i bilagan |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
AsH3
ES |
: |
arsina |
DA |
: |
arsin |
DE |
: |
Arsin; Arsenwasserstoff |
EL |
: |
αρσίνη |
EN |
: |
arsine |
FR |
: |
arsine |
IT |
: |
arsina |
NL |
: |
arsine |
PT |
: |
arsina |
FI |
: |
arsiini |
SV |
: |
arsin; arsenikväte |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
BaCl2
ES |
: |
cloruro de bario |
DA |
: |
bariumchlorid; bariumdichlorid |
DE |
: |
Bariumchlorid |
EL |
: |
χλωριούχο βάριο |
EN |
: |
barium chloride |
FR |
: |
chlorure de baryum |
IT |
: |
cloruro di bario; bario cloruro |
NL |
: |
bariumchloride |
PT |
: |
cloreto de bário |
FI |
: |
bariumkloridi |
SV |
: |
bariumklorid |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
hexaclorociclopentadieno |
DA |
: |
hexachlorcyclopentadien |
DE |
: |
Hexachlorcyclopentadien |
EL |
: |
εξαχλωροκυκλοπενταδιένιο |
EN |
: |
hexachlorocyclopentadiene |
FR |
: |
hexachlorocyclopentadiène |
IT |
: |
esaclorociclopentadiene |
NL |
: |
hexachloorcyclopentadieen |
PT |
: |
hexaclorociclopentadieno |
FI |
: |
heksakloorisyklopentadieeni |
SV |
: |
hexaklorcyklopentadien |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
NOTA E
ES |
: |
5-alil-1,3-benzodioxol |
DA |
: |
5-allyl-1,3-benzodioxol |
DE |
: |
5-Allyl-1,3-benzodioxol; Safrol |
EL |
: |
5-αλλυλο-1,3-βενζοδιοξόλη |
EN |
: |
5-allyl-1,3-benzodioxole; safrole |
FR |
: |
5-allyl-1,3-benzodioxole; safrole |
IT |
: |
5-allil-1,3-benzodiossolo; safrolo |
NL |
: |
5-allyl-1,3-benzodioxool; safrool |
PT |
: |
5-alil-1,3-benzodioxole |
FI |
: |
5-allyyli-1,3-bentsodioksoli; safroli |
SV |
: |
5-allyl-1,3-benzodioxol; 5-(2-propenyl)-1,3-benzodioxol |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
formaldehído, productos de reacción con butilfenol |
DA |
: |
formaldehyd, reaktionsprodukter med butylphenol |
DE |
: |
Formaldehyd, Reaktionsprodukte mit Butylphenol |
EL |
: |
φορμαλδεΰδης, προϊόντα αντίδρασης με βουτυλοφαινόλη |
EN |
: |
Formaldehyde, reaction products with butylphenol |
FR |
: |
formaldéhyde, produits de réaction avec le butylphénol |
IT |
: |
formaldeide, prodotti di reazione con butilfenolo |
NL |
: |
formaldehyd, reactieprodukten met butylfenol |
PT |
: |
formaldeído, produtos da reacção com butilfenol |
FI |
: |
formaldehydi, reaktiotuotteet butyylifenolin kanssa |
SV |
: |
formaldehyd, reaktionsprodukt med butylfenol |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
glutaral |
DA |
: |
glutaral; glutaraldehyd |
DE |
: |
Glutaral; Glutaraldehyd |
EL |
: |
γλουταραλδεΰδη; |
EN |
: |
glutaral; glutaraldehyde; 1,5-pentanedial |
FR |
: |
glutaral |
IT |
: |
glutarale; gluraraldeide; 1,5-pentandiale |
NL |
: |
glutaaraldehyd |
PT |
: |
glutaral |
FI |
: |
glutaraldehydi |
SV |
: |
glutaraldehyd; pentandial |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
C ≥ 50 % |
T; R 23/25-34-42/43 |
25 % ≤ C < 50 % |
T; R 22-23-34-42/43 |
10 % ≤ C < 25 % |
C; R 20/22-34-42/43 |
2 % ≤ C < 10 % |
Xn; R 20/22-37/38-41-42/43 |
1 % ≤ C < 2 % |
Xn; R 36/37/38-42/43 |
0,5 % ≤ C < 1 % |
Xi; R 36/37/38-43 |
ES |
: |
5-(1,1-dimetiletil)-3-[2,4-dicloro-5-(1-metiletoxi)fenil]-5-1,3,4-oxadiazol-2(3 H)-ona |
DA |
: |
3-[2,4-dichlor-5-(1-methylethoxy)phenyl]-5-(1,1-dimethylethyl)-1,3,4-oxdiazol-2(3 H)-on |
DE |
: |
3-[2,4-Dichlor-5-(1-methylethoxy)phenyl]-5-(1,1-dimethylethyl)-1,3,4-oxadiazol-2(3 H)-on; Oxadiazon |
EL |
: |
3-[2,4-διχλωρο-5-(1-μεθυλαιθοξυ)φαινυλο]-5-(1,1-διμεθυλαιθλ)-1,3,4-οξαδιαζολ-2(3 Η) -όνη |
EN |
: |
3-[2,4-dichloro-5-(1-methylethoxy)phenyl]-5-(1,1-dimethylethyl)-1,3,4-oxadiazol-2(3 H)-one; oxadiazon |
FR |
: |
3-[2,4-dichloro-5-(1-méthylethoxy)phényl]-5-(1,1-diméthyléthyl)-1,3,4-oxadiazole-2(3 H)-one; oxadiazon |
IT |
: |
5-(1,1-dimetiletil)-3-[2,4-dicloro-5-(1-metiletossi)fenil]-5-1,3,4-ossadiazol-2(3 H)-one |
NL |
: |
3-[2,4-dichloor-5-(1-methylethoxy)fenyl]-5-(1,1-dimethylethyl)-1,3,4-oxadiazool-2(3 H)-on |
PT |
: |
5-(1,1-dimetiletil)-3-[2,4-dicloro-5-(1-metiletoxi)fenil]-5-1,3,4-oxadiazole-2(3 H)-ona |
FI |
: |
3-[2,4-dikloori-5-(1-metyylietoksi)fenyyli]-5-(1,1-dimetyylietyyli)-1,3,4-oksadiatsoli-2(3 H)-oni; oksadiatsoni |
SV |
: |
3-[2,4-dikloro-5-(1-metyletoxi)fenyl]-5-(1,1-dimetyletyl)-1,3,4-oxadiazol-2(3 H)-on; oxadiazon (ISO) |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
ftalato de bis(2-metoxietilo) |
DA |
: |
bis(2-methoxyethyl)phthalat |
DE |
: |
Bis(2-methoxyethyl)phthalat |
EL |
: |
φθαλικό δις(2-μεθοξυαίθυλο) |
EN |
: |
bis(2-methoxyethyl) phthalate |
FR |
: |
phtalate de bis(2-méthoxyéthyle) |
IT |
: |
ftalato di bis(2-metossietile) |
NL |
: |
bis(2-methoxyethyl)ftalaat |
PT |
: |
ftalato de bis(2-metoxietilo) |
FI |
: |
bis(2-metoksietyyli)ftalaatti |
SV |
: |
di(2-metoxietyl)ftalat |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
cloruro de dietilcarbomoilo |
DA |
: |
diethylcarbamoylchlorid |
DE |
: |
Diethylcarbamoylchlorid |
EL |
: |
χλωρίδιο του διαιθυλοκαρβαμοΰλου |
EN |
: |
diethylcarbamoyl chloride |
FR |
: |
chlorure de diéthylcarbamoyle |
IT |
: |
cloruro di dietilcarbamoile |
NL |
: |
diethylcarbamoylchloride |
PT |
: |
cloreto de dietilcarbamoilo |
FI |
: |
dietyylikarbamyylikloridi |
SV |
: |
dietylkarbamoylklorid |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
ácido 2-etilhexanoico |
DA |
: |
2-ethylhexansyre |
DE |
: |
2-Ethylhexansäure |
EL |
: |
2-αιθυλεξανοϊκό οξύ |
EN |
: |
2-ethylhexanoic acid |
FR |
: |
acide 2-éthylhexanoique |
IT |
: |
acido 2-etilesanoico |
NL |
: |
2-ethylhexaanzuur |
PT |
: |
ácido 2-etilhexanóico |
FI |
: |
2-etyyliheksaanihappo |
SV |
: |
2-etylhexansyra |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
ácido 3,6-dicloropiridina-2-carboxilico |
DA |
: |
3,6-dichlorpyridin-2-carboxylsyre |
DE |
: |
3,6-Dichlorpyridin-2-carbonsäure |
EL |
: |
3,6-διχλωροπυριδινο-2-καρβοξυλικό οξύ |
EN |
: |
3,6-dichloropyridine-2-carboxylic acid; clopyralid |
FR |
: |
acide 3,6-dichloropyridine-2-carboxylique; clopyralid |
IT |
: |
acido 3,6-dicloropiridin-2-carbossilico; clopiralid |
NL |
: |
3,6-dichloorpyridine-2-carbonzuur |
PT |
: |
ácido 3,6-dicloropiridina-2-carboxilico |
FI |
: |
3,6-diklooripyridiini-2-karboksyylikhappo; klopyralidi |
SV |
: |
3,6-diklorpyridin-2-karboxylsyra; klopyralid (ISO) |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
3-nitrobencenosulfonato de sodio |
DA |
: |
natrium-3-nitrobenzensulfonat |
DE |
: |
Natrium-3-nitrobenzolsulfonat |
EL |
: |
3-νιτροβενζολοσουλφονικό νάτριο |
EN |
: |
sodium 3-nitrobenzenesulphonate |
FR |
: |
3-nitrobenzènesulfonate de sodium |
IT |
: |
3-nitrobenzensolfonato di sodio |
NL |
: |
natrium-3-nitrobenzeensulfonaat |
PT |
: |
3-nitrobenzenossulfonato de sódio |
FI |
: |
natrium-3-nitrobentseenisulfonaatti |
SV |
: |
natrium-3-nitrobenzensulfonat |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
2-cloro-4-nitroanilina |
DA |
: |
2-chlor-4-nitroanilin |
DE |
: |
2-Chlor-4-nitroanilin |
EL |
: |
2-χλωρο-4-νιτροανιλίνη |
EN |
: |
2-chloro-4-nitroaniline |
FR |
: |
2-chloro-4-nitroaniline |
IT |
: |
2-cloro-4-nitroanilina |
NL |
: |
2-chloor-4-nitroaniline |
PT |
: |
2-cloro-4-nitroanilina |
FI |
: |
2-kloori-4-nitroaniliini |
SV |
: |
2-klor-4-nitroanilin |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
NOTA A
ES |
: |
Colorantes azoicos derivados de la bencidina; colorantes 4,4-diarilazobifenilos, excepto aquellos específicamente expresados en este Anexo |
DA |
: |
Benzidinbaserede azofarvestoffer; 4,4′-diarylazobiphenyl farvestoffer, undtagen sådanne nævnt andetsteds i dette bilag |
DE |
: |
Azofarbstoffe auf Benzidinbasis; 4,4′-Diarylazobiphenyl-Farbstoffe, mit Ausnahme der namentlich in diesem Anhang bezeichneten |
EL |
: |
αζωτούχες χρωστικές με βάση βευζιδίνη, 4,4′ -διαρυλαζωδιφαινυλο-χρωστικές εκτός εκείνων που κατονομάζονται σε άλλο σημείο αυτού του παραρτήματος |
EN |
: |
Benzidine based azo dyes; 4,4′-diarylazobiphenyl dyes, with the exception of those specified elsewhere in this Annex |
FR |
: |
Colorants azoïques dérivant de la benzidine; colorants de 4,4′-diarylazobiphényle à l'exception de ceux nommément désignés dans cette annexe |
IT |
: |
Azocoloranti della benzidina; coloranti del 4,4′-diarilazobifenile, esclusi quelli espressamente indicati in questo allegato |
NL |
: |
Azo kleurstoffen op basis van benzidine; 4,4-diarylazobifenylkleurstoffen, met uitzondering van de in deze bijlage met name genoemde |
PT |
: |
Corantes azoicos derivados da benzidina; corantes 4,4′-diarilazobifenil, com excepção dos expressamente referidos no presente anexo |
FI |
: |
bentsidiinipohjaiset atsoväriaineet, 4,4′-diaryyliatsobifenyyli väriaineet, paitsi muualla tässä liitteessä mainitut |
SV |
: |
benzidinbaserade azofärger, 4,4′-diarylazobifenylfärger med undantag för föreningar som är upptagna på annat ställe i bilagan |
NOTA A
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
4-amino-3-[[4′-[(2,4-diaminofenil)azo] [1,1′-bifenil]-4-il]azo]-6-(fenilazo)-5-hidroxinaftaleno-2,7-disulfonato de disodio |
DA |
: |
dinatrium-4-amino-3-[[4′-[(2,4-diaminophenyl)azo] [1,1′-biphenyl]-4-yl]azo]-5-hydroxy-6-(phenylazo)naphthalen-2,7-disulfonat |
DE |
: |
Dinatrium-4-amino-3-[[4′-[(2,4-diaminophenyl)azo] [1,1′-biphenyl]-4-yl]azo]-5-hydroxy-6-(phenylazo)naphthalin-2,7-disulfonat; C.I. Direct Black 38 |
EL |
: |
4-αμινο-3[[4 ′ -[(2,4-διαμινοφαινυλ)αζω] [1,1 ′ -διφαινυλ]-4-υλ]αζω]-5-υδροξυ-6-(φαινυλαζω)ναφθαλενο-2,7-δισουλφονικό δινάτριο |
EN |
: |
disodium 4-amino-3-[[4′-[(2,4-diaminophenyl)azo] [1,1′-biphenyl]-4-yl]azo]-5-hydroxy-6-(phenylazo)naphtalene-2,7-disulphonate; C.I. Direct Black 38 |
FR |
: |
4-amino-3-[[4′-[(2,4-diaminophényl)azo] [1,1′-biphényl]-4-yl]azo]-5-hydroxy-6-(phénylazo)naphtalène-2,7-disulfonate de disodium; C.I. Direct Black 38 |
IT |
: |
4-amino-3-[[4′-[(2,4-diaminofenil)azo] [1,1′-bifenil]-4-il]azo]-6-(fenilazo)-5-idrossinaftalen-2,7-disolfonato di disodio; C.I. Direct Black 38 |
NL |
: |
dinatrium-4-amino-3-[[4′-[(2,4-diaminofenyl)azo] [1,1′-bifenyl]-4-yl]azo]-6-(fenylazo)-5-hydroxynaftaleen-2,7-disulfonaat |
PT |
: |
4-amino-3-[[4′-[(2,4-diaminofenil)azo] [1,1′-bifenil]-4-il]azo]-6-(fenilazo)-5-hidroxinaftaleno-2,7-dissulfonato de dissódio |
FI |
: |
dinatrium-4-amino-3-[[4′-[(2,4-diaminofenyyli)atso] [1,1′-bifenyyli]-4-yyli]atso]-5-hydroksi-6-(fenyyliatso)naftaleeni-2,7-disulfonaatti; C.I. Direct Black 38 |
SV |
: |
dinatrium-4-amino-3-[[4′-(2,4-diaminofenyl)azo] [1,1′-bifenyl]-4-yl]azo]-5-hydroxy-6-(fenylazo)naftalen-2,7-disulfonat; C.I. Direct Black 38 |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
3,3′-[[1,1′-bifenil]-4,4′-diilbis(azo)]bis[5-amino-4-hidroxinaftaleno-2,7-disulfonato] de tetrasodio |
DA |
: |
tetranatrium-3,3′-[[1,1′-biphenyl]-4,4′-diylbis(azo)]bis[5-amino-4-hydroxynaphthalen-2,7-disulfonat] |
DE |
: |
Tetranatrium-3,3′-[[1,1′-biphenyl]-4,4′-diylbis(azo)]bis[5-amino-4-hydroxynaphthalin-2,7-disulfonat]; C.I. Direct Blue 6 |
EL |
: |
3,3′-[[1,1′- διφαινυλο]-4,4 ′- διυλοδις(αζω)]δις[5-αμινο-4-υδροξυναφθαλενο-2,7-δισουλφονικό] τετρανάτριο |
EN |
: |
tetrasodium 3,3′-[[1,1′-biphenyl]-4,4′-diylbis(azo)]bis[5-amino-4-hydroxynaphthalene-2,7-disulphonate]; C.I. Direct Blue 6 |
FR |
: |
3,3′-[[1,1′-biphényl]-4,4′-diylbis(azo)]bis[5-amino-4-hydroxynaphtalène-2,7-disulfonate] de tétrasodium; C.I. Direct Blue 6 |
IT |
: |
3,3′-[[1,1′-bifenil]-4,4′-diilbis(azo)]bis[5-amino-4-idrossinaftalen-2,7-disolfonato] di tetrasodio; C.I. Direct Blue 6 |
NL |
: |
tetranatrium-3,3′-[[1,1′-bifenyl]-4,4′-diylbis(azo)]bis[5-amino-4-hydroxynaftaleen-2,7-disulfonaat] |
PT |
: |
3,3′-[[1,1′-bifenil]-4,4′-diilbis(azo)]bis[5-amino-4-hidroxinaftaleno-2,7-dissulfonato] de tetrassódio |
FI |
: |
tetranatrium-3,3′-[[1,1′-bifenyyli]-4,4′-diyylibis(atso)]bis[5-amino-4-hydroksinaftaleeni-2,7-disulfonaatti]; C.I. Direct Blue 6 |
SV |
: |
tetranatrium-3,3′-[[1,1′-bifenyl]-4,4′-diylbis(azo)]bis[5-amino-4-hydroxynaftalen-2,7-disulfonat]; C.I. Direct Blue 6 |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
3,3′-[[1,1′-bifenil]-4,4′-diilbis(azo)]bis(4-aminonaftaleno-1-sulfonato) de disodio |
DA |
: |
dinatrium-3,3′-[[1,1′-biphenyl]-4,4′-diylbis(azo)]bis(4-aminonaphthalen-1-sulfonat) |
DE |
: |
Dinatrium-3,3′-[[1,1′-biphenyl]-4,4′-diylbis(azo)]bis(4-aminonaphthalin-1-sulfonat); C.I. Direct Red 28 |
EL |
: |
3,3′-[[1,1′- διφαινυλο]-4,4 ′ -διυλοδις(αζω)]δις(4-αμινοναφθαλενο-1-σουλφονικό) δινάτριο |
EN |
: |
disodium 3,3′-[[1,1′-biphenyl]-4,4′-diylbis(azo)]bis(4-aminonaphthalene-1-sulphonate); C.I. Direct Red 28 |
FR |
: |
3,3′-[[1,1′-biphényl]-4,4′-diylbis(azo)]bis(4-aminonaphtalène-1-sulfonate) de disodium; C.I. Direct Red 28 |
IT |
: |
3,3′-[[1,1′-bifenil]-4,4′-diilbis(azo)]bis(4-aminonaftalen-1-solfonato) di disodio; C.I. Direct Red 28 |
NL |
: |
dinatrium-3,3′-[[1,1′-bifenyl]-4,4′-diylbis(azo)]bis(4-aminonaftaleen-1-sulfonaat) |
PT |
: |
3,3′-[[1,1′-bifenil]-4,4′-diilbis(azo)]bis(4-aminonaftaleno-1-sulfonato) de dissódio |
FI |
: |
dinatrium-3,3′-[[1,1′-bifenyyli]-4,4′-diyylibis(atso)]bis(4-aminonaftaleeni-1-sulfonaatti); C.I. Direct Red 28 |
SV |
: |
dinatrium-3,3′-[[1,1′-bifenyl]-4,4′-diylbis(azo)]bis(4-aminonaftalen-1-sulfonat); C.I. Direct Red 28 |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
NOTA B
CH3NH2 … % [1]
(CH3)2NH … % [2]
(CH3)3N … % [3]
ES |
: |
metilamina (mono-[1], di-[2] y tri-[3]) … % |
DA |
: |
methylamin (mono-[1], di-[2] og tri-[3]) … % |
DE |
: |
Methylamin (mono-[1], di-[2] und tri-[3]) … % |
EL |
: |
μεθυλαμίνη (μονο-[1], δι-[2] και τρι-[3]) …% |
EN |
: |
methylamine (mono-[1], di-[2] and tri-[3]) … % |
FR |
: |
méthylamine (mono-[1], di-[2] et tri-[3]) … % |
IT |
: |
metilamina (mono-[1], di-[2] e tri-[3]) … % |
NL |
: |
methylamine (mono-[1], di-[2] en tri-[3]) … % |
PT |
: |
metilamina (mono-[1], di-[2] e tri-[3]) … % |
FI |
: |
metyyliamiini (mono-[1], di-[2] ja tri-[3]) … % |
SV |
: |
metylamin (mono-[1], di-[2] och tri-[3]) … % |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
C ≥ 15 % |
C; R 20/22-34 |
10 % ≤ C < 15 % |
C; R 34 |
5 % ≤ C < 10 % |
Xi; R 36/37/38 |
ES |
: |
2-cloro-3-fenoxi-6-nitro-anilina |
DA |
: |
2-chlor-6-nitro-3-phenoxyanilin |
DE |
: |
2-Chlor-6-nitro-3-phenoxyanilin |
EL |
: |
2-χλωρο-6-νιτρο-3-φαινοξυανιλίνη |
EN |
: |
2-chloro-6-nitro-3-phenoxyaniline |
FR |
: |
2-chloro-6-nitro-3-phénoxyaniline; aclonifène (ISO) |
IT |
: |
2-cloro-3-fenossi-6-nitro-anilina |
NL |
: |
2-chloor-3-fenoxy-6-nitro-aniline |
PT |
: |
2-cloro-3-fenoxi-6-nitro-anilina |
FI |
: |
2-kloori-6-nitro-fenoksianiliini; aklonifeeni |
SV |
: |
2-klor-6-nitro-3-fenoxianilin; aklonifen (ISO) |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
aminas, polietilenpoli-; HEPA |
DA |
: |
aminer, polyethylenpoly-; HEPA |
DE |
: |
Amine, Polyethylenpoly-; HEPA |
EL |
: |
αμίνες, πολυαιθυλενοπολυ-· ΗΕΡΑ |
EN |
: |
Amines, polyethylenepoly-; HEPA |
FR |
: |
amines, polyéthylènepoly-; HEPA |
IT |
: |
amine, polietilenpoli-; HEPA |
NL |
: |
aminen, polyethyleenpoly-; HEPA |
PT |
: |
aminas, polietilenopoli-; HEPA |
FI |
: |
amiinit, polyetyleenipoly-: HEPA |
SV |
: |
aminer, polyetylenpoly-: HEPA |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
C ≥ 25 % |
C; R 21/22-34-43 |
10 % ≤ C < 25 % |
C; R 34-43 |
5 % ≤ C < 10 % |
Xi; R 36/38-43 |
1 % ≤ C < 5 % |
Xi; R 43 |
NH2OH
ES |
: |
hidroxilamina |
DA |
: |
hydroxylamin |
DE |
: |
Hydroxylamin |
EL |
: |
υδροξυλαμίνη |
EN |
: |
hydroxylamine |
FR |
: |
hydroxylamine |
IT |
: |
idrossilamina |
NL |
: |
hydroxylamine |
PT |
: |
hidroxilamina |
FI |
: |
hydroksyyliamiini |
SV |
: |
hydroxylamin |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
[NH2OH] · HCl [1]
[NH2OH]2 · H2SO4 [2]
[NH2OH] · H2SO4 [3]
ES |
: |
cloruro de hidroxilamonio [1]; sulfato de bis(hidroxilamonio) [2]; hidrogenosulfato de hidroxilamonio [3] |
DA |
: |
hydroxylammoniumchlorid [1]; bis(hydroxylammonium)sulfat [2]; hydroxylammoniumhydrogen-sulfat [3] |
DE |
: |
Hydroxylammoniumchlorid [1]; Bis(hydroxylammonium)sulfat [2]; Hydroxylammoniumhydrogensulfat [3] |
EL |
: |
χλωρίδιο του υδροξυλαμμωνίου [1]· θειικό δις(υδροξυλαμμώνιο) [2]· υδρογονοθειικό υδροξυλαμμώνιο [3] |
EN |
: |
hydroxylammonium chloride [1]; bis(hydroxylammonium) sulphate [2]; hydroxylammonium hydrogensulphate [3]; hydroxylamine hydrochloride [1]; hydroxylamine sulphate (2: 1) [2]; hydroxylamine sulphate (1: 1) [3] |
FR |
: |
chlorure d'hydroxylammonium [1]; sulfate de bis(hydroxylammonium) [2]; hydrogénosulfate d'hydroxylammonium [3] |
IT |
: |
cloruro di idrossilammonio [1]; solfato di bis(idrossilammonio) [2]; idrogenosolfato di idrossilammonio [3] |
NL |
: |
hydroxylammoniumchloride [1]; bis(hydroxylammonium)sulfaat [2]; hydroxylammoniumhydrogeensulfaat [3] |
PT |
: |
cloreto de hidroxilamónio [1]; sulfato de bis(hidroxilamónio) [2]; hidrogénossulfato de hidroxilamónio [3] |
FI |
: |
hydroksyyliammoniumkloridi [1]; bishydroksyyliammoniumsulfaatti [2]; hydroksyyliammoniumvetysulfaatti [3] |
SV |
: |
hydroxylammoniumklorid [1]; hydroxylammoniumsulfat [2]; hydroxylammonium vätesulfat [3] |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
cloruro de N,N,N-trimetilanilinio |
DA |
: |
N,N,N-trimethylaniliniumchlorid |
DE |
: |
N,N,N-Trimethylaniliniumchlorid |
EL |
: |
χλωρίδιο του Ν,Ν,Ν-τριμεθυλανιλινίου |
EN |
: |
N,N,N-trimethylanilinium chloride |
FR |
: |
chlorure de N,N,N-triméthylanilinium |
IT |
: |
cloruro di N,N,N-trimetilanilinio |
NL |
: |
N,N,N-trimethylaniliniumchloride |
PT |
: |
cloreto de N,N,N-trimetilanilínio |
FI |
: |
N,N,N-trimetyylianiliniumkloridi |
SV |
: |
N,N,N-trimetylfenylammoniumklorid |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
2-metil-p-fenilendiamina |
DA |
: |
2-methyl-p-phenylendiamin |
DE |
: |
2-Methyl-p-phenylendiamin; Toluylen-2,5-diamin |
EL |
: |
2-μεθυλο-π-φαινυλενοδιαμίνη |
EN |
: |
2-methyl-p-phenylenediamine |
FR |
: |
2-méthyl-p-phénylènediamine; toluène-2,5-diamine |
IT |
: |
2-metil-p-fenilendiamina; 2,5-diaminotoluene |
NL |
: |
2-methyl-p-fenyleendiamine |
PT |
: |
2-metil-p-fenilenodiamina |
FI |
: |
2-metyyli-p-fenyleenidiamiini |
SV |
: |
2-metyl-p-fenylendiamin; 2-metyl-1,4-benzendiamin |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
NOTA E
ES |
: |
sulfato de tolueno-2,4-diamonio |
DA |
: |
toluen-2,4-diammoniumsulfat |
DE |
: |
Toluol-2,4-diammoniumsulfat; Toluylen-2,4-diaminsulfat |
EL |
: |
θειικό τολουενο-2-4-διαμμώνιο |
EN |
: |
toluene-2,4-diammonium sulphate; 4-methyl-m-phenylenediamine sulfate |
FR |
: |
sulfate de toluène-2,4-diammonium |
IT |
: |
solfato di toluen-2,4-diammonio; 4-metil-m-fenilendiamina solfato |
NL |
: |
tolueen-2,4-diammoniumsulfaat |
PT |
: |
sulfato de tolueno-2,4-diamónio |
FI |
: |
tolueeni-2,4-diammoniumsulfaatti; 4-metyyli-m-fenyleenidiamiinisulfaatti |
SV |
: |
toluen-2,2-diammoniumsulfat |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
3-aminofenol |
DA |
: |
3-aminophenol |
DE |
: |
3-Aminophenol |
EL |
: |
3-αμινοφαινόλη |
EN |
: |
3-aminophenol |
FR |
: |
3-aminophénol |
IT |
: |
3-aminofenolo |
NL |
: |
3-aminofenol |
PT |
: |
3-aminofenol |
FI |
: |
3-aminofenoli |
SV |
: |
3-aminofenol |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
4-aminofenol |
DA |
: |
4-aminophenol |
DE |
: |
4-Aminophenol |
EL |
: |
4-αμινοφαινόλη |
EN |
: |
4-aminophenol |
FR |
: |
4-aminophénol |
IT |
: |
4-aminofenolo |
NL |
: |
4-aminofenol |
PT |
: |
4-aminofenol |
FI |
: |
4-aminofenoli |
SV |
: |
4-aminofenol |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
diisopropilamina |
DA |
: |
diisopropylamin |
DE |
: |
Diisopropylamin |
EL |
: |
διισοπροπυλαμίνη |
EN |
: |
diisopropylamine |
FR |
: |
diisopropylamine |
IT |
: |
diisopropilamina |
NL |
: |
diisopropylamine |
PT |
: |
diisopropilamina |
FI |
: |
diisopropyyliamiini |
SV |
: |
