COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 4.12.2023

COM(2023) 786 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Protecția jurisdicțională efectivă și accesul la justiție
Raportul anual pe 2023 privind aplicarea Cartei drepturilor fundamentale a UE

Protecția jurisdicțională efectivă și accesul la justiție

Raportul anual pe 2023 privind aplicarea
Cartei drepturilor fundamentale a UE

Cuprins

1.Introducere

2.Dreptul Uniunii privind protecția jurisdicțională efectivă și accesul la justiție

3.Măsurile luate de statele membre pentru a asigura o protecție jurisdicțională efectivă

4.Asigurarea unei protecții jurisdicționale efective prin intermediul instanțelor

5.Finanțarea UE pentru o protecție jurisdicțională efectivă

6.Concluzie

1.Introducere

Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”) reunește drepturile fundamentale recunoscute tuturor în Uniunea Europeană (UE). Aceasta subliniază interconectarea dintre drepturile fundamentale și valorile fondatoare ale demnității umane, libertății, egalității și solidarității, precum și principiile democrației și statului de drept. În calitate de drept primar obligatoriu, carta asigură protecția drepturilor fundamentale în întreaga UE.

Când se aplică carta? Din 2009, carta are același statut juridic precum tratatele, dreptul Uniunii care stă la baza legislației europene 1 . Instituțiile UE trebuie să o respecte în toate activitățile pe care le desfășoară, iar statele membre trebuie, de asemenea, să țină cont de aceasta atunci când pun în aplicare dreptul Uniunii 2 . Statele membre pun în aplicare dreptul Uniunii, în special atunci când: – pun în aplicare legislația UE prin adoptarea unor măsuri naționale de punere în aplicare; – adoptă acte legislative în cazul în care dreptul Uniunii impune obligații specifice sau permite o derogare 3 ; – pun în aplicare programele de finanțare ale UE în conformitate cu normele de finanțare ale UE.

Astfel cum se prevede în Strategia din 2020 pentru consolidarea aplicării Cartei drepturilor fundamentale în UE (denumită în continuare „strategia privind carta”) 4 , Comisia prezintă rapoarte tematice anuale privind aplicarea cartei, axate pe domenii de importanță strategică 5 . Raportul din acest an privind carta este dedicat protecției jurisdicționale efective și accesului la justiție, ca o condiție prealabilă pentru a beneficia de drepturile fundamentale, într-un mod care să nu lase pe nimeni în urmă 6 .

Progresele înregistrate în punerea în aplicare a strategiei privind carta în perioada 2022-2023: -În decembrie 2022, Comisia a adoptat Raportul anual pe 2022 privind aplicarea cartei, dedicat rolului organizațiilor societății civile și al apărătorilor drepturilor omului în susținerea drepturilor fundamentale 7 . -În 2023, Comisia a organizat o serie de seminare cu părțile interesate cu privire la modul în care UE și statele membre își pot dezvolta rolul de a proteja, sprijini și capacita organizațiile societății civile și apărătorii drepturilor omului. În noiembrie 2023, în cadrul unui eveniment la nivel înalt organizat cu președinția spaniolă a Consiliului au fost discutate acțiuni subsecvente. -Până în prezent, 25 de state membre au desemnat un punct focal al cartei pentru a stimula cooperarea și a promova aplicarea efectivă a cartei în statele membre respective. -De asemenea, Comisia a lansat cursuri de formare pentru personalul UE cu privire la aplicarea cartei în studiile de impact. Formarea profesioniștilor din domeniul justiției cu privire la aplicarea cartei continuă să fie asigurată în conformitate cu strategia europeană în materie de formare judiciară 2021-2024 8 . Platforma europeană de formare a portalului european e-justiție 9 conține materiale de e-learning și formare privind drepturile fundamentale destinate practicienilor din domeniul dreptului și profesioniștilor din domeniul justiției. -În contextul „condiției favorizante orizontale” privind aplicarea efectivă a cartei (condiția favorizantă orizontală privind carta) 10 , Comisia a evaluat toate programele financiare prezentate de statele membre pentru a verifica dacă există mecanisme eficace care să asigure respectarea cartei în execuția fondurilor UE relevante. Până în prezent, Comisia a apreciat că toate statele membre, cu trei excepții 11 , respectă condiția favorizantă orizontală privind carta. Nicio cheltuială relevantă nu poate fi rambursată până când nu sunt îndeplinite condițiile stabilite în condiția favorizantă orizontală privind carta cu privire la punerea în aplicare a acestor programe. De asemenea, Comisia monitorizează îndeaproape situația. -Comisia a continuat să apere drepturile fundamentale prin proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor 12 . -De asemenea, Comisia a sensibilizat publicul cu privire la drepturile fundamentale și a oferit informații prin intermediul campaniei #RightHereRightNow 13 , al secțiunii „Drepturile dumneavoastră în UE” de pe portalul european e-justiție 14 și al site-ului Comisiei 15 . -Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE (FRA) a continuat să își actualizeze baza de date Charterpedia, care conține materiale privind drepturile fundamentale din întreaga UE 16 . FRA a publicat, de asemenea, „Studii de caz privind carta – Manual pentru formatori” 17 , care include orientări privind organizarea de ateliere de formare privind carta în zece limbi ale UE.

Raportul din 2023 privind carta se axează pe protecția jurisdicțională efectivă și pe accesul la justiție, deoarece aceste drepturi sunt vitale pentru a asigura aplicarea deplină a cartei și a legislației UE care promovează și protejează drepturile consacrate de cartă. Fără o protecție jurisdicțională efectivă, persoanele fizice nu își pot exercita în mod efectiv drepturile, inclusiv drepturile fundamentale.

În plus, protecția jurisdicțională efectivă și accesul la justiție susțin o cultură a drepturilor fundamentale și a statului de drept, astfel cum se subliniază în rapoartele anuale ale Comisiei privind statul de drept 18 . Revine instanțelor naționale și Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) obligația de asigurare a deplinei aplicări a dreptului UE în toate statele membre, precum și a protecției jurisdicționale a drepturilor pe care justițiabilii le au în temeiul dreptului menționat 19 . În conformitate cu articolul 19 alineatul (1) din TUE, statele membre trebuie să stabilească căile de atac necesare pentru a asigura o protecție jurisdicțională efectivă în domeniile reglementate de dreptul Uniunii 20 .

Prin urmare, raportul privind carta este complementar rapoartelor anuale ale Comisiei privind statul de drept 21 , în care pilonul justiției abordează independența, calitatea și eficiența sistemelor judiciare naționale, punând accentul pe accesul la justiție pentru toți prin intermediul căilor de atac judiciare și extrajudiciare 22 . Acesta oferă o perspectivă asupra drepturilor fundamentale în ceea ce privește accesul la justiție 23 , definit ca fiind capacitatea tuturor de a căuta și de a obține o soluționare justă a problemelor juridice accesând o serie de servicii juridice și judiciare, într-un mod care respectă drepturile fundamentale 24 . De asemenea. raportul completează alte inițiative de politică relevante, cum ar fi tabloul de bord privind justiția în UE 25 , strategiile aferente Uniunii egalității 26 și Planul de acțiune pentru democrația europeană 27 .

Prezentul raport își propune să ofere o imagine de ansamblu a cadrului juridic relevant al UE, prezentând evoluțiile recente (2020-2023). Acesta prezintă atât realizările, cât și provocările din statele membre, oferind un tablou al elementelor identificate de părțile interesate. Exemplele de măsuri naționale nu sunt exhaustive și sunt incluse doar cu titlu ilustrativ.

2.Dreptul Uniunii privind protecția jurisdicțională efectivă și accesul la justiție

În urma intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona în decembrie 2009 33 , UE a elaborat un cadru juridic cuprinzător cu căi de atac judiciare și extrajudiciare, la care justițiabilii pot recurge atunci când consideră că le sunt încălcate drepturile prevăzute de dreptul Uniunii. În același timp, mai multe instrumente ale UE merg mai departe și prevăd standarde minime privind protecția jurisdicțională efectivă și accesul la justiție. Protecția jurisdicțională efectivă oferită în temeiul dreptului Uniunii ilustrează modul în care UE aduce beneficii vieții de zi cu zi a cetățenilor într-o gamă largă de situații, permițându-le acestora să se bucure de drepturile lor fundamentale în temeiul cartei. Acest capitol prezintă domeniul larg de aplicare al dreptului Uniunii privind protecția jurisdicțională efectivă și accesul la justiție. În practică, aceste norme ale UE se aplică adesea în coroborare cu normele naționale 34 , ceea ce evidențiază complementaritatea acțiunilor UE și ale statelor membre, astfel cum se descrie mai detaliat în capitolul 3.

2.Facilitarea accesului la justiție prin eforturi de digitalizare

Accesul la justiție poate fi facilitat prin creșterea gradului de digitalizare a procedurilor judiciare, ceea ce ar face justiția mai accesibilă. Posibilitatea de a prezenta observații și de a comunica cu instanțele pe cale electronică, precum și de a participa la audieri prin videoconferință poate îmbunătăți accesul la o cale de atac eficientă într-un termen rezonabil în sensul articolului 47 din cartă. Propunerea de regulament privind digitalizarea cooperării judiciare 35 oferă un temei juridic pentru utilizarea tehnologiei de comunicare la distanță pentru audierile în materie civilă și comercială cu implicații transfrontaliere, precum și pentru procedurile de cooperare judiciară în materie penală.

Digitalizarea justiției trebuie să fie pusă în aplicare cu atenție și trebuie să asigure respectarea drepturilor fundamentale, inclusiv a dreptului la un proces echitabil, la o cale de atac eficientă și la protecția datelor cu caracter personal și a dreptului la apărare în cadrul procedurilor penale 36 . Pentru a asigura accesibilitatea serviciilor și a procedurilor judiciare pentru persoanele care nu au suficiente competențe digitale sau acces la instrumente digitale, precum și pentru persoanele care pot întâmpina dificultăți în accesarea mediilor de justiție digitale, ar trebui menținute și canalele tradiționale de comunicare și de participare în persoană 37 . Aplicațiile de inteligență artificială pot sprijini, de asemenea, procesul decizional judiciar, dar este important să se asigure că acestea funcționează în mod corespunzător și să se atenueze potențialele prejudecăți pe care le poate implica utilizarea lor, inclusiv pe criterii de sex, „rasă” 38 sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală 39 .

3.Drepturi în procedurile penale

În dreptul procedural penal al UE, șase directive stabilesc standarde minime 40 privind garanțiile pentru persoanele suspectate și acuzate 41 . Acestea se aplică persoanelor suspectate sau acuzate de comiterea unei infracțiuni și facilitează protecția jurisdicțională a persoanelor respective. Aceste standarde se referă, de exemplu, la dreptul la interpretare și traducere a documentelor esențiale pentru cei care nu vorbesc sau nu înțeleg limba în care se desfășoară procedurile penale 42 ; dreptul de a fi informați prompt cu privire la drepturile lor și la acuzațiile care li se aduc conform dreptului intern și de a avea acces la materialele cauzei 43 ; dreptul de a avea acces la un avocat, precum și dreptul ca o persoană terță să fie informată în urma privării de libertate și dreptul de a comunica cu persoane terțe și cu autorități consulare în timpul privării de libertate; dreptul de a păstra tăcerea și de a nu se autoincrimina și dreptul la asistență judiciară 44 . Aceste directive sunt completate de trei recomandări privind garanțiile pentru persoanele vulnerabile 45 ; dreptul la asistență judiciară pentru persoanele suspectate sau acuzate 46 și drepturile procedurale ale persoanelor suspectate și acuzate care fac obiectul arestării preventive 47 .

Directivele, în special Directiva 2016/343, consacră principii fundamentale ale dreptului procesual penal, precum prezumția de nevinovăție. Normele UE 48 interzic referirile publice premature ale autorităților la vinovăția persoanei suspectate sau acuzate, prevăd că sarcina probei pentru stabilirea vinovăției ar trebui să revină organelor de urmărire penală și consacră dreptul de a păstra tăcerea și de a nu se autoincrimina, precum și dreptul de a fi prezent la proces 49 . În plus, pentru a acoperi costurile asistenței juridice, persoanele suspectate și acuzate care nu dispun de resurse suficiente au dreptul la asistență judiciară 50 .

De asemenea, UE a instituit garanții specifice pentru cazurile în care persoana suspectată sau acuzată este un copil 51 . Statele membre au obligația de a se asigura că interesul superior al copilului este luat în considerare în orice decizie care îl afectează pe parcursul procedurilor, în conformitate cu articolul 24 alineatul (2) din cartă. Statele membre trebuie să stabilească și să aplice standarde mai stricte decât cele aplicabile adulților în ceea ce privește principalele drepturi procedurale, cum ar fi dreptul de a avea acces la un avocat. Statele membre au, de asemenea, obligația de a introduce garanții și drepturi țintite, specifice copiilor, ținând seama de nevoile și vulnerabilitățile copiilor, precum și de capacitatea lor de a înțelege și de a participa în mod efectiv la proceduri 52 . Situația fiecărui copil ar trebui evaluată individual, acesta are dreptul de a fi însoțit de un titular al răspunderii părintești 53 , interogarea acestuia ar trebui înregistrată, după caz, și ar trebui să beneficieze de un tratament special atunci când este privat de libertate 54 . Evaluarea de către Comisie a măsurilor naționale de transpunere a evidențiat diferențe mari, în special din cauza diferențelor inerente dintre sistemele judiciare naționale și a standardelor diferite privind justiția în interesul copilului 55 .

4.Instrumente de cooperare judiciară în materie penală

Cooperarea judiciară în materie penală este reglementată prin intermediul mai multor instrumente, care urmăresc să consolideze administrarea eficientă a justiției în cauzele transfrontaliere și să asigure protecția jurisdicțională efectivă a persoanelor în cauză. Mandatul european de arestare 56 (MEA) vizează evitarea detenției prelungite a persoanei în cauză, solicitând statelor membre să prelucreze rapid deciziile privind MEA 57 . Comisia a propus recent norme comune în temeiul cărora procedurile penale pot fi transferate dintr-un stat membru în altul 58 și care includ dispoziții privind dreptul la o cale de atac eficientă împotriva deciziei de acceptare a transferului. Regulamentul privind probele electronice 59 va accelera obținerea de probe electronice de către autoritățile de aplicare a legii și autoritățile judiciare. În conformitate cu articolul 47 din cartă, acesta acordă oricărei persoane ale cărei date au fost solicitate dreptul la o cale de atac eficientă.

5.Drepturile victimelor

UE a stabilit standarde cuprinzătoare privind drepturile fundamentale pentru sprijinirea și protecția victimelor criminalității în Directiva privind drepturile victimelor 60 , care impune statelor membre să se asigure că victimele tuturor infracțiunilor sunt recunoscute și tratate cu respect, cu profesionalism și în mod nediscriminatoriu. Directiva facilitează accesul acestora la justiție, obligând statele membre să furnizeze informații cu privire la proceduri și să sprijine și să protejeze victimele în funcție de nevoile lor individuale. Victimele au, de exemplu, dreptul de a fi ascultate în cursul procedurilor penale și de a prezenta probe, dreptul de a avea acces la asistență judiciară atunci când participă la procedurile penale în calitate de părți și dreptul la o decizie privind despăgubirile din partea autorului infracțiunii. Pentru a consolida și mai mult drepturile victimelor 61 , Comisia a adoptat o propunere de modificare a Directivei privind drepturile victimelor 62 , cu scopul de a oferi victimelor o mai bună informare, un sprijin mai eficient și o protecție sporită, de exemplu prin accesul la e-justiție, și de a le permite să participe mai eficient la procedurile penale.

Legislația specifică a UE conține norme specifice care protejează drepturile victimelor anumitor tipuri de infracțiuni 63 . Directiva privind combaterea traficului de persoane 64  impune statelor membre să se asigure că victimele traficului de persoane sunt protejate în mod corespunzător, inclusiv prin programe de protecție a martorilor, și au acces la consiliere și reprezentare juridică. În plus, copiii-victime au dreptul la numirea unui reprezentant și la măsuri adaptate copiilor în timpul audierilor și al procedurilor penale. În urma unei evaluări a Directivei privind combaterea traficului de persoane, Comisia a propus modernizarea cadrului de combatere a traficului de persoane și abordarea lacunelor în ceea ce privește identificarea și referirea victimelor către serviciile de asistență și sprijin 65 . În plus, Comisia continuă să se concentreze asupra punerii în aplicare a Directivei UE privind combaterea traficului de persoane și a Strategiei UE privind combaterea traficului de persoane (2021-2025) 66 , în special în ceea ce privește protecția victimelor în cadrul procedurilor penale și accesul la despăgubiri.

Copiii-victime ale abuzului sexual și ale exploatării sexuale sunt protejați în temeiul Directivei privind abuzul sexual asupra copiilor 67 , care încurajează orice persoană care deține informații sau are suspiciuni în ceea ce privește abuzul sexual asupra unui copil sau exploatarea sexuală a unui copil să raporteze ceea ce știe. În mai 2022, Comisia a propus 68 norme specifice privind abuzul sexual online asupra copiilor și exploatarea sexuală online a copiilor, inclusiv măsuri de raportare și eliminare a conținutului care prezintă abuzuri, precum și de sprijinire a victimelor în ceea ce privește eliminarea materialelor ce conțin abuzurile la care au fost supuse respectivele victime.

În plus, propunerea de directivă privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice 69  urmărește să consolideze accesul la justiție al victimelor violenței pe criterii de gen și ale violenței domestice, răspunzând nevoilor lor specifice 70 . Aceasta propune, de asemenea, incriminarea anumitor forme de violență care afectează în mod disproporționat femeile, cum ar fi violul în temeiul lipsei consimțământului, precum și mutilarea genitală a femeilor și unele forme de violență cibernetică pe criterii de gen 71 .

6.Alte situații de vulnerabilitate 

Persoanele care raportează activități ilegale sau imorale despre care află la locul lor de muncă („avertizori”) se află într-o poziție de vulnerabilitate față de angajatorii lor. Directiva privind protecția avertizorilor 72  interzice și impune sancțiuni pentru toate formele de represalii și oferă avertizorilor un set solid de acțiuni în justiție, inclusiv reintegrarea sau despăgubirea pentru prejudiciile suferite și măsuri provizorii pentru a pune capăt amenințărilor sau represaliilor.

Jurnaliștii, apărătorii drepturilor omului și alte persoane implicate în dezbaterea publică într-o chestiune de interes public se află într-o poziție la fel de vulnerabilă atunci când se confruntă cu acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice, cunoscute sub denumirea de „SLAPP” (strategic lawsuits against public participation). O propunere din 2022 73 ar permite judecătorilor să respingă rapid astfel de procese vădit nefondate și stabilește mai multe garanții procedurale și căi de atac, cum ar fi obligarea la plata integrală a cheltuielilor de judecată, a despăgubirilor și a penalităților 74 . Comisia a publicat, de asemenea, recomandări adresate statelor membre privind măsurile de protecție a jurnaliștilor și a lucrătorilor din domeniul mass-mediei 75 .

O propunere recentă 76 urmărește să sporească protecția adulților în situații transfrontaliere și să contribuie la protejarea drepturilor lor fundamentale atunci când, din cauza unei deficiențe sau a unei insuficiențe a capacităților personale, adulții nu sunt în măsură să își protejeze propriile interese. Propunerea urmărește să asigure recunoașterea rapidă a măsurilor privind protecția sau capacitatea juridică a acestora și respectarea dorințelor exprimate în prealabil prin intermediul „puterilor de reprezentare”.

O propunere din 2022 privind recunoașterea filiației 77 între statele membre urmărește să consolideze protecția drepturilor fundamentale ale copiilor în situații transfrontaliere, cum ar fi drepturile care decurg din raportul de filiație într-un alt stat membru, inclusiv dreptul lor la reprezentare parentală în chestiuni precum sănătatea și școlarizarea. Astfel, părinții unui copil dintr-un stat membru ar continua să fie părinții copilului în alte state membre, ceea ce nu se întâmplă întotdeauna în prezent.

7.Victimele discriminării 

Protecția jurisdicțională efectivă a victimelor discriminării s-a aflat în centrul dreptului Uniunii timp de decenii, unde mai multe directive privind egalitatea 78 prevăd dreptul de acces la procedurile juridice pentru a depune plângeri cu privire la discriminare și dreptul asociațiilor de a interveni în instanță în numele sau în sprijinul victimelor. Directiva privind transparența salarială 79 le permite lucrătorilor să își revendice dreptul la egalitatea de remunerare între femei și bărbați pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare. Victimele pot fi reprezentate în cadrul procedurilor administrative sau judiciare de către asociații, reprezentanți ai lucrătorilor și organisme precum organismele de promovare a egalității sau sindicatele. Acestea pot ajuta victimele să solicite despăgubiri 80 , să sprijine litigiile strategice 81 sau să introducă acțiuni colective în despăgubire 82 , în special deoarece dreptul Uniunii interzice discriminarea și atunci când nu există o victimă individuală identificabilă 83 .

În conformitate cu directivele privind egalitatea, statele membre trebuie să prevadă sancțiuni eficace, proporționale și disuasive în cazurile de discriminare, cum ar fi o amendă, despăgubiri, un ordin judecătoresc care prevede că autorul infracțiunii trebuie să întreprindă sau să se abțină de la a întreprinde anumite acțiuni, aducerea în domeniul public a faptelor ilegale, solicitarea de scuze sau impunerea de sancțiuni penale 84 .. 

