COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 26.4.2023

COM(2023) 240 final

2023/0138(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Motivele și obiectivele propunerii

În comunicarea sa din 9 noiembrie 2022, Comisia și-a prezentat orientările privind o reformă a cadrului de guvernanță economică al UE 7 care vizează asigurarea sustenabilității datoriei și promovarea unei creșteri durabile și favorabile incluziunii în toate statele membre. Orientările au avut în vedere sporirea asumării responsabilității la nivel național, un cadru simplificat și adoptarea unei perspective pe termen mediu, alături de o mai bună și mai coerentă asigurare a respectării normelor. De asemenea, aceste orientări au reflectat observațiile formulate în urma consultării publice lansate în octombrie 2021, care a invitat și alte instituții ale UE, precum și toate părțile interesate principale să se implice pe această temă 8 . 

•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat

Având în vedere amploarea modificărilor necesare pentru punerea în aplicare a orientărilor Comisiei din 9 noiembrie 2022 privind o reformă a cadrului de guvernanță al UE, propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală este menită să înlocuiască Regulamentul (CE) nr. 1466/97.

Cele trei acte legislative vizează instituirea unui cadru reformat care să se bazeze pe orientarea pe termen mediu și pe asumarea responsabilității la nivel național, cu scopul de a reduce în mod credibil și substanțial nivelurile ridicate ale datoriei și de a promova o creștere durabilă și favorabilă incluziunii. Prin urmare, cadrul de guvernanță economică reformat menține obiectivele fundamentale de disciplină bugetară și de promovare a creșterii, prevăzute de Pactul de stabilitate și de creștere (PSC) și dispozițiile de bază ale acestuia din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

În același timp, urmărind asigurarea unor finanțe publice solide și sustenabile, precum și promovarea creșterii economice, cadrul reformat îndeplinește totodată principalele obiective ale pactului bugetar care constituie titlul III din Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare (TSCG) 9 . În plus, există și alte elemente ale legislației propuse care păstrează substanța pactului bugetar. Cu o orientare pe termen mediu care vizează provocările legate de datorie specifice fiecărei țări, prezentul regulament reflectă parțial cerința de convergență a pactului bugetar către poziții pe termen mediu, care urmează să fie propusă ținând seama de provocările legate de datoria publică, specifice fiecărei țări [articolul 3 alineatul (1) litera (b) din TSCG]. Pentru analiza globală a conformității, pactul bugetar pune accentul pe soldul structural și impune, totodată, o analiză a cheltuielilor din care se deduc măsurile discreționare privind veniturile [articolul 3 alineatul (1) litera (b) din TSCG], iar această analiză este susținută în prezentul regulament. Pactul bugetar permite deviații temporare de la obiectivul pe termen mediu sau de la strategia de ajustare pentru atingerea acestuia doar în circumstanțe excepționale [articolul 3 alineatul (1) litera (c) din TSCG], astfel cum se prevede în prezentul regulament. Pactul bugetar prevede că, în cazul în care se observă deviații semnificative de la obiectivul pe termen mediu sau de la strategia de ajustare pentru atingerea acestuia, trebuie puse în aplicare măsuri pentru corectarea deviațiilor într-un termen stabilit [articolul 3 alineatul (1) litera (e) din TSCG]. În aceeași ordine de idei, cadrul reformat necesită corecții ale abaterilor de la traiectoria cheltuielilor nete stabilită de Consiliu. În plus, în cazul în care abaterile conduc la un deficit de peste 3 % din PIB, statul membru ar putea face obiectul procedurii aplicabile deficitelor excesive. Pentru un stat membru cu o datorie de peste 60 % din PIB, procedura aplicabilă deficitelor excesive bazată pe datorie ar urma să fie consolidată: aceasta s-ar concentra asupra abaterilor de la traiectoria cheltuielilor nete, înlocuind actualul criteriu de referință privind reducerea datoriei (așa-numita „regulă 1/20”), care a impus un efort bugetar prea ambițios. Pactul bugetar atribuie un rol de monitorizare a respectării normelor sale instituțiilor fiscal-bugetare independente naționale, iar dispozițiile privind rolul și independența acestor instituții de monitorizare, care au trebuit să fie detaliate în principiile comune propuse de Comisie 10 în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din TSCG, sunt acum pe deplin integrate în propunerea de modificare a Directivei 2011/85. Potrivit pactului bugetar, Comisia și Consiliul joacă un rol în procesul de punere în aplicare (articolul 5 din TSCG), astfel cum se menționează în propunerea de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1467/97 al Consiliului.

Punctele comune dintre pactul bugetar și cadrul reformat de guvernanță economică decurg și din punerea în aplicare a pactului bugetar în ordinile juridice naționale. Majoritatea părților contractante care au ratificat TSCG au transpus dispozițiile TSCG în dreptul lor intern, introducând o relație directă cu dreptul Uniunii cu care sunt compatibile 11 . Acest lucru este valabil pentru obiectivul pe termen mediu și traiectoria de convergență, precum și pentru evaluarea unei abateri semnificative sau a dispozițiilor care necesită respectarea recomandărilor adoptate de Consiliu [toate acestea derivând din Regulamentul (CE) nr. 1466/97].

Având în vedere aceste puncte comune, cadrul de guvernanță economică reformat propus poate fi considerat ca încorporând substanța dispozițiilor fiscale ale TSCG în cadrul juridic al UE, în conformitate cu articolul 16 din TSCG.

•Coerența cu alte politici ale Uniunii

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temei juridic

•Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive)

•Proporționalitatea

•Alegerea instrumentului

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

•Evaluări ex post/verificarea adecvării legislației existente

Evaluările retrospective ale cadrului de guvernanță economică al UE au fost publicate în februarie 2020 15 și în octombrie 2021 16 .

•Consultări cu părțile interesate

·o consultare online pentru a colecta opiniile părților interesate, ale societății civile și ale cetățenilor; un raport de sinteză privind rezultatul acestei consultări, publicat în martie 2022.

·Au avut loc discuții tematice aprofundate cu statele membre în cadrul Consiliului (ECOFIN), al Eurogrupului, al Comitetului economic și financiar și al Comitetului pentru politică economică.

După adoptarea comunicării din 9 noiembrie 2022, Comisia a furnizat statelor membre materiale suplimentare privind impactul reformei propuse și au avut loc ulterioare discuții cu statele membre, în cadrul Consiliului și cu Parlamentul European, care au fost luate în considerare în prezenta propunere:

·La 15 martie 2023, Parlamentul European a adoptat rapoartele sale anuale privind semestrul european, care s-au axat, de asemenea, pe reforma cadrului de guvernanță economică al UE și pe viitorul semestrului european.

·La 14 martie 2023, Consiliul (ECOFIN) a adoptat concluzii referitoare la orientările privind o reformă a cadrului de guvernanță economică al UE, care au fost aprobate de Consiliul European din 23-24 martie 2023.

•Evaluarea impactului

•Drepturi fundamentale

4.IMPLICAȚII BUGETARE

Propunerea nu are implicații asupra bugetului UE.

5.ALTE ELEMENTE

•Planuri de punere în aplicare și măsuri de monitorizare, evaluare și raportare

•Explicații detaliate cu privire la dispozițiile specifice ale propunerii

Anexele I-VII la propunerea de regulament conțin următoarele elemente: criteriile de stabilire a traiectoriei tehnice pe termen mediu pentru statele membre cu o datorie publică de peste 60 % din PIB sau cu un deficit public de peste 3 % din PIB; informațiile care trebuie furnizate de statele membre în planurile bugetar-structurale pe termen mediu; informațiile care trebuie furnizate de statele membre în rapoartele anuale privind progresele înregistrate; funcționarea contului de control; metodologia de evaluare a plauzibilității de către Comisie; lista priorităților comune ale Uniunii; și cadrul de evaluare pentru setul de angajamente în materie de reformă și de investiții care stau la baza prelungirii perioadei de ajustare bugetară.

2023/0138 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (6),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Băncii Centrale Europene (notă de subsol),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Coordonarea politicilor economice ale statelor membre la nivelul Uniunii, în conformitate cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), implică respectarea unor principii directoare, și anume stabilitatea prețurilor, soliditatea finanțelor publice și a condițiilor monetare, precum și sustenabilitatea balanței de plăți.

(2)Pactul de stabilitate și de creștere (PSC), care a constat inițial în Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului 19 , Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 20 și Rezoluția Consiliului European din 17 iunie 1997 privind Pactul de stabilitate și de creștere 21 , are la bază obiectivul unor finanțe publice solide și sustenabile ca mijloc de consolidare a condițiilor de realizare a stabilității prețurilor și a unei creșteri susținute durabile care, susținută de stabilitatea financiară, să contribuie la crearea de locuri de muncă, sprijinind astfel realizarea obiectivelor Uniunii privind creșterea durabilă și favorabilă incluziunii și ocuparea forței de muncă.

(3)Cadrul de guvernanță bugetară, care face obiectul prezentului regulament, face parte din semestrul european, care cuprinde, de asemenea, coordonarea și supravegherea politicilor mai ample ale statelor membre din domeniile economic și al ocupării forței de muncă, în conformitate cu articolele 121 și 148 din TFUE.

(4)Implicarea partenerilor sociali, a organizațiilor societății civile și a altor părți interesate relevante în semestrul european este esențială pentru a asigura asumarea responsabilității și elaborarea unor politici transparente și favorabile incluziunii.

(5)Cadrul de guvernanță economică al Uniunii ar trebui să fie adaptat pentru a ține seama mai bine de eterogenitatea tot mai mare a pozițiilor bugetare, de provocările legate de datoria publică și de alte vulnerabilități din statele membre. Răspunsul ferm în materie de politici la pandemia de COVID-19 s-a dovedit extrem de eficace în atenuarea daunelor economice și sociale cauzate de criză, dar aceasta a generat o creștere semnificativă a ponderii datoriei publice și private, subliniind importanța reducerii ponderii datoriei până la niveluri prudente într-un mod treptat, susținut și favorabil creșterii și a abordării dezechilibrelor macroeconomice, acordând totodată atenția cuvenită obiectivelor sociale și de ocupare a forței de muncă. În același timp, cadrul de guvernanță economică al Uniunii ar trebui să fie adaptat pentru a contribui la abordarea provocărilor cu care se confruntă Uniunea pe termen mediu și lung, cum ar fi realizarea unei tranziții digitale și verzi echitabile, Legea climei 22 , asigurarea securității energetice, autonomia strategică deschisă, abordarea schimbărilor demografice, consolidarea rezilienței sociale și economice și punerea în aplicare a Busolei strategice pentru securitate și apărare, toate acestea necesitând reforme și niveluri ridicate și susținute ale investițiilor în anii următori.