diisopropylamin |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
C ≥ 25 % |
C; R 20/22-34 |
10 % ≤ C < 25 % |
C; R 34 |
5 % ≤ C < 10 % |
Xi; R 36/37/38 |
ES |
: |
benzotiazol-2-tiol |
DA |
: |
benzothiazol-2-thiol |
DE |
: |
Benzothiazol-2-thiol; 2-Mercaptobenzothiazol |
EL |
: |
βενζοθειαζολ-2-θειόλη |
EN |
: |
benzothiazole-2-thiol |
FR |
: |
benzothiazole-2-thiol; mercaptobenzothiazole |
IT |
: |
benzotiazol-2-tiolo; mercaptobenzotiazolo |
NL |
: |
benzothiazool-2-thiol |
PT |
: |
benzotiazole-2-tiol |
FI |
: |
bentsotiatsoli-2-tioli |
SV |
: |
benzotiazol-2-tiol |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
disulfuro de bis(piperidinotiocarbonilo) |
DA |
: |
bis(piperidinothiocarbonyl)disulfid |
DE |
: |
Bis(piperidinothiocarbonyl)disulfid |
EL |
: |
δισουλφίδιο του δις(πιπεριδινοθειοκαρβονυλίου) |
EN |
: |
bis(piperidinothiocarbonyl) disulphide |
FR |
: |
disulfure de bis(pipéridinothiocarbonyle) |
IT |
: |
disolfuro di bis(piperidinotiocarbonile) |
NL |
: |
bis(piperidinothiocarbonyl)disulfide |
PT |
: |
dissulfureto de bis(piperidinotiocarbonilo) |
FI |
: |
bis(piperidiinotiokarbonyyli)disulfidi |
SV |
: |
bis(piperidintiokarbonyl)disulfid |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
piperidina-1-carbotioato de S-(1-fenil-1-metiletilo) |
DA |
: |
S-(1-methyl-1-phenylethyl)piperidin-1-carbothioat |
DE |
: |
S-(1-Methyl-1-phenylethyl)piperidin-1-carbothioat |
EL |
: |
πιπεριδινο-1-καρβοθειοϊκό S -(1-μεθυλο-1-φαινυλαιθύλιο) |
EN |
: |
S-(1-methyl-1-phenylethyl) piperidine-1-carbothioate |
FR |
: |
pipéridine-1-carbothioate de S-(1-méthyl-1-phényléthyle); dimépipérate |
IT |
: |
piperidin-1-carbotioato di S-(1-fenil-1-metiletile) |
NL |
: |
S-(1-fenyl-1-methylethyl)piperidine-1-carbothioaat |
PT |
: |
piperidina-1-carbotioato de S-(1-fenil-1-metiletilo) |
FI |
: |
S-(1-metyyli-1-fenyylietyyli)piperidiini-1-karbotioaatti; dimepiperaatti |
SV |
: |
S-(1-metyl-1-fenyletyl)piperidin-1-karbotioat; dimepiperat (ISO) |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
diciclohexilcarbodiimida |
DA |
: |
dicyclohexylcarbodiimid |
DE |
: |
Dicyclohexylcarbodiimid |
EL |
: |
δικυκλοεξυλοκαρβοδιιμίδιο |
EN |
: |
dicyclohexylcarbodiimide |
FR |
: |
dicyclohexylcarbodiimide |
IT |
: |
dicicloesilcarbodiimide |
NL |
: |
dicyclohexylcarbodiimide |
PT |
: |
diciclohexilcarbodiimida |
FI |
: |
disykloheksyylikarbodi-imidi |
SV |
: |
dicyklohexylkarbodiimid |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
NC — S — CH2 — S — CN
ES |
: |
ditiocianato de metileno |
DA |
: |
methylendithiocyanat |
DE |
: |
Methylendithiocyanat |
EL |
: |
διθειοκυανικό μεθυλένιο |
EN |
: |
methylene dithiocyanate |
FR |
: |
dithiocyanate de méthylène |
IT |
: |
ditiocianato di metilene; metilene ditiocianto |
NL |
: |
methyleendithiocyanaat |
PT |
: |
ditiocianato de metileno |
FI |
: |
metyleeniditiosyanaatti |
SV |
: |
metylenditiocyanat; ditiocyanatometan |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
NOTA E
ES |
: |
1,3,5-tris(oxiranilmetil)-1,3,5-triazina-2,4,6(1 H,3 H,5 H)-triona; TGIC |
DA |
: |
1,3,5-tris(oxiranylmethyl)-1,3,5-triazin-2,4,6(1 H,3 H,5 H)-trion; TGIC |
DE |
: |
1,3,5-Tris(oxiranylmethyl)-1,3,5-triazin-2,4,6(1 H,3 H,5 H)-trion; TGIC |
EL |
: |
1,3,5-τρις(οζιρανυλομεθυλο)-1,3,5-τριαζινο-2,4,6(1 Η,3 Η,5 Η) -τριόνη· TGIC |
EN |
: |
1,3,5-tris(oxiranylmethyl)-1,3,5-triazine-2,4,6(1 H,3 H,5 H)-trione; TGIC |
FR |
: |
1,3,5-tris(oxirannylméthyl)-1,3,5-triazine-2,4,6(1 H,3 H,5 H)-trione; TGIC |
IT |
: |
1,3,5-tris(ossiranilmetil)-1,3,5-triazin-2,4,6(1 H,3 H,5 H)-trione; TGIC |
NL |
: |
1,3,5-tris(oxiranylmethyl)-1,3,5-triazine-2,4,6(1 H,3 H,5 H)-trion; TGIC |
PT |
: |
1,3,5-tris(oxiranilmetil)-1,3,5-triazina-2,4,6(1 H,3 H,5 H)-triona; TGIC |
FI |
: |
1,3,5-tris(oksiranyylimetyyli)-1,3,5-triatsiini-2,4,6(1 H,3 H,5 H)-trioni; TGIC |
SV |
: |
triglycidylisocyanurat; TGIC |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
glucosidasa, β- |
DA |
: |
glucosidase, β- |
DE |
: |
Glucosidase, β- |
EL |
: |
γλυκοζιδάση, β- |
EN |
: |
Glucosidase, β- |
FR |
: |
glucosidase, β- |
IT |
: |
glucosidasi, β- |
NL |
: |
glucosidase, β- |
PT |
: |
glucosidase, β- |
FI |
: |
glukosidaasi, β- |
SV |
: |
glukosidas, β- |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
celulasa |
DA |
: |
cellulase |
DE |
: |
Cellulase |
EL |
: |
κυτταρινάση |
EN |
: |
Cellulase |
FR |
: |
cellulase |
IT |
: |
cellulasi |
NL |
: |
cellulase |
PT |
: |
celulase |
FI |
: |
sellulaasi |
SV |
: |
cellulas |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
celobiohidrolasa, exo- |
DA |
: |
cellobiohydrolase, exo- |
DE |
: |
Cellobiohydrolase, Exo- |
EL |
: |
κελλοβιοϋδρολάση, εξω- |
EN |
: |
Cellobiohydrolase, exo- |
FR |
: |
cellobiohydrolase, exo- |
IT |
: |
cellobioidrolasi, eso- |
NL |
: |
cellobiohydrolase, exo- |
PT |
: |
celobiohidrolase, exo- |
FI |
: |
sellobiohydrolaasi, ekso- |
SV |
: |
cellobiohydralas, exo- |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
celulasa excepto aquellos específicamente expresados en este Anexo |
DA |
: |
cellulaser undtagen sådanne nævnt andetsteds i dette bilag |
DE |
: |
Cellulasen mit Ausnahme der namentlich in diesem Anhang bezeichneten |
EL |
: |
κυτταρινάσες εκτός εκείνων που κατονομάζονται σε άλλο σημείο αυτού του παραρτήματος |
EN |
: |
cellulases with the exception of those specified elsewhere in this Annex |
FR |
: |
cellulases à l'exception de celles nommément désignées dans cette annexe |
IT |
: |
cellulasi escluse quelle espressamente indicate in questo allegato |
NL |
: |
cellulase met uitzondering van de in deze bijlage met name genoemde |
PT |
: |
celulase com excepção dos expressamente referidos no presente anexo |
FI |
: |
sellulaasit paitsi muualla tässä liitteessä mainitut |
SV |
: |
cellulaser med undantag för de föreningar som är upptagna på annat ställe i bilagan |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
bromelaína, jugo |
DA |
: |
bromelain, saft |
DE |
: |
Bromelain, Fruchtsaft- |
EL |
: |
βρομελαΐνης, χυμός |
EN |
: |
Bromelain, juice |
FR |
: |
broméline, jus |
IT |
: |
bromelina, succo |
NL |
: |
bromelia, sap |
PT |
: |
bromelaína, suco |
FI |
: |
bromelaiini, mehu |
SV |
: |
bromelain, saft |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
ficina |
DA |
: |
ficin |
DE |
: |
Ficin |
EL |
: |
φισίνη |
EN |
: |
Ficin |
FR |
: |
ficine |
IT |
: |
ficina |
NL |
: |
ficine |
PT |
: |
ficina |
FI |
: |
fisiini |
SV |
: |
ficin |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
papaína |
DA |
: |
papain |
DE |
: |
Papain |
EL |
: |
παπαΐνη |
EN |
: |
Papain |
FR |
: |
papaïne |
IT |
: |
papaina |
NL |
: |
papaïne |
PT |
: |
papaína |
FI |
: |
papaiini |
SV |
: |
papain |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
pepsina A |
DA |
: |
pepsin A |
DE |
: |
Pepsin A |
EL |
: |
πεψίνη Α |
EN |
: |
Pepsin A |
FR |
: |
pepsine A |
IT |
: |
pepsina A |
NL |
: |
pepsine A |
PT |
: |
pepsina A |
FI |
: |
pepsiini A |
SV |
: |
pepsin A |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
renina |
DA |
: |
rennin |
DE |
: |
Rennin |
EL |
: |
ρεννίνη |
EN |
: |
Rennin |
FR |
: |
rennine |
IT |
: |
rennina |
NL |
: |
rennine |
PT |
: |
renina |
FI |
: |
renniini |
SV |
: |
rennin |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
tripsina |
DA |
: |
trypsin |
DE |
: |
Trypsin |
EL |
: |
θρυψίνη |
EN |
: |
Trypsin |
FR |
: |
trypsine |
IT |
: |
tripsina |
NL |
: |
trypsine |
PT |
: |
tripsina |
FI |
: |
trypsiini |
SV |
: |
trypsin |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
quimotripsina |
DA |
: |
chymotrypsin |
DE |
: |
Chymotrypsin |
EL |
: |
χυμοθρυψίνη |
EN |
: |
Chymotrypsin |
FR |
: |
chymotrypsine |
IT |
: |
chimotripsina |
NL |
: |
chymotrypsine |
PT |
: |
quimotripsina |
FI |
: |
kymotrypsiini |
SV |
: |
chymotrypsin |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
subtilisina |
DA |
: |
subtilisin |
DE |
: |
Subtilisin |
EL |
: |
σουπτιλισίνη |
EN |
: |
Subtilisin |
FR |
: |
subtilisine |
IT |
: |
subtilisina |
NL |
: |
subtilisine |
PT |
: |
subtilisina |
FI |
: |
subtilisiini |
SV |
: |
subtilisin |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
proteinasa, microbiana neutra |
DA |
: |
proteinase, mikrobiel neutral- |
DE |
: |
Proteinase, mikrobenneutral |
EL |
: |
πρωτεϊνάση, μικροβιακή ουδέτερη |
EN |
: |
Proteinase, microbial neutral |
FR |
: |
protéinase neutre microbienne |
IT |
: |
proteinasi, microbica neutra |
NL |
: |
proteïnase, microbieel neutraal |
PT |
: |
proteinase, neutra microbiana |
FI |
: |
proteinaasi, neutraali mikrobiperäinen |
SV |
: |
proteas, neutralt mikrobiellt |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
protease excepto aquellos específicamente expresados en este Anexo |
DA |
: |
proteaser undtagen sådanne nævnt andetsteds i dette bilag |
DE |
: |
Proteasen mit Ausnahme der namentlich in diesem Anhang bezeichneten |
EL |
: |
πρωτεάσες εκτός εκείνων που κατονομάζονται σε άλλο σημείο αυτού του παραρτήματος |
EN |
: |
proteases with the exception of those specified elsewhere in this Annex |
FR |
: |
protéases à l'exception de celles nommément désignées dans cette annexe |
IT |
: |
proteasi escluse quelle espressamente indicate in questo allegato |
NL |
: |
protease met uitzondering van de in deze bijlage met name genoemde |
PT |
: |
protease com excepção dos expressamente referidos no presente anexo |
FI |
: |
proteaasit paitsi muualla tässä liitteessä mainitut |
SV |
: |
proteaser med undantag för de föreningar som är upptagna på annat ställe i bilagan |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
amilasa, α- |
DA |
: |
amylase, α- |
DE |
: |
Amylase, α- |
EL |
: |
αμυλάση, α- |
EN |
: |
Amylase, α- |
FR |
: |
amylase, α- |
IT |
: |
amilasi, α- |
NL |
: |
amylase, α- |
PT |
: |
amilase, α- |
FI |
: |
amylaasi, α- |
SV |
: |
amylas, α- |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ES |
: |
amilasa excepto aquellos específicamente expresados en este Anexo |
DA |
: |
amylaser undtagen sådanne nævnt andetsteds i dette bilag |
DE |
: |
Amylasen mit Ausnahme der namentlich in diesem Anhang bezeichneten |
EL |
: |
αμυλάσες εκτός εκείνων που κατονομάζονται σε άλλο σημείο αυτού του παραρτήματος |
EN |
: |
amylases with the exception of those specified elsewhere in this Annex |
FR |
: |
amylases à l'exception de celles nommément désignées dans cette annexe |
IT |
: |
amilasi escluse quelle espressamente indicate in questo allegato |
NL |
: |
amylase met uitzondering van de in deze bijlage met name genoemde |
PT |
: |
amilase com excepção dos expressamente referidos no presente anexo |
FI |
: |
amylaasit paitsi muualla tässä liitteessä mainitut |
SV |
: |
amylaser med undantag för de föreningar som är upptagna på annat ställe i bilagan |
Clasificación,Klassificering,Einstufung,Ταξινόμηση,Classification,Classification,Classificazione,Indeling,Classificação,Luokitus,Klassificering
Etiquetado,Etikettering,Kennzeichnung,Επισήμανση,Labelling,Étiquetage,Etichettatura,Kenmerken,Rotulagem,Merkinnät,Märkning
Límites de concentración,Koncentrationsgrænser,Konzentrationsgrenzwerte,Όρια συγκέντρωσης,Concentration limits,Limites de concentration,Limiti di concentrazione,Concentratiegrenzen,Limites de concentração,Pitoisuusrajat,Koncentrationsgränser
ANEXO IIIBILAG IIIANHANG IIIΠΑΡΑΡΤΗΜΑ IIIANNEX IIIANNEXE IIIALLEGATO IIIBIJLAGE IIIANEXO IIILIITE IIIBILAGA III
Index No
649-261-00-8
649-262-00-3
649-263-00-9
649-264-00-4
649-265-00-X
649-266-00-5
649-267-00-0
649-268-00-6
649-269-00-1
649-270-00-7
649-271-00-2
649-272-00-8
649-273-00-3
649-274-00-9
649-275-00-4
649-276-00-X
649-277-00-5
649-278-00-0
649-279-00-6
649-280-00-1
649-281-00-7
649-282-00-2
649-283-00-8
649-284-00-3
649-285-00-9
649-286-00-4
649-287-00-X
649-288-00-5
649-289-00-0
649-290-00-6
649-291-00-1
649-292-00-7
649-293-00-2
649-294-00-8
649-295-00-3
649-296-00-9
649-297-00-4
649-298-00-X
649-299-00-5
649-300-00-9
649-301-00-4
649-302-00-X
649-303-00-5
649-304-00-0
649-305-00-6
649-306-00-1
649-307-00-7
649-308-00-2
649-309-00-8
649-310-00-3
649-311-00-9
649-312-00-4
649-313-00-X
649-314-00-5
649-316-00-6
649-317-00-1
649-318-00-7
649-319-00-2
649-320-00-8
649-321-00-3
649-322-00-9
649-323-00-4
649-324-00-X
649-325-00-5
649-326-00-0
649-327-00-6
649-328-00-1
649-329-00-7
649-330-00-2
649-331-00-8
649-332-00-3
649-333-00-9
649-334-00-4
649-335-00-X
649-336-00-5
649-337-00-0
649-338-00-6
649-339-00-1
649-340-00-7
649-341-00-2
649-342-00-8
649-343-00-3
649-344-00-9
649-345-00-4
649-346-00-X
649-347-00-5
649-348-00-0
649-349-00-6
649-350-00-1
649-351-00-7
649-352-00-2
649-353-00-8
649-354-00-3
649-355-00-9
649-356-00-4
649-357-00-X
649-358-00-5
649-359-00-0
649-360-00-6
649-361-00-1
649-362-00-7
649-363-00-2
649-364-00-8
649-365-00-3
649-366-00-9
649-367-00-4
649-368-00-X
649-369-00-5
649-370-00-0
649-371-00-6
649-372-00-1
649-373-00-7
649-374-00-2
649-375-00-8
649-376-00-3
649-377-00-9
649-378-00-4
649-379-00-X
649-380-00-5
649-381-00-0
649-382-00-6
649-383-00-1
649-384-00-7
649-385-00-2
649-386-00-8
649-387-00-3
649-388-00-9
649-389-00-4
649-390-00-X
649-391-00-5
649-392-00-0
649-393-00-6
649-394-00-1
649-395-00-7
649-396-00-2
649-397-00-8
649-398-00-3
649-399-00-9
649-400-00-2
649-401-00-8
649-402-00-3
649-403-00-9
649-404-00-4
649-405-00-X
649-406-00-5
649-407-00-0
649-408-00-6
649-409-00-1
649-410-00-7
649-411-00-2
649-412-00-8
649-413-00-3
649-414-00-9
649-415-00-4
649-416-00-X
649-417-00-5
649-418-00-0
649-419-00-6
649-420-00-1
649-421-00-7
649-422-00-2
649-423-00-8
649-424-00-3
649-425-00-9
649-426-00-4
649-427-00-X
649-428-00-5
649-429-00-0
649-430-00-6
649-431-00-1
649-432-00-7
649-433-00-2
649-434-00-8
ANEXA IV A
„PARTEA B: METODE DE DETERMINARE A TOXICITĂȚII ȘI A ALTOR EFECTE ASUPRA SĂNĂTĂȚII
INTRODUCERE GENERALĂ: PARTEA B
A. NOTĂ EXPLICATIVĂ
În sensul prezentei introduceri, se aplică următoarea numerotare:
B.15. Mutație genică, Saccharomyces cerevisiae
B.16. Recombinație mitotică, Saccharomyces cerevisiae
B.17. Test de mutație genică la celulele de mamifer in vitro,
B.18. Leziune și reparație ADN - sinteză neprogramată de ADN - celule de mamifer in vitro
B.19. Test in vitro de schimb de cromatide surori
B.20. Test de letalitate recesivă legată de sex la Drosophila melanogaster
B.21. Teste de transformare a celulelor de mamifer in vitro
B.22. Teste de letalitate dominantă la rozătoare
B.23. Test citogenetic pe celule germinale de mamifer in vivo
B.24. Test Spot la șoareci
B.25. Translocație transmisibilă la șoareci
B.26. Toxicitate orală subcronică: studiu de 90 de zile cu doze orale repetate pe rozătoare
B.27. Toxicitate orală subcronică: studiu de 90 de zile cu doze orale repetate pe specii care nu aparțin ordinului rozătoarelor
B.28. Test de toxicitate subcronică dermică: 90 de zile cu doze dermice repetate pe rozătoare
B.29. Test de toxicitate subcronică prin inhalare: 90 de zile cu doze inhalate pe rozătoare
B.30. Test de toxicitate cronică
B.31. Test de teratogeneză – rozătoare și nerozătoare
B.32. Test de cancerogeneză
B.33. Test combinat de toxicitate cronică și de cancerogeneză
B.34. Test asupra reproducerii pe o singură generație
B.35. Test asupra reproducerii pe durata a două generații
B.36. Toxicocinetică
B. DEFINIȚII GENERALE ALE TERMENILOR FOLOSIȚI ÎN DESCRIERILE METODELOR DE TESTARE DIN PREZENTA ANEXĂ
(i) |
Toxicitate acută reprezintă apariția efectelor nedorite care se manifestă într-un interval de timp determinat (în general 14 zile) după administrarea unei doze unice dintr-o substanță. |
(ii) |
Toxicitatea evidentă este un termen general care desemnează semnele manifeste ale toxicității care rezultă din administrarea unei substanțe testate. Aceste manifestări trebuie să fie suficient de pronunțate pentru a permite o evaluare a riscurilor, iar o mărire a dozei administrate poate declanșa efecte toxice grave sau eventual moartea. |
(iii) |
Doza reprezintă cantitatea de substanță administrată. Ea se exprimă prin greutate (grame și miligrame), prin greutate de substanță testată pe unitate de greutate corporală a animalului de experiență (de exemplu, miligrame pe kilograme de greutate corporală) sau printr-o concentrație alimentară constantă (părți pe milion sau miligrame pe kilogram de aliment). |
(iv) |
Doza discriminativă reprezintă doza cea mai ridicată dintre cele patru doze fixe care se pot administra fără ca substanța să provoace moartea (inclusiv cea a animalelor sacrificate din motive umanitare). |
(v) |
Dozarea este un termen general, care desemnează doza administrată, frecvența și durata administrării. |
(vi) |
Doza letală medie (DL50) reprezintă doza unică dintr-o substanță, calculată statistic, care poate provoca moartea a 50 % dintre animalele cărora li se administrează. DL50 se exprimă prin greutatea de substanță studiată pe unitatea de greutate corporală a animalului supus testului (miligrame pe kilograme). |
(vii) |
Concentrația letală medie (CL50) reprezintă concentrația dintr-o substanță, calculată statistic, despre care se presupune că provoacă, cu ocazia unei expuneri sau într-o perioadă de timp determinată după expunere, moartea a 50 % dintre animalele expuse pe o perioadă de timp determinată. Valoarea LC50 se exprimă prin raportul dintre greutatea substanței studiate și un volum de aer standard (miligrame pe litru). |
(viii) |
Acronimul NOAEL («no observed adverse effect level») - doză fără efect nedorit detectabil (DEND) - corespunde dozei sau nivelului de expunere maxime la care nu a fost detectat nici un efect nedorit legat de tratament. |
(ix) |
Toxicitatea subcronică prin administrare în mod repetat desemnează efectele nedorite care se manifestă la animalele de experiență cărora li se administrează zilnic o anumită substanță chimică sau care sunt expuse zilnic influenței acestei substanțe, pe o perioadă de timp scurtă în raport cu speranța lor de viață. |
(x) |
Doza maximă tolerată (DMT) reprezintă doza cea mai puternică care provoacă manifestări toxice la animale, fără a avea însă un efect major asupra supraviețuirii în cadrul testului în care a fost folosită. |
(xi) |
Iritația cutanată reprezintă modificările cutanate de natură inflamatorie apărute în urma aplicării unei substanțe pe piele. |
(xii) |
Iritația oculară reprezintă modificările la ochi apărute în urma aplicării unei substanțe pe suprafața anterioară a ochiului. |
(xiii) |
Sensibilizarea cutanată (dermatită alergică de contact) constă într-o reacție cutanată mediată imunologic la o anumită substanță. |
(xiv) |
Coroziunea dermică desemnează leziunile cutanate ireversibile apărute în urma aplicării unei substanțe pe piele, timp de o perioadă cuprinsă între 3 minute și 4 ore. |
(xv) |
Toxicocinetica este studiul absorbției, distribuției, metabolismului și excreției substanțelor testate. |
(xvi) |
Absorbția reprezintă procesul sau procesele prin care substanța administrată pătrunde în organism. |
(xvii) |
Excreția reprezintă procesul sau procesele prin care substanța administrată și/sau metaboliții săi sunt eliminați din organism. |
(xviii) |
Distribuția reprezintă procesul sau procesele prin care substanța absorbită și/sau metaboliții săi sunt distribuiți în organism. |
(xix) |
Metabolismul reprezintă procesul sau procesele prin care substanța administrată este supusă în organism unor reacții enzimatice sau neenzimatice care duc la modificarea sa structurală. |
B.I. Toxicitate acută. Toxicitate prin administrare în mod repetat/toxicitate subcronică și cronică
Diverse teste (metodele B.1 - B.5.) permit evaluarea efectelor toxice, precum și a toxicității acute a unei substanțe asupra întregului organism sau asupra anumitor organe, în urma administrării unei doze unice; aceste teste furnizează și o primă indicație asupra toxicității substanței.
