COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 1.7.2024
COM(2024) 254 final
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR
Evaluarea ex post a Programului Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI), inclusiv evaluarea finală a Instrumentului european de microfinanțare Progress (EPMF)
{SEC(2024) 184 final} - {SWD(2024) 146 final}
Cuprins
1. Introducere
2. Principalele constatări ale evaluării
2.1 Eficacitatea
2.2 Eficiența
2.3 Valoarea adăugată europeană
2.4 Coerența și complementaritatea
2.5 Relevanța
3. Concluzii
3.1 Lecții deja valorificate
3.2 Învățăminte pentru politicile viitoare
1.Introducere
Prezentul raport sintetizează principalele constatări și învățăminte desprinse din documentul de lucru al serviciilor Comisiei (SWD) care prezintă rezultatele evaluării ex post efectuate de Comisie privind Programul pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială 2014-2020 (EaSI), inclusiv ale evaluării finale a Instrumentului european de microfinanțare Progress 2010-2016 (EPMF). Comisia a lansat evaluarea celor două programe 1 în 2021. În conformitate cu Orientările privind o mai bună legiferare, evaluarea a analizat eficacitatea, eficiența, relevanța, coerența/complementaritatea și valoarea adăugată europeană a acestora.
Programul pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială 2014-2020 (EaSI) 2 a fost conceput pentru a contribui la modernizarea politicilor sociale și de ocupare a forței de muncă (axa PROGRESS), pentru a facilita accesul la piețele forței de muncă și la mobilitatea forței de muncă (axa EURES) și pentru a spori accesului la microfinanțare și la antreprenoriat social (axa Microfinanțare/antreprenoriat social). EaSI a fost pus în aplicare de Comisie în statele membre și în alte țări participante (AELS/SEE, țările candidate și potențial candidate la UE).
Instrumentul european de microfinanțare Progress 2010-2016 (EPMF) 3 a fost inițiat de Comisie cu scopul de a extinde domeniul microfinanțării la anumite grupuri care prezintă un risc special și la microîntreprinderi. EPMF, pus în aplicare de Fondul european de investiții (FEI) în statele membre ale UE, a fost urmat de o nouă generație de instrumente financiare în cadrul axei Microfinanțare/antreprenoriat social a programului EaSI.
Documentul de lucru al serviciilor Comisiei (SWD) se bazează pe datele colectate prin intermediul unui studiu de fundamentare extern și al unei evaluări efectuate de Comitetul Economic și Social European (CESE). Evaluarea a beneficiat de implicarea activă a reprezentanților Fondului European de Investiții (FEI), care au pus la dispoziție date, informații și expertiză 4 . De asemenea, în SWD sunt trecute în revistă evaluările ex ante și ex post anterioare ale EaSI, menționându-se totodată evaluarea intermediară a EaSI (2017) și, respectiv, a EPMF (2014). Se ține seama în mod corespunzător și de rezultatele evaluării ex post a Regulamentului EURES (2021) 5 , care dă greutate constatărilor privind axa EURES, precum și de studiul INOVA+ (2022) 6 privind proiectele de experimentare socială, care dă greutate constatărilor privind axa PROGRESS.
A fost consultată o gamă largă de părți interesate, între care s-au regăsit autorități naționale, beneficiari ai programelor, organizații private, întreprinderi sociale, intermediari financiari, organizații ale societății civile și cetățeni. În total, peste 400 de părți interesate au furnizat feedback pe parcursul întregului proces de consultare 7 .
Prezentul raport sintetizează principalele constatări ale evaluării și identifică deficiențele/domeniile în care se pot aduce îmbunătățiri, cărora Comisia le-ar putea acorda o atenție deosebită în actuala perioadă de programare. Totodată, raportul oferă o imagine de ansamblu a îmbunătățirilor deja puse în aplicare în cadrul componentei EaSI referitoare la Fondul social european Plus (FSE+) 8 .
2.Principalele constatări ale evaluării
EaSI și EPMF au generat un efect multiplicator prin finanțarea unei serii de activități complementare (studii, experimentare socială, consolidarea capacităților și platforme de învățare reciprocă) și prin testarea unor inițiative de stimulare a ocupării forței de muncă, a mobilității forței de muncă și a accesului la finanțare pentru grupurile vulnerabile și întreprinderile sociale. Principalele constatări prezentate mai jos sunt structurate în funcție de cele cinci criterii de evaluare.
