COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 5.5.2026

COM(2026) 180 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Raport privind politica în domeniul concurenței pentru anul 2025

{SWD(2026) 125 final}

Cuprins

1.    Introducere    

2. O politică modernă și simplificată în domeniul concurenței sprijină competitivitatea și creșterea durabilă și favorabilă incluziunii    

Modernizarea și simplificarea normelor și orientărilor privind ajutoarele de stat.    

Modernizarea și simplificarea orientărilor privind concentrările economice    

Modernizarea și simplificarea normelor și orientărilor antitrust.    

Orientările privind Regulamentului privind subvențiile străine și raportul de reexaminare    

Raport de reexaminare a Regulamentului privind piețele digitale    

3. Aplicarea normelor în domeniul concurenței apără și facilitează competitivitatea, echitatea și buna funcționare a piețelor    

Controlul ajutoarelor de stat    

Aplicarea normelor antitrust    

Controlul concentrărilor economice    

Asigurarea respectării Regulamentului privind subvențiile străine    

Asigurarea respectării Regulamentului privind piețele digitale    

4. Beneficiile aplicării normelor în domeniul concurenței pentru consumatori și cetățeni    

5. Politica în domeniul concurenței în context european și global    

Cooperarea în cadrul Rețelei europene în domeniul concurenței    

Relațiile internaționale – stabilirea de contacte cu parteneri din întreaga lume    

6. Sprijinirea politicii în domeniul concurenței prin comunicare și promovare    

7. Relații cu alte instituții ale UE    

1. Introducere

Europa se confruntă în prezent cu o perioadă de incertitudine profundă, determinată de schimbările climatice, de transformările geopolitice bruște și de evoluția rapidă a piețelor digitale. UE – și în special economia sa – se confruntă cu provocări majore care necesită reacții rapide din partea factorilor de decizie și a legiuitorilor. Politica UE în domeniul concurenței este menită să ne asigure bunăstarea în UE, protejându-ne împotriva denaturărilor concurenței care dăunează interesului public. Acest aspect ne readuce în perspectivă amploarea mandatului Comisiei pentru protejarea concurenței.

Orientările politice ale președintei von der Leyen 1 prezintă viziunea Comisiei pentru a răspunde multiplelor provocări cu care se confruntă UE. În centrul mandatului Comisiei pentru perioada 2025-2029 se află Busola pentru competitivitate 2 , un cadru conceput pentru a permite UE să își redreseze nivelul de competitivitate și să asigure o prosperitate durabilă. Pactul pentru o industrie curată 3 pune în aplicare Busola pentru competitivitate. Printre altele, Pactul pentru o industrie curată se axează pe eliminarea decalajului în materie de inovare 4 , pe securizarea lanțurilor de aprovizionare vitale, pe valorificarea decarbonizării și pe consolidarea rezilienței economice.

De la începutul mandatului noii Comisii, vicepreședinta executivă Teresa Ribera a preluat portofoliul în domeniul concurenței, cu un mandat axat pe modernizare, simplificare, asigurarea riguroasă a respectării normelor și a unei tranziții curate, juste și competitive. Direcția Generală Concurență (DG Concurență) execută acest mandat în domeniul concurenței. Atunci când asigură aplicarea normelor UE în domeniul concurenței, Comisia continuă să efectueze evaluări dinamice ale bunăstării consumatorilor pentru a proteja concurența și capacitatea de inovare a întreprinderilor din UE, contribuind în același timp la reziliența UE și la îndeplinirea obiectivelor dublei tranziții verzi și digitale.

Pe parcursul anului 2025, Comisia a întreprins acțiuni substanțiale în concordanță cu mandatul său. Un pas important a constat în adoptarea Cadrului privind ajutoarele de stat în contextul Pactului pentru o industrie curată (CISAF) 5 , care asigură un sprijin rapid și specific pentru tranziția curată și verde, evitând în același timp fragmentarea pieței unice. În plus, Comisia a lansat o revizuire a Orientărilor privind concentrările orizontale și a Orientărilor privind concentrările neorizontale pentru a oferi un cadru cuprinzător, previzibil și durabil pentru toate tipurile de concentrări economice și pentru toate sectoarele economice, care să reflecte numeroasele schimbări transformatoare din economie, de la digitalizare la globalizare. În același timp, Comisia a continuat să aplice cu fermitate normele antitrust împotriva abuzurilor de poziție dominantă pe piață și a altor practici anticoncurențiale care împiedică concurența efectivă în ceea ce privește prețul, alegerea, calitatea și inovarea. În acest context, Comisia este pe punctul de a-și finaliza orientările privind practicile de excludere abuzivă în temeiul articolului 102 din TFUE. Regulamentul privind subvențiile străine (FSR) 6  a contribuit la combaterea activităților anticoncurențiale și a celor cu efect de denaturare asupra pieței ale întreprinderilor care își desfășoară activitatea în UE și care primesc subvenții din afara UE. În plus, Regulamentul privind piețele digitale 7 a fost pus în aplicare pentru a debloca competitivitatea digitală prin abordarea comportamentului inechitabil al controlorilor de acces și prin asigurarea contestabilității pieței.

Aplicarea normelor în domeniul concurenței de către Comisie în 2025 a transformat valorile esențiale ale UE în realități concrete ale pieței. Această activitate a asigurat faptul că concurența ar putea avea loc în condiții echitabile și egale, a consolidat securitatea juridică pentru întreprinderi și a promovat coeziunea pe piața unică. De asemenea, a sprijinit competitivitatea UE în sectoarele strategice, a stimulat creșterea durabilă și favorabilă incluziunii și a permis consumatorilor și întreprinderilor să beneficieze mai mult de avantajele economice ale pieței unice.

Raportul privind politica în domeniul concurenței pentru anul 2025 oferă o prezentare succintă a modului în care Comisia a transpus prioritățile politice în acțiuni concrete 8 . Raportul privind politica în domeniul concurenței este însoțit de un document de lucru al serviciilor Comisiei (SWD), care oferă o prezentare cuprinzătoare a evoluțiilor politicilor, a aplicării normelor și a jurisprudenței esențiale a UE în domeniul concurenței. Aceste documente sunt adresate de Comisie Parlamentului European, Consiliului Uniunii Europene (Consiliul), Comitetului Economic și Social European (CESE) și Comitetului European al Regiunilor (CoR).

2. O politică modernă și simplificată în domeniul concurenței sprijină competitivitatea și creșterea durabilă și favorabilă incluziunii

Mandatul Comisiei pentru perioada 2024-2029 încurajează trecerea politicilor UE de la reglementarea reactivă la acțiuni strategice proactive. Pentru a îndeplini acest obiectiv și pentru a garanta o prosperitate și o competitivitate durabile, Comisia urmărește să se asigure că normele UE în domeniul concurenței sunt moderne, raționalizate și aliniate la alte politici ale UE, astfel încât să contribuie mai mult la tranziția curată și digitală.

În 2025, Comisia a continuat modernizarea principalelor norme în domeniul concurenței pentru a sprijini obiectivele de politică mai ample ale UE. Normele au fost și sunt în continuare supuse unor procese de revizuire și simplificare menite să reducă sarcinile de reglementare și costurile de asigurare a conformității, să îmbunătățească orientările, să asigure previzibilitatea și să sporească securitatea juridică. Aceste eforturi vizează stimularea și accelerarea investițiilor critice în întreaga UE.

În calitate de autoritate de aplicare a normelor în domeniul concurenței de prim rang la nivel mondial, Comisia trebuie să se asigure că normele sale în materie de concurență sunt moderne și reflectă schimbările de pe piață. Acest lucru este esențial în ceea ce privește agenda de revizuire a Comisiei pentru perioada 2024-2029. Pentru a se asigura că acest cadru de concurență rămâne eficace, Comisia își reanalizează și, după caz, își revizuiește regulamentele, orientările și comunicările. În acest sens, Comisia menține normele fundamentale care au trecut testul timpului, răspunzând în același timp provocărilor tehnologice, economice și geopolitice complexe din prezent. Pentru a se asigura că politica în domeniul concurenței contribuie la promovarea prosperității, a inovării și a alegerilor consumatorilor, Comisia a solicitat feedback din partea publicului cu privire la mai multe dosare în cadrul consultărilor publice din 2025.

Modernizarea și simplificarea normelor și orientărilor privind ajutoarele de stat.

Adoptarea Cadrului privind ajutoarele de stat în contextul Pactului pentru o industrie curată (CISAF) a reprezentat o prioritate strategică în 2025. CISAF este conceput pentru a facilita tranziția curată a UE la viteza și amploarea necesare, cu obiectivul de a transforma UE într-un actor global esențial în domeniul tehnologiilor curate de ultimă generație. Noul cadru nu vizează doar simplificarea și accelerarea sprijinului pentru decarbonizare, ci merge mai departe recunoscând statul ca investitor strategic în viitorul nostru bazat pe obiectivul zero emisii nete. CISAF este un instrument de stimulare a obiectivelor ambițioase în materie de climă, de consolidare a rezilienței pieței unice și de asigurare a faptului că industria UE rămâne competitivă la nivel mondial. UE realizează acest lucru apărând în același timp integritatea pieței unice, evitând denaturarea nejustificată a concurenței, făcând sistemele energetice mai stabile, mai accesibile ca preț și mai corecte, promovând în același timp rezultate echitabile pe piața forței de muncă, cum ar fi salariile echitabile, condițiile de muncă decente, formarea și tranziția către locuri de muncă echitabile.

Pentru a sprijini și a accelera extinderea industriilor-cheie și pentru a consolida autonomia strategică – astfel cum se prevede în Comunicarea privind Pactul pentru o industrie curată – Comisia a lansat, în aprilie 2025, un centru de sprijin pentru proiectare în contextul Forumului european comun pentru proiecte importante de interes european comun (FEC-PIIEC) 12 . Centrul de sprijin pentru proiectare colaborează îndeaproape cu statele membre pentru a raționaliza și a accelera dezvoltarea proiectelor candidate la PIIEC de la început până la sfârșit. La sfârșitul anului 2025, în cadrul centrului de sprijin pentru proiectare erau în curs patru proiecte candidate la PIIEC 13 . De la lansarea sa, FEC-PIIEC a publicat 12 recomandări, ajutând statele membre să raționalizeze, să simplifice și să accelereze instituirea și punerea în aplicare a PIIEC.

Pentru a aborda criza locuințelor, în 2025 au fost adoptate noi norme privind ajutoarele de stat pentru serviciile de interes economic general (SIEG) în ceea ce privește locuințele la prețuri accesibile 14 , care sprijină în mod direct obiectivele sociale pentru o tranziție justă și favorabilă incluziunii. Noile norme facilitează sprijinul acordat de statele membre pentru locuințe la prețuri accesibile și eficiente din punct de vedere energetic. Normele revizuite și mai clare simplifică procedurile și oferă mai multă flexibilitate statelor membre pentru a finanța sprijinul pentru inițiativele privind locuințele sociale și la prețuri accesibile. Revizuirea este o componentă-cheie a Planului european privind locuințele la prețuri accesibile al Comisiei, adoptat în decembrie 2025 15 .

Într-o economie socială de piață justă și favorabilă incluziunii, toți cetățenii UE ar trebui să aibă acces la medicamente esențiale. În 2025, Comisia a oferit orientări statelor membre cu privire la modul în care normele UE privind ajutoarele de stat se aplică sprijinului public pentru medicamentele critice 16 în contextul propunerii de act legislativ privind medicamentele critice 17 . Actul propus ar stimula întreprinderile farmaceutice din UE să își diversifice lanțurile de aprovizionare și să stimuleze producția farmaceutică în UE. Orientările oferă informări statelor membre cu privire la modul de aplicare a normelor UE privind ajutoarele de stat în vederea sprijinirii aprovizionării cu medicamente critice.