În funcție de toxicitatea substanței se poate avea în vedere un test limită, până la efectuarea unui studiu complet care să stabilească valoarea DL50, cu toate că nici un test limită nu a fost definit pentru studiile prin inhalare, de vreme ce nu a fost posibilă stabilirea unei valori limită unice la expunerea prin inhalare.
Se va recurge de preferință la metode care folosesc un număr de animale cât se poate de redus și care minimizează suferințele acestora, de exemplu, «metoda dozelor fixe» (metoda B.1 bis) sau «metoda de toxicitate acută» (metoda B.1 terț). La testele de la nivelul 1, se poate efectua un studiu pe o a doua specie pentru a completa concluziile de la primul studiu. În acest caz, se va folosi metoda de testare standard sau se va adapta metoda la un număr de animale mai redus.
Testul de toxicitate prin administrare în mod repetat (metodele B.7., B.8. și B.9.) include o evaluare a efectelor toxice în urma unei expuneri repetate. Observațiile clinice ale animalelor trebuie să fie minuțioase, astfel încât să se obțină un maximum de informații. Aceste teste trebuie să permită determinarea toxicității asupra organelor țintă, precum și determinarea dozelor netoxice. Aceste aspecte ar putea necesita o analiză mai aprofundată în cadrul studiilor de lungă durată (metodele B.26 - B.30. și B.33.).
B.II. Mutageneză. Genotoxicitate
Mutageneza se referă la provocarea unor modificări permanente și transmisibile în ceea ce privește cantitatea și structura materialului genetic al celulelor sau al organismelor. Aceste modificări sau «mutații» pot afecta o singură genă sau segmente ale unei gene, un bloc de gene sau cromozomi întregi. Efectele asupra cromozomilor (întregi) pot fi structurale și/sau numerice.
Activitatea mutagenă a unei substanțe se evaluează cu ajutorul unor teste in vitro asupra unor bacterii (metoda B.13/14.) în cazul mutațiilor genice (punctiforme) și/sau pe celule de mamifer în cazul aberațiilor structurale cromozomiale (metoda B.10.).
Metode in vivo, cum ar fi testul pe micronucleu (metoda B.12.) sau analiza celulelor măduvei osoase în metafază (B.11.), sunt de asemenea acceptabile. Cu toate acestea, dacă nu există contraindicații, metodele in vitro sunt de preferat.
Volume importante de producție ar putea impune efectuarea unor studii suplimentare în vederea definirii potențialului mutagenic al unei substanțe sau în vederea efectuării unor teste preliminare de depistare a unui eventual efect cancerigen și/sau în vederea realizării sau asigurării evaluării continue a riscurilor; aceste studii pot avea mai multe utilități: confirmarea rezultatelor testelor de bază, analiza unor parametri care nu au fost studiați în cadrul testelor de bază sau pot servi ca punct de plecare sau completare în cazul studiilor in vivo.
Cu acest scop, la metodele B.15 - B.25. se vor folosi sisteme eucariote in vivo și in vitro, utilizându-se un număr mai ridicat de parametri biologici. Aceste teste furnizează informații asupra mutațiilor punctiforme sau asupra celorlalți parametri, la organisme mai complexe decât bacteriile utilizate în testele de bază.
Ca regulă generală, în cazurile în care se are în vedere un program de studii suplimentar asupra mutagenezei, acesta trebuie conceput astfel încât să se obțină informații suplimentare adecvate asupra potențialului mutagenic sau cel cancerigen al substanței analizate.
Studiile care se dovedesc a fi necesare într-un anumit caz depind de numeroși factori, dar în special de caracteristicile fizice și chimice ale substanței, de rezultatele primelor teste pe bacterii sau de cele ale testelor citogenetice, de profilul metabolic al substanței, de rezultatele celorlalte studii de toxicitate și de domeniile de utilizare cunoscute ale substanței. Având în vedere diversitatea factorilor care trebuie luați în considerare, nu se poate propune o schemă rigidă pentru alegerea testelor.
Directiva 93/67/CEE definește câteva principii generale în ceea ce privește strategia de adoptat, dar un alt document, ghidul tehnic pentru «Evaluarea riscurilor» prezintă strategii mai exacte, care sunt totuși flexibile și pot fi adaptate în funcție de circumstanțe.
Cu toate acestea, metodele pentru studiile suplimentare au fost grupate, în cele ce urmează, în funcție de parametrul genetic principal analizat.
Studii cu privire la mutațiile genice (punctiforme)
(a) |
Studii asupra mutațiilor directe sau reverse pe microorganisme eucariote (Saccharomyces cerevisiae) (metoda B.15.) |
(b) |
Studii in vitro asupra mutațiilor directe pe celule mamifere (metoda B.17.) |
(c) |
Test de letalitate recesivă legată de sex la Drosophila melanogaster (metoda B.20.) |
(d) |
Test de mutație genică pe celule somatice in vivo, test «spot» la șoareci (metoda B.24.) |
Studii cu privire la aberațiile cromozomiale
(a) |
Studii citogenetice in vivo la mamifere; analiza in vivo a celulelor de măduvă osoasă în metafază trebuie avută în vedere atunci când aceasta nu a fost efectuată în cadrul evaluării inițiale (metoda B.11.). Pe lângă aceasta, este posibil să se studieze citogenicitatea celulelor germinale in vivo (metoda B.23.) |
(b) |
Studii citogenetice in vitro pe celule de mamifer, în cazul în care acestea nu au fost efectuate în cadrul evaluării inițiale (metoda B.10.) |
(c) |
Studii de letalitate dominantă la rozătoare (metoda B.22.) |
(d) |
Test de translocare transmisibilă la șoareci (metoda B.25.) |
Efecte genotoxice. Efecte asupra ADN
Genotoxicitatea, caracterizată de modificări potențiale ale materialului genetic care nu sunt legate neapărat de mutageneză, se poate manifesta prin leziuni ale ADN, fără a furniza o dovadă directă a mutației. Metodele prezentate mai jos, care utilizează microorganisme eucariote sau celule de mamifer, se pot dovedi utile în vederea studiului acestor fenomene.
(a) |
Recombinarea mitotică pe Saccharomyces cerevisiae (methoda B.16.) |
(b) |
Leziune și reparare ADN - sinteză de ADN neprogramată pe celule de mamifer - in vitro (metoda B.18.) |
(c) |
Schimb de cromatide surori pe celule de mamifer - in vitro (metoda B.19.) |
Metode alternative pentru investigarea potențialului cancerigen
Testele de transformare a celulelor de mamifer permit măsurarea capacității unei substanțe de a provoca, într-o cultură de celule, modificări morfologice și de comportament, despre care se presupune că pot fi asociate cu o transformare malignă in vivo (metoda B.21.). Se poate utiliza un număr variabil de tipuri de celule și de parametri de transformare.
Evaluarea riscului efectelor ereditare la mamifere
Există mai multe metode care permit măsurarea efectelor ereditare provocate de mutațiile genice (punctiforme) la mamifere, de exemplu testul locusului specific la șoareci, care permite măsurarea mutațiilor intervenite la celulele germinale la prima generație (și care nu este descris în prezenta anexă) sau de aberațiile cromozomiale, de exemplu, testul de translocație transmisibilă la șoareci (metoda B.25.). Aceste metode pot fi utilizate în vederea evaluării riscului genetic pe care îl reprezintă pentru om substanța respectivă. Cu toate acestea, având în vedere complexitatea acestor teste și numărul ridicat de animale de experiență necesare, în special la testul locusului specific, aceste studii sunt efectuate numai dacă există o justificare întemeiată în acest sens.
B.III. Cancerogeneză
Substanțele chimice pot fi considerate ca agenți cancerigeni genotoxici sau negenotoxici, în funcție de mecanismul de acțiune presupus.
Studiile de mutageneză/genotoxicitate pot furniza informații preliminare, care să permită depistarea potențialului cancerigen genotoxic al unei substanțe. Informații suplimentare sunt furnizate de testele de toxicitate prin administrare repetată, de testele de toxicitate subcronică sau de toxicitate cronică. Testul de toxicitate prin administrare repetată, metoda B.7. și studiile de toxicitate pe perioade de timp mai îndelungate includ o evaluare a modificărilor histopatologice observate, de exemplu, a hiperplaziei unor țesuturi, care pot provoca îngrijorare. Aceste studii, precum și informațiile toxicocinetice pot contribui la evidențierea substanțelor chimice cu un potențial cancerigen, care ar putea fi studiat în cadrul unui test de cancerigeneză mai aprofundat (metoda B.32.) sau deseori, în cadrul unui studiu combinat de toxicitate cronică și de cancerogeneză (metoda B.33.).
B.IV. Toxicitate asupra funcției de reproducere
Toxicitatea cu privire la reproducere se poate manifesta în moduri diferite, în special prin tulburări ale funcției sau ale capacității reproducătoare la masculi sau la femele, calificate ca «efect asupra fertilității» sau prin inducerea de efecte nocive netransmisibile asupra progenului, calificate ca «toxicitate asupra dezvoltării» care include și teratogeneza și efectele care apar în timpul alăptării.
În cazul studiilor de teratogeneză care fac parte din studiul toxicității asupra dezvoltării, metoda de testare (metoda B.31.) se bazează în primul rând, pe administrarea orală. Alte căi de administrare pot fi utilizate în funcție de proprietățile fizice ale substanței testate sau ale modalităților de expunere probabile ale omului la substanța în cauză. În asemenea cazuri, metoda de testare trebuie adaptată în mod corespunzător, ținându-se cont de elementele specifice ale metodelor de testare stabilite pentru studiile pe o durată de 28 de zile.
În cazurile în care se impune efectuarea unui test asupra reproducerii pe durata a trei generații (test de fertilitate), se poate adopta metoda descrisă la testul de reproducere pe două generații (metoda B.35.) aplicându-o și la o a treia generație.
B.V. Neurotoxicitate
Neurotoxicitatea se poate manifesta în diferite feluri, de exemplu, prin modificări funcționale și/sau structurale și prin modificări biochimice la nivelul sistemului nervos central sau periferic. Testele de toxicitate acută pot furniza o primă indicație asupra neurotoxicității. Testul de toxicitate prin administrare repetată, metoda B.7., include o evaluare a efectelor neurotoxice. Observațiile clinice ale animalelor trebuie să fie deosebit de riguroase, astfel încât să permită obținerea unui maximum de informații. Metoda trebuie să permită evidențierea substanțelor chimice cu un potențial neurotoxic care ar putea impune alte studii mai aprofundate. Este de asemenea important să se analizeze capacitatea substanței de a provoca efecte neurotoxice specifice, care nu ar fi detectabile prin alte teste de toxicitate. Anumite substanțe organofosforice, de exemplu, prezintă o neurotoxicitate întârziată, care poate fi evaluată cu ajutorul metodelor B.37. și B.38., în urma unei administrări unice sau repetate.
B.VI. Imunotoxicitate
Imunotoxicitatea se poate manifesta în diferite feluri, în special printr-o imunosupresie și/sau prin amplificarea răspunsului imun, ducând fie la o hipersensibilitate, fie la o autoimunitate indusă. Testul de toxicitate prin administrare repetată, metoda B.7., include o evaluare a efectelor imunotoxice. Această metodă trebuie să permită evidențierea substanțelor chimice cu un potențial imunotoxic, care ar putea impune alte studii mai aprofundate.
B.VIII. Toxicocinetică
Studiile toxicocinetice facilitează interpretarea și evaluarea informațiilor cu privire la toxicitate. Ele au ca obiect elucidarea anumitor aspecte specifice ale toxicității substanței chimice studiate, iar rezultatele pot contribui la conceperea altor teste de toxicitate. Nu se are în vedere determinarea tuturor parametrilor în toate cazurile; secvența completă de studii toxicocinetice (absorbția, excreția, distribuția și metabolismul) nu este necesară decât în cazuri speciale. În cazul anumitor componenți este indicată modificarea acestei secvențe sau efectuarea unui studiu cu administrare unică se poate dovedi a fi suficientă (metoda B.36.).
Datele cu privire la structura chimică (RSA), precum și proprietățile fizico-chimice ale substanței pot furniza informații asupra caracteristicilor absorbției pe calea de administrare prevăzută, precum și despre posibilitățile de transformare și distribuție în țesuturi. Studii de toxicitate și studii toxicocinetice anterioare pot de asemenea furniza informații asupra parametrilor toxicocinetici.
C. CARACTERIZAREA SUBSTANȚEI ANALIZATE
Înainte de începerea oricărui studiu de toxicitate, trebuie să fie cunoscute compoziția substanței, inclusiv principalele sale impurități, proprietățile sale fizice și chimice, între care și stabilitatea sa.
Proprietățile fizice și chimice ale substanței furnizează informații importante cu privire la alegerea căii de administrare, cu privire la conceperea unor studii, precum și cu privire la manipularea și stocarea substanței.
Dezvoltarea unei metode de analiză care să permită o evaluare calitativă și cantitativă a substanței testate (inclusiv a principalelor sale impurități, dacă este posibil), în vehiculul de administrare și în materialul biologic, trebuie să preceadă efectuarea studiului.
Toate informațiile privind identificarea, proprietățile fizice și chimice, puritatea și comportamentul substanței testate trebuie înregistrate în Raportul asupra testului.
D. ÎNGRIJIREA ANIMALELOR
În cadrul testelor de toxicitate se va proceda în mod obligatoriu la controlarea condițiilor de mediu și se vor utiliza tehnici adecvate de îngrijire a animalelor.
(i) Condițiile de adăpostire
Condițiile de mediu în spațiile sau incintele rezervate animalelor experimentale trebuie să fie adaptate speciei utilizate. La șobolani, la șoareci și la cobai temperatura ambiantă trebuie să fie de 22 °C ± 3 °C, iar umiditatea relativă trebuie să fie de 30 - 70 %.
Unele tehnici de testare sunt deosebit de sensibile la efectele termice; în asemenea cazuri indicații exacte sunt menționate în descrierea metodei de testare, cu privire la condițiile adecvate. În toate testele de toxicitate, temperatura și umiditatea trebuie controlate și înregistrate și trebuie să figureze în raportul final al studiului.
Alternarea de 12 de ore de lumină și de 12 de ore de întuneric va fi asigurată de iluminarea artificială. Detaliile cu privire la iluminare trebuie să fie înregistrate în raportul final al studiului.
Dacă metoda adoptată nu prevede alte condiții, animalele trebuie să fie adăpostite individual sau în grupuri mici de același sex în cuști. În cazul cuștilor colective nu se poate depăși numărul de cinci animale.
Este important ca rapoartele testelor efectuate pe animale să precizeze tipul de cuști utilizate și numărul de animale pe cuști, în momentul expunerii la substanța chimică și pe toată perioada de observație care urmează după test.
(ii) Condiții de hrănire
Regimul alimentar trebuie să aibă în vedere toate necesitățile nutriționale ale speciei supuse testului. În cazul în care substanțele sunt administrate prin hrană, este posibil ca valoarea nutrițională a hranei să fie diminuată printr-o interacțiune dintre substanță și un ingredient al hranei. Această eventualitate trebuie luată în considerare în momentul interpretării rezultatelor testului. Regimurile alimentare clasice folosite în laboratoare sunt acceptabile, apa de băut trebuie furnizată în mod nelimitat. Alegerea regimului alimentar poate fi ghidat de necesitatea de a garanta o proporție adecvată de substanță în cazul alegerii acestei căi de administrare.
Substanțele contaminante din alimentație care au un efect asupra toxicității nu trebuie să fie prezente în concentrații susceptibile de a influența rezultatele.
E. CONFORTUL ANIMALELOR
Confortul animalelor va fi luat în considerare cu ocazia elaborării metodelor de testare. Câteva exemple sunt menționate mai jos, dar această listă nu este exhaustivă. Regulile și/sau condițiile exacte se găsesc în descrierea metodelor.
— |
La determinarea toxicității orale acute, se vor lua în considerare două metode: «metoda dozelor fixe» și «metoda claselor de toxicitate acută». Metoda dozelor fixe nu folosește moartea ca criteriu specific de evaluare a toxicității, utilizând în același timp mai puține animale. Metoda claselor de toxicitate acută necesită în mediu cu 70 % mai puține animale decât metoda B.1, pentru evaluarea toxicității orale acute. Aceste două metode provoacă mai puțină suferință și durere decât metoda clasică. |
— |
Numărul de animale folosite este redus la minimul acceptabil din punct de vedere științific: doar cinci animale de același sex sunt testate pe doză la metodele B.1. și B.3.; doar 10 animale (și doar cinci în lotul martor negativ) sunt folosite pentru determinarea sensibilizării cutanate prin metoda de maximizare la cobai (metoda B.6.); numărul de animale necesare în lotul martor pozitiv pentru studiul de mutageneză in vivo se reduce de asemenea (metodele B.11 și B.12.). |
— |
Suferința și durerile provocate animalelor în timpul testelor sunt minimizate: animalele care prezintă semne intense de suferință și dureri sunt sacrificate cu suferință minimă; nu este necesară administrarea substanțelor despre care se știe că provoacă suferință și dureri intense din cauza proprietăților lor corozive sau iritante (metodele B.1., B.2. și B.3.). |
— |
Testele limită vor evita testarea unor doze nejustificat de ridicate, atât la testele de toxicitate acută (metodele B.1., B.2. și B.3.), precum și la testele de mutageneză in vivo iritante (metodele B.11. și B.12.). |
— |
O strategie cu privire la determinarea proprietăților iritante va permite de acum încolo să nu se mai efectueze testul propriu-zis sau ca acesta să se limiteze doar la un singur animal, atunci când pot fi furnizate probe științifice suficiente. |
Aceste elemente științifice pot fi fondate pe proprietățile fizice și chimice ale substanței sau pe rezultatele unor teste anterioare sau pe rezultatele unor teste in vitro validate în mod suficient. De exemplu, dacă o substanță a constituit obiectul unui test de toxicitate acută prin expunere cutanată la doza limită (metoda B.3.) și dacă nu s-a observat nici o iritație cutanată, poate că nu este necesar să se întreprindă alte teste de iritație cutanată (metoda B.4.); produsele care s-au dovedit corozive în mod evident sau responsabile pentru o iritație cutanată gravă în urma unui studiu de iritație cutanată (metoda B.4.), nu trebuie să devină obiectul unor teste suplimentare de iritație oculară (metoda B.5.).
F. METODE ALTERNATIVE
Unul dintre obiectivele științifice ale Uniunii Europene este dezvoltarea și validarea unor metode alternative care să furnizeze aceeași cantitate de informații ca testele actuale efectuate pe animale, dar pentru care să se necesite un număr mai redus de animale, care să minimizeze suferințele animalelor și să permită evitarea sacrificării acestora.
Din momentul în care asemenea metode sunt disponibile, ele trebuie avute în vedere ori de câte ori este posibil, în vederea caracterizării riscurilor, în vederea clasificării și etichetării substanțelor în funcție de riscurile intrinseci.
G. EVALUAREA ȘI INTERPRETAREA
Extrapolarea directă la om a rezultatelor testelor efectuate asupra animalelor și a testelor in vitro nu este posibilă decât între anumite limite; acest lucru trebuie avut în vedere cu ocazia evaluării și interpretării rezultatelor testelor; pe de altă parte, atunci când au fost observate efecte nedorite la om, aceste informații pot fi folosite în vederea confirmării rezultatelor testelor.
Aceste rezultate vor putea fi folosite în vederea clasificării și etichetării produselor chimice noi sau deja existente, din punct de vedere al efectului lor asupra sănătății umane, pe baza proprietăților lor intrinsece evidențiate și cuantificate pe baza metodelor preconizate. Criteriile de clasificare și de etichetare corespunzătoare care figurează în anexa IV fac referire în egală măsură și la criteriile de evaluare a protocoalelor experimentale ale acestor metode.
Aceste rezultate pot fi utilizate de asemenea în cadrul studiilor de evaluare a riscurilor pe care le reprezintă produsele chimice noi sau deja existente, de asemenea, strategii de testare adecvate sunt propuse în documentele ghid corespunzătoare.
H. BIBLIOGRAFIE
Majoritatea metodelor prezentate mai sus sunt elaborate în cadrul programului OCDE cu privire la principiile testare, și trebuie puse în aplicare în conformitate cu principiile de bună practică de laborator, astfel încât să se garanteze recunoașterea reciprocă a datelor.
Informații suplimentare pot fi obținute din referințele citate în cadrul principiilor de bază ale OCDE, precum și din bibliografia de specialitate.”
ANEXA IV B
"B. 1. b TOXICITATE (ORALĂ) ACUTĂ - METODA CLASELOR DE TOXICITATE ACUTĂ
1. METODA
1.1. Introducere
Metoda clasei de toxicitate acută furnizează informații atât pentru evaluarea riscurilor, cât și pentru clasificarea substanțelor.
La această metodă se folosesc trei doze fixe, suficient de distincte pentru a permite o clasificare a substanței în funcție de rezultatele studiului. Pe lângă aceasta, protocolul descris mai permite alegerea a trei doze suplimentare, care pot fi folosite ca opțiuni alternative în etapele în care se decide asupra cursului studiului, dar care pot fi folosite și în vederea continuării testului. Utilizarea unei asemenea doze suplimentare poate fi avută în vedere atunci când o analiza mai rafinată ar fi indicată sau dacă aceasta este necesară.
La această metodă se folosesc doze inițiale determinate, obiectivul nu este calcularea exactă a valorii DL50, ci determinarea unei rate de expunere care ar putea cauza moartea, de vreme ce moartea unei părți a animalelor constituie totuși principalul criteriu de evaluare a acestui test. Rezultatele testului trebuie să permită o clasificare pe baza criteriilor din anexa IV. Datorită abordării secvențiale, durata testului poate depăși cea indicată la metoda B.1. Principalul avantaj al acestei metode este că se necesită mai puține animale decât la metoda de toxicitate (orală) acută (B.1.) sau la metoda alternativă cu dozele fixe (B.1.a).
A se vedea și introducerea generală, partea B.
1.2. Definiții
A se vedea introducerea generală, partea B.
1.3. Principiul metodei de testare
Se administrează unui grup de animale de experiență o primă doză din cele predeterminate. Substanța va fi testată în etape, la fiecare etapă sunt necesare trei animale din același sex. Un studiu de examinare preliminar nu este necesar. În funcție de constatarea sau nu la animalele tratate a unei mortalități care se datorează substanței testate, testul se va continua după cum urmează:
— |
nu se continuă testul; |
— |
etapa următoare se efectuează cu aceeași doză, dar pe animale de alt sex; |
— |
etapa următoare se efectuează cu doza imediat superioară sau imediat inferioară. |
1.4. Descrierea metodei de testare
1.4.1. Pregătirea testului
Se selecționează aleator tinere animale adulte și sănătoase, ele sunt marcate pentru identificare și ținute în cuști cel puțin cinci zile înainte de începerea testului, astfel încât să se poată adapta la condițiile de laborator. Animalele pot fi grupate în cuști după sex sau în funcție de doza administrată, dar numărul animalelor dintr-o cușcă trebuie să facă posibilă observarea ușoară a fiecărui animal individual.
Substanța testată va fi administrată animalelor într-o singură doză, prin gavaj, cu ajutorul unei sonde esofagiene sau al unei canule de intubare adecvate.
Dacă este necesar, substanța testată se va dizolva sau suspenda într-un vehicul adecvat. Dacă este posibil, se va folosi de preferință o soluție/suspensie apoasă, dacă nu este posibil, se va recurge la o soluție/emulsie în ulei (de exemplu ulei de porumb) sau eventual la o soluție în alte vehicule. Dacă vehiculul utilizat nu este mediul apos, caracteristicile sale toxice trebuie să fie cunoscute sau să fie determinate înainte de începerea testului.
Animalele sunt flămânzite înaintea administrării substanței (peste noapte la șobolani și timp de 3-4 ore la șoareci), dar fără a fi private de apă.
1.4.2. Condiții de testare
1.4.2.1. Animalele de experiență
Dacă nu există alte indicații, șobolanul este specia de rozătoare care se va folosi cu predilecție. Femelele trebuie să fie nulipare și nu trebuie să fie însărcinate.
La începutul studiului, diferențele între greutatea corporală a animalelor trebuie să fie minime și să nu depășească ± 20 % din greutatea medie la fiecărui sex.
1.4.2.2. Număr și sex
Sunt folosite trei animale de același sex la fiecare etapă. Oricare sex poate fi folosit în prima etapă.
1.4.2.3. Doze
Doza inițială care va fi administrată se va alege dintre cele trei doze fixe, și anume 25, 200 și 2 000 de mg/kg de greutate corporală. Doza inițială va fi cea care este poate duce la moartea cel puțin a unei părți dintre animalele tratate. În funcție de doza inițială, va fi folosită una dintre metodele de lucru prezentate în anexa I sub forma unor diagrame.