2.1Eficacitatea
Elaborarea de politici bazate pe date concrete și vizibilitatea inovării sociale. EaSI s-a dovedit eficace în sprijinirea elaborării de politici bazate pe date concrete. Programul a oferit cunoștințe analitice comparative și oportunități de învățare reciprocă, pe baza unei abordări tematice și a unei acoperiri geografice ample. Experimentarea socială s-a dovedit a fi una dintre activitățile cele mai vizibile și mai reușite, datorită unui spectru larg de intervenții sociale adresate persoanelor cu cele mai stringente nevoi. Integrarea/includerea rezultatelor experimentării sociale în procesul de elaborare a politicilor a fost totuși limitată de lipsa unor canale de diseminare adecvate și a unor mecanisme de stimulare care să facă legătura între EaSI și FSE, precum și între acestea și părțile interesate/responsabilii de elaborarea politicilor de la nivel național. În general, evaluarea relevă o diseminare insuficientă a oportunităților de finanțare, a rezultatelor și a celor mai bune practici EaSI.
O mai mare asumare a responsabilității de către părțile interesate și îmbunătățirea capacității lor de a influența procesul de elaborare a politicilor. EaSI a fost eficace în stimularea capacității părților interesate 9 de a participa la procesul de elaborare a politicilor și de a-l influența. Datorită cunoștințelor generate și împărtășite, responsabilii de elaborarea politicilor din țările participante și de la nivelul UE au putut să își fundamenteze opțiunile de politică pe baza unor dovezi solide. De asemenea, programul a sporit gradul de sensibilizare a publicului și de asumare de către acesta a politicii UE în domeniul social. Sprijinul acordat ONG-urilor de la nivelul UE le-a permis acestora să își asigure sustenabilitatea pe termen lung și să devină o sursă esențială de cunoștințe de specialitate, atât pentru responsabilii de elaborarea politicilor de la nivel național, cât și pentru instituțiile UE. Cu toate acestea, necesitatea ca rețelele de ONG-uri de la nivelul UE să retransmită oferte în fiecare an ca răspuns la cererile de propuneri recurente s-a tradus într-o stare de incertitudine pentru aceste rețele și reprezintă o povară administrativă (atât pentru solicitanți, cât și pentru serviciile Comisiei).
Crearea unei legături de comunicare stabile între UE și organizațiile locale. Granturile de funcționare acordate rețelelor de ONG-uri de la nivelul UE au asigurat sustenabilitatea acestora pe termen lung și le-au ajutat să își sporească nivelul de profesionalism prin angajarea de personal permanent. De asemenea, prin sprijinirea consolidării capacităților și a schimbului de experiență, programul a făcut posibilă creșterea numărului de membri de la nivel național și a apropiat organizațiile membre prin crearea unui sentiment de apartenență la comunitate. Astfel, politica UE a devenit mai vizibilă și mai relevantă pentru aceste organizații.
Îmbunătățirea mobilității forței de muncă, facilitând acoperirea deficitului de forță de muncă. EaSI a reușit să faciliteze găsirea posturilor vacante potrivite pentru nevoile persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, contribuind la transparentizarea pieței muncii și furnizând informații relevante cu privire la condițiile de muncă/de viață din UE. Evaluarea a demonstrat utilitatea tot mai mare a portalului mobilității pentru ocuparea forței de muncă EURES, precum și a parteneriatelor transfrontaliere și a programelor de mobilitate specifice, care au generat împreună un număr mai mare de plasamente la nivelul UE. De asemenea, aceste servicii au îmbunătățit percepția asupra angajării în afara granițelor și au facilitat mobilitatea geografică/profesională a lucrătorilor. Evaluarea arată că aceste rezultate pozitive au fost însă subminate de o afișare incompletă a posturilor vacante de la nivel național până la sfârșitul anului 2020 și de vizibilitatea insuficientă a serviciilor de plasament oferite de EURES angajatorilor.