În 2025, Comisia a inițiat o revizuire majoră a Regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutoare (RGECA) 18 , în conformitate cu Busola pentru competitivitate și cu decizia de punere în aplicare a Consiliului. RGECA este un instrument important de simplificare, deoarece reduce sarcina de reglementare pentru statele membre și întreprinderi și permite acordarea rapidă a ajutoarelor fără aprobarea prealabilă din partea Comisiei dacă sunt îndeplinite condiții specifice, iar denaturarea concurenței pe piața unică este minimă.

Un sistem de transport eficient și durabil la nivelul UE este esențial pentru o tranziție curată, justă și competitivă, sporind coerența dintre infrastructura esențială și obiectivele de decarbonizare. Angajamentul Comisiei față de logistica verde și rețelele eficiente reprezintă o punere în aplicare directă a Pactului pentru o industrie curată și a Strategiei Comisiei pentru o mobilitate durabilă și inteligentă 19 . În acest scop, Comisia și-a continuat activitatea referitoare la Regulamentul de exceptare pe categorii în sectorul transporturilor (TBER) și la Orientările privind ajutoarele de stat pentru transportul terestru și multimodal. TBER și orientările sunt menite să încurajeze trecerea de la transportul rutier la cel feroviar și să stimuleze transportul multimodal, cum ar fi combinarea transportului feroviar cu transportul pe căile navigabile interioare.

În prezent, Orientările privind anumite măsuri de ajutor de stat acordate în contextul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (ETS) 20 permit statelor membre să acorde ajutoare de stat anumitor utilizatori mari consumatori de energie electrică pentru a-i compensa pentru o parte din costurile ridicate ale energiei electrice. Orientările, care se aplică până în 2030, asigură faptul că obiectivele climatice ale Comisiei și principiile unei piețe competitive conlucrează pentru a stimula decarbonizarea. În 2025, Comisia a lansat o revizuire 21 a Orientărilor privind ajutoarele de stat acordate în cadrul ETS și a adoptat, pe baza celor mai recente date disponibile, actualizări tehnice 22 referitoare, printre altele, la factorii de emisie de CO2 și la zonele geografice și a inclus sectoare industriale suplimentare eligibile pentru compensație. Normele privind ajutoarele de stat contribuie la restructurarea și modernizarea industriilor din UE și a capacităților lor de producție.

Modernizarea și simplificarea orientărilor privind concentrările economice

De la crearea sa, controlul concentrărilor economice la nivelul UE a avut un rol esențial în modelarea pieței unice, funcționând ca un „ghișeu unic” raționalizat, care facilitează cu succes extinderea întreprinderilor, investițiile și previzibilitatea pieței în întreaga UE. Acest cadru a asigurat un control eficace al concentrărilor economice, în care aproximativ 90 % din concentrările propuse sunt gestionate într-un mod simplificat de la an la an, promovând creșterea economică. În 2025, Comisia a primit 384 de notificări privind concentrările economice. Au fost adoptate 325 de decizii, dintre care 97 % au fost aprobate fără condiții. Dintre toate deciziile, 88 % au fost adoptate prin procedură simplificată. Comisia a autorizat nouă concentrări economice notificate care fac obiectul unor angajamente. Nicio concentrare economică propusă nu a fost interzisă în 2025 și nicio tranzacție nu a fost retrasă de părțile care fac notificarea în cursul celei de a doua etape a investigației. Pentru a se asigura că acest cadru solid rămâne un instrument eficace într-o economie care se transformă rapid, Comisia a lansat, în 2025, o revizuire majoră a Orientărilor sale privind concentrările economice. Această actualizare esențială acoperă Orientările privind concentrările orizontale 23  (care vizează concentrările economice între concurenți) și Orientările privind concentrările neorizontale 24  (care vizează concentrările economice din lanțul de aprovizionare și de pe piețele strâns legate). Revizuirea este aliniată la mandatul Comisiei de a spori competitivitatea globală și de a aborda în mod eficace provocările geopolitice actuale și viitoare.

Revizuirea reflectă evoluțiile transformatoare ale pieței care au un impact asupra dinamicii concurențiale pe multe piețe. Printre aceste noi realități ale pieței se numără digitalizarea rapidă, avantajele competitive ale controlului unor volume masive de date digitale despre clienți și concurenți și inteligența artificială (IA). Printre alți factori se numără globalizarea și decarbonizarea economiei UE. Revizuirea cuprinzătoare a început cu o consultare publică 25 . În strânsă colaborare cu autoritățile naționale de concurență (ANC) din UE, Comisia a identificat mai mulți factori relevanți, cum ar fi inovarea, investițiile, reziliența și capacitatea concurențială la nivel mondial. Se preconizează că orientările revizuite vor fi prezentate în 2026 și vor reflecta evoluția practicii Comisiei și a jurisprudenței instanțelor UE.

Modernizarea și simplificarea normelor și orientărilor antitrust.

Normele antitrust sunt la fel de importante, atunci când abordează comportamentele care denaturează piața într-o economie aflată în schimbare rapidă. Pentru a se asigura că normele antitrust rămân eficace în viitor, Comisia își revizuiește în prezent cadrul procedural antitrust de bază [Regulamentul (CE) nr. 1/2003 și Regulamentul (CE) nr. 773/2004]. Scopul este de a îmbunătăți eficacitatea cadrului procedural antitrust, în special de a simplifica procedurile, de a accelera investigațiile și, în general, de a garanta că instrumentele Comisiei de asigurare a respectării legislației corespund ritmului rapid al schimbărilor de pe piețele noi și în continuă evoluție. În 2025, Comisia a lansat o cerere de contribuții și un chestionar de consultare publică pentru a obține feedback de la părțile interesate cu privire la opțiunile de revizuire a normelor. Aceasta a fost completată de un atelier de „verificare a situației reale” 26 în decembrie 2025 menit să asigure continuarea colaborării cu părțile interesate în ceea ce privește perspectivele acestora asupra diferitelor opțiuni de politică prezentate în cererea de contribuții.

În 2025 a continuat activitatea cu privire la noile orientări privind practicile de excludere abuzivă în temeiul articolului 102. În prezent, Comisia revizuiește proiectul de orientări, incluzând feedbackul primit în urma unei consultări publice, a unui atelier, precum și concluziile care urmează să fie desprinse din hotărârile Curții de Justiție a UE care au fost emise în urma publicării proiectului de orientări în 2024. Comisia își propune să adopte orientările în 2026, asigurându-se că textul final reflectă cele mai recente hotărâri judecătorești ale UE pronunțate în cursul procesului de elaborare.

Comisia și-a continuat revizuirea Regulamentului de exceptare pe categorii a acordurilor de transfer de tehnologie (RECTT) și a orientărilor care îl însoțesc în 2025. Comisia revizuiește acest cadru pentru a se asigura că întreprinderile dispun de norme clare, simple și actualizate pentru a putea încheia contracte de acordare de licență pentru transferul de tehnologie favorabile concurenței. Cadrul RECTT revizuit, preconizat pentru 2026, va facilita diseminarea tehnologiei, va stimula activitatea de C&D&I în fază incipientă, reducând în același timp costurile de asigurare a conformității și sarcinile administrative asociate pentru întreprinderi.

Orientările privind Regulamentului privind subvențiile străine și raportul de reexaminare

FSR 27 urmărește să asigure condiții echitabile și egale de concurență prin eliminarea subvențiilor care denaturează concurența acordate de țările terțe întreprinderilor care își desfășoară activitatea pe piața unică 28 .

În 2025, Comisia a consultat părțile interesate cu privire la proiectul de orientări privind FSR. Printre altele, noile orientări ar oferi îndrumări cu privire la stabilirea unei denaturări cauzate de o subvenție străină și la criteriile aplicate, precum și cu privire la aplicarea „testului comparativ” (și anume ponderarea efectelor pozitive ale subvențiilor străine în raport cu efectele lor de denaturare). În plus, orientările ar acoperi competența Comisiei de a lansa cereri de propuneri în cazul concentrărilor economice „sub pragul de notificare”, al licitațiilor publice și al criteriilor luate în considerare. Orientările ar oferi claritate cu privire la aplicarea Regulamentului privind subvențiile străine pentru întreprinderile implicate în concentrări economice și în proceduri de achiziții publice în UE.

Regulamentul privind subvențiile străine prevede obligația Comisiei de a prezenta un raport Parlamentului European și Consiliului până în iulie 2026. În acest scop, Comisia a organizat o consultare publică și a lansat o cerere de contribuții în 2025 29 pentru a evalua punerea în aplicare și asigurarea respectării FSR. S-a solicitat feedback cu privire la aspecte operaționale critice, inclusiv costurile pe care Regulamentul privind subvențiile străine le impune întreprinderilor, pragurile de notificare, testul comparativ 30 , precum și gradul de complexitate al normelor și eficacitatea acestora în prevenirea denaturărilor pe piața unică.

Raport de reexaminare a Regulamentului privind piețele digitale

Regulamentul privind piețele digitale este un instrument al pieței unice care urmărește să intensifice caracterul echitabil și contestabil al sectorului digital din UE 31 . Regulamentul privind piețele digitale se aplică platformelor digitale mari desemnate drept „controlori de acces” 32 și este menit să prevină practicile de piață neloiale și să sporească contestabilitatea pieței. Controlorilor de acces desemnați li se aplică o gamă largă de obligații, în special interoperabilitatea verticală și orizontală, interzicerea practicilor de autofavorizare și acordarea accesului utilizatorilor comerciali la datele critice acumulate de platformele digitale. Regulamentul privind piețele digitale oferă atât întreprinderilor din UE, cât și întreprinderilor din afara UE oportunități mai bune de a contracara poziția dominantă a controlorilor de acces. Astfel de oportunități de contracarare stimulează inovarea și, în cele din urmă, sporesc posibilitățile de alegere ale consumatorilor în UE (și, probabil, dincolo de aceasta, datorită efectelor de propagare economice și de reglementare).

Pentru a evalua în mod oficial impactul timpuriu al Regulamentului privind piețele digitale și capacitatea acestuia de a face față provocărilor emergente, cum ar fi introducerea transformatoare a serviciilor bazate pe IA, Comisia a organizat o consultare publică și o cerere de contribuții în 2025. În cadrul acestui proces, s-a solicitat feedback de la părțile interesate cu privire la eficacitatea și punerea în aplicare generală a Regulamentului privind piețele digitale și la capacitatea acestuia de a face față provocărilor emergente, cum ar fi implementarea rapidă și transformatoare a serviciilor bazate pe IA. Pe baza contribuțiilor primite, Comisia pregătește primul său raport de evaluare, care urmează să fie prezentat Parlamentului European, Consiliului și CESE până în mai 2026.

3. Aplicarea normelor în domeniul concurenței apără și facilitează competitivitatea, echitatea și buna funcționare a piețelor

Aplicarea eficace a normelor rămâne esențială pentru a proteja credibilitatea și integritatea normelor în domeniul concurenței. În 2025, aplicarea fermă a normelor la nivelul tuturor instrumentelor – ajutoare de stat, antitrust, controlul concentrărilor economice, Regulamentul privind subvențiile străine și Regulamentul privind piețele digitale – a susținut integritatea și reziliența pieței unice și, în multe cazuri, a transformat viziunea strategică de stimulare a tranziției curate, juste și competitive în realitatea concretă a pieței. Asigurarea respectării normelor creează condițiile de piață previzibile, transparente și echitabile necesare pentru ca întreprinderile să se dezvolte și să investească mai ușor pe piața unică și în afara acesteia. Acest angajament față de echitate asigură faptul că piața unică rămâne un mediu concurențial echitabil, creând noi oportunități de afaceri și oferind acces la factori de producție esențiali pentru toți participanții la piață, mulți dintre aceștia bazându-se pe asigurarea respectării legislației de către Comisie pentru a concura cu succes. Acționând împotriva întreprinderilor care adoptă comportamente anticoncurențiale care riscă să fragmenteze piața unică, aplicarea normelor UE în domeniul concurenței contribuie la atenuarea daunelor economice atunci când UE este afectată de șocuri economice externe și de interferențe geopolitice.

