COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 28.6.2023

JOIN(2023) 19 final

COMUNICARE COMUNĂ CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIU

O nouă perspectivă asupra legăturii dintre climă și securitate


Abordarea impactului schimbărilor climatice și al degradării mediului asupra păcii, securității și apărării

INTRODUCERE

Schimbările climatice și degradarea mediului prezintă riscuri tot mai mari pentru pacea și securitatea internațională. Fenomenele meteorologice extreme, creșterea temperaturilor și a nivelului mării, deșertificarea, deficitul de apă, amenințările la adresa biodiversității, poluarea și contaminarea mediului, precum și pierderea mijloacelor de subzistență amenință sănătatea și bunăstarea umanității și pot crea un potențial de intensificare a mișcărilor migratorii și a strămutărilor, de pandemii, tulburări sociale, instabilitate și insecuritate. Dintre cele 20 de țări care sunt cele mai vulnerabile și cel mai puțin pregătite pentru schimbările climatice, 12 se confruntau cu conflicte în 2020 1 .

UE se află în avangarda combaterii schimbărilor climatice, abordându-le din perspectiva potențialului lor de a se manifesta ca multiplicatori ai amenințărilor, începând din 2008 2 , și ținând seama de legăturile acestora cu gestionarea UE a crizelor și cu apărarea europeană, din 2020 3 . Cu toate acestea, este necesară o nouă viziune privind legătura dintre climă și securitate, astfel încât să se includă în dezbatere impactul degradării mediului, precum și realitățile actuale și previziunile privind amploarea schimbărilor climatice și impactul degradării mediului, în contextul intensificării concurenței strategice și al amenințărilor complexe la adresa securității. Expresia „legătură dintre climă și securitate”, astfel cum este utilizată în prezentul document, se referă atât la impactul schimbărilor climatice, cât și al degradării mediului, inclusiv al pierderii biodiversității și al poluării, asupra păcii, securității și apărării.

-Schimbările climatice și degradarea mediului sunt intrinsec interconectate și se agravează reciproc, afectând deja securitatea alimentară, reducând producția culturilor importante, cum ar fi cea de porumb, orez și grâu, și sporind riscul de pierderi simultane de recoltă în principalele țări producătoare. În același timp, producția nesustenabilă de alimente determină, de asemenea, degradarea mediului și deficitul de apă. Până în 2050, se estimează că peste un miliard de persoane vor avea acces insuficient la apă, că degradarea solului ar putea crește la 90 %, în timp ce cererea de alimente ar putea crește cu 60 % 4 .

-Instabilitatea și deficitul de resurse generate de climă și mediu pot fi instrumentalizate în mod activ de grupările armate și rețelele de criminalitate organizată, de regimurile corupte sau autoritare și de alte părți, inclusiv prin infracțiuni împotriva mediului. Acestea din urmă reprezintă deja al patrulea sector al criminalității la nivel mondial ca mărime și se află în creștere, accelerând și mai mult criza ecologică, inclusiv prin exploatarea nesustenabilă a resurselor naturale 5 .

-Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiați (UNHCR) apreciază că, începând din 2008, în medie, 21,5 milioane de persoane au fost strămutate forțat anual din cauza evenimentelor meteorologice, cum ar fi inundațiile și valurile de căldură. Se preconizează că aceste cifre vor crește în următoarele decenii 6 , exacerbând schimbările demografice și punând presiune pe orașele și zonele urbane în care cererea de locuințe, alimente, energie și locuri de muncă poate crește, contribuind astfel la creșterea impactului social al schimbărilor climatice. În plus, dezastrele naturale sau condițiile meteorologice extreme pot cauza, de asemenea, daune fizice infrastructurii critice, perturbând astfel accesul la serviciile esențiale și de urgență și fluxurile acestora. În plus, populațiile vulnerabile aflate în dificultate sunt expuse riscului de a fi vizate de traficanți și de alte organizații de criminalitate organizată, în timp ce grupurile armate pot exploata o vulnerabilitate accentuată și chiar fac acest lucru atunci când recrutează copii-soldați și combatanți.

-Schimbările climatice și degradarea mediului au un impact negativ asupra sănătății în mai multe moduri 7 . Acestea subminează, de asemenea, mulți dintre factorii sociali determinanți pentru o stare bună de sănătate, cum ar fi mijloacele de subzistență, accesul la asistență medicală și sprijinul social. Aceste efecte pot genera instabilitate și pot amenința securitatea.

-Schimbările climatice reprezintă cea mai mare amenințare pentru regiunile arctice, creșterea temperaturii fiind de 3-4 ori mai rapidă decât media mondială. Interesul extern pentru resursele din zonele arctice este în creștere, cu consecințe sociale, de mediu și economice multiple. Dezghețarea banchizei arctice deschide, de asemenea, potențiale rute de transport maritim și acces la resursele naturale, ceea ce poate duce la creșterea tensiunilor în materie de securitate în regiune 8 . Schimbările climatice au un impact geopolitic din ce în ce mai mare în domeniul maritim mondial, atât în Europa (de exemplu, în Marea Baltică și Marea Neagră), cât și în regiunea indo-pacifică.

-Efectele negative ale schimbărilor climatice asupra oceanelor includ o schimbare în ceea ce privește componența și distribuția stocurilor de pește, ceea ce poate destabiliza acordurile în domeniul pescuitului și poate determina intensificarea riscului de litigii internaționale. Creșterea nivelului mării prezintă, de asemenea, un risc pentru securitate din cauza amplorii potențialelor strămutări și migrări ale populației 9 , dar va afecta, de asemenea, măsurarea limitelor maritime care determină diferite drepturi economice, ceea ce, la rândul său, poate genera instabilitate și conflicte.

-Resursele și tehnologiile esențiale pentru tranziția energetică și eliminarea treptată a combustibililor fosili au devenit obiectul unei concurențe strategice crescânde, care s-a accelerat și mai mult de la agresiunea militară neprovocată și nejustificată a Federației Ruse împotriva Ucrainei.

-Forțele de securitate și de apărare ale statelor membre se confruntă cu un mediu de securitate în schimbare și din ce în ce mai dificil în Europa și în afara acesteia, inclusiv cu condiții operaționale climatice mai severe. În același timp, ele trebuie să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră și dependența de combustibilii fosili, fără a le afecta eficacitatea operațională.

Tranziția către energia verde este singura modalitate de a asigura simultan o energie durabilă, sigură și la prețuri accesibile la nivel mondial. Pentru a avea succes, această tranziție trebuie să fie justă și echitabilă din punct de vedere social, fără a lăsa pe nimeni în urmă. Aceasta înseamnă nu numai eliminarea treptată a combustibililor fosili și a practicilor învechite, ci și introducerea treptată a energiei verzi, a tehnologiilor inovatoare, a unor piețe mai bune și a economiei circulare. Este necesar să se abordeze deja riscurile și dependențele viitoare potențiale.

Prin urmare, este extrem de important să se continue investițiile atât în adaptarea la schimbările climatice și în atenuarea acestora, cât și în protejarea și refacerea mediului. Cu toate acestea, și deși se depun eforturi considerabile pentru a promova tranziția verde și pentru a gestiona provocările cu care se confruntă, există un risc crescut de instabilitate, insecuritate și chiar conflict. Ar trebui să ne pregătim pentru efectele de propagare tot mai mari asupra Uniunii Europene. Acestea pot apărea ca urmare a creșterii cererii de ajutor, a perturbării lanțurilor de aprovizionare sau a persoanelor care fug din zone nelocuibile sau de condițiile negative grave de la nivel intern, cu potențialul de strămutare în interiorul țării și de creștere a migrației ilegale, dar și din cauza criminalității organizate, a organizațiilor teroriste și a proliferării armelor.

Implicațiile schimbărilor climatice și ale degradării mediului în materie de securitate și apărare au devenit astfel mai urgente, mai dificile și cu mai multe dimensiuni. Acest lucru este subliniat în mod constant și de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) 10  și de numeroase alte rapoarte și studii. Organizațiile partenere, cum ar fi Organizația Națiunilor Unite și NATO, precum și partenerii bilaterali integrează aceste riscuri în planificarea politicilor lor. Astfel cum se reflectă în Concluziile Consiliului din martie 2023 privind diplomația în domeniul climei și al energiei 11 , UE trebuie să integreze mai bine legătura dintre climă, pace și securitate în politica externă a UE, inclusiv în politica de securitate și apărare comună (PSAC) și în cooperarea și parteneriatele internaționale. Rolul statelor membre este esențial pentru continuarea acestei activități.