În vederea selecționării sexului și a dozei inițiale, toate informațiile disponibile sunt luate în considerare, inclusiv cele referitoare la raportul dintre structură și activitate. Dacă pe baza informațiilor disponibile se consideră că nu este probabil ca doza cea mai ridicată (2 000 mg/kilocorp) să ducă la mortalitate, este indicat să se efectueze un test limită. Dacă nu există nici un fel de informații despre substanța de testat, se recomandă din motive umanitare utilizarea unei doze inițiale de 200 mg/kg greutate corporală.
Ocazional, este de dorit să se obțină informații mai exacte decât cele furnizate de testul cu trei doze fixe de câte 25, 200 și de 2 000 mg/kg de greutate corporală. În aceste cazuri, este posibil să se efectueze testul utilizându-se doze fixe suplimentare de 5, 50 sau de 500 mg/kilocorp.
Nu este necesară administrarea unor doze despre care se știe că vor duce la o suferință și la dureri intense din cauza proprietăților corozive sau iritante ale substanței.
Perioada de timp care se scurge de la administrarea tratamentului diferitelor grupuri este o funcție a datei de apariție, a duratei și a gravității semnelor de toxicitate observate. Tratamentul animalelor din celălalt sex sau tratamentul cu doza superioară va fi amânata până ce se asigură de supraviețuirea animalelor tratate anterior.
1.4.2.4. Testul limită
Se poate efectua un test limită la doza de 2 000 mg/kilocorp la trei animale din fiecare sex. Dacă se observă o mortalitate care se datorează substanței, poate fi necesară efectuarea testului la doza de 200 mg/kilocorp (sau 500 mg/kilocorp)
1.4.2.5. Perioada de observație
În mod obișnuit, animalele sunt observate timp de 14 zile, dacă nu intervine moartea sau dacă nu trebuie excluse din studiu și sacrificate cu suferință minimă din motive umanitare. Durata perioadei de observație nu trebuie totuși fixată în mod rigid, ea trebuie să fie determinată în funcție de efectele toxice, de momentul apariției lor și în funcție de durata perioadei de recuperare și poate fi deci prelungită, dacă este necesar. Momentul apariției semnelor de toxicitate și momentul dispariției lor sunt importante, mai ales dacă aceste semne au o tendință de apariție întârziată. Toate informațiile sunt înregistrate în mod sistematic, o fișă individuală va fi întocmită pentru fiecare animal.
1.4.3. Procedură
După ce au fost flămânzite, animalele sunt cântărite înainte de administrarea substanței. După administrarea substanței animalele pot fi din nou private de hrană timp de 3-4 ore. Dacă administrarea dozei se face în mai multe etape într-o perioadă de timp determinată, hrănirea și adăparea animalelor ar putea fi necesară.
Volumul maxim de lichid care poate fi administrat într-o singură doză depinde de mărimea animalului de experiență. La rozătoare, în mod obișnuit, acest volum nu trebuie să depășească 1 ml/100g de greutate corporală, în cazul soluțiilor apoase. În vederea minimizării variabilității volumului folosit în cadrul testelor, concentrațiile trebuie să fie adaptate astfel încât toate dozele să fie administrate la același volum constant. Dacă nu este posibilă administrarea într-o doză unică, administrarea se poate face în doze mai mici, dar în decursul unei perioade de timp care să nu depășească 24 de ore.
Modul de operare detaliat figurează la anexa I.
1.4.3.1. Observații generale
Se va efectua o observație clinică detaliată cel puțin de două ori în ziua administrării sau chiar mai multe, dacă reacția animalelor impune acest lucru și cel puțin o dată zilnic în perioada următoare. Animalele în stare muribundă sau care prezintă semne intense de suferință sau dureri persistente, sunt sacrificate cu suferință minimă. Animalele sacrificate din aceste motive sunt înregistrate de la fel ca și cele care au murit în cursul testului.
Atunci când animalele sunt sacrificate cu suferință minimă sau când ele mor în timpul testului, momentul morții trebuie notat într-un mod cât se poate de exact. Examinări suplimentare sunt necesare în cazurile în care animalele continuă să prezinte manifestări toxice. Aceste examinări vor lua în considerare modificări ale pielii, ale blănii, ale ochilor și ale mucoaselor, ale aparatului respirator, ale sistemului de circulație a sângelui, ale sistemului nervos autonom și central, ale activității somato-motrice, precum și modificări de comportament. Trebuie să se acorde atenție deosebită unor manifestări precum tremurăturile, convulsiile, salivația, diareea, letargia, somnul sau coma.
Toate observațiile sunt înregistrate în mod sistematic, o fișă individuală va fi întocmită pentru fiecare animal.
1.4.3.2. Greutatea corporală
Toate animalele trebuie cântărite puțin timp înaintea administrării substanței testate și cel puțin o dată pe săptămână în perioada următoare. Variațiile de greutate trebuie calculate și înregistrate. La sfârșitul testului animalele care au supraviețuit sunt cântărite înainte de a fi sacrificate cu suferință minimă.
1.4.3.3. Autopsia
Toate animalele de experiență, inclusiv cele care au murit în timpul testului sau care au fost excluse din studiu, sunt supuse unei autopsii. Pentru fiecare animal, sunt înregistrate toate modificările macroscopice. Examinarea microscopică a organelor care prezintă semne patologice la examinarea macroscopică poate fi avută în vedere la animalele care au supraviețuit cel puțin 24 de ore, de vreme ce această examinare poate furniza informații utile.
2. REZULTATE
Rezultatele sunt indicate pentru fiecare animal individual. Pe lângă aceasta, rezultatele sunt recapitulate într-un tabel care va indica pentru fiecare grup, numărul de animale utilizate, numărul de animale care prezintă manifestări toxice, numărul de animale care au murit în timpul testului sau care au fost sacrificate cu suferință minimă, momentul morții fiecărui animal, descrierea efectelor toxice, perioada de apariție și evoluția lor, precum și rezultatele autopsiei.
Indicații generale cu privire la interpretarea rezultatelor în vederea clasificării figurează în anexa 2.
3. RAPORTUL
Raportul asupra testului
Raportul asupra testului va conține, în măsura posibilităților, următoarele informații:
Animale de experiență
— |
specia/linia pură; |
— |
starea microbiologică a animalului, dacă este cunoscut; |
— |
numărul animalelor, vârsta și sexul; |
— |
originea, condiții de adăpostire, regim alimentar etc.; |
— |
greutatea corporală a fiecărui animal la începutul testului, la intervale de o săptămână în cursul testului și la sfârșitul acestuia. |
Condiții de testare:
— |
justificarea alegerii vehiculului, dacă nu s-a folosit mediul apos; |
— |
detalii cu privire la administrarea substanței, inclusiv dozele administrate și momentul administrării; |
— |
detalii asupra cantității de hrană și de apă (tipul/originea, originea apei); |
— |
justificarea alegerii dozei inițiale. |
Rezultate:
— |
tabele de rezultate pe sexe și pe doze pentru fiecare animal (respectiv animale care prezintă semne de intoxicare, inclusiv mortalitatea; natura, gravitatea și durata efectelor); |
— |
data apariției semnelor de toxicitate, evoluția în timp și reversibilitatea eventuală; |
— |
rezultatele autopsiei și după caz, examinarea histopatologică a fiecărui animal. |
Evaluarea rezultatelor.
Concluzii.
4. REFERINȚE
Această metodă corespunde liniei directoare OCDE nr. 423.
ANEXA 1
PROCEDURA DE TESTARE
1. Pe baza indicațiilor de la punctul 1.4.2.3, doza inițială trebuie să fie cea care poate conduce la o mortalitate cel puțin a unei părți dintre animalele tratate. Informațiile care pot servi la selecționarea acestei doze inițiale, sunt următoarele:
— |
date referitoare la proprietățile fizice și chimice ale substanței; |
— |
raportul dintre structură și activitate; |
— |
toate informațiile care rezultă din alte teste de toxicitate; |
— |
utilizarea prevăzută pentru substanța testată. |
2. Pentru fiecare doză inițială se indică procedura care trebuie urmărită în programul de testare corespunzător și care figurează în prezenta anexă. În funcție de numărul de animale care au murit sau care au fost sacrificate prin metode umanitare, procedura care trebuie urmărită este indicată cu săgeți.
3. Atunci când administrarea unei doze inițiale de 25 sau de 200 mg/kilocorp duce la moartea unui singur animal de sexul opus, în mod obișnuit, testul nu mai trebuie continuat. Cu toate acestea, dacă nu se observă nici un semn de toxicitate pe celelalte animale, este indicat, ca în momentul autopsiei, să se aibă în vedere faptul că moartea s-ar putea să nu fi fost cauzată de substanța respectivă. În acest caz, testul se va continua, utilizându-se doza imediat superioară.
4. În cazul în care administrarea unei doze inițiale de 2 000 mg/kilocorp duce la moartea unui animal din ambele sexe, este probabil ca valoarea DL50 să fie de peste 2 000 mg/kilocorp. Cu toate acestea, în măsura în care este vorba de un test limită, trebuie observată cu mare atenție reacția celorlalte două animale din ambele sexe, de vreme ce apariția semnelor evidente de intoxicare la aceste animale ar putea duce la o clasificare cu o valoare DL50 inferioară sau egală cu cea de 2 000 mg/kilocorp sau să justifice continuarea testului cu aceeași doză.
5. Această procedură permite în egală măsură efectuarea testului cu utilizarea a trei doze fixe suplimentare (opțiunea 2). Această opțiune poate fi folosită la selecționarea unei alte doze la un moment dat sau pentru continuarea testării după încheierea testului curent (opțiunea 1.). Opțiunea 1 este indicată cu săgeți groase, opțiunea 2 cu săgeți subțiri.
(a) Procedura de testare cu o doză inițială de 25 mg/kilocorp
(b) Procedura de testare cu o doză inițială de 200 mg/kilocorp
(c) Procedura de testare cu o doză inițială de 2 000 mg/kilocorp
ANEXA 2
INTERPRETAREA REZULTATELOR PE BAZA OPȚIUNII 1 DE TESTARE
Rubricile încadrate cu gri de sub rubrica «încheierea testării» din diagramele prezentei anexe reprezintă valorile limită care vor servi ca punct de plecare în clasificare. Pe baza procedurii indicate la opțiunea 1, săgeata potrivită trebuie urmată până se ajunge la rubrica potrivită, în partea inferioară a diagramei.
(a) Interpretarea rezultatelor pe baza opțiunii 1 de testare
Doza inițială: 25 mg/kilocorp
(b) Interpretarea rezultatelor pe baza opțiunii 1 de testare
Doza inițială: 200 mg/kilocorp
(c) Interpretarea rezultatelor pe baza testului - opțiunea 1
Doza inițială: 2 000 mg/kg greutate corporală
ANEXA IV C
„B.6 SENSIBILIZARE CUTANATĂ
1. METODA
1.1. Introducere
Observații
Sensibilitatea și capacitatea testelor de a detecta substanțele capabile să provoace o sensibilizare cutanată la om reprezintă criterii importante în sistemul de clasificare a toxicității din motive de sănătate publică.
Nu există o metodă de testare unică care să permită identificarea adecvată a tuturor substanțelor cu un potențial de sensibilizare cutanată la om și care să fie aplicabilă tuturor substanțelor.
Diverși factori, cum ar fi proprietățile fizice ale unei substanțe, inclusiv capacitatea sa de a penetra pielea, trebuie luați în considerare atunci când se alege metoda de testare.
Au fost dezvoltate două tipuri de teste la care se folosesc cobai: pe de o parte, testele cu adjuvant la care starea alergică este potențializată prin dizolvarea sau suspendarea substanței testate în adjuvantul complet Freund (ADF) și fără adjuvant, pe de altă parte.
Testele cu folosirea adjuvantului au o capacitate mai bună de evidențiere a potențialul de sensibilizare cutanată a substanței testate și o mai mare precizie decât testele care nu utilizează adjuvantul complet Freund.
Testul de maximizare la cobai (GPMT: Guinea Pig Maximisation Test) este un test cu adjuvant foarte răspândit. Cu toate că există mai multe metode pentru detectarea potențialului de sensibilizare cutanată, testul GPMT este testul cu adjuvant folosit cu predilecție.
Testele fără adjuvant (testul Buehler este de preferat) sunt considerate a fi mai puțin sensibile în ceea ce privește numeroase clase de produse chimice.
În unele cazuri există motive întemeiate în vederea alegerii testului Buehler, care constă într-o aplicare topică, pe când testul de maximizare necesită o injecție intradermică. Utilizarea testului Buehler trebuie justificată din punct de vedere științific.
Testul de maximizare la cobai GMPT și testul Buehler sunt descrise în cadrul acestei metode. Se pot folosi și alte metode, cu condiția ca ele să fi fost validate în mod corespunzător, iar utilizarea lor să fie argumentată din punct de vedere științific.
Dacă se obține un rezultat pozitiv în cadrul unui test de depistare recunoscut, substanța poate fi considerată ca potențial sensibilizantă și se poate să nu mai fie necesară efectuarea unui test suplimentar pe cobai. Cu toate acestea, dacă s-a obținut un test negativ într-un asemenea test, trebuie efectuat un test pe cobai, utilizându-se procedura descrisă la prezenta metodă experimentală.
A se vedea și introducerea generală, partea B.
1.2. Definiții
Sensibilizarea cutanată (dermatita alergică de contact) reprezintă o reacție imunologică cutanată la o substanță. La om, reacția se poate caracteriza prin apariția pruritului, a unui eritem, al unui edem, a unor vezicule sau papule sau prin asocierea acestor manifestări. La alte specii, reacția poate fi diferită și se poate manifesta doar sub forma unor eriteme sau edeme.
Expunere de inducție: expunere experimentală a unui subiect la o substanță cu scopul de a provoca o hipersensibilitate.
Perioadă de inducție: o perioadă de cel puțin o săptămână după expunerea de inducție, în cursul căreia poate apărea o stare de hipersensibilitate.
Expunere de declanșare: expunere experimentală, după o perioadă de inducție, a unui subiect expus în prealabil substanței respective, cu scopul de a verifica dacă subiectul va avea o reacție hipersenzitivă.
1.3. Substanțe de referință
Sensibilitatea și fiabilitatea tehnicii de testare utilizate trebuie să fie verificate din șase în șase luni, cu ajutorul unor substanțe care au proprietăți cunoscute de sensibilizare cutanată de la slab la moderat.
La testele efectuate în mod corect, substanțele cu proprietăți sensibilizante slabe sau moderate provoacă în mod normal o reacție la cel puțin 30 % dintre animale, la metodele cu adjuvant și la 15 % dintre ele, la metodele fără adjuvant.
Se vor utiliza de preferință următoarele substanțe:
Număr CAS |
Număr IESCE |
Denumire IESCE |
Denumire uzuală |
101-86-0 |
202-983-3 |
α-hexilcinamaldehidă |
α-hexilcinamaldehidă |
149-30-4 |
205-736-8 |
benzotiazol-2-tiol (mercapto-benzotiazol) |
kaptax |
94-07-7 |
202-303-5 |
benzocaină |
nordcaină |
În unele cazuri justificate în mod suficient, se pot folosi și alte substanțe martor, care să răspundă criteriilor de mai sus.
1.4. Principiul de bază al metodei de testare
Inițial animalele de experiență sunt expuse substanței testate printr-o injecție intradermică și/sau prin aplicare epidermică (expunere de inducție). După o perioadă de odihnă de la 10 la 14 zile (perioada de inducție) în cursul căreia se poate produce o reacție imunitară, animalele sunt supuse unei doze de declanșare. Suprafața și intensitatea reacției cutanate a animalelor se compară cu cele ale animalelor martor cărora li s-a administrat placebo cu ocazia inducerii și care au fost supuse expunerii de declanșare.
1.5. Descrierea metodelor de testare
Dacă se dovedește necesară eliminarea substanței testate, acest lucru se va face utilizându-se apă sau un solvent adecvat, astfel încât să nu se modifice reacția existentă sau integritatea epidermei.
1.5.1. Testul de maximizare la cobai (GMPT)
1.5.1.1. Pregătirea testului
Exemplare tinere de cobai albinoși, în stare bună de sănătate, se aclimatizează în condițiile de laborator, cel puțin cu cinci zile înaintea începerii testului. Înainte de începerea testului, animalele sunt distribuite aleator în grupuri care urmează a fi tratate și loturi martor. Blana va fi tunsă, rasă sau epilată chimic, în funcție de metoda utilizată. Pielea animalelor nu trebuie să fie jupuită. Animalele sunt cântărite, atât înaintea începerii testului, precum și după încheierea acestuia.
1.5.1.2. Condiții de testare
1.5.1.2.1. Animalele de experiență
Linii pure de cobai albinos folosite în mod curent în laboratoare.
1.5.1.2.2. Număr și sex
Se vor folosi animale de același sex, indiferent care este acesta. Dacă se vor folosi femele, acestea trebuie să fie nulipare și nu trebuie să fie însărcinate.
Se vor folosi minimum 10 animale în grupul tratat și cel puțin 5 în lotul martor. Dacă grupul tratat constă din mai puțin de 20 de animale, iar lotul martor din mai puțin de 10 și dacă în urma testului nu s-a putut conclude că substanța testată este o substanță sensibilizantă, se recomandă utilizarea și a altor animale pentru a se ajunge la un număr total de cel puțin 20 de animale de experiență și 10 martor.
1.5.1.2.3. Doze
Concentrația de substanță administrată la expunerea de inducție trebuie să fie cea bine tolerată de organismul animalelor și trebuie să corespundă concentrației maxime care provoacă o iritație cutanată ușoară și moderată. Concentrația folosită pentru expunerea de declanșare trebuie să corespundă concentrației maxime care nu provoacă nici o iritație. Dacă este necesar, concentrațiile adecvate pot fi determinate pe baza unui test pilot pe două sau pe trei animale. În acest scop, se vor utiliza animale tratate cu adjuvantul complet Freund.
1.5.1.3. Procedură
1.5.1.3.1. Inducerea
Ziua 0 - grupul tratat
Trei serii de injecții intradermice de un volum de câte 0,1 ml fiecare se vor administra în regiunea scapulară de unde a fost îndepărtată blana, în prealabil, de o parte și de cealaltă a liniei mediane.
Injecția 1: amestec 1:1 (v/v) adjuvant complet Freund/apă sau ser fiziologic
Injecția 2: substanța testată într-un vehicul adecvat la concentrația aleasă
Injecția 3: substanța de testat la concentrația dorită, amestec 1:1 (v/v) cu adjuvantul complet Freund sau cu ser fiziologic
La injecția 3, substanțele solubile în apă sunt dizolvate în faza apoasă înainte de a fi amestecate cu adjuvantul complet Freund sau cu serul fiziologic. Substanțele liposolubile sau insolubile sunt mai întâi suspendate în adjuvantul complet Freund și mai apoi în faza apoasă. Concentrația finală a substanței testate trebuie să fie egală cu cea utilizată la injecția 2.
Injecțiile 1 și 2 sunt administrate aproape una de cealaltă și cât mai aproape de cap, iar injecția 3 va fi administrată spre partea caudală a zonei de testare.
Ziua 0 - lotul martor
Trei serii de câte două injecții intradermice cu un volum de câte 0,1 ml fiecare se vor administra în aceeași regiune ca la animalele tratate.
Injecția 1: amestec 1:1 (v/v) adjuvant complet Freund/apă sau ser fiziologic
Injecția 2: vehiculul nediluat
Injecția 3: formulă de 50 % a vehiculului într-un amestec 1:1 (v/v) adjuvantul complet Freund/apă sau cu ser fiziologic
Ziua 5 și 7 - grupul tratat, lotul martor
Aproximativ cu 24 de ore înainte de aplicarea topică de inducție și în cazul în care substanța nu a provocat iritații cutanate, zona de testare rasă și/sau tunsă va fi tratată cu 0,5 ml de sulfat de lauril de sodiu în concentrație de 10 % în vaselină, astfel încât să se provoace o iritație locală.
Zilele 6 și 8 - grupul tratat
De pe zona de testare se îndepărtează din nou blana. O bucată de hârtie de filtru (2 × 4 cm) îmbibată cu substanța testată și cu vehiculul adecvat se aplică pe zona de testare și se menține în contact cu pielea cu ajutorul unui pansament oclusiv, timp de 48 de ore. Alegerea vehiculului trebuie justificată. Substanțele solide sunt pulverizate și incorporate într-un vehicul adecvat; eventual, substanțele lichide pot fi aplicate direct.
Zilele 6 și 8 - lotul martor
De pe zona de testare se îndepărtează din nou blana. Se aplică doar vehiculul pe zona de testare, după indicațiile de mai sus și se menține în contact cu pielea cu ajutorul unui pansament oclusiv, timp de 48 de ore.
1.5.1.3.2. Declanșare
Ziua 20 și 22 - grupul tratat și lotul martor
Se îndepărtează blana de pe șoldurile animalelor tratate și de pe șoldurile animalelor martor. Un plasture sau o capsulă îmbibate cu substanța testată se aplică pe unul dintre șoldurile animalelor și dacă este necesar, un plasture sau o capsulă îmbibate doar cu vehicul se aplică pe celălalt șold. Plasturele se vor menține în contact cu pielea timp de 24 de ore cu ajutorul unui pansament oclusiv.
1.5.1.3.3. Examinare și cotare: grupul tratat și lotul martor
— |
La aproximativ 21 de ore după înlăturarea plasturelui, zona de testare se curăță și se rade și/sau se tunde și se epilează dacă este necesar |
— |
Aproximativ 3 ore mai târziu (aproximativ la 48 de ore după începutul aplicării dozei de declanșare), reacția cutanată este examinată și cotată pe baza scalei indicate în anexă |
— |
Aproximativ 24 de ore după această examinare, urmează o nouă perioadă de examinare (la 72 ore) și o nouă cotare. |
Se recomandă o citire oarbă a animalelor din ambele grupuri.
Dacă este necesară precizarea rezultatelor obținute cu ocazia primei expuneri de declanșare, o a doua expunere în vederea declanșării unei reacții (adică o redeclanșare), eventual cu un alt lot martor, poate fi avută în vedere, aproximativ cu o săptămână după prima expunere. Noua expunere în vederea declanșării unei reacții se poate efectua de asemenea pe lotul martor inițial.
Toate observațiile și toate reacțiile cutanate, inclusiv cele sistemice, ca urmare a unei expuneri de inducție sau de declanșare trebuie examinate și cotate pe baza scalei Magnusson/Kligman (vezi anexa). Alte tehnici, cum ar fi examinarea histopatologică sau măsurarea pliului cutanat, pot fi folosite la descrierea unor reacții îndoielnice.
1.5.2. Testul Buehler
1.5.2.1. Pregătirea testului
Exemplare tinere de cobai albinoși, în stare bună de sănătate, sunt lăsați să se aclimatizeze la condițiile de laborator cel puțin cu cinci zile înaintea începerii testului. Înainte de începerea testului, animalele sunt distribuite aleator în grupuri care urmează a fi tratate și grupuri martor. Blana va fi tunsă, rasă sau epilată chimic, în funcție de metoda utilizată. Pielea animalelor nu trebuie să fie jupuită. Animalele sunt cântărite atât înainte de începerea testului, precum și după încheierea acestuia.
1.5.2.2. Condiții de testare
1.5.2.2.1. Animalele de experiență
Linii pure de cobai albinos folosite în mod curent în laboratoare.
1.5.2.2.2. Număr și sex
Se vor folosi animale de același sex, indiferent care este acesta. Dacă se vor folosi femele, acestea trebuie să fie nulipare și nu trebuie să fie însărcinate.
Se vor folosi minimum 20 animale în grupul tratat și cel puțin 10 în lotul martor.
1.5.2.2.3. Doze
Concentrația de substanță administrată la expunerea de inducție trebuie să corespundă concentrației maxime care provoacă o iritație cutanată moderată, dar nu exagerată. Concentrația folosită pentru expunerea de declanșare trebuie să corespundă concentrației maxime care nu provoacă nici o iritație. Dacă este necesar, concentrațiile potrivite pot fi determinate pe baza unui test pilot pe două sau pe trei animale.
La substanțele hidrosolubile se va folosi apa ca vehicul sau o soluție diluată neiritantă de surfactant. La celelalte substanțe, se va utiliza de preferință un amestec de etanol de 80 % în apă, la inducere și de acetonă la declanșare.
1.5.2.3. Procedură
1.5.2.3.1. Inducerea
Ziua 0 - grupul tratat
Se îndepărtează blana de pe unul din șoldurile animalelor. Compresa care va servi la efectuarea testului se îmbibă cu substanța testată, incorporată într-un vehicul adecvat (alegerea vehiculului trebuie justificată; dacă este necesar, substanțele lichide pot fi aplicate în mod direct). Compresa se aplică pe zona de testare și se menține în contact cu pielea timp de 6 de ore cu ajutorul unui plasture oclusiv sau al unei capsule și al unui pansament potrivit.
Sistemul trebuie să fie oclusiv. Un tampon de vată circular sau pătrat de 4-6 cm2 este potrivit. Se va utiliza de preferință un dispozitiv de asigurare a etanșeității plasturelui pentru a asigura caracterul oclusiv. Dacă au fost folosite pansamente, o expunere suplimentară poate fi necesară.
Ziua 0 - lotul martor
Se îndepărtează blana de pe unul din șoldurile animalelor. Se aplică doar vehiculul pe zona de testare, după indicațiile de mai sus, la animalele tratate. Compresa care servește la realizarea testului se menține în contact cu pielea cu ajutorul unui plasture oclusiv sau al unei capsule și al unui pansament potrivit. Dacă se poate demonstra faptul că simularea tratamentului pe lotul martor nu este necesară, această etapă poate fi omisă, utilizându-se un lot martor căruia nu se administrează nimic.
Zilele 6 și 8 și 13 și 15 - grupul tratat și lotul martor
Același tratament ca cel descris pentru ziua 0 se aplică pe aceeași zonă de testare (de unde se îndepărtează blana, dacă acest lucru este necesar), pe același șold, în zilele 6 și 8 și din nou în zilele 13 și 15.
1.5.2.3.2. Declanșare
Zilele 27 și 29 - grupul tratat și lotul martor
Se îndepărtează blana de pe șoldurile netratate ale animalelor tratate și ale animalelor martor. Un plasture oclusiv sau o capsulă care conține cantitatea adecvată din substanța testată, la concentrația maximă care nu provoacă nici o iritație, se aplică pe partea posterioară a șoldului netratat al animalelor din grupul tratat și din cel martor.