Aplicarea normelor în domeniul concurenței de către Comisie creează valoare adăugată la nivelul UE. Atunci când stabilește ordinea de prioritate a măsurilor sale de asigurare a respectării legislației și decide dacă să inițieze investigații din proprie inițiativă, impactul asupra pieței unice este unul dintre principalele criterii. Atunci când instrumentează cazuri cu impact ridicat, DG Concurență își utilizează resursele limitate pentru a maximiza impactul favorabil concurenței al intervențiilor sale. Comisia poate, de asemenea, să instrumenteze anumite cazuri datorită potențialului lor de a crea un precedent.

Controlul ajutoarelor de stat

Aplicarea normelor privind ajutoarele de stat de către Comisie în 2025 a demonstrat modul în care politica în domeniul concurenței sprijină tranzițiile curate, juste și competitive ale economiei UE. Cazurile de mai jos ilustrează modul în care statele membre și-au transformat viziunile strategice în proiecte concrete de investiții.

Stimularea surselor regenerabile de energie: Comisia a autorizat Franța în cadrul CISAF să investească 11 miliarde EUR pentru a accelera utilizarea energiei din surse regenerabile 33 . Acest proiect cu o durată de 20 de ani sprijină construirea și exploatarea a trei parcuri eoliene offshore plutitoare. Finanțarea este acordată în urma unei proceduri de ofertare și va lua forma unei prime variabile lunare, care va arăta modul în care noile norme pot facilita investițiile publice specifice la viteza și amploarea necesare pentru o transformare durabilă.

Scheme de decarbonizare: în 2025, au fost autorizate mai multe scheme naționale mari pentru a accelera trecerea la o economie neutră din punct de vedere climatic. De exemplu, a fost aprobată o schemă germană în valoare de 5 miliarde EUR pentru a ajuta întreprinderile care fac obiectul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii să își decarbonizeze procesele de producție; pentru fiecare proiect trebuia stabilit un obiectiv de reducere a emisiilor cu 90 % 34 . În plus, planul Finlandei în valoare de 2,3 miliarde EUR a fost aprobat în temeiul Cadrului temporar de criză și de tranziție pentru măsuri de ajutor de stat cu scopul de a sprijini investițiile în sectoare strategice și decarbonizarea proceselor de producție 35 . În plus, a fost aprobată o schemă neerlandeză în valoare de 1,2 miliarde EUR pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viață, fondurile fiind acordate prin intermediul unei proceduri de ofertare concurențiale, care acordă prioritate celor mai mari beneficii de mediu pentru cel mai mic cost 36 . De asemenea, Comisia a aprobat, în cadrul CISAF, o schemă spaniolă de ajutoare pentru decarbonizarea industriei prelucrătoare. Schema sprijină electrificarea, trecerea la hidrogen din surse regenerabile sau cu emisii scăzute de dioxid de carbon, recuperarea căldurii reziduale, captarea, stocarea și utilizarea dioxidului de carbon, într-o gamă largă de sectoare. Ajutoarele constau în granturi directe stabilite pe baza unor intensități predefinite ale ajutoarelor. Schema este deschisă întreprinderilor de toate dimensiunile și instalațiilor și sectoarelor din cadrul și din afara schemei de comercializare a certificatelor de emisii 37 .

Asigurarea unei capacități de producție suficiente în domeniul tehnologiilor curate: șase scheme naționale cu bugete totale de 6,7 miliarde EUR au fost autorizate în cadrul CISAF în 2025, toate contribuind la atingerea indicelui de referință privind reziliența de 40 % prevăzut în Regulamentul privind industria „zero net” 38 . De exemplu, în Ungaria a fost aprobată o schemă în valoare de 4,1 miliarde EUR 39 și în Italia una în valoare de 1,5 miliarde EUR 40 pentru a stimula producția bazată pe tehnologii „zero net”.

Stimularea utilizării energiei verzi: în 2025, Comisia a aprobat un sprijin specific pentru dezvoltarea surselor de energie verzi. O măsură austriacă în valoare de 400 de milioane EUR a fost aprobată pentru a sprijini producția de hidrogen din surse regenerabile prin intermediul instrumentului „licitații ca serviciu” al Băncii Europene pentru Hidrogen 41 . În plus, o schemă daneză în valoare de 36 de milioane EUR a fost autorizată pentru a încuraja utilizarea combustibililor de aviație durabili, accelerând decarbonizarea sectorului aviației 42 .

Siguranța aprovizionării cu energie: în 2025, Comisia a aprobat mai multe măsuri de ajutor de stat menite să asigure că există o capacitate suficientă pentru a produce, a stoca sau a consuma în mod flexibil energie electrică și că producția de energie electrică răspunde cererii preconizate. De exemplu, pentru Suedia a fost aprobată o rezervă strategică de energie electrică în valoare de 300 de milioane EUR care să sprijine securitatea aprovizionării cu energie electrică în situații de urgență 43 , iar pentru Estonia a fost aprobată o rezervă strategică în valoare de 750 de milioane EUR care să sprijine securitatea energiei electrice 44 . Proiectele care vor beneficia de ajutor în cadrul ambelor măsuri vor fi selectate printr-o procedură de ofertare concurențială transparentă și nediscriminatorie. În plus, pentru Franța, Comisia a aprobat, în temeiul OACME, o reformă a mecanismului de asigurare a capacității de producție a energiei electrice la nivelul întregii piețe 45 . Mecanismul francez reproiectat va funcționa timp de zece ani, cu un buget estimat de 2 miliarde EUR pe an, totalizând 20 de miliarde EUR pe durata sa.

Consolidarea energiei nucleare: în 2025, Comisia a aprobat sprijinul pentru construirea și exploatarea centralelor nucleare, contribuind la decarbonizarea sectorului energetic și la securitatea aprovizionării cu energie electrică. În Belgia, în urma unei investigații aprofundate, a fost autorizată o măsură de sprijin pentru prelungirea duratei de viață a două reactoare nucleare, Doel 4 și Tihange 3 46 . În plus, Comisia a aprobat măsuri de ajutor pentru prima centrală nucleară din Polonia 47 , care va consta în trei noi reactoare nucleare.

PIIEC Tech4Cure 48 : în 2025, pentru a sprijini inovarea revoluționară în sectorul sănătății, Comisia a aprobat un alt PIIEC în sectorul sănătății, și anume Tech4Cure. Acest PIIEC permite unui număr de cinci state membre (Franța, Ungaria, Italia, Slovacia și Slovenia) să ofere finanțare în valoare de până la 403 milioane EUR unui număr de zece întreprinderi, deblocând o sumă suplimentară de 826 de milioane EUR sub formă de investiții private. Obiectivul ambițios al Comisiei de a implica mai multe IMM-uri în PIIEC a fost încununat de succes. În cadrul proiectului Tech4Cure, 60 % dintre întreprinderile participante sunt IMM-uri. În plus, acesta creează un ecosistem PIIEC mai larg, care implică parteneri asociați și indirecți. Tech4Cure permite cercetarea și inovarea transfrontalieră și prima implementare industrială a unei noi generații de dispozitive medicale cu soluții digitale/de IA avansate și noi pentru a sprijini conceptul de medicină predictivă, preventivă și personalizată (medicina 3P). Acest proiect urmărește facă asistența medicală mai bună, mai rapidă și mai ieftină. În plus, Tech4Cure a servit drept proiect-pilot pentru Centrul de sprijin pentru proiectare PIIEC, care a fost lansat în primăvara anului 2025.

Aplicarea normelor antitrust

În 2025, în domeniul de antitrust, Comisia a continuat să desfășoare mai multe investigații împotriva societăților care își desfășoară activitatea pe numeroase piețe, asigurându-se astfel că acestea nu abuzează de puterea lor de piață. S-a acordat o atenție deosebită piețelor digitale, care au caracteristici unice și prezintă provocări distincte din cauza modelelor de afaceri predominante și a dinamicii complexe a pieței. De exemplu, întreprinderile pot achiziționa date sau tehnologii pentru a spori barierele la intrarea pe piață sau pot exploata datele concurenților în beneficiul propriu, de exemplu, în cazul platformelor digitale cu dublă funcție sau al întreprinderilor care acționează în dublă ipostază, de intermediar și concurent.

Servicii de tehnologie de publicitate cu afișare online: Comisia a adoptat decizia privind practicile Google legate de tehnologia de publicitate 49 în 2025. Cazul se referă la servicii de tehnologie de publicitate cu afișare online și la alte practici legate de date. Comisia a aplicat Google o amendă de 2,95 miliarde de euro pentru că a abuzat de poziția sa dominantă pe piață prin favorizarea propriilor servicii de tehnologie de publicitate cu afișare online în detrimentul furnizorilor concurenți de servicii de tehnologie de publicitate, al agențiilor de publicitate și al editorilor online („autofavorizare”). Comisia a dispus ca Google să înceteze practicile de autofavorizare și să adopte măsuri care să pună capăt conflictelor de interese inerente lanțului de aprovizionare Google Adtech. Odată ce măsurile respective vor fi adoptate, întreprinderile care utilizează tehnologia Adtech de la Google vor fi în măsură să concureze și să inoveze în condiții echitabile și egale, iar consumatorii vor avea posibilități mai bune de a face alegeri în cunoștință de cauză.

Instrumente digitale de comunicare și colaborare: în cazul Microsoft Teams 50 , Comisia a acceptat angajamente din partea Microsoft de a răspunde preocupărilor în materie de concurență care constau în vânzarea legată anticoncurențială a Microsoft Teams și a suitelor de software Microsoft Office 365 și Microsoft 365 destinate clienților comerciali. În temeiul angajamentelor, Microsoft trebuie să separe Microsoft Teams, și anume să ofere versiuni ale acestor suite de software fără a include Microsoft Teams la un preț redus. În plus, Microsoft trebuie să permită clienților cu licențe pe termen lung să treacă la suite de software care nu conțin Microsoft Teams. În sfârșit, Microsoft trebuie să asigure interoperabilitatea cu instrumentele de comunicare concurente și să faciliteze utilizarea soluțiilor software concurente. Aceste angajamente au fost esențiale pentru a restabili concurența loială și pentru a redeschide piața pentru alți furnizori de instrumente de comunicare și colaborare din UE.

Sticlă rezistentă la spargere pentru dispozitive electronice portabile: Comisia a conferit caracter obligatoriu din punct de vedere juridic, în temeiul normelor antitrust ale UE, angajamentelor oferite de societatea Corning, cu sediul în SUA 51 . Angajamentele răspund preocupărilor legate de posibilitatea ca societatea Corning să fi abuzat de poziția sa dominantă prin încheierea de acorduri de aprovizionare exclusivă cu sticlă din silicați alcalini de aluminiu. Această sticlă rezistentă la spargere este utilizată pentru telefoane inteligente și alte dispozitive electronice portabile. Corning s-a angajat să renunțe la toate clauzele de exclusivitate și să nu mai impună cerințe de aprovizionare producătorilor de echipamente originale (OEM) de dispozitive electronice portabile sau societăților care finisează sticla brută. În plus, Corning nu va mai solicita producătorilor de echipamente originale sau întreprinderilor de finisare să achiziționeze mai mult de 50 % din cererea lor respectivă de la societate. Angajamentele vor facilita accesul pe piață al concurenților întreprinderii Corning, asigurând astfel inovarea și reziliența în lanțul de aprovizionare pentru dispozitive electronice portabile.

Produse de consum de calitate superioară: în 2025, Comisia a amendat Gucci, Chloé și Loewe – trei societăți care își desfășoară activitatea în sectorul produselor de consum de înaltă calitate – cu o sumă totală de 157 de milioane EUR pentru implicarea în impunerea prețurilor de revânzare (IPR) în mai multe state membre 52 . Cele trei societăți au restricționat libertatea comercială a comercianților cu amănuntul independenți care își vând produsele online și în sedii fizice de a-și stabili propriile prețuri. Aceste restricții acopereau aproape întreaga gamă de produse vândute de cele trei firme sub mărcile lor respective. Printre produse s-au numărat îmbrăcăminte, produse din piele, încălțăminte și accesorii vestimentare. Prezenta decizie reafirmă angajamentul Comisiei de a combate practicile anticoncurențiale de impunere a prețurilor de revânzare, asigurând o concurență reală în materie de prețuri pentru consumatori.