(6)Cadrul de guvernanță economică al Uniunii ar trebui să pună în centrul său sustenabilitatea datoriei și creșterea durabilă și favorabilă incluziunii și, prin urmare, să facă distincție între statele membre, ținând seama de provocările cu care se confruntă acestea în materie de datorie publică și permițând traiectorii bugetare specifice fiecărei țări.

(7)Procedura de supraveghere multilaterală prevăzută la articolul 121 alineatele (2), (3) și (4) și la articolul 148 alineatul (4) din TFUE ar trebui să monitorizeze, în conformitate cu norme mai detaliate, întreaga gamă de evoluții economice și de ocupare a forței de muncă din fiecare stat membru și din Uniune. Este vorba, printre altele, despre detectarea dezechilibrelor macroeconomice și despre prevenirea și corectarea dezechilibrelor excesive, astfel cum se prevede în Regulamentele (UE) nr. 1174/2011 23 și (UE) nr. 1176/2011 24 ale Parlamentului European și ale Consiliului. Pentru monitorizarea acestor evoluții la nivel economic și al ocupării forței de muncă, statele membre ar trebui să prezinte informații sub forma unor planuri bugetar-structurale pe termen mediu.

(8)Prin urmare, ar trebui stabilite norme detaliate privind conținutul, prezentarea, evaluarea și monitorizarea planurilor bugetar-structurale naționale pe termen mediu, pentru a promova sustenabilitatea datoriei și creșterea durabilă și favorabilă incluziunii în statele membre și pentru a preveni apariția deficitelor excesive prin planificarea pe termen mediu.

(9)Planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu ar trebui să reunească angajamentele bugetare, în materie de reforme structurale și de investiții ale fiecărui stat membru și ar trebui să constituie piatra de temelie a cadrului de guvernanță economică al Uniunii. Fiecare stat membru ar trebui să prezinte un plan pe termen mediu care să stabilească traiectoria sa bugetară, precum și angajamentele prioritare în materie de investiții publice și de reformă care să asigure împreună o reducere susținută și treptată a datoriei și o creștere durabilă și favorabilă incluziunii, evitând o politică bugetară prociclică, precum și angajamente mai ample în materie de reformă și de investiții, inclusiv în ceea ce privește dubla tranziție verde și digitală, reziliența socială și economică și punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale. Pe durata de viață a Mecanismului de redresare și reziliență 25 , angajamentele asumate în cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență ar trebui să fie luate în considerare în mod corespunzător.

(10)Fondurile politicii de coeziune sunt, de asemenea, sincronizate cu procesul semestrului european. În calitatea lor de politică de investiții pe termen lung a bugetului UE, investițiile și reformele din cadrul politicii de coeziune ar trebui, de asemenea, să fie luate în considerare în mod corespunzător la elaborarea planurilor bugetar-structurale naționale pe termen mediu. De asemenea, fiecare stat membru ar trebui să explice modul în care planul său bugetar-structural național pe termen mediu va asigura coerența cu cheltuielile aferente programelor UE, pe deplin corelate cu veniturile din fondurile UE și cu cofinanțarea națională relevantă.

(11) Prezentarea planului bugetar-structural național pe termen mediu ar trebui să fie precedată de un dialog tehnic cu Comisia pentru a asigura respectarea dispozițiilor prezentului regulament. Pe baza unei recomandări din partea Comisiei, Consiliul ar trebui să stabilească traiectoria cheltuielilor nete și să aprobe angajamentele în materie de reformă și de investiții, inclusiv cele asumate pentru posibila prelungire a perioadei de ajustare, după caz.

(12)Pentru a simplifica cadrul bugetar al Uniunii și a spori transparența, un indicator operațional unic, care vizează sustenabilitatea datoriei, ar trebuie să servească drept bază pentru stabilirea traiectoriei bugetare și pentru realizarea supravegherii bugetare anuale pentru fiecare stat membru. Acest indicator operațional unic ar trebui să se bazeze pe cheltuielile primare nete finanțate la nivel național, și anume cheltuielile excluzând măsurile discreționare privind veniturile și cheltuielile cu dobânzile, precum și cheltuielile ciclice cu șomajul și cheltuielile aferente programelor Uniunii care sunt acoperite integral de venituri din fondurile Uniunii. Acest indicator permite stabilizarea macroeconomică deoarece nu este afectat de funcționarea stabilizatorilor automați, cum ar fi de exemplu fluctuațiile în materie de venituri și cheltuieli în afara controlului direct al administrației publice.

(13)Pentru a oferi orientări statelor membre în elaborarea planului lor bugetar-structural pe termen mediu, Comisia ar trebui să prezinte o traiectoria tehnică bazată pe ajustarea bugetară minimă care înscrie datoria statului membru pe o traiectorie descendentă plauzibilă sau menține datoria la un nivel prudent. Ea ar trebui să asigure totodată faptul că ponderea datoriei publice la sfârșitul orizontului de planificare scade sub nivelul său din anul anterior începerii traiectoriei tehnice. Sustenabilitatea acestei reduceri a datoriei ar trebui să rezulte din politici bugetare adecvate.

(14)Traiectoria tehnică propusă de Comisie ar trebui, de asemenea, să asigure aducerea și menținerea deficitului public sub valoarea de referință de 3 % din produsul intern brut (PIB).

(15)Pentru a evalua dacă sunt necesare ajustări suplimentare către sfârșitul perioadei de punere în aplicare de patru ani a planului bugetar-structural național pe termen mediu, Comisia ar trebui să reevalueze situația și să prezinte o nouă traiectorie tehnică în cazul în care datoria publică a statului membru continuă să depășească valoarea de referință de 60 % din PIB sau deficitul său public depășește valoarea de referință de 3 % din PIB.

(16)Fiecare plan bugetar-structural național pe termen mediu ar trebui să menționeze statutul său în contextul procedurilor naționale, în special dacă planul a fost prezentat parlamentului național și dacă el a fost aprobat de parlament. Planul bugetar-structural național pe termen mediu ar trebui să indice, de asemenea, dacă parlamentul național a avut ocazia să discute recomandarea Consiliului privind planul anterior și, după caz, orice altă recomandare sau decizie a Consiliului sau orice avertisment din partea Comisiei.

(17)Atunci când utilizează în planul lor bugetar-structural pe termen mediu ipoteze care diferă de cadrul standard al Comisiei de previzionare a datoriei pe termen mediu, statele membre ar trebui să explice și să justifice în mod corespunzător diferențele, într-o manieră transparentă și pe baza unor argumente economice solide.

(18)Întrucât statele membre s-ar putea confrunta cu costuri suplimentare la sfârșitul planului lor bugetar-structural pe termen mediu, cum ar fi costurile legate de îmbătrânirea populației sau o diferență nefavorabilă între dobânzi și creștere, acestea ar trebui să se asigure că soldul global la sfârșitul perioadei de ajustare va fi suficient pentru a asigura menținerea durabilă a deficitului sub valoarea de referință de 3 % din PIB.

(19)Pentru a permite o interacțiune adecvată între cadrul comun al Uniunii și cadrele bugetare naționale, Comisia ar trebui să își bazeze evaluarea numai pe evoluțiile cheltuielilor primare nete finanțate la nivel național. Statele membre ar trebui să își poată stabili obiectivele bugetare naționale sub forma unui indicator diferit, cum ar fi soldul structural, dacă acest lucru este impus de cadrul bugetar național.

(20)Evaluarea de către Comisie a planurilor bugetar-structurale pe termen mediu ar trebui să examineze în special plauzibilitatea ipotezelor macroeconomice și bugetare, în măsura în care acestea se abat de la cele care stau la baza traiectoriei tehnice. În particular, previziunile privind datoria în condițiile menținerii politicilor actuale, care urmează să fie incluse în plan, ar trebui să fie în concordanță cu previziunile Comisiei și comparabile cu acestea.

(21)Pentru a asigura punerea în aplicare a planurilor bugetar-structurale pe termen mediu, Comisia și Consiliul ar trebui să monitorizeze angajamentele în materie de reformă și de investiții asumate în aceste planuri în cadrul semestrului european, pe baza rapoartelor anuale privind progresele înregistrate prezentate de statele membre și în conformitate cu dispozițiile articolelor 121 și 148 din TFUE. În acest scop, ele ar trebui să se angajeze într-un dialog cu Parlamentul European în cadrul semestrului european.

(22)Pentru a asigura o reducere treptată a datoriei, perioada de ajustare poate fi prelungită cu maximum 3 ani dacă statul membru își bazează planul bugetar-structural pe termen mediu pe un set de reforme și investiții verificabile și cu scadențe clare care, în ansamblul lor: stimulează creșterea, sprijină sustenabilitatea bugetară, răspund priorităților comune ale Uniunii, urmează recomandările relevante specifice fiecărei țări adresate statului membru în cadrul semestrului european și răspund priorităților de investiții specifice fiecărei țări fără a conduce la reduceri ale altor investiții publice finanțate la nivel național în cursul perioadei de ajustare, pentru a asigura un impact macroeconomic al investițiilor și pentru a evita excluderea altor priorități de investiții.

(23)În vederea asigurării unui proces echitabil și transparent, angajamentele în materie de reformă și de investiții ar trebui evaluate utilizând un cadru comun al Uniunii. Pe durata de viață a Mecanismului de redresare și reziliență, angajamentele din planurile naționale de redresare și reziliență pot fi luate în considerare în evaluarea cererii de prelungire a perioadei de ajustare, după caz. Setul de reforme și investiții care stau la baza unei prelungiri a perioadei traiectoriei de ajustare bugetară ar trebui să fie proporțional cu nivelul provocărilor legate de datoria publică, astfel cum a fost stabilit în cea mai recentă actualizare a Monitorului privind sustenabilitatea datoriei, și cu provocările legate de creșterea pe termen mediu în statul membru. În cazul statelor membre în care provocările reprezentate de datoria publică sunt legate de provocări semnificative privind creșterea economică pe termen mediu, se preconizează că setul de reforme și investiții va aborda și blocajele din calea creșterii pe termen mediu.

(24)Setul de angajamente în materie de reformă și de investiții prezentat în planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu ar trebui să fie aliniat la prioritățile comune ale Uniunii. Acest set de angajamente în materie de reformă și de investiții ar trebui, de asemenea, să fie în concordanță cu punerea în aplicare a strategiilor naționale prezentate de statul membru în cauză pentru a răspunde priorităților relevante ale Uniunii. După caz, pe durata de viață a Mecanismului de redresare și reziliență, ar trebui să se facă trimiteri încrucișate la planurile de redresare și reziliență, pentru a se asigura coerența politicilor.