Finanțare mai accesibilă pentru grupurile vulnerabile, microîntreprinderi și întreprinderile sociale. Atât EaSI, cât și EPMF au fost deosebit de eficace în sprijinirea intermediarilor financiari să ajungă la persoanele care accesează cu greu fonduri pentru a deschide sau a dezvolta o afacere, precum și să ofere finanțare întreprinderilor sociale. Datorită acordurilor cu intermediarii financiari, a putut fi acordat un număr mai mare de împrumuturi grupurilor-țintă finale și s-au putut mobiliza mai multe lichidități decât se preconizase, atât în cadrul EPMF, cât și al EaSI 10 . Un efect suplimentar a fost creșterea constantă a acoperirii atât la nivel geografic, cât și la nivelul grupurilor-țintă 11 . Evaluarea indică faptul că sprijinul acordat anumitor categorii (în principal femeilor și șomerilor) a scăzut de-a lungul timpului, în timp ce sprijinul acordat persoanelor în vârstă și persoanelor care provin din țări terțe a crescut semnificativ.
Consolidarea ecosistemelor de microfinanțare și de antreprenoriat social. În vederea consolidării capacității intermediarilor financiari de a pune în aplicare produsele financiare furnizate în cadrul axei Microfinanțare/antreprenoriat social, EaSI a oferit servicii de formare și consiliere furnizorilor de microcredite. Din punct de vedere cantitativ, sprijinul acordat și-a depășit obiectivul inițial, iar din punct de vedere calitativ, capacitatea sporită a furnizorilor de microcredite s-a dovedit a fi o realizare esențială a EaSI, care a dus la consolidarea ecosistemelor de microfinanțare și de antreprenoriat social din țările participante.
Participarea inegală a țărilor la EaSI. Deși cererile de propuneri EaSI au fost deschise tuturor țărilor eligibile, solicitanții din țările cu mai multă experiență/mai mult know-how în ceea ce privește solicitarea de finanțare din partea UE (din cauza proximității față de instituțiile UE și/sau a diseminării mai intense/mai proactive a informațiilor cu privire la oportunitățile de finanțare ale UE) au depus, în mod proporțional, mai multe propuneri de înaltă calitate decât cei din alte țări (în special țările mici, statele membre mai noi și țările candidate/potențial candidate). Prin urmare, primii au avut mai multe șanse să fie selectați în cadrul gestiunii directe (care se bazează pe criteriile de calitate menționate în cererile de propuneri).
Integrarea principiilor „orizontale” în cele două programe. Evaluarea a arătat că, pentru părțile interesate – în special pentru rețelele de ONG-uri de la nivelul UE, dar și pentru beneficiarii de granturi EaSI și pentru intermediarii financiari ai EaSI/EPMF –, principiile orizontale consacrate în ambele temeiuri juridice 12 au constituit principiul director în punerea în aplicare a programelor.
2.2Eficiența
Desfășurarea activităților într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor. Analiza cost-eficacitate a indicat că activităților le-au fost repartizate resurse suficiente și că obiectivele au fost atinse în mod real. Părțile interesate au perceput 13 eforturile legate de desfășurarea activităților ca fiind proporționale cu beneficiile și au considerat că bugetul alocat este suficient pentru a obține rezultatele avute în vedere. Totuși, această eficiență a fost încetinită de povara administrativă asociată etapelor de depunere a cererilor, de atribuire și de punere în aplicare a proiectelor, în special de către structurile mici și rețelele de ONG-uri de la nivelul UE, care dispun de resurse financiare și umane limitate.
Alocarea corespunzătoare a resurselor și utilizarea în general judicioasă a acestora. Potrivit analizei eficienței economice, conversia contribuțiilor în rezultate s-a realizat în cel mai eficient mod posibil din punctul de vedere al costurilor. Cererea de microfinanțare/antreprenoriat social a fost mai mare decât se preconizase, însă resursele au fost suplimentate cu succes prin utilizarea garanției Fondului european pentru investiții strategice (FEIS). De asemenea, potrivit evaluării, costurile administrative au fost constante și bine planificate pe parcursul întregii perioade. Costurile legate de guvernanță au fost substanțial mai mici decât se preconizase, ceea ce implică un nivel ridicat de eficiență 14 .