Dacă este necesar, se aplică și un plasture oclusiv sau o capsulă care nu conține decât vehiculul, pe partea anterioară a șoldului netratat al animalelor din ambele grupuri. Plasturele sau capsulele se vor menține în contact cu pielea timp de 6 de ore, cu ajutorul unui pansament potrivit.
1.5.2.3.3. Examinare și cotare
— |
La aproximativ 21 de ore după înlăturarea plasturelui, de pe zona de testare se îndepărtează blana |
— |
Aproximativ cu 3 ore mai târziu (la aproximativ 30 de ore după începutul aplicării dozei de declanșare), reacția cutanată este examinată și cotată pe baza scalei indicate în anexă |
— |
Aproximativ la 24 de ore după această examinare, (la aproximativ 54 de ore după aplicarea dozei de declanșare), reacția cutanată este din nou examinată și cotată. |
Se recomandă o citire oarbă a reacțiilor, atât în grupul tratat, precum și în lotul martor.
Dacă este necesară precizarea rezultatelor obținute cu ocazia primei expuneri de declanșare, o a doua expunere în vederea declanșării unei reacții, eventual cu un alt lot martor, poate fi avută în vedere, aproximativ cu o săptămână după prima expunere. Noua expunere în vederea declanșării unei reacții se poate efectua de asemenea pe primul lot martor.
Toate reacțiile cutanate și toate reacțiile neobișnuite, inclusiv reacțiile sistemice, ca urmare a unei expuneri de inducție sau de declanșare (de redeclanșare) trebuie înregistrate și cotate pe baza scalei Magnusson/Kligman (vezi anexa). Alte tehnici, cum ar fi examinarea histopatologică sau măsurarea pliului cutanat, pot fi folosite la descrierea unor reacții îndoielnice.
2. REZULTATE (GMPT ȘI TESTUL BUEHLER)
Rezultatele sunt sintetizate și incluse într-un tabel care va indica reacțiile cutanate la fiecare animal, pentru fiecare examinare.
3. RAPORTUL (GMPT ȘI TESTUL BUEHLER)
Dacă înainte de testul efectuat pe cobai s-a efectuat și un test de depistare (de exemplu, testul local pe ganglionii limfatici (LLNA), testul de umflare a urechilor la șoareci (MEST)], trebuie furnizate descrierile sau referințele acestora, precum și detaliile modului de operare și rezultatele obținute cu substanța testată și cu substanța de referință.
Raportul asupra testului (GMPT sau testul Buehler)
Raportul asupra testului va conține, în măsura posibilităților, următoarele informații:
Animale de experiență:
— |
specia/linia pură; |
— |
numărul animalelor, vârsta, sexul; |
— |
originea, condiții de adăpostire, regim alimentar etc.; |
— |
greutatea corporală a fiecărui animal la începutul testului. |
Condiții de testare:
— |
tehnici de preparare a zonei de testare; |
— |
detalii asupra materialelor folosite pentru aplicarea substanței și tehnica aplicării plasturelui; |
— |
rezultatele testului pilot și concluziile privind concentrațiile de inducție și de declanșare care trebuie utilizate în cadrul testului; |
— |
detalii privind prepararea, aplicarea și eliminarea substanței testate; |
— |
justificarea alegerii vehiculului; |
— |
concentrații ale vehiculului și ale substanței testate utilizate pentru expunerile de inducție și de declanșare, cantitatea totală a substanței aplicate în vederea inducerii și a declanșării. |
Rezultate:
— |
sintetizarea rezultatelor ultimului control de sensibilitate și de fiabilitate (vezi 1.3), inclusiv informații cu privire la substanță, la concentrația acesteia și la vehiculul utilizat; |
— |
toate examinările efectuate pe fiecare animal, inclusiv cotările; |
— |
descrierea naturii și gravității efectelor observate; |
— |
toate examinările histopatologice. |
Evaluarea rezultatelor.
Concluzii.
4. REFERINȚE
Această metodă corespunde liniei directoare OCDE nr. 406.
Apendice
TABEL:
Scala de cotare Magnusson/Kligman pentru evaluarea reacțiilor declanșate pe locul aplicării plasturelor.
0= nici un semn vizibil
1= eritem discret sau neomogen
2= eritem moderat și confluent
3= eritem cu inflamație masivă
”
ANEXA IV D
„B.7. TOXICITATE (ORALĂ) PRIN ADMINISTRARE ÎN MOD REPETAT (28 DE ZILE)
1. METODA
1.1. Introducere
A se vedea și introducerea generală, partea B.
1.2. Definiții
A se vedea și introducerea generală, partea B.
1.3. Principiul de bază al metodei de testare
Substanța testată va fi administrată zilnic, pe cale orală, cu doze crescânde, la mai multe grupuri de animale de experiență, cu un singur nivel de doză pe grup de animale timp de 28 de zile. Pe perioada administrării, animalele sunt examinate cu atenție zilnic, în vederea detectării eventualelor manifestări toxice. Animalele care au murit sau care au fost sacrificate în cursul testului, precum și cele care supraviețuiesc până la sfârșitul testului se supun unei autopsii.
Această metodă insistă mai ales pe efectele neurologice; examinările clinice trebuie efectuate în mod riguros, pentru a se obține un maximum de informații posibil. Metoda are în vedere identificarea produselor chimice cu un potențial neurotoxic, care ar trebuie supus unor studii mai aprofundate. Pe lângă aceasta, metoda prezentată mai poate furniza indicații asupra efectelor imune și asupra toxicității substanței cu privire la organele reproducătoare.
1.4. Descrierea metodei de testare
1.4.1. Pregătirea testului
Exemplare tinere de animale adulte, cu stare bună de sănătate, sunt distribuite aleator în grupuri care urmează a fi tratate și în loturi martor. Cuștile sunt distribuite astfel încât să se minimizeze eventualele efecte datorate amplasării cuștilor. Animalele sunt identificate individual și ținute în cuști timp de cel puțin cinci zile înainte de începerea testului, pentru a se putea adapta la condițiile de laborator.
Substanța se va administra prin gavaj sau prin hrană/apa de băut. Metoda administrării orale depinde de scopul studiului și de proprietățile fizice și chimice ale substanței.
Dacă este necesar, substanța de test se va dizolva sau suspenda într-un vehicul adecvat. Dacă este posibil se va folosi de preferință o soluție/suspensie apoasă, dacă nu este posibil, se va recurge la o soluție/emulsie în ulei (de exemplu, ulei de porumb) sau eventual la alte vehicule. Dacă vehiculul utilizat nu este mediul apos, caracteristicile sale toxice trebuie să fie cunoscute sau să fie determinate înainte de începerea testului. Trebuie determinată și stabilitatea substanței testate în vehiculul respectiv.
1.4.2. Condiții de testare
1.4.2.1. Animalele de experiență
Testele se efectuează de preferință pe șobolani, dar pot fi utilizate și alte specii de rozătoare. Pentru testare sunt selecționate animale adulte, tinere și sănătoase din linii pure folosite în mod curent în laboratoare. Femelele trebuie să fie nulipare și nu trebuie să fie însărcinate. Administrarea substanței trebuie să înceapă cât se poate de repede după înțărcare și în toate cazurile înainte ca animalele să fi împlinit vârsta de 9 săptămâni.
La începutul studiului, diferențele de greutate corporală între animale trebuie să fie minime și să nu depășească ± 20 % a greutății medii la fiecare sex.
Atunci când se efectuează un studiu prin administrare orală repetată înaintea unui studiu mai lung, se recomandă folosirea animalelor de aceeași linie pură și origine la ambele studii.
1.4.2.2. Număr și sex
Se vor folosi minimum 10 animale (câte 5 femele și 5 masculi) pentru fiecare doză. Dacă protocolul testului prevede sacrificii în cursul studiului, numărul de animale trebuit mărit cu numărul de animale care sunt sacrificate.
Pe lângă aceasta, un grup satelit de 10 animale (cinci din fiecare sex) poate fi tratat cu doza cea mai ridicată timp de 28 de zile și ținută sub observație timp de 14 zile după încheierea tratamentului pentru a se studia reversibilitatea, persistența sau apariția întârziată a efectelor toxice. Se va utiliza și un grup satelit martor, de 10 animale.
1.4.2. 3. Nivelul dozelor
În general, se vor utiliza cel puțin trei grupuri tratate și un lot martor. Cu excepția substanței de testat, animalele din lotul martor au parte de același tratament ca animalele din grupurile tratate. Dacă s-a folosit un vehicul la administrarea substanței de testat, volumul maxim din acest vehicul va fi administrat grupului martor.
Dacă în urma evaluării unor date se poate estima că administrarea unei doze de 1 000 mg/kg/zi nu va avea nici un efect, se poate efectua un test limită. Dacă nu există informații relevante, se poate proceda la un studiu de explorare în vederea determinării dozelor de administrat.
Dozele trebuie selecționate ținându-se cont de toate informațiile disponibile și de aspectele toxico-cinetice ale substanței testate sau ale substanțelor cu o structură analoagă. Doza cea mai ridicată va produce efecte toxice care să nu ducă însă la moarte sau la suferințe intense. Se va alege mai apoi o serie de doze descrescânde, pentru a se evidenția relația dintre reacție și doza administrată și pentru a obiectiviza absența efectelor dăunătoare la doza cea mai redusă (doza fără efecte dăunătoare). Diferența optimă dintre două doze este un factor 2 sau 4; este preferabil să se prevadă și o a patra doză, pentru ca distanța dintre două doze să nu fie prea mare (mai mult decât un factor 10, de exemplu).
La substanțele care sunt administrate prin hrană sau prin apă, este important să se verifice dacă cantitățile de substanță nu interferează cu nutriția normală și cu echilibrul hidric. Dacă substanța este administrată prin intermediul hranei, se poate utiliza o concentrație alimentară constantă (ppm) sau o doză constantă în raport cu greutatea animalului; soluția aleasă trebuie precizată. Dacă substanța va fi administrată prin gavaj, doza trebuie administrată zilnic la ore fixe și dacă este nevoie, se va și ajusta doza, astfel încât aceasta să rămână constantă în raport cu greutatea animalului.
Atunci când se efectuează un studiu prin administrare orală repetată înainte de un studiu pe lungă durată, regimul alimentar trebuie să fie indicat în ambele cazuri.
1.4.2.4. Testul limită
Atunci când un test efectuat pe baza metodelor descrise în prezentul studiu, la o doză de cel puțin 1 000 mg/kilocorp/zi sau în cazul administrării prin hrană sau prin apa de băut, la o concentrație echivalentă (în funcție de greutatea corporală), nu produce efecte toxice detectabile și dacă informațiile despre substanțe cu structuri asemănătoare nu indică toxicitatea acesteia, efectuarea testului cu trei doze se poate dovedi a fi inutilă. În acest caz, un test limită este justificat, cu excepția cazului în care condițiile de expunere umană impun utilizarea unei doze mai ridicate.
1.4.2.5. Perioada de observație
Perioada de observație durează 28 de zile. Animalele din grupurile satelit, prevăzute pentru examinări suplimentare sunt ținute sub observație, fără tratament timp de alte 14 zile cel puțin, astfel încât să se poată detecta eventualele apariții întârziate ale efectelor toxice, persistența, precum și reversibilitatea acestora.
1.4.3. Procedură
Substanța testată va fi administrată animalelor de experiență, timp de 7 zile din 7, pe o perioadă de 28 de zile. Dacă substanța nu este administrată decât câte cinci zile pe săptămână, această alegere trebuie justificată. În cazul administrării prin gavaj, doza trebuie administrată într-o singură doză cu ajutorul unei sonde esofagiene sau al unei canule de intubare adecvate. Volumul maxim de lichid care se poate administrat într-o singură doză depinde de mărimea animalului. Acest volum nu trebuie să depășească 1 ml/100 de g greutate corporală, dar poate atinge 2 ml/100 de g greutate corporală în cazul soluțiilor apoase. Cu excepția substanțelor iritante sau cu efecte corozive, la care mărirea concentrației ar duce la rezultate exacerbate, variabilitatea volumelor experimentale trebuie minimizată printr-o ajustare a concentrațiilor, astfel încât volumul să rămână constant, indiferent de doză.
1.4.3.1. Observații generale
Observația clinică generală trebuie efectuată cel puțin o dată zilnic, de preferință în același moment (sau aceleași momente) ale zilei, în funcție de perioadă de după încheierea administrării în care efectele sunt mai pronunțate. Starea de sănătate a animalelor trebuie consemnată. Animalele sunt examinate cel puțin de două ori pe zi, toate animalele sunt examinate pentru a se determina morbiditatea sau mortalitatea. Animalele muribunde sau cele care prezintă semne de suferință intensă sau dureri, sunt eliminate imediat, sacrificate cu suferință minimă și autopsiate.
Toate animalele sunt supuse unei observații clinice detaliate înaintea primei expuneri (astfel încât mai târziu să se poată facă comparații între diferitele stări de sănătate la același individ) și cel puțin o dată pe săptămână în perioada următoare. Aceste examinări trebuie efectuate în afara cuștii animalelor într-o incintă standard și trebuie efectuate de preferință de fiecare dată în același moment al zilei. Observațiile sunt înregistrate în mod riguros, de preferință cu ajutorul unor sisteme de notare formulate în mod explicit de către laboratorul în care se efectuează testul. Variabilitatea condițiilor de laborator trebuie redusă la minim, iar examinările trebuie să se facă de preferință de persoane care nu sunt informate asupra tratamentului. Examinările vor avea în vedere între altele modificări ale pielii, ale ochilor, ale mucoaselor, a secrețiilor și excrețiilor, precum și activitatea autonomă (de exemplu, lăcrimare, piloerecție, respirație neobișnuită). Se vor nota de asemenea toate modificările de comportament, modificări ale posturii sau ale reacțiilor la manipulare, precum și apariția unor mișcări clonice sau tonice, a unor comportamente stereotipe (de exemplu, curățare excesivă, mișcări circulare repetate), precum și orice alt comportament bizar (automutilare, mers înapoi).
În cursul celei de-a patra săptămâni de expunere, se evaluează reacția la diferiți stimuli senzoriali (auditivi, vizuali și proprioceptivi), precum și prehensiunea și activitatea locomotorie. Metodele de adoptat în acest scop sunt detaliate în publicațiile de specialitate (vezi introducerea generală, partea B).
Observațiile funcționale din a patra săptămână de expunere pot fi omise dacă studiul este efectuat înaintea unui studiu subcronic (de 90 de zile). În acest caz observațiile funcționale trebuie să facă parte din studiul complementar. În schimb, dacă există informații pe baza unor observații funcționale efectuate în cadrul unor studii anterioare prin administrarea în mod repetat, acest lucru poate facilita alegerea dozelor la studiul subcronic suplimentar.
În mod excepțional, observațiile funcționale pot fi de asemenea omise la grupurile de animale care prezintă manifestări toxice care ar putea compromite rezultatul observațiilor funcționale.
1.4.3.2. Greutatea corporală și consumul de hrană și apă
Animalele sunt cântărite cel puțin o dată pe săptămână. Consumul de alimente și de apă trebuie măsurat cel puțin o dată pe săptămână. Dacă substanța este administrată prin apa de băut, consumul de apă trebuie măsurat cel puțin o dată pe săptămână.
1.4.3.3. Hematologie
Următoarele examinări histopatologice trebuie efectuate la sfârșitul perioadei de testare: hematocritul, concentrația de hemoglobină, numărul hematii și de leucocite și formula leucocitară, numărul de trombocite și timpul/potențialul de coagulare.
Probele de sânge trebuie prelevate într-un punct determinat, chiar înainte sau în timpul sacrificării animalului și trebuie conservate în condiții adecvate.
1.4.3.4. Biochimie clinică
Trebuie efectuate măsurări biochimice clinice în vederea stabilirii principalelor efecte toxice asupra țesuturilor, în special asupra ficatului și asupra rinichilor, pe baza unor probe de sânge prelevate de la toate animalele chiar înainte sau în timpul sacrificării lor (cu excepția animalelor muribunde sau sacrificate în cursul testului). Se recomandă flămânzirea animalelor peste noapte (1). Aceste determinări efectuate în ser se fac cu privire la sodiu, la potasiu, la glucoză, la colesterolul total, la uree, la creatinină, la proteine totale și la albumină sau cel puțin cu privire la două enzime revelatoare ale efectelor hepatocelulare (cum ar fi alanin aminotransferaza, aspartat aminotransferaza, fosfataza alcalină, gamma glutamil transpeptidaza și sorbitol dezhidrogenaza). În unele cazuri, atât determinarea celorlalte enzime (de origine hepatică sau alta), precum și acizii biliari pot furniza informații utile.
Eventual, se pot efectua analize de urină în cursul ultimei săptămâni a studiului, cu colectarea într-un interval de timp a unui volum de urină, analiză care să includă examinarea aspectului, volumului, a osmolarității sau densității, a pH-ului, a proteinelor, a glucozei, a sângelui sau a celulelor sangvine.
De asemenea, trebuie avute în vedere studii asupra markerilor serici la leziunile tisulare. Celelalte măsurări necesare eventual, în cazurile în care proprietățile substanței testate sunt susceptibile de a modifica profilul metabolic, se vor axa asupra calciului, fosfatului, asupra trigliceridelor măsurate după post, asupra hormonilor specifici, asupra metahemoglobinei și asupra colinesterazei. Aceste analize trebuie efectuate în mod sistematic în cazul substanțelor care aparțin anumitor clase și, după caz, la celelalte substanțe.
În ansamblu, demersul care va fi adoptat va fi suplu și adaptabil în funcție de specia utilizată și de efectele observate și/sau previzibile ale substanței testate.
Dacă informațiile de bază colectate anterior nu sunt suficiente, parametri hematologici și biochimici ar trebui să fie determinați înaintea începerii testului.
1.4.3.5. Autopsia
Toate animalele care participă la studiu trebuie supuse unei autopsii detaliate, care să includă o examinare aprofundată a suprafeței externe a corpului, a tuturor orificiilor, a cavității craniene, toracice și abdominale și a conținutului acestora. De pe ficatul, rinichii, glandele suprarenale, testiculele, epidimidele, timusul, splina, creierul și inima tuturor animalelor se vor înlătura toate țesuturile superficiale, după care aceste organe sunt cântărite cât se poate de repede în vederea evitării deshidratării lor.
După aceasta, țesuturile sunt conservate în mediul de fixare cel mai adecvat în funcție de tipul țesutului și de examinările histopatologice prevăzute: toate țesuturile care prezintă leziuni macroscopice, encefalul (regiuni reprezentative: creierul mare, cerebelul și protuberanța anulară), măduva spinării, stomacul, intestinul gros, intestinul subțire (inclusiv plăcile Pleyer), ficatul, rinichii, glandele suprarenale, splina, inima, timusul, tiroida, traheea și plămânii (conservați prin fixare și imersie), gonadele, organele genitale anexe (de exemplu, uterul și prostata), vezica, ganglionii limfatici (de preferință un ganglion de pe traseul căii de administrare a substanței și un altul mai îndepărtat, pentru a se evidenția efectele sistemice), nervii periferici (sciați sau tibiali), de preferință foarte aproape de mușchi, și o secțiune de măduvă osoasă (sau aspirat de măduvă osoasă proaspăt fixat pe lamă). În funcție de observațiile clinice și de celelalte rezultate, se poate dovedi necesară examinarea celorlalte țesuturi. Toate organele considerate a fi organe țintă potențiale pe baza proprietăților substanței trebuie conservate și ele.
1.4.3.6. Examinarea histopatologică
Se efectuează o examinare histopatologică completă a organelor și țesuturilor conservate, la toate animalele, atât cele din grupul testat, cărora li s-a administrat doza cea mai ridicată, precum și la cele din lotul martor. Acest examen va fi efectuat la toate grupurile expuse la doze inferioare, dacă sunt observate modificări provocate de substanța testată la animalele din grupul tratat la doza cea mai înaltă.
Toate leziunile macroscopice trebuie să fie examinate.
Atunci când se folosește un grup satelit, se efectuează o examinare histopatologică și la animalele din acest grup, pe organele și țesuturile pe care au fost observate efecte toxice la grupul tratat.
2. REZULTATE
Rezultatele sunt indicate pentru fiecare animal individual. Pe lângă aceasta, rezultatele sunt incluse într-un tabel care va indica la fiecare grup experimental, numărul de animale utilizate, numărul de animale care au murit în cursul testului sau care au fost sacrificate din motive umanitare, momentul morții fiecărui animal, numărul de animale care prezintă manifestări toxice, descrierea acestor manifestări, momentul apariției, durata și gravitatea lor, numărul de animale care prezintă leziuni, tipurile de leziuni și procentajul de animale care prezintă un anumit tip de leziuni.
Dacă este posibil, rezultatele cifrice sunt evaluate cu ajutorul unei metode statistice adecvate și recunoscute. Metoda statistică va fi aleasă cu ocazia elaborării studiului.
3. RAPORTUL
Raportul asupra testului
Raportul asupra testului va conține, în măsura posibilităților, următoarele informații:
Animale de experiență:
— |
specia/linia pură utilizată; |
— |
numărul animalelor, vârsta, sexul; |
— |
originea, condiții de adăpostire, regim alimentar etc.; |
— |
greutatea corporală a fiecărui animal la începutul testului, la intervale de o săptămână în timpul testului și la sfârșitul acestuia. |
Condiții de testare:
— |
justificarea alegerii vehiculului, altul decât apa; |
— |
justificarea alegerii nivelului dozei administrate; |
— |
detalii cu privire la formula/preparea substanței, la concentrația obținută, la stabilitatea și la omogenitatea preparatului; |
— |
detalii cu privire la administrarea substanței; |
— |
după caz, conversia concentrației substanței administrate prin rația alimentară/apa de băut (ppm) în doză efectivă (mg/kilocorp/zi); |
— |
detalii asupra calității hranei și a apei. |
Rezultate:
— |
greutate corporală/modificări ale acesteia; |
— |
consumul de alimente și, după caz, consumul de apă; |
— |
reacție toxică pe sexe și pe doză, inclusiv manifestări toxice; |
— |
natura, gravitatea și durata efectelor clinice observate (eventual, reversibilitatea acestora); |
— |
evaluarea activității senzoriale, a prehensiunii și a activității locomotorii; |
— |
examene hematologice și valori de referință aplicabile; |
— |
examene de biochimie clinică și valori de referință aplicabile; |
— |
greutate corporală în momentul sacrificării animalului și greutatea organelor; |
— |
rezultatele autopsiei; |
— |
descriere detaliată a tuturor rezultatelor histopatologice; |
— |
informații referitoare la absorbție, dacă există; |
— |
prelucrare statistică a rezultatelor, după caz. |
Evaluarea rezultatelor.
Concluzii.
4. REFERINȚE
Această metodă corespunde liniei directoare OCDE nr. 407.”
(1) La anumite măsurări în ser sau în plasmă, și în special pentru cele de glucoză, se recomandă ca animalele să fi fost flămânzite peste noapte. Dacă nu au fost flămânzite în prealabil, variabilitatea rezultatelor va fi mai mare și riscă să mascheze efectele mai subtile, precum și să îngreuneze interpretarea. În schimb, flămânzirea poate modifica metabolismul general al animalelor și, în special în cazul studiilor bazate pe alimentație, poate să perturbe expunerea cotidiană la substanța testată. Dacă probele sunt prelevate după o perioadă de flămânzire, măsurările trebuie efectuate după examinările funcționale din săptămâna a patra.
ANEXA IV E
„B.37. NEUROTOXICITATE ÎNTÂRZIATĂ A SUBSTANȚELOR ORGANOFOSFORICE DUPĂ EXPUNERE ACUTĂ
1. METODA
1.1. Introducere
Atunci când se face evaluarea efectelor toxice ale unor substanțe, este important să se studieze capacitatea pe care o prezintă unele substanțe de a provoca anumite tipuri de neurotoxicitate pe care alte tipuri de studii nu ar putea să le evidențieze. Unii compuși organofosforici prezintă o neurotoxicitate întârziată și trebuie să fie analizate în cadrul unor asemenea studii.
Teste de depistare in vitro pot fi utilizate în vederea identificării substanțelor care pot provoca o polineuropatie întârziată; cu toate acestea, rezultatele negative în urma unor teste in vitro nu sunt suficiente pentru a demonstra că substanța testată nu este neurotoxică.
A se vedea și introducerea generală, partea B.
1.2. Definiții
Substanțele organofosforice includ esteri, tioesteri organofosforici neîncărcați sau anhidride ale acizilor organofosforici, organofosfonici sau organofosforamidici sau ale acizilor fosforotioci, fosfonotioci sau fosforotioamidici din aceeași clasă sau ale unor substanțe care pot provoca neurotoxicitatea întârziată detectabilă câteodată la substanțele din această clasă.
Neurotoxicitatea întârziată este un sindrom asociat cu instalarea prelungită a unei ataxii întârziate, asociate cu axonopatii distale la nivelul măduvei spinării și a nervilor periferici și cu o inhibare și o îmbătrânire a esterazei caracteristică neuropatiilor (neuropathy target esterase - NTE) în țesuturile nervoase.
1.3. Substanțe de referință
O substanță de referință poate fi testată pe un lot martor pozitiv, astfel încât să se demonstreze că, în condițiile de testare, reacția preconizată a speciei nu s-a schimbat în mod semnificativ.
Un exemplu de substanță neurotoxică cu spectru larg de utilizare este fosfat tri-o-tolil-ul (nr. CAS 78-30-8, nr. IESCE 201-103-5, nomenclatura CAS: acid fosforic, tris(2-metilfenil)ester, cunoscut și sub numele de tris-o-cresilfosfat).
1.4. Principiul de bază al metodei de testare
Substanța testată va fi administrată pe cale orală, într-o singură doză, unor găini de casă protejate, după caz, contra efectelor colinergice acute. Animalele sunt ținute sub observație timp de 21 de zile în vederea detectării anomaliilor de comportament, unei ataxii sau a unei paralizii. Sunt efectuate măsurători biochimice, în special pentru evidențierea inhibării esterazei NTE, pe găinile selecționate aleator din fiecare grup, în general la 24 și la 48 de ore după administrare. La 21 de zile după expunere, găinile care au mai rămas sunt sacrificate și se va efectua o examinare histopatologică a țesuturilor nervoase selecționate.