Definirea și punerea în aplicare a acestei noi perspective privind legătura dintre climă și securitate este esențială, în conformitate cu obiectivele stabilite în dimensiunea externă a Pactului verde european 12 și în Busola strategică pentru securitate și apărare 13 . Este esențial să se conecteze mai bine diferitele direcții de politică și să se asigure că acțiunea externă, politicile și capacitățile sunt adecvate pentru viitor. UE trebuie să adopte un răspuns mai proactiv și mai cuprinzător la provocările multidimensionale. Întrucât acestea sunt provocări globale, UE va urmări continuarea cooperării strânse cu partenerii săi internaționali și cu părțile interesate pentru a promova soluții multilaterale.

Prezenta comunicare comună stabilește un cadru consolidat și propune măsuri concrete în conformitate cu abordarea integrată a UE în materie de crize și conflicte externe 14 , cu scopul de:

·a consolida planificarea, procesul decizional și punerea în aplicare în cunoștință de cauză în domeniul climei și al mediului, prin îmbunătățirea analizei bazate pe dovezi și a analizei prospective;

·a operaționaliza legătura dintre climă și securitate în acțiunea externă a UE, de la politică la punere în aplicare;

·a consolida măsurile de adaptare la schimbările climatice și de atenuare a acestora pentru dezvoltarea capabilităților civile și militare ale statelor membre și a infrastructurii aferente;

·a consolida parteneriatele internaționale și activitatea UE în cadrul forurilor multilaterale, în concordanță cu agenda multilaterală mai amplă a UE privind schimbările climatice și mediul.

Răspunsurile UE la implicațiile în materie de securitate ale schimbărilor climatice și ale degradării mediului vor continua să se bazeze pe politici și acțiuni bazate pe dovezi, inclusiv pe informații noi și pe dezvoltarea de perspective, subliniind importanța unei analize fiabile și accesibile pentru toate părțile implicate.

1.1. Date și analize privind riscurile de securitate determinate de climă și mediu

Inițiativele în materie de date și cadrele analitice ale UE includ deja o serie de factori climatici și de mediu. De exemplu, metodologiile de alertă timpurie și de analiză a conflictelor includ un accent pus pe climă, mediu și resursele naturale, conducând, acolo unde este cazul, la recomandări de acțiuni preventive, precum și de programare sensibilă la conflicte și acțiuni externe. Aceste aspecte vor fi consolidate în continuare în analizele viitoare.

În plus, îmbunătățirea difuzării și a accesibilității analizei comune este un factor-cheie pentru a se asigura exploatarea și integrarea deplină a acesteia. Sensibilizarea cu privire la riscurile climatice și de mediu în general, precum și cu privire la produsele analitice face parte din acest efort.

Pentru a spori disponibilitatea datelor și a analizelor UE pentru toate procesele relevante de planificare și punere în aplicare, Centrul Satelitar al Uniunii Europene (Satcen) va analiza posibilitatea dezvoltării unui centru integrat de cunoștințe. Centrul de date și analiză în materie de securitate climatică și a mediului, care urmează să fie creat în cadrul Satcen, se va baza pe experiența și inițiativele existente și va oferi o resursă pentru evaluările riscurilor de securitate legate de climă. De asemenea, Comisia va continua să îmbunătățească accesul la date și analize relevante pentru schimbările climatice, degradarea mediului și impactul acestora asupra securității și apărării prin intermediul platformelor existente, cum ar fi portalul „Science for Peace” 15 .

Pentru a facilita includerea legăturii dintre climă și securitate în discuții și în procesul decizional la nivel politic și strategic, serviciile Comisiei și SEAE vor efectua de acum înainte o analiză anuală cuprinzătoare a tendințelor care va acoperi, printre altele, impactul schimbărilor climatice și al degradării mediului asupra conflictelor, strămutării și mișcărilor migratorii, precum și asupra concurenței în materie de resurse naturale. Centrul de date și analiză în materie de securitate climatică și a mediului va contribui la analiza tendințelor și va asigura o cooperare strânsă cu diferite servicii, cum ar fi Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență, și utilizarea programului Copernicus, programul UE de observare a Pământului.

Indicele global al riscului de conflict 16 , elaborat de JRC ca o contribuție cantitativă la metodologiile UE de alertă timpurie și de analiză a conflictelor, va fi extins dincolo de secetă, pentru a evalua, de exemplu, impactul migrației amplificate și al strămutării, pentru a examina efectele indirecte ale schimbărilor climatice și ale degradării mediului, de exemplu asupra prețurilor produselor de bază, cum ar fi prețurile la alimente, gaze și petrol, și pentru a examina implicațiile geopolitice și de securitate ale reducerii dependenței de combustibilii fosili.

În plus, va fi dezvoltat un model de risc de conflict dinamic, pe termen scurt și la nivel subnațional, acordând o atenție deosebită variabilelor legate de mediu și climă, pentru a îmbunătăți capacitatea UE de alertă timpurie și de anticipare.

Cooperarea strânsă cu statele membre, cu țările partenere, inclusiv cu sistemele lor de avertizare timpurie și cu centrele locale de cunoștințe, precum și cu organizațiile internaționale va duce la o mai bună înțelegere a legăturii dintre climă și securitate.  24 De asemenea, UE promovează dezvoltarea capacităților analitice în alte regiuni pentru a prognoza și a aborda rapid riscurile emergente și în continuă evoluție legate de schimbările climatice și de degradarea mediului. De exemplu, în calitate de membru al Grupului interguvernamental de observare a Pământului, UE sprijină inițiativele globale de luare a deciziilor bazate pe dovezi legate de schimbările climatice și de degradarea mediului, precum și prin intermediul Rețelei mondiale împotriva crizelor alimentare, analize bazate pe dovezi privind securitatea alimentară la nivel mondial.

1.2. Culegerea și analiza datelor din domeniul apărării

Agenția Europeană de Apărare (AEA) a implicat deja statele membre în culegerea de date privind consumul de energie și emisiile de gaze cu efect de seră ale forțelor lor armate 25 și lucrează în prezent la stabilirea unei metodologii structurate, Suita pentru energie în domeniul apărării, pentru colectarea și monitorizarea datelor statelor membre privind energia în domeniul apărării. Împreună cu Comisia, AEA efectuează, de asemenea, studii și cercetări privind reziliența infrastructurii energetice de apărare 26 . Astfel de culegeri și analize ale datelor sunt necesare pentru a îmbunătăți planificarea apărării în cunoștință de cauză din punct de vedere climatic și deciziile de investiții în statele membre.

1.3. Valorificarea cercetării și a inovării

Cercetarea și studiile privind riscurile climatice și de mediu sunt esențiale pentru informarea și orientarea elaborării, planificării și punerii în aplicare a politicilor atât în scopuri de securitate, cât și de apărare.

Acțiuni-cheie la nivelul UE: ·Centrul Satelitar al UE va explora, împreună cu toți actorii și toate inițiativele relevante, crearea unui centru de date și analiză în materie de securitate climatică și a mediului în cadrul unităților sale, pentru a spori accesul la date și analize privind clima și securitatea, precum și disponibilitatea acestora. ·Serviciile relevante ale Comisiei și SEAE vor furniza o analiză anuală a tendințelor în materie de climă și securitate pentru a sprijini discuțiile și procesul decizional la nivel politic și strategic. ·Comisia va analiza în continuare posibilitatea includerii unor indicatori relevanți și bazați pe dovezi în materie de mediu și climă în indicele global al riscurilor de conflict, în vederea unei selectări mai avizate a priorităților pentru prevenirea conflictelor. ·Serviciile relevante ale Comisiei, în consultare cu SEAE, vor elabora un model dinamic, pe termen scurt și la nivel subnațional al riscului de conflict, care va ține seama în mai mare măsură de variabilele legate de mediu și climă pentru a îmbunătăți capacitatea UE de alertă timpurie și de anticipare.

Legătura dintre climă și securitate trebuie să fie operaționalizată în mod coerent în toate acțiunile externe ale Uniunii, de la formularea politicilor și luarea deciziilor până la punerea lor în aplicare. Diferitele inițiative ale UE, de la acțiuni climatice și adaptare la prevenirea conflictelor, gestionarea crizelor și acțiuni umanitare, au eficacitatea maximă atunci când sinergiile și complementaritățile sunt maximizate în conformitate cu abordarea integrată a UE. Scopul este, de asemenea, de a optimiza resursele UE și ale statelor sale membre, inclusiv prin promovarea acțiunii inițiativei „Echipa Europa” 30 .