Răspunsuri incomplete la cererile de informații: Comisia a amendat Eurofield SAS și fosta sa societate-mamă, Unanime Sport SAS, cu 172 000 EUR pentru furnizarea de răspunsuri incomplete la cererile de informații în contextul unei investigații antitrust în sectorul gazonului sintetic (gazon artificial) 53 . În cazul în care întreprinderile care fac obiectul investigației Comisiei nu își respectă obligațiile legale și procedurale, eficacitatea investigației Comisiei poate fi pusă în pericol. A fost prima dată când Comisia a amendat o societate pentru furnizarea de informații incomplete în cadrul unei investigații antitrust. Această intervenție demonstrează vigilența și hotărârea sporită a Comisiei de a sancționa societățile care fac obiectul investigației și care nu respectă obligațiile procedurale.

Scrisori de îndrumare și un prim aviz: aplicarea normelor în domeniul concurenței nu se referă doar la aplicarea „strictă”, adică tragerea la răspundere a întreprinderilor care au încălcat deja normele în domeniul concurenței. Intervențiile „tolerante”, cum ar fi emiterea unor scrisori de orientare, permit Comisiei să ofere întreprinderilor securitate juridică ex ante pentru respectarea normelor antitrust. Comisia a emis două scrisori de orientare 54 în 2025. Prima scrisoare de orientare se referă la întreprinderile care își desfășoară activitatea în sectorul autovehiculelor 55 . Scrisoarea oferă claritate întreprinderilor cu privire la crearea unui grup de negociere pentru acordarea de licențe care să negocieze licențele pentru utilizarea tehnologiilor care fac obiectul brevetelor esențiale pentru standarde, cu scopul de a spori eficiența acordării de licențe pentru tehnologiile digitale. Se preconizează că aceste tehnologii vor contribui la decarbonizarea Europei și la tranziția către obiective „zero net”. Scrisoarea de orientare sprijină competitivitatea sectorului autovehiculelor din UE și sporește posibilitățile de alegere ale consumatorilor. A doua scrisoare de orientare se referă la cooperarea sub forma achiziționării în comun și a stabilirii de specificații tehnice minime pentru echipamentele electrice de manipulare a containerelor în terminalele portuare 56 , oferind mai multă claritate cu privire la o inițiativă în materie de sustenabilitate pentru a facilita trecerea de la echipamente alimentate cu motorină la echipamente alimentate cu baterii. În sfârșit, Comisia a emis primul său aviz în temeiul Regulamentului de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole 57 . Acest aviz se referă la producătorii de vin din regiunea Occitania din Franța care cooperează pentru a produce vin în mod durabil. Acordul stabilește prețuri orientative pentru șase soiuri de struguri vândute în cadrul tranzacțiilor cu vinuri în vrac 58 . Comisia a clarificat faptul că coordonarea prețurilor între producătorii agricoli poate fi compatibilă cu normele antitrust ale UE, cu condiția ca această coordonare să fie strict necesară pentru atingerea unor obiective specifice în materie de durabilitate. Avizul oferă producătorilor de vin securitatea juridică necesară pentru a continua să investească în practici durabile de producție a vinului.

Activitățile Comisiei din 2025 de asigurare a aplicării normelor au inclus, de asemenea, cartelurile – considerate cele mai grave încălcări ale legislației în domeniul concurenței. Mai multe decizii care sancționează comportamentul anticoncurențial cu un impact profund asupra economiei UE și cu efecte negative directe și tangibile asupra consumatorilor sunt rezumate mai jos.

Reciclarea vehiculelor scoase din uz (VSU): Comisia a amendat 15 mari producători de automobile și Asociația Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) cu 458 de milioane EUR în total pentru participarea la cartelul de reciclare 59 a vehiculelor scoase din uz (VSU) 60 . Timp de peste 15 ani, producătorii de automobile și ACEA au convenit să nu plătească societățile de dezasamblare de mașini pentru prelucrarea VSU, deoarece conveniseră să considere reciclarea VSU ca fiind o activitate suficient de profitabilă. De asemenea, membrii cartelului au făcut schimb de informații sensibile din punct de vedere comercial, și-au coordonat comportamentul față de societățile de dezasamblare de mașini și au convenit să nu divulge ce cantitate dintr-un VSU poate fi reciclată, recuperată și reutilizată și ce cantitate de material reciclat este utilizată în autoturismele noi. Această intervenție a Comisiei a sprijinit în mod direct obiectivele tranziției verzi prin protejarea lanțului valoric al reciclării și prin stimularea economiei circulare.

Livrări online de alimente și produse alimentare: Comisia a amendat Delivery Hero și Glovo 61 cu o sumă totală de 329 de milioane EUR pentru exploatarea unui cartel în perioada iulie 2018-iulie 2022. Cartelul viza acordul de a nu își vâna angajații, de a face schimb de informații comerciale sensibile și de a diviza piețele geografice din Spațiul Economic European. A fost prima dată când Comisia a sancționat un cartel care afectează piața forței de muncă prin restricționarea concurenței în ceea ce privește atragerea de talente și prin reducerea oportunităților pentru lucrători, demonstrând că aplicarea normelor în domeniul concurenței promovează în mod activ creșterea favorabilă incluziunii prin protejarea liberei circulații și a salariilor echitabile ale lucrătorilor în cadrul pieței unice. De asemenea, a fost prima dată când Comisia a abordat utilizarea unei participații minoritare pentru a coordona comportamentul concurenților.

Acumulatori pentru autovehicule: Comisia a amendat trei producători de acumulatori pentru autovehicule și asociația comercială Eurobat cu o sumă totală de 72 de milioane EUR pentru implicarea într-un cartel de lungă durată privind acumulatorii pentru autovehicule 62 . Producătorii au convenit să creeze și să publice prime calculate pe baza prețului lor de achiziție a plumbului. Aceștia au convenit să utilizeze aceste prime în cadrul negocierilor privind prețurile cu clienții lor OEM respectivi pentru a se asigura că suprataxa rezultată este menținută la un nivel mai ridicat. Comisia a concluzionat că este ilegal ca furnizorii să coordoneze în secret suprataxele pentru a le utiliza ca standard la nivelul întregului sector.

În plus, Comisia a efectuat trei inspecții neanunțate la sediile societăților suspectate de încălcarea normelor antitrust în mai multe sectoare: vaccinuri, băuturi nealcoolice și echipamente de schi. Efectuarea de inspecții neanunțate este unul dintre cele mai importante instrumente de aplicare a normelor de care dispune Comisia în domeniul concurenței. Inspecțiile sunt esențiale pentru asigurarea probelor, iar menținerea elementului de surpriză este necesară pentru o aplicare eficace. Acestea permit Comisiei să evalueze în mod obiectiv suspiciunile, asigurându-se că normele în domeniul concurenței sunt respectate și descurajează comportamentul anticoncurențial.

Controlul concentrărilor economice

În 2025, Comisia a continuat să aplice normele sale privind concentrările economice pentru a proteja întreprinderile și consumatorii împotriva creșterii prețurilor, dar și împotriva deteriorării altor parametri importanți ai concurenței, cum ar fi calitatea, posibilitățile de alegere și inovarea în multe domenii esențiale ale economiei UE. Controlul concentrărilor economice previne apariția concentrărilor care împiedică în mod semnificativ concurența efectivă pe piața internă, conducând, de exemplu, la crearea unei puteri de piață excesive, împiedicarea accesului pe piață și eliminarea operatorilor nou intrați pe piață, sprijinind astfel prioritățile Comisiei.

O selecție a principalelor cazuri adoptate în 2025 care au condus la decizii de verificare a conformității care fac obiectul angajamentelor este rezumată mai jos. În plus, sunt prezentate două cazuri importante care vizează posibile încălcări ale Regulamentului privind concentrările economice.

Software pentru cipuri: Comisia a aprobat în mod condiționat achiziția Ansys de către Synopsys 63 . Societățile cu sediul în SUA desfășoară activități în mare măsură complementare, dar Comisia a constatat că tranzacția ar fi sporit concentrarea pieței și ar fi redus concurența la nivel mondial pe piețele pentru furnizarea de: (i.) software optic care simulează modul în care se comportă lumina în sistemele la scară macro (de exemplu, ecrane sau farurile autoturismelor); (ii.) software fotonic care simulează modul în care se comportă lumina în sistemele optice la scară nanometrică mai mică (de exemplu, camere digitale sau panouri solare) și (iii.) software de analiză a consumului de putere la nivelul transferurilor între registre, care este un instrument software utilizat în etapa inițială a procesului de proiectare a cipurilor pentru a măsura consumul de putere al acestora. Pentru a răspunde acestor preocupări, părțile la concentrare s-au oferit să își cesioneze activitățile pe piețele problematice menționate mai sus. Măsurile corective structurale au fost esențiale pentru a preveni eliminarea concurenței efective și pentru a menține integritatea lanțului de aprovizionare pe aceste piețe critice, de înaltă tehnologie.

Sisteme de acționare a stabilizatorului reglabil orizontal utilizate în industria aerospațială: Comisia a aprobat în mod condiționat achiziționarea unei părți din activitatea legată de producerea sistemelor de acționare a societății Collins Aerospace de către Safran USA Inc. 64 (controlată de societatea franceză Safran S.A.). Potrivit constatărilor Comisiei, concentrarea a redus în mod semnificativ concurența pe piața sistemelor de acționare a stabilizatorului reglabil orizontal (THSA), prin combinarea a doi furnizori principali. Pentru a soluționa preocupările legate de concurență, Safran s-a oferit să își cesioneze întreaga activitate THSA din America de Nord.

Structuri aeronautice și aeronave comerciale de mari dimensiuni: Comisia a aprobat achiziționarea Spirit de către Boeing sub rezerva anumitor condiții 65 . Comisia a constatat că tranzacția propusă risca să reducă în mod semnificativ concurența pe piețele mondiale ale structurilor aeronautice și ale aeronavelor comerciale de mari dimensiuni. În special, Boeing ar fi putut restricționa sau înrăutăți aprovizionarea cu structuri aeronautice a Airbus de către Spirit și ar fi putut obține acces la informațiile sensibile din punct de vedere comercial ale Airbus. Pentru a răspunde acestor preocupări, Boeing s-a angajat să cesioneze către Airbus toate activitățile Spirit care aprovizionează Airbus. În plus, Boeing s-a angajat să cesioneze Spirit AeroSystems Malaysia către Composites Technology Research Malaysia.

Capace și recipiente din aluminiu pentru ambalarea hranei umede pentru animale de companie și a alimentelor destinate consumului uman: Comisia a aprobat achiziția Aluflexpack de către Constantia, sub rezerva îndeplinirii anumitor condiții 66 . Comisia a constatat că tranzacția propusă ar fi redus concurența pe piața furnizării de capace și recipiente din aluminiu sterilizabile pentru ambalarea hranei umede pentru animale de companie și a alimentelor destinate consumului uman în UE, ceea ce ar fi condus la prețuri mai mari și la mai puține posibilități de alegere pentru clienți. Pentru a răspunde preocupărilor Comisiei, Constantia s-a oferit să cesioneze întreaga activitate a Aluflexpack în domeniul hranei umede pentru animale de companie și al alimentelor destinate consumului uman din SEE.