Noile propuneri legislative vizează consolidarea rolului organismelor de promovare a egalității 85 , în special a independenței, a resurselor și a competențelor lor, astfel încât acestea să poată combate mai eficient discriminarea. Organismele de promovare a egalității sunt esențiale pentru acordarea de asistență victimelor discriminării și pentru asigurarea aplicării dreptului Uniunii privind nediscriminarea. Organismele de promovare a egalității ar fi mandatate să primească plângeri privind discriminarea, să investigheze, să consilieze victimele, să ofere soluții alternative de soluționare a litigiilor, să emită avize sau decizii și să acționeze în cadrul procedurilor judiciare în calitate de experți, în numele sau în sprijinul uneia sau mai multor victime ori în nume propriu 86 .

UE este, de asemenea, parte la Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, care stabilește obligația de a asigura accesul efectiv la justiție pentru persoanele cu handicap în condiții de egalitate cu ceilalți 87 și a adoptat Actul european privind accesibilitatea 88 .

Actul european privind accesibilitatea este completat de Directiva privind accesibilitatea site-urilor web (Web Accessibility Directive – WAD) 89 , care impune ca site-urile web și aplicațiile mobile ale organismelor din sectorul public, inclusiv ale organismelor judiciare, să fie accesibile persoanelor cu handicap și persoanelor în vârstă.

Discursurile de incitare la ură și infracțiunile motivate de ură încalcă drepturile fundamentale ale victimelor la demnitate și la egalitate. Pentru a contribui la asigurarea protecției jurisdicționale efective a victimelor discursurilor de incitare la ură și ale infracțiunilor motivate de ură, Decizia-cadru a Consiliului privind combaterea rasismului și a xenofobiei 90 obligă statele membre să incrimineze incitarea publică la violență și la ură pe motive de rasă, culoare, religie, descendență, origine națională sau etnică și să țină seama în mod corespunzător de motivele rasiste atunci când sunt condamnați autorii actelor infracționale 91 . Autoritățile naționale trebuie să investigheze, să urmărească penal și să judece cazuri de presupuse infracțiuni sau discursuri motivate de ură. În plus, în 2021, Comisia a propus 92  adăugarea discursurilor de incitare la ură și a infracțiunilor motivate de ură la domeniile „infracțiunilor incriminate de UE” prevăzute la articolul 83 alineatul (1) din TFUE. După adoptarea deciziei de către Consiliu, Comisia ar avea posibilitatea de a propune acte legislative pentru a asigura un răspuns solid la nivelul UE în materie de drept penal la discursurile de incitare la ură și la infracțiunile motivate de ură din alte motive decât rasismul și xenofobia.

8.Protecția mediului

În domeniul protecției mediului, accesul la justiție a fost consolidat în mod semnificativ 93 prin Regulamentul Aarhus 94 modificat, care permite organizațiilor de protecție a mediului și altor membri ai publicului să solicite instituțiilor UE să se asigure că deciziile lor respectă legislația UE în domeniul mediului 95 . Organizațiile de protecție a mediului au utilizat deja această cale solicitând o revizuire în ceea ce privește pesticidele, pescuitul, taxonomia, planurile naționale privind clima și energia, energia din surse regenerabile și planurile agricole din cadrul politicii agricole comune 96 .

Comisia a publicat, de asemenea, orientări privind accesul la justiție în probleme de mediu 97 și fișe informative pe portalul e-justiție 98 privind normele aplicabile în fiecare stat membru 99 și a cartografiat modul în care este asigurată în fiecare stat membru protecția jurisdicțională în cadrul legislației de punere în aplicare a Convenției de la Aarhus 100 .

În plus, o propunere de directivă privind infracțiunile împotriva mediului 101  prevede asistență și sprijin pentru persoanele care raportează infracțiuni împotriva mediului. Propunerile de directivă privind emisiile industriale 102 , de directivă privind calitatea aerului 103 și de directivă privind deșeurile 104  ar permite accesul la despăgubiri pentru problemele de sănătate cauzate de încălcarea dispozițiilor relevante. Propunerile privind calitatea aerului, deșeurile, monitorizarea solului 105 , refacerea naturii 106 și Directiva privind afirmațiile legate de mediu 107 ar consolida, de asemenea, dreptul la o cale de atac eficientă prin introducerea dreptului de a recurge la căi de atac judiciare ori de câte ori există o încălcare a dispozițiilor relevante ale dreptului Uniunii 108 .

9.Drepturile consumatorilor și mecanismele alternative de soluționare a litigiilor

Un mecanism de acțiune colectivă în despăgubire 109 permite organizațiilor de consumatori desemnate și organismelor publice să inițieze acțiuni în reprezentare în fața instanțelor naționale, inclusiv acțiuni transfrontaliere care vizează mai multe state membre, în numele unor grupuri de consumatori. Aceste acțiuni colective pot încerca să pună capăt practicilor ilegale și să solicite măsuri reparatorii, cum ar fi despăgubiri, înlocuire sau reparare. În plus, un instrument online facilitează cooperarea dintre statele membre, judecători și reprezentanții intereselor consumatorilor în ceea ce privește asigurarea respectării drepturilor consumatorilor din UE 110 . Directiva privind clauzele contractuale abuzive 111 impune, de asemenea, punerea la dispoziția consumatorilor a unor căi de atac eficiente împotriva utilizării clauzelor contractuale abuzive de către comercianți.

Soluționarea extrajudiciară a litigiilor în materie de consum va fi, de asemenea, mai rapidă și mai ușoară prin recenta propunere de modificare a Directivei privind soluționarea alternativă a litigiilor (SAL) 112 , care ar îmbunătăți disponibilitatea unui sprijin personalizat pentru consumatori, în special pentru cei vulnerabili. Punctele de contact din statele membre pot facilita comunicarea dintre consumatori și comercianți, pot oferi asistență în procesul SAL și pot furniza informații privind drepturile consumatorilor și măsurile reparatorii.

În plus, SOLVIT, o rețea europeană de soluționare a problemelor pentru întreprinderi și consumatori, oferă o abordare alternativă pentru soluționarea litigiilor, fără a fi necesară consultarea unui avocat sau sesizarea instanței 113 . În domeniul transporturilor, Inițiativa „O mai bună protecție a pasagerilor și a drepturilor acestora” urmărește să asigure o mai bună informare a pasagerilor cu privire la drepturile lor, un sistem mai eficace de soluționare a plângerilor, o mai bună aplicare a drepturilor pasagerilor, precum și extinderea drepturilor pasagerilor la călătoriile multimodale (atunci când un pasager utilizează moduri de transport diferite în timpul aceleiași călătorii) 114 .

10.Reglementarea conținutului online și protecția datelor

Evoluțiile continue în domeniul digitalizării evidențiază importanța asigurării unei protecții jurisdicționale efective în legătură cu activitățile online. În ceea ce privește moderarea conținutului online, Regulamentul privind serviciile digitale (RSD) 115 prevede căi de atac pentru destinatarii serviciilor intermediare online. RSD instituie un mecanism de notificare și de acțiune care le permite utilizatorilor să semnaleze și să solicite eliminarea conținutului ilegal. Acesta impune platformelor online să instituie un sistem intern de soluționare a plângerilor pentru ca utilizatorii să depună plângeri pe cale electronică și gratuit, precum și un mecanism extrajudiciar de soluționare a litigiilor 116 . Regulamentul stabilește, de asemenea, dreptul de a depune o plângere împotriva furnizorilor de servicii din statul membru în care este situat sau stabilit destinatarul serviciului. Utilizatorii pot mandata un organism, o organizație sau o asociație să exercite acest drept în numele lor. Utilizatorii pot solicita despăgubiri de la furnizorii de servicii intermediare pentru orice daune sau pierderi suferite ca urmare a încălcării de către furnizorii respectivi a obligațiilor care le revin în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale. Directiva privind comerțul electronic 117 conține garanții procedurale pentru soluționarea extrajudiciară a litigiilor și căi de atac judiciare în ceea ce privește serviciile societății informaționale.

Regulamentul privind conținutul online cu caracter terorist 118 impune furnizorilor de servicii de găzduire să informeze furnizorii de conținut dacă conținutul lor este eliminat sau dacă accesul la acesta este blocat în urma unui ordin de eliminare trimis de o autoritate națională competentă. Furnizorii de servicii de găzduire au obligația de a institui mecanisme eficace de prezentare a contestațiilor pentru utilizatorii al căror conținut a fost eliminat sau accesul la acesta a fost blocat în UE.

Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD) 119 oferă persoanelor vizate dreptul de a depune o plângere împotriva unui operator de date sau a unei persoane împuternicite de operator la autoritatea națională de supraveghere sau la o instanță competentă, în cazul în care consideră că datele lor cu caracter personal au fost prelucrate cu încălcarea normelor RGPD. Persoanele vizate pot, de asemenea, să mandateze un organism, o organizație sau o asociație fără scop lucrativ să depună o plângere în numele lor și au dreptul de a primi despăgubiri pentru prejudiciile materiale sau morale cauzate de o încălcare. RGPD acordă autorităților naționale de supraveghere competențe solide de a investiga încălcările și de a lua măsuri corective, inclusiv prin impunerea de amenzi administrative.

Fără a aduce atingere competențelor acestor autorități de supraveghere și bazându-se pe drepturile garantate în temeiul RGPD, propunerea privind un spațiu european al datelor privind sănătatea 120 creează dreptul de a depune plângeri la autoritățile privind sănătatea digitală, organisme publice care urmează să fie înființate de statele membre.

11.Azil și migrație

Legislația UE privind azilul și migrația oferă o serie de garanții pentru a asigura protecția jurisdicțională a persoanelor care sosesc în UE și care solicită azil sau statut de rezident. În cadrul sistemului european comun de azil, directivele și regulamentele prevăd posibilitatea ca solicitanții de azil să conteste deciziile luate de autoritățile administrative.

În temeiul Directivei privind procedurile de azil 121 , solicitanții de azil care introduc o cale de atac împotriva respingerii cererii lor au, în general, dreptul de a rămâne pe teritoriul statului membru până la soluționarea căii de atac sau până la pronunțarea unei hotărâri de către o instanță. Statele membre trebuie să se asigure că solicitanții au dreptul la o cale de atac eficientă împotriva oricărei decizii luate cu privire la cererea lor de protecție internațională, precum și împotriva refuzurilor de a redeschide examinarea unei cereri după încheierea sa și a deciziilor cu privire la retragerea protecției internaționale. În plus, solicitanții care au fost recunoscuți ca fiind eligibili pentru protecție subsidiară pot contesta decizia prin care cererea lor a fost considerată nefondată în ceea ce privește statutul de refugiat. În sfârșit, recurenților trebuie să li se asigure garanții procedurale echivalente cu cele care se aplică în cadrul examinărilor în primă instanță, cum ar fi asistența juridică gratuită și reprezentarea furnizate de persoane competente în materie în temeiul legislației naționale. Regulamentul Dublin III 122 oferă, de asemenea, solicitanților cărora li s-a emis o decizie de transfer posibilitatea de a introduce un apel sau o revizuire, asigurând mai multe garanții procedurale, inclusiv dreptul de a rămâne pe teritoriul statului membru în care se află solicitantul, suspendarea transferului până la soluționarea căii de atac sau a revizuirii și accesul la asistență juridică și lingvistică gratuită pe parcursul procedurii de apel sau de revizuire.

Toate directivele privind migrația legală impun statelor membre, păstrând o marjă de apreciere semnificativă, să se asigure că deciziile de respingere a unei cereri, de retragere a unei autorizații sau de respingere a reînnoirii unei autorizații pot face obiectul unei contestații sau al unei căi de atac 123 . În plus, Directiva privind returnarea permite resortisanților țărilor terțe care nu au drept de ședere într-un stat membru să solicite revizuirea deciziilor privind returnarea lor în fața unei autorități judiciare sau administrative competente sau a unui organism alcătuit din membri imparțiali și independenți 124 . De asemenea, în contextul gestionării europene integrate a frontierelor, Comisia a recomandat ca „statele membre să dezvolte și să susțină din punct de vedere operațional un mecanism național de monitorizare a drepturilor fundamentale în ceea ce privește gestionarea frontierelor și returnările”, care ar trebui „să supravegheze sau să contribuie la mecanismele existente de exercitare a unei căi de atac”, cum ar fi mecanismele de raportare a incidentelor sau de tratare a plângerilor 125 .

În ceea ce privește încadrarea în muncă a resortisanților țărilor terțe, Directiva privind sancțiunile împotriva angajatorilor 126 acordă resortisanților țărilor terțe care nu au dreptul de a rămâne într-un stat membru dreptul de a solicita salariile neplătite și de a depune plângeri împotriva angajatorilor în cazuri de exploatare 127 . Directiva privind lucrătorii sezonieri 128 include dispoziții care permit lucrătorilor sezonieri din țări din afara UE să depună plângeri împotriva angajatorilor lor. O propunere de extindere a acestui drept la toți lucrătorii din afara UE este inclusă în propunerea de revizuire a Directivei privind permisul unic 129 . De asemenea, Comisia a revizuit Directiva privind cartea albastră pentru a impune statelor membre să prevadă o cale de atac eficientă împotriva tuturor deciziilor negative privind permisele de ședere și de muncă emise lucrătorilor cu înaltă calificare 130 .

3.Măsurile luate de statele membre pentru a asigura o protecție jurisdicțională efectivă

Statele membre au datoria de a se asigura că drepturile fundamentale sunt aplicate în practică de diferiții actori din lanțul de asigurare a respectării cartei, în beneficiul tuturor 131 . În conformitate cu articolul 19 din TUE, acestea sunt responsabile de asigurarea unei protecții jurisdicționale efective pe teritoriul lor, fie prin intermediul sistemelor judiciare, fie al organismelor extrajudiciare. Toate statele membre care au participat la consultările care pregătesc prezentul raport au făcut referire la o varietate de căi de atac judiciare și extrajudiciare disponibile. Acest capitol oferă o imagine de ansamblu a evoluțiilor recente menționate de mai multe state membre.

3.1.Facilitarea accesului la justiție prin eforturi de digitalizare

Mai multe state membre consideră că soluțiile de e-justiție sunt esențiale pentru îmbunătățirea accesului la justiție. Ele permit utilizatorilor să își exercite drepturile mai rapid și mai ușor 132 . Serviciile de justiție digitale sunt moderne și permit o mai mare accesibilitate și chiar personalizare a serviciilor de justiție, precum și furnizarea lor continuă în timpul crizelor 133 .

Multe state membre depun eforturi pentru a îmbunătăți accesibilitatea digitală a justiției 134 . De exemplu, în România, digitalizarea sistemului judiciar a fost accelerată în timpul pandemiei de COVID-19 135 . Slovacia finanțează acțiuni de promovare a digitalizării justiției în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, care pregătesc țara pentru aderarea la sistemul eCodex 136 .

Lipsa competențelor digitale, aspectele legate de interoperabilitatea sistemelor informatice și siguranța digitală sunt menționate ca fiind principalele provocări în această privință 137 . Suedia consideră, de asemenea, că este posibil ca anumite aspecte ale digitalizării, cum ar fi audierile video, să nu fie adecvate în toate cazurile 138 .

Consultările arată, de asemenea, diferitele funcții create în cadrul inițiativelor e-justiție 139 . În Germania, trimiterea documentelor prin intermediul unui instrument online este obligatorie pentru avocați, autorități și entități publice. Orice altă persoană poate utiliza în mod voluntar tranzacțiile juridice electronice 140 . În Franța, o aplicație mobilă ajută publicul să găsească instanțe, avocați și notari 141 . Cu toate acestea, unii respondenți la sondajul Platformei privind drepturile fundamentale au formulat observații cu privire la complexitatea și inaccesibilitatea parțială a instrumentelor digitale, de exemplu din cauza creșterii costurilor pentru avocați și clienți, a disfuncționalităților sistemului sau a faptului că disponibilitatea a fost limitată la avocații autorizați 142 .

3.2.Drepturi procedurale

Astfel cum s-a menționat în capitolul 2, disponibilitatea unor informații suficiente cu privire la căile de atac judiciare și extrajudiciare și la modul în care acestea pot fi accesate este esențială pentru facilitarea accesului tuturor la justiție. În ceea ce privește informarea publicului cu privire la sistemul judiciar și la căile de atac disponibile, toate statele membre fac trimitere la informații de pe un site oficial dedicat al administrației judiciare sau al unui minister de resort 143 . De exemplu, în Luxemburg, informațiile privind asistența judiciară, taxele judiciare, drepturile procedurale și hotărârile publicate sunt puse la dispoziție online, împreună cu formulare de contact sau e-mailuri pentru întrebări din partea publicului 144 .

Răspunsurile la sondajul Platformei drepturilor fundamentale arată că informațiile sunt furnizate în cea mai mare parte părților la procedurile penale (59 din 115 respondenți) și la procedurile administrative (45), dar cu mult mai puțin părților la procedurile civile (36) sau persoanelor care încearcă să recurgă la căi de atac extrajudiciare (31) 145 .

Accesul la interpretare și traducere este, de asemenea, esențial pentru a evita crearea de bariere în calea accesului la justiție pentru persoanele care nu cunosc suficient limba oficială a țării în cauză. Mai multe state membre care au participat la consultări oferă servicii gratuite de interpretare și traducere persoanelor suspectate și acuzate în cadrul procedurilor penale 146 .

Totuși, domeniul de aplicare al acestui drept variază de la un stat membru la altul. Pe lângă procedurile penale, interpretarea și traducerea documentelor judiciare relevante sunt disponibile în anumite state membre și în cauzele civile sau pentru părțile civile în procedurile penale 147 . Unele state membre extind disponibilitatea serviciilor de interpretare și traducere la victimele infracțiunilor 148 și la procedurile administrative 149 . În această privință, unele fac referire în mod specific la cazurile de imigrație 150 sau la minorii neînsoțiți și tutorii acestora 151 . În Croația, Ombudsmanul a recomandat ca interpretarea și traducerea să fie disponibile în mai multe limbi în cazurile privind drepturile lucrătorilor sau protecția internațională 152 .

În cauzele civile, statele membre impun, de obicei, ca persoanele care nu sunt vorbitori nativi să acopere ele însele cheltuielile de interpretare și traducere. În funcție de situația financiară, aceste costuri pot fi acoperite prin asistența judiciară, în funcție de condițiile prevăzute în legislația națională. Asistența judiciară este, în general, disponibilă pentru a acoperi costurile de interpretare și traducere ale celor care nu dispun de mijloace 153 . În Finlanda, un calcul preliminar al dreptului și depunerea cererilor de asistență judiciară pot fi efectuate prin intermediul unui sistem de gestionare a cazurilor de asistență judiciară 154 .

În sondajul Platformei drepturilor fundamentale, 82 de respondenți din 115 au confirmat că serviciile de interpretare și traducere sunt cele mai utilizate măsuri de eliminare a barierelor din calea accesului persoanelor la căi de atac judiciare și extrajudiciare în statele lor membre, urmate de asistența judiciară (79/115) 155 .

3.3.Drepturile victimelor

În cadrul consultărilor desfășurate pentru a contribui la acest raport, majoritatea statelor membre au făcut referire la noi măsuri care au fost luate pentru a proteja victimele criminalității. De exemplu, în România, serviciile specifice de sprijin pentru victimele infracțiunilor oferă servicii de sprijinire a victimelor prin intermediul unei rețele naționale de 47 de birouri 156 . Două dintre cele mai mari instanțe de prim grad de jurisdicție din Slovenia au departamente specializate de sprijinire a victimelor care reunesc judecători și victime (în cea mai mare parte victime ale violenței de gen sau ale violenței domestice) pentru a evita contactul inutil cu presupusul autor al infracțiunii și pentru a decide cu privire la măsurile de protecție 157 .

Austria oferă gratuit sprijin psihosocial victimelor în cursul procedurilor penale și civile 158 . În Germania, Codul de procedură penală impune instanțelor să ofere asistență psihosocială. Victimele infracțiunilor săvârșite prin violență sau ale infracțiunilor sexuale grave pot solicita și desemnarea gratuită a unui asistent psihosocial în cauza lor 159 . În Suedia, avocatul poate fi, de asemenea, desemnat în mod gratuit pentru a proteja interesele victimelor și pentru a introduce o acțiune în despăgubire în cauzele penale 160 . În Grecia, sprijinul psihosocial este disponibil numai pentru victimele traficului de persoane 161 . În Croația, Ombudsmanul a recomandat sesiuni de formare specifice privind drepturile victimelor și înființarea unor departamente specializate pentru sprijinirea victimelor și a martorilor în toate instanțele 162 .

În plus, aproape o treime dintre respondenții la sondajul Platformei drepturilor fundamentale (31/115) au fost de acord că sunt disponibile proceduri accelerate pentru părțile vulnerabile 163 . În Cipru și Germania, de exemplu, cazurile care implică violență sexuală sau copii pot fi tratate cu prioritate 164 . În Belgia, Codul judiciar prevede o măsură accelerată în cauzele privind răspunderea părintească transfrontalieră și protecția copilului (cum ar fi cazurile de răpire internațională de copii) 165 .

În ceea ce privește combaterea violenței bazate pe gen și a violenței domestice, unele state membre au permis recent autorităților de aplicare a legii să comunice detaliile de contact ale victimelor unui centru de sprijin, care contactează victima din proprie inițiativă pentru a oferi sprijin după raportarea infracțiunii 166 . S-au depus, de asemenea, unele eforturi pentru a se asigura disponibilitatea sprijinului specific. Finlanda, de exemplu, a înființat o rețea de 24 de centre de sprijin pentru victimele violenței sexuale în întreaga țară 167 . În Suedia, sunt disponibile unități speciale de îngrijire pentru victimele violenței sexuale și ale abuzului sexual 168 . În Croația, Oficiul pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați a elaborat orientări pentru autoritățile de aplicare a legii și profesioniștii din domeniul judiciar cu privire la prelucrarea infracțiunilor sexuale 169 .

