COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 21.11.2023
JOIN(2023) 34 final
RAPORT COMUN CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
privind Sistemul generalizat de preferințe tarifare pentru perioada 2020-2022
{SWD(2023) 359 final} - {SWD(2023) 360 final} - {SWD(2023) 361 final} - {SWD(2023) 362 final} - {SWD(2023) 363 final} - {SWD(2023) 364 final} - {SWD(2023) 365 final} - {SWD(2023) 366 final} - {SWD(2023) 367 final} - {SWD(2023) 368 final}
1.Introducere
Sistemul generalizat de preferințe tarifare al UE (SGP) oferă în mod unilateral acces preferențial pe piața Uniunii prin reducerea sau eliminarea taxelor la import ale UE, pentru a promova dezvoltarea durabilă a țărilor cu venituri mai mici și pentru a reduce sărăcia prin intermediul comerțului internațional. Beneficiile SGP sunt legate de respectarea de către țările beneficiare a standardelor internaționale privind drepturile omului, drepturile lucrătorilor, mediul și clima, precum și buna guvernanță.
Prezentul raport reprezintă o parte esențială a activităților periodice de monitorizare și raportare către Parlamentul European și Consiliu cu privire la implementarea SGP, astfel cum se prevede în Regulamentul privind SGP . Acesta se referă la implementarea și impactul SGP în perioada 2020-2022 (denumită în continuare „perioada de raportare”) la nivelul celor trei regimuri ale sale: Totul în afară de arme (Everything But Arms – EBA) care se aplică țărilor cel mai puțin dezvoltate (least-developed countries - LDC), SGP standard și regimul special de încurajare a dezvoltării durabile (SGP+). La fel ca în cazul celui mai recent raport privind SGP, cel din 2020 , prezentul raport este însoțit de zece documente de lucru ale serviciilor Comisiei (Staff Working Documents - SWD): câte unul pentru fiecare dintre cele nouă țări beneficiare ale SGP+ în cursul perioadei de raportare și câte unul pentru cele trei țări beneficiare ale EBA în cadrul unei cooperări sporite.
Prezentul raport vizează o perioadă mai lungă decât ciclul obișnuit de raportare de doi ani, din cauza provocărilor în materie de implementare și monitorizare generate de impactul COVID-19 și de restricțiile aferente din 2020 și 2021. Cooperarea și monitorizarea în cadrul SGP au continuat de la distanță, în formă scrisă și virtuală, în pofida acestor provocări. Raportul prezintă, de asemenea, misiunile de monitorizare în țările beneficiare, care au redevenit posibile la sfârșitul anului 2021, precum și evoluțiile din țările beneficiare, facilitate de relaxarea restricțiilor și de utilizarea resurselor după perioada de vârf a pandemiei.
Raportul se bazează pe cooperarea cu țările beneficiare, societatea civilă, comunitățile de afaceri, organismele de monitorizare ale ONU și alte organizații internaționale, prin activitatea serviciilor Comisiei Europene și a Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), inclusiv în cadrul delegațiilor UE. În plus, la 6 septembrie 2022, a avut loc un dialog specific cu societatea civilă pentru a sprijini în continuare elaborarea raportului.
Prezentul raport este, totodată, important, dat fiind că actualul Regulament privind SGP expiră la sfârșitul anului 2023. Raportul evaluează impactul pe termen mai lung al SGP, atât în ceea ce privește efectele economice, cât și dezvoltarea durabilă, precum și modul în care se poate asigura cooperarea continuă în cadrul regimului a țărilor beneficiare ale SGP. Procedura legislativă de adoptare a unui nou regulament revizuit privind SGP este încă în desfășurare; între timp, Comisia Europeană a adoptat o propunere de prelungire a normelor actuale până la sfârșitul anului 2027 pentru a asigura continuitatea și securitatea juridică (). De asemenea, raportul și documentele de lucru ale serviciilor Comisiei care îl însoțesc oferă informații și recomandări valoroase pentru actualele țări beneficiare ale SGP+, având în vedere o potențială cerință ca aceștia să solicite din nou să beneficieze de regimul SGP+ în temeiul noului Regulament privind SGP.
2.Aspecte importante
SGP este un instrument comercial important pentru UE, menit să sprijine dezvoltarea durabilă în țările cu venituri mai mici. Structura sa cu trei regimuri distincte constituie un cadru obiectiv și transparent pentru abordarea nevoilor și ambițiilor specifice în materie de dezvoltare ale diferitelor țări beneficiare.
SGP este valoros din punct de vedere economic pentru țările beneficiare , după cum se arată și în partea 4.1 a prezentului raport. Între 2014 și 2019, adică înainte de pandemia de COVID-19, totalul importurilor preferențiale ale UE-27 provenite din actualele țări beneficiare ale SGP a crescut cu 56 %, de trei ori ritmul importurilor sale totale din țări terțe; acest lucru contribuie, totodată, la o creștere mai rapidă în țările care intră sub incidența regimului SGP decât ar fi fost cazul în absența preferințelor oferite de SGP. În plus, în pofida unei dinamici mai lente a exporturilor în perioada pandemiei și ulterior acesteia, exporturile neîntrerupte către UE ale țărilor beneficiare ale SGP joacă un rol esențial pentru stabilitatea economică, în special în perioade de criză. În general, intensificarea comerțului internațional și a participării la lanțurile valorice globale a sprijinit dezvoltarea socioeconomică a țărilor beneficiare ale SGP. Mărturii în acest sens sunt îmbunătățirile consemnate în mai multe țări din perspectiva clasificării Băncii Mondiale cu privire la venituri, precum și graduările de la statutul de țară cel mai puțin dezvoltată pe baza deciziilor Organizației Națiunilor Unite (ONU) (cu modificările corespunzătoare ale preferințelor din cadrul SGP).
O serie de crize au amenințat economia mondială în ultimii ani de la pandemia de COVID-19 – și efectele sale negative nu numai asupra sănătății, ci și asupra sustenabilității, a activității economice și a comerțului – până la impactul mai larg al agresiunii militare neprovocate a Rusiei împotriva Ucrainei și crizele conexe ale energiei, datoriilor, alimentelor și costului vieții, care s-au agravat în 2022. În acest context dificil, disponibilitatea continuă a exporturilor scutite de taxe vamale către UE, cel mai mare bloc comercial din lume , oferă un element fundamental de stabilitate pentru economiile fragile. În timp ce economiile unora dintre țările beneficiare au dat dovadă de o puternică reziliență, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) a avertizat că cel puțin 54 de economii în curs de dezvoltare s-au confruntat cu probleme grave legate de îndatorare . În cadrul ONU, deciziile privind graduările planificate anterior de la statutul de țară cel mai puțin dezvoltată au fost amânate, reflectând aceste provocări . Același lucru a fost valabil și în cazul situației veniturilor altor țări beneficiare ale SPG, aferentă clasificării Băncii Mondiale, care au stagnat sau au scăzut din cauza economiilor lor afectate, inclusiv a comerțului, precum și a unor investiții străine și remiteri de bani.
SGP+, cu plusul său de beneficii și obligații, a rămas atractiv pentru țările beneficiare . Astfel cum arată analiza implementării SGP+ în documentele de lucru însoțitoare, acest regim s-a dovedit a fi un stimulent de succes pentru punerea în aplicare eficace a standardelor internaționale în domeniul drepturilor omului și ale lucrătorilor, al protecției climei și a mediului, precum și al bunei guvernanțe, oferind un acces suplimentar pe piața UE în comparație cu regimul SGP standard. Atractivitatea SGP+ este atestată și de faptul că un nou beneficiar al SGP+ (Uzbekistan) a aderat la regim în cursul perioadei de raportare, Tadjikistanul a solicitat în mod oficial aderarea la SGP+ în aprilie 2023, iar alte țări continuă să își manifeste interesul în acest sens. Actualele țări beneficiare ale SGP+ și-au exprimat angajamentul de a menține preferințele în temeiul noului cadru SGP al UE. Mai multe țări beneficiare ale regimului „Totul în afară de arme” (EBA), despre care se preconizează că nu vor mai fi considerate țări cel mai puțin dezvoltate, iau în considerare în mod activ căi de aderare la regimul SGP+, pentru a beneficia tarifele mai avantajoase decât cele din cadrul SGP standard de îndată ce părăsesc regimul EBA.