(25)În cazul în care setul verificabil și cu scadențe clare de angajamente în materie de reformă și de investiții care stau la baza traiectoriei cheltuielilor nete treptate nu este îndeplinit în termenul specificat, Consiliul, la recomandarea Comisiei, poate recomanda o ajustare mai abruptă, mai exact prin scurtarea prelungirii traiectoriei cheltuielilor nete.

(26)Pentru a fundamenta acțiunile de asigurare a respectării legislației, în particular un raport în temeiul articolului 126 alineatul (3) din TFUE, Comisia ar trebui să creeze un cont de control pentru fiecare stat membru pentru a urmări abaterile anuale ale cheltuielilor nete, observate în statul membru, față de traiectoria cheltuielilor nete stabilită de Consiliu, însumând abaterile respective de-a lungul timpului.

(27)Instituțiile fiscal-bugetare independente și-au dovedit capacitatea de a promova disciplina fiscală și de a consolida credibilitatea finanțelor publice ale statelor membre. Pentru a consolida asumarea responsabilității la nivel național, rolul instituțiilor fiscal-bugetare independente, mandatate în mod tradițional să monitorizeze respectarea cadrului național, ar trebui extins la cadrul de guvernanță economică al Uniunii.

(28)Atunci când emite un aviz cu privire la proiectele de planuri bugetare prezentate în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 473/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 26 , Comisia ar trebui să evalueze dacă proiectele de planuri bugetare sunt coerente cu traiectoriile cheltuielilor nete în temeiul prezentului regulament.

(29)Ar trebui să se acorde o atenție deosebită riscurilor semnificative de divergențe între pozițiile bugetare și traiectoria cheltuielilor nete stabilită de Consiliu. Prin urmare, este oportun să se completeze procedura de supraveghere multilaterală prevăzută la articolul 121 alineatele (3) și (4) din TFUE cu un sistem de alertă timpurie prin care Comisia, în temeiul articolului 121 alineatul (4) din TFUE, să alerteze un stat membru într-o etapă timpurie asupra necesității de a întreprinde măsurile corective necesare asupra bugetului pentru a preveni apariția unui deficit public excesiv. În plus, în cazul unei deteriorări bugetare persistente, Consiliul ar trebui să își întărească recomandarea și să o facă publică.

(30)În cazul unor șocuri majore care afectează zona euro sau Uniunea în ansamblu, este necesar să existe o clauză derogatorie generală pentru a putea face față unei recesiuni economice grave în zona euro sau în Uniune în ansamblu, permițând o abatere de la traiectoria cheltuielilor nete, cu condiția ca aceasta să nu pună în pericol sustenabilitatea bugetară pe termen mediu.

(31)De asemenea, ar trebui să existe o clauză derogatorie specifică fiecărei țări pentru a permite o abatere de la traiectoria cheltuielilor nete, cu condiția ca aceasta să nu pună în pericol sustenabilitatea bugetară pe termen mediu în cazul unor circumstanțe excepționale, cum ar fi evenimente exogene imprevizibile care nu ar fi putut fi împiedicate și care necesită măsuri bugetare anticiclice, aflate în afara controlului statului membru, care au un impact major asupra finanțelor publice ale statului membru. Amploarea șocului rezultat în urma unui astfel de impact major ar trebui să depășească un interval „normal”: de exemplu, costurile dezastrelor naturale ar trebui luate în considerare în planificarea bugetară într-o anumită măsură. Declanșarea și prelungirea clauzelor derogatorii generale și specifice fiecărei țări fac obiectul unei recomandări a Consiliului.

(32)Prezentul regulament face parte dintr-un pachet împreună cu Directiva [XXX de modificare a 2011/85/UE] a Consiliului și cu Regulamentul [XXX de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1467/97 al Consiliului] al Consiliului. Împreună, acestea instituie un cadru reformat de guvernanță economică al Uniunii care încorporează în dreptul Uniunii conținutul titlului III „Pactul bugetar” din Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța (TSCG) în cadrul uniunii economice și monetare 27 , în conformitate cu articolul 16 din același tratat. Bazându-se pe experiența punerii în aplicare a TSCG de către statele membre, pachetul legislativ propus menține orientarea pe termen mediu a pactului bugetar ca instrument de realizare a disciplinei bugetare și de promovare a creșterii. Pachetul include o dimensiune consolidată specifică fiecărei țări, menită să consolideze asumarea responsabilității la nivel național, inclusiv printr-un rol mai puternic al instituțiilor fiscal-bugetare independente, care se bazează în principal pe principiile comune ale pactului bugetar propuse de Comisie 28 în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din TSCG. Analiza cheltuielilor, exceptând măsurile discreționare privind veniturile, destinată evaluării globale a conformității impuse de pactul bugetar este prevăzută în prezentul regulament. La fel ca în pactul bugetar, în prezentul regulament abaterile temporare de la planul pe termen mediu sunt permise numai în circumstanțe excepționale. În mod similar pactului bugetar, în cazul unor abateri semnificative de la planul pe termen mediu, ar trebui puse în aplicare măsuri pentru corectarea abaterilor într-un termen stabilit. Pachetul întărește supravegherea fiscală și procedurile de asigurare a respectării normelor, pentru a îndeplini angajamentul de promovare a unor finanțe publice solide și sustenabile și a unei creșteri durabile și favorabile incluziunii. Prin urmare, reforma cadrului de guvernanță economică menține obiectivele fundamentale ale disciplinei bugetare și sustenabilității datoriei prevăzute în TSCG.

(33)Pentru a asigura punerea în aplicare eficace și monitorizarea adecvată a prezentului regulament, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește: informațiile care trebuie furnizate de statele membre în planurile lor bugetar-structurale pe termen mediu, informațiile care trebuie furnizate de statele membre în rapoartele lor anuale privind progresele înregistrate, funcționarea contului de control, metodologia de evaluare de către Comisie a plauzibilității, întocmirea listei priorităților comune ale Uniunii și cadrul de evaluare pentru setul de angajamente în materie de reformă și de investiții care stau la baza prelungirii perioadei de ajustare bugetară. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare 29 . În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(34)Supravegherea multilaterală ar trebui să se bazeze pe statistici independente și de înaltă calitate, elaborate în conformitate cu principiile stabilite în Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului 30 ,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

OBIECT ȘI DEFINIȚII

Articolul 1

Obiectul

Prezentul regulament stabilește norme care asigură coordonarea eficace a politicilor economice ale statelor membre, sprijinind astfel realizarea obiectivelor Uniunii privind creșterea economică și ocuparea forței de muncă.

El stabilește norme detaliate referitoare la conținutul, prezentarea, evaluarea și monitorizarea planurilor bugetar-structurale naționale pe termen mediu, ca parte a supravegherii bugetare multilaterale de către Consiliu și Comisie, pentru a promova sustenabilitatea datoriei și creșterea durabilă și favorabilă incluziunii în statele membre și pentru a preveni apariția deficitelor excesive prin planificarea pe termen mediu.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(1)„recomandare specifică fiecărei țări” înseamnă orientările anuale adresate de Consiliu unui stat membru cu privire la politicile economice, bugetare, de ocupare a forței de muncă și structurale, în conformitate cu articolele 121 și 148 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE);

(2)„cheltuieli nete” înseamnă cheltuielile publice, excluzând cheltuielile cu dobânzile, măsurile discreționare privind veniturile și alte variabile bugetare care nu se află sub controlul administrației publice, astfel cum sunt prevăzute în anexa II litera (a);

(3)„traiectorie tehnică” înseamnă traiectoria cheltuielilor nete prezentată de Comisie pentru a oferi orientări statelor membre cu o datorie publică peste valoarea de referință de 60 % din produsul intern brut (PIB) sau cu un deficit public peste valoarea de referință de 3 % din PIB, atunci când își elaborează planurile bugetar-structurale pe termen mediu;

(4)„traiectoria cheltuielilor nete” înseamnă traiectoria multianuală pentru cheltuielile nete ale unui stat membru, astfel cum a fost stabilită de Consiliu;

(5)„plan bugetar-structural național pe termen mediu” înseamnă documentul care conține angajamentele unui stat membru în domeniile bugetului, reformelor și investițiilor;

(6)„raport anual privind progresele înregistrate” înseamnă documentul unui stat membru care raportează cu privire la implementarea traiectoriei cheltuielilor nete, precum și cu privire la angajamentele în materie de reforme și de investiții, incluse în planul bugetar-structural național pe termen mediu;

(7)„perioadă de ajustare” înseamnă perioada de timp în care are loc ajustarea bugetară a unui stat membru, acoperind o perioadă minimă de ajustare de patru ani a planului bugetar-structural național pe termen mediu și posibila prelungire a acesteia;

(8)„cont de control” înseamnă o evidență a abaterilor cumulate ale cheltuielilor nete efective dintr-un stat membru față de traiectoria cheltuielilor nete;

(9)„sold structural” înseamnă soldul bugetului public ajustat ciclic, din care se deduc măsurile temporare;

(10)„sold primar structural” înseamnă soldul bugetului public ajustat ciclic, din care se deduc măsurile temporare și cheltuielile cu dobânzile.

CAPITOLUL II

SEMESTRUL EUROPEAN

Articolul 3

Semestrul european

Pentru a asigura o coordonare mai strânsă a politicilor economice și o convergență durabilă a performanțelor economice și sociale ale statelor membre, Consiliul și Comisia asigură supravegherea multilaterală în cadrul semestrului european, în conformitate cu obiectivele și cerințele prevăzute în TFUE. Supravegherea multilaterală se bazează pe statistici independente și de înaltă calitate, elaborate în conformitate cu principiile stabilite în Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului.

Semestrul european cuprinde:

(a)formularea și supravegherea punerii în aplicare a orientărilor generale privind politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE, a recomandărilor specifice fiecărei țări și a recomandării privind politica economică a zonei euro;

(b)elaborarea și supravegherea punerii în aplicare a orientărilor privind ocuparea forței de muncă de care statele membre trebuie să țină seama în conformitate cu articolul 148 alineatul (2) din TFUE, inclusiv a Pilonului european al drepturilor sociale, și a recomandărilor conexe specifice fiecărei țări;

(c)prezentarea, evaluarea și aprobarea planurilor bugetar-structurale pe termen mediu ale statelor membre, precum și monitorizarea acestora prin intermediul rapoartelor anuale privind progresele înregistrate;

(d)o supraveghere menită să prevină și să corecteze dezechilibrele macroeconomice în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1176/2011;

(e)alte proceduri de supraveghere multilaterală stabilite de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 121 alineatul (6) din TFUE.

Articolul 4

Punerea în aplicare a semestrului european

(1)Dacă este necesar, în urma evaluării efectuate în temeiul prezentului regulament a planurilor bugetar-structurale pe termen mediu, a rapoartelor anuale privind progresele înregistrate și a situației socioeconomice a statelor membre în cauză, Consiliul, pe baza recomandărilor Comisiei, adresează recomandări statelor membre care utilizează pe deplin instrumentele juridice prevăzute la articolele 121 și 148 din TFUE și în legislația secundară conexă.