Astfel cum se menționează în strategia privind carta și în raportul din 2022 privind carta, organizațiile societății civile (OSC) sunt, de asemenea, parteneri centrali în lanțul de asigurare a respectării cartei. În cadrul consultărilor desfășurate pentru strategia privind carta, 80 % dintre OSC-urile respondente au confirmat că oamenii li se adresează pentru a obține informații cu privire la drepturile lor. O majoritate covârșitoare (85 %) a organizațiilor societății civile au desfășurat, de asemenea, activități de sensibilizare cu privire la drepturile fundamentale 170 . În cadrul consultărilor desfășurate pentru a contribui la prezentul raport, mai multe state membre au făcut referire la contribuția esențială a organizațiilor societății civile la furnizarea de asistență juridică și de altă natură celor care au nevoie de aceasta 171 . De exemplu, în Germania, autoritățile au încheiat acorduri de cooperare cu centre de consiliere conduse de OSC-uri, care oferă sprijin în cazurile de trafic de persoane în aproape toate statele federale 172 .

Organizarea de sesiuni de formare periodice și specifice pentru profesioniștii din domeniul dreptului În majoritatea statelor membre, sunt disponibile cursuri de formare judiciară cu privire la modul de comunicare cu diferite grupuri de victime sau cu persoane din medii culturale, religioase, rasiale, etnice sau lingvistice diferite, precum și cu privire la măsurile de protecție, în special în cazurile de violență împotriva femeilor și de violență domestică, sau cu privire la practicile care iau în considerare dimensiunea de gen în cadrul procedurilor judiciare 173 . De exemplu, în Ungaria, formarea privind răspunsul la nevoile grupurilor vulnerabile este condusă de psihologi în cadrul programului anual de formare judiciară 174 . În Spania, noua legislație impune asociațiilor barourilor să ofere formare privind drepturile copiilor în lumina Convenției cu privire la drepturile copilului și violența împotriva copiilor 175 . În Suedia, procurorii care se ocupă de cazurile în care sunt implicați copii beneficiază de formare specifică și reprezintă copilul în cursul procedurilor 176 . În plus, unele state membre au făcut referire la eforturile depuse pentru a îmbunătăți protecția jurisdicțională efectivă a victimelor prin furnizarea de cursuri de formare specifice altor profesioniști relevanți. Cu toate acestea, au fost furnizate puține informații cu privire la momentul în care se oferă formarea relevantă (la preluarea funcției sau în cadrul formării continue la locul de muncă) și cu privire la caracterul obligatoriu al acesteia. De asemenea, formarea poate fi disponibilă numai în cadrul celor mai mari instanțe sau poate acoperi un grup vulnerabil sau un singur tip de infracțiune.

3.4.Justiție în interesul copilului

Consultările arată că statele membre iau din ce în ce mai multe măsuri specifice pentru a garanta protecția jurisdicțională într-un mod specific adaptat copiilor 177 . Inițiativele recente în domeniul justiției în interesul copilului s-au axat pe crearea unor săli de audiere dedicate copiilor, pe disponibilitatea asistenței judiciare și a prezentării procedurilor pentru copii, precum și pe furnizarea de formare specializată profesioniștilor din domeniul justiției pentru a se asigura că copiii care sunt suspecți, persoane acuzate, victime și martori pot participa efectiv la proceduri într-un mod care să corespundă gradului lor de maturitate. În majoritatea statelor membre 178 , instanțele au obligația de a informa un copil cu privire la proceduri și de a explica consecințele acestora într-un mod adaptat copilului 179 .

Unele state membre au instituit, de asemenea, instanțe specializate sau roluri de procuror pentru cazurile în care sunt implicați copii. În 2021, Ciprul a modificat legislația pentru a acorda prioritate procedurilor extrajudiciare pentru infractorii minori și a instituit instanțe specializate pentru copii 180 . În Germania, instanțele pentru tineri și procurorii se asigură că acele cauze care implică minori sunt tratate de profesioniști din domeniul dreptului care au beneficiat de o educație și de o formare corespunzătoare 181 .

În ultimii ani au fost adoptate, de asemenea, inițiative de îmbunătățire a oportunităților puse la dispoziția copiilor de a denunța o infracțiune. În Spania, au fost puse în aplicare măsuri de detectare timpurie pentru identificarea violenței împotriva copiilor, inclusiv o obligație consolidată pentru persoanele care intră în contact cu copiii de a raporta suspiciunile de abuz. Rolul de coordonator al protecției sociale și al bunăstării a devenit, de asemenea, obligatoriu în școli 182 .

În mod similar, multe state membre au consolidat capacitatea copiilor de a denunța infracțiunile și de a participa la procedurile judiciare asistați de un reprezentant legal numit de o instanță 183 . Asistența din partea unei părți terțe neutre este deosebit de importantă atunci când suspectul sau inculpatul este părintele. În Austria, este numit un avocat pentru copii pentru a le permite copiilor să participe la proceduri fără a-i împovăra și pentru a reduce conflictele de loialitate 184 . În mod similar, în Țările de Jos, în temeiul Codului civil poate fi numit un curator pentru copii pentru a proteja interesul superior al copilului sau la cererea acestuia 185 .

Mai multe state membre fac referire la punerea la dispoziție a unor săli speciale pentru copii în instanțe 186 . În Slovacia, sunt în curs de înființare săli familiale pentru a facilita interogatoriile copiilor sau altor persoane vulnerabile 187 . În Franța, interogatoriile copiilor-victime pot fi efectuate de anchetatori în uniforme civile, într-o încăpere dotată cu jucării, microfoane și camere de luat vederi. Un psihiatru pediatric monitorizează și interpretează comportamentul copilului dintr-o cameră de control 188 .

De asemenea, statele membre iau din ce în ce mai mult în considerare nevoile copiilor atunci când organizează servicii de sprijin pentru victime. În Spania, în procedurile penale care implică acte de violență împotriva unui copil sau adolescent, copilul victimă trebuie să fie referit către un birou de asistență pentru victime 189 . În parteneriat cu FRA, România a lansat un proiect pentru a asigura accesul la justiția penală pentru copiii-victime 190 . În mod similar, în cooperare cu UNICEF 191 , Polonia a dezvoltat servicii de asistență juridică telefonică în mod standby pentru copii, inclusiv pentru copiii-refugiați din Ucraina 192 .

Totuși, pe lângă aceste exemple pozitive, unii respondenți la consultare au menționat, de asemenea, lipsa de informații adaptate copiilor și de săli adecvate vârstei pentru a facilita participarea copiilor la proceduri; lipsa de instanțe sau de profesioniști în domeniul dreptului specializați și lipsa de protecție a minorilor străini neînsoțiți 193 . Printre îmbunătățirile sugerate se numără o mai bună monitorizare a punerii în aplicare a unor legi adaptate copiilor, consolidarea dreptului copiilor de a depune plângeri și furnizarea de protocoale pentru profesioniștii din domeniul judiciar care se ocupă de cazurile în care sunt implicați copii 194 . 

Copiii-migranți se confruntă cu provocări deosebite în ceea ce privește accesul la mecanismele de depunere a plângerilor 195 . Comitetul ONU pentru drepturile copilului a subliniat faptul că copiii solicitanți de azil, copiii refugiați și migranți, inclusiv copiii fără acte de identitate și cei separați de familie, au nevoie de asistență juridică gratuită, interpretare și alte tipuri de asistență pentru a se asigura că opiniile lor sunt luate în considerare în mod corespunzător în deciziile care îi privesc 196 . De asemenea, trebuie să existe formare pentru avocați și disponibilitate din partea acestora, în special pentru copiii care locuiesc în tabere și în centre de primire, pentru a asigura accesul la mecanisme de justiție și la căi de atac adecvate vârstei și adaptate copiilor, pentru a contesta toate deciziile legate de statutul lor de migrant 197 .

3.5.Drepturile victimelor discriminării

Instituțiile naționale pentru drepturile omului (INDO), organismele de promovare a egalității și ombudsmanii promovează drepturile fundamentale 198 și sunt adesea primele puncte de contact cu victimele discriminării 199 . Acestea oferă orientări și asistență juridică gratuită persoanelor despre care se presupune că au fost victime ale discriminării, monitorizează aplicarea legislației privind egalitatea și nediscriminarea și a cartei și desfășoară acțiuni de sensibilizare 200 . Acestea pot, de asemenea, să investigheze cazurile de discriminare și să desfășoare activități de formare 201 . În o treime din statele membre, organismele de promovare a egalității sunt mandatate să ia decizii obligatorii în cazurile de discriminare 202 . În plus, majoritatea INDO și a organismelor de promovare a egalității au calitate procesuală activă pentru a sprijini sau a reprezenta victimele în instanță 203 . Unele INDO sunt, de asemenea, mandatate să inițieze litigii strategice în instanțe și să intervină în fața curților constituționale pentru a contesta constituționalitatea actelor juridice 204 .

În 2022 și 2023, ENNHRI a identificat obstacole în calea accesului la justiție pentru grupurile vulnerabile din UE, inclusiv pentru persoanele cu venituri mici, copii, femei, victime ale violenței domestice, ale traficului de persoane și ale exploatării prin muncă, migranți și solicitanți de protecție internațională, precum și minorități etnice 205 . Subraportarea reprezintă o preocupare majoră; victimele sunt adesea reticente în a introduce acțiuni în instanță din cauza costului litigiilor, a complexității procedurilor și a constrângerilor de timp 206 . 

Unele state membre au menționat că au fost luate măsuri recente pentru a îmbunătăți accesibilitatea căilor de atac 207 . De exemplu, în Bulgaria au fost înființate birouri regionale pentru protecția împotriva discriminării pentru a ajuta publicul să fie mai bine informat cu privire la protecție și asistență judiciară 208 .

Anumite state membre au instituit mecanisme de acțiune colectivă în domeniul combaterii discriminării. De exemplu, în Franța, sindicatele reprezentative și asociațiile de combatere a discriminării pot introduce acțiuni colective împotriva practicilor discriminatorii 209 . În Ungaria, societatea civilă și organizațiile de reprezentare a intereselor pot solicita o investigație cu privire la posibile încălcări ale egalității de tratament 210 .

Eforturile de asigurare a unei protecții jurisdicționale efective pentru persoanele cu handicap Accesul la justiție înseamnă, de asemenea, accesibilitatea procedurilor pentru persoanele cu handicap. Aproximativ jumătate dintre respondenții la sondajul Platformei drepturilor fundamentale au raportat că în statul lor membru sunt în vigoare măsuri de facilitare a accesului la căile de atac judiciare și extrajudiciare pentru persoanele cu handicap. Cu toate acestea, respondenții au indicat, de asemenea, că sunt necesare îmbunătățiri suplimentare 211 . Un element central în acest sens este accesibilitatea fizică a clădirilor. În Slovenia, Institutul de Urbanism a vizitat toate clădirile judiciare pentru o analiză a accesibilității, care constituie baza pentru investițiile viitoare și oferă consiliere persoanelor cu handicap care vizitează instanțele 212 . Cu toate acestea, în mai multe state membre, clădirile instanțelor nu sunt pe deplin accesibile. În Germania, unele state federale au adoptat reglementări privind accesul fără obstacole pentru îmbunătățirea continuă a accesului, inclusiv prin ascensoare, toalete accesibile, sisteme multisenzoriale de interfon, suprafețe de mers sau marcaje pentru scări cu contrast ridicat, semnalizare tactilă și sisteme cu buclă de inducție 213 . Belgia raportează că, deși un număr semnificativ de clădiri publice au fost adaptate la legislația privind accesibilitatea, nu toate instanțele respectă normele. În multe cazuri, acest lucru se datorează faptului că lucrările de construcții trebuie să fie aliniate la normele de conservare a clădirilor clasate 214 . În Polonia, un proiect privind asigurarea accesului la justiție pentru persoanele cu handicap include adaptări și lucrări de construcții în 35 de clădiri ale instanțelor 215 . În Ungaria, lucrările de accesibilitate care vizează clădirile instanțelor sunt finanțate prin sprijin din partea UE 216 . Cu toate acestea, în 2022, Comitetul ONU pentru drepturile persoanelor cu handicap a remarcat cu îngrijorare că în calea accesului la justiție al persoanelor cu handicap continuă să existe obstacole din diverse motive, inclusiv din cauza inaccesibilității clădirilor 217 . Statele membre au instituit, de asemenea, soluții pentru a se asigura că membrii publicului cu deficiențe de vedere, de auz sau persoanele cu un nivel scăzut de alfabetizare ori persoanele analfabete primesc informații judiciare în condiții de egalitate cu ceilalți 218 . De exemplu, în Irlanda, tribunalul pentru despăgubiri pentru prejudiciile produse ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni pune la dispoziție, la cerere, servicii gratuite de interpretare în limbajul irlandez al semnelor 219 . În Bulgaria, majoritatea instanțelor utilizează un software de sinteză vocală pentru a traduce documentele instanțelor în vorbirea naturală 220 . Curtea Supremă a Spaniei a solicitat recent ca două hotărâri să fie adaptate la un format ușor de citit, astfel încât acestea să poată fi înțelese de persoanele cu dizabilități intelectuale implicate în cauză 221 .

3.6.Drepturile consumatorilor și soluționarea alternativă a litigiilor

În legislația privind protecția consumatorilor, statele membre fac referire la disponibilitatea unei combinații de căi de atac civile, penale și administrative puse la dispoziție de instanțe și de serviciile de protecție a consumatorilor 222 , precum și la rolul important al asociațiilor de consumatori și al organizațiilor societății civile 223 . De exemplu, în Germania, organizațiile de consumatori pot introduce o acțiune model împotriva unui comerciant pentru a stabili principalele aspecte de fapt sau de drept, atunci când acestea sunt condițiile prealabile pentru revendicările mai multor consumatori 224 . În Franța, acțiunile colective sunt deschise victimelor care au suferit același prejudiciu 225 . În Letonia, a fost înființată o instanță economică pentru soluționarea litigiilor comerciale complexe, a infracțiunilor economice și financiare și a cazurilor de corupție 226 .

Mecanismele alternative de soluționare a litigiilor (SAL) au fost instituite sau îmbunătățite prin reforme legislative recente în unele state membre 227 . Metodele SAL sunt promovate prin stimulente specifice, de exemplu prin furnizarea de informații privind SAL pe site-urile guvernamentale sau în campanii media, prin furnizarea de asistență judiciară parțială sau integrală pentru costurile SAL și prin utilizarea tehnologiei pentru a facilita depunerea și soluționarea litigiilor 228 . În Luxemburg, în cauzele penale, Serviciul de justiție restaurativă urmărește să inițieze un dialog între victimă și autor cu privire la toate consecințele materiale și emoționale ale infracțiunii 229 . În Suedia, deși judecătorii au putere de apreciere procedurală în ceea ce privește SAL, căutarea unei soluționări pe cale amiabilă a litigiilor este obligatorie, cu excepția cazului în care acest lucru este considerat inadecvat pentru cauză 230 . Începând din martie 2023, în Țările de Jos, primele două ore și jumătate de mediere sunt gratuite pentru justițiabilii care nu pot beneficia de asistență judiciară, în timp ce cei eligibili pentru asistență judiciară beneficiază de mediere gratuită 231 .

Evaluarea impactului legislației naționale asupra protecției jurisdicționale efective 232   În strategia privind carta, Comisia a invitat statele membre să utilizeze evaluări ale impactului pentru a se asigura că inițiativele de punere în aplicare a dreptului UE respectă carta 233 . Deși există câteva exemple privind modul în care au fost evaluate efectele propunerilor legislative referitoare la protecția jurisdicțională efectivă asupra drepturilor fundamentale, în majoritatea cazurilor, necesitatea de a lua în considerare drepturile fundamentale a fost subliniată de alți actori decât guvernele statelor membre. În Finlanda, Comisia parlamentară de drept constituțional a remarcat că, întrucât proiectul de lege de modificare a Legii privind străinii a pus în aplicare legislația UE, respectarea drepturilor fundamentale necesită definirea mai detaliată a mai multor elemente ale proiectului de lege. De asemenea, a atras atenția asupra necesității de a asigura compatibilitatea proiectului de lege cu legislația UE din perspectiva aplicării procedurii la frontieră în cazul minorilor 234 . În Lituania, au fost propuse modificări ale legislației naționale de punere în aplicare a Directivei (UE) 2016/680, deoarece aceasta nu a asigurat în mod suficient dreptul la o cale de atac eficientă consacrat la articolul 47 din cartă. Parlamentul național a considerat că gradul de complexitate al căilor de atac existente este prea mare, ceea ce face ca dreptul la o cale de atac să devină inaplicabil în practică și drepturile procedurale să fie inegale 235 .

4.Asigurarea unei protecții jurisdicționale efective prin intermediul instanțelor 

CJUE și instanțele naționale aplică și interpretează dreptul UE și, prin urmare, au un rol central în garantarea unei protecții jurisdicționale efective. Prin intermediul mecanismului hotărârilor preliminare 236 și al procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor 237 , CJUE a clarificat, de asemenea, dreptul Uniunii relevant, interpretând adesea drepturile prevăzute în legislația secundară a UE în lumina articolelor 47 și 48 din cartă.

Cu toate acestea, astfel cum rezultă din articolul 47 din cartă, protecția jurisdicțională efectivă este mai mult decât dreptul individual la un control jurisdicțional. În conformitate cu articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf din TUE, statele membre trebuie să asigure garanții suficiente pentru ca instanțele naționale să asigure o protecție jurisdicțională efectivă, fără a fi necesare noi căi de atac. Printr-o prezentare generală a cauzelor privind protecția jurisdicțională efectivă, acest capitol subliniază rolul esențial al CJUE și al instanțelor naționale în asigurarea unei protecții jurisdicționale efective și a accesului la justiție în temeiul dreptului Uniunii.

4.1.Jurisprudența CJUE privind căile de atac eficiente

Dreptul la protecție jurisdicțională efectivă a făcut adesea obiectul cererilor de decizii preliminare referitoare la diferite domenii ale dreptului Uniunii, inclusiv cerința ca statele membre să respecte pe deplin dreptul Uniunii și jurisprudența CJUE pentru deținerea dreptului la un proces echitabil în fața unei instanțe independente și imparțiale instituite prin lege 238 . Buna funcționare și independența deplină a sistemelor judiciare sunt esențiale pentru a se asigura că justiția funcționează în beneficiul persoanelor fizice și al persoanelor juridice 239 , deoarece acestea ar trebui să fie în măsură să asigure respectarea tuturor drepturilor care le sunt conferite de dreptul Uniunii prin intermediul unei protecții jurisdicționale efective.

CJUE a susținut în mod constant că, în absența unor norme precise ale UE, este de competența fiecărui stat membru, în conformitate cu principiul autonomiei procedurale, să stabilească modalități procedurale pentru a proteja drepturile conferite de dreptul Uniunii. Totuși, procedând astfel, ele trebuie să se asigure că aceste modalități nu sunt mai puțin favorabile decât cele aplicate unor situații similare supuse dreptului intern (principiul echivalenței) și nu fac imposibilă în practică sau excesiv de dificilă exercitarea drepturilor conferite de dreptul Uniunii (principiul efectivității) 240 . Atunci când a evaluat dacă statele membre au oferit o cale de atac eficientă pentru drepturile conferite de legislația UE, CJUE a făcut trimitere în mod obișnuit la substanța și la scopul acestor drepturi în legătură cu articolul 47 din cartă.

În cadrul procedurii preliminare, au apărut întrebări referitoare la interpretarea dreptului la protecție jurisdicțională efectivă în diferite domenii ale dreptului Uniunii 241 .

O parte substanțială a jurisprudenței CJUE privind dreptul la protecție jurisdicțională efectivă se referă la interpretarea directivelor privind drepturile procedurale în materie penală și la clarificarea garanțiilor prevăzute în directive. De exemplu, întrebările preliminare au vizat interpretarea:

-dreptului la un proces echitabil în cadrul procedurilor penale, inclusiv interzicerea referirilor publice la vinovăție 242 , dreptului de a fi prezent la proces în contextul audierilor prin intermediul tehnologiei videoconferințelor 243 , precum și derogărilor de la dreptul de a fi prezent la proces 244 ;

-drepturilor procedurale ale persoanelor vizate de procedura de confiscare in rem 245 ;

-dreptului copiilor la asistență efectivă din partea unui avocat în cadrul procedurilor penale 246 ;

-dreptului la traducerea documentelor esențiale pentru o persoană suspectată sau acuzată care nu înțelege limba în care se desfășoară procedurile penale 247 , inclusiv intervalul de timp în care se aplică acest drept 248 , ce documente sunt considerate esențiale pentru a asigura o apărare eficace, cărora li se aplică dreptul la traducere 249 și când pot fi invocate încălcări ale acestui drept 250 ;

-dreptului de a nu fi judecat sau condamnat de două ori pentru aceeași infracțiune (principiul ne bis in idem) 251 ;

-eficienței căilor de atac în cazul încălcării drepturilor persoanei suspectate sau acuzate, inclusiv posibilitatea ca o instanță să invoce din oficiu încălcări ale dreptului la apărare 252 ;

-dreptului de a avea acces la un avocat și derogărilor de la acest drept 253 și

-dreptului la informare în cadrul procedurilor penale 254 , inclusiv momentul în care ar trebui furnizate informații privind acuzațiile pentru a permite persoanei suspectate sau acuzate să își pregătească în mod efectiv apărarea 255 .