1.5. Descrierea metodei de testare
1.5.1. Pregătirea testului
Tinere găini adulte, fără afecțiuni virale sub tratamente care pot intra în interferență cu substanța testată și care nu prezintă tulburări ale aparatului locomotor, sunt distribuite aleator în grupuri experimentale și în loturi martor și lăsate să se aclimatizeze la condițiile de laborator cel puțin cu cinci zile înaintea începerii testului.
Cuștile sau incintele sunt destul de voluminoase pentru a permite o mișcare liberă găinilor, astfel încât mersul lor să poată fi observat ușor.
Substanța testată va fi administrată în general pe cale orală, prin gavaj sau în capsule de gelatină sau printr-o metodă asemănătoare. Substanțele lichide pot fi administrate în mod direct sau dizolvate într-un vehicul adecvat, cum ar fi uleiul de porumb; substanțele solide trebuie dizolvate, dacă este posibil, altfel se poate întâmpla ca importante cantități de substanțe solide administrate în capsule de gelatină să nu fie absorbite în mod corespunzător. Dacă vehiculul este altul decât apa, caracteristicile sale toxice trebuie să fie cunoscute sau, în caz contrar, determinate înaintea începerii testului.
1.5.2. Condiții de testare
1.5.2.1. Animalele de experiență
Specia recomandată este găina domestică ouătoare adultă și tânără, de o vârstă cuprinsă între 8 - 12 luni (Gallus gallus domesticus). Se vor folosi rase și linii pure de mărime standard; în mod normal, găinile folosite au fost crescute în condiții care le-au permis mișcarea liberă.
1.5.2.2. Număr și sex
În afară de grupul experimental, va fi selecționat și un lot martor căruia i se administrează doar vectorul, precum și un lot martor pozitiv. Grupul căreia i se administrează doar vectorul va fi tratat la fel ca și grupul experimental, singura excepție constând în administrarea substanței testate.
Trebuie selecționat un număr suficient de ridicat de animale în fiecare grup, astfel încât să se poată sacrifica cel puțin șase în vederea efectuării măsurărilor biochimice (trei la ambele prelevări) și astfel încât să supraviețuiască cel puțin șase după perioada de observație de 21 de zile.
Lotul martor pozitiv poate fi studiat în paralel sau se pot folosi datele unui studiu realizat recent. Trebuie să fie constituit din cel puțin șase găini adulte tratate cu un produs neurotoxic cunoscut, cu efect întârziat; trei găini sunt rezervate măsurărilor biochimice și trei evidențierii semnelor patologice. Se recomandă actualizarea periodică a datelor istorice colectate anterior. Sunt selecționate alte grupuri martor pozitiv, în cazul în care una dintre condițiile esențiale ale testului (cum ar fi linia pură, alimentația, adăpostirea) va fi modificată de către laboratorul care efectuează testul.
1.5.2.3. Nivelul dozelor
Se recomandă efectuarea unui studiu preliminar pe un număr adecvat de găini, distribuite aleator în grupuri experimentale tratate cu doze diferite, în vederea determinării dozei care va fi utilizată în cadrul studiului principal. O anumită rată a mortalității este inevitabilă în acest studiu preliminar. Cu toate acestea, pentru a se evita moartea din cauza efectelor colinergice acute, se poate folosi atropina sau un alt agent protector care să nu perturbe reacția neurologică întârziată. Se pot folosi metode de testare diverse pentru a se evalua doza maximă care nu este letală la o substanță dată (vezi metoda B.1 a). Datele colectate anterior pe găini sau alte informații de ordin toxicologic sunt luate de asemenea în considerare la determinarea dozei.
Doza utilizată în studiul principal trebuie să fie cât se poate de ridicată, avându-se în vedere rezultatele studiului anterior și limita superioară de 2 000 mg/kg greutate corporală. Oricare ar fi rata mortalității, trebuie să supraviețuiască un număr suficient de animale pentru a se putea efectua măsurările biochimice (șase) și examenele histologice (șase), în cea dea 21-a zi. Se va utiliza atropina sau un alt agent care nu perturbă reacțiile neurotoxice întârziate, astfel încât să se evite mortalitatea datorită efectelor colinergice acute.
1.5.2.4. Testul limită
Atunci când un test efectuat pe baza metodelor descrise în prezentul studiu, la o doză de cel puțin 2 000 mg/kg greutate corporală/zi nu produce efecte toxice detectabile și dacă informațiile cu privire la substanțe cu structuri asemănătoare nu indică toxicitatea acestora, nu este necesar să se efectueze un studiu cu o doză mai ridicată. Testul limită este justificat, cu excepția cazului în care condițiile de expunere umană impun utilizarea unei doze mai ridicate.
1.5.2.5. Perioada de observație
Perioada de observație durează 21 de zile.
1.5.3. Procedură
După administrarea unui agent protector în vederea evitării provocării morții din cauza efectelor colinergice acute, se administrează substanța testată într-o singură doză.
1.5.3.1. Observații generale
Observațiile încep imediat după expunere. Toate găinile sunt observate cu grijă de mai multe ori în cursul primelor două zile, după care cel puțin o dată pe zi, timp de 21 de zile sau până în data sacrificării. Se înregistrează toate manifestările de toxicitate, data apariției anomaliilor de comportament, tipul, gravitatea și durata lor. Ataxia se măsoară cu ajutorul unei scale de evaluare obișnuite cu cel puțin patru niveluri; paralizia trebuie consemnată. Cel puțin de două ori pe săptămână găinile destinate evidențierii semnelor patologice, sunt scoase din cuști și supuse unei activități locomotorii forțate, cum ar fi de exemplu urcarea pe scară, astfel încât să se faciliteze examinarea manifestării efectelor toxice ușoare. Animalele muribunde sau cele care prezintă semne de suferință sau dureri intense trebuie excluse imediat din studiu, eutanasiate și autopsiate.
1.5.3.2. Greutate corporală
Toate găinile sunt cântărite cu puțin înaintea administrării substanței, după care cel puțin o dată pe săptămână.
1.5.3.3. Biochimie
Șase găini selecționate aleator din fiecare grup experimental și din grupurile martor negative, precum și trei găini din lotul martor pozitiv (dacă testul este realizat în paralel și pe acesta) sunt sacrificate câteva zile după administrare, creierul și măduva spinării din zona lombară sunt preparate și analizate în vederea detectării inhibării esterazei caracteristică neuropatiilor. Pe lângă aceasta, poate să fie necesară și analiza inhibării acestei esteraze pe nervul sciatic. În general, sunt sacrificate trei găini din lotul martor și din fiecare grup experimental, după 24 de ore și alte trei, după 48 de ore, iar cele trei găini din lotul martor pozitiv sunt sacrificate după 24 de ore. Dacă observarea semnelor clinice de intoxicare (estimate deseori pe baza momentului apariției efectelor colinergice) indică faptul că substanța toxică se elimină în mod foarte lent, se poate să fie preferabilă prelevarea țesuturilor de la trei găini la alte intervale de timp, între 24 sau cel mult 72 de ore după administrare.
Dacă este necesar, se pot efectua de asemenea determinări de acetilcolinesterază (AChE) pe eșantioane. Cu toate acestea, poate avea loc in vivo o reactivare spontană a acetilcolinesterazei, fapt care ar duce la subestimarea activității de inhibitor de AChE a substanței.
1.5.3.4. Autopsia
Autopsia tuturor animalelor (sacrificii prevăzute sau impuse de starea animalului) trebuie să includă o examinare a aspectului creierului și a măduvei spinării.
1.5.3.5. Examinarea histopatologică
Țesuturile nervoase ale tuturor animalelor care au supraviețuit după perioada de observație și care nu au fost utilizate pentru măsurări biochimice, trebuie să fie supuse unui examen microscopic. Țesuturile trebuie fixate in situ prin tehnica perfuziei. Secțiunile sunt practicate la nivelul cerebelului (pe plan longitudinal mediu), al bulbului rahidian, al măduvei spinării și al nervilor periferici. Secțiunile din măduva spinării sunt practicate pe segmentul cervical superior, în regiunea toracică medie și în regiunea lombo-sacrală. Se vor efectua secționări și în partea distală al nervului tibial, la nivelul ramurilor acestuia spre mușchii gastrocnemieni, precum și la nivelul nervului sciatic. Secțiunile sunt colorate cu ajutorul unor coloranți adecvați, specifici mielinei și axonilor.
2. REZULTATE
De regulă, rezultatele obținute pentru diferitele criterii de evaluare reținute (biochimice, histopatologice și cele referitoare la examinarea comportamentului) sunt negative, în mod normal, nu mai este nevoie să se recurgă la teste de neurotoxicitate întârziată. Rezultatele ambigue sau neconcludente pot impune continuarea studiului.
Rezultatele sunt indicate pentru fiecare animal separat. Pe lângă aceasta, rezultatele sunt incluse într-un tabel care va indica la fiecare grup experimental, numărul de animale prezente la începutul testului, numărul de animale care prezintă leziuni, anomalii de comportament sau modificări biochimice, tipul și gravitatea leziunilor sau tulburărilor, precum și procentajul de animale care prezintă fiecare tip de leziuni sau tulburări, la diferite niveluri de gravitate.
Rezultatele acestui studiu trebuie evaluate din punct de vedere al incidenței lor asupra efectelor comportamentale, biochimice și histopatologice sau asupra oricărui alt efect observat la grupurile experimentale și cele martor sau din punct de vedere al gravității acestora și al corelării dintre ele.
Rezultatele cifrice sunt evaluate cu ajutorul unei metode statistice adecvate și recunoscute. Metoda statistică trebuie să fie aleasă cu ocazia elaborării studiului.
3. RAPORTUL
Raportul asupra testului
Raportul asupra testului va conține, pe cât posibil, următoarele informații:
Animale de experiență:
— |
linia pură utilizată; |
— |
numărul animalelor, vârsta, sexul; |
— |
originea, condiții de adăpostire etc.; |
— |
greutatea corporală a fiecărui animal la începutul testului. |
Condiții de testare:
— |
detalii cu privire la prepararea substanței testate și la stabilitatea și omogenitatea preparatului, dacă este posibil; |
— |
justificarea alegerii vehiculului; |
— |
detalii cu privire la administrarea substanței testate; |
— |
detalii asupra calității hranei și a apei; |
— |
justificarea alegerii dozei; |
— |
specificarea dozelor administrate, cu indicații detaliate cu privire la vehicul, la volumul și starea de agregare a substanței administrate; |
— |
eventual, identitatea agentului protector utilizat și detalii cu privire la administrarea acestuia. |
Rezultate:
— |
informații cu privire la greutatea corporală; |
— |
informații cu privire la reacția toxică pe grupuri, inclusiv mortalitatea; |
— |
natura, gravitatea și durata efectelor clinice observate (eventual, reversibilitatea acestora); |
— |
descrierea detaliată a metodelor și rezultatelor biochimice; |
— |
rezultatele autopsiei; |
— |
descrierea detaliată a tuturor rezultatelor histopatologice; |
— |
prelucrare statistică a rezultatelor, după caz. |
Evaluarea rezultatelor.
Concluzii.
4. REFERINȚE
Această metodă corespunde liniei directoare OCDE nr. 418.
B.38. NEUROTOXICITATE ÎNTÂRZIATĂ A SUBSTANȚELOR ORGANOFOSFORICE - STUDIU CU ADMINISTRARE ÎN MOD REPETAT PE O DURATĂ DE 28 DE ZILE
1. METODA
1.1. Introducere
Atunci când se face evaluarea efectelor toxice ale unor substanțe, este important să se studieze capacitatea pe care o prezintă unele substanțe de a provoca anumite tipuri de neurotoxicitate pe care alte tipuri de studii nu ar putea să le evidențieze. Unii compuși organofosforici prezintă o neurotoxicitate întârziată și trebuie să fie supuși unor asemenea studii.
Teste de depistare in vitro pot fi utilizate în vederea identificării substanțelor care ar putea provoca o polineuropatie întârziată; cu toate acestea, rezultatele negative în urma unor teste in vitro nu sunt suficiente pentru a demonstra că substanța testată nu este neurotoxică.
Acest test de neurotoxicitate întârziată pe o durată de 28 de zile furnizează informații despre eventualele riscuri pentru sănătate, ca urmare a unor expuneri repetate în cursul unei perioade determinate. Acest test furnizează informații asupra relației doză-efect, precum și o estimare a nivelului dozei care nu are efecte nefaste detectabile și care poate fi utilă la stabilirea criteriilor de securitate în cazul unei expuneri.
Vezi introducerea generală, partea B.
1.2. Definiții
Substanțele organofosforice includ esteri, tioesteri organofosforici neîncărcați sau anihidrați ale acizilor organofosforici, organofosfonici sau organofosforamidici sau ale acizilor fosforotioci, fosfonotioci sau fosforotioamidici din aceeași clasă sau ale unor altor substanțe care pot provoca neurotoxicitatea întârziată detectabilă câteodată la substanțele din această clasă.
Neurotoxicitatea întârziată este un sindrom asociat cu instalarea prelungită a unei ataxii întârziate, asociate cu axonopatii distale la nivelul măduvei spinării și a nervilor periferici și cu o inhibare și o îmbătrânire a esterazei caracteristică neuropatiilor (neuropathy target esterase - NTE) în țesuturile nervoase.
1.3. Principiul de bază al metodei de testare
Substanța testată se administrează pe cale orală, timp de 28 de zile, unor găini de casă. Animalele sunt observate cel puțin o dată zilnic, până în a 14-a zi după administrarea ultimei doze, în vederea detectării tulburărilor de comportament, a unei ataxii sau a unei paralizii. Sunt efectuate măsurări biochimice, în special pentru evidențierea inhibării esterazei NTE, pe găinile selecționate aleator din fiecare lot, în general la 24 și la 48 de ore după ultima administrare. La două săptămâni după ultima administrare, găinile care au mai rămas sunt sacrificate și se efectuează examinarea histopatologică a țesuturilor nervoase selecționate.
1.4. Descrierea metodei de testare
1.4.1. Pregătirea testului
Tinere găini adulte, fără afecțiuni virale supuse unor tratamente care pot intra în interferență cu substanța testată și care nu prezintă tulburări ale aparatului locomotor, sunt distribuite aleator în grupuri experimentale și în loturi martor și sunt lăsate să se aclimatizeze la condițiile de laborator, cel puțin cu cinci zile înaintea începerii testului.
Cuștile sau incintele sunt destul de voluminoase pentru a permite o mișcare liberă găinilor, astfel încât mersul lor să poată fi observat ușor.
Substanța testată va fi administrată zilnic, șapte zile din șapte, pe cale orală, prin gavaj sau prin capsule de gelatină. Substanțele lichide pot fi administrate în mod direct sau dizolvate într-un vehicul adecvat, cum ar fi uleiul de porumb; substanțele solide trebuie dizolvate, dacă este posibil, altfel se poate întâmpla ca importante cantități de substanțe solide administrate în capsule de gelatină să nu fie absorbite în mod corespunzător. Dacă vehiculul este altul decât apa, caracteristicile sale toxice trebuie să fie cunoscute sau, în caz contrar, trebuie determinate înaintea începerii testului.
1.4.2. Condiții de testare
1.4.2.1. Animalele de experiență
Specia recomandată este găina domestică ouătoare adultă și tânără, de o vârstă cuprinsă între 8 - 12 luni (Gallus gallus domesticus). Se folosesc rase și linii pure de mărime standard; în mod normal, găinile folosite au fost crescute în condiții care le-au permis mișcarea liberă.
1.4.2.2. Număr și sex
Ca regulă generală, se lucrează cu cel puțin trei grupuri experimentale și un lot martor căreia i se administrează doar vectorul. Grupul căreia i se administrează doar vectorul, va fi tratat la fel ca și grupul experimental, singura excepție constând în administrarea substanței testate.
Trebuie selecționat un număr suficient de ridicat de animale în fiecare grup, astfel încât să se poată sacrifica cel puțin șase găini în vederea efectuării măsurărilor biochimice (trei la ambele prelevări) și astfel încât să supraviețuiască cel puțin șase după perioada de observație de după tratament de 14 zile.
1.4.2.3. Doze
Dozele trebuie selecționate ținându-se de cont de rezultatele unui test de neurotoxicitate întârziată după expunere acută și de orice alte informații disponibile cu privire la toxicitatea sau la cinetica substanței testate. Se selecționează doza cea mai ridicată, astfel încât aceasta să producă efecte toxice și de preferință o neurotoxicitate întârziată, fără să ducă însă la moarte sau la suferințe intense. După aceasta se definesc o serie de doze descrescătoare, astfel încât să se evidențieze o eventuală relație doză-efect, precum și o doză minimă fără nici un efect detectabil.
1.4.2.4. Testul limită
Atunci când un test efectuat pe baza metodelor descrise în prezentul studiu, la o doză de cel puțin 1 000 mg/kg greutate corporală/zi, nu produce efecte toxice detectabile și dacă informațiile relevante despre substanțe cu structuri asemănătoare nu indică toxicitatea acestora, nu este necesară efectuarea unui studiu la o doză mai ridicată. Testul limită este justificat, cu excepția cazului în care condițiile de expunere umană impun utilizarea unei doze mai ridicate.
1.4.2.5. Perioada de observație
Toate animalele sunt observate cel puțin o dată zilnic, în timpul expunerii și în următoarele 14 zile, dacă nu este programată sacrificarea lor în vederea efectuării autopsiei.
1.4.3. Procedură
Substanța testată se administrează zilnic, șapte zile din șapte, timp de 28 de zile.
1.4.3.1. Observații generale
Observațiile încep imediat după expunere. Toate găinile sunt observate cu atenție cel puțin o dată pe zi, în timpul celor 28 de zile de tratament și în cursul celor 14 zile după ultima administrare sau până în data sacrificării. Sunt notate toate manifestările de toxicitate, data apariției, tipul, gravitatea și durata lor. Observația are în vedere tulburările de comportament, dar nu trebuie să se limiteze la acestea. Ataxia va fi măsurată cu ajutorul unei scale de evaluare obișnuite cu cel puțin patru niveluri; paralizia trebuie consemnată. Cel puțin de două ori pe săptămână găinile sunt scoase din cuști și supuse unei activități locomotorii forțate, cum ar fi de exemplu urcarea pe scară, astfel încât să se faciliteze examinarea manifestării efectelor toxice ușoare. Animalele muribunde sau cele care prezintă semne de suferință sau dureri intense trebuie excluse imediat din studiu, eutanasiate și supuse autopsiei.
1.4.3.2. Greutate corporală
Toate găinile sunt cântărite cu puțin înaintea primei administrări a substanței, după care cel puțin o dată pe săptămână.
1.4.3.3. Biochimie
Șase găini selecționate aleator din fiecare grup experimental și din grupurile martor cărora li se administrează doar vectorul, sunt sacrificate câteva zile după ultima administrare; creierul și măduva spinării din zona lombară se prepară și se analizează în vederea detectării inhibării esterazei caracteristice neuropatiilor (NTE). Pe lângă aceasta, poate să fie necesară și analiza inhibării acestei esteraze pe nervul sciatic. În general, sunt sacrificate trei găini din lotul martor și din fiecare grup experimental, 24 de ore după ultima administrare și alte trei, după alte 24 de ore, adică 48 de ore după ultima administrare; dacă pe baza rezultatelor studiului prin expunere acută sau ale altor studii (studiul toxicocinetic, de exemplu) se consideră că ar fi indicată alegerea unor altor intervale de timp pentru sacrificii, acestea pot fi modificate în consecință cu condiția furnizării documentelor justificative.
Dacă este necesar, se pot efectua de asemenea măsurări de acetilcolinesterază (AChE) pe eșantioane. Cu toate acestea, poate avea loc in vivo o reactivare spontană a acetilcolinesterazei, fapt care ar duce la subestimarea activității de inhibitor de AChE a substanței.
1.4.3.4. Autopsia
Autopsia tuturor animalelor (sacrificii prevăzute sau impuse de starea animalului) trebuie să includă o examinare a aspectului creierului și a măduvei spinării.
1.4.3.5. Examinarea histopatologică
Țesuturile nervoase ale tuturor animalelor care au supraviețuit după perioada de observație și care nu au fost utilizate pentru măsurări biochimice, trebuie să fie supuse unui examen microscopic. Țesuturile trebuie fixate in situ prin tehnica perfuziei. Secțiunile sunt practicate la nivelul cerebelului (pe plan longitudinal mediu), al bulbului rahidian, al măduvei spinării și al nervilor periferici. Secțiunile la măduva spinării sunt practicate în segmentul cervical superior, în regiunea toracică medie și în regiunea lombo-sacrală. Se vor efectua secționări și în partea distală a nervului tibial și la nivelul ramurilor acestuia spre mușchii gemeni ai tricepsului, precum și la nivelul nervului sciatic. Secțiunile sunt colorate cu ajutorul unor coloranți adecvați, specifici mielinei și axonilor. Mai întâi, examinarea histopatologică va fi efectuată asupra țesuturilor conservate prelevate de la toate animalele din grupul experimental cărora li s-a administrat doza cea mai ridicată și din lotul martor. Dacă există efecte detectabile la grupul căruia i s-a administrat doza cea mai ridicată, se va efectua un examen microscopic și asupra țesuturilor animalelor cărora li s-a administrat doza intermediară, respectiv doza cea mai scăzută.
2. REZULTATE
De regulă, dacă rezultatele obținute pentru diferitele criterii de evaluare reținute la această metodă (biochimice, histopatologice și cele referitoare la comportament) sunt negative, nu mai este nevoie să se recurgă la teste de neurotoxicitate întârziată. Rezultatele ambigue sau neconcludente pot impune continuarea studiului.
Rezultatele sunt indicate pentru fiecare animal individual. Pe lângă aceasta, rezultatele sunt incluse într-un tabel care va indica la fiecare grup experimental, numărul de animale prezente la începutul testului, numărul de animale care prezintă leziuni, anomalii de comportament sau modificări biochimice, tipul și gravitatea acestor leziuni sau simptome, precum și procentajul de animale care prezintă fiecare tip de leziuni sau simptome la diferite niveluri de gravitate.
Rezultatele acestui studiu trebuie evaluate din punct de vedere al incidenței lor asupra efectelor comportamentale, biochimice și histopatologice sau asupra oricărui alt efect observat la grupurile experimentale și cele martor sau din punct de vedere al gravității acestora și al corelării dintre ele.
Rezultatele cifrice sunt evaluate cu ajutorul unei metode statistice adecvate și recunoscute. Metoda statistică va fi aleasă cu ocazia elaborării studiului.
3. RAPORTUL
Raportul asupra testului
Raportul asupra testului va conține, în măsura posibilităților, următoarele informații:
Animale de experiență:
— |
linia pură utilizată; |
— |
numărul animalelor, vârsta; |
— |
originea, condiții de adăpostire etc.; |
— |
greutatea corporală a fiecărui animal la începutul testului. |
Condiții de testare:
— |
detalii cu privire la preparea substanței testate și la stabilitatea și omogenitatea preparatului, dacă este posibil; |
— |
justificarea alegerii vehiculului; |
— |
detalii cu privire la administrarea substanței testate; |
— |
detalii asupra calității hranei și a apei; |
— |
justificarea alegerii dozei; |
— |
specificarea dozelor administrate, cu indicații detaliate cu privire la vehicul, la volumul și la starea de agregare a substanței administrate; |
— |
dacă măsurările biochimice nu sunt efectuate la 24 și 48 de ore după ultima administrare, justificarea alegerii intervalelor de timp practicate. |
Rezultate:
— |
informații cu privire la greutatea corporală; |
— |
informații cu privire la reacție toxică pe grupuri, inclusiv mortalitatea; |
— |
nivelul dozei fără efect nefast detectat; |
— |
natura, gravitatea și durata efectelor clinice detectate (eventual, reversibilitatea acestora); |
— |
descrierea detaliată a metodelor și rezultatelor biochimice; |
— |
rezultatele autopsiei; |
— |
descrierea detaliată a tuturor rezultatelor histopatologice; |
— |
prelucrare statistică a rezultatelor, după caz. |
Evaluarea rezultatelor.
Concluzii.
4. REFERINȚE
Această metodă corespunde liniei directoare OCDE nr. 419.”
ANEXA V
A se vedea Directiva 2001/59/CE (JO L 225, 21.8.2001, p. 1).
13/Volumul 19 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
245 |
31996L0063
L 253/13 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DIRECTIVA 96/63/CE A COMISIEI
din 30 septembrie 1996
de modificare a Directivei 76/432/CEE a Consiliului de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la sistemul de frânare al tractoarelor agricole sau forestiere pe roți
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 100a,
având în vedere Directiva 74/150/CEE a Consiliului din 4 martie 1974 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la omologarea tractoarelor agricole sau forestiere pe roți (1), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 88/297/CEE (2), în special articolele 12 și 13,
întrucât testarea de frânare poate fi îmbunătățit prin înlocuirea decelerației medii cu o formulă care să definească distanța de frânare în funcție de viteză; întrucât această modificare va fi urmată de alte schimbări care au ca scop creșterea siguranței tractoarelor și a componentelor implicate în utilizarea acestora;
întrucât prevederile prezentei directive sunt conforme cu avizul Comitetului pentru adaptarea la progresul tehnic instituit prin Directiva 74/150/CEE,
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
Articolul 1
Anexele I și II la Directiva 76/432/CEE a Consiliului (3) se modifică în conformitate cu anexa la prezenta directivă.
Articolul 2
(1) De la 1 octombrie 1997, statele membre nu pot:
— |
refuza, pentru o categorie de tractoare, acordarea omologării CE de tip, eliberarea documentului menționat la articolul 10 alineatul (1) ultima liniuță din Directiva 74/150/CEE sau acordarea omologării naționale de tip și nici |
— |
interzice înmatricularea, vânzarea sau punerea în circulație a tractoarelor |
din motive legate de sistemele de frânare, în cazul în care tractoarele sunt conforme cu cerințele Directivei 76/432/CEE, astfel cum a fost modificată prin prezenta directivă.
(2) De la 1 martie 1998, statele membre:
— |
nu mai pot acorda omologarea CE de tip sau elibera documentul menționat la articolul 10 alineatul (1) ultima liniuță din Directiva 74/150/CEE și |
— |
pot refuza acordarea omologării naționale de tip |
pentru o categorie de tractoare din motive legate de sistemele de frânare, dacă nu sunt respectate cerințele Directivei 76/432/CEE, astfel cum a fost modificată prin prezenta directivă.
Articolul 3
(1) Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 1 octombrie 1997. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la acestea.