2.3Valoarea adăugată europeană
Obținerea unui impact și promovarea unei cooperări care altfel nu ar fi avut loc. Evaluarea a arătat că EaSI a oferit țărilor participante o platformă concretă pentru schimbul de cunoștințe și învățarea reciprocă, a consolidat rețelele de ONG-uri de la nivelul UE și le-a ajutat să își crească numărul de membri de pe cuprinsul întregii UE. De asemenea, programul a îmbunătățit cooperarea în cadrul sistemului EURES pentru a facilita mobilitatea forței de muncă la nivelul UE. Atât EaSI, cât și EPMF au sporit sprijinul pentru microfinanțare și antreprenoriat social la nivelul UE printr-o cooperare inovatoare cu FEI. De asemenea, au stimulat cooperarea și învățarea reciprocă între părțile interesate din sectoarele public, privat și al societății civile, care altfel au puține motivații de a colabora, și au încurajat o mai bună aliniere la nevoile grupurilor-țintă.
Generarea de valoare adăugată europeană în comparație cu eforturile de la nivel național. Evaluarea a demonstrat că EaSI a fost cel mai adecvat instrument pentru obținerea de rezultate la nivelul UE, cum ar fi baze de date comparative, studii și activități de învățare reciprocă – subiecte care nu sunt întotdeauna priorități de top la alte niveluri de guvernanță. De asemenea, fără sprijinul EaSI este puțin probabil ca sistemele naționale să poată fi în măsură să sprijine experimentarea socială în țările participante și în rețelele de ONG-uri de la nivelul UE. În plus, nu au fost disponibile alte resurse ale UE care să fie concepute special pentru parteneriate transfrontaliere, pentru programe de mobilitate specifice și pentru un portal de posturi vacante la nivelul UE.
Consolidarea accesului la finanțare pentru microîntreprinderi și întreprinderile sociale la nivelul UE. Programul EaSI a oferit unor grupuri-țintă specifice un sprijin care în alte condiții nu ar fi fost posibil. Evaluarea a arătat că, la nivel național, EaSI și EPMF au răspuns unei lipse evidente identificate pe piețele corespunzătoare ale microfinanțării și antreprenoriatului social. Programele au realizat acest lucru prin reducerea riscurilor suportate de intermediarii financiari, facilitând astfel accesul la finanțare și disponibilitatea acesteia pentru șomeri, persoanele defavorizate, microîntreprinderi și întreprinderile sociale.
2.4Coerența și complementaritatea
Evitarea dublării eforturilor și generarea de câștiguri în materie de eficiență. Aducând laolaltă sub o singură umbrelă o serie de fonduri fragmentate, dar complementare, EaSI a sporit valoarea adăugată europeană, evitând în același timp dublarea eforturilor. Raționalizarea instrumentelor, a normelor și a procedurilor sub emblema EaSI a redus timpul necesar pentru programare și punere în aplicare, precum și resursele monetare/nemonetare investite, generând astfel câștiguri în materie de eficiență. Evaluarea a confirmat că sprijinul EaSI a fost mai eficace și mai eficient în ceea ce privește satisfacerea nevoilor părților interesate decât sprijinul fragmentat furnizat separat în cadrul programelor anterioare 15 .
Complementarități între EaSI și FSE. Cele două programe aveau obiective similare, dar foloseau abordări diferite pentru atingerea acestora; mai precis, unul utiliza modul de gestiune directă/indirectă, iar celălalt – gestiunea partajată. Cu toate acestea, evaluarea a evidențiat o lipsă a sinergiilor între cele două, legată în principal de extinderea inovărilor sociale testate în cadrul EaSI. Evaluarea indică o diseminare insuficientă a rezultatelor EaSI la nivel național, în special în rândul autorităților de management ale FSE, și lipsa stimulentelor/mecanismelor de facilitare a tranziției de la modul de gestiune directă la modul de gestiune partajată. Au fost identificate și unele complementarități între a treia axă din cadrul EaSI și FSE – care erau rare înainte de lansarea EaSI 16 , – ceea ce reprezintă o îmbunătățire în comparație cu perioadele anterioare, în care potențialele complementarități dintre EPMF și FSE au fost exploatate insuficient.