CJUE a abordat, de asemenea, protecția jurisdicțională efectivă în cadrul cooperării judiciare europene, pentru care ordinul european de anchetă („OEA”) 256 și MEA 257 sunt exemple principale. Pentru a asigura disponibilitatea unor căi de atac eficiente, este esențial să se asigure că statele membre dispun de căi de atac echivalente cu cele disponibile în cauze interne similare.

CJUE a confirmat, de asemenea, că Decizia-cadru privind MEA prevede garanții cuprinzătoare referitoare la protecția jurisdicțională efectivă. De exemplu, cu privire la căile de atac disponibile în statul membru emitent și accesul la materialele cauzei după predare 258 . În plus, într-o serie de cauze privind statul de drept, CJUE a clarificat criteriile pentru refuzul sau suspendarea executării unui MEA în situațiile în care se susține că dreptul persoanei căutate la un proces echitabil este expus riscului într-o situație de deficiențe sistemice sau generalizate în ceea ce privește independența sistemului judiciar în statul membru emitent 259 .

Combaterea discriminării este, de asemenea, un domeniu în care au fost ridicate întrebări cu privire la interpretarea dreptului la protecție jurisdicțională efectivă. Sancțiunile trebuie să garanteze o protecție juridică reală și efectivă 260 și să asigure un efect cu adevărat disuasiv pentru a preveni continuarea discriminării. Acest lucru implică impunerea de sancțiuni chiar și în absența unei victime identificabile 261 . O sancțiune pur simbolică nu poate fi considerată suficientă 262 .

În domeniul achizițiilor publice, CJUE a statuat că, în cazurile în care o procedură de achiziții publice a fost lansată fără publicarea unui anunț de participare, statele membre nu pot solicita unui justițiabil să identifice procedura sau decizia în calea sa de atac sau în cererea de măsuri provizorii în temeiul Directivei 89/665/CE 263 . Cu toate acestea, statele membre pot impune ca ofertanții care au participat la o procedură de atribuire a unui contract de achiziții publice să nu poată contesta conformitatea cu dreptul Uniunii a unei hotărâri a instanței supreme din ordinea administrativă în cadrul unui recurs în fața instanței supreme din ordinea judiciară 264 . În plus, în cadrul unei proceduri naționale referitoare la eventuale declarații false ale unui ofertant câștigător, autoritatea contractantă este obligată să evalueze comparativ dreptul ofertantului solicitant de a beneficia de o cale de atac efectivă și dreptul ofertantului concurent la protecția informațiilor comerciale confidențiale și a secretelor sale comerciale 265 . Trebuie să existe o cale de atac judiciară împotriva deciziei unei autorități contractante de a nu iniția o procedură pentru a verifica dacă ofertele au fost anormal de scăzute 266 .

Directiva privind clauzele contractuale abuzive 267 a condus la dezvoltarea unui corpus bogat de jurisprudență care protejează împotriva clauzelor contractuale abuzive, ceea ce implică, de asemenea, o cerință de protecție jurisdicțională efectivă 268 . De exemplu, obligația instanțelor naționale de a aprecia din oficiu caracterul abuziv al clauzelor contractuale care stau la baza litigiilor consumatorilor 269 , existența și momentul de la care încep să curgă termenele de prescripție pentru cererile consumatorilor întemeiate pe clauze abuzive 270 , obligația instanțelor de a aprecia caracterul abuziv al unei anumite clauze contractuale în mod motivat pentru a se opune unei examinări ulterioare a aceleiași clauze întemeiate pe principiul autorității de lucru judecat 271 , precum și repartizarea cheltuielilor de judecată 272 .

În mod similar, în domeniul migrației și azilului, protecția jurisdicțională efectivă joacă un rol important, iar CJUE a hotărât că statele membre trebuie să respecte anumite garanții în deciziile privind returnările, interdicțiile de intrare, expulzările și ordinele de detenție, cum ar fi dreptul de a fi audiat și dreptul de a avea acces la dosarul cauzei 273  

4.2.Jurisprudența națională privind căile de atac eficiente 

Pe lângă CJUE, instanțele naționale au responsabilitatea de a asigura protecția jurisdicțională în UE în temeiul articolului 19 din TUE 274 .

Ca atare, statele membre aplică dispozițiile cartei în cazurile care se referă la punerea în aplicare a dreptului Uniunii 275 . Carta a fost menționată cel mai adesea în cauzele soluționate de instanțele administrative supreme, în special în materie de impozitare, confiscarea proprietăților, discriminarea la locul de muncă, energia și concurența, accesul la informații, păstrarea datelor, azilul, precum și MEA și recunoașterea reciprocă a pedepselor privative de libertate 276 . În cele ce urmează se evidențiază unele cauze recente relevante în care instanțele naționale au făcut trimitere la cartă, adesea în combinație cu dispoziții de drept constituțional sau internațional.

În absența unor dispoziții naționale care să pună în aplicare în mod explicit garanțiile procedurale ale cartei, revendicările privind drepturile fundamentale în cauzele care implică dreptul UE s-au bazat direct pe cartă. În această privință, CJUE a acordat efect direct articolului 47 din cartă, care permite particularilor să invoce în mod direct acest drept în fața instanței naționale 277 .

De exemplu, în două cauze, Curtea Constituțională din Austria 278 a constatat că a fost încălcat dreptul solicitanților de azil la o cale de atac eficientă și, în special, dreptul acestora la un proces în temeiul articolului 47 paragraful 2 din cartă. Într-un alt exemplu referitor la procedurile în materie de TVA, Curtea Administrativă Supremă din Austria 279 a statuat că, în lipsa unor dispoziții naționale de punere în aplicare a dreptului la protecție jurisdicțională efectivă, inclusiv a dreptului la asistență judiciară, reclamantul ar putea invoca o încălcare a drepturilor sale fundamentale în temeiul articolului 47 din cartă.

Carta a fost aplicată, de asemenea, în cazurile în care instanțele naționale au verificat legalitatea actelor cu putere de lege de drept intern. Făcând trimitere la articolele 7 și 47 din cartă, Curtea Constituțională a Belgiei a constatat că mai multe dispoziții ale Legii naționale privind prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului sunt contrare secretului profesional al avocaților, pe care l-a considerat protejat de părți esențiale ale dreptului la viață privată și la un proces echitabil. Această lege, care pune în aplicare Directiva (UE) 2015/849 280 , a fost anulată în parte 281 .

În mod similar, Curtea Supremă a Estoniei 282 a examinat legalitatea Legii naționale privind străinii, conform căreia deciziile privind încetarea prematură a șederii fără viză nu pot fi contestate în instanță. Dreptul resortisanților țărilor terțe de a intra și de a rămâne în Estonia fără viză decurge din Regulamentul 2018/1806 și, prin urmare, garantarea dreptului la o cale de atac jurisdicțională a fost o chestiune de protejare a unui drept subiectiv prevăzut de dreptul Uniunii. Articolul 32 alineatul (3) din Codul de vize al UE coroborat cu articolul 47 din cartă impunea Estoniei să prevadă o procedură de contestare a deciziilor de respingere a cererilor de viză. Făcând referire la principiul echivalenței și al efectivității, instanța a considerat că aceeași interpretare ar trebui să se aplice și în cazul șederii fără viză.

5.Finanțarea UE pentru o protecție jurisdicțională efectivă

Finanțarea pentru consolidarea capacităților părților interesate este o parte esențială a eforturilor UE și ale partenerilor săi internaționali de a sprijini o protecție jurisdicțională efectivă. Comisia Europeană contribuie la consolidarea protecției jurisdicționale prin intermediul programului „Justiție” și al programului „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” (CEDV).

5.1.Programul „Justiție” 

Prin programul „Justiție” 283 , Comisia Europeană sprijină un spațiu european de justiție bazat pe sisteme judiciare eficace și independente 284 . Se acordă finanțare 285 pentru abordarea provocărilor transfrontaliere, cum ar fi lipsa de încredere între sistemele judiciare în ceea ce privește recunoașterea reciprocă și cooperarea judiciară, lacunele în materie de comunicare digitală, procedurile și transmiterea informațiilor juridice, precum și insuficiența resurselor pentru formarea în domeniul dreptului UE. Una dintre cele trei componente ale programului 286 este menită să faciliteze accesul efectiv și nediscriminatoriu al tuturor la justiție și posibilitatea oricărei persoane de a obține măsuri reparatorii 287 , inclusiv prin mijloace electronice, cu domenii prioritare precum drepturile tuturor victimelor infracțiunilor și drepturile procedurale ale suspecților și inculpaților în cadrul procedurilor penale 288 .

Exemple de proiecte din programul „Justiție”: Condus de organizații ale societății civile, proiectul „Formare de pionierat anti-SLAPP pentru libertatea de exprimare” oferă cursuri de formare pentru 200 de avocați care sunt susceptibili să reprezinte jurnaliști și apărători ai drepturilor persoanelor vizate de litigii strategice împotriva mobilizării publice în 11 state membre 289 . Proiectul „Accesul electronic efectiv la hotărârile judecătorești” îmbunătățește accesul la jurisprudența națională și europeană din Lituania 290 . Proiectul „Îmbunătățirea serviciilor de sprijinire a victimelor violenței bazate pe gen și a accesului la justiție prin îngrijirea în cunoștință de cauză a traumelor” consolidează serviciile de sprijin pentru victimele traumatizate și sensibilizează publicul cu privire la o abordare bazată pe luarea în considerare a traumelor în cinci state membre 291 .

Granturile de funcționare sunt acordate rețelelor europene care lucrează în domeniul accesului la justiție și al cooperării judiciare în materie civilă și penală, precum și Rețelei Europene de Formare Judiciară. Programul finanțează, de asemenea, portalul european e-justiție 292 , care oferă informații privind sistemele judiciare naționale în 23 de limbi pentru a facilita accesul la justiție în întreaga UE. Programul „Justiție” este, de asemenea, utilizat pentru a finanța activitățile de cooperare ale UE cu Consiliul Europei, inclusiv activitățile privind justiția în interesul copilului 293 .

Programul HELP Elaborat în cooperare între Consiliul Europei, Comisia Europeană și FRA, un nou curs de e-learning privind interacțiunea dintre cartă și Convenția europeană a drepturilor omului 294 formează judecători, procurori și alți avocați cu privire la standardele europene în materie de drepturi fundamentale și la aplicarea acestora la nivel național. Cursul urmărește să îmbunătățească protecția drepturilor fundamentale și a statului de drept în UE prin sporirea cunoștințelor profesioniștilor din domeniul dreptului cu privire la drepturile fundamentale și statul de drept. Cursurile de formare online reunesc profesioniști din domeniul dreptului din mai multe state membre, ceea ce creează oportunități de schimburi între practicieni și consolidează încrederea reciprocă.

5.2.Programul „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” (CEDV)

Prin programul său CEDV 295 , Comisia promovează punerea în aplicare a drepturilor și valorilor consacrate în tratate, în cartă și în convențiile internaționale, prin finanțarea unor activități de sprijinire a unor societăți europene bazate pe drepturi, democratice, egale și favorabile incluziunii, bazate pe statul de drept.

În cadrul componentei „Daphne”, se acordă sprijin financiar proiectelor privind prevenirea și combaterea violenței de gen, inclusiv în contextul migrației, precum și a violenței împotriva copiilor 300 .

Ca parte a cooperării cu organizațiile internaționale, Comisia acordă, de asemenea, sprijin financiar din programul CEDV OSCE/ODIHR pentru activitățile acestora de schimb de cunoștințe și de stabilire a standardelor privind infracțiunile motivate de ură 301 .

5.3.Sprijin în cadrul altor programe de finanțare ale UE

Finanțarea pentru promovarea unei protecții jurisdicționale efective este disponibilă, de asemenea, în cadrul altor programe de finanțare. Proiectele finanțate din programul Europa digitală 302 includ proiecte privind e-justiția 303 , care s-au axat pe întreținerea și dezvoltarea sistemelor informatice, pe digitalizarea notificării sau comunicării actelor și pe obținerea de probe în materie civilă și comercială, precum și pe digitalizarea cooperării judiciare în materie civilă, comercială și penală 304 . În mod similar, ca parte a finanțării acordate pentru a înzestra publicul cu cunoștințele necesare într-o societate digitală, proiectele privind protecția jurisdicțională efectivă 305 , soluționarea alternativă a litigiilor 306 și justiția în interesul copilului 307 au primit finanțare din programul Erasmus + 308 . În plus, Fondul pentru securitate internă 309 finanțează acțiuni împotriva terorismului și a radicalizării, a criminalității grave și organizate, a criminalității informatice și a protecției victimelor.

Pe lângă MRR, reformele statelor membre au fost sprijinite prin Instrumentul de sprijin tehnic „pentru a spori eficiența sistemelor judiciare” 312 . Proiectele finanțate au vizat îmbunătățirea accesului la instanțe, sprijinirea independenței sistemelor judiciare și creșterea eficienței sistemelor judiciare prin reducerea duratei procedurilor și reproiectarea alocării cauzelor în instanțe. Mai multe proiecte s-au axat pe consolidarea justiției în interesul copilului prin modelul Barnahus 313 , pe îmbunătățirea incluziunii copiilor cu handicap din Slovacia 314 , pe calitatea sistemului de învățământ din România 315 și pe consolidarea justiției pentru minori în Slovenia 316 . Alte proiecte se axează pe modernizarea sectorului justiției 317 .

În cadrul instrumentelor sale de finanțare a acțiunii externe, UE finanțează proiecte de aliniere a practicilor judiciare din țările terțe la cele mai bune practici din standardele UE și internaționale în domeniul drepturilor omului și de promovare a capacităților tehnice ale sistemului judiciar 318 . În plus, promovarea unei justiții bazate pe drepturi și care ia în considerare dimensiunea de gen, precum și a accesului la justiție și la asistență juridică se numără printre prioritățile Planului de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația pentru perioada 2020-2024 319 . Planul de acțiune este pus în aplicare prin intermediul cooperării multilaterale, globale, regionale, precum și bilaterale și al cooperării globale 320 cu țările partenere și cu organizațiile internaționale și regionale. În acest context, UE promovează, de asemenea, dialogul privind justiția de tranziție cu Uniunea Africană 321 și pune în aplicare un program biregional de cooperare privind securitatea cetățenilor și justiția în America Latină 322 . 

Asigurarea unei căi de atac eficiente și luarea de măsuri pentru promovarea accesului la justiție constituie, de asemenea, un aspect important pentru monitorizarea țărilor candidate și potențial candidate la UE 323 . Comisia le încurajează să instituie mecanisme eficace pentru asigurarea protecției judiciare prin intermediul programelor finanțate de UE 324 .

Sprijinirea sistemelor judiciare ale țărilor partenere și promovarea statului de drept sunt, de asemenea, acoperite de fondurile pentru politica externă și de securitate comună (PESC) alocate misiunilor civile din cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC) 325 , precum și de mandatul unor reprezentanți speciali ai UE 326 , care sunt finanțate din bugetul PESC. Anumite misiuni PSAC civile sprijină, de asemenea, autoritățile în consolidarea sistemelor judiciare și în promovarea accesului la justiție, printre alte sarcini 327 .

În ceea ce privește furnizarea de finanțare în sprijinul unei protecții jurisdicționale efective din partea altor organizații internaționale, granturile acordate de SEE și Norvegia promovează parteneriate pentru a aborda provocările cu care se confruntă sistemele judiciare europene 328 .

6.Concluzie 

Protecția jurisdicțională efectivă și accesul la justiție reprezintă o parte esențială a sistemului democratic de control și echilibru și sunt esențiale pentru susținerea valorilor fondatoare ale UE. Căile de atac judiciare și extrajudiciare eficiente permit persoanelor fizice să își exercite drepturile în temeiul dreptului Uniunii, inclusiv drepturile fundamentale, și să împiedice ca aceste drepturi să devină iluzorii. Deși accesul la justiție este important pentru justițiabili, cauzele acestora aduc, de asemenea, o contribuție semnificativă la interpretarea dreptului UE și a dreptului național. Soluționarea cu succes a litigiilor are potențialul de a modela peisajul juridic și de a se asigura că instanțele și legiuitorii interpretează legile într-un mod care respectă drepturile fundamentale.

Prezentul raport a evidențiat numeroasele căi de atac judiciare și extrajudiciare disponibile în dreptul UE, precum și eforturile recente depuse pentru a consolida protecția jurisdicțională efectivă prin adoptarea mai multor propuneri legislative pendinte. Un astfel de drept al Uniunii contribuie la asigurarea unei protecții jurisdicționale efective și a accesului la justiție pentru toți și subliniază necesitatea de a continua eforturile comune ale UE și ale statelor membre în acest domeniu. În acest sens, Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să se asigure că în aceste propuneri sunt menținute standarde înalte de protecție jurisdicțională efectivă.

De asemenea, Comisia continuă să consolideze prin finanțare capacitatea profesioniștilor din domeniul judiciar, a organizațiilor societății civile și a altor părți interesate de a aplica carta în activitatea lor zilnică, menține dialoguri periodice cu experții și părțile interesate și continuă să monitorizeze disponibilitatea unei protecții jurisdicționale efective în cadrul ciclului de raportare privind statul de drept.

După cum a remarcat și Consiliul 329 , rolul statelor membre în protejarea drepturilor fundamentale în ceea ce privește protecția jurisdicțională efectivă și accesul la justiție este esențial. Statele membre stabilesc căile de atac necesare pentru a asigura o protecție jurisdicțională efectivă în domeniile reglementate de dreptul Uniunii 330 . Măsurile interne și jurisprudența evidențiate în prezentul raport demonstrează importanța esențială a judecătorilor naționali și a autorităților competente în această privință. Autoritățile naționale se asigură că sunt instituite măsuri de protecție jurisdicțională la nivel național, dar, în același timp, provocările persistă. Deși eșantionul utilizat în cadrul consultărilor nu este suficient de mare pentru a trage concluzii definitive, părțile interesate fac referire la diversele obstacole rămase, pe lângă provocările la adresa protecției jurisdicționale efective descrise în Raportul din 2023 privind statul de drept. Aceste obstacole, cum ar fi furnizarea insuficientă de informații, în special cu privire la căile de atac extrajudiciare, dificultățile practice în utilizarea soluțiilor e-justiție, măsurile insuficiente de monitorizare a drepturilor copilului în cadrul procedurilor judiciare și diferitele grade de inaccesibilitate a justiției pentru grupurile vulnerabile, inclusiv din motive economice 331 , pot împiedica părțile interesate să recurgă la căi de atac.

În plus, deși numărul din ce în ce mai mare de trimiteri la cartă atât în jurisprudența CJUE, cât și în jurisprudența instanțelor naționale demonstrează un interes considerabil pentru definirea unei protecții jurisdicționale efective prin prisma drepturilor fundamentale, ar putea exista mai multe cauze înaintate instanțelor în care carta să fie aplicată pentru a consolida protecția jurisdicțională a unei persoane afectate. Acest lucru evidențiază necesitatea de a se asigura că profesioniștii din domeniul dreptului beneficiază de formare periodică cu privire la drepturile fundamentale și la o protecție jurisdicțională efectivă 332 și de a se permite organizațiilor societății civile și apărătorilor drepturilor omului să introducă acțiuni strategice de soluționare a litigiilor la nivel național și la nivelul UE.

Comisia salută implicarea activă și contribuțiile părților interesate și ale Agenției pentru Drepturi Fundamentale în elaborarea prezentului raport. UE încurajează practicienii din domeniul dreptului, autoritățile naționale (inclusiv punctele focale ale cartei), organizațiile societății civile, apărătorii drepturilor omului și alte părți interesate să utilizeze acest raport ca parte a eforturilor lor de a îmbunătăți efectivitatea protecției jurisdicționale din perspectiva drepturilor fundamentale în statele lor membre. De asemenea, Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să organizeze discuții specifice cu privire la raport și este disponibilă pentru a sprijini aceste schimburi.

(1)

Articolul 6 din TUE.

(2)

Articolul 51 alineatul (1) din cartă.

(3)

Atunci când statele membre adoptă acte cu putere de lege într-un domeniu în care UE nu are competență și în care nu există dreptul Uniunii, acestea nu pun în aplicare dreptul Uniunii, iar carta nu le este aplicabilă. Cu toate acestea, multe dintre drepturile fundamentale consacrate în cartă sunt, de asemenea, prevăzute în jurisprudența și constituțiile naționale, precum și în Convenția europeană a drepturilor omului, la care au aderat toate statele membre.

(4)

COM(2020) 711 final.

(5)

 A se vedea rapoartele anterioare: Un spațiu civic prosper pentru respectarea drepturilor fundamentale în UE – Raportul anual pe 2022 privind aplicarea Cartei drepturilor fundamentale a UE, COM(2022) 716 final; Protejarea drepturilor fundamentale în era digitală – Raport anual pe 2021 privind aplicarea Cartei drepturilor fundamentale a UE, COM(2021) 819 final.

(6)

Strategia privind carta, p. 1.

(7)

COM(2022) 716 final; COM(2021) 819 final.

(8)

Asigurarea justiției în UE – o strategie europeană în materie de formare judiciară pentru perioada 2021-2024; COM(2020) 713 final.

(9)

  https://e-justice.europa.eu/european-training-platform/home_en .