În conformitate cu Regulamentul IVCDCI – Europa globală 31 , care prevede obligația de a se efectua o analiză a conflictelor pentru țările și regiunile aflate în situații de criză, post-criză sau de fragilitate și vulnerabilitate, serviciile relevante ale Comisiei și SEAE, inclusiv delegațiile UE, vor consolida analiza legăturii dintre climă și mediu, pace și securitate, a politicilor și acțiunilor sale relevante, în special în zonele geografice vulnerabile la acest impact, cum ar fi, la nivel regional, Sahel sau Cornul Africii sau statele insulare mici în curs de dezvoltare (SIDS). Această analiză va contribui la conturarea abordărilor sale în aceste situații și va constitui o sursă de informații pentru programarea viitoare, după caz. Aceasta va face parte din orientările adresate delegațiilor UE în contextul evaluării la jumătatea perioadei a IVCDCI – Europa globală.

Ca recunoaștere a impactului diferențiat al schimbărilor climatice și al degradării mediului asupra femeilor, copiilor și grupurilor vulnerabile, aplicarea unei abordări bazate pe drepturile omului și integrarea unei perspective care să țină seama de dimensiunea de gen și a unei dimensiuni privind protecția copilului și tineretul este esențială pentru operaționalizarea legăturii dintre climă și securitate. Acest lucru este însoțit de sprijinirea aspectelor sensibile la context, a asumării responsabilității la nivel local și a abordărilor bazate pe principiul de „a nu aduce prejudicii”.

2.1. Investițiile în climă și mediu ca investiții în pace și securitate

În calitate de lider mondial în lupta împotriva schimbărilor climatice, a poluării și a pierderii biodiversității, UE se află în prima linie a eforturilor colective de intensificare a finanțării acțiunilor în domeniul climei și al biodiversității. Acest lucru se traduce prin consolidarea rezilienței țărilor și comunităților vulnerabile și cu venituri mici, inclusiv a securității alimentare, promovând în același timp abordări durabile pe termen lung în ceea ce privește gestionarea resurselor naturale esențiale. Prin dezvoltarea unor mijloace de subzistență alternative și prin sprijinirea bunei guvernanțe, ținând seama de dimensiunea de gen, aceste eforturi contribuie, de asemenea, la prevenirea conflictelor și la pace.

Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – „Europa globală” (IVCDCI – Europa globală) joacă un rol esențial în această privință. Acesta include un obiectiv privind cheltuielile de 30 % pentru acțiunile în domeniul climei, cu accent pe măsurile de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea, majorate cu o sumă suplimentară de 4 miliarde EUR, astfel cum a anunțat președinta Comisiei, dna Ursula von der Leyen, în septembrie 2021. De asemenea, va contribui la obiectivul UE de a atinge un obiectiv privind cheltuielile pentru biodiversitate de 7,5 % în 2024 și de 10 % în 2026 și 2027. Președinta a anunțat, de asemenea, dublarea finanțării internaționale din partea Comisiei pentru biodiversitate, în special pentru țările cele mai vulnerabile, la 7 miliarde EUR pentru perioada 2021-2027.

Aceste fonduri abordează o parte a legăturilor dintre schimbările climatice, degradarea mediului și insecuritate, contribuind în același timp în mod indirect la gestionarea strămutărilor și a migrației cauzate de schimbările climatice. De asemenea, prin IVCDCI – Europa globală și bugetul pentru asistență umanitară, UE finanțează și acțiuni care sunt esențiale pentru consolidarea reducerii riscurilor de dezastre, a pregătirii și a acțiunilor de anticipare. Acest lucru contribuie în mod pozitiv la legătura dintre climă și securitate prin consolidarea rezilienței. Pe măsură ce cunoștințele și experiența cu privire la această legătură cresc, UE și statele sale membre ar trebui să planifice angajamente în consecință prin intermediul abordării „Echipa Europa”.

Global Gateway, oferta pozitivă a UE pentru ca partenerii să abordeze cele mai presante provocări globale, va contribui la eforturile UE care vizează pacea și stabilitatea. Aceasta va promova proiecte care sprijină eforturile țărilor partenere de a continua tranziția verde și digitală și dezvoltarea umană, reducând în același timp deficitul de investiții la nivel mondial.

De exemplu, ca parte a pachetului de investiții Global Gateway UE-Africa, Inițiativa „Echipa Europa” privind adaptarea la schimbările climatice și reziliența în Africa a fost introdusă pentru a consolida reziliența populațiilor cele mai vulnerabile la riscurile climatice și naturale prin reunirea unor programe ale UE și ale statelor membre ale UE în valoare de peste 1 miliard EUR. În Asia Centrală, Inițiativa „Echipa Europa” privind apa, energia și schimbările climatice contribuie la gestionarea durabilă a resurselor de apă și energie, abordând în același timp provocările legate de mediu și schimbările climatice, cu o contribuție inițială de 700 de milioane EUR din partea inițiativei „Echipa Europa”. În America Latină, aspectele legate de schimbările climatice și defrișări sunt abordate prin inițiative ale Echipei Europa în bazinul amazonian, inclusiv o inițiativă privind pădurile tropicale din Brazilia ce implică o sumă orientativă de 430 de milioane EUR.

Ar trebui să se pună un accent deosebit pe reziliența la nivel de comunitate și pe reziliența orașelor și a zonelor urbane, deoarece acestea sunt adesea punctul central al migrației și al strămutărilor. Acest lucru este deosebit de important în ceea ce privește oferirea de locuințe reziliente, cu emisii scăzute de dioxid de carbon, abordabile ca preț și accesibile, în special pentru persoanele aflate în situațiile cele mai vulnerabile, în locuințe precare, multe dintre acestea fiind femei sau copii. Deși acțiunile finanțate de UE în acest scop sunt în curs, UE va analiza modalitățile de a se implica și mai mult în Convenția globală a primarilor pentru climă și energie, care contribuie la campaniile globale în acest domeniu.

În plus, planurile economice și de investiții, elaborate împreună cu partenerii UE pentru Balcanii de Vest și cu vecinătatea estică și cea sudică, pot contribui la crearea sau menținerea stabilității prin creșterea rezilienței la impactul schimbărilor climatice și al degradării mediului și pot aborda unele dintre cauzele profunde ale migrației și ale strămutărilor.

2.2. Abordarea legăturii dintre climă și securitate în situații de conflict și de criză

UE trebuie să facă progrese suplimentare în abordarea legăturilor de-a lungul întregului ciclu al conflictului dintre crizele climatice și de mediu, pace și securitate, în conformitate cu abordarea integrată a UE. Această provocare este dublă: politicile și practicile legate de climă și mediu ar trebui considerate ca fiind din ce în ce mai sensibile la conflicte și, în același timp, considerentele legate de climă și mediu ar trebui să fie integrate în continuare în procesul de consolidare a păcii, de stabilizare, de gestionare a crizelor și de redresare postconflict la nivelul UE.

2.2.1.Consolidarea păcii și stabilizarea

Lipsa gestionării și guvernanței resurselor naturale poate agrava tensiunile existente în interiorul țărilor și între acestea. Acest aspect este abordat, în special, prin inițiativele UE de consolidare a păcii în situații și regiuni fragile. De exemplu, acțiunile UE de stabilizare 32 pot servi la atenuarea anumitor riscuri de securitate legate de climă și mediu, prin abordarea nevoilor persoanelor strămutate în interiorul țării, în special ale femeilor și fetelor și ale persoanelor cu handicap, adesea afectate în mod disproporționat de aspectele climatice și de mediu, precum și ale comunităților-gazdă ale acestora. Prin urmare, viitoarele evaluări ale UE privind stabilizarea vor include considerente legate de climă și de mediu în opțiunile lor de răspuns într-o abordare favorabilă incluziunii, care ține seama de dimensiunea de gen și de conflicte.

Accesul la resursele naturale și alte subiecte legate de mediu pot oferi, de asemenea, noi oportunități de cooperare și reconciliere, de exemplu prin structuri de guvernanță favorabile incluziunii, și pot servi drept puncte de acces pentru mediere și dialog 33 . Cooperarea transfrontalieră în domeniul apei 34 , de exemplu, poate acționa ca vector pentru prevenirea conflictelor și consolidarea păcii. UE va continua să investească în formarea unei rezerve de mediatori, urmărind, în același timp, să sprijine dezvoltarea capacității mediatorilor locali de a se implica în acțiuni privind impactul schimbărilor climatice și al provocărilor de mediu asupra păcii și securității.