(2)Statele membre țin seama în mod corespunzător de orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre, de orientările privind ocuparea forței de muncă și de recomandările menționate la articolul 3 al doilea paragraf literele (a) și (b) înainte de a lua decizii esențiale în elaborarea politicilor lor economice, bugetare și de ocupare a forței de muncă. Progresele înregistrate sunt monitorizate de către Comisie.

(3)În cazul în care un stat membru nu pune în aplicare orientările primite sunt posibile următoarele acțiuni:

(a)formularea de noi recomandări specifice fiecărei țări;

(b)formularea unui avertisment de către Comisie sau a unei recomandări de către Consiliu în temeiul articolului 121 alineatul (4) din TFUE;

(c)adoptarea de măsuri în temeiul prezentului regulament, al Regulamentului (CE) nr. 1467/97 al Consiliului 31 sau al Regulamentului (UE) nr. 1176/2011.

CAPITOLUL III

TRAIECTORIA TEHNICĂ

Articolul 5

Traiectoria tehnică

Pentru fiecare stat membru care are o datorie publică peste valoarea de referință de 60 % din PIB sau un deficit public peste valoarea de referință de 3 % din PIB, Comisia prezintă, într-un raport adresat Comitetului economic și financiar, o traiectorie tehnică pentru cheltuielile nete care acoperă o perioadă minimă de ajustare de patru ani a planului bugetar-structural național pe termen mediu, precum și eventuala prelungire a acesteia cu cel mult trei ani în temeiul articolului 13. Comisia dă publicității raportul.

Articolul 6

Cerințe privind traiectoria tehnică

Traiectoria tehnică trebuie să garanteze că:

(a) ponderea datoriei publice este plasată sau rămâne pe o traiectorie descendentă plauzibilă sau că ea rămâne la niveluri prudente;

(b) deficitul public este adus și menținut sub valoarea de referință de 3 % din PIB;

(c) efortul de ajustare bugetară pe perioada planului bugetar-structural național pe termen mediu este cel puțin proporțional cu efortul total pe întreaga perioadă de ajustare;

(d) ponderea datoriei publice la finele orizontului de planificare este mai mică decât ponderea datoriei publice din anul anterior începerii traiectoriei tehnice; și

(e) creșterea cheltuielilor nete naționale este, în medie, mai mică decât creșterea producției pe termen mediu, ca regulă generală, pe ansamblul perioadei acoperite de plan.

Traiectoriile tehnice trebuie să fie diferențiate pentru fiecare stat membru. Criteriile de stabilire a traiectoriilor tehnice sunt stipulate în anexa I.

Articolul 7

Orientări prealabile din partea Comisiei

1.Până la data de [1 martie] a anului [xxxx] în care statele membre trebuie să își prezinte pentru prima dată planurile fiscal-structurale pe termen mediu sau, după caz, în termen de trei săptămâni de la solicitarea de a prezenta un nou plan adresată statului membru, Comisia publică:

(a)cadrul subiacent al proiecțiilor datoriei publice pe termen mediu și rezultatele aferente;

(b)previziunile și ipotezele sale macroeconomice;

(c)traiectoria tehnică, dacă este necesară în temeiul articolului 5, și soldul primar structural corespunzător.

2.Pentru statele membre care au un deficit public sub valoarea de referință de 3 % din PIB și o datorie publică sub valoarea de referință de 60 % din PIB, Comisia furnizează informații tehnice privind soldul primar structural necesar pentru a se asigura că deficitul total este menținut sub valoarea de referință de 3 % din PIB fără nicio măsură de politică suplimentară pe o perioadă de 10 ani de la încheierea planului bugetar-structural național pe termen mediu.

3.Comisia actualizează traiectoriile tehnice și orientările cantitative cel puțin o dată la patru ani, în timp util pentru prezentarea următorului ciclu de planuri bugetar-structurale pe termen mediu.

Articolul 8

Evaluarea plauzibilității

Pentru a evalua dacă rata estimată a datoriei publice a statului membru în cauză se află pe o traiectorie descendentă plauzibilă sau rămâne la un nivel prudent, Comisia utilizează metodologia menționată în anexa V. Comisia dă publicității analiza sa privind plauzibilitatea și datele subiacente.

CAPITOLUL IV

PLANURI BUGETAR-STRUCTURALE NAȚIONALE PE TERMEN MEDIU

Articolul 9

Prezentarea planurilor bugetar-structurale naționale pe termen mediu

Fiecare stat membru prezintă Consiliului și Comisiei un plan bugetar-structural național pe termen mediu înainte de finele lunii aprilie care urmează intrării în vigoare a prezentului regulament. Statul membru în cauză și Comisia pot stabili de comun acord să prelungească acest termen cu o perioadă rezonabilă, dacă este necesar.

Statul membru dă publicității planul său bugetar-structural pe termen mediu.

Articolul 10

Dialogul tehnic

Înainte de prezentarea planului bugetar-structural național pe termen mediu, statul membru în cauză poartă un dialog tehnic cu Comisia, cu scopul de a asigura conformitatea planului bugetar-structural național pe termen mediu cu articolele 11, 12 și 14.

Articolul 11

Conținutul planului bugetar-structural național pe termen mediu

1.Planul bugetar-structural național pe termen mediu trebuie să furnizeze informațiile enumerate în anexa II. În particular, el trebuie să prezinte o traiectorie a cheltuielilor nete care să acopere o perioadă de cel puțin patru ani, precum și ipotezele macroeconomice subiacente și măsurile bugetar-structurale planificate pentru a demonstra conformitatea cu cerințele de la articolul 12.

Planul bugetar-structural național pe termen mediu trebuie să descrie, de asemenea, acțiunile întreprinse de statul membru în cauză pentru a da curs recomandărilor specifice fiecărei țări, inclusiv recomandărilor relevante pentru procedura privind dezechilibrele macroeconomice, precum și avertismentelor Comisiei, după caz, sau recomandărilor Consiliului, după caz, formulate în temeiul articolului 121 alineatul (4) din TFUE.

2.Atunci când planul bugetar-structural pe termen mediu prevede o traiectorie a cheltuielilor nete mai ridicată decât traiectoria tehnică stabilită de Comisie în temeiul articolului 5, statul membru furnizează în planul său argumente economice solide și verificabile care să explice diferența.

Articolul 12

Cerințe

Planul bugetar-structural național pe termen mediu trebuie:

(a)să asigure ajustarea bugetară necesară pentru a plasa sau a menține datoria publică pe o traiectorie descendentă plauzibilă până cel târziu la finele perioadei de ajustare sau pentru a rămâne la niveluri prudente și pentru a aduce și a menține deficitul public sub valoarea de referință de 3 % din PIB pe termen mediu;

(b)să explice modul în care va asigura realizarea de investiții și reforme ca răspuns la principalele provocări identificate în cadrul semestrului european, în recomandările specifice fiecărei țări, precum și, după caz, corectarea dezechilibrelor macroeconomice identificate în cadrul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice, și va răspunde priorităților comune ale Uniunii, menționate în anexa VI la prezentul regulament, inclusiv Pactul verde european, Pilonul european al drepturilor sociale și deceniul digital, fiind, în același timp, coerent cu planurile naționale actualizate privind energia și clima și cu foile de parcurs naționale privind deceniul digital; 

(c)după caz, să explice modul în care va asigura realizarea unui set relevant de reforme și de investiții menționate la articolul 13, justificând o prelungire cu maximum trei ani a perioadei de ajustare a statului membru;

(d)să explice modul în care va asigura coerența cu planul de redresare și reziliență al statului membru în cauză în perioada de disponibilitate a Mecanismului de redresare și reziliență în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/241.

Articolul 13

Condiții de prelungire a perioadei de ajustare

(1)În cazul în care un stat membru se angajează să realizeze un set relevant de reforme și investiții în conformitate cu criteriile stabilite la alineatul (2), perioada de ajustare poate fi prelungită cu maximum trei ani.

(2)Setul de angajamente în materie de reformă și de investiții care stau la baza unei prelungiri a perioadei de ajustare trebuie să fie proporțional cu nivelul provocărilor în ceea ce privește datoria publică și al provocărilor în ceea ce privește creșterea pe termen mediu în statul membru în cauză.

Setul de angajamente în materie de reforme și de investiții trebuie să îndeplinească, în ansamblul său, următoarele criterii:

(i)să stimuleze creșterea;

(ii)să sprijine sustenabilitatea bugetară;

(iii)să răspundă priorităților comune ale Uniunii menționate în anexa VI;

(iv)să dea curs recomandărilor relevante specifice fiecărei țări adresate statului membru în cauză, inclusiv, după caz, recomandările emise în cadrul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice;

(v)să garanteze că nivelul global al investițiilor publice finanțate la nivel național pe durata de viață a planului bugetar-structural național pe termen mediu este mai mare decât nivelul pe termen mediu anterior perioadei planului respectiv.

(3)Fiecare dintre angajamentele în materie de reformă și de investiții care stau la baza unei prelungiri a perioadei de ajustare trebuie să fie suficient de detaliat, să fie concentrat la începutul perioadei, să aibă scadențe clare și să fie verificabil.

(4)Pe durata de viață a Mecanismului de redresare și reziliență, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/241, angajamentele incluse în planul de redresare și reziliență aprobat al statului membru în cauză pot fi luate în considerare pentru o prelungire a perioadei de ajustare.

(5)Evaluarea măsurii în care setul de angajamente în materie de reforme și de investiții îndeplinește criteriile stabilite la alineatul (2) și a măsurii în care fiecare angajament de reformă și de investiții îndeplinește condițiile prevăzute la alineatul (3) se efectuează în conformitate cu cadrul de evaluare prevăzut în anexa VII.

Articolul 14

Planul bugetar-structural național pe termen mediu revizuit

1.Un stat membru poate solicita să prezinte Comisiei, înainte de finele perioadei sale de ajustare, un plan bugetar-structural național pe termen mediu revizuit, dacă există circumstanțe obiective care împiedică punerea în aplicare a planului bugetar structural național pe termen mediu inițial sau dacă un nou guvern solicită prezentarea unui nou plan bugetar-structural național pe termen mediu.

2.Înainte de prezentarea planului bugetar-structural național pe termen mediu revizuit, Comisia prezintă, într-un raport adresat Comitetului economic și financiar, o nouă traiectorie tehnică.

3.Ținând seama de ajustarea anterioară a statului membru în cauză sau de lipsa acesteia, noua traiectorie tehnică trebuie să nu permită concentrarea la sfârșitul perioadei a efortului de ajustare bugetară și să nu conducă la un efort de ajustare bugetară mai scăzut.