(10)

Articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1060 (Regulamentul privind dispozițiile comune).

(11)

Polonia a declarat ea însăși că nu respectă condiția favorizantă orizontală privind carta, iar Comisia a constatat că Ungaria nu a pus încă în aplicare condiția favorizantă orizontală privind carta pentru toate fondurile care intră sub incidența Regulamentului privind dispozițiile comune. În urma unei declarații inițiale din partea Ciprului conform căreia acesta nu respectă condiția favorizantă orizontală privind carta pentru Fondul pentru azil, migrație și integrare și Instrumentul pentru managementul frontierelor și vize, Comisia evaluează în prezent o nouă declarație conform căreia Ciprul respectă condiția favorizantă orizontală privind carta.

(12)

A se vedea, de exemplu, procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor inițiată în iulie 2022 cu privire la o lege maghiară care discriminează persoanele pe baza orientării lor sexuale și a identității lor de gen. Comisia consideră că legislația maghiară încalcă în mod sistematic mai multe drepturi fundamentale. Printre acestea se numără inviolabilitatea demnității umane, dreptul la libertatea de exprimare și de informare, dreptul la viață privată și de familie, precum și dreptul la nediscriminare. Din cauza gravității acestor încălcări, dispozițiile contestate încalcă și valorile comune prevăzute la articolul 2 din TUE; https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_22_2689 .

(13)

Campania #RightHereRightNow (europa.eu) s-a desfășurat în perioada decembrie 2021-decembrie 2022 pe platformele de comunicare socială și în cadrul evenimentelor media. Printre parteneri s-au numărat OSC-uri, instituții naționale pentru apărarea drepturilor omului (INDO) și organisme de promovare a egalității, FRA și alte organisme și agenții ale UE.

(14)

  https://e-justice.europa.eu/512/RO/your_rights .

(15)

  https://ec.europa.eu/info/aid-development-cooperation-fundamental-rights/your-rights-eu/eu-charter-fundamental-rights_ro .

(16)

Aceasta acoperă o gamă largă de informații privind carta , inclusiv jurisprudența instanțelor naționale care face referire la cartă. FRA a pus la dispoziție acest instrument și într-o aplicație Charter-app.

(17)

  https://fra.europa.eu/ro/publication/2022/studii-de-caz-privind-carta-manual-pentru-formatori .

(18)

A se vedea rapoartele anuale privind statul de drept .

(19)

A se vedea Avizul 1/09 (Acordul privind crearea unui sistem unic de soluționare a litigiilor în materie de brevete) din 8 martie 2011, EU:C:2011:123, punctul 68; Avizul 2/13 (Aderarea UE la CEDO) din 18 decembrie 2014, EU:C:2014:2454, punctul 175; Hotărârea din 27 februarie 2018, Associação Sindical dos Juízes Portugueses, C-64/16, EU:C:2018:117, punctul 33; și Hotărârea din 6 martie 2018, Achmea, C-284/16, EU:C:2018:158, punctul 36.

(20)

Hotărârea din 27 februarie 2018, Associação Sindical dos Juízes Portugueses, C-64/16, ECLI:EU:C:2018:117, punctul 34.

(21)

Rapoartele anuale privind statul de drept examinează evoluțiile din statele membre în patru domenii-cheie. În cadrul pilonului „justiție”, eficacitatea și independența sistemelor judiciare sunt evaluate ca elemente esențiale ale protecției jurisdicționale și ale respectării statului de drept. Comisia evaluează evoluțiile în ceea ce privește percepția asupra independenței sistemului judiciar, numirea și revocarea judecătorilor, autonomia și independența autorităților de urmărire penală, precum și procedurile disciplinare pentru judecători și procurori. Evaluarea calității și eficienței justiției a vizat durata procedurilor, rolul avocaților în sistemul judiciar și investițiile în infrastructura fizică și tehnică a autorităților judiciare. Aceste elemente esențiale ale garantării unei protecții juridice eficace au fost abordate pe larg în Raportul privind statul de drept.

(22)

A se vedea OCDE, „Recommendation of the Council on Access to Justice and People-Centred Justice Systems” (Recomandarea Consiliului privind accesul la justiție și sisteme judiciare centrate pe oameni) (2023) și „OECD Framework and Good Practice Principles for People-Centered Justice” (Cadrul OCDE și principii de bune practici pentru o justiție centrată pe oameni) (2021). Contribuția OCDE, p. 1-2.

(23)

Accesul la justiție le permite persoanelor să se protejeze împotriva încălcării drepturilor lor și impune guvernelor să respecte și să protejeze drepturile persoanelor aflate sub jurisdicția lor. Acesta cuprinde mai multe drepturi fundamentale, cum ar fi dreptul la un proces echitabil și dreptul la o cale de atac efectivă. FRA și Consiliul Europei, Manual de drept european privind accesul la justiție (2016) , p. 15-16. De asemenea, contribuția Oficiului Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, p. 1.

(24)

Accesul la justiție | „Government at a Glance 2021” (Puterea executivă pe scurt 2021) | Biblioteca online a OCDE (oecd-ilibrary.org).

(25)

Tabloul de bord privind justiția .

(26)

  Strategiile aferente Uniunii egalității .

(27)

COM(2020) 790.

(28)

Contribuțiile statelor membre sunt disponibile în Rapoartele anuale privind aplicarea Cartei (europa.eu) .

(29)

23 dintre cele 27 de state membre au răspuns la consultarea specifică.

(30)

Consiliul Europei, Organizația Națiunilor Unite și Biroul pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

(31)

  https://fra.europa.eu/ro/cooperare/societatea-civila-si-platforma-drepturilor-fundamentale (spațiu rezervat pentru rezumatul online al FRA).

(32)

Consultarea online a fost adresată organizațiilor neguvernamentale și instituțiilor societății civile active în domeniul drepturilor fundamentale prin intermediul Platformei drepturilor fundamentale (care ajunge la 743 de destinatari) din UE-27 și Albania, Macedonia de Nord și Serbia, precum și altor organizații ale societății civile și rețele judiciare. Această consultare a colectat în total 115 răspunsuri în principal din partea organizațiilor societății civile care își desfășoară activitatea la nivel local, național, al UE și internațional, precum și din partea INDO, a ombudsmanilor, a barourilor, a firmelor de avocatură, a cercetătorilor și a instituțiilor de formare judiciară.

(33)

Competența UE s-a extins în domeniul libertății, al securității și al justiției [titlul V din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE)].

(34)

Strategia privind carta, p. 4.

(35)

Propunerea de Regulament (UE) privind digitalizarea cooperării judiciare și a accesului la justiție în cadrul procedurilor transfrontaliere în materie civilă, comercială și penală și de modificare a anumitor acte din domeniul cooperării judiciare, COM(2021) 759. Regulamentul ar institui un punct de acces electronic european pe care persoanele fizice și juridice să îl poată utiliza pentru a comunica cu instanțele și cu alte autorități judiciare în anumite chestiuni civile și comerciale. De asemenea, Propunerea de directivă de modificare a Directivei 2003/8/CE a Consiliului, a Deciziilor-cadru 2002/465/JAI, 2002/584/JAI, 2003/577/JAI, 2005/214/JAI, 2006/783/JAI, 2008/909/JAI, 2008/947/JAI, 2009/829/JAI și 2009/948/JAI ale Consiliului și a Directivei 2014/41/UE în ceea ce privește digitalizarea cooperării judiciare, COM(2021) 760 final.

(36)

„Digitalizarea justiției în UE. O panoplie de posibilități”, COM(2020) 710 final; Strategia privind carta, p. 13.

(37)

Comunicarea Comisiei privind digitalizarea justiției, p. 2-3 și 5, care se referă la necesitatea de a lua în considerare persoanele în vârstă, copiii și persoanele defavorizate și de a asigura accesibilitatea tehnologiilor digitale pentru persoanele cu handicap.

(38)

Utilizarea termenului „rasă” în Tratatul privind funcționarea UE și în Directiva 2000/43/CE a Consiliului nu implică acceptarea de către Uniunea Europeană a teoriilor care încearcă să stabilească existența unor rase umane separate.

(39)

Comunicarea Comisiei privind digitalizarea justiției, p. 10-11. De asemenea, raportul FRA (2020), „Getting the future right – artificial intelligence and fundamental rights” (Soluții fericite pentru viitor – Inteligența artificială și drepturile fundamentale), care se referă la accesul la justiție în conformitate cu articolul 47 din cartă ca motiv de îngrijorare în contextul IA; raportul FRA (2022), „Bias in algorithms – artificial intelligence and discrimination” (Prejudecata algoritmică – Inteligența artificială și discriminarea).

(40)

Aceste drepturi se bazează pe standardele stabilite în cartă, pe Convenția europeană a drepturilor omului (CEDO) și pe jurisprudența aferentă.

(41)

Directiva 2010/64/UE, JO L 280, 26.10.2010; Directiva 2012/13/UE, JO L 142, 1.6.2012; Directiva 2013/48/UE, JO C 294, 6.11.2013, p. 1; Directiva (UE) 2016/343, JO L 65, 11.3.2016; Directiva (UE) 2016/1919 din 26 octombrie 2016, JO L 297, 4.11.2016, Directiva (UE) 2016/800, JO L 132, 21.5.2016, p. 1 („directivele privind procedura penală”).

(42)

Directiva 2016/343/UE.

(43)

Directiva 2012/13/UE.

(44)

Directiva 2013/48/UE și Directiva (UE) 2016/1919.

(45)

JO C 378, 24.12.2013, p. 8.

(46)

JO C 378, 24.12.2013, p. 11.

(47)

JO L 86, 24.3.2023, p. 44.

(48)

Directiva (UE) 2016/343.

(49)

Au fost identificate provocări în ceea ce privește punerea în aplicare a prezumției de nevinovăție în cadrul procedurilor penale în Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Germania, Italia, Lituania, Polonia și Portugalia în ceea ce privește eficiența căilor de atac în cazul în care inculpații sunt menționați public ca fiind vinovați. Provocările au fost legate, de asemenea, de comportamentul potențial discriminatoriu al autorităților față de anumiți inculpați, precum și de prezentarea excesivă a acestora în mass-media. FRA (2021), „Presumption of innocence and related rights – Professional perspectives” (Prezumția de nevinovăție și drepturile conexe – Perspective profesionale) , p. 51-52 și 92.

(50)

Directiva (UE) 2016/1919, JO L 297, 4.11.2016. De asemenea, Recomandarea Comisiei cu privire la dreptul la asistență judiciară al persoanelor suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale, JO C 378, 24.12.2013, p. 11. În plus, Directiva 2003/8/CE. Directiva 2013/48/UE și Directiva (UE) 2016/1919.

(51)

Directiva (UE) 2016/800 se aplică persoanelor cu vârsta sub 18 ani și prevede extinderea garanțiilor consacrate de aceasta după vârsta de 18 ani, în cazul în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 2 alineatul (3).

(52)

Directiva (UE) 2016/800.

(53)

Sau, în anumite circumstanțe, de un alt adult adecvat desemnat de copil și acceptat ca atare de autoritățile competente.

(54)

O primă cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare (C-603/22) privind domeniul de aplicare al directivei (cu privire la cine ar trebui tratat drept copil în sensul directivei) este pendinte în fața CJUE.

(55)

Evaluarea rezultatelor evaluării conformității este în curs, inclusiv în ceea ce privește disponibilitatea unor căi de atac eficiente pentru încălcarea drepturilor procedurale ale copiilor. Un raport privind punerea în aplicare va fi publicat în 2024.

(56)

Decizia-cadru a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre (2002/584/JAI) (JO L 190, 18.7.2002, p. 1). Directivele procedurale se aplică persoanelor căutate în temeiul unui MEA; https://commission.europa.eu/law/cross-border-cases/judicial-cooperation/types-judicial-cooperation/european-arrest-warrant_ro .

(57)

Statele membre au, de asemenea, obligația de a prevedea căi de atac împotriva recunoașterii și executării unui ordin de indisponibilizare sau a unui ordin de confiscare în cazurile transfrontaliere. A se vedea Regulamentul (UE) 2018/1805, JO L 303, 28.11.2018, p. 1.

(58)

Propunere de regulament privind transferul de proceduri în materie penală, COM(2023) 185 final.

(59)

Regulamentul (UE) 2023/1543, JO L 191, 28.7.2023, p. 118.

(60)

Directiva 2012/29/UE (JO L 315, 14.11.2012, p. 57).

(61)

În 2022, Comisia a adoptat evaluarea Directivei privind drepturile victimelor . Aceasta arată că, în ultimii zece ani, directiva a contribuit la îmbunătățirea vieții victimelor. Totuși, există situații în care nu toate victimele pot beneficia pe deplin de drepturile lor din cauza lipsei de precizie în redactarea unora dintre dispozițiile privind drepturile prevăzute în directivă. Au fost identificate deficiențe în ceea ce privește cele cinci drepturi principale. În plus, în unele state membre, progresele sunt în continuare lente în ceea ce privește furnizarea de servicii de sprijin, raportarea infracțiunilor și asigurarea faptului că toate victimele pot beneficia de măsuri de protecție și pot dispune de căi de atac eficiente de contestare a măsurilor pentru a se proteja împotriva victimizării secundare și repetate. FRA (2023), Underpinning victims’ rights: support services, reporting and protection (Consolidarea drepturilor victimelor: servicii de sprijin, raportare și protecție) .

(62)

Propunere de directivă de modificare a Directivei 2012/29/UE și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/220/JAI a Consiliului, COM(2023) 424 final. Revizuirea vine în continuarea Strategiei UE privind drepturile victimelor (2020­2025), COM(2020) 258, în care Comisia a remarcat necesitatea de a consolida și mai mult capacitatea de acțiune a victimelor criminalității, astfel încât acestea să poată raporta infracțiunile cărora le-au fost victime, să participe la procedurile penale, să solicite despăgubiri și să își revină în urma consecințelor infracțiunii respective.

(63)

A se vedea, de exemplu, Directiva 2011/99/UE, JO L 338, 21.12.2011, p. 2. Regulamentul (UE) 606/2013, JO L 181, 29.6.2013, p. 4. Directiva 2004/80/CE a Consiliului, JO L 261, 6.8.2004, p. 15.

(64)

Directiva 2011/36/UE, JO L 101, 15.4.2011, p. 1.

(65)

  https://home-affairs.ec.europa.eu/news/eu-proposes-new-rules-fight-trafficking-human-beings-2022-12-18_en .

(66)

COM(2021) 171.

(67)

Directiva 2011/93/UE, JO L 335, 17.12.2011, p. 1. De asemenea, Strategia UE pentru combaterea mai eficace a abuzului sexual asupra copiilor, COM(2020) 607 final.

(68)

Propunere de regulament de stabilire a normelor de prevenire și combatere a abuzului sexual asupra copiilor, COM(2022) 209 final.

(69)

Propunere de directivă privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, COM(2022) 105 final.

(70)

Deși majoritatea comportamentelor de violență împotriva femeilor și de violență domestică sunt incriminate la nivel național, există în continuare lacune și divergențe în dreptul penal național și la nivelul UE în ceea ce privește, de exemplu, violența cibernetică împotriva femeilor și violența cibernetică în cuplu, cum ar fi urmărirea în scopul hărțuirii facilitată de TIC și diseminarea neconsensuală a imaginilor private. În ceea ce privește violența sexuală, în 16 state membre, violul are ca element esențial de utilizarea forței sau a amenințărilor, în loc să se pună accentul pe lipsa consimțământului, ceea ce duce la o protecție inegală pentru victimele violenței sexuale în UE. Există, de asemenea, lacune în ceea ce privește alte forme de violență împotriva femeilor și de violență domestică (de exemplu, mutilarea genitală a femeilor, căsătoriile forțate, avortul forțat și sterilizarea forțată). Pentru informații suplimentare: Raport de evaluare a impactului care însoțește propunerea de directivă privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, SWD(2022) 62 final. Propunerea urmărește să asigure accesul efectiv la justiție prin apropierea la nivelul UE a definițiilor de drept penal și a sancțiunilor penale legate de formele deosebit de grave de violență împotriva femeilor, precum și prin asigurarea sensibilității la dimensiunea de gen și a respectării drepturilor copiilor-victime și martori.

(71)

De asemenea, UE este parte la Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice și, prin urmare, este obligată să respecte standardele sale cuprinzătoare privind cooperarea judiciară în materie penală, azilul și nereturnarea, precum și în ceea ce privește administrația publică a UE.

(72)

Directiva (UE) 2019/1937, JO L 305, 26.11.2019, p. 17.

(73)

Propunere de directivă privind protecția persoanelor implicate în acțiuni de mobilizare publică împotriva procedurilor judiciare vădit nefondate sau abuzive („Acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice”), COM(2022) 177 final.

(74)

Recomandarea complementară încurajează statele membre să prevadă garanțiile necesare pentru a aborda SLAPP și în cauzele interne, precum și în toate procedurile. Includerea în domeniul de aplicare al Directivei anti-SLAPP a apărătorilor mediului care pot deține informații valoroase privind încălcări ale dreptului mediului contribuie la punerea în aplicare a obligațiilor internaționale ale UE în temeiul Convenției de la Aarhus.

(75)

Recomandarea Comisiei din 16.9.2021 referitoare la garantarea protecției, a siguranței și a capacitării jurnaliștilor și a celorlalți profesioniști din domeniul mass-mediei în Uniunea Europeană, C(2021) 6650 final.

(76)

Propunere de regulament privind competența, legislația aplicabilă, recunoașterea și executarea măsurilor și cooperarea în materie de protecție a adulților, COM(2023) 280 final.

(77)

Propunere de regulament al Consiliului privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea hotărârilor judecătorești și acceptarea actelor autentice în materie de filiație și privind crearea unui certificat de filiație european, COM(2022) 695 final.

(78)

Directiva 79/7/CEE a Consiliului; Directiva 2000/43/CE a Consiliului, JO L 180, 19.7.2000, p. 22; Directiva 2000/78/CE a Consiliului, JO L 303, 2.12.2000, p. 16; Directiva 2004/113/CE a Consiliului, JO L 373, 21.12.2004, p. 37; Directiva 2006/54/CE, JO L 204, 26.7.2006, p. 23; Directiva 2010/41/UE, JO L 180, 15.7.2010, p. 1.

(79)

Directiva (UE) 2023/970, JO L 132, 17.5.2023, p. 21. Evaluarea dispozițiilor UE privind egalitatea de remunerare, realizată în 2020, a concluzionat că dreptul la egalitatea de remunerare între femei și bărbați pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare nu este aplicat în mod adecvat și nu este respectat în practică și că transparența salarială lipsește în multe state membre, SWD(2020) 50 final.

(80)

În special atunci când au calitate procesuală activă, ceea ce înseamnă că au dreptul sau capacitatea de a introduce o acțiune în justiție în fața unei instanțe   judecătorești sau de a se înfățișa în instanță .

(81)

Litigiile strategice înseamnă utilizarea strategiilor contencioase pentru a genera schimbări sociale, juridice sau de politică și sunt adesea inițiate de organizații ale societății civile și/sau de avocați.

(82)

Recomandarea Comisiei 2013/396/UE privind principii comune aplicabile acțiunilor colective în încetare și în despăgubire introduse în statele membre în cazul încălcării drepturilor conferite de legislația Uniunii (JO L 201, 26.7.2013, p. 60).

(83)

Organizațiile care acționează în interes public în nume propriu pot introduce acțiuni actio popularis fără să existe o victimă anume pe care să o sprijine sau să o reprezinte. Hotărârea din 10 iulie 2008, C-54/07, Feryn, ECLI:EU:C:2008:397, punctul 15.

(84)

  Raportul Comisiei privind aplicarea Directivei privind egalitatea rasială și a Directivei privind egalitatea de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă, COM(2021) 139 final, a observat dificultăți în punerea în aplicare a dispoziției privind sancțiunile în cazurile de discriminare. De asemenea, „ Study to support the preparation of an EU initiative to address possible gaps in the legal protection against discrimination on grounds of racial or ethnic origin ” (Studiul în vederea pregătirii unei inițiative a UE pentru abordarea posibilelor lacune în protecția jurisdicțională împotriva discriminării pe motive de rasă sau origine etnică) a identificat potențiale „lacune” legate de punerea în aplicare a cerințelor privind sancțiunile. Comisia va lansa un studiu pentru a sprijini statele membre în monitorizarea mai atentă a aplicării unor sancțiuni eficace, proporționale și disuasive.

(85)

COM(2022) 688 final și COM(2022) 689 final .

(86)

  https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2023/06/12/standards-for-equality-bodies-council-agrees-its-positions/ .

(87)

Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, articolul 13.

(88)

Directiva (UE) 2019/882, JO L 151, 7.6.2019, p. 70, care stabilește cerințe de accesibilitate la nivelul UE aplicabile anumitor produse și servicii. Aceste cerințe sunt menționate în propunerea de modificare a Directivei privind drepturile victimelor pentru a se asigura că mijloacele electronice de comunicare care urmează să fie utilizate în cadrul procedurilor judiciare, precum și procedurile, serviciile de sprijin și măsurile de protecție sunt accesibile pentru persoanele cu handicap. Propunerea de directivă de modificare a Directivei 2012/29/UE, articolul 26c.

(89)

 Directiva (UE) 2016/2102.

(90)

Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului.