Complementarități între EaSI și alte programe ale Uniunii. În pofida asemănărilor în ceea ce privește obiectivele și grupurile-țintă, EaSI a pus accentul pe aspecte suficient de diferite (în ceea ce privește obiectivele, activitățile, grupurile-țintă, zona geografică acoperită și prioritățile de politică) în comparație cu alte fonduri de la nivelul UE (Erasmus+, Orizont 2020, EURAXESS, Interreg, COSME, InnovFin), evitându-se astfel suprapunerile. Evaluarea a evidențiat un consens cu privire la importanța menținerii diferitelor tipuri de sprijin la nivelul UE, asigurând în același timp o coordonare sporită între programele UE care se adresează acelorași grupuri.
2.5Relevanța
Necesitatea clară și continuă a tuturor tipurilor de acțiuni evaluate. Evaluarea a demonstrat că există o nevoie clară și continuă de activități analitice care să sprijine fundamentarea politicilor, printre care se numără experimentarea socială, consolidarea capacităților pentru a spori participarea părților interesate/impactul acestora asupra politicilor, instrumentele de facilitare a mobilității geografice și profesionale, precum și îmbunătățirea accesului la finanțare, în special al grupurilor vulnerabile.
Adaptare reușită la noile priorități și provocări. Evaluarea a arătat că EaSI a reușit să se adapteze la noile provocări și priorități (criza refugiaților, Brexit, pandemia de COVID-19, dubla tranziție verde și digitală) datorită diversității/complementarității activităților sale, precum și datorită programării/aplicării sale relativ simple în cadrul modurilor de gestiune directă/indirectă.
Contribuția la bunăstarea grupurilor-țintă și la obiectivele generale de politică. Luând în considerare beneficiile economice, sociale și financiare demonstrate pentru grupurile-țintă, evaluarea a concluzionat că EPMF și EaSI au îmbunătățit bunăstarea, mediul și capacitatea de autodeterminare a oamenilor în conformitate cu Strategia UE 2020, cu Pilonul european al drepturilor sociale și cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU. Aceste beneficii sunt de natură să continue pe termen mediu și lung, având în vedere că activitățile prezintă de asemenea durabilitate și relevanță permanentă.
Consens cu privire la importanța menținerii acestui tip de sprijin la nivelul UE. Evaluarea a indicat că actuala arhitectură a FSE+, cu sistemul său combinat de gestiune partajată, directă și indirectă, ar putea spori efectele pozitive și scalabilitatea activităților EaSI, asigurând în același timp o coordonare sporită cu programele UE care se adresează acelorași grupuri.
3.Concluzii
În pofida contribuției lor relevante la abordarea provocărilor societale, amploarea și sursele financiare limitate ale celor două programe au făcut ca acestea să nu poată influența tendințele socioeconomice în general. Evaluarea a identificat, de asemenea, domenii specifice în care s-ar putea aduce îmbunătățiri și cărora Comisia le-ar putea acorda o atenție deosebită atunci când va programa acțiunile din cadrul următorului FSE+, precum și alți parteneri implicați în punerea în aplicare actuală, cum ar fi Autoritatea Europeană a Muncii (ELA) și InvestEU 17 .
3.1Lecții deja valorificate
În cele ce urmează se explică modul în care FSE+ a integrat în arhitectura sa, bazându-se în special pe concluziile evaluării la jumătatea perioadei a EaSI, învățămintele desprinse confirmate de evaluarea ex post a EaSI.
·Comunicare și diseminare structurate. Începând din 2021, oportunitățile de finanțare și rezultatele componentei EaSI sunt promovate prin intermediul Portalului de finanțare și licitații . Acest portal oferă un adevărat ghișeu unic, nu numai pentru a găsi oportunități, ci și pentru interacțiunile zilnice ale proiectelor cu UE 18 . Portalul oferă un punct de intrare unic pentru gestionarea complet electronică a granturilor și a contractelor de achiziții publice gestionate la nivel central. Sunt acoperite toate programele UE gestionate la nivel central, asigurându-se un acces facil la oportunități de finanțare și de ofertare prin căutări bazate pe cuvinte-cheie și pe texte complete. Secțiunea privind achizițiile publice va fi dezvoltată în continuare în vederea integrării depline a serviciului de achiziții publice (gestionare complet electronică, la fel ca în cazul granturilor). În plus, punctele de contact naționale pentru componenta EaSI promovează oportunitățile oferite de componenta EaSI și oferă rezultate în limbile țărilor participante. De asemenea, înainte de adoptarea fiecărui program de lucru anual al componentei EaSI se organizează o consultare structurată a părților interesate 19 .