4.În cazul în care se prezintă un plan bugetar-structural național pe termen mediu revizuit, se aplică articolul 12 și articolele 15-19.

5.După caz, Comisia evaluează în special dacă este oportun ca o eventuală prelungire a perioadei de ajustare să se aplice în continuare în cadrul planului bugetar-structural național pe termen mediu revizuit, ținând seama de punerea în aplicare a setului de angajamente în materie de reformă și de investiții care stau la baza prelungirii prevăzute în planul inițial și de modificările survenite în ceea ce privește provocările legate de datoria publică în cadrul planului bugetar-structural național pe termen mediu revizuit.

Articolul 15

Evaluarea de către Comisie a planurilor bugetar-structurale naționale pe termen mediu

1.Comisia evaluează fiecare plan bugetar-structural național pe termen mediu în termen de două luni de la prezentarea acestuia. Statul membru în cauză și Comisia pot stabili de comun acord să prelungească perioada de evaluare cu o perioadă rezonabilă, dacă este necesar.

2.Atunci când evaluează planul bugetar-structural național pe termen mediu, Comisia examinează, pentru toate statele membre:

(a) dacă planul bugetar-structural național pe termen mediu asigură plasarea sau menținerea datoriei publice pe o traiectorie descendentă plauzibilă până cel târziu la finele perioadei de ajustare sau menținerea acesteia la niveluri prudente;

(b) dacă deficitul public este menținut sub valoarea de referință de 3 % din PIB pe întreaga durată a planului sau dacă deficitul public revine rapid sub valoarea de referință de 3 % din PIB cel târziu până la finele perioadei de ajustare, atunci când deficitul depășește această valoare de referință la momentul prezentării planului bugetar-structural național pe termen mediu;

(c) dacă deficitul public este menținut sub valoarea de referință de 3 % din PIB în absența unor măsuri bugetare suplimentare pe o perioadă de 10 ani;

(d) dacă efortul de ajustare bugetară pe perioada planului bugetar-structural național pe termen mediu este cel puțin proporțional cu efortul total pe întreaga perioadă de ajustare;

(e) dacă, pentru anii în care se preconizează că statul membru în cauză va avea un deficit peste valoarea de referință de 3 % din PIB, iar deficitul nu este apropiat de această valoare de referință și depășirea nu este temporară, ajustarea bugetară este conformă cu valoarea de referință menționată la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul [X]; și

(f) dacă ponderea datoriei publice la sfârșitul orizontului de planificare este mai mică decât ponderea datoriei publice din anul anterior începerii traiectoriei tehnice.

3.În plus, Comisia examinează pentru statul membru în cauză:

(a) dacă setul de angajamente în materie de reformă și de investiții care stau la baza unei prelungiri a perioadei de ajustare îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 13;

(b) dacă celelalte angajamente în materie de reformă și de investiții cuprinse în plan respectă cerințele de la articolul 12 litera (b).

Articolul 16

Aprobarea de către Consiliu a planului bugetar-structural național pe termen mediu

Consiliul, la recomandarea Comisiei, adoptă o recomandare prin care stabilește traiectoria cheltuielilor nete ale statului membru în cauză și, dacă este cazul, aprobă setul de angajamente în materie de reformă și de investiții care stau la baza prelungirii perioadei de ajustare incluse în planul bugetar-structural național pe termen mediu, de regulă în termen de patru săptămâni de la adoptarea recomandării Comisiei.

În cazul în care planul bugetar-structural național pe termen mediu servește drept plan de măsuri corective necesar pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive, astfel cum se prevede la articolul 30, Consiliul aprobă în recomandarea respectivă și reformele și investițiile necesare pentru corectarea dezechilibrelor.

Articolul 17

Recomandarea Consiliului privind un plan bugetar-structural național pe termen mediu revizuit

În cazul în care consideră că planul nu respectă cerințele prevăzute la articolul 15 alineatul (2) și alineatul (3) litera (a), Consiliul, la recomandarea Comisiei, recomandă statului membru în cauză să prezinte un plan bugetar-structural național pe termen mediu revizuit.

Articolul 18

Recomandare a Consiliului în caz de neconformități din partea statului membru

La recomandarea Comisiei, Consiliul recomandă statului membru în cauză ca traiectoria tehnică emisă de Comisie să fie traiectoria cheltuielilor nete a statului membru atunci când:

(a)statul membru în cauză nu prezintă un plan bugetar-structural național pe termen mediu revizuit în termen de o lună de la recomandarea Consiliului;

(b)Consiliul consideră că planul bugetar-structural național pe termen mediu revizuit nu respectă cerințele prevăzute la articolul 15 alineatul (2) și alineatul (3) litera (a);

(c)statul membru nu prezintă un nou plan bugetar-structural național pe termen mediu la finele perioadei acoperite de planul bugetar structural național pe termen mediu anterior.

Articolul 19

Nerespectarea în mod satisfăcător de către un stat membru a angajamentelor sale care stau la baza unei prelungiri a perioadei de ajustare

În cazul în care unui stat membru i s-a acordat o prelungire a perioadei de ajustare, dar acesta nu își respectă în mod satisfăcător angajamentele în materie de reformă și de investiții care stau la baza prelungirii menționate la articolul 13 alineatul (1), Consiliul poate, la recomandarea Comisiei, să recomande o traiectorie revizuită a cheltuielilor nete cu o perioadă de ajustare mai scurtă.

CAPITOLUL V

PUNEREA ÎN APLICARE A PLANURILOR BUGETAR-STRUCTURALE NAȚIONALE PE TERMEN MEDIU

Articolul 20

Raport privind progresele înregistrate

(1)Fiecare stat membru prezintă Comisiei, până la data de 15 aprilie a fiecărui an, un raport anual privind progresele înregistrate cu privire la punerea în aplicare a planului său bugetar-structural național pe termen mediu.

(2)Raportul anual privind progresele înregistrate menționat la alineatul (1) trebuie să conțină în special informații cu privire la progresele înregistrate în privința punerii în aplicare a traiectoriei cheltuielilor nete, a punerii în aplicare a angajamentelor mai ample în materie de reformă și de investiții în contextul semestrului european și, după caz, în privința punerii în aplicare a setului de angajamente în materie de reformă și de investiții care stau la baza prelungirii perioadei de ajustare.

(3)Raportul anual privind progresele înregistrate menționat la alineatul (1) trebuie să conțină, de asemenea, informațiile prevăzute în anexa III.

(4)Fiecare stat membru dă publicității raportul anual privind progresele înregistrate.

   Articolul 21

Monitorizarea de către Comisie

Comisia monitorizează punerea în aplicare a planului bugetar-structural național pe termen mediu și, în special, traiectoria cheltuielilor nete.

Comisia creează un cont de control, care funcționează în conformitate cu anexa IV, și ține evidența abaterilor cumulate, în sens ascendent și în sens descendent, ale cheltuielilor nete efective față de traiectoria cheltuielilor nete.

Articolul 22

Rolul instituțiilor fiscal-bugetare independente

Fiecare instituție fiscal-bugetară independentă națională menționată la articolul 8 din Directiva [...] 32 a Consiliului [privind cadrele bugetare naționale] furnizează o evaluare a conformității cu traiectoria cheltuielilor nete a datelor privind rezultatele bugetare prezentate în raportul privind progresele înregistrate menționat la articolul 20. După caz, fiecare instituție fiscal-bugetară independentă națională analizează, de asemenea, factorii care stau la baza unei abateri de la traiectoria cheltuielilor nete.

Articolul 23

Avertizare din partea Comisiei și recomandare a Consiliului privind măsurile de politică

1.În cazul unui risc semnificativ de abatere de la traiectoria cheltuielilor nete sau al unui risc ca deficitul public să depășească valoarea de referință de 3 % din PIB, Comisia poate adresa un avertisment statului membru în cauză, în conformitate cu articolul 121 alineatul (4) din TFUE.

2.Pe baza unei recomandări a Comisiei, Consiliul adoptă, în termen de o lună de la avertismentul Comisiei menționat la alineatul (1), o recomandare adresată statului membru în cauză privind măsurile de politică necesare, în conformitate cu articolul 121 alineatul (4) din TFUE.

Articolul 24

Cazurile de recesiune economică gravă în zona euro sau în Uniune în ansamblu

La recomandarea Comisiei, Consiliul poate adopta o recomandare care să permită statelor membre să se abată de la traiectoria cheltuielilor lor nete, în cazul unei recesiuni economice grave în zona euro sau în Uniune în ansamblu, cu condiția ca abaterea respectivă să nu pună în pericol sustenabilitatea bugetară pe termen mediu. Consiliul stabilește un termen limită pentru o astfel de abatere.

Atât timp cât persistă recesiunea economică gravă din zona euro sau din Uniune în ansamblu, Comisia continuă să monitorizeze sustenabilitatea datoriei și să asigure coordonarea politicilor și un mix coerent de politici care să țină seama de zona euro și de dimensiunea Uniunii.

Consiliul, la recomandarea Comisiei, poate prelungi perioada în care statele membre se pot abate de la traiectoriile cheltuielilor nete, cu condiția ca recesiunea economică gravă să persiste în zona euro sau în Uniune în ansamblu. O prelungire poate fi acordată de mai multe ori. Cu toate acestea, fiecare prelungire se acordă pentru o perioadă suplimentară de cel mult un an.

Articolul 25

Circumstanțe excepționale aflate în afara controlului statului membru, care conduc la un impact major asupra finanțelor publice ale statului membru în cauză

La recomandarea Comisiei, Consiliul poate adopta o recomandare care să permită unui stat membru să se abată de la traiectoria cheltuielilor sale nete în cazul în care circumstanțe excepționale aflate în afara controlului său conduc la un impact major asupra finanțelor publice ale statului membru în cauză, cu condiția ca aceasta să nu pună în pericol sustenabilitatea bugetară pe termen mediu. Consiliul stabilește un termen limită pentru o astfel de abatere.

Consiliul, la recomandarea Comisiei, poate prelungi perioada în care statul membru se poate abate de la traiectoria cheltuielilor nete, cu condiția ca circumstanțele excepționale să persiste. O prelungire poate fi acordată de mai multe ori. Cu toate acestea, fiecare prelungire se acordă pentru o perioadă suplimentară de cel mult un an.

CAPITOLUL VI

DIALOGUL ECONOMIC

Articolul 26

Dialogul privind semestrul european

Parlamentul European trebuie să fie implicat pe deplin în derularea semestrului european pentru a spori transparența, asumarea și responsabilitatea pentru deciziile luate, în special prin intermediul unui dialog economic. Comitetul economic și financiar, Comitetul pentru politici economice, Comitetul pentru ocuparea forței de muncă și Comitetul pentru protecție socială trebuie să fie consultate în cadrul semestrului european, atunci când este nevoie. Părțile interesate relevante, îndeosebi partenerii sociali, trebuie să fie implicate în cadrul semestrului european cu privire la principalele elemente de politică, după caz, în conformitate cu dispozițiile TFUE și dispozițiile juridice și politice naționale.