(91)

Comisia monitorizează transpunerea și punerea în aplicare a acestui instrument de către statele membre. De asemenea, colaborează cu autoritățile naționale de aplicare a legii și cu autoritățile judiciare naționale pentru a consolida capacitatea acestora de a recunoaște, investiga și urmări penal infracțiunile motivate de ură sau discursurile de incitare la ură și de a sprijini victimele. Grupul la nivel înalt al UE pentru combaterea rasismului, a xenofobiei și a altor forme de intoleranță a elaborat orientări și standarde relevante în colaborare cu Agenția UE pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL), cu Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR), precum și cu Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE (FRA).

(92)

COM(2021) 777 final.

(93)

În urma constatărilor Comitetului pentru examinarea respectării dispozițiilor Convenției de la Aarhus în cauza ACCC/C/2008/32 împotriva UE, domeniul de aplicare al Regulamentului Aarhus a fost extins și aliniat la convenție și la articolul 9 din aceasta. Comitetul pentru examinarea respectării dispozițiilor a constatat că UE nu a respectat articolul 9 alineatele (3) și (4) în ceea ce privește accesul la justiție al membrilor publicului, deoarece nici Regulamentul Aarhus, nici jurisprudența CJUE nu au pus în aplicare sau nu au respectat obligațiile care decurg din alineatele respective.

(94)

Regulamentul (UE) 2021/1767. În 2022, primul raportor special pentru apărătorii mediului a fost ales pentru a proteja orice persoană care se confruntă cu sancțiuni, persecuții sau hărțuire sau care este amenințată iminent de astfel de sancțiuni pentru că încearcă să își exercite drepturile în temeiul convenției.

(95)

Acest lucru se poate realiza prin solicitarea unei reexaminări interne din partea instituției sau a organismului UE care a adoptat actul administrativ sau care, în cazul unei pretinse omisiuni administrative, ar fi trebuit să adopte un astfel de act, pe motiv că un astfel de act sau omisiune contravine dreptului mediului. Aceiași reclamanți care au formulat cererea de reexaminare internă în temeiul articolului 10 din Regulamentul Aarhus pot sesiza Curtea de Justiție de îndată ce li se aduce la cunoștință decizia instituției Uniunii privind reexaminarea internă.

(96)

Articolul 59 alineatul (7) din Regulamentul (UE) 2021/2116, JO L 435, 6.12.2021, p. 187, impune statelor membre să instituie un mecanism de tratare a reclamațiilor pentru perioada de programare 2023-2027 și să asigure examinarea eficace a reclamațiilor care intră în domeniul de aplicare al planurilor strategice ale politicii agricole comune.

(97)

A se vedea, de asemenea, Comunicarea Comisiei intitulată „Îmbunătățirea accesului la justiție în probleme de mediu în UE și în statele sale membre” [COM(2020) 643 final].

(98)

https://e-justice.europa.eu/300/RO/access_to_justice_in_environmental_matters?init=true.

(99)

În Comunicarea intitulată „Evaluarea din 2022 a punerii în aplicare a politicilor de mediu, Schimbarea direcției prin asigurarea respectării normelor de mediu”. [COM(2022) 438 final] s-a constatat faptul că „(...) în majoritatea statelor membre s-ar mai putea aduce unele îmbunătățiri în ceea ce privește accesul publicului la instanțe pentru contestarea hotărârilor, a acțiunilor sau a omisiunilor, în special în domeniile planificării legate de apă, natură și/sau calitatea aerului.”.

(100)

https://environment.ec.europa.eu/law-and-governance/environmental-implementation-review_en . Dispoziții suplimentare privind accesul la justiție sunt incluse în Regulamentul privind produsele care nu implică defrișări [Regulamentul (UE) 2023/1115, JO L 150, 9.6.2023].

(101)

Propunere de directivă privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal și de înlocuire a Directivei 2008/99/CE, 15.12.2021, COM(2021) 851 final.

(102)

Directiva 2010/75/UE, JO L 334, 17.12.2010, p. 17. Pentru cadrul revizuit, a se vedea COM(2022) 156 final/3.

(103)

Propunere de directivă privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa (reformare), COM(2022) 542 final.

(104)

Propunere de directivă privind epurarea apelor uzate urbane (reformare), 26.10.2022, COM(2022) 541 final.

(105)

Propunere de directivă privind monitorizarea și reziliența solului (Legea privind monitorizarea solului), 5.7.2023, COM(2023) 416 final.

(106)

Propunere de regulament privind refacerea naturii, 22.6.2022, COM(2022) 304 final.

(107)

Propunere de directivă privind justificarea și comunicarea afirmațiilor explicite legate de mediu (Directiva privind afirmațiile legate de mediu), COM(2023) 166 final.

(108)

Pe baza interpretării comune a Convenției de la Aarhus și a articolului 47 din cartă, Curtea de Justiție a confirmat, într-o hotărâre recentă, că o asociație de protecție a mediului, autorizată să introducă o acțiune în conformitate cu legislația națională, ar trebui să poată contesta în fața unei instanțe naționale o decizie administrativă de acordare sau de modificare a omologării CE de tip care ar putea fi contrară articolului 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 715/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2007 privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce privește emisiile provenind de la vehiculele ușoare pentru pasageri și de la vehiculele ușoare comerciale (Euro 5 și Euro 6) și privind accesul la informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor. Hotărârea din 8 noiembrie 2022, Deutsche Umwelthilfe (Réception des véhicules à moteur), C‑873/19,EU:C:2022:857.

(109)

Directiva (UE) 2020/1828 din 25 noiembrie 2020, JO L 409, 4.12.2020, p. 1, https://commission.europa.eu/law/law-topic/consumer-protection-law/representative-actions-directive_ro . De asemenea, Directiva (UE) 2019/2161, JO L 328, 18.12.2019, p. 7. Directiva 2013/11/UE, JO L 165, 18.6.2013, p. 63.

(110)

  https://representative-actions-collaboration.ec.europa.eu/ .

(111)

Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, JO 1993 L 95, p. 29. Propunerea de directivă privind creditele de consum, COM(2021) 347 final, garantează, de asemenea, nediscriminarea consumatorilor atunci când solicită, încheie sau dețin un contract de credit.

(112)

Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2013/11/UE, precum și a Directivelor (UE) 2015/2302, (UE) 2019/2161 și (UE) 2020/1828, COM(2023) 649 final. Conform tabloului de bord al consumatorilor din 2023 , un sfert dintre consumatori s-au confruntat cu o problemă demnă de a fi reclamată, însă o treime dintre aceștia nu au depus o reclamație din cauza duratei îndelungate a procedurilor, a sumelor mici implicate sau a încrederii reduse într-o soluție satisfăcătoare la această problemă.

(113)

Documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Mâna de ajutor oferită de SOLVIT pe piața internă: aniversarea a 20 de ani”, SWD(2022) 325 final. Centrele naționale SOLVIT sunt bine plasate pentru a aborda aspecte legate de respectarea cartei. Pentru a le sprijini în îndeplinirea acestui rol, Comisia intenționează să asigure în 2024 o formare adaptată pentru centrele SOLVIT cu privire la cartă.

(114)

  https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/13290-Calatorii-O-mai-buna-protectie-a-pasagerilor-si-a-drepturilor-acestora_ro .

(115)

Regulamentul (UE) 2022/2065 de modificare a Directivei 2000/31/CE (Regulamentul privind serviciile digitale), JO L 277, 27.10.2022, p. 1. În evaluarea impactului, asigurarea unei guvernanțe echitabile și capacitarea utilizatorilor pentru a-și exercita drepturile a fost considerată unul dintre cele mai importante efecte ale Regulamentului privind serviciile digitale. Toate cele trei opțiuni de reglementare au inclus un mecanism reparatoriu în două etape: obligația de a oferi posibilitatea de a depune și de a prelucra plângeri din partea furnizorilor de servicii, precum și disponibilitatea soluționării extrajudiciare a litigiilor, care se preconizează că va absorbi problemele din ce în ce mai frecvente și că le va soluționa într-un mod mai rapid și cu mai puține resurse decât procedurile judiciare. Utilizatorii ar avea întotdeauna posibilitatea de a introduce o cale de atac în instanță, în conformitate cu legislația națională. Dispozițiile privind transparența sporită, menite să sensibilizeze utilizatorii cu privire la politicile aplicate conținutului, bunurilor sau serviciilor găzduite, precum și furnizarea de informații utilizatorilor cu privire la măsurile corective luate împotriva lor au fost, de asemenea, considerate elemente esențiale ale unor căi de atac eficiente. Toate opțiunile de politică au sancționat, de asemenea, incapacitatea sistematică a furnizorilor de servicii de a oferi măsuri reparatorii. Competențele sporite de supraveghere ale autorităților în ceea ce privește platformele online foarte mari, în care drepturile utilizatorilor pot fi cel mai grav afectate, au fost considerate ca reprezentând un sprijin în plus pentru exercitarea de către utilizatori a dreptului la o cale de atac eficientă.

(116)

A se vedea Documentul privind mecanismul de soluționare extrajudiciară a litigiilor prevăzut de Regulamentul privind serviciile digitale . Așa-numitul Regulament privind relațiile dintre platforme și întreprinderi („Platform-to-Business”, P2B) a prevăzut măsuri reparatorii pentru întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online: Regulamentul (UE) 2019/1150, JO L 186, 11.7.2019, p. 57.

(117)

Directiva 2000/31/CE, articolele 17 și 18.

(118)

Regulamentul (UE) 2021/784, JO L 172, 17.5.2021, p. 79.

(119)

Regulamentul (UE) 2016/679 de abrogare a Directivei 95/46/CE, JO L 119, 4.5.2016, p. 1. Plângerile pot fi adresate unei autorități naționale de supraveghere independente sau unei instanțe judecătorești. Plângerile pot fi depuse în numele persoanei vizate și de către un organism, o organizație sau o asociație fără scop lucrativ, fie la cererea persoanei vizate, fie în temeiul legislației naționale. În cazul în care o persoană vizată suferă un prejudiciu material sau moral, aceasta are dreptul de a primi despăgubiri din partea operatorului sau a persoanei împuternicite de operator.

(120)

Propunere de regulament privind spațiul european al datelor privind sănătatea, COM(2022) 197 final, 3.5.2022.

(121)

Directiva 2013/32/UE, JO L 180, 29.6.2013, p. 60.

(122)

Regulamentul (UE) 604/2013, JO L 180, 29.6.2013, p. 31.

(123)

A se vedea: Directiva 2003/86/CE a Consiliului, JO L 251, 3.10.2003. și Directiva (UE) 2016/801, JO L 132, 21.5.2016.

(124)

Directiva 2008/115/CE, JO L 348, 24.12.2008, p. 98 (articolul 13).

(125)

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind instituirea politicii strategice multianuale pentru gestionarea europeană integrată a frontierelor, COM(2023) 146 final , „Componenta 13 punctul 3”. 

În plus, în conformitate cu Regulamentul 2019/1896 privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european, au fost recrutați toți observatorii Frontex pentru drepturile fundamentale, numărul acestora ajungând astfel la 46 (Regulamentul EBCG solicită 40 de observatori). Regulamentul EBCG permite observatorilor același acces la toate operațiunile Frontex ca și tuturor celorlalți membri ai personalului trimis de Frontex.

(126)

Directiva 2009/52/CE, JO L 168, 30.6.2009, p. 24.

(127)

Comunicarea Comisiei privind aplicarea Directivei 2009/52/CE din 18 iunie 2009 de stabilire a standardelor minime privind sancțiunile și măsurile la adresa angajatorilor de resortisanți din țări terțe aflați în situație de ședere ilegală, COM(2021) 592. De asemenea, raportul FRA, „Protecting migrants in an irregular situation from labour exploitation – Role of the Employers Sanctions Directive” (Protejarea migranților aflați în situație de ședere ilegală împotriva exploatării prin muncă: rolul Directivei privind sancțiunile împotriva angajatorilor) (2021). Împreună cu FRA, Comisia elaborează un manual de formare pentru inspectorii de muncă cu privire la elementele de protecție ale directivei.

(128)

Directiva 2014/36/UE din 26 februarie 2014 privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților țărilor terțe în scopul ocupării unui loc de muncă în calitate de lucrători sezonieri, JO L 94, 28.3.2014, p. 375. Comisia a lansat, de asemenea, un studiu pentru a identifica lacunele și deficiențele în ceea ce privește protecția lucrătorilor sezonieri din țările terțe în UE.

(129)

Propunere de directivă privind o procedură unică de solicitare a unui permis unic pentru resortisanții țărilor terțe în vederea șederii și ocupării unui loc de muncă pe teritoriul statelor membre și un set comun de drepturi pentru lucrătorii din țările terțe cu ședere legală pe teritoriul unui stat membru (reformare), COM(2022) 655 final.

(130)

Directiva (UE) 2021/1883, JO L 382, 28.10.2021, p. 1 [articolul 11 alineatul (3)].

(131)

Strategia privind carta, p. 19.

(132)

A se vedea Tabloul de bord privind justiția pentru anul 2023, p. 31-37.

(133)

Contribuția Sloveniei, p. 6-7 și contribuția Lituaniei, p. 7-8; Contribuția Consiliului Europei.

(134)

Raportul din 2023 privind statul de drept, p. 9-10, cu observația că inițiativele de îmbunătățire a digitalizării au continuat, iar statele membre iau măsuri suplimentare în acest sens. Digitalizarea sistemului judiciar continuă să fie, în general, foarte avansată în Estonia, Germania, Letonia, Polonia, Spania, Slovacia, Lituania, Ungaria și Austria. Franța, Italia și Țările de Jos au primit recomandări pentru îmbunătățirea în continuare a digitalizării justiției prin eforturi continue. În ceea ce privește eforturile în curs, contribuția la consultare a Luxemburgului, p. 5, face referire la furnizarea anumitor informații pe cale electronică și la intrarea în vigoare a unui mecanism de justiție informatizat în chestiuni administrative după implementarea unui proiect-pilot privind procedurile urgente. Contribuția Franței, p. 6-7, face referire la consolidarea rețelelor, la îmbunătățirea programelor informatice pentru întreprinderi și la recrutarea de tehnicieni IT. Contribuția Greciei, p. 10-12, face referire la sprijinirea înregistrării digitale a cauzelor în primă instanță și la curțile de apel din Atena, Pireu și Salonic. De asemenea, Contribuția Croației, p. 7-8. Contribuția Finlandei, p. 5-6. Contribuția Poloniei, p. 17-18. Contribuția Ungariei, p. 10-12. Contribuția Letoniei, p. 6-7.

(135)

Contribuția României, p. 10. De asemenea, contribuția Consiliului Europei, care se referă la situația generală.

(136)

Contribuția Slovaciei, p. 4, care face referire la sistemul eCodex, prin care pot fi trimise ordinele europene de anchetă, la cererile de asistență juridică și la schimbul de probe electronice.

(137)

În ceea ce privește provocările, contribuția României, p. 10, face referire la disponibilitatea simultană a patru versiuni ale dosarului electronic al instanțelor și la necesitatea de a asigura compatibilitatea, securitatea cibernetică și modernizarea infrastructurii informatice la nivel local; Contribuția Spaniei, p. 1 și 5, face referire la necesitatea de a garanta suficiente competențe digitale. Raportul din 2023 privind statul de drept, p. 9, se referă la importanța asigurării faptului că instrumentele digitale pot fi utilizate în mod eficace în practică, inclusiv printr-o formare suficientă.

(138)

Contribuția Suediei, p. 6-7.

(139)

Pe lângă furnizarea de informații, printre acestea se numără depunerea online a rapoartelor poliției și a cererilor judiciare, administrarea dosarelor digitale ale cauzelor pentru a vizualiza și a descărca documente judiciare și pentru a depune documente și audieri în instanță în format de videoconferință și înregistrări audio-video ale procedurilor. De exemplu, contribuția Belgiei, p. 6 și 20, face referire la depunerea digitală a documentelor, la dosarele judiciare online, la soluțiile online în administrarea persoanelor vulnerabile și la găsirea unui traducător, interpret sau expert autorizat. În viitor, ar trebui să fie posibil, de asemenea, să se introducă acțiuni în justiție pe cale electronică, să se depună cereri și să se comunice online cu instanțele, precum și să se consulte hotărârile în format digital.

(140)

Contribuția Germaniei, p. 8.

(141)

Contribuția Franței, p. 7.

(142)

Consultarea online prin intermediul Platformei drepturilor fundamentale, întrebarea 3: Accesul la justiție prin intermediul căilor de atac judiciare și extrajudiciare este facilitat în statul dumneavoastră membru prin utilizarea instrumentelor digitale? De asemenea, Raportul din 2023 privind statul de drept, p. 9-10, care se referă la faptul că, în Croația, a crescut și mai mult utilizarea sistemului de comunicații electronice, iar majoritatea instanțelor rămase au fost integrate într-un sistem unificat. Cu toate acestea, există în continuare probleme semnificative de eficiență și calitate legate de digitalizarea justiției. În Italia, digitalizarea sistemului de justiție civilă a înregistrat progrese semnificative, însă normele procedurale modificate care permit digitalizarea în cadrul sistemului de justiție penală nu au fost încă puse în aplicare pe deplin.

(143)

Contribuția Slovaciei, p. 4, care face referire la un site dedicat al Curții Supreme; Contribuția Bulgariei, p. 19, care face referire la un portal e-justiție cu acces electronic gratuit, direct și permanent; Contribuția Spaniei, p. 1 și 5, care face referire la informațiile furnizate online cu privire la administrarea justiției și la căile de atac judiciare și extrajudiciare; Contribuția Austriei, p. 14-15.

(144)

Contribuția Luxemburgului, p. 5. Cu toate acestea, în Raportul din 2023 privind statul de drept (p. 10), Comisia a emis o recomandare adresată Luxemburgului cu privire la reforma în curs care urmărește să sporească accesibilitatea asistenței juridice.

(145)

Consultarea online prin intermediul Platformei drepturilor fundamentale, întrebarea 2: „Din experiența dumneavoastră, sunt furnizate în practică în statul dumneavoastră membru informații cu privire la căile de atac disponibile și la măsurile care trebuie luate în cursul unei proceduri judiciare/atunci când se recurge la căi de atac extrajudiciare?”.

(146)

Contribuția Austriei, p. 16; Contribuția Belgiei, p. 28; Contribuția Croației, p. 7; Contribuția Finlandei, p. 6-7; Contribuția Franței, p. 8. Contribuția Germaniei, p. 9. Contribuția Greciei, p. 12-14; Contribuția Ungariei, p. 12; Contribuția Irlandei, p. 2; Contribuția Letoniei, p. 7; Contribuția Lituaniei, p. 8-9; Contribuția Luxemburgului, p. 5; Contribuția Țărilor de Jos, p. 3; Contribuția Poloniei, p. 18; Contribuția punctului focal din Portugalia, p. 6; Contribuția României, p. 11; Contribuția Suediei, p. 7; Contribuția Slovaciei, p. 4-5; Contribuția Sloveniei, p. 7. Cu toate acestea, în prezent sunt în curs proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a patru state membre pentru transpunerea incorectă a Directivei 2010/64/UE.

(147)

Contribuția Greciei, p. 12-14. Contribuția Franței, p. 3-4. Contribuția Belgiei, p. 28. Contribuția Finlandei, p. 6-7.

(148)

Contribuția Franței, p. 3-4, care face referire la dreptul unei victime care nu înțelege limba franceză de a avea un interpret și o traducere a informațiilor necesare pentru exercitarea drepturilor ei. Victimele au dreptul de a solicita traduceri sau rezumate orale ale ședințelor de judecată; Contribuția Austriei, p. 16.

(149)

Contribuția Ungariei, p. 12-13.

(150)

Contribuția Țărilor de Jos, p. 3.

(151)

Contribuția Croației, p. 7.

(152)

Contribuția Ombudsmanului Croației, p. 7.

(153)

Contribuția Finlandei, p. 6-7 Contribuția Letoniei, p. 7; Contribuția Belgiei, p. 21.

(154)

Contribuția Finlandei, p. 5-6, care menționează, de asemenea, că avocații, avocații apărării, interpreții și traducătorii pot utiliza sistemul pentru a solicita fonduri de stat, pentru a depune facturi și pentru a accesa serviciile la distanță legate de asistența judiciară.

(155)

Consultarea online prin intermediul Platformei drepturilor fundamentale, a se vedea întrebarea 1.

(156)

Contribuția României, p. 11. În Lituania, în 2021 a fost instituită o procedură de cooperare între personalul de primă intervenție și furnizorii de sprijin pentru victime. Contribuția Lituaniei, p. 9.

(157)

Contribuția Sloveniei, p. 10.

(158)

Contribuția Austriei, p. 1-2.

(159)

Contribuția Germaniei, p. 12-13.

(160)

Contribuția Suediei, p. 8-15.

(161)

Contribuția Greciei, p. 15-16.

(162)

Contribuția Croației, p. 12-15. De asemenea, ENNHRI, p. 3, face referire la lacunele identificate de INDO în asigurarea drepturilor victimelor infracțiunilor (în ceea ce privește victimele infracțiunilor motivate de ură și ale violenței domestice în Germania, dreptul la despăgubiri pentru victimele traficului de persoane în Luxemburg și pentru victimele care nu sunt resortisanți ai țării de origine în Slovenia).

(163)

Consultarea online prin intermediul Platformei drepturilor fundamentale, întrebarea 1: Ce măsuri sunt utilizate în statul dumneavoastră membru pentru a elimina barierele lingvistice/culturale/fizice/financiare/de altă natură din calea accesului persoanelor la căi de atac judiciare și extrajudiciare? a. Servicii de interpretare și traducere (82 de răspunsuri pozitive); b. Măsuri de facilitare a accesului persoanelor cu handicap, cum ar fi măsuri referitoare la accesibilitatea fizică a instanțelor de judecată (60); c. Asistență judiciară (79); d. Modalități de referire a victimelor vulnerabile, cum ar fi victimele violenței domestice sau ale violenței bazate pe gen, către servicii de sprijin (65); e. Proceduri rapide disponibile pentru părțile vulnerabile, cum ar fi în cazurile care implică violență sexuală sau copii (31); f. Alte măsuri (8).