Trimiterile concentrărilor în temeiul articolului 22 din Regulamentul privind concentrările economice: Comisia a aprobat în mod condiționat proiectul de achiziție a Boissons Heintz de către Brasserie Nationale 67 . Luxemburg a trimis cazul către Comisie în temeiul articolului 22 din Regulamentul privind concentrările economice, deoarece nu dispune de un sistem național de control al concentrărilor. Tranzacția inițială ar fi reunit cei doi principali distribuitori angro de băuturi din Luxemburg cu hoteluri, restaurante și cafenele din Luxemburg, creând un dezavantaj pentru concurenții mai mici. Pentru a răspunde acestor preocupări, părțile la concentrare s-au angajat să cesioneze majoritatea activităților de distribuție de băuturi ale Boissons Heintz unui cumpărător adecvat. Pachetul de măsuri compensatorii include o opțiune pentru cumpărător de a achiziționa numele Boissons Heintz, magazinul online și acordurile exclusive de import. În plus, achiziționarea Downtown de către UMG 68 a fost trimisă Comisiei de către Austria și Țările de Jos în temeiul articolului 22 din Regulamentul privind concentrările economice. La sfârșitul anului 2025, tranzacția propusă se afla în a doua etapă a investigației.

Posibila încălcare a clauzei de standstill: Asigurarea faptului că întreprinderile respectă caracterul ex ante al sistemului UE de control al concentrărilor este esențială pentru menținerea unei concurențe efective în cadrul pieței unice. În acest scop, Comisia a emis o comunicare privind obiecțiunile către Vivendi 71 , informând societatea cu privire la opinia sa preliminară potrivit căreia aceasta a încălcat clauza de standstill prevăzută la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul privind concentrările economice – care impune societăților să nu pună în aplicare o concentrare înainte de a fi declarată compatibilă – și condițiile aferente deciziei prin care concentrarea Vivendi/Lagardère este declarată compatibilă 72 . Potrivit evaluării preliminare a Comisiei, Vivendi a exercitat o influență decisivă asupra operațiunilor din mass-media ale Lagardère înainte de finalizarea achiziției.

Asigurarea respectării Regulamentului privind subvențiile străine

În 2025, Comisia a continuat să pună în aplicare în mod riguros FSR pentru a proteja UE împotriva subvențiilor care denaturează concurența, acordate de țări din afara UE întreprinderilor care își desfășoară activitatea pe piața unică. Astfel de denaturări pot apărea cu privire la orice activitate economică, în special în cazul concentrărilor și al procedurilor de achiziții publice. FSR este pus în aplicare în comun de DG Concurență și de Direcția Generală Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri (DG GROW) 73 . O aplicare proactivă a FSR – inclusiv investigații din proprie inițiativă – este esențială pentru menținerea competitivității globale a UE.

În cursul anului, Comisia a investigat, de exemplu, achiziția Covestro AG (un furnizor german de polimeri și componente de înaltă performanță) de către Abu Dhabi National Oil Company PJSC (ADNOC), compania petrolieră națională din Abu Dhabi. În urma unei investigații detaliate, ADNOC a propus angajamente, cărora Comisia le-a conferit ulterior caracter obligatoriu din punct de vedere juridic printr-o decizie privind angajamentele 74 . Aceste angajamente au fost esențiale pentru a remedia efectele de denaturare pe piața unică provocate de subvențiile străine (o garanție de stat nelimitată și avantaje fiscale pentru ADNOC, precum și o majorare de capital angajată de ADNOC în Covestro). Aceste subvenții ar fi denaturat concurența atât pe parcursul procesului de achiziție, cât și pe parcursul viitoarelor activități de piață ale entității rezultate în urma concentrării. În primul rând, ADNOC s-a angajat să elimine garanția de stat nelimitată, adaptându-și statutul astfel încât să nu se mai abată de la normele de drept comun în materie de insolvență din EAU. În al doilea rând, ADNOC s-a angajat să partajeze brevetele Covestro în materie de durabilitate cu întreprinderile care depind în mod deosebit de tehnologia Covestro în materie de durabilitate. Comisia a constatat că angajamentele propuse ar remedia pe deplin și în mod eficace efectele de denaturare a pieței unice cauzate de subvențiile străine. Decizia în cazul ADNOC/Covestro marchează a doua decizie finală a Comisiei în temeiul FSR de la intrarea sa în vigoare.

În plus, în 2025, Comisia a deschis o investigație aprofundată din proprie inițiativă cu privire la Nuctech 75 , o societate deținută de China care își desfășoară activitatea în domeniul fabricării și vânzării de sisteme pentru detectarea amenințărilor (scanere utilizate, de exemplu, în aeroporturi, în porturi și la frontiere). Comisia avea indicii că Nuctech primise subvenții străine, care îi permiteau să ofere prețuri și condiții care nu puteau fi egalate de alți actori de pe piață. În cazul în care aceste preocupări în materie de concurență sunt confirmate în cadrul investigației, Comisia poate impune măsuri corective sau poate accepta angajamente oferite de societate care ar răspunde preocupărilor respective.

De asemenea, Comisia a efectuat o inspecție neanunțată în temeiul FSR la sediul unei societăți care își desfășoară activitatea în sectorul comerțului electronic 76 și a continuat să lucreze la analiza sa preliminară în sectorul energiei eoliene.

Asigurarea respectării Regulamentului privind piețele digitale

Regulamentul privind piețele digitale asigură faptul că întreprinderile de toate dimensiunile pot concura, sporind atractivitatea pieței unice și oferind noi oportunități atât pentru întreprinderile din UE, cât și pentru cele străine 77 . De la intrarea în vigoare a Regulamentului privind piețele digitale și pe tot parcursul anului 2025, asigurarea respectării regulamentului a generat beneficii concrete și practice atât pentru întreprinderi, cât și pentru consumatori. De exemplu, asigurarea respectării Regulamentului privind piețele digitale a deschis ecosisteme mobile, permițând dezvoltatorilor să ofere magazine de aplicații concurente pe sistemele de operare iOS și iPadOS ale Apple. În plus, cartelele eSIM 78 pot fi acum transferate și de la telefoanele cu sistem de operare Android la cele iPhone și invers, asigurând interoperabilitatea deplină. Utilizatorilor li se oferă, de asemenea, un ecran de selectare, astfel încât să își poată selecta cu ușurință browserul implicit preferat pe dispozitivele iOS.

Dialogul în materie de reglementare este un element esențial al Regulamentului privind piețele digitale. În 2025, Comisia a organizat dialoguri în materie de reglementare cu fiecare companie desemnată drept controlor de acces. Acest tip de schimb este o modalitate eficace de a preveni problemele înainte ca acestea să apară, de a consolida încrederea între părțile implicate și de a încuraja respectarea timpurie a Regulamentului privind piețele digitale. Dialogurile în materie de reglementare permit Comisiei să orienteze comportamentul controlorilor de acces aproape în „timp real”, nu să se bazeze doar pe asigurarea ex post a aplicării normelor în domeniul concurenței. În 2025, Comisia a organizat, de asemenea, șase ateliere privind conformitatea tehnică 79 , care au permis părților interesate să discute soluțiile de conformitate propuse cu Comisia și cu controlorii de acces înșiși.

Comisia a adoptat primele sale decizii în urma procedurilor de specificare 80 . Astfel de decizii privind specificațiile oferă orientări specifice în materie de conformitate controlorilor de acces desemnați. În deciziile Comisiei privind specificațiile se precizează ce trebuie să facă Apple pentru a asigura interoperabilitatea efectivă și neîntreruptă între iOS, iPadOS și sistemele de operare concurente. Apple a contestat ambele decizii privind specificațiile 81 .

În plus, Comisia a finalizat trei investigații privind neconformitatea în 2025 82 . După un dialog constructiv în materie de reglementare, Comisia și-a încheiat investigația cu privire la arhitectura Apple privind opțiunile utilizatorilor 83 atunci când societatea a fost de acord să își modifice ecranul de selectare a browserului, ceea ce a facilitat setarea de către utilizatori a unui nou browser implicit pe dispozitivele lor iPhone.

Într-un caz separat, Comisia a constatat că practicile împotriva direcționării clienților ale Apple au încălcat Regulamentul privind piețele digitale și a impus o amendă de 500 de milioane EUR 84 . Comisia a impus, de asemenea, un ordin de încetare, obligând Apple să elimine toate restricțiile tehnice și comerciale privind direcționarea clienților în termen de 60 de zile. Decizia a fost contestată de Apple 85 . Ulterior, societatea și-a revizuit condițiile contractuale pentru distribuția aplicațiilor pe iOS.

În plus, Comisia a constatat că modelul publicitar de tip „consimțământ sau plată” folosit de Meta a încălcat Regulamentul privind piețele digitale și a impus o amendă de 200 de milioane EUR 86 și un ordin de încetare prin care Meta a fost obligată să asigure conformitatea modelului în termen de 60 de zile. Decizia a fost atacată de Meta 87 . În urma dialogului cu Meta, Comisia a luat act de angajamentul propus de Meta de a oferi utilizatorilor din UE o versiune alternativă gratuită a rețelelor sale sociale, utilizând mai puține date cu caracter personal și publicitate mai puțin țintită.

În plus, Comisia a inițiat o procedură privind o posibilă încălcare a Regulamentului privind piețele digitale de către Google prin retrogradarea conținutului editorilor de presă în rezultatele căutării 88 . Investigația Comisiei se axează în mod specific pe „politica Google privind exploatarea abuzivă a renumelui unui site”, stabilind dacă aplicarea acesteia respectă obligațiile prevăzute în Regulamentul privind piețele digitale.

De asemenea, în cursul anului 2025, Comisia a deschis trei investigații de piață privind serviciile de cloud computing. Două investigații de piață evaluează dacă Amazon și Microsoft ar trebui desemnate drept controlori de acces pentru serviciile lor de cloud computing, Amazon Web Services și Microsoft Azure 89 . Cea de a treia investigație de piață examinează dacă obligațiile prevăzute de Regulamentul privind piețele digitale abordează în mod eficace practicile care pot limita competitivitatea și echitatea în sectorul serviciilor de cloud computing din UE 90 .  

În 2025 nu au fost desemnați noi controlori de acces. Cu toate acestea, Comisia a concluzionat că serviciul de intermediere online al Meta, Facebook Marketplace, nu ar mai trebui să fie desemnat drept controlor de acces în temeiul Regulamentului privind piețele digitale 91 . Modificările pe care Meta le-a adus Facebook Marketplace au redus numărul utilizatorilor comerciali, astfel încât Facebook Marketplace nu a mai atins pragurile de desemnare prevăzute de Regulamentul privind piețele digitale.

4. Beneficiile aplicării normelor în domeniul concurenței pentru consumatori și cetățeni     

Aplicarea normelor antitrust și în materie de concentrări economice de către Comisie generează beneficii directe pentru cetățeni. DG Concurență măsoară impactul aplicării normelor antitrust (carteluri și alte încălcări ale normelor antitrust) și al controlului concentrărilor economice în mai multe moduri.

O măsură importantă este cea a „economiile directe ale clienților”, și anume efectele directe probabile asupra prețurilor de care beneficiază clienții pe piețele pe care Comisia a intervenit. Pe baza unei metode simplificate a OCDE, DG Concurență estimează că economiile directe ale clienților generate de aplicarea de către Comisie a normelor antitrust (carteluri și alte încălcări ale normelor antitrust) și a normelor privind concentrările economice în 2025 s-au ridicat la o sumă cuprinsă între 12,4 și 21,9 miliarde EUR. În termeni relativi, aplicarea normelor în domeniul concurenței a permis fiecărei gospodării din UE să economisească aproximativ 60-100 EUR pe an în perioada 2012-2025.

Comisia nu este singura autoritate de aplicare a normelor UE în domeniul concurenței. Partenerii săi din cadrul Rețelei europene în domeniul concurenței (REC) îndeplinesc, de asemenea, un rol activ. În 2025, DG Concurență și ANC-urile participante din cadrul REC au continuat să lucreze la măsurarea economiilor suplimentare ale clienților generate de măsurile de aplicare a normelor în domeniul concurenței adoptate de ANC-urile respective. Pentru perioada 2020-2024, analiza indică faptul că economiile combinate ale clienților se ridică la o valoare cuprinsă între 18 și 30 de miliarde EUR pe an. Aceasta înseamnă că ANC-urile contribuie prin economii directe de cel puțin încă 50 %, pe lângă cele generate de Comisie. Valoarea totală a economiilor directe ale clienților corespunde unei valori de aproximativ 100-160 EUR pe gospodărie pe an pentru această perioadă.