SGP încurajează țările care beneficiază de SGP să se integreze în structuri de guvernanță multilaterală prin necesitatea de a respecta principiile convențiilor internaționale și, în ceea ce privește SGP+, condiționalitatea de a ratifica și de a pune efectiv în aplicare aceste convenții. Eforturile de ratificare întreprinse de țările beneficiare ale SGP depășesc convențiile relevante enumerate în actualul Regulament privind SGP – de exemplu, toate cele nouă țări beneficiare ale SGP+ care fac obiectul examinării în prezentul raport au ratificat Convenția privind drepturile persoanelor cu handicap și Acordul de la Paris. Țările beneficiare ale SGP înregistrează, de asemenea, progrese în ceea ce privește ratificarea convențiilor fundamentale recent instituite ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM) referitoare la securitatea și sănătatea în muncă, precum și a altor convenții ale OIM, de exemplu privind inspecțiile la locul de muncă și consultările tripartite.
În cursul perioadei de raportare, multe țări beneficiare ale SGP au înregistrat progrese importante în ceea ce privește punerea în aplicare și respectarea standardelor internaționale (), chiar dacă, pe unele fronturi, ele continuă să se confrunte cu provocări în ceea ce privește respectarea acestora. Printre domeniile tipice de regres sau de progres insuficient în anumite țări beneficiare se numără presiunea tot mai mare asupra libertății de exprimare și a spațiului societății civile, drepturile femeilor și copiilor și protecția împotriva violenței domestice în timpul pandemiei de COVID-19, precum și combaterea corupției și asigurarea independenței sistemului judiciar. Crizele mondiale menționate mai sus, care au loc în cursul acestei perioade de raportare, au pus presiune asupra piețelor forței de muncă și asupra lucrătorilor. În acest context, activitatea UE de monitorizare și implementare a SGP contribuie la asigurarea respectării standardelor internaționale fundamentale ale OIM privind drepturile lucrătorilor.
În plus, în special în ceea ce privește standardele internaționale de mediu, multe țări cu venituri mai mici se confruntă cu consecințe negative semnificative ale schimbărilor climatice, și-au asumat angajamente ambițioase și au solicitat acțiuni comune la nivelul comunității internaționale pentru a combate schimbările climatice și efectele acestora. Cu toate acestea, constrângerile privind capacitatea și resursele disponibile le limitează adesea capacitatea de a trece de la ambiție la punerea în aplicare pe plan intern.
SGP aduce beneficii importante pentru UE, pe lângă beneficiile economice și de sustenabilitate pentru țările beneficiare. În primul rând, acesta contribuie la consolidarea parteneriatelor economice și politice cu țările beneficiare, pe baza unor valori și obiective comune și, prin urmare, ajută la promovarea agendei internaționale privind durabilitatea și dezvoltarea. Monitorizarea SGP favorizează contactele directe dintre instituțiile și societatea civilă din UE și din țările beneficiare. Investitorii și întreprinderile importatoare din UE pot, de asemenea, să promoveze practici durabile și standarde internaționale în țările care intră sub incidența regimului SGP în ceea ce privește drepturile omului, drepturile lucrătorilor, clima și mediul, precum și buna guvernanță. Din punct de vedere economic, SGP contribuie la îmbunătățirea posibilităților de alegere și a accesibilității pentru întreprinderile din UE și pentru consumatorii de bunuri comercializate în cadrul SGP. În plus, întreprinderile din UE obțin un acces mai diversificat și mai eficient la aprovizionare. De exemplu, tarifele preferențiale acordate în cadrul SGP au permis întreprinderilor să facă economii în valoare totală de aproximativ 6,2 miliarde EUR din taxele la import în 2022.
Pentru a beneficia din plin de avantajele SGP – în ceea ce privește reducerea sărăciei, diversificarea economică și dezvoltarea durabilă – este nevoie de eforturi susținute și continue de reformă din partea autorităților și a părților interesate din toate țările SGP, deoarece avantajele de pe teren nu pot fi obținute și nu se produc imediat sau automat. UE își menține angajamentul de a sprijini în continuare aceste eforturi prin consolidarea capacităților și prin alte măsuri.
3.Evoluții legislative în cursul perioadei de raportare
3.1.Evoluții în materie de punere în aplicare
În cursul perioadei de raportare, Comisia a adoptat mai multe acte juridice referitoare la punerea în aplicare a Regulamentului privind SGP:
·Graduarea țărilor din SGP: Nauru, Samoa și Tonga au atins statutul de țări cu venituri medii superioare, astfel cum au fost clasificate de Banca Mondială timp de trei ani consecutivi și, prin urmare, nu beneficiază de regimul SGP standard începând cu 1 ianuarie 2021 . Din același motiv, Armenia nu mai beneficiază de SGP+ (și nici de SGP standard) începând cu 1 ianuarie 2022. Regimul preferențial din cadrul Acordului de liber schimb (ALS) dintre UE și Vietnam se aplică de la 1 august 2020 și, prin urmare, Vietnamul a ieșit din SGP standard începând cu 1 ianuarie 2023 .
·Tranziția de la regimul EBA la regimul SGP standard: Vanuatu a depășit statutul de țară cel mai puțin dezvoltată la 4 decembrie 2020, pe baza unei decizii a ONU. După o perioadă de tranziție de trei ani și ținând seama de considerentele procedurale și statistice, Vanuatu va înceta să beneficieze de regimul EBA, urmând să facă tranziția la regimul SGP standard începând cu 1 ianuarie 2025 .
·Tranziția de la SGP standard la SGP+: Uzbekistanul a aderat la SGP+ în aprilie 2021 (
), după ce și-a depus oficial candidatura pentru acest sistem în iunie 2020.
·Graduarea produselor: preferințele tarifare aferente regimului SGP standard au fost suspendate pentru anul 2023 pentru mai multe produse importate din India, Indonezia și Kenya, după atingerea pragurilor de import relevante .
Mai multe dintre actualele țări beneficiare ale regimului EBA sunt programate să depășească statutul de țară cel mai puțin dezvoltată în următorii ani, deși ONU a revizuit acest calendar pentru a ține seama de impactul pandemiei de COVID-19 și de implicațiile economice ample ale acesteia. Cu toate acestea, Bhutanul este programat, în mod preliminar, să depășească statutul de țară cel mai puțin dezvoltată în 2023, iar Angola, São Tomé și Príncipe și Insulele Solomon – în 2024. Prin urmare, aceste țări urma să nu mai beneficieze de regimul EBA și, în funcție de clasificarea veniturilor lor, ar putea trece la regimul SGP standard după o perioadă de tranziție de trei ani de la depășirea statului de țări cel mai puțin dezvoltate. Alte cinci țări beneficiare ale regimului EBA ar urma să depășească statutul de țări cel mai puțin dezvoltate, potrivit recomandărilor ONU: Bangladesh, RDP Laos și Nepal (preconizat în 2026), precum și Tuvalu și Kiribati (încă nu a fost indicată o dată).
Unele dintre țările care au depășit statutul de țări cel mai puțin dezvoltate și-au exprimat interesul de a adera la SGP+ pentru a menține un grad mai ridicat de acces preferențial pe piața UE decât cel asigurat de regimul SGP standard după pierderea generoaselor preferințe din cadrul EBA. În cursul perioadei de raportare, Tadjikistan, care beneficiază în prezent de regimul SGP standard, s-a angajat în discuții „prealabile depunerii cererii” cu Comisia și cu Înaltul Reprezentant, iar în aprilie 2023 a prezentat o cerere oficială de aderare la regimul SGP+.