·Îmbunătățirea condițiilor pentru dezvoltarea inovării sociale. Regulamentul FSE+ motivează statele membre să profite de o nouă abordare integrată pentru a promova inovarea socială. Astfel, componenta EaSI testează în continuare noi abordări de politică la scară mică prin experimentare socială și servește drept bază pentru activități de extindere, integrare și/sau replicare a inovării sociale în cadrul componentei FSE+ cu gestiune partajată sau al altor fonduri. Pe de altă parte, aceste dispoziții juridice 20 au fost însoțite de noi mijloace de sprijinire a inovării sociale, în special cooperarea transnațională 21 care finanțează centrele de competențe în materie de inovare socială și punctele de contact naționale 22 . De asemenea, obiectivele tranziției digitale și ale tranziției verzi sunt din ce în ce mai integrate în acțiunile componentei EaSI; de exemplu, în 2022 a fost lansată deja o cerere de propuneri care viza testarea abordărilor în materie de inovare socială pentru a promova tranziția verde și digitală în școli, în centrele de formare, la locul de muncă și în comunitățile locale.
·Sinergiile cu alte programe ale Uniunii. FSE+ urmărește în special să asigure complementarități cu Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul european de ajustare la globalizare (FEG), Erasmus+, Corpul european de solidaritate, Fondul pentru azil și migrație (FAMI), precum și cu Orizont Europa și cu programul Europa digitală. Un exemplu de sinergie între FSE+ și Erasmus+ constă în finanțarea comună a sistemului EUROPASS , care este un exemplu notabil de cooperare între FSE+ și Erasmus+ 23 .
·Guvernanță simplificată. FSE+ funcționează atât în cadrul gestiunii partajate, cât și al gestiunii directe și se bazează pe o nouă structură de guvernanță, mai simplă. Comitetul FSE+ este sprijinit de două grupuri de lucru tehnice specializate, unul pentru gestiunea partajată și unul pentru componenta EaSI. Acest concept de guvernanță facilitează obținerea unor sinergii mai puternice atât în etapa de programare, cât și în cea de punere în aplicare, conectând în același timp mai bine diferitele tipuri de activități și de beneficiari. În ceea ce privește alocarea resurselor, în prezent componenta EaSI se concentrează din ce în ce mai mult pe asigurarea unui echilibru între nevoile și prioritățile concurente, iar delimitările anterioare dintre axe (alocarea orientativă a cotelor) au fost eliminate complet.
·Flexibilitate bugetară sporită. Evaluarea ex post a confirmat constatarea evaluării la jumătatea perioadei a EaSI potrivit căreia clauza de flexibilitate prevăzută pentru ajustarea finanțării între cele trei axe (articolul 33 din Regulamentul EaSI 24 ) era o dispoziție ineficientă în practică, având în vedere potențiala sarcină administrativă majoră generată de operarea acestor schimbări. Pe baza constatărilor evaluării la jumătatea perioadei a EaSI, Regulamentul Omnibus (2018) a introdus o serie de modificări ale Regulamentului EaSI pentru a crește flexibilitatea bugetului. Drept consecință, articolul 33 devenit caduc și, prin urmare, a fost eliminat din temeiul juridic al EaSI. În perioada 2021-2027, cele trei compartimente ale fostului program EaSI (PROGRESS, EURES și Microfinanțare/antreprenoriat social) au fost eliminate, odată cu simplificarea și flexibilizarea finanțării.
·Sistem simplificat și consolidat de măsurare a performanței. Evaluarea arată că sunt necesare simplificarea și raționalizarea sistemului de monitorizare/evaluare a programului pentru a reduce sarcina administrativă a serviciilor CE și a părților interesate 25 . Regulamentul FSE+ (pe baza constatărilor evaluării la jumătatea perioadei a programului EaSI care au fost confirmate de evaluarea ex post) identifică cinci indicatori-cheie de performanță (ICP) ușor de înțeles, practici și fezabili pentru a raporta cu privire la progresele înregistrate de componenta EaSI în direcția îndeplinirii obiectivelor sale. Noul sistem de monitorizare/evaluare prevede colectarea de date prin metode complementare, de exemplu interviuri, grupuri tematice și sondaje, pentru a oferi o bună înțelegere a percepțiilor părților interesate și a interacțiunilor dintre acestea. Pentru a revizui în mod eficace legăturile dintre politici și punerea în aplicare a programelor, se utilizează metode de triangulare a datelor pentru a reuni întreaga gamă de date disponibile, inclusiv informațiile cantitative și calitative.