2.2.2.Acțiuni umanitare, pregătire și răspuns în caz de dezastre

Considerentele climatice și de mediu sunt integrate din ce în ce mai mult în toate intervențiile umanitare, ca o recunoaștere a modului în care conflictele, schimbările climatice și degradarea mediului exacerbează nevoile umanitare și vulnerabilitățile 35 .

Asistența umanitară a UE și mecanismul de protecție civilă al Uniunii se află în prima linie a răspunsului UE la fenomenele meteorologice extreme și la consecințele umanitare ale acestora 36 . Prin intermediul liniei bugetare „Pregătire pentru dezastre” (78 de milioane EUR), UE sprijină intervențiile de pregătire specifice, inclusiv acțiunile de anticipare pentru a se pregăti și a atenua impactul umanitar acut înainte ca acestea să se manifeste pe deplin. De asemenea, UE s-a angajat să reducă amprenta de mediu a operațiunilor umanitare finanțate de UE și sprijină și încurajează eforturile partenerilor săi în această privință, în special în ceea ce privește lanțurile de aprovizionare mai durabile.

Ca urmare a fenomenelor meteorologice mai frecvente și mai grave, capacitățile de securitate și apărare ale statelor membre vor fi probabil solicitate mai des pentru a sprijini gestionarea dezastrelor și eforturile de ajutor umanitar, atât în interiorul UE, cât și în afara frontierelor sale externe. Consolidarea în continuare a coordonării civil-militare și a pregătirii la nivelul UE și la nivel național în conformitate cu cadrul pentru utilizarea resurselor militare ale UE în sprijinul asistenței umanitare și al ajutorului în caz de dezastre 37 este esențială pentru a asigura un răspuns prompt și eficace, compatibil cu abordarea principială a asistenței umanitare a UE, și necesită o accelerare suplimentară.

2.2.3.Gestionarea crizelor

Cele 13 misiuni și operațiuni civile și 9 militare ale UE în cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC) sunt adesea desfășurate în țări care sunt deosebit de vulnerabile la riscurile de securitate legate de climă și mediu. UE va integra și va aborda treptat aspectele legate de climă și de mediu în planificarea, punerea în aplicare și revizuirea mandatelor acestora. Busola strategică a stabilit obiectivul ca pentru toate misiunile și operațiunile militare și civile să existe un consilier pe probleme de mediu și să raporteze cu privire la amprenta lor de mediu până în 2025. În Pactul privind PSAC civilă 38 , statele membre s-au angajat să își integreze eforturile, în cadrul activităților misiunilor externe, pentru a aborda provocările în materie de securitate legate de schimbările climatice și de degradarea și exploatarea mediului.

Pentru a permite misiunilor și operațiilor PSAC să îndeplinească în mod eficace aceste obiective legate de climă, trebuie elaborat și pus în aplicare un set de măsuri împreună cu statele membre. Un astfel de nou pachet privind PSAC și clima va oferi o bază coerentă pentru diferite activități interconectate, asigurându-se că resursele sunt utilizate în modul cel mai eficient, după cum urmează.

-Vor trebui identificate și reflectate diferite profiluri pentru consilierii în materie de mediu în nevoile de formare și recrutare 39 , având în vedere domeniul de aplicare al misiunilor și operațiilor PSAC 40 și posibilele evoluții viitoare.

-Procesul decizional privind mandatele PSAC ar trebui să țină seama de noile analize anuale ale tendințelor în materie de climă, mediu și securitate 41 și de alte surse analitice pentru planificarea și revizuirea periodică a mandatelor misiunilor, promovând în același timp integrarea lecțiilor învățate pe parcursul diferitelor direcții de lucru. Ar trebui să se reflecteze asupra lecțiilor învățate de la partenerii noștri care își desfășoară activitatea în același teatru de operații, în special în cadrul ONU 42 , inclusiv în vederea identificării unor posibile domenii de cooperare mai strânsă.

-Un mecanism de raportare cu privire la amprenta de mediu va fi pus în aplicare în toate misiunile și operațiunile, valorificând lecțiile învățate din proiectele-pilot, asigurând în același timp sinergii și schimburi de bune practici cu privire la aceste aspecte cu alte domenii ale acțiunii externe a UE, cum ar fi angajamentele umanitare. De asemenea, ar trebui stabilită o legătură adecvată cu Instrumentul european pentru pace în vederea optimizării performanțelor climatice și de mediu 43 .

În cele din urmă, ar putea fi, de asemenea, pertinent să se reflecteze asupra integrării factorilor climatici și de mediu în scenariile care sprijină operaționalizarea Capacității de desfășurare rapidă a UE.

2.2.4.Impactul conflictelor armate asupra mediului și redresarea postconflict

Impactul conflictelor armate asupra mediului este un element major care trebuie abordat în cadrul legăturii dintre climă și securitate. Chiar dacă dreptul internațional umanitar (DIU) prevede protecția mediului natural în conflictele armate, încălcările DIU sunt larg răspândite și provoacă daune considerabile și pe termen lung. În situații postconflict, contaminarea apei, a solului și a terenurilor cu resturi de materiale explozive este deosebit de frecventă, de la distrugerea ecosistemelor la poluare și gestionarea deșeurilor, din cauza bombardamentelor, a minelor terestre și a scurgerilor de petrol și gaze. Pe lângă inițiativele în curs ale UE privind protecția mediului, poluarea și gestionarea deșeurilor în acest context, inclusiv promovarea respectării DIU, vor fi luate în considerare acțiuni specifice complementare privind evaluările de mediu postconflict, inclusiv în contextul Forumului-incubator pentru economia circulară în sectorul european al apărării (IF CEED).

Acțiuni-cheie la nivelul UE: ·Serviciile relevante ale Comisiei și SEAE, inclusiv delegațiile UE, vor consolida analiza legăturii dintre climă și mediu, pace și securitate, a politicilor și acțiunilor relevante, în special în zonele geografice vulnerabile la acest impact, cum ar fi, la nivel regional, Sahel sau Cornul Africii sau statele insulare mici în curs de dezvoltare (SIDS). ·SEAE, în cooperare cu serviciile relevante ale Comisiei, se va asigura că viitoarele evaluări ale UE privind stabilizarea vor include considerente climatice și de mediu în ceea ce privește mijloacele de subzistență ale populațiilor locale atunci când examinează opțiunile de răspuns. ·SEAE va instrui și va dota rezerva UE de mediatori și alți actori din domeniul medierii din UE pentru a se implica în abordarea impactului schimbărilor climatice și al provocărilor de mediu asupra păcii și securității. ·Serviciile relevante ale Comisiei și SEAE, inclusiv Statul-Major al Uniunii Europene, vor continua să consolideze și să îmbunătățească coordonarea civil-militară în contextul asistenței umanitare și al eforturilor legate de acordarea ajutorului în caz de dezastre ale UE, pe baza etapelor anterioare și a lecțiilor învățate. ·Înaltul Reprezentant, în coordonare cu statele membre, va asigura punerea în aplicare cuprinzătoare a noului pachet PSAC – climă, inclusiv dezvoltarea rapidă a unor profiluri clare pentru consilierii de mediu. ·SEAE va reflecta aspectele legate de schimbările climatice și de degradarea mediului în scenarii operaționale, după caz, pentru a sprijini operaționalizarea Capacității de desfășurare rapidă prin consolidarea pregătirii și pentru a oferi cadre realiste pentru ocuparea forței de muncă. ·Serviciile relevante ale Comisiei și AEA vor analiza posibilitatea dezvoltării unor proiecte de colaborare pentru evaluarea și restaurarea mediului postconflict în contextul Forumului-incubator pentru economia circulară în sectorul european al apărării.

Schimbările climatice și degradarea mediului vor transforma modul în care actorii implicați în domeniul păcii, al securității și al apărării vor planifica, investi și opera. UE ar trebui să își intensifice angajamentul pentru a facilita și sprijini statele membre să abordeze amploarea, complexitatea și urgența tot mai mari ale provocărilor implicate, în conformitate cu obiectivele Pactului verde european și ale Busolei strategice.

3.1.Dezvoltarea expertizei în domeniul climei și al mediului și sensibilizarea opiniei publice

Sensibilizarea și dezvoltarea competențelor specializate necesare trebuie sporite urgent pentru a facilita punerea în aplicare a măsurilor de adaptare la schimbările climatice și de atenuare a acestora în domeniul securității și al apărării. Această situație este valabilă în cazul tuturor actorilor relevanți ai UE, inclusiv al delegațiilor UE și al misiunilor/operațiilor PSAC, precum și, la nivel național, în cazul diferitelor ministere din statele membre ale UE.