Aplicarea politicii în domeniul concurenței nu are doar un impact economic pozitiv la nivel microeconomic. Aceasta servește, de asemenea, drept motor important al bunăstării și al creșterii economice la nivel macroeconomic. Reducerile estimate ale prețurilor care rezultă din intervențiile din cadrul politicii din domeniul concurenței (atât în mod direct, cât și indirect, prin efecte de descurajare) pot fi utilizate pentru a îmbunătăți indicatorii de performanță la nivelul întregii economii privind investițiile, ocuparea forței de muncă, prețurile, productivitatea și, în cele din urmă, produsul intern brut (PIB) 92 .

5. Politica în domeniul concurenței în context european și global

Cooperarea în cadrul Rețelei europene în domeniul concurenței

Cooperarea în cadrul REC contribuie la asigurarea consecventă și eficace a respectării normelor antitrust ale UE, asigură coeziunea în materie de asigurare a respectării normelor și promovează o cultură comună a concurenței în UE.

Comisia și ANC-urile din UE aplică în paralel normele antitrust ale UE (articolele 101 și 102 din TFUE). În cadrul REC, acestea coordonează activitățile de aplicare a normelor și cooperează pentru a se asigura că aceste norme sunt aplicate în mod eficace și consecvent în toate statele membre și promovează o cultură comună a concurenței la nivelul UE. În acest scop, ANC-urile au obligația: (i.) să informeze Comisia cu privire la o nouă investigație în etapa primei măsuri oficiale de investigare și (ii) să notifice Comisiei deciziile lor naționale avute în vedere prin aplicarea normelor antitrust ale UE.

În 2025, Comisia și ANC-urile au lansat 154 de investigații noi, iar ANC-urile au notificat Comisiei 71 de decizii avute în vedere. Comisia și ANC-urile organizează reuniuni periodice în cadrul mai multor grupuri de lucru pentru a discuta și a face schimb de opinii cu privire la investigațiile noi și la cele în curs, la evoluțiile jurisprudenței și la diverse alte aspecte legate de politica în domeniul concurenței. În 2025, au avut loc 37 de reuniuni ale REC.

Relațiile internaționale – stabilirea de contacte cu parteneri din întreaga lume

Activitățile internaționale ale Comisiei în domeniul concurenței sunt importante pentru crearea unei UE mai competitive și mai asertive, deoarece UE se confruntă cu multiple provocări geopolitice care riscă să fragmenteze lumea din punct de vedere politic și economic. Printre altele, cooperarea internațională în domeniul concurenței se bazează pe încredere, pe schimbul de cunoștințe și pe schimbul de bune practici. Asigurarea coordonată a aplicării normelor în domeniul concurenței între jurisdicții este mai importantă decât oricând. Faptul că UE este recunoscută pe scară largă ca fiind un factor de decizie și o autoritate de aplicare de prim rang la nivel mondial în domeniul concurenței îi permite să își valorifice parteneriatele pentru a apăra o ordine internațională bazată pe norme. 

În 2025, Comisia și-a aprofundat colaborarea cu organizațiile multilaterale, a continuat să investească în relații bilaterale prin cooperare și acorduri comerciale (în special cu Regatul Unit, Canada, Japonia și China), precum și prin activitățile sale de cooperare cu țările africane pentru a promova coordonarea legislației în domeniul concurenței și aplicarea acesteia. De asemenea, Comisia și-a continuat colaborarea cu țările candidate (și potențial candidate) care doresc să adere la UE.

Organizații multilaterale: Comisia a colaborat cu forumuri internaționale, cum ar fi Comitetul pentru concurență al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Forumul mondial al OCDE privind concurența, Rețeaua Internațională a Concurenței (RIC) și Conferința Organizației Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD). Implicarea Comisiei s-a axat pe creșterea convergenței globale cu privire la principalele provocări în materie de aplicare a normelor, de exemplu cele generate de digitalizarea rapidă, de impactul IA și de tranziția verde, activitățile sale în cadrul OCDE distingându-se prin discursul de deschidere al vicepreședintei executive Ribera 93 cu ocazia Forumului mondial al OCDE privind concurența, în cadrul căruia Comisia a fost, de asemenea, unul dintre examinatorii principali în evaluarea inter pares a OCDE privind cadrul Kenyei în domeniul concurenței 94 . În cadrul RIC, una dintre principalele realizări ale Comisiei în 2025 a fost încheierea mandatului său de copreședinte al Grupului de lucru privind concentrările economice al RIC prin furnizarea unor capitole actualizate referitoare la efectele unilaterale și coordonate pentru Practicile recomandate ale RIC privind analiza concentrărilor economice 95 .

Acordurile de liber schimb: Comisia urmărește să includă dispoziții stricte privind politica în domeniul concurenței și controlul subvențiilor atunci când negociază acorduri de liber schimb (ALS). În 2025, negocierile privind ALS au fost încheiate cu Indonezia și au continuat cu India, Malaysia, Filipine, Thailanda și cu o asociere de cinci țări din Africa de Est și de Sud, așa-numita AES-5 96 . În plus, Comisia a început negocierile privind ALS cu Emiratele Arabe Unite, care includ un capitol privind politica în domeniul concurenței.

Acorduri de cooperare în domeniul concurenței și alte acorduri: în 2025, Comisia și-a continuat cooperarea bilaterală în domeniul concurenței cu Regatul Unit, astfel cum se prevede în Acordul comercial și de cooperare (ACC) UE-Regatul Unit 97 și în Acordul de retragere 98 . Contribuția DG Concurență la negocierile dintre UE și Regatul Unit s-a axat pe controlul, monitorizarea și raportarea schemelor de subvenții care ar putea denatura concurența în Regatul Unit, precum și pe legislația în materie de concurență și pe asigurarea respectării acesteia. Este important de remarcat faptul că Comisia a adoptat propuneri de decizii ale Consiliului de încheiere a acordului de cooperare în domeniul concurenței dintre UE și Regatul Unit 99 . În plus, Comisia a continuat negocierile pentru un acord de cooperare în domeniul concurenței între UE și Canada, menit să înlocuiască acordul actual din 1999 100 . De asemenea, Comisia și-a continuat cooperarea cu Comisia pentru comerț echitabil din Coreea, cu Comisia pentru comerț echitabil din Japonia și cu Administrația de Stat pentru Reglementarea Pieței din China, în temeiul acordurilor lor de cooperare respective și al altor acorduri 101 . 

Cooperarea regională în Africa Subsahariană: în 2025, Comisia a cooperat cu mai multe autorități naționale și regionale africane, cum ar fi Uniunea Economică și Monetară Vest-Africană (UEMOA), Comunitatea Africii de Est (CAE) și Piața Comună a Africii de Est și de Sud (COMESA). Obiectivul principal este de a consolida cadrele lor de politică – inclusiv normele în domeniul concurenței – și de a sprijini integrarea economică continentală și regională în Africa și punerea în aplicare a zonei continentale africane de liber schimb (AfCFTA), oferind stabilitate și acces pe piață pentru UE și țările africane.

Extindere: pentru țările candidate 102 și potențial candidate 103 , principalul obiectiv al politicii Comisiei în domeniul concurenței este de a sprijini instituirea unor cadre legislative și de a crea autorități în domeniul concurenței și al ajutoarelor de stat funcționale și independente din punct de vedere operațional. Acest lucru asigură faptul că țările respective pot înregistra rezultate solide în ceea ce privește aplicarea legii, aliniindu-le la cadrul pieței unice a UE. În 2025, Comisia a continuat să monitorizeze reformele, asigurarea respectării legislației și conformitatea generală a țărilor candidate și potențial candidate, în conformitate cu Comunicarea Comisiei din 2025 privind politica de extindere a UE 104 .

6. Sprijinirea politicii în domeniul concurenței prin comunicare și promovare

Activitățile de comunicare și de promovare ale Comisiei în domeniul concurenței îndeplinesc obiective importante – de a promova o cultură a concurenței în UE și în afara acesteia și de a spori vizibilitatea și transparența activităților UE în domeniul concurenței pentru a consolida efectul disuasiv al acestora și pentru a spori gradul de conștientizare în rândul consumatorilor și al cetățenilor cu privire la modul în care aplicarea normelor în materie de concurență le aduce beneficii. Scopul și beneficiile legislației în domeniul concurenței și ale aplicării acesteia trebuie comunicate și vizualizate în mod eficace diferitelor grupuri-țintă. În acest sens, Comisia utilizează mai multe canale de comunicare cu mesaje diferențiate.

Pe platformele de comunicare socială, DG Concurență și-a sporit în mod semnificativ raza de acțiune și numărul de urmăritori în 2025. DG Concurență își face simțită prezența în principal pe YouTube, X și LinkedIn. Printre altele, DG Concurență s-a axat pe dezvoltarea canalului său YouTube. Canalul găzduiește materiale video ale cadrelor de conducere de nivel superior care iau cuvântul la conferințe, precum și seria „COMP Flash”, în care funcționarii DG Concurență explică cazuri de mare vizibilitate în scurte materiale video. DG Concurență a publicat peste 130 de comunicate de presă în 2025. În sfârșit, site-ul web al DG Concurență a atras peste 12 milioane de vizualizări.

Evenimentele cu cel mai mare impact au fost cele la care a participat vicepreședinta executivă Ribera. Dialogurile politice majore, cum ar fi dialogurile privind punerea în aplicare a PIIEC și locuințele la prețuri accesibile, au permis vicepreședintei executive Ribera și Comisiei să colecteze contribuții și să primească feedback esențial pentru punerea în aplicare eficace a politicii concurenței în domenii esențiale pentru prioritățile Comisiei.

Directorul general al DG Concurență a participat la numeroase evenimente internaționale în 2025. În plus, DG Concurență a organizat sau a coorganizat cinci verificări ale situației reale pentru a colecta contribuții tehnice de la părțile interesate 105 . 

7. Relații cu alte instituții ale UE

O politică eficace în domeniul concurenței se bazează pe o colaborare continuă și constructivă cu Consiliul, Parlamentul European, CESE și CoR. Acest angajament asigură faptul că activitățile Comisiei în domeniul concurenței reflectă, de asemenea, obiective mai ample ale UE. În plus, aceste dialoguri îi permit vicepreședintei executive Ribera să orienteze portofoliul în domeniul concurenței într-o direcție care să contribuie la creșterea durabilă și favorabilă incluziunii și la competitivitatea generală.

În conformitate cu Orientările politice ale președintei von der Leyen și cu Comunicarea „O Europă mai rapidă și mai simplă” 106 , fiecare membru al colegiului prezintă Consiliului, Parlamentului European, CESE și CoR un raport anual privind progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare, simplificarea și asigurarea respectării legislației 107 . Obiectivul acestui exercițiu este de a asigura responsabilitatea și transparența în punerea în aplicare și simplificarea legislației UE, un proces care este esențial pentru angajamentul Comisiei von der Leyen față de o „Europă mai simplă și mai rapidă”. Scopul este de a crea o asumare comună a responsabilității în rândul instituțiilor UE pentru a îmbunătăți eficacitatea normelor UE, a reduce sarcinile de reglementare și a stimula competitivitatea UE.

Raportul vicepreședintei executive Ribera privind punerea în aplicare, simplificarea și asigurarea respectării legislației acoperă primele șapte luni ale anului 2025. Raportul ilustrează prioritatea pe care vicepreședintele executiv o acordă agendei de punere în aplicare și simplificare a Comisiei. Acesta descrie eforturile depuse pentru revizuirea și simplificarea legislației existente și pentru simplificarea și facilitarea punerii în aplicare a noii legislații. Raportul oferă exemple de eforturi finalizate sau în curs de simplificare și punere în aplicare, inclusiv CISAF, RGECA pentru ajutoarele de stat, Decizia SIEG actualizată pentru locuințe la prețuri accesibile 108 , Orientările privind concentrările orizontale, Orientările privind concentrările neorizontale, Regulamentul (CE) nr. 1/2003, FSR și Regulamentul privind piețele digitale.