3.2.SGP după 2023
Actualul Regulament privind SGP va expira la sfârșitul anului 2023. La 22 septembrie 2021, Comisia a adoptat o propunere legislativă privind sistemul generalizat de preferințe tarifare al UE pentru perioada 2024-2033. Comisia a propus continuarea SGP ca pilon al agendei UE privind comerțul și dezvoltarea durabilă, îmbunătățind în același timp unele dintre caracteristicile regimului actual. Scopul este, în special, acela de a asigura continuitatea regimului SGP, de a răspunde nevoilor și provocărilor în continuă evoluție ale țărilor beneficiare ale SGP și de a consolida aspectele sociale, de mediu, climatice și de bună guvernanță ale regimului.
Propunerea Comisiei se bazează pe evaluarea la jumătatea perioadei (EJP) din 2018 a Regulamentului privind SGP, pe evaluarea impactului realizată de Comisie susținută de un studiu extern și pe consultarea publică deschisă din 2020 ; toate acestea au confirmat relevanța și realizările SGP de până în prezent, însă au subliniat și necesitatea unor modificări specifice în vederea îmbunătățirii acestuia. Aceste studii arată că SGP al UE își îndeplinește principalele obiective de a contribui la eradicarea sărăciei și la dezvoltarea durabilă în țările care beneficiază de acest regim, asigurând, totodată, o protecție adecvată pentru producătorii din UE.
Sunt în desfășurare negocieri cu Parlamentul European și cu Consiliul pe marginea propunerii Comisiei. În așteptarea unui acord între colegiuitori, Comisia a propus modificarea regulamentului aflat în vigoare prin prelungirea datei de expirare a acestuia, pentru a asigura securitatea juridică și stabilitatea (). O astfel de prelungire necesită o procedură legislativă ordinară, care ar trebui încheiată înainte de sfârșitul anului 2023.
4.Impactul SGP
Impactul SGP ar trebui analizat în raport cu obiectivele sale generale, și anume promovarea dezvoltării durabile a țărilor cu venituri mai mici și reducerea sărăciei prin intermediul comerțului internațional. Prezentul raport, la fel ca și cele trei ediții anterioare ale acestuia, se axează pe măsuri obiective, cum ar fi evoluția schimburilor comerciale și utilizarea preferințelor SGP în cursul perioadei de raportare. Este dificil să se determine și să se evalueze impactul mai amplu asupra reducerii sărăciei și asupra sustenabilității, precum și legăturile cauzale, având în vedere setul complex de factori care afectează nu numai comerțul internațional și economia mondială, ci și evoluția dezvoltării durabile în anumite țări. Pandemia de COVID-19 și evoluțiile economice și politice volatile atât la nivel mondial, cât și în anumite țări beneficiare ale SGP se numără printre factorii care creează confuzie din perioada de raportare.
Această secțiune (a se vedea punctul 4.2) include, de asemenea, o perspectivă pe termen mediu pentru o mai bună evaluare a evoluției în timp a impactului SGP, inclusiv evaluări calitative cu privire la dezvoltarea durabilă în țările care beneficiază de SGP, pe baza monitorizării ONU și a UE. Documentele de lucru specifice fiecărei țări care însoțesc prezentul raport oferă informații suplimentare în acest sens.
4.1.Efectele asupra comerțului 2020-2022
|
Figura 1: Importurile UE-27 din țările SGP (2019-2022, miliarde EUR)
|
|
|
Importurile UE din țările beneficiare ale SGP au fost afectate de pandemia de COVID-19, însă s-au redresat din 2021 (a se vedea figura 1). Acestea au fost puternic afectate în 2020, diminuându-se cu 13,4 %, de la 157,3 miliarde EUR (8,8 % din totalul importurilor din țări terțe) la 136,2 miliarde EUR (8,5 %), însă s-au redresat semnificativ în 2021 și 2022, atingând 256,7 miliarde EUR (9,2 %) – o creștere de 88 % față de 2020 și cu 63 % peste nivelul din 2019. Importurile UE de bunuri utilizând preferințele SGP au fost afectate și mai mult de pandemie, înregistrând o scădere de 15,4 %, de la 62,1 miliarde EUR în 2019 la 52,6 miliarde EUR în 2020. Redresarea a fost puternică în 2021 și, în special, în 2022, importurile preferențiale în cadrul SGP ajungând la 80,6 miliarde EUR în 2022, cu aproape 30 % peste nivelurile din 2019.
|
Figura 2: Ponderea importurilor preferențiale din cadrul SGP în totalul importurilor din afara UE
|
|
|
Figura 2 arată că numai importurile din țările care intră sub incidența regimului SGP+ și-au menținut cota (0,5 %) în totalul importurilor UE din 2019, în timp ce importurile scutite de taxe vamale și de contingente tarifare din țările care intră sub incidența regimului EBA au scăzut de la 1,4 % la 1,1 % în 2021 și apoi s-au redresat din nou până la 1,3 %, iar importurile preferențiale din țările care intră sub incidența regimului SGP standard s-au diminuat de la 1,6 % la 1,1 %. Posibilele explicații sunt, pe de o parte, vulnerabilitatea mai mare la șocurile economice a țărilor beneficiare ale regimului EBA și, pe de altă parte, o mai mare integrare a preferințelor tarifare SGP+ în strategiile de export ale țărilor beneficiare.
|
Figura 3: Importuri preferențiale și scutite de taxe vamale din țările care intră sub incidența regimului SGP în totalul importurilor din afara UE, 2019-2022
|
|
|
În timp ce UE a fost o destinație de export principală pentru mai multe țări beneficiare ale SGP, importurile din aceste țări beneficiare ale SGP au reprezentat o mică parte din totalul importurilor UE.
În plus, între 2019 și 2022, ponderea importurilor UE care utilizează preferințele SGP s-a redus cu 0,6 puncte procentuale, în timp ce în cazul altor regimuri preferențiale, de exemplu ALS și tarife zero în temeiul clauzei națiunii celei mai favorizate (CNF), s-a înregistrat o creștere (a se vedea figura 3). Pentru țările beneficiare ale regimului SGP standard, acest declin este în primul rând rezultatul trecerii de la utilizarea preferințelor SGP la schimburi comerciale preferențiale derulate în cadrul unor ALS cu UE (în special Vietnam, a se vedea mai jos), ceea ce indică o relație comercială și economică bilaterală mai matură și mai strânsă. Pentru țările beneficiare ale regimului EBA, scăderea indică o vulnerabilitate mai mare la șocuri externe, astfel cum s-a menționat mai sus.
Principalul motiv pentru scăderea importurilor preferențiale în cadrul regimului SGP standard este importanța tot mai mare a ALS încheiate de UE cu țările care intră sub incidența regimului SGP: în perioada 2019-2022, ponderea importurilor preferențiale din țările care intră sub incidența regimului SGP în cadrul ALS în totalul importurilor UE a crescut de la 0,1 % la 0,4 % (a se vedea figura 3). În termeni absoluți, aceasta a reprezentat o creștere de peste șase ori, de la 1,7 miliarde EUR la 11,0 miliarde EUR, ceea ce explică, în mare măsură, reducerea ponderii importurilor preferențiale din cadrul SGP. Totodată, acesta este un efect al ALS cu Vietnam, în special. În plus, este vizibil faptul că importurile UE de bunuri din țările beneficiare ale regimului SGP care au tarife zero în temeiul CNF au avut o pondere în totalul importurilor UE mai mare decât înainte de pandemie, ajungând la 4,7 % în 2022. Ponderea importurilor UE din țările SGP care au beneficiat de tarife reduse sau zero a rămas aproape constantă în perioada de raportare și a fost de 87 % atât în 2019, cât și în 2022.