(2) Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.
(3) Comisiei îi sunt comunicate de statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.
Articolul 4
Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.
Articolul 5
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 30 septembrie 1996.
Pentru Comisie
Martin BANGEMANN
Membru al Comisiei
(1) JO L 84, 28.3.1974, p. 10.
(2) JO L 126, 20.5.1988, p. 52.
ANEXĂ
Directiva 76/432/CEE se modifică după cum urmează:
„1. |
În anexa I, la sfârșitul primului paragraf de la punctul 4.2.6, se adaugă următoarea teză: «Atunci când frânarea se exercită în mod normal pe mai multe axe, o axă poate fi decuplată, cu condiția să fie recuplată automat prin acționarea frânei de serviciu și ca, în cazul în care sistemul de recuplare nu funcționează, aceasta să fie făcută automat.» |
2. |
În anexa II, prima teză de la punctul 1.1.1 se înlocuiește cu următorul text: «Eficacitatea unei frâne de serviciu se bazează pe distanța de frânare calculată cu formula stabilită la punctul 2.1.1.1»,
|
13/Volumul 19 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
247 |
31996D0577
L 254/44 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DECIZIA COMISIEI
din 24 iunie 1996
privind procedura de atestare a conformității produselor pentru construcții în temeiul articolului 20 alineatul (2) din Directiva 89/106/CEE a Consiliului în ceea ce privește sistemele fixe de combatere a incendiilor
(Text cu relevanță pentru SEE)
(96/577/CE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Directiva 89/106/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1988 de apropiere a actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre referitoare la produsele pentru construcții (1), astfel cum a fost modificată prin Directiva 93/68/EEC (2), în special articolul 13 alineatul (4),
întrucât, în temeiul articolului 13 alineatul (3) din Directiva 89/106/CEE, Comisia trebuie să aleagă între cele două proceduri, „procedura cea mai puțin oneroasă, dar sigură”; aceasta înseamnă că este necesar să decidă, dacă, pentru un anumit produs sau o anumită categorie de produse, existența unui sistem de control al proceselor de producție în fabrică sub răspunderea producătorului, constituie o condiție necesară și suficientă pentru atestarea conformității sau, dacă, pentru respectarea criteriilor stabilite la articolul 13 alineatul (4), este necesară intervenția unui organism de certificare acreditat;
întrucât, în temeiul articolului 13 alineatul (4), este necesar să se indice procedura astfel stabilită în dispozițiile și specificațiile tehnice; întrucât, prin urmare, este de dorit să se definească noțiunea de produse sau categorie de produse, utilizată în mandate și specificații tehnice;
întrucât descrierea detaliată a celor două proceduri prevăzute la articolul 13 alineatul (3) este prezentată în anexa III la Directiva 89/106/CEE; întrucât, prin urmare, este necesară specificarea clară a metodelor de aplicare a celor două proceduri, cu trimitere la anexa III, pentru fiecare produs sau categorie de produse, deoarece anexa III se referă cu prioritate la anumite sisteme;
întrucât procedura menționată la articolul 13 alineatul (3) litera (a) corespunde sistemelor stabilite la prima variantă, fără supraveghere permanentă, respectiv a doua și a treia variantă, de la punctul 2 subpunctul (ii) din anexa III, și procedura menționată la articolul 13 alineatul (3) litera (b) corespunde sistemelor stabilite la punctul 2 subpunctul (i) din anexa III și, la prima variantă cu supraveghere permanentă, la punctul 2 subpunctul (ii) din anexa III;
întrucât măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt în conformitate cu avizul Comitetului permanent pentru construcții,
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Conformitatea produselor stabilite în anexa I se certifică printr-o procedură în care, în afară de sistemul de control al proceselor de producție în fabrică, sistem operat de producător, în evaluarea și supravegherea controlului proceselor de producție sau a produsului însuși, este implicat un organism de certificare notificat.
Articolul 2
Procedura de atestare a conformității stabilită în anexa II se indică în mandatele pentru standarde armonizate.
Articolul 3
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 24 iunie 1996.
Pentru Comisie
Martin BANGEMANN
Membru al Comisiei
(1) JO L 40, 11.2.1989, p. 12.
(2) JO L 220, 30.8.1993, p. 1.
ANEXA I
MIJLOACE FIXE PENTRU ALARMĂ/DETECTAREA INCENDIULUI, PENTRU STINGEREA INCENDIULUI, PENTRU CONTROLUL FOCULUI ȘI FUMULUI ȘI PENTRU PREVENIREA EXPLOZIILOR
— |
Seturi de sisteme de detectare a incendiului și alarmare la incendiu: seturi de sisteme combinate de detectare a incendiului și alarmare la incendiu, seturi de sisteme de detectare a incendiului, seturi de sisteme de alarmare la incendiu, seturi de sisteme de comunicații de alertare în caz de incendiu. |
— |
Componente ale sistemelor de detectare a incendiului și alarmare la incendiu: senzori de fum, căldură și flăcări, dispozitive de localizare și semnalizare, dispozitive de dirijare a semnalizării, întrerupători de scurt-circuit, dispozitive de avertizare, borne la rețea, dispozitive de intrare/ieșire, puncte de apelare manuală. |
— |
Detectoare/alarme de fum autonome. |
— |
Seturi de sisteme pentru prevenirea și stingerea incendiilor: sisteme de furtunuri pentru intervenție rapidă; sisteme de hidranți de stingere a incendiilor prin procedeul cu pulbere uscată și apă, seturi de sisteme cu sprinklere și apă pulverizată, seturi de sisteme de stingere cu spumă, seturi de sisteme de stingere cu pulbere uscată, seturi de sisteme de stingere cu gaz (inclusiv sistemele de stingere cu CO2). |
— |
Componente ale sistemelor pentru prevenirea și stingerea incendiilor: hidranți de incendiu, indicatoare/comutatoare pentru debitul de apă, indicatoare/comutatoare pentru presiune, vane, supape de admisie, pompe și seturi de pompe de incendiu, duze/sprinklere/racorduri de evacuare. |
— |
Seturi de sisteme de prevenire a exploziilor. |
— |
Componente ale sistemelor de prevenire a exploziilor: detectoare, dispozitive de prevenire, senzori de explozie, produse de eliberare a exploziei. |
— |
Instalații-echipamente pentru localizarea focului și fumului: seturi de sisteme de ventilație pentru evacuare fumului și căldurii, seturi de sisteme de presiune diferențiale. |
— |
Componente ale instalațiilor pentru localizarea focului și fumului: ecrane de fum, clapete, țevi, ventilatoare electrice, sisteme de ventilație naturală, panouri de comandă, panouri de comandă pentru avarii, borne la rețea. |
ANEXA II
CATEGORIA DE PRODUSE
MIJLOACE FIXE PENTRU ALARMĂ/DETECTAREA INCENDIULUI, PENTRU STINGEREA INCENDIULUI, PENTRU CONTROLUL FOCULUI ȘI FUMULUI ȘI PENTRU PREVENIREA EXPLOZIILOR (1/1)
Sisteme de atestare a conformității
Pentru produsul (produsele) și utilizarea(ările) proiectată(e) enumerate în continuare, este necesar să se specifice de către Comitetului European pentru Standardizare/Comitetului European pentru Standardizare Electrotehnică (CEN/Cenelec), în standardele armonizate relevante, următorul(oarele) sistem(e) de atestare a conformității:
Produsul(ele) |
Utilizarea(ările) proiectată(e) |
Nivelul(rile) sau clasa(ele) (Comportarea la foc) (1) |
Sistemul(ele) de atestare a conformității |
|
PSI (Paza și siguranța contra incendiilor) |
|
1 (2) |
Detectare a incendiului/alarmare la incendiu |
|||
Seturi de sisteme combinate de detectare a incendiului și alarmare la incendiu |
|
- |
|
Seturi de sisteme pentru detectarea incendiilor |
|
- |
|
Seturi de sisteme de alarmare la incendiu |
|
- |
|
Seturi de sisteme de comunicații de alertare în caz de incendiu |
|
- |
|
Prevenirea și stingerea incendiilor |
|||
Seturi de sisteme de furtunuri pentru intervenție rapidă |
|
- |
|
Sisteme de hidranți de stingere a incendiilor prin procedeul cu pulbere uscată și cu apă |
|
- |
|
Seturi de sisteme cu sprinklere și apă pulverizată |
|
- |
|
Seturi de sisteme de stingere cu spumă |
|
- |
|
Seturi de sisteme de stingere cu pulbere |
|
- |
|
Seturi de sisteme de stingere cu gaz (inclusiv sistemele de stingere cu CO2). |
|
- |
|
Prevenirea exploziilor |
|||
Seturi de sisteme de prevenire a exploziilor |
|
- |
|
Instalații pentru localizarea incendiilor |
|||
Seturi de sisteme de ventilație pentru evacuarea fumului și căldurii |
|
- |
|
Seturi de sisteme de presiune diferențiale |
|
- |
|
Detectoare/alarme de fum autonome |
|
- |
|
|
PSI (Paza și siguranța contra incendiilor) |
|
1 |
Detectare a incendiului/alarmare la incendiu |
|||
Senzori de fum, căldură și flăcări |
|
- |
|
Dispozitive de localizare și semnalizare |
|
- |
|
Dispozitive de dirijare a semnalizării |
|
- |
|
Întrerupători de scurt-circuit |
|
- |
|
Dispozitive de avertizare |
|
- |
|
Borne la rețea |
|
- |
|
Dispozitive de intrare/ieșire |
|
- |
|
Puncte de apelare manuală |
|
- |
|
Sisteme fixe de prevenire și stingere |
|||
Hidranți de stingere a incendiilor |
|
- |
|
Indicatoare/comutatoare pentru debitul de apă |
|
- |
|
Indicatoare/comutatoare pentru presiune |
|
- |
|
Vane |
|
- |
|
Supape de admisie |
|
- |
|
Pompe și seturi de pompe de incendiu |
|
- |
|
Duze/sprinklere/racorduri de evacuare |
|
- |
|
Prevenirea exploziilor |
|||
Detectoare |
|
- |
|
Dispozitive de prevenire |
|
- |
|
Senzori de explozie |
|
- |
|
Produse de eliberare a exploziei |
|
- |
|
Localizarea incendiilor |
|||
Ecrane de fum |
|
- |
|
Clapete |
|
a se vedea DI2 |
|
Țevi |
|
a se vedea DI2 |
|
Ventilatoare electrice |
|
- |
|
Sisteme de ventilație naturală |
|
- |
|
Panouri de comandă și panouri de comandă pentru avarii |
|
- |
|
Borne la rețea |
|
- |
|
Precizarea sistemului ar trebui să facă posibilă aplicarea acestuia chiar și în cazul în care nu este necesară determinarea performanțelor pentru o anumită caracteristică, deoarece cel puțin un stat membru nu are cerințe legale pentru această caracteristică [a se vedea articolul 2 alineatul (1) din Directiva 89/106/EEC și, după caz, clauza 1.2.3 din Documentele interpretative]. În aceste cazuri, nu trebuie să se impună producătorului verificarea acestei caracteristici, în cazul în care acesta nu dorește să declare performanța produsului pentru caracteristica respectivă.
(1) A se vedea dispozițiile din Documentul interpretativ nr. 2 și/sau „Completare la dispozițiile referitoare la rezistența la foc”.
(2) Sistem 1: a se vedea punctul 2 subpunctul (i) din anexa III la Directiva 89/106/CEE, fără încercarea mostrelor în vederea auditului.
13/Volumul 19 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
252 |
31996D0578
L 254/49 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DECIZIA COMISIEI
din 24 iunie 1996
privind procedura de atestare a conformității produselor pentru construcții în temeiul articolului 20 alineatul (2) din Directiva 89/106/CEE a Consiliului în ceea ce privește obiectele sanitare
(Text cu relevanță pentru SEE)
(96/578/CE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Directiva 89/106/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1988 de apropiere a actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre referitoare la produsele pentru construcții (1), astfel cum a fost modificată prin Directiva 93/68/EEC (2), în special articolul 13 alineatul (4),
întrucât, în temeiul articolului 13 alineatul (3), Comisia trebuie să aleagă între cele două proceduri „procedura cea mai puțin oneroasă care să fie compatibilă cu siguranța”; aceasta înseamnă că este necesar să decidă dacă, pentru un anumit produs sau o anumită categorie de produse, existența unui sistem de control al proceselor de producție în fabrică sub răspunderea producătorului constituie o condiție necesară și suficientă pentru atestarea conformității, sau dacă, pentru respectarea criteriilor stabilite în articolul 13 alineatul (4), este necesară intervenția unui organism de certificare acreditat;
întrucât, în temeiul articolului 13 alineatul (4), este necesar să se indice procedura astfel stabilită în dispozițiile și specificațiile tehnice; întrucât, prin urmare, este de dorit să se definească noțiunea de produse sau categorie de produse, utilizată în mandate și specificații tehnice;
întrucât descrierea detaliată a celor două proceduri prevăzute în articolul 13 alineatul (3) este prezentată în anexa III la Directiva 89/106/CEE; întrucât, prin urmare, este necesară specificarea clară a metodelor de aplicare a celor două proceduri, cu trimitere la anexa III, pentru fiecare produs sau categorie de produse, deoarece anexa III se referă cu prioritate la anumite sisteme;
întrucât procedura menționată la articolul 13 alineatul (3) litera (a) corespunde sistemelor stabilite la prima variantă, fără supraveghere permanentă, respectiv a doua și a treia variantă, de la punctul 2 subpunctul (ii) din anexa III, și procedura menționată la articolul 13 alineatul (3) litera (b) corespunde sistemelor stabilite la punctul 2 subpunctul (i) din anexa III și, la prima variantă cu supraveghere permanentă, la punctul 2 subpunctul (ii) din anexa III;
întrucât măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt în conformitate cu avizul Comitetului permanent pentru construcții,
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Conformitatea produselor și categoriilor de produse stabilite în anexa I se certifică printr-o procedură în care doar producătorul are datoria să aplice un sistem de control al proceselor de producție din fabrică, care să asigure conformitatea produsului cu specificațiile tehnice relevante.
Articolul 2
Conformitatea produselor stabilite în anexa II se certifică printr-o procedură prin care, în afară de sistemul de control al proceselor de producție în fabrică, sistem operat de producător, în evaluarea și supravegherea controlului proceselor sau a produsului însuși, este implicat un organism de certificare acreditat.
Articolul 3
Procedura pentru atestarea conformității, din anexa III, se indică în mandatele pentru standarde armonizate.
Articolul 4
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 24 iunie 1996.
Pentru Comisie
Martin BANGEMANN
Membru al Comisiei
(1) JO L 40, 11.2.1989, p. 12.
(2) JO L 220, 30.8.1993, p. 1.
ANEXA I
OBIECTE SANITARE
Chiuvete de bucătărie, lavoare și jgheaburi publice; căzi de baie; cădițele dușurilor; bideuri; pisoare; vasele de WC; closete de pământ, chimice și de compostare; toalete cu macerare; toalete fără vas; rezervoarele pentru vasele de WC; căzi de baie cu turbulență; ecrane sau cabine pentru dușuri și băi.
Toalete publice modulare și cabinele toaletelor, finisate cu materiale clasificate în clasele A, B și C de comportare la foc și pentru care comportamentul la foc nu se poate modifica în timpul procesului de producție (în general, cele obținute din materii prime ignifuge), precum și cu materiale clasificate în clasele D, E sau F.
ANEXA II
OBIECTE SANITARE
Toalete publice modulare și cabinele toaletelor finisate din materiale clasificate în clasele A, B sau C de comportare la foc, pentru care comportamentul la foc se poate modifica în timpul procesului de producție (în general, cele obținute din materii prime neignifuge).
ANEXA III
CATEGORIA DE PRODUSE
OBIECTE SANITARE (1/1)
Sistemul de atestare a conformității
Pentru produsul (produsele) și utilizarea(ările) proiectată(e) enumerate în continuare, este necesar să se specifice de către Comitetul European pentru Standardizare, Comitetul european pentru standardizare electrotehnică (CEN/Cenelec), în standardul(ele) armonizate relevante, următorul(arele) sistem(e) de atestare a conformității:
Produsul(ele) |
Utilizarea(ările) proiectată(e) |
Nivelul(rile) sau clasa(ele) de reacție la foc (1) |
Sistemul(ele) de atestare a conformității |
Chiuvete de bucătărie, lavoare și jgheaburi publice; căzi de baie; cădițele dușurilor; bideuri; pisoare; vasele de WC; closete de pământ, chimice și de compostare; toalete cu macerare; toalete fără vas; rezervoarele pentru vasele de WC; căzi de baie cu turbulență; ecrane sau cabine pentru dușuri și băi |
Igiena personală |
- |
4 (4) |
Toalete publice modulare și cabinele toaletelor finisate |
Igiena personală |
A, B sau C (2) |
1 (5) |
A, B sau C (3) |
3 (6) |
||
D, E sau F |
4 (4) |
Precizarea sistemului trebuie să facă posibilă aplicarea acestuia chiar și în cazul în care nu este necesară determinarea performanțelor pentru o anumită caracteristică, deoarece cel puțin un stat membru nu are cerințe legale pentru această caracteristică [a se vedea articolul 2 alineatul (1) din Directiva 89/106/CEE și, unde este cazul, clauza 1.2.3 din Documentele interpretative]. În aceste cazuri, nu trebuie să se impună producătorului verificarea acestei caracteristici, în cazul în care acesta nu dorește să declare performanța produsului pentru caracteristica respectivă.
(1) Pentru comportamentul la foc, a se vedea Decizia 94/611/CE a Comisiei (JO L 241, 16.9.1994, p. 25).
(2) Materialele pentru care comportamentul la foc se poate schimba în timpul procesului de producție (în general, cele obținute din materii prime neignifuge).
(3) Materiale pentru care comportamentul la foc nu se poate schimba în timpul procesului de producție (în general, cele obținute din materii prime ignifuge).
(4) Sistem 4: a se vedea varianta a treia de la punctul 2 subpunctul (ii) din anexa III la Directiva 89/106/CEE.
(5) Sistem 1: a se vedea punctul 2 subpunctul (i) din anexa III la Directiva 89/106/CEE, fără încercarea probelor în vederea auditului.
(6) Sistem 3: a se vedea varianta a doua de la punctul 2 subpunctul (ii) din anexa III la Directiva 89/106/CEE.
13/Volumul 19 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
256 |
31996D0579
L 254/52 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DECIZIA COMISIEI
din 24 iunie 1996
privind procedura de atestare a conformității produselor pentru construcții în temeiul articolului 20 alineatul (2) din Directiva 89/106/CEE a Consiliului în ceea ce privește dispozitivele fixe pentru circulație
(Text cu relevanță pentru SEE)
(96/579/CE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Directiva 89/106/CEE Consiliului din 21 decembrie 1988 de apropiere a actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre referitoare la produsele pentru construcții (1), astfel cum a fost modificată prin Directiva 93/68/CEE (2), în special articolul 13 alineatul (4),
întrucât, în temeiul articolului 13 alineatul (3) din Directiva 89/106/CEE, Comisia trebuie să aleagă între cele două proceduri pentru atestarea conformității unui produs „procedura cea mai puțin oneroasă, dar sigură”; aceasta înseamnă că este necesar să decidă dacă, pentru un anumit produs sau o anumită categorie de produse, existența unui sistem de control al proceselor de producție în fabrică sub răspunderea producătorului este o condiție necesară și suficientă pentru atestarea conformității sau dacă, pentru respectarea criteriilor stabilite la articolul 13 alineatul (4), este necesară intervenția unui organism de certificare acreditat;
întrucât, în temeiul articolului 13 alineatul (4), este necesar să se indice procedura astfel stabilită în mandatele și specificațiile tehnice; întrucât, prin urmare, este de dorit să se definească noțiunea de produse sau categorie de produse, utilizată în mandate și specificații tehnice;
întrucât descrierea detaliată a celor două proceduri prevăzute la articolul 13 alineatul (3) este prezentată în anexa III la Directiva 89/106/CEE; întrucât, prin urmare, este necesară specificarea clară a modalității de aplicare a celor două proceduri, cu trimitere la anexa III, pentru fiecare produs sau categorie de produse, deoarece anexa III acordă prioritate anumitor sisteme;
întrucât procedura menționată la articolul 13 alineatul (3) litera (a) corespunde sistemelor stabilite la prima variantă, fără supraveghere permanentă, respectiv a doua și a treia variantă, de la punctul 2 subpunctul (ii) din anexa III, și procedura menționată la articolul 13 alineatul (3) litera (b) corespunde sistemelor stabilite la punctul 2 subpunctul (i) din anexa III și, la prima variantă cu supraveghere permanentă, la punctul 2 subpunctul (ii) din anexa III;
întrucât măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt în conformitate cu avizul Comitetului permanent pentru construcții,
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Conformitatea produselor și categoriilor de produse stabilite în anexa I se certifică printr-o procedură în care doar producătorul este răspunzător să aplice un sistem de control al proceselor de producție în fabrică, care să asigure conformitatea produsului cu specificațiile tehnice relevante.
Articolul 2
Conformitatea produselor stabilite în anexa II se certifică printr-o procedură în care, în afară de sistemul de control al proceselor de producție din fabrică, sistem operat de producător, în evaluarea și supravegherea controlului proceselor sau a produsului însuși este implicat un organism de certificare acreditat.
Articolul 3
Procedura pentru atestarea conformității, din anexa III, se indică în mandatele pentru standarde armonizate.
Articolul 4
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 24 iunie 1996.
Pentru Comisie
Martin BANGEMANN
Membru al Comisiei
(1) JO L 40, 11.2.1989, p. 12.
(2) JO L 220, 30.8.1993, p. 1.
ANEXA I
DISPOZITIVE FIXE PENTRU CIRCULAȚIE
— |
Dispozitive și bariere pentru reducerea zgomotului traficului rutier și |
— |
Ecrane de protecție contra luminii orbitoare. |
ANEXA II
DISPOZITIVE FIXE PENTRU CIRCULAȚIE
— |
Produse pentru marcarea drumurilor:
|
— |
Indicatoare de trafic rutier și dispozitive de control al traficului instalate permanent pentru utilizări în traficul vehiculelor și al pietonilor:
|
— |
Stâlpi de iluminare a drumurilor |
— |
Sisteme de restricționare pentru vehicule:
|
— |
Sisteme de restricționare pentru pietoni incluzând parapete pentru poduri pietonale. |
ANEXA III
CATEGORIA DE PRODUSE
DISPOZITIVE FIXE PENTRU CIRCULAȚIE (1/2)
Sisteme de atestare a conformității
Pentru produsul (produsele) și utilizarea (utilizările) proiectată (proiectate) enumerate în continuare este necesară specificarea de către Comitetului European pentru Standardizare/Comitetului European pentru Standardizare Electrotehnică (CEN/Cenelec), în standardul (standardele) armonizat(e) relevant(e), a următorului (următoarelor) sistem(e) de atestare a conformității:
Produsul (produsele) |
Utilizarea (utilizările) proiectată (proiectate) |
Nivelul (nivelurile) sau clasa (clasele) |
Sistemul (sistemele) de atestare a conformității |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Pentru suprafețele de circulație |
|
1 (1) |
Precizarea sistemului ar trebui să facă posibilă punerea acestuia în aplicare chiar și atunci când nu este necesară determinarea performanțelor pentru o anumită caracteristică, deoarece cel puțin un stat membru nu are cerințe legale pentru această caracteristică [a se vedea articolul 2 alineatul (1) din Directiva 89/106/CEE și, unde este cazul, clauza 1.2.3 din Documentele interpretative]. În aceste cazuri, nu trebuie să se impună producătorului verificarea acestei caracteristici, dacă acesta nu dorește să declare performanța produsului pentru caracteristica respectivă.
CATEGORIA DE PRODUSE
DISPOZITIVE FIXE PENTRU CIRCULAȚIE (2/2)
Sisteme de atestare a conformității
Pentru produsul (produsele) și utilizarea (utilizările) proiectată (proiectate) enumerate în continuare este necesară specificarea de către Comitetului European pentru Standardizare/Comitetului European pentru Standardizare Electrotehnică (CEN/Cenelec), în standardul (standardele) armonizat(e) relevant(e), a următorului (următoarelor) sistem(e) de atestare a conformității:
Produsul (produsele) |
Utilizarea (utilizările) proiectată(e) |
Nivelul (nivelurile) sau clasa (clasele) |
Sistemul (sistemele) de atestare a conformității |
||||
|
Pentru suprafețele de circulație |
|
3 (2) |
Precizarea sistemului ar trebui să facă posibilă punerea acestuia în aplicare chiar și atunci când nu este necesară determinarea performanțelor pentru o anumită caracteristică, deoarece cel puțin un stat membru nu are cerințe legale pentru această caracteristică [a se vedea articolul 2 alineatul (1) din Directiva 89/106/CEE și, după caz, clauza 1.2.3 din Documentele interpretative]. În aceste cazuri, nu trebuie să se impună producătorului verificarea acestei caracteristici, dacă acesta nu dorește să declare performanța produsului pentru caracteristica respectivă.
(1) Sistemul 1: A se vedea punctul 2 subpunctul (i) din anexa III la Directiva 89/106/CEE, fără încercarea mostrelor pentru audit.
(2) Sistemul 3: A se vedea a doua variantă de la punctul 2 subpunctul (ii) din anexa III la Directiva 89/106/CEE.