În 2025, vicepreședinta executivă Ribera a participat periodic la schimburi de opinii și la dialoguri structurate atât în cadrul Parlamentului European, cât și al Consiliului. În Parlamentul European, ea s-a prezentat în fața Comisiei pentru afaceri economice și monetare (Comisia ECON), a Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, a Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, a Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, a Comisiei pentru mediu, climă și siguranță alimentară și a Comisiei speciale pentru criza locuințelor. În plus, ea a discutat despre Raportul său anual privind progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare, simplificarea și asigurarea respectării legislației pentru anul 2025, în cadrul unui dialog structurat cu Comisia ECON. În cadrul Consiliului, vicepreședinta executivă Ribera a participat la o dezbatere de orientare privind competitivitatea industriei.

În sfârșit, în 2025, personalul DG Concurență a participat la reuniunile convocate de raportorul responsabil cu elaborarea Avizului CESE referitor la Raportul Comisiei privind politica în domeniul concurenței pentru anul 2024. Această interacțiune la nivel „tehnic” a oferit raportorului și echipei sale de redactare informații contextuale și explicații factuale. Schimbul de opinii a aprofundat, de asemenea, înțelegerea de către Comisie a perspectivelor angajatorilor, ale angajaților, ale societății civile și ale altor părți interesate cu privire la politica în domeniul concurenței.

(1)

Europa – În fața unei alegeri – Orientările politice pentru următoarea Comisie Europeană 2024-2029 – Ursula von der Leyen – candidată la funcția de președinte al Comisiei Europene, 18.7.2024.

(2)

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O Busolă pentru competitivitatea UE, COM(2025) 30 final, 29.1.2025.

(3)

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Pactul pentru o industrie curată: o foaie de parcurs comună pentru competitivitate și decarbonizare [COM(2025) 85 final, 26.2.2025].

(4)

În comparație cu alte economii majore din lume.

(5)

Comunicarea Comisiei – Cadrul pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a Pactului pentru o industrie curată [Cadrul privind ajutoarele de stat în contextul Pactului pentru o industrie curată (C/20025/3602), 25.6.2025].

(6)

Regulamentul (UE) 2022/2560 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 decembrie 2022 privind subvențiile străine care denaturează piața internă, JO L 330, 23.12.2022, p. 1.

(7)

Regulamentul (UE) 2022/1925 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2022 privind piețe contestabile și echitabile în sectorul digital și de modificare a Directivelor (UE) 2019/1937 și (UE) 2020/1828 (Regulamentul privind piețele digitale), JO L 265, 12.10.2022, p. 1.

(8)

 A se vedea, de asemenea, infograficul Direcției Generale Concurență „2025 pe scurt” din 6.1.2026. Acest infografic de o pagină sintetizează principalele evenimente ale „politicii în domeniul concurenței în cursul anului 2025” pentru Comisie. https://competition-policy.ec.europa.eu/document/download/43bc2a9e-7172-4163-bc7c-d4b1afadd150_en?filename=2025_at_a_glance.pdf

(9)

Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat, JO L 187, 26.6.2014, p. 1.

(10)

Comunicare a Comisiei – Orientări privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie 2022, C/2022/481, JO C 80, 18.2.2022, p. 1.

(11)

Comunicare a Comisiei – Orientări privind ajutoarele de stat regionale, 2021/C 153/01, JO C 153, 29.4.2021, p. 1.

(12)

  https://competition-policy.ec.europa.eu/state-aid/ipcei/design-support-hub_en.  

(13)

  https://competition-policy.ec.europa.eu/state-aid/ipcei/joint-european-forum-ipcei_en.  

(14)

  https://competition-policy.ec.europa.eu/state-aid/legislation/sgei_en

(15)

https://single-market-economy.ec.europa.eu/sectors/proximity-and-social-economy/social-economy-eu/affordable-housing-initiative_en

(16)

 Guidance on the application of State aid rules in the context of the Critical Medicines Act (Orientări cu privire la aplicarea normelor privind ajutoarele de stat în contextul Actului legislativ privind medicamentele critice), 11.3.2025.

(17)

Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unui cadru pentru consolidarea disponibilității și a securității aprovizionării cu medicamente critice, precum și a disponibilității și accesibilității medicamentelor de interes comun, și de modificare a Regulamentului (UE) 2024/795, COM/2025/102 final, 11.3.2025.

(18)

Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat, JO L 187, 26.6.2014, p. 1.

(19)

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor Strategia pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă – înscrierea transporturilor europene pe calea viitorului, COM(2020) 789 final, 9.12.2020. Strategia pentru o mobilitate durabilă și inteligentă este foaia de parcurs a Comisiei pentru transformarea sistemului de transport al UE într­un sector mai verde, mai inteligent și mai rezilient, care vizează o reducere cu 90 % a emisiilor generate de sectorul transporturilor până în 2050.

(20)

Comunicare a Comisiei Orientări privind anumite măsuri de ajutor de stat acordate în contextul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră după 2021, C/2020/6400, JO C 317, 25.9.2020, p. 5.

(21)

  https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/14801-Technical-updates-of-the-Emissions-Trading-Scheme-ETS-State-aid-guidelines_ro?G-RB4EH5DG40=

(22)

  Comunicare a Comisiei de modificare a Orientărilor privind anumite măsuri de ajutor de stat acordate în contextul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră după 2021, JO C, C/2026/196, 5.1.2026.

(23)

Orientări privind evaluarea concentrărilor orizontale în temeiul Regulamentului Consiliului privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi, JO C 31, 5.2.2004, p. 5.

(24)

Orientări privind evaluarea concentrărilor neorizontale în conformitate cu regulamentul Consiliului privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi, JO C 265, 18.10.2008, p. 6.

(25)

https://competition-policy.ec.europa.eu/mergers/review-merger-guidelines_en

(26)

Verificările situației reale fac parte din setul de instrumente de simplificare al Comisiei. Acestea ajută Comisia să înțeleagă la nivel tehnic experiența practică a întreprinderilor și a practicienilor care aplică dreptul UE, de exemplu prin identificarea sarcinilor administrative și a blocajelor în materie de reglementare. Cunoștințele acumulate în cadrul „verificărilor situației reale” sunt utilizate pentru a identifica oportunitățile de simplificare și reducere a sarcinii administrative.

(27)

DG Concurență este responsabilă de punerea în aplicare a normelor FSR privind concentrările economice și de inițierea unor proceduri din proprie inițiativă în afara procedurilor de achiziții publice, în timp ce DG Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri (DG GROW) este responsabilă de aplicarea FSR în contextul achizițiilor publice.

(28)

FSR elimină o lacună în materie de reglementare de pe piața unică, în care subvențiile acordate de statele membre fac obiectul unei examinări în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, în timp ce subvențiile acordate de guvernele din afara UE rămân în mare parte necontrolate. În temeiul FSR, întreprinderile trebuie să notifice contribuțiile financiare primite de autorități publice din afara UE în ultimii trei ani, înainte de a pune în aplicare o concentrare (și anume o fuziune, o preluare sau o întreprindere comună) sau atribuirea unui contract în cadrul unei proceduri de achiziții publice în UE care depășesc pragurile de notificare stabilite. FSR permite Comisiei să efectueze revizuiri din proprie inițiativă în cazul în care informațiile indică existența unei subvenții străine care denaturează piața unică.

(29)

  https://ec.europa.eu/eusurvey/runner/FSR_ReviewReport2026

(30)

Atunci când efectuează testul comparativ, Comisia trebuie să ia în considerare dacă și în ce măsură subvențiile străine care denaturează piața internă în cauză au efecte pozitive asupra „dezvoltării activității economice subvenționate relevante pe piața internă”. În plus, Comisia trebuie, de asemenea, „să examineze efectele pozitive mai ample în raport cu obiectivele de politică relevante, în special cele ale Uniunii”.

(31)

Mai multe informații cu privire la Regulamentul privind piețele digitale și la asigurarea respectării acestuia pot fi găsite în Raportul anual privind Regulamentului privind piețele digitale pentru anul 2025.

(32)

În temeiul Regulamentului privind piețele digitale, „controlorii de acces” desemnați sunt platforme digitale mari care furnizează „servicii de platformă esențiale”, astfel cum sunt enumerate în Regulamentul privind piețele digitale, de exemplu, motoare de căutare online, magazine de aplicații sau servicii de transmitere de mesaje.

(33)

Cazul SA.115764 – EPIP – Régime de soutien à trois parcs éoliens en mer, l’un au large du Sud de la Bretagne et deux autres en Méditerranée, 5.8.2025.

(34)

Cazul SA.116065 – Förderprogramm Klimaschutzverträge – A doua licitație din cadrul schemei de contracte de protecție a climei, 24.3.2025.

(35)

Cazul SA.114934 – CTCT – Legea privind creditul fiscal pentru anumite investiții mari care vizează o economie neutră din punct de vedere climatic, 18.2.2025.

(36)

Cazul SA.103901 – NL_KGG_RGG_VI_Nationale Investeringsmodule Klimaatprojecten Industrie (NIKI), 20.5.2025.

(37)

Cazul SA.119880 – Spania – CISAF/MRR – Aid scheme for the decarbonisation of manufacturing industry.

(38)

Regulamentul (UE) 2024/1735 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unui cadru de măsuri pentru consolidarea ecosistemului european de producere de tehnologii „zero net” și de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1724, 13.6.2024. Regulamentul privind industria „zero net” creează un cadru de reglementare menit să stimuleze competitivitatea industriei și a tehnologiilor UE esențiale pentru decarbonizare. Un obiectiv central al Regulamentului privind industria „zero net” constă în atingerea indicelui de referință în materie de reziliență de 40 %. Potrivit acestui obiectiv, până în 2030, capacitatea UE de producere de tehnologii „zero net” strategice ar trebui să acopere cel puțin 40 % din nevoile anuale de implementare ale UE.

(39)

Cazul SA.120705 – CISAF – Aid to ensure sufficient manufacturing capacity in clean technologies, 17.12.2025.

(40)

Cazul SA.120488 – Italia – RRF-CISAF – Schemă-cadru pentru capacitatea de producție legată de tehnologiile curate, 9.12.2025.

(41)

Cazul SA.116277 – Participarea Austriei la licitația Băncii Europene pentru Hidrogen, Förderung der Erzeugung von erneuerbarem Wasserstoff nicht biogenen Ursprungs, 10.3.2025.

(42)

Cazul SA.102731 – Schema de ajutoare pentru combustibilii de aviație durabili (SAF) în aviația internă, 29.7.2025.

(43)

Cazul SA.112968 – Suedia – Rezerva strategică pentru energie electrică, 29.7.2025.

(44)

Cazul SA.112459 – Estonia – Rezerva strategică pentru energie electrică, 28.10.2025.

(45)

Cazul SA.117564 – Franța – Réforme du mécanisme de capacité, 22.12.2025.

(46)

Cazul SA.106107 – Belgia – Prelungirea duratei de viață a două reactoare nucleare (Doel 4 și Tihange 3).

(47)

Cazul SA.109707 – Polonia – Măsuri de ajutor pentru prima centrală nucleară din Polonia.

(48)

Cazurile SA.113212 – Franța; SA.117899 – Ungaria; SA.117859 – Italia; SA.117793 – Slovacia; SA.117849 – Slovenia – Proiect important de interes european comun – Dispozitive medicale inovatoare și software de asistență (PIIEC Tech4Cure).

(49)

Cazul AT.40670 – Google – Practici legate de tehnologia de publicitate și date, 5.9.2025.

(50)

Cazul AT.40721 – Microsoft Teams – Decizia privind angajamentele, 12.9.2025; cazul AT.40873 – Microsoft Teams II – Decizia privind angajamentele 12.9.2025.