Utilizarea preferințelor pentru importurile din țările beneficiare ale regimului SGP standard a scăzut între 2019 și 2022 (figura 4). Acest lucru a condus la o creștere a ponderii relative a importurilor preferențiale din țările care intră sub incidența regimului SGP+ și din țările care intră sub incidența regimului EBA în rândul tuturor țărilor beneficiare ale SGP (figura 5). Scăderea utilizării preferințelor SGP standard se explică în mare parte prin disponibilitatea, pentru produse care sunt eligibile și pentru preferințele SGP standard, a scutirii de tarife în temeiul CNF sau a altor preferințe decât SGP, cum ar fi tranziția către ALS, prin care UE își intensifică cooperarea cu țara beneficiară. Utilizarea preferințelor de către alte țări beneficiare ale SGP a rămas stabilă în aceeași perioadă.
|
Figura 4: Utilizarea preferințelor SGP în funcție de regim, 2019-2022 (%)
|
Figura 5: Importuri preferențiale în cadrul SGP în funcție de regim, 2019-2022 (miliarde EUR și pondere în totalul importurilor din cadrul SGP)
|
|
|
|
Majoritatea importurilor UE provenite din țările beneficiare ale SGP sunt originare dintr-un număr limitat de țări, iar performanța înregistrată din 2019 a fost eterogenă la nivelul grupului de țări beneficiare și de la o țară beneficiară la alta (figura 6). Există diferențe mari între țările beneficiare în ceea ce privește importurile UE pentru care au fost utilizate efectiv preferințe SGP între 2019 și 2022. Unele state membre au înregistrat scăderi substanțiale ale importurilor UE în cadrul SGP , în timp ce altele au reușit să înregistreze creșteri anuale de două cifre. Acest lucru a fost valabil în special în cazul unor țări care intră sub incidența regimului EBA, cum ar fi Liberia (+183%), Madagascar (+149%) și Zambia (+49 %), și în cazul noii țări beneficiare a SGP+, Uzbekistan (+69 %), deși pornind de la un nivel scăzut în cazul Liberiei și al Madagascarului.
Figura 6: Importuri preferențiale în cadrul SGP în funcție de furnizor, 2019 și 2022 (milioane EUR și % din totalul importurilor din cadrul SGP)
Unii dintre cei mai mari exportatori din rândul țărilor beneficiare ale regimului SGP au părăsit deja sau se preconizează că vor părăsi regimul, deoarece au negociat sau vor negocia acorduri comerciale preferențiale cu UE (Vietnam) sau negociază în prezent astfel de acorduri (India și Indonezia).
Confecțiile și articolele de îmbrăcăminte continuă să fie sectorul cu cele mai multe importuri ale UE provenite din țări beneficiare ale SGP, însă importanța relativă a altor sectoare este în schimbare (figura 7). În 2021, mașinile și echipamentele au devenit pentru prima dată al doilea sector ca importanță, atingând o valoare a importurilor cu regim preferențial de 6,4 miliarde EUR în 2022 (8,0 % din total). Mașinile au depășit încălțămintea, care a înregistrat o scădere de la 7,4 miliarde EUR în 2019 la 6,1 miliarde EUR în 2022 (7,6 % din total). Această scădere este, în principal, rezultatul reducerii importurilor de încălțăminte din Vietnam în cadrul regimului SGP standard, întrucât această țară a început să utilizeze tot mai mult preferințele ALS (ceea ce înseamnă că valoarea totală a importurilor UE de încălțăminte din Vietnam s-a diminuat mult mai puțin – de la 3,9 miliarde EUR în 2019 la 3,5 miliarde EUR în 2021).
Figura 7: Importuri preferențiale în cadrul SGP pe secțiuni, 2019 și 2022 (milioane EUR și % din totalul importurilor din cadrul SGP ()
Evoluția schimburilor comerciale cu țările beneficiare ale regimului SGP în cursul perioadei de raportare este detaliată în continuare în secțiunea 5 din prezentul raport, precum și în subsecțiunile specifice ale acesteia referitoare la fiecare dintre cele trei regimuri SGP (SGP standard, SGP+ și EBA).
4.2.Viziunea pe termen lung: 10 ani de la reforma SGP din 2012
Schimburile comerciale bilaterale cu țările beneficiare ale SGP
Statisticile comerciale din cursul punerii în aplicare a actualului Regulament privind SGP începând din 2014 arată impactul pozitiv al SGP asupra exporturilor țărilor beneficiare către UE.
De asemenea, datele arată că, începând din 2014, țările beneficiare ale regimurilor SGP+ și EBA au utilizat majoritatea preferințelor, unele țări beneficiare fiind responsabile de majoritatea preferințelor utilizate. În plus, toate țările beneficiare ale regimului SGP (SGP standard, SGP+ și EBA) tind să își concentreze exporturile asupra unor produse specifice. Cel mai puternic impact pozitiv al SGP a fost contribuția sa la creșterea economică și la diversificarea comerțului prin intermediul preferințelor EBA. În cursul pregătirii evaluării impactului realizate de Comisie pentru propunerea Comisiei de Regulament privind SGP post-2023, a fost efectuată o analiză bazată pe modele, întemeiată pe un model de echilibru general calculabil („Computable General Equilibrium” – CGE). Rezultatele au arătat că, în cazul în care s-ar pierde preferințele, exporturile către UE provenite de la țările beneficiare ale SGP+ ar putea scădea cu până la 25 % (pentru Pakistan), iar PIB-ul țărilor beneficiare ale SGP+ s-ar putea reduce cu până la 0,3 % . În termeni absoluți, pierderea PIB-ului ar fi de aproximativ 6,6 miliarde EUR (). Pierderile pentru țările beneficiare ale EBA, în cazul cărora preferințele sunt și mai generoase, nu au fost simulate în studiu și ar trebui adăugate la pierderile preconizate de 1,6 miliarde EUR pentru țările beneficiare ale SGP+ și 5 miliarde EUR pentru țările beneficiare ale SGP standard.
În perioada 2014-2019, adică înainte de pandemia de COVID-19, totalul importurilor preferențiale din UE-27 provenite din actualele țări beneficiare ale SGP care utilizează oricare dintre cele trei regimuri a crescut cu 56 %, în timp ce totalul importurilor din țările terțe în ansamblu s-a majorat cu 17 % în decursul aceleiași perioade. Importurile în cadrul regimului EBA au înregistrat performanțe și mai mari, consemnând o creștere de 81 % în această perioadă (de la 13,9 miliarde EUR în 2014 la 25,2 miliarde EUR în 2019). Totodată, ponderea importurilor provenite din țările cel mai puțin dezvoltate care utilizează preferințele EBA în totalul importurilor UE provenite din țările cel mai puțin dezvoltate a crescut de la sub 50 % la peste 66 %. Acest lucru sugerează o diversificare a surselor de energie, astfel încât să nu se mai utilizeze într-o măsură atât de mare combustibilii fosili și alte produse în cazul cărora preferințele EBA nu oferă avantaje suplimentare (de exemplu, deoarece taxele la import aplicate de UE în temeiul CNF sunt deja zero).
În pofida impactului crizei provocate de pandemia de COVID-19 și a ieșirii Vietnamului și a altor țări beneficiare din regimul SGP în perioada 2019-2022, astfel cum s-a discutat anterior, tendința pe termen mai lung se menține pozitivă, în special pentru țările beneficiare ale regimurilor SGP+ și EBA și, într-o anumită măsură și pentru țările care fac obiectul regimului SGP standard. De fapt, importurile provenite din actualele țări beneficiare ale SGP au atins un maxim istoric în 2022, situându-se la 80,6 miliarde EUR (figura 8).
Figura 8: Importuri preferențiale în cadrul SGP în funcție de regim, 2014-2022 (miliarde EUR)
Regimul EBA fără taxe vamale și fără contingente tarifare a sprijinit îmbunătățirea veniturilor interne în cazul economiilor cu cele mai mici venituri din lume. Țările beneficiare ale EBA au înregistrat în ansamblu o creștere puternică a exporturilor către UE, cu performanțe bune în toate sectoarele. Țările beneficiare ale SGP+ au demonstrat, în medie, o mai mare reziliență la crize comparativ cu țările beneficiare ale regimurilor SGP standard și EBA, înregistrând o creștere constantă a exporturilor către UE de-a lungul anilor, contracții mai mici în 2020 și o revenire semnificativă în 2021.