Pentru a consolida dialogul între instituțiile Uniunii, în special între Parlamentul European, Consiliu și Comisie, și pentru a asigura transparența și asumarea răspunderii, Parlamentul European poate invita președintele Consiliului, Comisia și, după caz, președintele Consiliului European sau Președintele Eurogrupului să se prezinte în fața sa pentru a discuta orientările de politică pentru statele membre, adoptate de Comisie, concluziile formulate de Consiliul European și rezultatele supravegherii multilaterale efectuate în temeiul prezentului regulament.

Președintele Consiliului și Comisia, în conformitate cu articolul 121 din TFUE, și, după caz, Președintele Eurogrupului prezintă anual Parlamentului European și Consiliului European un raport privind rezultatele supravegherii multilaterale.

Articolul 27

Principiul „conformare sau justificare”

În principiu, se preconizează că recomandările și propunerile Comisiei sunt urmate de Consiliu sau că acesta își motivează public poziția în caz contrar.

Articolul 28

Dialogul cu statele membre

Atunci când Consiliul adresează o recomandare unui stat membru în temeiul articolului 23 alineatul (2) în cazul unui risc semnificativ de abatere de la traiectoria cheltuielilor nete, Parlamentul European poate oferi statului membru respectiv posibilitatea de a participa la un schimb de opinii.

Articolul 29

Informarea periodică a Parlamentului European

1.Consiliul și Comisia informează periodic Parlamentul European cu privire la aplicarea prezentului regulament.

2.Consiliul și Comisia includ în raportul lor către Parlamentul European rezultatele supravegherii multilaterale efectuate în temeiul prezentului regulament.

CAPITOLUL VII

INTERACȚIUNEA CU REGULAMENTUL (UE) nr. 1176/2011

Articolul 30

Interacțiunea cu procedura privind dezechilibrele macroeconomice

(1) În cazul în care un stat membru nu pune în aplicare angajamentele în materie de reformă și de investiții incluse în planul său bugetar-structural național pe termen mediu pentru a da curs recomandărilor specifice fiecărei țări care sunt relevante pentru procedura privind dezechilibrele macroeconomice instituită prin Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, și în cazul în care Comisia consideră că statul membru în cauză se confruntă cu dezechilibre excesive în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) din regulamentul menționat, se aplică procedura prevăzută la articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011.

(2) În acest caz, statul membru pentru care se declanșează o procedură de dezechilibru excesiv în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, prezintă un plan revizuit în conformitate cu articolul 14 din prezentul regulament. Planul revizuit trebuie să urmeze recomandarea Consiliului adoptată în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011. Prezentarea planului revizuit este supusă aprobării Consiliului în conformitate cu articolele 16-19 din prezentul regulament. Planul revizuit este evaluat în conformitate cu articolul 15 din prezentul regulament.

(3) În cazul în care un stat membru prezintă un plan bugetar-structural pe termen mediu revizuit în conformitate cu alineatul (2), planul revizuit respectiv ține locul planului de măsuri corective prevăzut la articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, stabilește acțiunile specifice de politică pe care statul membru în cauză le-a pus în aplicare sau intenționează să le pună în aplicare și include un calendar pentru acțiunile respective.

În acest caz, în conformitate cu articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, Consiliul, pe baza unei evaluări a Comisiei, evaluează planul revizuit în termen de două luni de la prezentarea acestuia. Monitorizarea și evaluarea punerii în aplicare a planului revizuit se efectuează în conformitate cu articolul 21 din prezentul regulament și cu articolele 9 și 10 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011.

CAPITOLUL VIII

INTERACȚIUNEA CU REGULAMENTUL (UE) nr. 472/2013

Articolul 31

Interacțiunea cu procedura de supraveghere mai strictă

Un stat membru care face obiectul unei supravegheri mai stricte în temeiul articolului 2 din Regulamentul (UE) nr. 472/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 33 ține seama de toate recomandările care îi sunt adresate în temeiul articolului 23 din prezentul regulament atunci când adoptă măsuri menite să abordeze sursele sau potențialele surse de dificultăți în temeiul articolului 3 alineatul (1) din regulamentul respectiv.

În cazul în care un stat membru face obiectul unui program de ajustare macroeconomică și al modificărilor aduse acestuia în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 472/2013, el nu este obligat să prezinte un plan bugetar-structural pe termen mediu în temeiul articolului 9 din prezentul regulament și un raport anual privind progresele înregistrate în temeiul articolului 20 din prezentul regulament.

CAPITOLUL IX

COMPETENȚELE DELEGATE

Articolul 32

Modificarea anexelor

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 33 pentru a modifica anexele II-VII în vederea adaptării acestora pentru a ține seama în mod corespunzător de noile evoluții sau nevoi legate de informațiile din planul bugetar-structural național pe termen mediu (anexa II) sau din rapoartele anuale privind progresele înregistrate (anexa III), de funcționarea contului de control (anexa IV), de metodologia de evaluare a plauzibilității (anexa V), de prioritățile comune ale Uniunii (anexa VI) sau de cadrul de evaluare (anexa VII).

Articolul 33

Exercitarea delegării

1.Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

2.Competența de a adopta actele delegate menționate la articolul 32 este conferită pentru o perioadă nedeterminată începând de la XXX.

3.Delegările de competențe menționate la articolul 32 pot fi revocate oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în aceasta. Decizia nu aduce atingere valabilității actelor delegate care sunt deja în vigoare.

4.Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

5.De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

6.Un act delegat adoptat în temeiul articolului 32 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de o lună de la notificarea sa către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu o lună la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

CAPITOLUL X

DISPOZIȚII COMUNE

Articolul 34

Dialogul cu statele membre

Comisia asigură un dialog permanent cu statele membre în conformitate cu obiectivele prezentului regulament. În acest sens, în particular, Comisia desfășoară misiuni cu scopul de a evalua situația socioeconomică din statul membru și de a identifica riscurile sau dificultățile întâmpinate în realizarea obiectivelor prezentului regulament.

Articolul 35

Misiuni de supraveghere aprofundată

(1)Comisia poate întreprinde misiuni de supraveghere aprofundată, în cazul statelor membre care fac obiectul recomandărilor emise în temeiul articolului 23, în vederea monitorizării la fața locului.

(2)Atunci când statul membru în cauză este un stat membru a cărui monedă este euro sau care participă la MCS2, Comisia poate invita, dacă este cazul, reprezentanți ai Băncii Centrale Europene să participe la misiunile de supraveghere.

Articolul 36

Raportare

(1)Până la [31 decembrie 2030] și, ulterior, la fiecare cinci ani, Comisia transmite Parlamentului European și Consiliului un raport referitor la aplicarea prezentului regulament, însoțit, după caz de o propunere de modificare a prezentului regulament. Comisia asigură publicarea raportului respectiv.

(2)Raportul menționat la alineatul (1) trebuie să analizeze:

(a)eficacitatea prezentului regulament, în special dacă dispozițiile care reglementează procesul decizional s-au dovedit suficient de eficiente pentru a asigura o traiectorie descendentă a ponderilor datoriei publice sau pentru a le menține la niveluri prudente, în conformitate cu recomandările relevante ale Consiliului;

(b)progresele înregistrate în asigurarea unei coordonări mai strânse a politicilor economice și a unei convergențe durabile a performanțelor economice ale statelor membre.

(3)Raportul se transmite Parlamentului European și Consiliului.

Articolul 37

Abrogarea Regulamentului (CE) nr. 1466/97

Regulamentul (CE) nr. 1466/97 se abrogă.

Articolul 38

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a [douăzecea] zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

(1)     JO L 209, 2.8.1997, p. 1 .

(2)     JO L 209, 2.8.1997, p. 6 .

(3)    JO L 306, 23.11.2011, p. 41.

(4)    Regulamentul (UE) nr. 1175/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice ( JO L 306, 23.11.2011, p. 12 ).

(5)    Regulamentul (UE) nr. 1177/2011 al Consiliului din 8 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii deficitului excesiv ( JO L 306, 23.11.2011, p. 33 ).

(6)    Comunicarea COM(2020) 55 final a Comisiei din 5 februarie 2020 intitulată „Evaluarea guvernanței economice Raport privind aplicarea Regulamentelor (UE) nr. 1173/2011, 1174/2011, 1175/2011, 1176/2011, 1177/2011, 472/2013 și 473/2013 și privind adecvarea Directivei 2011/85/UE a Consiliului”.

(7)    Comunicarea COM(2022) 583 final a Comisiei din 9 noiembrie 2022 referitoare la orientările privind o reformă a cadrului de guvernanță economică al UE.

(8)    Documentul de lucru al serviciilor Comisiei SWD(2022) 104 final din 28 martie 2022 „Consultare publică online privind evaluarea cadrului de guvernanță economică al UE – Sinteza răspunsurilor – Raport final”.

(9)    În vederea consolidării disciplinei bugetare pe parcursul întregului ciclu economic, la 2 martie 2012, 25 de state membre au ratificat TSCG interguvernamental. La primul alineat, articolul 2 din TSCG reamintește că tratatul „se aplică și este interpretat de către părțile contractante în conformitate cu tratatele pe care se întemeiază Uniunea Europeană, în special cu articolul 4 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană, și în conformitate cu dreptul Uniunii Europene, inclusiv cu dreptul procedural atunci când se impune adoptarea de legislație secundară”. La al doilea alineat, articolul 2 din TSCG reamintește că tratatul „se aplică în măsura în care este compatibil cu tratatele pe care se întemeiază Uniunea Europeană și cu dreptul Uniunii Europene. Acesta nu aduce atingere competențelor Uniunii de a acționa în domeniul uniunii economice”. Titlul III din TSCG, „Pactul bugetar”, este obligatoriu pentru statele membre a căror monedă este euro și, în mod voluntar, pentru alte state membre [TSCG, articolul 1 alineatul (2) și articolul 14 alineatul (5)]. Articolul 16 din TSCG prevede următoarele: „În termen de cel mult cinci ani de la data intrării în vigoare a prezentului tratat, pe baza unei evaluări a experienței acumulate în punerea sa în aplicare, se iau măsurile necesare, în conformitate cu Tratatul privind Uniunea Europeană și cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, cu scopul de a include dispozițiile prezentului tratat în cadrul juridic al Uniunii Europene”.

(10)    A se vedea Comunicarea COM(2012) 342 final a Comisiei din 20 iunie 2012 intitulată „Principii comune privind mecanismele naționale de corecție fiscală”.