Pentru a reuni diferiți furnizori de servicii de formare și a aborda în mod sistematic nevoile diferitelor categorii de formare, în cadrul Colegiului European de Securitate și Apărare (CESA) va fi instituită o platformă a UE de formare în materie de securitate și apărare în domeniul climei. Obiectivul său va fi de a dezvolta expertiza necesară la nivelul UE și la nivel național, inclusiv, de exemplu, experți în dreptul mediului și în domeniul criminalității, ingineri în domeniul mediului și analiști de risc în materie de securitate în domeniul climei. Acest lucru va permite, de asemenea, UE să dezvolte treptat o rezervă de experți (certificați) pe care statele membre ar putea să îi pună la dispoziția misiunilor/operațiilor PSAC, pe lângă activitatea lor în cadrul ministerelor naționale. Odată instituită, platforma ar putea sprijini coordonarea cu alte părți internaționale.

Exercițiile UE de gestionare a crizelor pe mai multe niveluri oferă o altă oportunitate de sensibilizare, testare și validare a modului în care mecanismele UE de gestionare a crizelor pot răspunde preocupărilor în materie de securitate legate de climă. AEA și serviciile relevante ale Comisiei organizează exerciții de simulare teoretică pentru a examina dependențele în legătură cu infrastructura energetică critică din domeniul apărării atunci când aceasta este compromisă sau devine nefuncțională din cauza amenințărilor hibride, ca parte a studiului lor comun privind aceste aspecte.

3.2. Capabilități și infrastructuri militare

Caracterul energointensiv al forțelor armate ale statelor membre 48 , care reprezintă, de asemenea, cel mai mare proprietar public de terenuri și infrastructuri libere din UE, oferă oportunități de îmbunătățire a eficienței și de generare de beneficii la scară largă pentru climă și biodiversitate. O abordare coerentă și inteligentă a eforturilor forțelor militare de adaptare la schimbările climatice și de atenuare a acestora trebuie să mențină și, dacă este posibil, să sporească eficacitatea operațională. Îmbunătățirea eficienței energetice și a durabilității nu numai că reduce amprenta de carbon, ci reduce și costurile 49 , reduce sarcina logistică și avansează autosustenabilitatea în contextul operațional – sporind astfel siguranța și libertatea de mișcare a forțelor armate. De asemenea, trebuie să se țină seama de faptul că forțele armate utilizează echipamente specializate care au, de obicei, un ciclu de viață foarte lung, în timp ce dezvoltarea capacităților de nouă generație poate dura ani, dacă nu decenii.

O evaluare a numeroaselor efecte și riscuri generate de schimbările climatice trebuie să stea la baza planificării și a investițiilor în domeniul apărării pe termen scurt și lung. De exemplu, pentru a se asigura că echipamentele pot funcționa în condiții climatice dificile, pentru a instrui și dota forțele armate pentru o asistență militară mai frecventă acordată autorităților civile ca răspuns la dezastre naturale sau pentru a îmbunătăți reziliența infrastructurii utilizate de armată și pentru a asigura desfășurarea capabilităților militare într-un mod fiabil și durabil pe uscat, pe calea aerului și pe mare. Pe măsură ce statele membre își majorează bugetele de apărare 50 , astfel de măsuri trebuie să facă parte integrantă din dezvoltarea unor forțe armate rezistente la schimbările climatice. La fel de important este să se asigure faptul că alte politici orizontale, cum ar fi inițiativele privind finanțarea durabilă, rămân în concordanță cu eforturile Uniunii Europene de a facilita un acces suficient al industriei europene de apărare la finanțare și la investiții.

Se lucrează deja intens pentru abordarea acestor provocări în materie de climă și energie în rândul forțelor armate, inclusiv prin intermediul diferitelor structuri de experți din cadrul AEA, finanțate parțial de Comisia Europeană (a se vedea caseta de mai jos). În plus, statele membre abordează în prezent multe dintre aceste aspecte prin elaborarea și punerea în aplicare a unor strategii naționale de pregătire a forțelor armate pentru schimbările climatice, astfel cum se solicită în Busola strategică. Rețeaua UE pentru climă și apărare, formată din experți ai ministerelor apărării din statele membre, care a fost înființată ca o continuare a Busolei strategice la inițiativa SEAE și a AEA, s-a dovedit a fi un format util pentru promovarea cooperării, a coordonării și a schimbului de bune practici în acest sens 51 .

Având în vedere impulsul generat de aceste strategii naționale, devine esențial să se consolideze în mod substanțial cooperarea dintre statele membre în cadrul UE. Acest lucru va reduce riscul de fragmentare și va asigura interoperabilitatea între forțele armate ale UE, creând în același timp economii de scară. Aceste obiective pot fi atinse numai printr-o abordare „la nivelul întregii administrații” bine aliniată la nivel național și la nivelul UE. De exemplu, elaborarea de standarde pentru combustibilii durabili ar asigura interschimbabilitatea acestor combustibili între forțele armate ale statelor membre.

În acest context, Comisia și Înaltul Reprezentant vor explora posibilitățile de a sprijini statele membre, atât individual, cât și prin intermediul unei cooperări civil-militare accelerate, în conformitate cu obiectivele Busolei strategice și ale Pactului verde european. În acest scop, va fi instituit un nou mecanism de sprijin pentru climă și apărare între serviciile relevante ale Comisiei, SEAE și AEA pentru a lucra cu statele membre în vederea identificării lacunelor și a oportunităților de colaborare în domenii precum dezvoltarea competențelor, partajarea sau desfășurarea de cercetări și studii, elaborarea de standarde ecologice, culegerea de date, elaborarea de metodologii sau concepte tehnice, sporirea stimulentelor și promovarea proiectelor de colaborare. În acest context, ca parte a unei abordări etapizate, Comisia și Înaltul Reprezentant, în strânsă consultare cu AEA, vor lua în considerare înființarea unui Centru special de competențe privind schimbările climatice, securitatea și apărarea, condus de UE, pentru a consolida eforturile de adaptare la schimbările climatice și de atenuare a acestora în rândul forțelor armate ale statelor membre, inclusiv, după caz, prin intermediul Băncii Europene de Investiții.

Acțiuni-cheie la nivelul UE: ·CESA va institui o platformă de formare a UE în domeniul climei, securității și apărării, sprijinită de SEAE, de serviciile relevante ale Comisiei, de AEA și de Satcen, pentru a se asigura că UE dispune de expertiza necesară, inclusiv prin sprijinirea partenerilor noștri. ·Serviciile relevante ale Comisiei, SEAE și AEA vor institui un mecanism de sprijin pentru climă și apărare pentru a colabora cu statele membre în vederea identificării lacunelor și a oportunităților de colaborare, cu scopul de a promova acțiuni concrete de adaptare la schimbările climatice și de atenuare a acestora în rândul forțelor armate. Un prim raport privind constatările acestuia va fi prezentat statelor membre în cea de a doua jumătate a anului 2024. ·Ca parte a unei abordări etapizate, Comisia și Înaltul Reprezentant, în consultare cu AEA, vor lua în considerare înființarea unui Centru special de competențe privind schimbările climatice, securitatea și apărarea, condus de UE, în sprijinul statelor membre. ·Serviciile relevante ale Comisiei, SEAE și AEA vor continua să analizeze provocările și oportunitățile potențiale pentru achizițiile publice verzi pentru nevoile în materie de apărare. ·SEAE va integra aspectele legate de schimbările climatice în exercițiul „EU Integrated Resolve” din 2024. ·Serviciile relevante ale Comisiei și AEA vor efectua studii suplimentare pentru a contribui la gestionarea sistematică și cuprinzătoare a riscurilor climatice și de mediu în instalațiile militare ale UE și pentru a reduce la minimum daunele, pierderile și perturbările cauzate de pericolele climatice și meteorologice. ·Serviciile relevante ale Comisiei, SEAE și AEA vor continua să colaboreze cu statele membre în ceea ce privește tranziția energetică a infrastructurii și capacităților de transport cu dublă utilizare, inclusiv a lanțurilor de aprovizionare cu combustibili, ca urmare a Planului de acțiune vizând mobilitatea militară 2.0. ·Serviciile relevante ale Comisiei și AEA vor continua să analizeze impactul directivelor revizuite privind energia și al unui cadru de politică revizuit privind infrastructura militară și, de asemenea, vor explora ideile proiectelor și studiile dezvoltate în contextul CF SEDSS, de exemplu, cu privire la îmbunătățirea eficienței energetice și a performanței clădirilor în domeniul apărării. ·SEAE și AEA se vor consulta cu statele membre cu privire la instituirea permanentă a Rețelei pentru climă și apărare pentru a monitoriza și a sprijini punerea în aplicare a strategiilor naționale și pentru a explora oportunitățile de colaborare. ·Serviciile relevante ale Comisiei, SEAE și AEA, împreună cu statele membre, vor continua să promoveze abordări coerente în cadrul diferitelor proiecte de colaborare în curs în domeniul climei și al apărării în cadrul PESCO și al FEA, utilizând în mod optim cadrul procesului anual coordonat de revizuire privind apărarea pentru a identifica noi proiecte posibile.