Conformitatea cu standardele internaționale
Pe lângă beneficiile economice ale SGP, țările beneficiare au înregistrat progrese în ceea ce privește dezvoltarea durabilă și respectarea standardelor internaționale. Ca o condiție prealabilă pentru aderarea la SGP+, toate țările beneficiare ale SGP+ au ratificat cele 27 de convenții internaționale relevante, au menținut ratificarea și nu au formulat rezerve care contravin principiilor convențiilor. Gradul general de respectare a cerințelor aferente SGP+ în ceea ce privește cooperarea cu organismele de monitorizare ale ONU și OIM și obligațiile de raportare către acestea a fost relativ ridicat, întrucât majoritatea rapoartelor au fost transmise la timp. În cele câteva cazuri în care rapoartele au fost transmise fie cu întârziere, fie deloc, Comisia și SEAE au abordat această chestiune cu țările în cauză. În plus, țările beneficiare ale SGP+ s-au angajat să pună în aplicare în mod eficace convențiile și au participat la monitorizarea detaliată a acestui angajament față de UE. Stimulentele speciale oferite prin intermediul regimului SGP+ au avut un rol esențial în acest sens.
Comisia Europeană a instituit un proces riguros de cooperare cu țările beneficiare ale SGP+, utilizând toate canalele politice și tehnice de cooperare și dialog. Misiunile specifice de monitorizare la nivelul țărilor beneficiare ale SGP+ permit colectarea de dovezi pe teren și informarea cu privire la obligațiile de conformitate. O astfel de cooperare se bazează pe aspectele evidențiate de mecanismele de supraveghere ale ONU și OIM și pe rapoartele și recomandările acestora, cu obiectivul de a promova progresele înregistrare de-a lungul timpului în vederea remedierii acestor aspecte. De asemenea, UE acordă țărilor beneficiare un sprijin financiar și tehnic semnificativ, pentru susținerea eforturilor acestora de a pune efectiv în aplicare convențiile internaționale.
În ceea ce privește punerea în aplicare efectivă pe teren, s-au înregistrat progrese semnificative în domeniul drepturilor omului, în special dintr-o perspectivă pe termen mediu și lung, în mai multe țări beneficiare realizându-se reforme legislative pentru a găsi soluții la principalele provocări. Se observă evoluții pozitive, în special în ceea ce privește eforturile de promovare a drepturilor femeilor și copiilor, lupta împotriva torturii și a relelor tratamente, precum și eradicarea muncii copiilor și a muncii forțate. De exemplu, în 2022, Pakistan a adoptat o lege împotriva torturii și a deceselor în închisoare; Bolivia a introdus un proiect de lege care definește tortura în conformitate cu standardele internaționale și a instituit un mecanism național de prevenire. Cu toate acestea, în pofida acestor progrese înregistrate în ceea ce privește asigurarea unui cadru juridic favorabil, punerea în aplicare eficace și asigurarea respectării legislației rămân o provocare. Restricțiile la adresa spațiului societății civile și a libertății de exprimare sunt, de asemenea, preocupări comune ale mai multor țări beneficiare ale SGP. Violența de gen a constituit o problemă comună, exacerbată de criza provocată de pandemia de COVID-19 și de restricțiile aferente.
S-au înregistrat progrese și în domeniul drepturilor lucrătorilor și al condițiilor de muncă. Toate țările beneficiare ale SGP+ au adoptat noi acte legislative sau le-au modificat pe cele existente pentru a se conforma mai bine standardelor internaționale. De exemplu, Sri Lanka a înregistrat progrese semnificative în lupta împotriva muncii copiilor; Uzbekistan a eradicat munca forțată și munca copiilor în recoltarea bumbacului prin eforturi susținute începând din 2016. Cu toate acestea, în mai multe țări sunt necesare eforturi suplimentare, deoarece convențiile nu sunt încă suficient respectate sau există o lipsă a unei cooperări eficace cu OIM și a unor informații privind asigurarea respectării și efectele politicilor.
În general, țările beneficiare înregistrează progrese în ceea ce privește găsirea de soluții la principalele provocări legate de mediu și de schimbările climatice. În toate țările beneficiare ale SGP+ au avut loc evoluții pozitive în ceea ce privește punerea în aplicare a Protocolului de la Montreal și a Convenției privind diversitatea biologică. Contribuțiile mai ambițioase stabilite la nivel național și cooperarea în cadrul forurilor multilaterale în materie de schimbări climatice și biodiversitate constituie, de asemenea, evoluții pozitive. În schimb, punerea în aplicare efectivă a convențiilor a reprezentat o provocare, iar obligațiile de raportare trebuie abordate în majoritatea țărilor beneficiare în ceea ce privește Convenția privind comerțul internațional cu specii ale faunei și florei sălbatice pe cale de dispariție (CITES), Convenția de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deșeurilor periculoase și Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea.
În ceea ce privește buna guvernanță, s-au observat evoluții pozitive atât în materie de eforturi pentru controlul drogurilor, cât și de măsuri anticorupție. Deși, în general, eforturile sunt vizibile în mod clar, există în continuare provocări pe termen lung, cum ar fi înființarea unor agenții anticorupție funcționale și independente din punct de vedere politic.
5.Cele trei regimuri
5.1.SGP standard
În prezent, există zece țări beneficiare ale SGP standard: Republica Congo, Insulele Cook, India, Indonezia, Kenya, Micronezia, Nigeria, Niue, Siria și Tadjikistan. Acest număr s-a diminuat de-a lungul anilor, inclusiv în cursul perioadei de raportare, odată cu îmbunătățirea situației veniturilor țărilor beneficiare ale regimului SGP standard și/sau cu încheierea de către acestea a unor acorduri comerciale preferențiale cu UE, nemaifiind astfel eligibile pentru SGP; sau odată cu depunerea cu succes de către acestea a solicitării de aderare la SGP+.
Astfel cum s-a menționat deja în secțiunea 3, Vietnamul a părăsit acest regim la 1 ianuarie 2023, după intrarea în vigoare la 1 august 2020 a acordului său de liber schimb cu UE, iar India și Indonezia negociază în prezent acorduri comerciale preferențiale cu UE.
În cursul perioadei de raportare, țările beneficiare ale SGP standard au continuat să dețină o pondere semnificativă din totalul utilizării SGP, cei mai mari utilizatori ai regimului SGP fiind India și Indonezia (figura 9). Îmbrăcămintea (S-11b), mașinile (S-16) și încălțămintea (S-12) sunt principalele produse care utilizează regimul SGP standard: împreună, acestea au reprezentat aproape 50 % din totalul importurilor din cadrul SGP standard în 2022.
Figura 9: SGP standard – Importuri care utilizează preferințe în funcție de țara beneficiară, 2019-2022 (milioane EUR)
Pe fondul unei concentrări ridicate a importurilor de produse specifice din anumite țări beneficiare ale regimului SGP standard, au fost declanșate mecanisme de graduare () pentru anumite produse provenite din trei țări beneficiare ale SGP standard – India, Indonezia și Kenya – în cursul perioadei de raportare și în 2023, ceea ce a făcut ca importurile UE de mărfuri originare din aceste țări să nu mai beneficieze de preferințe. Acesta este un indiciu al îmbunătățirii competitivității mărfurilor și a sectoarelor industriale relevante din aceste țări beneficiare ale SGP standard.
Belarus a fost eligibil în mod oficial pentru SGP standard, însă UE și-a retras integral preferințele SGP încă din 2006 din cauza încălcărilor grave ale drepturilor lucrătorilor. Belarus și-a exprimat interesul de relua colaborarea pe această temă înainte de alegerile frauduloase din 2020. Având în vedere deteriorarea continuă începând de atunci a situației din Belarus, precum și a relațiilor UE-Belarus, inclusiv în contextul agresiunii militare neprovocate și nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei, retragerea este menținută.
5.2.SGP+
Regimul special de încurajare a dezvoltării durabile și a bunei guvernanțe sau SGP+ continuă să fie un instrument-cheie pentru colaborarea cu țările în curs de dezvoltare vulnerabile și pentru sprijinirea acestora. În cursul perioadei de raportare, cei nouă beneficiari ai SGP+ au fost Armenia, Bolivia, Cabo Verde, Kârgâzstan, Mongolia, Pakistan, Filipine, Sri Lanka și Uzbekistan.
În pofida provocărilor economice globale, o țară beneficiară a SGP+ (Armenia) a părăsit acest regim începând cu 1 ianuarie 2022, datorită dezvoltării sale economice și a statutului său de țară cu venituri mai mari.