3.2Învățăminte pentru politicile viitoare
Există mai multe domenii care lasă loc de îmbunătățiri și care ar putea fi abordate în cadrul componentei EaSI, dar și – după caz – în cadrul ELA (responsabilă cu portalului EURES din 2019) și al InvestEU (care reunește multitudinea de instrumente financiare anterioare ale UE, inclusiv pe cele puse în aplicare în cadrul EaSI).
·Îmbunătățirea vizibilității componentei EaSI prin creșterea frecvenței și adaptarea calendarului de publicare a informațiilor privind oportunitățile de finanțare, prin diseminarea mai multor rezultate, a exemplelor specifice fiecărei țări și a bunelor practici, prin crearea de baze de date online ale proiectelor, prin asigurarea faptului că informațiile ajung la un public larg ca acoperire geografică și ca tipuri de părți interesate și prin creșterea accesibilității și a ușurinței în utilizarea conținutului site-urilor de către publicul larg, inclusiv prin furnizarea informațiilor în mai multe limbi.
·Asigurarea unei mai mari vizibilități a rezultatelor experimentărilor sociale (în special în rândul autorităților de management cu gestiune partajată pentru FSE+) și a portalului EURES (în special în rândul angajatorilor).
·Explorarea unor noi modalități/stimulente de creștere a ponderii experimentărilor sociale extinse, a numărului de posturi vacante naționale publicate pe portalul EURES și a accesului femeilor și al șomerilor la piața instrumentelor financiare.
·Îmbunătățirea conexiunii dintre portalul EURES și portalul Europass prin propunerea unui singur cont pentru a accesa toate aplicațiile prin intermediul unei conectări UE unice atât la EURES, cât și la Europass, prin facilitarea navigației între EURES și Europass și prin eliminarea funcționalităților care se suprapun 26 .
·Explorarea modalităților de reducere a poverii administrative pe care o presupun granturile pentru acțiuni și granturile de funcționare atât pentru solicitanți, cât și pentru serviciile Comisiei.
·Consolidarea sinergiilor cu fondurile de la nivelul UE care se adresează unor grupuri similare, în special cu cele puse în aplicare de DG EAC, DG GROW și DG RTD, și crearea de sinergii suplimentare cu alte fonduri, de exemplu cu cele care vizează populația rurală (FEADR).
·Îmbunătățirea integrării principiilor orizontale în activitățile componentei EaSI, în special a celor legate de dizabilități și de accesibilitate.
·Îmbunătățirea integrării obiectivelor privind tranziția digitală și tranziția verde în toate activitățile componentei EaSI. Aducerea unei contribuții la îmbunătățirea utilizării serviciilor financiare digitale, în special de către persoanele vulnerabile care tind să beneficieze cel mai puțin de digitalizarea serviciilor financiare (inclusiv în zonele rurale).
·Furnizarea de finanțare suplimentară pentru a permite extinderea experimentărilor sociale dovedite și/sau transferul acestora către alți actori sau în alte contexte, creând astfel un impact mai larg, pentru a facilita creșterea întreprinderilor sociale, pentru a sprijini dezvoltarea sectorului microfinanțării 27 precum și pentru a aborda noile provocări sociale, digitale și de mediu.
·Asigurarea unui calendar și a unui domeniu de aplicare adecvate pentru evaluare, în special pentru activități precum cele legate de consolidarea capacităților, de experimentarea socială și de transparența pieței forței de muncă, care necesită timp pentru a intra în vigoare.
Privind în perspectivă, o componentă EaSI integrată în cadrul FSE+ pare a fi un mijloc esențial de promovare a ocupării forței de muncă și a inovării sociale în Europa, de creare de sinergii cu componenta FSE+ cu gestiune partajată, de sprijinire a politicilor UE și ale statelor membre privind ocuparea forței de muncă, aspectele sociale și competențele (în special punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale), de consolidare a capacității părților interesate și de promovare a adoptării pe scară mai largă a inițiativelor finanțate.