(51)

Cazul AT.40728 – Corning, 18.7.2025.

(52)

Cazul AT.40840 – Gucci; cazul AT.40880 – Chloé; și cazul AT.40881 - Loewe, toate din 14.10.2025.

(53)

Cazul AT.40966 – Synthetic Turf (Procedure), 8.9.2025.

(54)

Emise în temeiul Comunicării Comisiei din 2022 privind îndrumările informale referitoare la chestiunile noi sau nerezolvate care apar în cazuri individuale și sunt legate de articolele 101 și 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (scrisori de îndrumare), JO C 381, 4.10.2022, p. 9.

(55)

https://ec.europa.eu/competition/antitrust/cases 1 / 202536 /AT_ 40979 _ 104 .pdf

(56)

  https://ec.europa.eu/competition/antitrust/cases1/202536/AT_40976_98.pdf

(57)

Primul aviz privind compatibilitatea unui acord privind dezvoltarea durabilă cu normele în domeniul concurenței pentru sectorul agricol, în temeiul articolului 210a din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole („Regulamentul OCP”).

(58)

Avizul Comisiei privind cererea de aviz formulată în temeiul articolului 210a alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 de Vignerons Coopérateurs de France – Acord privind dezvoltarea durabilă în sectorul vitivinicol din Occitania, 15.7.2025.

(59)

Cazul AT.40669 – Reciclarea vehiculelor scoase din uz, 1.4.2025.

(60)

Un vehicul scos din uz este un vehicul care nu mai este adecvat pentru utilizare, din cauza vechimii, a uzurii sau a deteriorării. Aceste vehicule sunt demontate și prelucrate în vederea reciclării, recuperării și eliminării.

(61)

Cazul AT.40795 – Servicii de livrare de alimente, 2.6.2025.

(62)

 Cazul AT.40545 – Acumulatori pentru autovehicule, 15.12.2025.

(63)

Cazul M.11481 – Synopsys/Ansys, 23.5.2025.

(64)

Cazul M.11253 – Safran/Parte din activitățile Collins Aerospace de producere a sistemelor de acționare și control al zborului, 17.6.2025.

(65)

 Cazul M.11578 – Boeing/Spirit, 14.10.2025.

(66)

Cazul M.11536 – Constantia/Aluflexpack, 6.5.2025.

(67)

Cazul M.11485 – Brasserie Nationale/Boissons Heintz, 17.7.2025.

(68)

Cazul M.11956 – UMG/Downtown, pendinte (a doua etapă a investigației).

(69)

Cazul M.11830 – Unicredit/Banco BPM, 19.6.2025.

(70)

Cazul M.12052 – UniCredit/Banco BPM – articolul 21 alineatul (4) – Evaluare preliminară, 14.7.2025.

(71)

  https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/ip_25_1867

(72)

Cazul M.10433 – Vivendi/Lagardere, 8.11.2023.

(73)

DG Concurență este responsabilă de asigurarea respectării FSR în domeniul concentrărilor economice. În plus, DG Concurență are competența de a iniția investigații din proprie inițiativă pentru a aborda denaturările de pe piața unică provocate de subvențiile străine în afara procedurilor de achiziții publice. DG Grow (Direcția Generală Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri) este responsabilă de punerea în aplicare a FSR în ceea ce privește procedurile de achiziții publice și de începerea investigațiilor din proprie inițiativă menite să elimine efectele de denaturare ale subvențiilor străine în cadrul procedurilor de achiziții publice.

(74)

Cazul FS.100156 – ADNOC/COVESTRO, 14.11.2025.

(75)

Cazul FS.100068 – Nuctech, 11.12.2025.

(76)

La 10.12.2025, un purtător de cuvânt al Comisiei a declarat că „putem confirma faptul că Comisia a efectuat o inspecție neanunțată la sediul unei societăți care își desfășoară activitatea în sectorul comerțului electronic în UE, în temeiul Regulamentului privind subvențiile străine”.

(77)

 Mai multe informații cu privire la modul în care Comisia pune în aplicare Regulamentul privind piețele digitale sunt disponibile în Raportul anual privind Regulamentului privind piețele digitale pentru anul 2025. Acesta va fi disponibil la adresa: https://digital-markets-act.ec.europa.eu/about-dma/dma-annual-reports_en .

(78)

O cartelă eSIM este o cartelă SIM digitală încorporată, care funcționează ca o cartelă fizică, dar este încorporată direct în dispozitiv. Acest lucru elimină necesitatea de a introduce o cartelă fizică, permițând o activare mai rapidă și o trecere mai ușoară de la un plan de plată de telefonie mobilă la altul.

(79)

  https://digital-markets-act.ec.europa.eu/events/workshops_en

(80)

Deciziile privind specificațiile sunt luate în urma procedurilor de specificare. În cadrul acestei proceduri, Comisia și un controlor de acces desemnat se angajează într-un dialog formal în materie de reglementare pentru a permite Comisiei să identifice măsurile concrete pe care controlorul de acces ar trebui să le ia pentru a respecta o obligație prevăzută la articolul 6 sau 7 din Regulamentul privind piețele digitale. Cazul DMA.100203 – articolul 6 alineatul (7) – Apple – iOS – SP – Features for Connected Physical Devices, 19.3.2025; Cazul DMA.100204 – articolul 6 alineatul (7) – Apple iOS and iPadOS – SP - Process, 19.3.2025.

(81)

Cauza T-354/25 – Apple și Apple Distribution International/Comisia, 6.10.2025 și cauza T-359/25 – Apple și Apple Distribution International/Comisia, 6.10.2025.

(82)

O decizie de neconformitate concluzionează, în urma unei investigații, că un controlor de acces nu a respectat o obligație prevăzută în Regulamentul privind piețele digitale. Decizia de neconformitate le impune controlorilor de acces să înceteze încălcarea. Într-o decizie de neconformitate, Comisia poate impune amenzi. Cazul DMA.100055 – Meta – articolul 5 alineatul (2), 23.4.2025; cazul DMA.100109 – Apple – Servicii de intermediere online – magazine de aplicații – AppStore – articolul 5 alineatul (4), 23.4.2025; cazul DMA. 100185 – Apple – Sisteme de operare – iOS – Articolul 6 alineatul (3), 23.4.2025.

(83)

Cazul DMA.100185 – Apple – Sisteme de operare – iOS – articolul 6 alineatul (3), 23.4.2025.

(84)

Cazul DMA.100109 – Apple – Servicii de intermediere online – magazine de aplicații – AppStore – articolul 5 alineatul (4), 23.4.2025.

(85)

Cauza T-438/25 Apple/Comisia, 7.7.2025.

(86)

Cazul DMA.100055 – Meta – articolul 5 alineatul (2), 23.4.2025.

(87)

Cauza T-435/25 Meta Platforms/Comisia, 4.7.2025.

(88)

Cazul DMA.100231 – Alphabet – Google Search – Politica privind exploatarea abuzivă a renumelui unui site, 12.11.2025.

(89)

Cazul DMA.100032 – Microsoft – servicii de cloud computing și cazul DMA.100033 – Amazon – servicii de cloud computing, 18.11.2025.

(90)

Cazul DMA.100236 – Cloud – articolul 19, 18.11.2025.

(91)

Cazul DMA.100044 – Meta – Servicii de intermediere online – Marketplace, 23.4.2025.

(92)

Literatura economică arată că aplicarea normelor în domeniul concurenței – alături de alte politici ale pieței favorabile concurenței (politica privind piața unică, politica comercială) – contribuie la obținerea unor niveluri mai mari de productivitate și de creștere economică. Pentru referințe, a se vedea, de exemplu, OCDE (2014), Factsheet on competition and macro-economic outcomes (Fișă informativă privind concurența și rezultatele macroeconomice). https://www.oecd.org/content/dam/oecd/en/publications/reports/2014/10/factsheet-on-competition-and-macro-economic-outcomes_24994985/660b93ab-en.pdf

(93)

  https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/speech_25_2869

(94)

  https://www.oecd.org/en/events/2025/12/global-forum-on-competition-2025.html

(95)

  https://www.internationalcompetitionnetwork.org/portfolio/recommended-practices-for-merger-analysis/

(96)

Cele cinci țări din Africa de Est și de Sud (AES-5) sunt Comore, Madagascar, Mauritius, Seychelles și Zimbabwe. Din 2012, aceste țări au încheiat un acord interimar de parteneriat economic (AIPE) cu UE. Acord interimar de instituire a unui cadru pentru un acord de parteneriat economic între state din Africa de Est și de Sud, pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de altă parte, JO L 111, 24.4.2012, p. 1.

(97)

Acordul comercial și de cooperare între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, pe de altă parte, JO L 149, 30.4.2021, p. 10.

(98)

Acord privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, JO C 384I, 12.11.2019, p. 1.

(99)

Propunerea de decizie a Consiliului privind semnarea, în numele Uniunii Europene, a Acordului dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord referitor la cooperarea în ceea ce privește aplicarea legislației acestora în domeniul concurenței, COM/2025/232 final, și Propunerea de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Acordului dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord referitor la cooperarea în ceea ce privește aplicarea legislației acestora în domeniul concurenței, COM/2025/233 final.

(100)

Acord între Comunitățile Europene și Guvernul Canadei privind aplicarea legislațiilor acestora în domeniul concurenței, Jurnalul Oficial L 175, 10 iulie 1999, p. 50.

(101)

Acord între Comunitatea Europeană și Guvernul Republicii Coreea privind cooperarea în domeniul practicilor anticoncurențiale, JO L 202, 4.8.2009, p. 36; Acord între Comunitatea Europeană și Guvernul Japoniei privind cooperarea în domeniul practicilor anticoncurențiale – proces-verbal convenit, JO L 183, 22.7.2003, p. 12; Mandatul Dialogului UE-China privind politica în domeniul concurenței dintre Direcția Generală Concurență a Comisiei Europene, pe de o parte, și Administrația de Stat pentru Reglementarea Pieței din Republica Populară Chineză, 44fa06fb-3f63-46cb-90c0-b7ff542b3043_en ; Memorandum de înțelegere privind un dialog în domeniul regimului de control al ajutoarelor de stat și al sistemului de analiză a concurenței loiale între Direcția Generală Concurență a Comisiei Europene și Comisia națională pentru dezvoltare și reformă a Republicii Populare Chineze, 73c7a2da-5a4f-4476-a455-7d63a73ee802_en .

(102)

Țări cărora li s-a acordat statutul de țară candidată de către Consiliul European pe baza unei recomandări din partea Comisiei Europene: Albania, Bosnia și Herțegovina, Georgia, Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia și Ucraina.

(103)

Țară potențial candidată la aderarea la UE: Kosovo.

(104)

  https://enlargement.ec.europa.eu/2025-communication-eu-enlargement-policy_en . Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, Comunicarea din 2025 privind politica de extindere a UE, COM(2025) 690 final, 4.11.2025.

(105)

Temele verificării situației reale în 2025 au fost locuințele sociale/la prețuri accesibile, instrumentele de apărare comercială și subvențiile străine (organizate în comun de DG Comerț, DG Concurență și DG Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri), RECTT și orientările, mecanismul de impunere la nivelul dreptului privat a respectării normelor din domeniul ajutoarelor de stat și revizuirea Regulamentului (CE) nr. 1/2003.

(106)

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O Europă mai simplă și mai rapidă: comunicare privind punerea în aplicare și simplificarea, COM/2025/47 final, 11.2.2025.

(107)

https://commission.europa.eu/document/download/ba6e04fd-27f5-4723-93d4-747fa4f0a425_en?filename=RIBERA_APR_SPI_2025_45_EN.pdf  

(108)

Decizia (UE) 2025/2630 a Comisiei din 16 decembrie 2025 privind aplicarea articolului 106 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în cazul ajutoarelor de stat sub formă de compensații pentru obligația de serviciu public acordate anumitor întreprinderi cărora le-a fost încredințată prestarea unui serviciu de interes economic general și de abrogare a Deciziei 2012/21/UE.