(11)     https://economy-finance.ec.europa.eu/system/files/2017-02/c20171201_en.pdf .

(12)

   Buna guvernanță și respectarea statului de drept, în particular existența unor sisteme judiciare independente, de calitate și eficiente, a unor sisteme fiscale funcționale și eficace, precum și a unor cadre eficace de insolvență și a unor cadre anticorupție și antifraudă solide sunt factori-cheie în acest context.

(13)    JO L 306, 23.11.2011, p. 25.

(14)    JO L 140, 27.5.2013, p. 1.

(15)    Comunicarea COM(2020) 55 final a Comisiei din 5 februarie 2020 intitulată „Evaluarea guvernanței economice Raport privind aplicarea Regulamentelor (UE) nr. 1173/2011, 1174/2011, 1175/2011, 1176/2011, 1177/2011, 472/2013 și 473/2013 și privind adecvarea Directivei 2011/85/UE a Consiliului”.

(16)    Comunicarea COM(2021) 662 final a Comisiei din 19 octombrie 2021 intitulată „Economia UE după pandemia de COVID-19: implicații pentru guvernanța economică”.

(17)    COM(2022) 583 final.

(18)    Decizia (UE) 2015/1937 a Comisiei din 21 octombrie 2015 de instituire a unui Consiliu bugetar european independent cu rol consultativ (JO L 282, 28.10.2015, p. 37).

(19)    Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice (JO L 209, 2.8.1997, p. 1).

(20)    Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv (JO L 209, 2.8.1997, p. 6).

(21)    Rezoluția Consiliului European privind Pactul de stabilitate și de creștere de la Amsterdam, 17 iunie 1997 (JO C 236, 2.8.1997, p. 1).

(22)    Legea europeană a climei stabilește un obiectiv de neutralitate climatică la nivelul Uniunii până în 2050 și impune instituțiilor Uniunii și statelor membre să înregistreze progrese în ceea ce privește consolidarea capacității de adaptare, prevăzând investiții publice semnificative pentru a reduce impactul socioeconomic negativ al schimbărilor climatice asupra UE și a statelor sale membre, inclusiv impactul negativ asupra creșterii economice și a sustenabilității bugetare.

(23)    Regulamentul (UE) nr. 1174/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind măsurile de executare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive din zona euro (JO L 306, 23.11.2011, p. 8).

(24)    Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice (JO L 306, 23.11.2011, p. 25).

(25)    Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență (JO L 57, 18.2.2021, p. 17).

(26)    Regulamentul (UE) nr. 473/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind dispozițiile comune pentru monitorizarea și evaluarea proiectelor de planuri bugetare și pentru asigurarea corectării deficitelor excesive ale statelor membre din zona euro (JO L 140, 27.5.2013, p. 11).

(27)    Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare din 2 martie 2012.

(28)    Comunicarea COM(2012) 342 final a Comisiei din 20 iunie 2012 intitulată „Principii comune privind mecanismele naționale de corecție fiscală”.

(29)    JO L 123, 12.5.2016, p. 1.

(30)    Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind statisticile europene și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1101/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind transmiterea de date statistice confidențiale Biroului Statistic al Comunităților Europene, a Regulamentului (CE) nr. 322/97 al Consiliului privind statisticile comunitare și a Deciziei 89/382/CEE, Euratom a Consiliului de constituire a Comitetului pentru programele statistice ale Comunităților Europene (JO L 87, 31.3.2009, p. 164).

(31)    Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv (JO L 209, 2.8.1997, p. 6).

(32)    Directiva [...] a Consiliului din [...] [de modificare a Directivei 2011/85/UE a Consiliului privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre] (JO L...,..., p....).

(33)    Regulamentul (UE) nr. 472/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind consolidarea supravegherii economice și bugetare a statelor membre din zona euro care întâmpină sau care sunt amenințate de dificultăți grave în ceea ce privește stabilitatea lor financiară (JO L 140, 27.5.2013, p. 1).

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 26.4.2023

COM(2023) 240 final

ANEXE

la

Propunerea de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului

ANEXA I

Criteriile de stabilire a traiectoriei tehnice pentru statele membre care au o datorie publică peste valoarea de referință de 60 % din PIB sau un deficit public peste valoarea de referință de 3 % din PIB

Pentru statele membre care au o datorie publică peste valoarea de referință de 60 % din PIB sau un deficit public peste valoarea de referință de 3 % din PIB, traiectoria tehnică trebuie să garanteze că:

(a)cel târziu până la sfârșitul perioadei de ajustare, traiectoria datoriei pe 10 ani, în absența unor măsuri bugetare suplimentare, este o traiectorie descendentă plauzibilă sau una care se menține la niveluri prudente;

(b)deficitul public este adus și menținut sub valoarea de referință de 3 % din PIB, în absența unor măsuri bugetare suplimentare, pe aceeași perioadă de 10 ani;

(c)pentru anii în care se preconizează că statul membru în cauză va avea un deficit peste valoarea de referință de 3 % din PIB, iar depășirea nu este apropiată de această valoare de referință și nici temporară, traiectoria tehnică este coerentă și cu valoarea de referință menționată la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul [X];

(d)efortul de ajustare nu este amânat pentru ultimii ani ai perioadei de ajustare, și anume efortul de ajustare bugetară pe perioada planului bugetar-structural național pe termen mediu este cel puțin proporțional cu efortul total pe întreaga perioadă de ajustare;

(e)ponderea datoriei publice la sfârșitul orizontului de planificare este mai mică decât ponderea datoriei publice din anul anterior începerii traiectoriei tehnice; și

(f)creșterea cheltuielilor nete naționale rămâne, în medie, mai mică decât creșterea producției pe termen mediu, ca regulă generală, în perioada acoperită de plan.

ANEXA II

Informațiile care trebuie furnizate în planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu

Un plan bugetar-structural național pe termen mediu trebuie să conțină următoarele informații:

(a)traiectoria națională a cheltuielilor nete menționată la articolul 11. Celelalte variabile bugetare care nu se află sub controlul administrației publice și care fac parte din definiția cheltuielilor nete menționată la articolul 2 constau în cheltuieli pentru programe ale Uniunii compensate integral cu venituri din fondurile Uniunii și elemente ciclice ale cheltuielilor cu indemnizațiile de șomaj;

(b)traiectoria de creștere preconizată a veniturilor publice în ipoteza menținerii politicilor actuale;

(c)traiectoria preconizată a ponderii datoriei publice;

(d)informații privind datoriile implicite legate de îmbătrânirea populației și datoriile contingente cu impact potențial major asupra bugetelor publice, inclusiv informații cu privire la garanțiile de stat, creditele neperformante și pasivele care rezultă din funcționarea societăților publice, în special cuantumul acestora, cheltuielile și obligațiile potențiale care decurg din acțiunile în instanță și, în măsura posibilului, informații privind datoriile contingente legate de catastrofe naturale și de climă;

(e)principalele ipoteze privind evoluțiile economice preconizate și principalele variabile economice care sunt relevante pentru asigurarea coerenței cu convergența datoriei publice către niveluri prudente și menținerea deficitului public sub valoarea de referință de 3 % din PIB;

(f)în cazul în care statul membru utilizează ipoteze menționate la litera (e) care diferă de ipotezele Comisiei pe parcursul perioadei de ajustare a planului bugetar-structural național pe termen mediu și al perioadei ulterioare de 10 ani în absența unor măsuri bugetare suplimentare, explicații și justificări corespunzătoare ale acestor diferențe, bazate pe argumente economice solide;

(g)o analiză a modului în care schimbările principalelor ipoteze economice pot afecta situația bugetară și nivelul de îndatorare al statului membru;

(h)după caz, motivele justificate în mod corespunzător (cu argumente economice solide și verificabile relevante) ale abaterii de la traiectoria tehnică prezentată de Comisie;

(i)prioritățile în materie de reformă și de investiții pentru a răspunde principalelor provocări identificate în recomandările specifice fiecărei țări, ținând seama de stadiul punerii în aplicare a respectivelor recomandări specifice fiecărei țări;

(j)cuantumul cheltuielilor totale pentru investiții publice, precum și al cheltuielilor pentru reforme și investiții publice care vizează prioritățile comune ale Uniunii menționate în anexa VI;

(k)după caz, informații privind un set specific de angajamente în materie de reformă și de investiții, cu scadențe clare și verificabil, care justifică o prelungire a perioadei de ajustare în temeiul articolului 13, un calendar pentru punerea sa în aplicare, precum și argumente economice solide conform cărora acest set de angajamente în materie de reformă și de investiții îndeplinește criteriile prevăzute la articolul 13, ținând seama de criteriile de evaluare din anexa VII;

(l)o cuantificare, pe cât posibil, a impactului preconizat al reformelor și al investițiilor menționate la litera (k) asupra sustenabilității finanțelor publice, a creșterii economice și a ocupării forței de muncă, după caz, în conformitate cu metodologiile convenite de comun acord;

(m)impactul bugetar pe termen mediu și impactul potențial asupra creșterii pe termen mediu al acestor angajamente în materie de reformă și de investiții menționate la litera (k), în măsura posibilului;

(n)dacă este cazul, reformele și investițiile destinate corectării dezechilibrelor macroeconomice identificate în cadrul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice;

(o)nivelul global planificat al investițiilor publice finanțate la nivel național care acoperă perioada planului bugetar-structural național pe termen mediu;

(p)pentru statele membre cu un nivel scăzut al provocărilor în ceea ce privește datoria publică, dar cu datorii implicite mari din cauza îmbătrânirii populației, traiectoria națională a cheltuielilor nete și reformele din planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu ar trebui să țină seama în mod corespunzător de provocările pe termen lung în materie de sustenabilitate a finanțelor publice;

(q)informații privind consultările cu partenerii sociali, organizațiile societății civile și alte părți interesate relevante în vederea elaborării planului.