Regimul SGP+ rămâne atractiv pentru țările beneficiare ale SGP standard, după cum o demonstrează eforturile depuse de țările beneficiare în vederea asumării unor angajamente suplimentare în ceea ce privește ratificarea și punerea în aplicare efectivă a convențiilor internaționale relevante. Acest lucru este ilustrat, de exemplu, de succesul solicitării depuse de Uzbekistan și de aderarea acestuia la statutul de țară beneficiară a SGP+ începând cu 1 aprilie 2021 , precum și de implicarea Tadjikistanului într-un dialog prealabil depunerii solicitării în cursul perioadei de raportare, care a condus la o cerere oficială de aderare la SGP+ în aprilie 2023 (a se vedea, de asemenea, secțiunea 3.1 de mai sus).
Primele trei țări beneficiare ale SGP+ din perspectiva valorii exporturilor către UE (Pakistan, Filipine și Sri Lanka) au fost responsabile pentru mai mult de 90 % din totalul importurilor în UE în cadrul SGP+ în cursul perioadei de raportare, în timp ce noua țară beneficiară a SGP+ (Uzbekistan) s-a clasat pe locul al patrulea, demonstrând totodată o utilizare tot mai frecventă a preferințelor (figura 10). Pe partea de produse, textilele împreună cu articolele de îmbrăcăminte (S-11a și S-11b) reprezintă aproape 60 % din totalul importurilor SGP+ în UE în 2022, urmate de mașini electrice (S-16) și de uleiuri, grăsimi și ceruri (S-3).
Figura 10: SGP+ – Importuri care utilizează preferințe în funcție de țara beneficiară, 2019-2022 (milioane EUR)
|
|
Monitorizarea de către UE a respectării de către țările beneficiate ale SGP+ a obligațiilor care le revin în perioada de raportare s-a realizat prin schimburi scrise de informații, precum și prin misiuni dedicate în persoană, de îndată ce situația sanitară mondială a permis: în perioada de raportare a fost posibilă desfășurarea de misiuni în Kârgâzstan, Pakistan, Filipine, Sri Lanka și Uzbekistan (). Aspectele legate de obligațiile aferente SGP+ au fost discutate periodic și în contextul altor reuniuni la nivel înalt, inclusiv în cadrul Comisiei pentru comerț și al altor comisii, precum și al dialogurilor privind drepturile omului. Prezentul raport este însoțit de documente de lucru specifice ale serviciilor Comisiei cu privire la fiecare dintre cele nouă țări beneficiare ale SGP+ și analizează mai detaliat stadiul punerii în aplicare a celor 27 de convenții relevante pentru fiecare țară în parte, precum și activitățile de monitorizare, impactul economic al SGP+ și contextul politic mai larg pentru SGP în țările respective.
5.3.Regimul „Totul în afară de arme”
Țările EBA constituie cel mai mare grup de țări beneficiare ale regimului SGP – 47 de țări cel mai puțin dezvoltate beneficiază în prezent de acces fără contingente tarifare și fără taxe vamale la piața UE în cadrul acestui regim. Importurile din țările cel mai puțin dezvoltate au reprezentat 2 % din totalul importurilor UE în 2019 și 40 % din totalul importurilor din toate țările SGP. 69 % din aceste importuri provenite din țările cel mai puțin dezvoltate au beneficiat de preferințele EBA (). Principalele produse (fiecare în valoare de peste 1 miliard EUR) importate în cadrul regimului EBA în 2022 au fost articolele de îmbrăcăminte și de încălțăminte (S-11b și S-12a), urmate de metale comune și articole realizate din acestea (S-15b) și de pește și crustacee (S-1b).
În cursul perioadei de raportare, utilizarea preferințelor în țările EBA a rămas aproape constantă, la o medie de 93 %. Scăderea importurilor preferențiale în 2020 și 2021 (a se vedea secțiunea 4 de mai sus) este, în mare măsură, rezultatul crizei economice legate de pandemia de COVID-19, care inițial a cauzat o răsturnare a rezultatelor înregistrate în perioada 2014-2019: rata medie anuală de creștere a importurilor de bunuri provenite din țări beneficiare ale EBA în perioada anterioară (12,6 %) a fost substanțial mai mare decât creșterea globală a importurilor din UE (situându-se la 3,2 %). Cu toate acestea, între 2019 și 2021, creșterea medie anuală a importurilor totale de bunuri realizate de UE a fost de 10,6 %, în timp ce importurile preferențiale din țările beneficiare ale regimului EBA s-au contractat, în medie, cu 5,9 % pe an. Însă rezultatele bune din 2022 au arătat că țările beneficiare ale regimului EBA au reușit să recâștige poziția competitivă pe care au avut-o înainte de pandemie.
Este important de remarcat totodată că scăderea din 2020 și 2021 a fost puternic dominată de reducerea importurilor UE din Cambodgia, Bangladesh și Myanmar (în această ordine), care, împreună, sunt responsabile pentru 90 % din scăderea importurilor preferențiale ale UE din toate țările cel mai puțin dezvoltate între 2019 și 2021. Aceasta înseamnă că, în medie, alte țări cel mai puțin dezvoltate nu și-au redus exporturile către UE, iar 19 țări cel mai puțin dezvoltate și-au sporit în fapt exporturile. În cazul Cambodgiei și al Myanmarului, scăderea s-a datorat în mare parte unor factori de natură politică și economică specifici fiecărei țări – retragerea parțială a preferințelor EBA în cazul celei dintâi și consecințele loviturii de stat militare din 2021 în cazul cei de a doua.
În cursul perioadei de raportare, măsurile de protecție impuse de Comisie în 2019 cu privire la importurile de orez din Cambodgia și Myanmar s-au aplicat până în ianuarie 2022.
Cele mai mari trei țări beneficiare ale EBA au făcut obiectul unei cooperări consolidate în cursul perioadei de raportare (Bangladesh, Cambodgia și Myanmar). În perioada respectivă, preferințele EBA au fost retrase parțial pentru Cambodgia începând cu 12 august 2020 din cauza unor preocupări serioase și sistematice legate de drepturile omului în această țară . Prezentul raport este însoțit de un document de lucru specific al serviciilor Comisiei care oferă informații mai detaliate cu privire la această cooperare consolidată și la evoluțiile relevante din aceste trei țări.
Serviciile Comisiei Europene și SEAE pot, după caz, să își sporească și mai mult vigilența cu privire la situația drepturilor omului și a drepturilor lucrătorilor și în alte țări EBA, în funcție de evoluțiile actuale și viitoare. Este important să se reamintească faptul că exercitarea în continuare a preferințelor EBA este condiționată și de respectarea de către țările beneficiare ale regimului EBA a principiilor prevăzute în toate convențiile ONU și OIM privind drepturile omului și drepturile lucrătorilor enumerate în anexa VIII la Regulamentul privind SGP.
6.Parteneriate și cooperare
6.1.Sprijin pentru țările beneficiare ale SGP
SGP este un instrument cuprinzător de sprijinire a dezvoltării durabile pe termen lung în țările beneficiare, astfel cum s-a discutat deja în secțiunea 1. Acest obiectiv este susținut și prin formularea de programe indicative multianuale (PIM) care definesc domeniile prioritare și obiectivele specifice ale UE în vederea cooperării pentru dezvoltare cu țările respective (cel mai recent pentru perioada 2021-2027). Acest lucru se realizează prin dialog cu guvernul țării partenere, cu societatea civilă și cu alte părți interesate, prin cooperare cu organizațiile internaționale și cu organismele de monitorizare, pentru a ajuta țările să îndeplinească cerințele și să maximizeze utilizarea și beneficiile preferințelor SGP.
Majoritatea PIM vizează sprijinirea creșterii durabile și a creării de locuri de muncă decente, cu condiții de muncă echitabile și corecte, ceea ce va permite Comisiei să conceapă, după caz, acțiuni și măsuri specifice care să contribuie la acordarea unui sprijin relevant țărilor care intră sub incidența SGP. Eforturile în vederea ratificării și punerii în aplicare efective a convențiilor și a angajamentelor legate de buna guvernanță, drepturile omului, migrație și mediu beneficiază, de asemenea, de un sprijin amplu din partea PIM, în general. Se acordă, de regulă, o atenție deosebită în acest sens, întrucât țările care intră sub incidența SGP+ se confruntă cu cerințe specifice pentru a fi eligibile să beneficieze de preferințele tarifare suplimentare.