(164)

Contribuția punctului focal din Cipru, p. 3. Contribuția Germaniei, p. 4, 14 și 18, care se referă și la o procedură simplificată pentru inculpații minori. Potrivit contribuției Lituaniei, p. 10., cercetarea preliminară poate avea prioritate atunci când persoana suspectată sau victima este minoră sau atunci când persoana suspectată se află în detenție. În Letonia, procedurile penale care implică violență sau violență sexuală, inclusiv împotriva copiilor, sunt tratate cu prioritate. Contribuția Letoniei, p. 7.

(165)

Contribuția Belgiei, p. 26. Contribuția la consultare a Țărilor de Jos, p. 5, face referire la un proiect care introduce o procedură juridică simplificată pentru a contribui la reducerea numărului de conflicte între părinți în timpul divorțurilor și la prevenirea vătămării copiilor.

(166)

Contribuția Lituaniei, p. 9. Contribuția Austriei, p. 20; Contribuția Belgiei, p. 24-25; Contribuția Slovaciei, p. 4-5.

(167)

Contribuția Finlandei, p. 7.

(168)

Contribuția Suediei, p. 9-10. De asemenea, contribuția Portugaliei, p. 6-7, care face referire la birouri de sprijin pentru victimele violenței de gen care au fost sau sunt în curs de înființare în opt orașe.

(169)

Contribuția Croației, p. 5-6, care face referire la procedura în cazurile de violență sexuală.

(170)

Strategia privind carta, p. 10 și 18, care face referire la analiza consultărilor cu părțile interesate, p. 31.

(171)

 16 state membre prevăd, ca mecanism specific pentru accesul la justiție al persoanelor expuse riscului de discriminare și al persoanelor în vârstă, dreptul organizațiilor societății civile și/sau al organismelor de promovare a egalității de a iniția proceduri judiciare sau de a participa la acestea în numele sau în sprijinul uneia sau mai multor victime. Tabloul de bord privind justiția pentru anul 2023, p. 25. Diverse organizații ale societății civile din Slovenia depun eforturi pentru a combate discriminarea și a sprijini victimele, inclusiv pe cele din grupuri vulnerabile. Acestea oferă consiliere juridică, apărare și asistență în exercitarea căilor de atac în cazurile de discriminare. Contribuția Sloveniei, p. 3-4. Contribuția punctului focal din Slovenia, p. 3.

(172)

Contribuția Germaniei, p. 12-13.

(173)

Tabloul de bord privind justiția pentru anul 2023, p. 24-25 și 31.

(174)

Contribuția Ungariei, p. 16-17, care menționează 932 de judecători, 601 judecători asistenți și 102 stagiari participanți. Printre grupurile vulnerabile vizate se numără copiii, persoanele în vârstă, persoanele cu handicap și victimele violenței domestice și ale traficului de persoane. De asemenea, contribuția Lituaniei, p. 8 și 13, care face referire la formarea și recomandările specifice puse la dispoziția avocaților care oferă asistență juridică ce face obiectul asistenței judiciare; Contribuția Bulgariei, p. 19, care face referire la Institutul Național de Justiție din Bulgaria, care organizează cursuri de formare pentru magistrați cu privire la protecția efectivă împotriva discriminării.

(175)

Contribuția Spaniei, p. 2 și 4, care face referire, de asemenea, la formarea profesioniștilor din cadrul birourilor de asistență pentru victimele infracțiunilor, cu privire la nevoile persoanelor cu handicap, care include o sesiune privind accesibilitatea. Contribuția Franței, p. 9, care face referire la furnizarea de formare interregională privind primirea persoanelor cu handicap; Contribuția Lituaniei, p. 8 și 13, care face referire la formarea judecătorilor privind comunicarea cu persoanele cu handicap.

(176)

Contribuția Suediei, p. 11-12.

(177)

Făcând referire la o justiție accesibilă, adaptată vârstei, rapidă, diligentă, adaptată și axată pe nevoile și drepturile copilului. A se vedea: Orientările Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei privind o justiție în interesul copilului (adoptate de Comitetul de Miniștri la 17 noiembrie 2010 în cadrul celei de a 1098-a reuniuni a miniștrilor adjuncți); 17 noiembrie 2010.

(178)

Tabloul de bord privind justiția pentru anul 2023, figura 32, p. 28.

(179)

Contribuția Slovaciei, p. 7; Contribuția Luxemburgului, p. 8.

(180)

Contribuția punctului focal din Cipru, p. 4, în care se menționează că detenția copiilor este o sancțiune de ultimă instanță. Instanțele pentru copii pot impune, de asemenea, pedepse alternative, cum ar fi mustrări, amenzi, muncă în folosul comunității pentru copiii de peste 16 ani, trimiterea la un centru de tratare a abuzului de substanțe etc.

(181)

Contribuția Germaniei, p. 6, 14 și 16, care face referire la Legea privind tribunalele pentru tineri. Cu toate acestea, Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, în contribuția sa, p. 5-6, face referire la observațiile finale ale Comitetului ONU pentru drepturile copilului, în care comitetul a recomandat Germaniei să se asigure că toți copiii, inclusiv copiii cu vârsta sub 14 ani, își pot exprima opiniile și pot fi ascultați în deciziile care îi afectează, precum și să stabilească standarde juridice pentru a se asigura că procedurile sunt în interesul copilului. De asemenea, Comitetul a luat act cu satisfacție de măsurile luate de Germania pentru a-și alinia sistemul judiciar în materie de dreptul copilului la convenție, inclusiv prin transpunerea în legislația națională a Directivei (UE) 2016/800 [CRC/C/DEU/CO/5-6, punctul 17 litera (a)].

(182)

Contribuția Spaniei, p. 3.

(183)

Tabloul de bord privind justiția pentru anul 2023, figura 31, p. 28.

(184)

Contribuția Austriei, p. 21-25. Contribuția Franței, p. 12, în care se menționează faptul că copiii pot fi însoțiți în instanță de reprezentantul lor legal, de un adult ales de aceștia sau de o asociație certificată de sprijinire a victimelor.

(185)

Contribuția Țărilor de Jos, p. 7; Contribuția Suediei, p. 12, care face referire la Legea privind reprezentanții speciali pentru copii. De asemenea, contribuția Finlandei, p. 9, care face referire la revizuirea legislativă în curs ce conține propuneri de modificare a numirii mandatarilor pentru copii.

(186)

Tabloul de bord privind justiția pentru anul 2023, figura 31, p. 28. De exemplu, în Luxemburg, copiii trebuie audiați într-un cadru adaptat copiilor, contribuția la consultare a Luxemburgului, p. 8.

(187)

Contribuția Slovaciei, p. 7.

(188)

Contribuția Franței, p. 12, care precizează că interviurile copiilor trebuie să aibă loc în prezența unui psiholog, a unui pediatru, a unui membru al familiei, a unui administrator ad hoc sau a unei persoane mandatate de judecătorul pentru copii.

(189)

Contribuția Spaniei, p. 4.

(190)

Contribuția României, p. 13; Contribuția punctului focal din Portugalia, p. 10-12, care face referire la planurile de a dota 117 clădiri cu săli de primire și de audiere a copiilor.

(191)

Fondul Internațional de Urgență pentru Copii al Organizației Națiunilor Unite, https://www.unicef.org/.

(192)

Contribuția Poloniei, p. 27.

(193)

Consultarea online prin intermediul Platformei FRA a drepturilor fundamentale, întrebarea 4: „Din experiența dumneavoastră, au fost luate măsuri în statul dumneavoastră membru pentru a facilita accesul copiilor la justiție prin intermediul unor căi de atac judiciare și extrajudiciare?”. Contribuția ENNHRI, p. 3, face referire, de asemenea, la lacunele identificate de INDO în ceea ce privește protecția jurisdicțională a tuturor solicitanților de azil și a migranților din Belgia, Cehia, Grecia și Letonia.

(194)

Contribuția punctului focal din Slovenia, p. 5-6.

(195)

Contribuția ENNHRI, p. 3, care face referire la lacunele identificate de INDO în procedurile de drept al familiei și în procedurile care implică copii în Bulgaria, Germania, Irlanda, Luxemburg și Slovenia.

(196)

Contribuția Oficiului Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, p. 4, care face referire la CRC/C/HRV/CO/5-6; p. 17, 25 și 41.

(197)

Contribuția Oficiului Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, p. 6, care face referire la CRC/C/GRC/CO/4-6, punctul 40 (f-g). Contribuția Greciei, p. 19-20, care face referire la dreptul la asistență judiciară pentru copiii-victime ale abuzului sexual, exploatării și pornografiei infantile, precum și la garanțiile procedurale pentru persoanele suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale. De asemenea (CRC/C/CYP/CO/5-6, punctele 19-20 și 37-38), în care comitetul a recomandat Ciprului să se asigure că dreptul copilului de a fi ascultat în cadrul procedurilor judiciare este consacrat în legislație și pus în aplicare. Acesta a recomandat, de asemenea, ca copiii separați și cei neînsoțiți să fie reprezentați de avocați competenți în cadrul procedurilor de azil și să se instituie o procedură oficială pentru stabilirea interesului superior al copilului.

(198)

Strategia privind carta, p. 11-12.

(199)

Definite ca instituții publice instituite în temeiul directivelor relevante pentru combaterea discriminării pe criterii de rasă, origine etnică și gen. În multe state membre, mandatele organismelor de promovare a egalității acoperă și alte motive interzise, cum ar fi vârsta, handicapul, religia și convingerile, orientarea sexuală sau alte motive. Contribuția Equinet, p. 1.

(200)

Contribuția ENNHRI, p. 4, care face referire la campaniile de sensibilizare privind accesul la justiție ale INDO din Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Letonia, Luxemburg, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia și Spania.

(201)

Contribuția Equinet, p. 1-3 și 5, Contribuția ENNHRI, p. 1-2 și 5. Referitoare la competențele organismelor de promovare a egalității de a ajuta victimele discriminării. De asemenea, Tabloul de bord privind justiția pentru anul 2023, figura 19, care reflectă competențele pe care organismele de promovare a egalității sau, în anumite cazuri, alte organisme specifice le dețin în fiecare stat membru pentru a soluționa cazurile de discriminare. Printre altele, acestea oferă părților posibilitatea de a căuta o soluție alternativă la litigiul lor (de exemplu, proceduri de mediere sau conciliere), de a emite decizii cu caracter obligatoriu în cazurile de discriminare, de a acționa în instanță în cazurile de discriminare fie în numele victimelor, fie în nume propriu, sau de a prezenta observații instanței în calitate de amicus curiae sau expert în cazuri de discriminare.

(202)

Contribuția Equinet, p. 4.

(203)

Contribuția Equinet, p. 2, care face referire la studiul său intitulat „Litigation powers of Equality Bodies” (Competențele în materie de litigii ale organismelor de promovare a egalității), 2023, potrivit căruia 34 dintre cele 47 de organisme de promovare a egalității care au participat la sondaj aveau o anumită calitate procesuală în fața instanțelor. Dintre acestea, 23 au putut acționa în calitate de amicus curiae (un expert terț autorizat să asiste instanța oferind informații sau analize), 18 au putut introduce plângeri anonimizate la instanțe cu consimțământul victimei, 13 au fost în măsură să inițieze acțiuni actio popularis în nume propriu și 8 au putut iniția plângeri colective.

(204)

Contribuția ENNHRI, p. 2.

(205)

Contribuția ENNHRI, p. 2-3, care face referire la rapoartele ENNHRI privind statul de drept în Uniunea Europeană din 2022 și 2023. În conformitate cu Principiile de la Paris ale ONU, INDO sunt, de asemenea, responsabile de raportare și de consilierea guvernelor și a autorităților relevante cu privire la drepturile omului.

(206)

Contribuția Equinet, p. 3, care face referire la lucrarea „Preventing and reacting to discrimination through sanctions and remedies” (Prevenirea și răspunsul la discriminare prin sancțiuni și măsuri reparatorii), de Vincenzi Tudisco și Emma Lantschner și la lucrarea lui Marie Mercat-Bruns intitulată „A comparative study of collective redress in France, Norway and Romania: the challenges of strategic litigation” (Un studiu comparativ al acțiunilor colective în despăgubire în Franța, Norvegia și România: provocările litigiilor strategice). Revista legislației europene în domeniul egalității – numărul 1/2020, p. 21; Equinet 2013, p. 13. Alte motive pentru neraportarea discriminării pot include îndoiala că există șanse serioase de succes; necunoașterea propriilor drepturi și/sau a existenței organismelor de promovare a egalității; dificultatea de a furniza dovezi; incertitudinea soluției cazului, perspectiva unor niveluri scăzute de despăgubire și/sau teama de represalii; COM(2021) 139 final .

(207)

Pentru alte exemple de bune practici la nivel național, a se vedea ibidem, pagina 6.

(208)

Contribuția Bulgariei, p. 3, 17. De asemenea, contribuția Spaniei, p. 5, care face referire la birourile judiciare municipale care asistă cetățenii în relațiile lor cu administrarea justiției în general; Contribuția Luxemburgului, p. 2, care face referire la „Centre d’égalité de traitement”, care oferă consiliere cu privire la drepturile, legislația, jurisprudența și căile de atac ale victimelor.

(209)

Contribuția Franței, p. 3-4.

(210)

Contribuția Ungariei, p. 4-6.

(211)

Consultarea online prin intermediul Platformei drepturilor fundamentale, întrebarea 1 (60 de răspunsuri pozitive din 115).

(212)

Contribuția Sloveniei, p. 8-9.

(213)

Contribuția Germaniei, p. 9-10.

(214)

Contribuția Belgiei, p. 21; Contribuția punctului focal din Portugalia, p. 6.

(215)

Contribuția Poloniei, p. 20-21.

(216)

Contribuția Ungariei, p. 12-13. De asemenea, Contribuția Poloniei, p. 20-21.

(217)

Contribuția Oficiului Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, p. 6, care face referire la CRPD/C/HUN/CO/2-3, p. 26-27.

(218)

Contribuția Germaniei, p. 9; Contribuția Lituaniei, p. 8-9; Contribuția Țărilor de Jos, p. 3; Contribuția Croației, p. 11-12; Contribuția Ungariei, p. 12-13.

(219)

Contribuția Irlandei, p. 2.

(220)

Contribuția Bulgariei, p. 11, care menționează că majoritatea funcționarilor judiciari beneficiază de formare privind software-ul.

(221)

Curtea a făcut trimitere la Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap și la legislația națională privind egalitatea de tratament și nediscriminarea, care necesită ajustări procedurale rezonabile pentru a optimiza drepturile de participare și de informare ale persoanelor cu handicap. Adaptarea limbajului judiciar astfel încât acesta să poată fi înțeles a fost o cerință pentru sistemul judiciar, necesitatea de a informa reclamanții cu privire la hotărâre decurgând din Directiva privind drepturile victimelor. C.G.P.J – Judicial News (poderjudicial.es) , contribuția la consultare a Spaniei, p. 5.

(222)

Contribuția Ciprului, p. 1, Contribuția Germaniei, p. 4, Contribuția Greciei, p. 5-6, Contribuția Țărilor de Jos, p. 1. Tabloul de bord privind justiția pentru anul 2023, p. 17-18. De asemenea, contribuția Consiliului Europei, referitoare la Comisia Europeană pentru Eficiența Justiției (CEPEJ): Promovarea medierii în vederea soluționării litigiilor administrative în statele membre ale Consiliului Europei – decembrie 2022.

(223)

Contribuția Sloveniei, p. 5.

(224)

Contribuția Germaniei, p. 18-19.

(225)

Contribuția Franței, p. 3-4. Contribuția Luxemburgului, p. 3, în care se menționează faptul că se preconizează că un proiect de lege va introduce un mecanism colectiv de recurs pentru a permite unui număr mare de consumatori să depună în comun o cauză în cazul în care au fost prejudiciați în același mod sau în mod similar; Contribuția Suediei, p. 2, care face referire la dreptul unui grup de consumatori de a introduce acțiuni în reprezentare împotriva unui comerciant.

(226)

Contribuția Letoniei, p. 1-2.

(227)

Contribuția Luxemburgului, p. 2, contribuția Germaniei, p. 4, contribuția Belgiei, p. 6-7, contribuția Lituaniei, p. 3-5, contribuția punctului focal al Portugaliei, p. 1-4, contribuția Finlandei, p. 1-3, contribuția Austriei, p. 8 și 12-13.

(228)

Tabloul de bord privind justiția pentru anul 2023, p. 24.

(229)

Contribuția Luxemburgului, p. 2. În materie civilă, medierea este disponibilă la „Centre de Médiation”, care numește un mediator în conformitate cu litigiul și cu dorințele părților.

(230)

Tabloul de bord privind justiția pentru anul 2023, p. 24. În mod similar, în Slovenia, soluționarea alternativă a litigiilor în cadrul altor organisme decât instanțele nu este utilizată pe scară largă, dar importanța sa este din ce în ce mai mare. Instanțele prezintă SAL ca opțiune, cu excepția cazului în care judecătorul o consideră inadecvată. Contribuția Sloveniei, p. 3. Legea privind arbitrajul permite părților civile să mandateze o comisie de arbitraj să pronunțe o hotărâre obligatorie echivalentă cu cea a unei instanțe. Medierea este reglementată de Legea privind medierea în materie civilă și comercială. Legea privind soluționarea alternativă a litigiilor în materie judiciară îmbunătățește utilizarea soluționării alternative a litigiilor în relațiile comerciale, de muncă, de familie și în alte raporturi de drept civil în ceea ce privește cererile care pot fi lăsate la dispoziția părților și soluționate de acestea. Fondurile pentru finanțarea programelor SAL sunt furnizate din bugetele instanțelor.

(231)

Contribuția la consultare a Țărilor de Jos, p. 1; Tabloul de bord privind justiția pentru anul 2023, p. 24, în care menționează că, în Slovacia, utilizarea SAL în scopuri administrative nu este sprijinită și că, în Spania, SAL este obligatorie în cauzele în materie de dreptul muncii.

(232)

A se vedea Tabloul de bord privind justiția pentru anul 2023, p. 31-37.

(233)

Strategia privind carta, p. 5, care face referire, de asemenea, la nivelul scăzut de utilizare și de conștientizare a cartei în parlamente.

(234)

Contribuția FRA referitoare la Declarația Comisiei pentru drept constituțional a Parlamentului Finlandei (PeVL 44/2022) privind proiectul de lege al Guvernului nr. 103/2022 privind modificarea Legii privind străinii. Comisia a solicitat dispoziții mai precise privind posibila marjă de apreciere națională în punerea în aplicare a Directivei 2013/32/UE, restricțiile privind libertatea de circulație și dreptul de a contesta o decizie privind o cerere de autorizare a părăsirii centrului de primire. De asemenea, contribuția FRA care face referire la propunerea Guvernului Estoniei de modificare a Legii privind străinii (dreptul de a introduce o cale de atac împotriva unei decizii privind o contestație în materie de vize), 328 SE [(viisavaide otsuse kohtukaebeõigus) eelnõu 328 SE], 8 februarie 2021.

(235)

Contribuția FRA care face referire la nota explicativă a Parlamentului Republicii Lituania privind modificarea articolului 5 și a articolului 22 alineatul (2) din Legea nr. XI-2234 privind informațiile în materie penală din Republica Lituania și modificarea articolului 10 din Legea privind secretele de stat și de serviciu ale Republicii Lituania.

(236)

Articolul 267 din TFUE.

(237)

Articolul 258 din TFUE.

(238)

A se vedea: Hotărârea din 18 mai 2021, Asociația „Forumul Judecătorilor din România” și alții, C-83/19, C-127/19, C-195/19, C-291/19, C-355/19, EU:C:2021:393; Hotărârea din 20 aprilie 2021, Repubblika, C-896/19, EU:C:2021:311; Hotărârea din 2 martie 2021, A.B. și alții (Numirea judecătorilor Curții Supreme – Apel), C-824/18, EU:C:2021:153; Hotărârea din 19 noiembrie 2019, A. K. și alții (Independența Camerei Disciplinare a Curții Supreme), C-585/18, C-624/18 și C-625/18, ECLI:EU:C:2019:982. și Hotărârea din 27 februarie 2018, Associação Sindical dos Juízes Portugueses, C-64/16, EU:C:2018:117.

(239)

Raportul din 2023 privind statul de drept, p. 3.

(240)

Hotărârea din 2 martie 2021, Prokuratuur (Conditions d’accès aux données relatives aux communications électroniques), C-746/18, EU:C:2021:152, punctul 42. De asemenea, Hotărârea din 6 octombrie 2020, La Quadrature du Net și alții, C‑511/18, C‑512/18 și C‑520/18, EU:C:2020:791, punctul 223 și jurisprudența citată.

(241)

De asemenea, strategia privind carta, p. 5 și sursele citate în aceasta, care menționează că corpusul în creștere al dreptului UE demonstrează modul în care carta se aplică într-un număr tot mai mare de cazuri și domenii. Acest lucru este ilustrat în special de jurisprudența CJUE privind asigurarea respectării dreptului la o cale de atac eficientă în domenii precum impozitarea, azilul și migrația sau egalitatea de tratament în ceea ce privește ocuparea forței de muncă.