Schimbările climatice și degradarea mediului sunt provocări globale care necesită o agendă multilaterală consolidată activă. UE își va intensifica și mai mult colaborarea cu organizațiile internaționale și regionale și cu țările terțe, atât la nivel politic, cât și la nivel operațional.

4.1. Stabilirea unei agende globale ambițioase

UE va continua să stabilească o agendă globală ambițioasă în ceea ce privește legătura dintre climă și securitate. Numeroase inițiative conduse sau sprijinite de UE, în special în ceea ce privește apa, oceanele, securitatea alimentară, tranziția energetică și lanțurile valorice ale materiilor prime, au o componentă puternică de parteneriat, cum ar fi Platforma energetică a UE 59 , care este extrem de relevantă pentru legătura dintre climă și securitate. În plus, UE va încuraja inițiativele internaționale cu o dimensiune transfrontalieră pentru a aborda legătura dintre climă și securitate și pentru a consolida acțiunile la nivel mondial privind eficiența energetică și energia din surse regenerabile într-un mod care să țină seama de conflicte 60 .

UE și statele sale membre, în calitate de membri ai consiliilor de administrație ale băncilor multilaterale de dezvoltare (BMD) și ale instituțiilor financiare internaționale (IFI), vor continua să promoveze și să sprijine propuneri ambițioase și inovatoare pentru a alinia în continuare strategiile și fluxurile financiare ale MDB și IFI la obiectivele Acordului de la Paris și pentru a consolida capacitatea acestora de a aborda schimbările climatice, pierderea biodiversității, poluarea și fragilitatea. Un astfel de sprijin din partea BMD și a IFI contribuie, de asemenea, la stabilitate, pace și securitate.

În contextul încălzirii globale accelerate, intervenția deliberată pe scară largă în sistemele naturale ale Pământului (denumită „geoinginerie”), cum ar fi modificarea radiațiilor solare, atrage mai multă atenție. Cu toate acestea, riscurile, impactul și consecințele nedorite pe care le prezintă aceste tehnologii sunt insuficient înțelese, întrucât nu există normele, procedurile și instituțiile necesare 62 . Aceste tehnologii introduc riscuri noi pentru oameni și ecosisteme, deși ar putea, de asemenea, să sporească dezechilibrele de putere dintre națiuni, să provoace conflicte și să ridice o multitudine de probleme etice, juridice, de guvernanță și politice. Ghidându-se după principiul precauției, UE va sprijini eforturile internaționale pentru a evalua în mod cuprinzător riscurile și incertitudinile legate de intervențiile climatice, inclusiv modificarea radiațiilor solare, și va promova discuțiile privind un potențial cadru internațional pentru guvernanța sa, inclusiv aspecte legate de cercetare.

4.2. Abordarea legăturii dintre climă și securitate împreună cu partenerii

UE își va continua eforturile în toate forurile relevante ale ONU, inclusiv Consiliul de Securitate al ONU și Comisia pentru consolidarea păcii, precum și cooperarea sa cu diferite agenții ale ONU cu privire la riscurile climatice și de mediu la adresa păcii și a securității prin dialogurile și parteneriatele stabilite. Punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) este, de asemenea, importantă în acest context.

Prioritățile parteneriatului strategic UE-ONU privind operațiile în sprijinul păcii și gestionarea crizelor pentru perioada 2022-2024 reflectă deja și integrează legătura dintre climă și securitate. UE va sprijini eforturile ONU în cadrul „Noii agende pentru pace” și va continua să consolideze cooperarea operațională eficace pe teren, inclusiv prin intermediul delegațiilor UE și între operațiile de pace ale ONU și misiunile și operațiile PSAC ale UE. Implicarea UE și a ONU în Somalia 63 reprezintă un bun punct de plecare pentru o implicare mai strânsă, cum ar fi în domeniul formării comune a pazei de coastă locale. Detașarea progresivă de către UE a consilierilor de mediu în toate misiunile și operațiile PSAC va permite dezvoltarea de sinergii, cum ar fi efortul comun de consolidare a capacităților la nivel local, schimbul de date și gestionarea amprentei de mediu. De asemenea, UE își va aprofunda schimbul cu mecanismul de securitate climatică al ONU pentru a îmbunătăți schimbul de experiență, coordonarea și cooperarea privind abordările în materie de politici și programare, precum și formarea.

UE va utiliza toate canalele și dialogurile existente la nivel bilateral 64 și cu organizații internaționale, cum ar fi NATO, Uniunea Africană, Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est, Consiliul Arctic, Comunitatea Statelor Latinoamericane și Caraibiene, Liga Statelor Arabe, OSCE, precum și cu G7 și G20, pentru a aborda schimbările climatice, degradarea mediului și securitatea.

Declarația comună privind cooperarea UE-NATO 66 din ianuarie 2023 a subliniat necesitatea de a se aborda în comun implicațiile în materie de securitate ale schimbărilor climatice. Ambele organizații au înregistrat progrese substanțiale în sprijinirea adaptării forțelor armate ale membrilor lor la efectele negative ale schimbărilor climatice și ale degradării mediului și în reducerea impactului negativ prin măsuri de atenuare. Prin urmare, este nevoie de o coordonare mai strânsă și de o oportunitate de cooperare concretă cu privire la anumite direcții de lucru, cum ar fi analiza datelor și alerta timpurie, formarea și sensibilizarea, consolidarea rezilienței și dezvoltarea capacităților (inclusiv în ceea ce privește eficiența energetică și tranziția energetică), oferind oportunități concrete de cooperare. Înaltul Reprezentant și Comisia se vor consulta cu NATO cu privire la posibilitatea de a institui un dialog structurat UE-NATO cu privire la aceste chestiuni. După caz, vor fi explorate sinergiile cu alte dialoguri UE-NATO în domenii conexe, de exemplu dialogul structurat UE-NATO privind reziliența și Grupul operativ UE-NATO privind reziliența infrastructurii critice.

De asemenea, UE va convoca dialoguri regionale privind clima, mediul și securitatea, permițând o colaborare mai amplă cu partenerii, atât în regiunile extrem de vulnerabile la schimbările climatice, cât și în cele care în prezent ar putea primi mai puțină atenție în domeniul climei și al securității. Aceste dialoguri vor sprijini, de asemenea, coordonarea între diferitele părți, atât în interiorul regiunilor, cât și între acestea.

Pe lângă eforturile UE de a aborda legătura dintre climă și securitate prin parteneriate strânse la nivel multilateral, regional și bilateral, va fi consolidată și cooperarea cu societatea civilă în ansamblu, inclusiv cu actorii locali, cu organismele de cercetare și cu grupurile de reflecție.

Acțiuni-cheie la nivelul UE: ·Înaltul Reprezentant și Comisia, împreună cu statele membre ale UE și cu partenerii internaționali, vor promova și vor sprijini propunerile ambițioase și inovatoare de aliniere suplimentară a strategiilor BMD și IFI și a fluxurilor financiare la obiectivele Acordului de la Paris. ·Ghidându-se după principiul precauției, Comisia și Înaltul Reprezentant vor sprijini eforturile internaționale de evaluare cuprinzătoare a riscurilor și incertitudinilor legate de intervențiile climatice, inclusiv modificarea radiațiilor solare, și vor promova discuțiile privind un potențial cadru internațional pentru guvernanța acestora, inclusiv aspecte legate de cercetare. ·SEAE va urmări o cooperare mai strânsă între experții UE și ONU de pe teren, cu scopul de a crea sinergii mai mari între activitățile lor respective și de a explora în continuare inițiative comune, de exemplu în domeniul formării și al dezvoltării capabilităților. ·SEAE și serviciile relevante ale Comisiei vor continua să integreze aspectele legate de schimbările climatice și de mediu în dialogurile cu partenerii bilaterali și cu organizațiile regionale, precum și cu diverse organizații ale societății civile, după caz. ·Înaltul Reprezentant și Comisia se vor consulta cu NATO în vederea stabilirii unui dialog structurat pentru a aborda multiplele legături referitoare la schimbările climatice, degradarea mediului, securitate și apărare, în vederea explorării sinergiilor dintre cele două organizații și a identificării unei posibile cooperări în domenii de interes reciproc. Aceste aspecte ar trebui stabilite în cadrul unui document cuprinzător de punere în aplicare avut în vedere cu privire la cooperarea UE-NATO. ·SEAE și serviciile relevante ale Comisiei vor explora posibilitatea realizării unor schimburi cu Centrul de excelență al NATO privind schimbările climatice și securitatea cu privire la lecțiile învățate și la cele mai bune practici. ·Serviciile relevante ale Comisiei și SEAE vor convoca dialoguri privind clima, mediul și securitatea în regiunile prioritare de interes pentru a sprijini crearea de forumuri pentru discutarea provocărilor specifice și pentru a încuraja cooperarea.