În 2020, UE și statele sale membre au furnizat împreună 22,9 miliarde EUR sau 40 % din ajutorul global pentru comerț, devenind astfel cel mai mare donator de ajutor pentru comerț din lume. Ajutorul pentru comerț al UE este coordonat îndeaproape cu politica sa comercială. În consecință, 96 % din ajutorul pentru comerț este direcționat către țări care au acces preferențial pe piața UE, inclusiv prin intermediul SGP. Țările beneficiare ale SGP au primit peste o treime din ajutorul pentru comerț acordat de UE, fără a le lua în considerare pe cele care ar putea avea alte tipuri de acces preferențial. Dintre țările beneficiare ale SGP, majoritatea ajutorului pentru comerț se adresează celor care au acces pe piața UE în cadrul regimului EBA.
În 2020, ajutorul pentru comerț acordat de UE țărilor beneficiare ale SGP a fost relativ mai orientat către două domenii. În primul rând, politica și reglementările comerciale, care includ adesea sprijin pentru capacitatea de elaborare și de punere în aplicare a politicii comerciale, vizând, printre altele, domenii specifice, cum ar fi cadrele privind măsurile sanitare și fitosanitare (SPS), drepturile de proprietate intelectuală, reglementările tehnice, facilitarea comerțului și reformele vamale. În al doilea rând, consolidarea capacităților legate de dezvoltarea comerțului, care pune accentul adesea pe consolidarea utilizării SGP și a altor regimuri prin sprijinirea competitivității la export a întreprinderilor, crearea de legături cu cumpărătorii etc.
Ajutorul pentru comerț al UE, inclusiv sprijinul său pentru respectarea și utilizarea regimului SGP, este un instrument de realizare a Strategiei „Global Gateway” . Lansată în decembrie 2021, aceasta reprezintă o nouă strategie de mobilizare a unor investiții în valoare totală de 300 de miliarde EUR în perioada 2021-2027. Jumătate din această sumă a fost alocată pachetului de investiții „Global Gateway Africa - Europa”. În conformitate cu ambițiile geopolitice ale UE și cu angajamentul său față de Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, strategia „Global Gateway” urmărește să stimuleze investiții inteligente, curate și sigure în domeniul digital, al energiei și al transporturilor și să consolideze sistemele de sănătate, educație și cercetare din întreaga lume pentru a sprijini o redresare globală de durată, promovând în același timp valorile universale și standardele înalte, buna guvernanță și transparența. Strategia „Global Gateway” va fi pusă în aplicare printr-o abordare de tip „Echipa Europa”, care reunește UE și statele membre ale UE cu agențiile lor executive și băncile publice de dezvoltare, precum și cu instituțiile europene de finanțare pentru dezvoltare. Acesta urmărește, de asemenea, să mobilizeze sectorul privat pentru a stimula investiții care să aibă un impact transformator.
Dincolo de acest cadru general, există și alte oportunități specifice de a sprijini obiectivele SGP, câteva exemple în acest sens fiind prezentate mai jos. Alte opțiuni pentru ca țările beneficiare ale SGP să beneficieze de programe de consolidare a capacităților finanțate de UE sunt, de exemplu, Socieux + sau TAIEX .
Proiectul „Comerț pentru muncă decentă” () (2019-2021, 6 milioane EUR), cofinanțat de UE și Finlanda și pus în aplicare de OIM, a promovat punerea în aplicare a convențiilor fundamentale ale OIM în anumite țări în cadrul regimurilor SGP+ și EBA ale UE. Funcționarea proiectului s-a bazat pe două cadre: (1) un mecanism global, care derulează inițiative la nivel mondial în materie de standarde internaționale de muncă și acordă sprijin ad-hoc pentru nevoile specifice ale țărilor partenere și (2) un mecanism axat pe țări, care furnizează anual sprijin anumitor țări țintă. Proiectul a inclus mai multe țări beneficiare ale SGP (Bangladesh, Cabo Verde, Mongolia, Madagascar, Mozambic, Pakistan și Filipine). Punerea în aplicare a proiectului continuă în perioada 2022-2024.
Anii 2020-2021 au marcat încheierea a trei proiecte legate de SGP+ finanțate în cadrul Instrumentului european pentru democrație și drepturile omului, în valoare totală de 5,7 milioane EUR. Obiectivul general al acestor proiecte a fost acela de a capacita actorii societății civile, inclusiv sindicatele, să monitorizeze respectarea și punerea în aplicare efectivă a convențiilor aferente SGP+ în țările în care se aplică regimul special de încurajare. Mai precis, aceste proiecte au urmărit să sporească gradul de conștientizare și capacitatea actorilor societății civile de a efectua monitorizarea, dar și să pledeze pentru reforme juridice și de politică în vederea susținerii drepturilor lucrătorilor și a drepturilor omului în general în țările beneficiare ale SGP+. Acest lucru s-a realizat, de exemplu, prin înființarea unor grupuri operative de monitorizare, pentru a urmări punerea în aplicare a principalelor acorduri legate de convențiile ONU și OIM, pentru a dezvolta un dialog constructiv în materie de politici între organizațiile societății civile (OSC), partenerii sociali și actorii statali cu privire la aceste subiecte sau pentru a derula activități de informare a unui public extern prin intermediul unei acoperiri extinse în mass-media, al unei campanii naționale de educație în domeniul drepturilor omului sau al transmiterii de informații către organismele instituite în temeiul tratatelor și prin evaluări periodice universale. De exemplu, în Bolivia, acțiunile finanțate de UE s-au axat pe monitorizarea și susținerea de către organizațiile societății civile a convențiilor ratificate privind drepturile omului în fața unor instanțe naționale și internaționale, cum ar fi Comisia Interamericană a Drepturilor Omului (IACHR) și ONU. Relevanța ridicată și impactul larg al acestor proiecte au fost subliniate în mai multe evaluări și, în special, înțelegerea generală sporită în ceea ce privește regimul SGP+, intensificarea dialogului și a cooperării cu actorii statali și capacitatea sporită a organizațiilor societății civile de a evalua și raporta cu privire la respectarea acestuia.
UE a sprijinit, de asemenea, furnizarea de informații cuprinzătoare, transparente și centralizate cu privire la SGP către țările beneficiare, întreprinderi, societatea civilă și factorii de decizie politică deopotrivă, prin intermediul proiectului „Platforma SGP”. Platforma SGP (2019-2021, 400,000 EUR) a vizat creșterea gradului de conștientizare și de transparență cu privire la SGP, la beneficiile sale economice și la monitorizarea acestuia, prin intermediul unui site web dedicat , al publicațiilor scrise și al unei serii de evenimente de sensibilizare în Europa și în țările care beneficiază de SGP. Întreținerea și actualizarea site-ului web vor continua până în 2024.
Pe lângă sprijinul pentru punerea în aplicare a convențiilor relevante din cadrul SGP+, UE a oferit, totodată, asistență sectorială țărilor beneficiare în vederea utilizării la maximum a preferințelor SGP+. Proiectul de asistență comercială UE-Sri Lanka (8 milioane EUR) a oferit, de exemplu, asistență sectorială în ceea ce privește conformitatea sanitară și fitosanitară, ambalarea și etichetarea, gestionarea exporturilor și comercializarea, precum și legăturile de piață în sectorul mirodeniilor și în cel al alimentelor prelucrate. Proiectul a facilitat și elaborarea unei strategii naționale de export și a contribuit la aprobarea unei strategii naționale privind infrastructura de calitate și a unui plan de acțiune, precum și la publicarea unui ghid de afaceri SGP+.