13/Volumul 19 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
261 |
31996D0580
L 254/56 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DECIZIA COMISIEI
din 24 iunie 1996
privind procedura de atestare a conformității produselor pentru construcții în temeiul articolului 20 alineatul (2) din Directiva 89/106/CEE a Consiliului în ceea ce privește pereții cortină
(Text cu relevanță pentru SEE)
(96/580/CE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Directiva 89/106/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1988 de apropiere a actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre referitoare la produsele pentru construcții (1), astfel cum a fost modificată prin Directiva 93/68/CEE (2), în special articolul 13 alineatul (4),
întrucât, în temeiul articolului 13 alineatul (3) din Directiva 89/106/CEE, Comisia trebuie să aleagă între cele două proceduri pentru atestarea conformității unui produs „procedura cea mai puțin oneroasă, dar sigură”; aceasta înseamnă că este necesar să decidă, dacă, pentru un anumit produs sau o anumită categorie de produse, existența unui sistem de control al proceselor de producție din fabrică sub responsabilitatea producătorului este o condiție necesară și suficientă pentru atestarea conformității sau, dacă, pentru respectarea criteriilor stabilite la articolul 13 alineatul (4), este necesară intervenția unui organism de certificare desemnat;
întrucât, în temeiul articolului 13 alineatul (4), este necesar să se indice procedura astfel stabilită în mandatele și specificațiile tehnice; întrucât, prin urmare, este de dorit să se definească noțiunea de produse sau categorie de produse, utilizată în mandate și specificații tehnice;
întrucât descrierea detaliată a celor două proceduri prevăzute la articolul 13 alineatul (3) este prezentată în anexa III la Directiva 89/106/CEE; întrucât, prin urmare, este necesară specificarea clară a metodelor de aplicare a celor două proceduri, cu trimitere la anexa III, pentru fiecare produs sau categorie de produse, deoarece anexa III acordă prioritate anumitor sisteme;
întrucât procedura menționată la articolul 13 alineatul (3) litera (a) corespunde sistemelor stabilite la prima variantă, fără supraveghere permanentă, respectiv a doua și a treia variantă, de la punctul 2 subpunctul (ii) din anexa III, și procedura menționată la articolul 13 alineatul (3) litera (b) corespunde sistemelor stabilite la punctul 2 subpunctul (i) din anexa III și, la prima variantă cu supraveghere permanentă, la punctul 2 subpunctul (ii) din anexa III;
întrucât măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru construcții,
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Conformitatea produselor și categoriilor de produse stabilite în anexa I se certifică printr-o procedură în care producătorul singur este răspunzător să aplice un sistem de control al proceselor de producție din fabrică, care să asigure conformitatea produsului cu specificațiile tehnice relevante.
Articolul 2
Conformitatea produselor stabilite în anexa II se certifică printr-o procedură în care, în afară de sistemul de control al proceselor de producție în fabrică, sistem operat de producător, în evaluarea și supravegherea controlului proceselor de producție sau a produsului însuși, este implicat un organism de certificare acreditat.
Articolul 3
Procedura de atestare a conformității stabilită în anexa III se indică în mandatele pentru standarde armonizate.
Articolul 4
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 24 iunie 1996.
Pentru Comisie
Martin BANGEMANN
Membru al Comisiei
(1) JO L 40, 11.2.1989, p. 12.
(2) JO L 220, 30.8.1993, p. 1.
ANEXA I
PEREȚI CORTINĂ
Ansamblurile de pereți cortină urmează să fie utilizate fie ca pereți exteriori care nu constituie obiectul dispozițiilor cu privire la comportarea la foc, fie ca pereți exteriori care constituie obiectul dispozițiilor cu privire la comportarea la foc, dar care nu se încadrează în nici una din condițiile menționate pentru produsele respective de anexa II.
ANEXA II
PEREȚI CORTINĂ
Ansamblurile de pereți cortină urmează să fie utilizate ca pereți exteriori care constituie obiectul dispozițiilor cu privire la comportarea la foc, clasificați în una dintre euroclasele A, B sau C, la care comportarea la foc a componentelor fie se poate modifica în timpul procesului de producție (în general, acelea realizate din materii prime inflamabile), fie a fost modificată prin încorporarea anumitor agenți, de exemplu, agenți de ignifugare, dar numai atunci când este posibilă expunerea la foc a componentelor în cazul utilizării finale.
ANEXA III
CATEGORIA DE PRODUSE
PEREȚI CORTINĂ (1/1)
Sisteme de atestare a conformității
Pentru produsul(ele) și utilizarea(ările) proiectată(e) enumerate în continuare, este necesar să se specifice de către Comitetul European pentru Standardizare, Comitetul european pentru standardizare electrotehnică (CEN/Cenelec), în standardul(ele) armonizat(e) relevant(e), următorul(arele) sistem(e) de atestare a conformității:
Produsul(ele) |
Utilizarea(ările) proiectată(e) |
Nivelul(rile) sau clasa(ele) de comportare la foc (1) |
Sistemul(ele) de atestare a conformității |
Ansambluri de pereți cortină |
Ca pereți exteriori care constituie obiectul dispozițiilor referitoare la comportarea la foc |
A, B, C (2) |
1 (4) |
A, B sau C (3) D, E sau F |
3 (5) |
||
Ca pereți exteriori care nu constituie obiectul dispozițiilor referitoare la comportarea la foc |
— |
3 (5) |
Precizarea sistemului ar trebui să facă posibilă punerea acestuia în aplicare chiar și atunci când nu este necesară determinarea performanțelor pentru o anumită caracteristică, deoarece cel puțin un stat membru nu are cerințe legale pentru această caracteristică [a se vedea aricolul 2 alineatul (1) din Directiva 89/106/CEE și, unde este cazul, clauza 1.2.3 din Documentele interpretative]. În aceste cazuri, nu trebuie să se impună producătorului verificarea acestei caracteristici, dacă acesta nu dorește să declare performanța produsului pentru caracteristica respectivă.
(1) Pentru comportarea la foc, a se vedea Decizia 94/611/CE a Comisiei (JO L 241, 16.9.1994, p. 25).
(2) Materiale, la care, comportarea la foc se poate modifica în timpul procesului de producție (în general, acelea realizate cu materii prime inflamabile) sau a fost modificată prin încorporarea anumitor agenți, de ex. agenți de ignifugare.
(3) Materiale, la care comportarea la foc nu se poate modifica în timpul procesului de producție (în general, acelea realizate cu materii prime ignifuge).
(4) Sistemul 1: A se vedea punctul 2 subpunctul (i) din anexa III la Directiva 89/106/CEE, fără încercarea mostrelor pentru audit.
(5) Sistemul 3: A se vedea varianta a doua de la punctul 2 subpunctul (ii) din anexa III la Directiva 89/106/CEE.
13/Volumul 19 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
265 |
31996D0581
L 254/59 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DECIZIA COMISIEI
din 24 iunie 1996
privind procedura de atestare a conformității produselor pentru construcții în temeiul articolului 20 alineatul (2) din Directiva 89/106/CEE a Consiliului privind geotextilele
(Text cu relevanță pentru SEE)
(96/581/CEE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Directiva 89/106/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1988 privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre referitoare la produsele pentru construcții (1), astfel cum a fost modificată prin Directiva 93/68/CEE (2), în special articolul 13 alineatul (4),
întrucât, în temeiul articolului 13 alineatul (3) din Directiva 89/106/CEE, Comisia trebuie să aleagă între cele două proceduri pentru atestarea conformității unui produs „procedura cea mai puțin oneroasă, dar sigură”; aceasta înseamnă că este necesar să decidă dacă, pentru un anumit produs sau o anumită categorie de produse, existența unui sistem de control al proceselor de producție din fabrică sub responsabilitatea producătorului este o condiție necesară și suficientă pentru atestarea conformității sau dacă, pentru satisfacerea criteriilor menționate la articolul 13 alineatul (4), este necesară intervenția unui organism de certificare desemnat;
întrucât, în temeiul articolului 13 alineatul (4), este necesar să se indice procedura astfel stabilită în mandatele și specificațiile tehnice; întrucât, prin urmare, este de dorit să se definească noțiunea de produse sau categorie de produse, utilizată în mandate și specificații tehnice;
întrucât descrierea detaliată a celor două proceduri prevăzute la articolul 13 alineatul (3) este prezentată în anexa III la Directiva 89/106/CEE; întrucât, prin urmare, este necesară specificarea clară a modalității de aplicare a celor două proceduri, cu trimitere la anexa III, pentru fiecare produs sau categorie de produse, deoarece anexa III acordă prioritate anumitor sisteme;
procedura menționată la articolul 13 alineatul (3) litera (a) corespunde sistemelor stabilite la prima variantă, fără supraveghere permanentă, respectiv a doua și a treia variantă, de la punctul 2 subpunctul (ii) din anexa III, și procedura menționată la articolul 13 alineatul (3) litera (b) corespunde sistemelor stabilite la punctul 2 subpunctul (i) din anexa III și, la prima variantă cu supraveghere permanentă, la punctul 2 subpunctul (ii) din anexa III;
întrucât măsurile prevăzute prin prezenta decizie sunt în conformitate cu avizul Comitetului permanent pentru construcții,
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Conformitatea produselor și categoriilor de produse stabilite în anexa I se certifică printr-o procedură în cadrul căreia producătorul este singurul răspunzător să aplice un sistem de control al proceselor de producție din fabrică, sistem care să asigure conformitatea produsului cu specificațiile tehnice relevante.
Articolul 2
Conformitatea produselor menționate în anexa II se certifică printr-o procedură în cadrul căreia, în afară de sistemul de control al procesului de producție în fabrică, sistem operat de producător, în evaluarea și supravegherea controlului procesului de producție sau a produsului însuși, este implicat un organism de certificare autorizat.
Articolul 3
Procedura de atestare a conformității stabilită în anexa III se indică în mandatele pentru standardele armonizate.
Articolul 4
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 24 iunie 1996.
Pentru Comisie
Martin BANGEMANN
Membru al Comisiei
(1) JO L 40, 11.2.1989, p. 12.
(2) JO L 220, 30.8.1993, p. 1.
ANEXA I
GEOTEXTILE
— |
Geosintetice (membrane și textile), geocompozite, georețele, geomembrane și geoplase folosite în toate lucrările:
|
ANEXA II
GEOTEXTILE
— |
Geosintetice (membrane și textile), geocompozite, georețele, geomembrane și geoplase folosite la drumuri, căi ferate, fundații și pereți, sisteme de drenaj, controlul eroziunii, rezervoare și baraje, canale, tuneluri și structuri de metrou, evacuarea sau păstrarea deșeurilor lichide, pentru depozitarea deșeurilor solide sau evacuarea deșeurilor:
|
ANEXA III
CATEGORIA DE PRODUSE
GEOTEXTILE (1/2)
Sisteme de atestare a conformității
Pentru produsul (produsele) și utilizarea(ările) proiectată(e) enumerate în continuare, este necesar să se specifice de către Comitetul European pentru Standardizare în standardul(ele) armonizat(e) relevant(e), următorul(arele) sistem(e) de atestare a conformității:
Produsul(ele) |
Utilizarea(ările) proiectată(e) |
Nivelul(rile) sau clasa(ele) de comportare la foc |
Sistemul(ele) de atestare a conformității |
||||||||
Geosintetice (membrane și textile), geocompozite, georețele, geomembrane și geoplase folosite drept:
|
La drumuri, căi ferate, fundații și pereți, sisteme de drenaj, controlul eroziunii, rezervoare și baraje, canale, tuneluri și structuri de metrou, evacuarea sau păstrarea deșeurilor lichide, pentru depozitarea deșeurilor solide sau evacuarea deșeurilor |
- |
2+ (1) |
Specificațile sistemului trebuie să facă posibilă implementarea acestuia, chiar și atunci când nu este necesară determinarea performanței pentru o anumită caracteristică datorită absenței cerințelor legale în acest domeniu în cel puțin un stat membru [a se vedea articolul 2 alineatul (1) din Directiva 89/106/CEE și, acolo unde este cazul, clauza 1.2.3 din documentele interpretative]. În aceste cazuri, verificarea unei asemenea caracteristici nu trebuie să fie impusă producătorului dacă acesta nu dorește să declare performanțele produsului în acest domeniu.
CATEGORIA DE PRODUSE
GEOTEXTILE (2/2)
Sisteme de atestare a conformității
Pentru produsul (produsele) și utilizarea(ările) proiectată(e) enumerate în continuare, este necesar să se specifice de către Comitetul European pentru Standardizare în standardul(ele) armonizat(e) relevant(e), următorul(arele) sistem(e) de atestare a conformității:
Produsul(ele) |
Utilizarea(ările) proiectată(e) |
Nivelul(rile) sau clasa(ele) de comportare la foc |
Sistemul(ele) de atestare a conformității |
||
Geosintetice (membrane și textile), geocompozite, georețele, geomembrane și geoplase folosite drept:
|
La toate lucrările |
- |
4 (2) |
Specificațile sistemului trebuie să facă posibilă implementarea acestuia, chiar și atunci când nu este necesară determinarea performanței pentru o anumită caracteristică datorită absenței cerințelor legale în acest domeniu în cel puțin un stat membru [a se vedea articolul 2 alineatul (1) din Directiva 89/106/CEE și, acolo unde este cazul, clauza 1.2.3 din documentele interpretative]. În aceste cazuri, verificarea unei asemenea caracteristici nu trebuie să fie impusă producătorului dacă acesta nu dorește să declare performanțele produsului în acest domeniu.
(1) Sistemul 2+: a se vedea prima variantă de la punctul 2 subpunctul (ii) din anexa III la Directiva 89/106/CEE, inclusiv certificarea controlului producției de către un organism autorizat pe baza supravegherii, evaluării și aprobării continue.
(2) Sistem 4: a se vedea a treia variantă de la punctul 2 subpunctul (ii) din anexa III la Directiva 89/106/CEE.
13/Volumul 19 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
269 |
31996D0582
L 254/62 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DECIZIA COMISIEI
din 24 iunie 1996
privind procedura de atestare a conformității produselor pentru construcții în temeiul articolului 20 alineatul (2) din Directiva 89/106/CEE a Consiliului în ceea ce privește sistemele de etanșare a geamurilor pentru construcții și ancorele metalice pentru beton
(Text cu relevanță pentru SEE)
(96/582/CE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Directiva 89/106/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1988 de apropiere a actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre referitoare la produsele pentru construcții (1), astfel cum a fost modificată prin Directiva 93/68/EEC (2), în special articolul 13 alineatul (4),
întrucât, în temeiul articolului 13 alineatul (3) din Directiva 89/106/CEE, Comisia trebuie să aleagă între cele două proceduri pentru atestarea conformității unui produs „procedura cea mai puțin oneroasă, dar sigură”; aceasta înseamnă că este necesar să decidă dacă, pentru un anumit produs sau o anumită categorie de produse, existența unui sistem de control al proceselor de producție în fabrică sub răspunderea producătorului este o condiție necesară și suficientă pentru atestarea conformității sau dacă, pentru respectarea criteriilor menționate la articolul 13 alineatul (4), este necesară intervenția unui organism de certificare acreditat;
întrucât, în temeiul articolului 13 alineatul (4), este necesar să se indice procedura astfel stabilită în mandatele și specificațiile tehnice; întrucât, prin urmare, este de dorit să se definească noțiunea de produse sau categorie de produse, utilizată în mandate și specificații tehnice;
întrucât descrierea detaliată a celor două proceduri prevăzute la articolul 13 alineatul (3) este prezentată în anexa III la Directiva 89/106/CEE; întrucât, prin urmare, este necesară specificarea clară a metodelor de aplicare a celor două proceduri, cu trimitere la anexa III, pentru fiecare produs sau categorie de produse, deoarece anexa III acordă prioritate anumitor sisteme;
întrucât procedura menționată la articolul 13 alineatul (3) litera (a) corespunde sistemelor stabilite la prima variantă, fără supraveghere permanentă, respectiv a doua și a treia variantă, de la punctul 2 subpunctul (ii) din anexa III, și procedura menționată la articolul 13 alineatul (3) litera (b) corespunde sistemelor stabilite la punctul 2 subpunctul (i) din anexa III și, la prima variantă cu supraveghere permanentă, la punctul 2 subpunctul (ii) din anexa III;
întrucât măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt în conformitate cu avizul Comitetului permanent pentru construcții,
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Conformitatea produselor stabilite în anexa I se certifică printr-o procedură în care, în afară de sistemul de control al proceselor de producție din fabrică, sistem operat de producător, în evaluarea și supravegherea controlului proceselor de producție sau a produsului însuși, este implicat un organism de certificare acreditat.
Articolul 2
Procedura de atestare a conformității stabilită în anexa II se indică în mandatele pentru orientările pentru agrementul tehnic european.
Articolul 3
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 24 iunie 1996.
Pentru Comisie
Martin BANGEMANN
Membru al Comisiei
(1) JO L 40, 11.2.1989, p. 12.
(2) JO L 220, 30.8.1993, p. 1.
ANEXA I
SISTEME DE ETANȘARE A GEAMURILOR PENTRU CONSTRUCȚII (PEREȚI CORTINĂ)
— |
Seturi de închideri structurale cu geam, tipurile I, II, III și IV (1) ce urmează să fie utilizate ca pereți exteriori și acoperișuri. |
ANCORE METALICE PENTRU UITLIZARE ÎN BETON (DISPOZITIVE DE FIXARE MECANICĂ)
— |
Ancore metalice pentru utilizarea în beton (tip sarcină grea) ce urmează să fie utilizate pentru fixarea și/sau susținerea elementelor structurale din beton sau a unităților grele, de exemplu, căptușeli sau plafoane suspendate. |
Tipul I: |
Cu mijloace mecanice de transfer al greutății proprii a panourilor la cadrul suport al închiderii și de aici la structură. Se utilizează dispozitive pentru reducerea pericolului în cazul unei ruperi a închiderii. |
Tipul II: |
Cu mijloace mecanice de transfer al greutății proprii a panourilor la cadrul suport al închiderii și de aici la structură. Preluarea în totalitate de către închiderea structurală a transferului tuturor celorlalte acțiuni. |
Tipul III: |
Cu transferul greutății proprii a panourilor la cadrul suport al închiderii și de aici la structură prin intermediul unui adeziv structural. Se utilizează dispozitive pentru reducerea pericolului în cazul unei ruperi a închiderii. |
Tipul IV: |
Preluarea în totalitate de către închiderea structurală a transferului tuturor acțiunilor, inclusiv a greutății proprii a panourilor la cadrul suport al închiderii și de aici la structură. |
ANEXA II
PRODUSUL:
SISTEME DE ETANȘARE A GEAMURILOR PENTRU CONSTRUCȚII (1/1)
CATEGORIA DE PRODUSE
PEREȚI CORTINĂ
Sisteme de atestare a conformității
Pentru produsul (produsele) și utilizarea (utilizările) proiectată (proiectate) enumerate în continuare, este necesar ca Organizația Europeană pentru Agremente Tehnice (EOTA) să specifice, în orientările relevante pentru agrementul tehnic european, următorul (următoarele) sistem(e) de atestare a conformității:
Produsul (produsele) |
Utilizarea (utilizările) proiectată (proiectate) |
Nivelul (nivelurile) sau clasa (clasele) |
Sistemul (sistemele) de atestare a conformității |
Seturi de închideri structurale cu geam, tipurile II și IV (1) |
Pereți exteriori și acoperișuri |
— |
1 (2) |
Seturi de închideri structurale cu geam, tipurile I și III (3) |
2+ (4) |
Precizarea sistemului ar trebui să facă posibilă punerea acestuia în aplicare chiar și atunci când nu este necesară determinarea performanțelor pentru o anumită caracteristică, deoarece cel puțin un stat membru nu are cerințe legale pentru această caracteristică [a se vedea articolul 2 alineatul (1) din Directiva 89/106/CEE și, unde este cazul, clauza 1.2.3 din Documentele interpretative]. În aceste cazuri, nu trebuie să se impună producătorului verificarea acestei caracteristici, în cazul în care acesta nu dorește să declare performanța produsului pentru caracteristica respectivă.
PRODUSUL:
ANCORE METALICE UTILIZATE ÎN BETON (1/1)
CATEGORIA DE PRODUSE
DISPOZITIVE DE FIXARE MECANICĂ
Sisteme de atestare a conformității
Pentru produsul (produsele) și utilizarea (utilizările) proiectată (proiectate) enumerate în continuare, este necesar ca Organizația Europeană pentru Agremente Tehnice (EOTA) să specifice, în orientările relevante pentru agrementul tehnic european, următorul(următoarele) sistem(e) de atestare a conformității:
Produsul (produsele) |
Utilizarea (utilizările) proiectată (proiectate) |
Nivelul (nivelurile) sau clasa (clasele) |
Sistemul (sistemele) de atestare a conformității |
Ancore metalice utilizate în beton (tipul pentru sarcini grele) |
Pentru fixarea și/sau susținerea elementelor de construcție din beton sau a elementelor grele, de ex. armături sau tavane suspendate |
|
1 (5) |
Precizarea sistemului ar trebui să facă posibilă punerea acestuia în aplicare chiar și atunci când nu este necesară determinarea performanțelor pentru o anumită caracteristică, deoarece cel puțin un stat membru nu are cerințe legale pentru această caracteristică [a se vedea articolul 2 alineatul (1) din Directiva 89/106/CEE și, unde este cazul, clauza 1.2.3 din Documentele interpretative]. În aceste cazuri, nu trebuie să se impună producătorului verificarea acestei caracteristici, în cazul în care acesta nu dorește să declare performanța produsului pentru caracteristica respectivă.
Tipul II: |
Cu mijloace mecanice de transfer al greutății proprii a panourilor la cadrul suport al închiderii și de aici la structură. Preluarea în totalitate de către închiderea structurală a transferului tuturor celorlalte acțiuni. |
Tipul IV: |
Preluarea în totalitate de către închiderea structurală a transferului tuturor acțiunilor, inclusiv a greutății proprii a panourilor la cadrul suport al închiderii și de aici la structură. |
(2) Sistemul 1: A se vedea punctul 2 subpunctul (i)din anexa III la Directiva 89/106/CEE, fără încercarea mostrelor pentru audit.
Tipul I: |
Cu mijloace mecanice de transfer al greutății proprii a panourilor la cadrul suport al închiderii și de aici la structură. Se utilizează dispozitive pentru reducerea pericolului în cazul unei ruperi a închiderii. |
Tipul III: |
Cu transferul greutății proprii a panourilor la cadrul suport al închiderii și de aici la structură prin intermediul unui adeziv structural. Se utilizează dispozitive pentru reducerea pericolului în cazul unei ruperi a închiderii. |
Sistemul 2+: |
A se vedea prima variantă de la punctul 2 subpunctul (ii) din anexa III la Directiva 89/106/CEE, care include certificarea controlului proceselor de producție în fabrică de către un organism acreditat pe baza supravegherii continue, evaluării și certificării |
(5) Sistemul 1: A se vedea punctul 2 subpunctul (i) din anexa III la Directiva 89/106/CEE, fără testarea mostrelor pentru audit.
13/Volumul 19 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
273 |
31996L0064
L 258/26 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DIRECTIVA 96/64/CE A COMISIEI
din 2 octombrie 1996
de adaptare la progresul tehnic a Directivei 77/389/CEE a Consiliului privind apropierea legislației statelor membre referitoare la dispozitivele de remorcare a autovehiculelor
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Directiva 77/389/CEE a Consiliului din 17 mai 1977 privind apropierea legislației statelor membre referitoare la dispozitivele de remorcare a autovehiculelor (1) și, în special, articolul 4,
întrucât Directiva 77/389/CEE este una dintre directivele speciale ale procedurii de omologare CE de tip care a fost instituită de Directiva 70/156/CEE (2) astfel cum a fost modificată prin Directiva 96/27/CE (3); întrucât, în consecință, dispozițiile prevăzute în Directiva 70/156/CEE referitoare la sistemele, componentele și unitățile tehnice separate ale vehiculelor se aplică prezentei directive;
întrucât îndeosebi articolul 3 alineatul (4) și articolul 4 alineatul (3) din Directiva 70/156/CEE impun ca fiecărei directive speciale să i se atașeze o fișă de informații încorporând elementele relevante din anexa I la această directivă, precum și un certificat de omologare în temeiul anexei VI la această directivă pentru ca omologarea să poată fi informatizată;
întrucât aceste modificări se referă numai la dispozițiile administrative cuprinse în directivă; întrucât în consecință nu este necesar să se anuleze omologările deja efectuate, nici să se împiedice înmatricularea, vânzarea și introducerea în circulație a vehiculelor noi reglementate de aceste omologări;
întrucât măsurile prevăzute în prezenta directivă sunt conforme cu avizul Comitetului pentru adaptarea la progresul tehnic instituit de Directiva 70/156/CEE,
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
Articolul 1
(1) Articolele Directivei 77/389/CEE se modifică după cum urmează:
— |
articolul 1 se citește după cum urmează: „… cu excepția vehiculelor care se deplasează pe șine, a tractoarelor agricole și forestiere, precum și a tuturor utilajelor mobile.”; |
— |
în articolul 2, cuvântul „anexă” se înlocuiește cu „anexa II”; |
— |
în articolul 3, cuvântul „anexă” se înlocuiește cu „anexa II”; |
— |
în articolul 4, cuvântul „anexă” se înlocuiește cu „anexe”. |
(2) Anexa la Directiva 77/389/CEE se modifică în conformitate cu anexa la prezenta directivă.
Articolul 2
Începând cu 1 octombrie 1997, statele membre:
— |
nu mai acordă omologare CE de tip în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Directiva 70/156/CEE; |
— |
pot refuza omologarea națională |
pentru un tip nou de vehicul din motive legate de dispozitivele de remorcare, dacă acesta nu respectă dispozițiile Directivei 77/389/CEE, astfel cum a fost modificată de prezenta directivă.
Prezenta directivă nu anulează nicio omologare acordată anterior în conformitate cu Directiva 77/389/CEE și nu împiedică nici extinderea acestor omologări în condițiile directivei în temeiul căreia au fost inițial acordate.
Articolul 3
(1) Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 1 octombrie 1997. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.
Atunci când statele membre adoptă aceste dispoziții, ele cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.
(2) Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.
Articolul 4
Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.
Articolul 5
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 2 octombrie 1996.
Pentru Comisie
Martin BANGEMANN
Membru al Comisiei
(1) JO L 145, 13.6.1977, p. 41.
ANEXĂ
MODIFICĂRI ALE ANEXEI LA DIRECTIVA 77/389/CEE
1. |
Se introduce o listă de anexe între articole și anexă, după cum urmează: „LISTĂ DE ANEXE
|
2. |
Se introduce o nouă anexă I, după cum urmează: „ANEXA I DISPOZIȚII ADMINISTRATIVE PENTRU OMOLOGAREA DE TIP 1. CERERE DE OMOLOGARE CE DE TIP A UNUI TIP DE VEHICUL
2. ACORDAREA UNEI OMOLOGĂRI CE UNUI TIP DE VEHICUL
3. MODIFICĂRI ALE TIPULUI ȘI MODIFICĂRI ALE OMOLOGĂRILOR
4. CONFORMITATEA PRODUCȚIEI
|
3. |
Se introduc următoarele două apendice noi 1 și 2: „Apendicele 1
Apendicele 2
|