Comisia și Înaltul Reprezentant invită Parlamentul European și Consiliul să salute comunicarea comună și să sprijine noua perspectivă privind legătura dintre climă și securitate. Comisia și Înaltul Reprezentant vor raporta statelor membre cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a comunicării comune.

Anexa 1

Sursă: https://erccportal.jrc.ec.europa.eu/ECHO-Products/Maps#/maps/4526

(1)

   Raport privind progresele înregistrate de Mecanismul de securitate climatică al Organizației Națiunilor Unite, mai 2021. A se vedea, de asemenea, anexa 1.

(2)

   SCHIMBĂRILE CLIMATICE ȘI SECURITATEA INTERNAȚIONALĂ – Document al Înaltului Reprezentant și al Comisiei Europene adresat Consiliului European (S113/08, 14 martie 2008).

(3)

   În special prin intermediul Foii de parcurs privind schimbările climatice și apărarea (doc. 12741/20, 9 noiembrie 2020) și al Conceptului pentru o abordare integrată privind schimbările climatice și securitatea (doc. 12537/21, 5 octombrie 2021). Raportul comun privind progresele înregistrate prezintă progresele înregistrate în punerea lor în aplicare (doc. WK 15770/2022 INIT, 16 noiembrie 2022).

(4)

   A se vedea: SIPRI, Environment of Risk: Security in a New Era of Risk (2022) (Un mediu expus riscului: Securitatea într-o nouă eră a riscului) și Raportul Groundswell al Băncii Mondiale (2021).

(5)

   A se vedea: Eurojust: Raport privind cazurile tratate de Eurojust în domeniul infracțiunilor de mediu (2021).

(6)

   Institutul pentru economie și pace (IEP) estimează că 1,2 miliarde de persoane ar putea fi strămutate la nivel mondial până în 2050 din cauza schimbărilor climatice și a dezastrelor naturale.

(7)

   Inclusiv prin deces și boală cauzată de fenomene meteorologice extreme, boli cu transmitere prin vectori, prin alimente și hidrică și zoonoze mai frecvente, precum și apariția unor virusuri ca urmare a topirii permafrostului.

(8)

     Comunicarea comună „O implicare mai puternică a UE pentru o regiune arctică pașnică, durabilă și prosperă” [JOIN(2021) 27 final, 13.10.2021].

(9)

     IPCC (Grupul interguvernamental privind schimbările climatice), 2019: Raportul special IPCC privind oceanele și criosfera într-un climat în schimbare: nivelul mării va continua să crească cu aproximativ 0,3 metri până în 2050 și cu 2 metri până în 2100, conform scenariului care prevede emisii foarte ridicate de gaze cu efect de seră, ceea ce riscă să provoace strămutarea forțată a populației – până la 340 de milioane de persoane până în 2050 și aproape 630 de milioane de persoane până în 2100.

(10)

   Al 6-lea raport de evaluare al IPCC, august 2021.

(11)

   Doc. 7248/23, 9 martie 2023.

(12)

   Documentul COM(2019) 640, 11 decembrie 2019.

(13)

    https://www.eeas.europa.eu/sites/default/files/documents/strategic_compass_en3_web.pdf .

(14)

    https://science4peace.jrc.ec.europa.eu/ .

(15)

      https://drmkc.jrc.ec.europa.eu/initiatives-services/global-conflict-risk-index#documents/1059/list .

(16)

    https://edo.jrc.ec.europa.eu/edov2/php/index.php?id=1000 .

(17)

    https://www.efas.eu/en .

(18)

      https://land.copernicus.eu/ .

(19)

   În plus, serviciile de securitate Copernicus abordează securitatea climatică cu produse geospațiale noi, iar serviciul Copernicus privind schimbările climatice oferă informații și instrumente pentru atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea.

(20)

    https://drmkc.jrc.ec.europa.eu/inform-index/INFORM-Climate-Change/Methodology .

(21)

    https://emodnet.ec.europa.eu/en .

(22)

    https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/policies/destination-earth .

(23)

     Dialogurile privind datele avute în vedere anual în contexte regionale, în cadrul parteneriatului UE-UNEP privind clima, mediul și securitatea, oferă un bun exemplu de astfel de cooperare.

(24)

   [a se introduce trimiterea la datele AEA privind energia din domeniul apărării].

(25)

   Tavares da Costa, R., Krausmann, E., Hadjisavvas, C., Impacts of climate change on defence-related critical energy infrastructure (Impactul schimbărilor climatice asupra infrastructurii energetice critice din domeniul apărării), 2023, doi:10.2760/03454.

(26)

      Misiunile UE în cadrul programului Orizont Europa

(27)

   Printre exemplele de proiecte finanțate de UE care sunt extrem de relevante în ceea ce privește legătura dintre climă și securitate se numără: HABITABLE (Crearea unei legături între schimbările climatice, condițiile de locuire și punctele critice privind aspectele sociale: Scenarii privind migrația climatică); CASCADES (CAScading Climate risks: towards ADaptive and resilient European Societies – Riscuri climatice în cascadă: către societăți europene adaptabile și reziliente); RECEIPT (REmote Climate Effects and their Impact on European sustainability, Policy and Trade – Efecte climatice îndepărtate și impactul acestora asupra durabilității, politicii și comerțului european); CoCliCo (Coastal Climate Core Service – Serviciul central privind clima în zona costieră); CLIMAAX (CLIMAte risk and vulnerability Assessment framework and toolboX – Cadrul și setul de instrumente de evaluare a vulnerabilității și riscurilor climatice); ESPREssO (Enhancing Synergies for disaster PRevention in the EurOpean Union – Consolidarea sinergiilor pentru prevenirea dezastrelor în Uniunea Europeană); CaseXtreme (ChAnges in the Statistics of EXTremes Events in climate – Modificări ale statisticilor privind evenimentele climatice extreme); MIRACA (Multi-hazard Infrastructure Risk Assessment for Climate Adaptation – Evaluarea riscurilor pentru infrastructuri care prezintă riscuri multiple pentru adaptarea la schimbările climatice); ARCOS (Arctic Observatory for Copernicus SEA Security Service – Observatorul arctic pentru Serviciul de securitate Copernicus SEA); CENTAUR (Copernicus Enhanced Tools for Anticipative Response to Climate Change in the Emergency and Security Domain – Instrumente Copernicus consolidate de răspuns preventiv la schimbările climatice în domeniul urgențelor și securității); EGSIEM (European Gravity Service for Improved Emergency Management – Serviciul european de monitorizare gravitațională pentru o mai bună gestionare a situațiilor de urgență); GPP (GEOSS Platform Plus – Platforma GEOSS Plus); PLACARD (PLAtform for Climate Adaptation and Risk reduction – Platforma pentru adaptarea la schimbările climatice și reducerea riscurilor); AD4GD (All Data 4 Green Deal – Toate datele pentru Pactul verde) BIOSEC (Biodiversity and Security: understanding environmental crime, illegal wildlife trade and threat finance – Biodiversitate și securitate: înțelegerea infracțiunilor împotriva mediului, a comerțului ilegal cu specii sălbatice și a finanțării amenințărilor) și ConFooBio (Resolving conflicts between food security and biodiversity conservation under uncertainty – Soluționarea conflictelor dintre securitatea alimentară și conservarea biodiversității în condiții de incertitudine).

(28)

      https://research-and-innovation.ec.europa.eu/funding/funding-opportunities/funding-programmes-and-open-calls/horizon-europe/cluster-6-food-bioeconomy-natural-resources-agriculture-and-environment_en .