6.2.Calea de urmat
În anii următori, elementul definitoriu al direcției generale a sprijinului acordat țărilor beneficiare ale SGP+ va fi aplicarea în continuare a IVCDCI – Europa globală (), care este noul instrument principal de finanțare al UE pentru acțiunea sa externă în perioada 2021-2027, astfel cum se menționează în secțiunea 6.1. O evaluare la jumătatea perioadei va fi finalizată în 2024, oferind posibilitatea ajustării priorităților și a resurselor acolo unde este necesar pentru perioada 2024-2027. Pe baza PIM, se stabilesc planuri de acțiune anuale și alte măsuri care definesc acțiunile specifice care trebuie întreprinse. Pregătirea PIM și a acțiunilor pentru țările beneficiare ale SGP ține seama de nevoile acestora de facilitare a comerțului, inclusiv de creșterea gradului de utilizare a SGP, precum și de prioritățile stabilite în cadrul monitorizării SGP+ și al cooperării consolidate din cadrul EBA. În plus, sprijinul pentru țările beneficiare ale SGP va lua în considerare modificările aduse SGP după 2023, când se preconizează că noul regulament va intra în vigoare, susținând în special ambițiile actualelor țări beneficiare ale SGP+ și ale țărilor care vor depăși în viitor statutul de țări cel mai puțin dezvoltate de a adera la noul SGP+, de exemplu prin sprijinirea eforturilor de ratificare și de punere în aplicare.
Aceste eforturi vor fi sprijinite în continuare de Strategia „Global Gateway” a UE, descrisă anterior. În consecință, sprijinul în domeniul comerțului va mobiliza instrumente inovatoare de reducere a riscurilor pentru a cataliza investițiile din sectorul privat. Strategia „Global Gateway” urmărește să stimuleze investiții inteligente, curate și sigure în domeniul digital, al energiei și al transporturilor și să consolideze sistemele de sănătate, educație și cercetare din întreaga lume pentru a sprijini o redresare globală de durată, promovând în același timp valorile universale și standardele înalte, buna guvernanță și transparența ().
7.Concluzie
Potrivit numeroaselor dovezi și astfel cum se arată pe larg în prezentul raport, SGP oferă avantaje economice substanțiale țărilor sale beneficiare, cel mai puternic impact fiind la nivelul țărilor care beneficiază de regimul EBA. Între 2014 și 2019, importurile preferențiale din țările beneficiare ale EBA au crescut cu 81 % (de la 13,9 miliarde EUR la 25,2 miliarde EUR în 2019). În absența preferințelor SGP+, PIB-ul țărilor beneficiare ale SGP+ ar putea scădea cu până la 0,3 % – în termeni absoluți, cu până la 6,6 miliarde EUR – iar exporturile țărilor beneficiare ale SGP+ către UE s-ar putea reduce cu până la 25 %.
În plus, SGP este un instrument eficace de colaborare cu țările în curs de dezvoltare și de sprijinire a acestora pentru a lansa reformele necesare în vederea punerii în aplicare efective a standardelor internaționale privind drepturile omului, drepturile lucrătorilor, protecția mediului și a climei, precum și buna guvernanță.
Gradul general de respectare a cerințelor aferente SGP+ în ceea ce privește obligațiile de raportare către organismele de monitorizare ale ONU și OIM a fost relativ ridicat, reflectând un angajament ferm din partea țărilor beneficiare față de această condiție prealabilă esențială pentru participarea în cadrul regimului și pentru aderarea la standardele internaționale. Totodată, acest angajament oferă organismelor de monitorizare a tratatelor o bază pentru evaluare, care, la rândul său, reprezintă componenta-cheie a monitorizării din partea UE și a cooperării cu aceasta.
Pe această bază, serviciile Comisiei și SEAE monitorizează respectarea obligațiilor din cadrul SGP de a respecta standardele internaționale în cazul tuturor țărilor beneficiare și, în special, al țărilor beneficiare ale regimului SGP+ și al unor țări beneficiare ale regimului EBA. Monitorizarea se axează pe punerea în aplicare a standardelor internaționale stabilite de ONU și OIM cu privire la convențiile lor respective. Cooperarea cu țările beneficiare utilizează toate oportunitățile și mijloacele de comunicare disponibile, inclusiv forurile oficiale existente, cum ar fi dialogurile și comisiile comune, precum și misiunile de monitorizare și alte mijloace de schimb mai puțin oficiale. În cadrul acestui proces, sunt primordiale contribuțiile partenerilor societății civile, atât în țara beneficiară, cât și la nivel internațional. Proiectele de cooperare tehnică și pentru dezvoltare contribuie, de asemenea, la realizarea obiectivului de dezvoltare durabilă și la punerea în aplicare a standardelor internaționale.
Pe lângă punerea în aplicare a obligațiilor existente, documentele de lucru ale serviciilor Comisiei care însoțesc prezentul raport demonstrează angajamentul țărilor beneficiare față de standardele internaționale, dincolo de lista de convenții stabilită în mod oficial, care figurează în Regulamentul privind SGP. De exemplu, țările beneficiare ale SGP+ au ratificat Convenția privind drepturile persoanelor cu handicap și Acordul de la Paris, care nu sunt enumerate în Regulamentul privind SGP. În plus, mai multe țări beneficiare ale SGP înregistrează progrese în ceea ce privește ratificarea convențiilor fundamentale recent instituite ale OIM referitoare la securitatea și sănătatea în muncă, precum și a convențiilor OIM privind inspecțiile la locul de muncă și consultările tripartite, care nu figurează nici ele în Regulamentul privind SGP.
În contextul acestor stimulente și al monitorizării, în ultimii ani s-au înregistrat progrese semnificative în multe țări beneficiare în ceea ce privește eforturile de promovare a drepturilor femeilor și copiilor, lupta împotriva torturii și a relelor tratamente, precum și drepturile lucrătorilor și condițiile de muncă, inclusiv eradicarea muncii copiilor și a muncii forțate în țările beneficiare ale regimului SGP. Printre exemple se numără Sri Lanka, care a înregistrat progrese semnificative în lupta împotriva muncii copiilor. Uzbekistanul a eradicat munca forțată și munca copiilor în recoltarea bumbacului prin eforturi susținute începând din 2016. Țările beneficiare înregistrează progrese în ceea ce privește găsirea de soluții la principalele provocări legate de mediu și de schimbările climatice, precum și în legătură cu depunerea de eforturi în direcția unor măsuri de control în materie de droguri și de combatere a corupției.
În concluzie, regimul SGP al UE contribuie la o dezvoltarea economică și durabilă benefică în țările beneficiare prin sprijinirea integrării țărilor care intră sub incidența SGP în lanțurile valorice globale și a respectării de către acestea a obligațiilor care le revin în cadrul SGP. Abordarea bazată pe stimulente a cooperării în cadrul SGP al UE s-a dovedit a fi de succes și, prin urmare, ar trebui menținută. Acest lucru implică stabilirea unor interacțiuni eficace și bazate pe încredere cu autoritățile guvernamentale din cadrul SGP cu privire la aspecte care sunt adesea sensibile din punct de vedere politic și care necesită timp pentru a fi abordate cu succes. Regimul SGP al UE acționează ca facilitator pentru realizarea de progrese pe teren, într-o manieră durabilă, prin relații mai strânse și printr-o cooperare benefică între UE și țările beneficiare.
Este esențial să se asigure continuitatea și securitatea juridică pentru țările beneficiare ale SGP și pentru întreprinderi. Având în vedere că Regulamentul privind SGP expiră la sfârșitul anului 2023 și că negocierile privind un nou regulament sunt încă în desfășurare, Comisia a propus o prelungire a normelor actuale, care a fost salutată de Parlamentul European și de Consiliu. În perioada de prelungire a normelor actuale, monitorizarea și cooperarea vor continua ca de obicei, iar țările beneficiare ar trebui să depună în continuare eforturi de reformă. După această prelungire, se preconizează că Regulamentul revizuit privind SGP va asigura continuitatea și va menține caracteristicile esențiale ale regimului, rămânând totodată flexibil pentru a răspunde provocărilor politice viitoare, de exemplu schimbări ale situației economice din țările care intră sub incidența SGP, noi cerințe în materie de durabilitate și îmbunătățirea comunicării și a transparenței activității de monitorizare și raportare în cadrul SGP.