ANEXA III

Informațiile care trebuie furnizate de statele membre în rapoartele anuale privind progresele înregistrate

În raportul lor anual privind progresele înregistrate, statele membre prezintă următoarele informații:

(a)o comparație între cheltuielile nete planificate pe baza traiectoriei cheltuielilor nete stabilite de Consiliu și cheltuielile nete bazate pe datele efective;

(b)o comparație de la începutul planului bugetar-structural național pe termen mediu între proiecțiile principalelor variabile economice prezentate în planul respectiv și datele privind rezultatele acestor variabile, precum și implicațiile pentru respectarea traiectoriei cheltuielilor nete stabilite de Consiliu și implicațiile asupra traiectoriei preconizate a ponderii datoriei publice raportate în planul respectiv;

(c)o analiză a punerii în aplicare în anul precedent a măsurilor discreționare privind veniturile;

(d)progresele înregistrate și punerea în aplicare planificată pentru anul următor a angajamentelor în materie de reforme și de investiții prevăzute în planul bugetar-structural național pe termen mediu, în temeiul informațiilor care trebuie furnizate în conformitate cu anexa II literele (i) și (j), precum și, dacă este cazul, cu literele (k) și (n);

(e)informații pentru anul următor cu privire la modul în care statul membru intenționează să dea curs recomandărilor specifice fiecărei țări din anul precedent, inclusiv, dacă este cazul, recomandării privind politica economică a zonei euro;

(f)pe durata de viață a Mecanismului de redresare și reziliență, informații cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență, în vederea respectării cerințelor de raportare bianuală în contextul semestrului european, prevăzute la articolul 27 din Regulamentul (UE) 2021/241;

(g)informații privind evoluția datoriilor contingente raportate în planul bugetar-structural național pe termen mediu și menționate în anexa II litera (d), precum și a datoriilor implicite legate de îmbătrânirea populației, dacă este cazul, și informații privind datoriile contingente și datoriile implicite pentru anul următor;

(h)principalele ipoteze privind evoluțiile economice preconizate și principalele variabile economice pentru anii următori ai perioadei de ajustare, inclusiv ponderea datoriei publice;

(i)proiecțiile în ipoteza menținerii politicilor actuale pentru anii următori ai perioadei de ajustare în ceea ce privește cheltuielile și veniturile publice și principalele componente ale acestora, inclusiv cheltuielile cu investițiile publice;

(j)cheltuielile și veniturile publice planificate ca procent din PIB și principalele componente ale acestora pentru anii următori ai perioadei de ajustare, ținând seama de traiectoria cheltuielilor nete stabilită de Consiliu;

(k)o descriere și o cuantificare a măsurilor privind cheltuielile și veniturile care urmează să fie puse în aplicare pentru a reduce decalajul dintre previziunile, în ipoteza menținerii politicilor actuale, referitoare la cheltuielile și veniturile menționate la litera (i) și cheltuielile și veniturile planificate menționate la litera (j);

(l)o analiză a evoluției dezechilibrelor macroeconomice identificate în cadrul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice și a impactului asupra acestora al punerii în aplicare a reformelor și a investițiilor relevante raportate în planul bugetar-structural național pe termen mediu în conformitate cu anexa II litera (n), după caz;

(m)informații privind punerea în aplicare a unui avertisment din partea Comisiei sau a unei recomandări a Consiliului în temeiul articolului 121 alineatul (4) din TFUE;

(n)informații privind evoluția politicilor în domeniul social, al pieței forței de muncă și al competențelor, precum și privind punerea în aplicare a măsurilor de politică adoptate care promovează convergența socială ascendentă între statele membre către condiții de muncă și de viață mai bune, în conformitate cu principiile Pilonului european al drepturilor sociale și cu orientările privind ocuparea forței de muncă, prevăzute la articolul 148 din TFUE. Acestea includ impactul preconizat al măsurilor în raport cu progresele înregistrate în ceea ce privește obiectivele naționale privind ocuparea forței de muncă, competențele și reducerea sărăciei până în 2030;

(o)evaluarea instituțiilor fiscal-bugetare independente menționate la articolul 22.

ANEXA IV

Funcționarea contului de control

Contul de control pentru fiecare stat membru, menționat la articolul 21, va înregistra un debit atunci când cheltuielile nete efective din statul membru într-un anumit an depășesc traiectoria cheltuielilor nete stabilită de Consiliu.

Contul de control va înregistra un credit atunci când cheltuielile nete efective din statul membru într-un anumit an se află sub traiectoria cheltuielilor nete stabilită de Consiliu.

Soldul cumulat al contului de control dintr-o anumită perioadă este suma debitelor și creditelor anuale înregistrate în perioada respectivă.

ANEXA V

Metodologia de evaluare a plauzibilității de către Comisie

Metodologia de evaluare a plauzibilității în temeiul articolului 8 se bazează pe următoarele condiții:

·ponderea datoriei publice ar trebui să scadă sau să rămână la niveluri prudente, în conformitate cu scenariile deterministe ale cadrului de proiecție a datoriei publice pe termen mediu al Comisiei descris în Monitorul privind sustenabilitatea datoriei din 2022;

·riscul ca ponderea datoriei publice să nu scadă în cei cinci ani care urmează perioadei de ajustare a planului bugetar-structural național pe termen mediu este suficient de scăzut. Riscul este evaluat cu ajutorul analizei stocastice a Comisiei.

ANEXA VI

Prioritățile comune ale Uniunii

Prioritățile comune ale Uniunii menționate la articolul 12 litera (b) sunt:

(a)Pactul verde european 1 , inclusiv tranziția către neutralitatea climatică până în 2050 2 și transpunerea sa la nivel național prin intermediul planurilor naționale privind energia și clima;

(b)Pilonul european al drepturilor sociale 3 , inclusiv obiectivele conexe privind ocuparea forței de muncă, competențele și reducerea sărăciei până în 2030;

(c)Programul de politică pentru 2030 privind deceniul digital 4 , reflectat la nivel național prin foile de parcurs strategice naționale privind deceniul digital;

(d) O Busolă strategică pentru securitate și apărare – Pentru o Uniune Europeană care își protejează cetățenii, valorile și interesele și contribuie la pacea și securitatea internaționale 5 .

ANEXA VII

Cadrul de evaluare pentru setul de angajamente în materie de reformă și de investiții care stau la baza prelungirii perioadei de ajustare

1.Domeniu de aplicare

Scopul acestui cadru de evaluare este de a servi:

–drept bază Comisiei, pentru a evalua dacă setul de angajamente în materie de reforme și de investiții incluse în planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu care stau la baza unei prelungiri a perioadei lor de ajustare îndeplinește criteriile prevăzute la articolul 13 alineatul (2). Acest cadru de evaluare reprezintă astfel baza pentru aplicarea criteriilor de evaluare menționate la articolul 13 alineatul (2) în vederea asigurării unui proces echitabil și transparent;

–drept bază pentru a evalua dacă fiecare dintre aceste angajamente în materie de reformă și de investiții îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 13 alineatul (3). Prin urmare, acest cadru de evaluare reprezintă, de asemenea, baza pentru aplicarea condițiilor menționate la articolul 13 alineatul (3), în același scop.

2.Criterii de evaluare

În conformitate cu articolul 13 alineatul (2), setul de angajamente în materie de reforme și de investiții incluse în planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu care stau la baza unei prelungiri a perioadei de ajustare bugetară trebuie să fie proporțional cu nivelul provocărilor legate de datoria publică, astfel cum a fost stabilit în cea mai recentă actualizare a Monitorului privind sustenabilitatea datoriei, și cu provocările legate de creșterea pe termen mediu în statul membru. În cazul statelor membre în care provocările reprezentate de datoria publică sunt legate de provocări semnificative pentru creșterea economică pe termen mediu, se preconizează că setul de reforme și de investiții va viza, de asemenea, blocajele din calea creșterii pe termen mediu.

Setul de angajamente în materie de reforme și de investiții trebuie să îndeplinească în ansamblu următoarele criterii:

2.1Setul de angajamente în materie de reformă și de investiții stimulează creșterea;

–Se preconizează că setul de angajamente în materie de reformă și de investiții va crea, pe baza unor ipoteze credibile, bine documentate și prudente, un impuls semnificativ pentru potențialul de creștere al economiei statului membru în cauză într-un mod durabil;

2.2Setul de angajamente în materie de reformă și de investiții sprijină sustenabilitatea bugetară;

–Se preconizează că setul de angajamente în materie de reformă și de investiții va determina o îmbunătățire structurală semnificativă a finanțelor publice pe termen mediu, prin reducerea structurală a cheltuielilor publice sau prin creșterea veniturilor publice ale statului membru în cauză.

2.3Setul de angajamente în materie de reformă și de investiții răspunde priorităților Uniunii menționate în anexa VI;

–Setul de angajamente în materie de reformă și de investiții contribuie în mod semnificativ la cel puțin una dintre prioritățile Uniunii menționate în anexa VI;

2.4Setul de angajamente în materie de reformă și de investiții, în ansamblul său, răspunde recomandărilor relevante specifice fiecărei țări, inclusiv, după caz, recomandărilor emise în cadrul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice;

–Se preconizează că setul de angajamente relevante în materie de reformă și de investiții care stau la baza prelungirii perioadei de ajustare, în ansamblul său, va aborda provocările identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări, inclusiv în recomandările emise în cadrul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice, după caz, ținând seama de domeniul de aplicare și de amploarea provocărilor specifice fiecărei țări, precum și de angajamentele asumate în cadrul planurilor de redresare și reziliență, după caz;

2.5Setul de angajamente în materie de reformă și de investiții garantează că nivelul global al investițiilor publice finanțate la nivel național pe durata de viață a planului bugetar-structural național pe termen mediu este mai ridicat decât nivelul pe termen mediu anterior perioadei planului respectiv.

–Dacă nivelul planificat al investițiilor publice finanțate la nivel național pe durata de viață a planului este mai ridicat decât nivelul pe termen mediu înainte de perioada planului.

În plus, fiecare dintre angajamentele în materie de reformă și de investiții asumate de statele membre și care stau la baza unei prelungiri a perioadei de ajustare ar trebui să fie suficient de detaliat, concentrat la începutul perioadei, să aibă scadențe clare și să fie verificabil.

–descrierea angajamentelor în materie de reformă și de investiții este clară și stabilește elementele detaliate ale fiecărei reforme și investiții, ceea ce permite Comisiei să evalueze criteriile de la punctele 2.1-2.5, inclusiv în ceea ce privește punerea lor în aplicare și monitorizarea;

–reformele vor fi puse în aplicare în perioada acoperită de plan;

–investițiile vor fi puse în aplicare cel târziu până la sfârșitul perioadei de ajustare;

–planul bugetar-structural național pe termen mediu include indicatori clari și realiști, relevanți și solizi care permit verificarea progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare efectivă a angajamentelor în materie de reformă și de investiții.

(1)    Comunicarea COM(2019) 640 final a Comisiei din 11 decembrie 2019 intitulată „Pactul verde european” și Decizia (UE) 2022/591 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 aprilie 2022 privind un Program general al Uniunii de acțiune pentru mediu până în 2030 (JO L 114, 12.4.2022, p. 22).

(2)    Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”).

(3)    (2017/C 428/09) Proclamația interinstituțională privind Pilonul european al drepturilor sociale (JO C 428, 13.12.2017, p. 10).

(4)    Decizia (UE) 2022/2481 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2022 de instituire a programului de politică pentru 2030 privind deceniul digital, JO L 323, 19.12.2022, p. 4.

(5)    Consiliul Uniunii Europene, COPS 130.