(29)

   Echipa Europa este formată din Uniunea Europeană, statele sale membre, Banca Europeană de Investiții (BEI) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

(30)

     Regulamentul (UE) 2021/947 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iunie 2021 de instituire a Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – „Europa globală”.

(31)

   A se vedea Conceptul de stabilizare al UE, Doc. WK 13776/2022 INIT, 12 octombrie 2022.

(32)

   Astfel cum a fost recunoscut în documentul privind conceptul și în concluziile ulterioare ale Consiliului privind medierea păcii în UE (7 decembrie 2020), precum și în Orientările SEAE privind medierea păcii.

(33)

     UE a lansat Inițiativa „Echipa Europa” privind gestionarea apei la nivel transfrontalier în Africa în cadrul Conferinței ONU privind apa din martie 2023.

(34)

   Asistența umanitară a UE și mecanismul de protecție civilă al Uniunii (UCPM) se află în prima linie a răspunsului UE la fenomenele meteorologice extreme și la consecințele umanitare ale acestora. O parte din bugetul UE pentru acțiuni umanitare (1,7 miliarde EUR pentru 2023) este destinată să răspundă nevoilor umanitare generate de dezastrele provocate de schimbările climatice, a căror frecvență, durată și amploare sunt în creștere ca urmare a schimbărilor climatice.

(35)

   O parte din bugetul UE pentru acțiuni umanitare (1,7 miliarde EUR pentru 2023) este destinată să răspundă nevoilor umanitare generate de dezastrele provocate de schimbările climatice, a căror frecvență, durată și amploare sunt în creștere ca urmare a schimbărilor climatice. Capacitatea de răspuns umanitar european a fost creată în 2022 pentru a sprijini răspunsul UE la crize, inclusiv la dezastrele provocate de schimbările climatice.

(36)

   Astfel cum se subliniază în Conceptul UE privind coordonarea eficace a CIVMIL în sprijinul asistenței umanitare și al ajutorului în caz de dezastre .

(37)

   ST 9588 2023 INIT, 22 mai 2023.

(38)

   A se vedea, de asemenea, legătura cu Platforma UE de formare în materie de climă și securitate, prezentată ca o acțiune nouă în capitolul 3 din prezenta comunicare comună.

(39)

   Mandatele PSAC acoperă prevenirea conflictelor și menținerea păcii, gestionarea crizelor, operațiile comune de dezarmare și misiunile de consiliere și asistență militară, precum și misiunile umanitare, de salvare și de stabilizare postconflict.

(40)

   A se vedea capitolul 1 din prezenta comunicare comună.

(41)

   De exemplu, Misiunea Organizației Națiunilor Unite de asistență în Somalia (UNSOM) analizează în prezent posibilitatea de protejare a resurselor de apă prin intermediul forțelor de menținere a păcii pentru a asigura accesul la surse de apă de urgență și durabile și pentru a evita ca organizația teroristă Al-Shabaab să obțină controlul.

(42)

   Normele de punere în aplicare a Instrumentului european pentru pace includ performanța climatică și de mediu drept criteriu pentru procedurile de achiziții publice din cadrul măsurilor sale de asistență.

(43)

     A se vedea, de asemenea, documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind strămutarea și migrația legate de dezastre, schimbările climatice și degradarea mediului.

(44)

   A se vedea Miniconceptul privind un posibil sprijin civil în cadrul PSAC pentru combaterea infracțiunilor împotriva mediului și pentru reducerea amprentei de mediu a forțelor de securitate internă ale statului-gazdă, SEAE(2022) 2086, decembrie 2022.

(45)

   Doc. JOIN/2023/8, 10 martie 2023.

(46)

    https://eda.europa.eu/what-we-do/eu-policies/symbiosis .

(47)

  https://eda.europa.eu/docs/default-source/eda-factsheets/2019-06-07-factsheet-energy-defence (noi date urmează să fie publicate în zilele următoare).

(48)

Datele AEA care se vor publica în curând arată o creștere a eficienței de aproximativ 33 % în perioada 2016­2020.

(49)

A se vedea, de asemenea, Comunicarea comună privind analiza deficitelor de investiții în domeniul apărării și calea de urmat, JOIN(2022) 24 final, 18.5.2022.

(50)

Rețeaua, coprezidată de SEAE și AEA, a elaborat și a convenit asupra unui model orientativ care să fie utilizat de statele membre pentru elaborarea strategiilor naționale de pregătire a forțelor armate pentru schimbările climatice.

(51)

   Doc. JOIN(2022) 48 final, 10 noiembrie 2022.

(52)

   Acest lucru este în conformitate cu politica TEN-T, care vizează reducerea amprentei de carbon a sectorului transporturilor și a efectelor schimbărilor climatice, în timp ce noul regulament privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi stabilește obiective obligatorii de instalare a infrastructurii de reîncărcare cu energie electrică și de realimentare cu hidrogen.

(53)

   Tavares da Costa, R., Krausmann, E., Hadjisavvas, C., Impacts of climate change on defence-related critical energy infrastructure (Impactul schimbărilor climatice asupra infrastructurii energetice critice din domeniul apărării), 2023, doi:10.2760/03454.

(54)

   Inițiativă finanțată de Comisie, condusă de AEA, care urmărește idei de proiecte bazate pe principiile circularității în domenii precum materiile prime critice, fabricația aditivă, materialele pentru textile, proiectarea ecologică, achizițiile verzi, baza de date SCIP în temeiul Directivei-cadru privind deșeurile, datele, adoptarea EMAS în poligoanele militare și gestionarea pieselor de schimb. O serie de proiecte dedicate abordează materiile prime critice relevante pentru sectorul apărării din UE, cum ar fi titanul, tungstenul, antimoniul, inclusiv pentru a promova circularitatea acestora în diferite secțiuni ale lanțului de aprovizionare.

(55)

    https://eda.europa.eu/what-we-do/eu-policies/symbiosis .

(56)

   Aceasta include un nou proiect E+ZERO în cadrul căruia se va propune și prezenta o tabără modulară care poate fi instalată rapid, cu bilanț energetic pozitiv, tehnologii avansate de gestionare a apei și de purificare și fără emisii de gaze cu efect de seră.

(57)

    https://www.pesco.europa.eu/project/energy-operational-function/ .

(58)

   UE și-a deschis Platforma energetică pentru vecinii care sunt cei mai afectați de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, cu scopul de a aborda în comun preocupările lor în materie de securitate energetică.

(59)

   Angajamentul extern al UE în domeniul energiei într-o lume în schimbare [JOIN(2022) 23], care a fost publicat împreună cu Planul REPowerEU la 18 mai 2022, urmărește să reducă cererea globală de energie la nivel mondial, să stimuleze dezvoltarea internațională a surselor regenerabile de energie și să asigure o concurență loială pentru resurse la nivel mondial.

(60)

A se vedea concluziile Consiliului European din 23 martie 2023: „Consiliul European salută Conferința ONU privind apa din 2023 și Programul ei de acțiune în domeniul apei. Acesta recunoaște necesitatea unei acțiuni consolidate la nivelul UE și la nivel mondial în domeniul apei și subliniază importanța unei abordări strategice a UE în ceea ce privește securitatea apei.”

(61)

     UE își menține angajamentul față de poziția internațională convenită anterior în temeiul Deciziei X/30 referitoare la Convenția privind diversitatea biologică.

(62)

   UE desfășoară o misiune de instruire militară (EUTM Somalia) și o misiune civilă de consolidare a capacităților maritime (EUCAP Somalia), iar ONU conduce o misiune de asistență (UNSOM).

(63)

   UE organizează dialoguri privind clima și mediul și activități de cooperare regională și bilaterală, inclusiv dialoguri la nivel înalt privind schimbările climatice și mediul cu Canada, India, Japonia, Coreea de Sud, SUA și altele, și este în căutare de alianțe verzi cu parteneri care și-au demonstrat angajamentul față de cel mai înalt nivel de ambiție. De asemenea, UE organizează dialoguri politice și de securitate cu partenerii bilaterali și va continua să integreze aspectele legate de schimbările climatice și de mediu în aceste discuții, valorificând bunele experiențe ale unor astfel de dialoguri cu SUA, Canada, Regatul Unit și Rwanda.

(64)

      https://www.consilium.europa.eu/media/54412/final_declaration-en.pdf .

(65)

    https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2023/01/10/eu-nato-joint-declaration-10-january-2023/ .