Bugetul EaSI a fost gestionat în cea mai mare parte direct de către DG EMPL, pe bază de cereri de propuneri și licitații. Dintre cele trei instrumente grupate în cea de a treia axă a EaSI (axa Microfinanțare/antreprenoriat social), instrumentul de garantare și componenta investițională dedicată consolidării capacităților au fost puse în aplicare indirect (Comisia a încredințat gestionarea acestora către FEI), iar instrumentul finanțat a fost pus în aplicare direct de către Comisie. Ambele instrumente financiare instituite în cadrul EPMF (instrumentul de garantare și instrumentul finanțat) au fost puse în aplicare atât de către FEI, cât și prin gestiune indirectă.
În funcție de grupul părților interesate identificat, au fost utilizate metode și instrumente specifice pentru desfășurarea consultărilor: o consultare publică online bazată pe un chestionar, interviuri semistructurate, grupuri tematice și sondaje specifice în rândul principalelor părți interesate. Aceste consultări au completat datele și informațiile colectate prin alte metode, de exemplu prin cercetare documentară și studii de caz.
FEI a fost în măsură să ajungă într-un număr mult mai mare de țări în cadrul EaSI datorită bugetului majorat și extinderii zonei geografice acoperite (care include în prezent țările candidate, țările potențial candidate și țările SEE-AELS). De sprijinul acordat în cadrul EaSI au beneficiat aproximativ 30 de țări, iar de sprijinul acordat în cadrul EPMF au beneficiat aproximativ 20 de țări.
EaSI s-a bazat pe trei instrumente existente anterior, asigurând continuarea activităților acestora: Programul pentru ocuparea forței de muncă și solidaritate socială ( PROGRESS ), rețeaua de servicii europene pentru ocuparea forței de muncă ( EURES ) și Instrumentul european de microfinanțare Progress ( EPMF ).
În perioada 2021-2027, EaSI a devenit parte integrantă a unui fond unic consolidat, Fondul social european Plus (FSE+). Multe dintre dispozițiile anterioare ale programului de sine stătător EaSI au fost menținute, asigurând continuitatea obiectivelor sale, și totodată a fost accentuată dimensiunea socială a acestora în contextul sprijinirii Pilonului european al drepturilor sociale. Instrumentele financiare pentru microfinanțare și întreprinderi sociale puse în aplicare în cadrul fostului EaSI au fost implementate în cadrul Fondului InvestEU , în timp ce funcția de birou de coordonare a rețelei EURES a fost transferată Autorității Europene a Muncii (ELA), înființată în 2019.
Proiectele sunt promovate în secțiunea Proiecte și rezultate , în timp ce sistemul eGrants – accesibil prin intermediul aceluiași portal – a devenit punctul unic de acces pentru toate schimburile de informații (depunere, evaluare, punere în aplicare și raportare) dintre solicitanți și Comisie. Pe portal mai sunt disponibile informații suplimentare și statistici privind propunerile, ratele de reușită, proiectele finanțate și participanții. În plus, portalul găzduiește și o secțiune de „Noutăți și evenimente”, cu știri despre componenta EaSI. În această secțiune, Comisia prezintă informații despre evenimentele EaSI, inclusiv despre cele organizate în statele membre și în țările participante, și publică articole informative cu privire la această componentă.
În timp ce Regulamentul FSE includea o dispoziție (articolul 9) pentru promovarea inovării sociale, Regulamentul FSE+ impune statelor membre să dedice cel puțin o prioritate sprijinirii inovării sociale și a experimentării sociale și/sau extinderii inovărilor testate la scară mică în cadrul componentei EaSI și al altor programe ale Uniunii. Rata maximă de cofinanțare pentru prioritățile de acest tip poate fi majorată la 95 % pentru maximum 5 % din resursele naționale din cadrul componentei FSE+ cu gestiune partajată.
Pe baza experienței cu sistemul de măsurare a performanței EaSI – cu un total de 42 de indicatori principali și complementari –, a fost instituit un sistem simplificat, cu un număr restrâns de indicatori cantitativi pentru a măsura performanța componentei EaSI în perioada 2021-2027.