(242)

Hotărârea din 19 septembrie 2018, Milev, C‑310/18, EU:C:2018:732.

(243)

Cauza pendinte C-760/22, FP și alții.

(244)

Hotărârea din 13 februarie 2020, Spetsializirana prokuratura (ședință în lipsa persoanei acuzate), C‑688/18, EU:C:2020:94; Hotărârea din 23 noiembrie 2021, IS (Illégalité de l’ordonnance de renvoi), C-564/19, EU:C:2021:949; Hotărârea din 19 mai 2022, Spetsializirana prokuratura, C-569/20, EU:C:2022:401; Hotărârea din 15 septembrie 2022, HN (Procès d’un accusé éloigné du territoire), C‑420/20, EU:C:2022:679. De asemenea, Hotărârea din 19 mai 2022, Spetsializirana prokuratura, C-569/20, EU:C:2022:401.

(245)

Cauzele pendinte C-767/22 și C-49/23, 1Dream și alții și cauza pendinte C-265/23, Volieva.

(246)

Cauza pendinte C-603/22, M.S. și alții (Droits procéduraux d’une personne mineure).

(247)

Hotărârea din 1 august 2022, TL () and de traduction), C-242/22 PPU, EU:C:2022:611.

(248)

Hotărârea din 9 iunie 2016, Balogh, C‑25/15, EU:C:2016:423.

(249)

Hotărârea din 15 octombrie 2015, Covaci, C‑216/14, EU:C:2015:686; Hotărârea din 12 octombrie 2017, Sleutjes, C‑278/16, EU:C:2017:757; Hotărârea din 1 august 2022, TL () and de traduction), C‑242/22, EU:C:2022:611.

(250)

Hotărârea din 1 august 2022, TL, C‑242/22, EU:C:2022:611.

(251)

A se vedea: Hotărârea din 14 septembrie 2023, Bezirkshauptmannschaft Feldkirch, C-55/22, EU:C:2023:670 și Hotărârea din 19 octombrie 2023, C-147/22, EU:C:2023:790.

(252)

Hotărârea din 22 iunie 2023, K.B. and F.S. (Relevé d’office dans le domaine pénal), C-660/21, EU:C:2023:498.

(253)

Hotărârea din 12 martie 2020, VW (Dreptul de a avea acces la un avocat în caz de neprezentare), C‑659/18, EU:C:2020:201. CJUE a clarificat, de asemenea, faptul că directiva se aplică procedurilor judiciare de autorizare a internării psihiatrice și permite obligația de a concedia un avocat împotriva voinței pârâtului în caz de conflict de interese, astfel cum este definit de dreptul național (Hotărârea din 5 iunie 2018, Kolev și alții, C‑612/15, EU:C:2018:392).

(254)

Hotărârea din 15 octombrie 2015, Covaci, C‑216/14, EU:C:2015:686; Hotărârea din 13 iunie 2019, Moro, cauza C-646/17, EU:C:2019:489.

(255)

Hotărârea din 5 iunie 2018, Kolev și alții, C‑612/15, EU:C:2018:392; Hotărârea din 19 septembrie 2019, Rayonna prokuratura Lom, C‑467/18, EU:C:2019:765.

(256)

Directiva 2014/41/UE.

(257)

Decizia-cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre (JO L 190, 18.7.2002, p. 1).

(258)

Hotărârea din 28 ianuarie 2021, Spetsializirana prokuratura (Déclaration des droits) C-649/19, EU:C:2021:75.

(259)

Hotărârea din 25 iulie 2018, Minister for Justice and Equality (Deficiențele sistemului judiciar), C-216/18 PPU, EU:C:2018:586, și Hotărârea din 17 decembrie 2020, Openbaar Ministerie (Indépendance de l’autorité judiciaire d’émission), C-354/20 PPU, EU:C:2020:1033 și C-412/20 PPU, L și P. De asemenea, Hotărârea din 13 ianuarie 2021, MM, C-414/20 PPU, EU:C:2021:4, în care Curtea a amintit că Decizia-cadru 2002/584, interpretată în lumina articolului 47 din cartă, impune ca instanța solicitantă să poată efectua un control al condițiilor în care a fost emis MEA.

(260)

     A se vedea Hotărârea din 31 mai 2013, Asociația Accept, C-81/12, EU:C:2013:275, punctul 63.

(261)

A se vedea Hotărârea Feryn, punctul 38; Hotărârea Asociația Accept, punctul 62. În mai multe state membre (de exemplu, Austria, Belgia, Cehia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, România și Slovenia), legislația națională permite impunerea de sancțiuni în absența unei victime anume în anumite condiții.

(262)

     Hotărârea Asociația Accept, punctul 64.

(263)

Hotărârea din 14 iulie 2022, EPIC Financial Consulting, C-274/21 și C-275/21, EU:C:2022:565. Directiva 89/665/CEE a Consiliului, JO L 395, 30.12.1989, p. 33.

(264)

Hotărârea din 21 decembrie 2021, Randstad Italia, C-497/20, EU:C:2021:1037.

(265)

Hotărârea din 7 septembrie 2021, Klaipėdos regiono atliekų tvarkymo centras, C-927/19, ECLI:EU:C:2021:700.

(266)

Hotărârea din 15 septembrie 2022, Veridos, C-669/20, EU:C:2022:684, care face referire la procedurile în temeiul Directivei 2009/81/CE, JO L 216, 20.8.2009, p. 76.

(267)

Directiva 93/13/CEE a Consiliului, JO 1993, L 95, p. 29.

(268)

Hotărârea din 22 aprilie 2021, Profi Credit Slovakia, C‑485/19, EU:C:2021:313, punctul 54; Hotărârea din 4 iunie 2020, Kancelaria Medius SA, C‑495/19, EU:C:2020:431, punctul 32; Hotărârea din 17 mai 2022, Ibercaja Banco, C‑600/19, EU:C:2022:394, punctul 45; Hotărârea din 17 mai 2022, SPV Project 1503 Srl and Banco di Desio e della Brianza SpA, C‑693/19 și C‑831/19, EU:C:2022:395, punctul 61; Hotărârea din 17 mai 2022, Unicaja Banco, C‑869/19, EU:C:2022:397, punctul 29; Hotărârea din 17 mai 2022, Impuls Leasing România IFN SA, C‑725/19, EU:C:2022:396, punctul 46; Hotărârea din 10 iunie 2021, BNP Paribas Personal Finance SA, C‑776/19 – C‑782/19, EU:C:2021:470, punctul 29; Hotărârea din 29 aprilie 2021, Bank BPH S.A, C‑19/20, EU:C:2021:341, punctul 92; Hotărârea din 8 septembrie 2022, D.B.P. (Crédit hypothécaire libellé en devises étrangères) C‑80/21 – C‑82/21, punctul 88; Hotărârea din 22 septembrie 2022, Servicios Prescriptor y Medios de Pagos EFC SAU, C‑215/21, EU:C:2022:723, punctul 36.

(269)

Hotărârea Impuls Leasing România IFN SA; Hotărârea din 22 septembrie 2022, Vicente (Action en paiement d’honoraires d’avocat), C‑335/21, EU:C:2022:720; Hotărârea din 4 iunie 2020, Kancelaria Medius SA, C‑495/19, EU:C:2020:431.

(270)

Hotărârea BNP Paribas Personal Finance SA; Hotărârea Profi Credit Slovakia; Hotărârea D.B.P. (Crédit hypothécaire libellé en devises étrangères).

(271)

Hotărârea Ibercaja Banco; Hotărârea SPV Project 1503 Srl și Banco di Desio e della Brianza SpA.

(272)

Hotărârea Servicios Prescriptor y Medios de Pagos EFC SAU.

(273)

Hotărârea din 10 septembrie 2013, G. și R., C-383/13 PPU, EU:C:2013:533 și hotărârea din 11 decembrie 2014, Boudjlida, C-249/13, EU:C:2014:2431.

(274)

A se vedea: Hotărârea Randstad Italia, punctul 46; Hotărârea Repubblika, punctul 49; și Hotărârea A.B. și alții (Numirea judecătorilor Curții Supreme – Apel), punctul 108.

(275)

În conformitate cu articolul 51 alineatul (1) din cartă.

(276)

FRA, Raportul privind drepturile fundamentale din 2023, p. 48-50. De asemenea, Raportul privind drepturile fundamentale din 2022, p. 33-34 și 37, Raportul privind drepturile fundamentale din 2021, p. 46.

(277)

În hotărârea sa din 17 aprilie 2018, Egenberger, C-414/16, EU:C:2018:257, punctul 78, CJUE a stabilit efectul direct al articolului 47 din Carta drepturilor fundamentale, care a fost confirmat, de exemplu, în: Hotărârea din 6 octombrie 2020, État luxembourgeois (Protecție jurisdicțională împotriva cererilor de informații în materie fiscală), C-245/19 și C-246/19, EU:C:2020:795, punctul 55; Hotărârea AK (Independența Camerei Disciplinare a Curții Supreme), punctul 162; Hotărârea din 29 iulie 2019, Torubarov, C-556/17, EU:C:2019:626, punctul 56.

(278)

Contribuția FRA, care face referire la Curtea Constituțională a Austriei, E4359/2021, decizia din 17.3.2022 și E4123/2020, decizia din 8.6.2021. În prima cauză, tribunalul administrativ federal nu l-a audiat pe reclamant și a presupus în mod eronat că reclamantul aparține credinței șiite. Decizia tribunalului administrativ federal a fost anulată. În al doilea caz, renunțarea la audierea orală a fost arbitrară, întrucât nu a fost posibil să se stabilească suficient de precis situația de fapt din speță. Curtea Constituțională a anulat decizia.

(279)

Contribuția FRA, care face trimitere la Curtea Administrativă Supremă din Austria, decizia din 23.6 2021, Mag. B; Curtea Federală Fiscală, Ra 2019/13/0111.

(280)

Directiva (UE) 2015/849.

(281)

Contribuția FRA, care face referire la Curtea Constituțională a Belgiei, decizia nr. 114/2020 din 24.9.2020, Ordinul barourilor francofone și germanofone, Ordinul barourilor flamande și Institutul Contabililor și Consultanților Fiscali și alții.

(282)

Contribuția FRA, care face referire la Curtea Supremă a Estoniei, hotărârea din 20 aprilie 2021, Cancelarul Justiției, ministrul justiției, ministrul de interne, ministrul afacerilor externe, poliția și poliția de frontieră, Rostyslav Polishchuk, Mykola Ishchenko, Tulundusühistu Loreta, Hobulane OÜ.

(283)

Regulamentul (UE) 2021/693 de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1382/2013.

(284)

  https://ec.europa.eu/info/funding-tenders/opportunities/portal/screen/programmes/just2027 .  

(285)

Bugetul disponibil pentru perioada 2021-2027 este de aproximativ 305 milioane EUR. Bugetul pentru 2023 este de 41 125 000 EUR și pentru 2024 de 40 691 000 EUR, cu următoarea repartizare între componentele programului: cooperarea judiciară în materie civilă și penală (27 %), formarea judiciară (36 %) și accesul la justiție (27 %) (procentaje alocate pe baza temeiului juridic al programului).

(286)

Celelalte două componente vizează 1) facilitarea cooperării judiciare în materie civilă și penală și promovarea statului de drept, a independenței și a imparțialității sistemului judiciar ( cerere de propuneri de granturi pentru acțiuni menite să promoveze cooperarea judiciară în materie civilă și penală , inclusiv prin sprijinirea eforturilor de îmbunătățire a eficacității sistemelor judiciare naționale și a executării efective a deciziilor) și 2) sprijinirea formării judiciare pentru a promova o cultură juridică, judiciară și a statului de drept comună și pentru a sprijini punerea în aplicare coerentă și eficace a dreptului Uniunii (cerere de propuneri de granturi pentru acțiuni de sprijinire a proiectelor transnaționale privind formarea profesioniștilor din domeniul justiției care acoperă dreptul civil, dreptul penal sau drepturile fundamentale) .

(287)

Cerere de propuneri de granturi pentru acțiuni de sprijinire a proiectelor transnaționale în domeniul e-justiției, al drepturilor victimelor și al drepturilor procedurale .

(288)

https://commission.europa.eu/strategy-and-policy/policies/justice-and-fundamental-rights/criminal-justice/rights-suspects-and-accused_en .  

(289)

  https://ec.europa.eu/info/funding-tenders/opportunities/portal/screen/how-to-participate/org-details/999999999/project/101051559/program/43252386/details .

(290)

  https://ec.europa.eu/info/funding-tenders/opportunities/portal/screen/how-to-participate/org-details/999999999/project/101087157/program/43252386/details .

(291)

  https://ec.europa.eu/info/funding-tenders/opportunities/portal/screen/how-to-participate/org-details/999999999/project/101056671/program/43252386/details .

(292)

https://e-justice.europa.eu/home?init=true&action=home&plang=ro .

(293)

Consiliul Europei va elabora, de asemenea, orientări și cursuri de formare pentru profesioniștii din domeniul judiciar cu privire la Recomandarea Comisiei privind drepturile procedurale ale persoanelor suspectate și acuzate care fac obiectul arestării preventive și privind condițiile materiale de detenție, https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/ip_22_7570 .

(294)

  European Programme for Human Rights Education for Legal Professionals in the European Union (Programul european pentru educație în materie de drepturile omului pentru profesioniștii în domeniul dreptului din Uniunea Europeană) (HELP in the EU III). Cursul acoperă Convenția europeană a drepturilor omului, Carta socială europeană (revizuită), Carta UE și alte acte legislative relevante ale UE și ale Consiliului Europei, precum și jurisprudența relevantă.

(295)

Regulamentul (UE) 2021/692. Bugetul total pentru perioada 2021-2027 este de 1,5 miliarde EUR.

(296)

Acțiunile finanțate facilitează punerea în aplicare a priorităților UE în domeniul drepturilor fundamentale, al statului de drept și al democrației, astfel cum se subliniază în rapoartele privind statul de drept, în Comunicarea intitulată „O Europă mai favorabilă incluziunii și mai protectoare: includerea discursului de incitare la ură și a infracțiunilor motivate de ură în lista infracțiunilor incriminate de UE”, rapoartele privind cetățenia UE, Planul de acțiune pentru democrația europeană, Recomandarea Comisiei privind protecția jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului implicați în acțiuni de mobilizare publică împotriva procedurilor judiciare vădit nefondate sau abuzive și strategia privind carta.

(297)

Strategia privind carta, p. 11.

(298)

Anexa la Decizia de punere în aplicare a Comisiei privind finanțarea programului „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” și adoptarea programului de lucru pentru perioada 2023-2024. Cerere de propuneri pentru promovarea sensibilizării organizațiilor societății civile, a consolidării capacităților și a punerii în aplicare a Cartei drepturilor fundamentale a UE .

(299)

Cerere de propuneri pentru promovarea consolidării capacităților și a sensibilizării cu privire la Carta drepturilor fundamentale a UE și la activitățile privind litigiile strategice legate de democrație, statul de drept și încălcările drepturilor fundamentale . A se vedea proiectele „ Transformarea Cartei UE ca principal instrument de soluționare a litigiilor în materie de drepturi ale omului în Ungaria ”, „ Litigiile strategice ca punct de acces pentru a aborda drepturile persoanelor cu handicap în Uniunea Europeană ” Dezvoltarea informațiilor, a orientărilor și a interconectării pentru integrarea drepturilor (cartei) în strategiile de asigurare a respectării legii ”.

(300)

Cerere de propuneri pentru prevenirea și combaterea violenței de gen și a violenței împotriva copiilor: apel către intermediari .

(301)

Anexa la Decizia de punere în aplicare a Comisiei privind finanțarea programului „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” și adoptarea programului de lucru pentru perioada 2023-2024. Aceste activități includ finanțare pentru îmbunătățirea sprijinului disponibil pentru victimele infracțiunilor motivate de ură, precum și răspunsurile structurilor judiciare la infracțiunile motivate de ură.

(302)

Programul de lucru pentru Europa digitală 2023-2024 (.pdf) .

(303)

Cerere de propuneri pentru transformarea digitală . Un exemplu de proiect finanțat este „ Gestionarea continuă, dezvoltarea și întreținerea sistemului e-CODEX ” utilizat de mai multe state membre pentru schimbul digital de date legate de cauze în materie civilă, comercială și penală.

(304)

Programul de lucru pentru Europa digitală 2023-2024 (.pdf) .

(305)

Proiectul „Accesul la justiție într-un sistem constituțional european pe mai multe niveluri” .

(306)

Proiectul „Studii ale UE pentru protecția drepturilor omului și soluționarea alternativă a litigiilor” .

(307)

Proiectul „Justiția în interesul copilului în acțiune”, finanțat în cadrul acțiunii-cheie „Cooperarea pentru inovare și schimbul de bune practici” din cadrul Erasmus +.

(308)

https://erasmus-plus.ec.europa.eu.

(309)

  https://commission.europa.eu/funding-tenders/find-funding/eu-funding-programmes/internal-security-fund_en .

(310)

https://commission.europa.eu/business-economy-euro/economic-recovery/recovery-and-resilience-facility_ro .

(311)

  https://ec.europa.eu/economy_finance/recovery-and-resilience-scoreboard/milestones_and_targets.html?lang=en .

(312)

Cu un buget total de 864 de milioane EUR pentru perioada 2021-2027, în cadrul Instrumentului de sprijin tehnic, Comisia a sprijinit 20 de proiecte în domeniul reformelor judiciare în 14 state membre, în valoare totală de 10 580 000 EUR.

(313)

Barnahus (casele pentru copii) funcționează ca un punct de serviciu în care autoritățile de aplicare a legii, justiția penală, serviciile de protecție a copilului și lucrătorii sociali și din domeniul sănătății cooperează sub același acoperiș. Proiectul „ Asigurarea justiției în interesul copilului prin funcționarea eficace a unităților Barnahus din Finlanda ” contribuie la îmbunătățirea accesului la sistemul de justiție și a calității acestuia pentru copiii-victime ale violenței. Funcționarea a cinci centre Barnahus este îmbunătățită pentru a răspunde cazurilor de abuz sexual asupra copiilor. În mod similar, „ Consolidarea justiției în interesul copilului printr-o cooperare și coordonare eficace între diferitele servicii de tip Barnahus în regiunile Spaniei ” vizează elaborarea de recomandări și a unei strategii, precum și a unui plan de acțiune pentru extinderea operațiunilor Barnahus în regiunile participante. În Slovenia, proiectul „Barnahus Slovenia: Sprijinirea copiilor victime ale violenței” a condus la deschiderea unui centru Barnahus în urma formării inițiale. Proiectul a contribuit la conceperea operațiunilor și la pregătirea unui proiect de lege privind justiția în interesul copilului, adoptat în iunie 2021. Acesta a inclus o campanie de comunicare la nivel național și a implicat copiii în proiectarea centrelor Barnahus. Scopul proiectului „Punerea în aplicare a modelului Barnahus în Croația” este de a consolida cadrul juridic, inclusiv prin consolidarea capacităților profesioniștilor.

(314)

Scopul proiectului este de a integra mai bine copiii cu handicap în societate și de a îmbunătăți calitatea serviciilor pe care le primesc din partea sistemului de protecție socială și juridică a copilului și a tutelei sociale și a serviciilor conexe.

(315)

Acest proiect promovează o educație timpurie unitară, favorabilă incluziunii și de calitate.

(316)

Acest proiect vizează reducerea numărului de cauze nesoluționate în instanțele penale și a duratei procedurilor penale pentru cazurile în care sunt implicați tineri. De asemenea, sprijină îmbunătățirea tratamentului și a reintegrării tinerilor deținuți prin formarea personalului din penitenciare.

(317)

În Franța, proiectul „FranceJustice” vizează îmbunătățirea accesului la justiție prin instituirea unui instrument informatic pentru consultări între cetățeni și profesioniștii din domeniul dreptului, inclusiv reprezentanții serviciilor care furnizează informații privind drepturile fundamentale și justiția, precum și asociațiile de sprijinire a victimelor. Proiectul „Modernizarea normelor de procedură civilă în Cipru” a sprijinit Curtea Supremă în modernizarea normelor de procedură civilă în 2021. De asemenea, proiectul „ Sprijin pentru punerea în aplicare a comunicării electronice în sistemul judiciar croat” , cofinanțat cu Consiliul Europei, sprijină Ministerul Justiției în evaluarea sistemului actual în lumina feedbackului părților interesate și a celor mai bune practici și oferă recomandări pentru îmbunătățiri suplimentare.

(318)

De exemplu, în cadrul unei proceduri de ofertare NEAR/SJJ/2023/EA-OP/0056 pentru furnizarea de echipamente și capacități tehnice pentru instituțiile judiciare, în 2023 au fost semnate cinci contracte în valoare totală de 3,94 milioane EUR pentru vehicule de poliție specializate pentru transportul persoanelor private de libertate; un autobuz de poliție specializat pentru transportul deținuților; echipamente antideturnare; sisteme tehnice de protecție pentru clădirile judiciare și servere pentru instituțiile judiciare din Bosnia și Herțegovina.

(319)

  https://www.eeas.europa.eu/eeas/eu-action-plan-human-rights-and-democracy-0_en?s=264 .

(320)

Cooperarea bilaterală cu mai multe țări partenere, inclusiv, de exemplu, Mongolia, Nigeria, Filipine, Columbia, Gambia, Guineea-Bissau și Angola. Inițiativa Echipa Europa pentru democrație (TED) este o inițiativă Echipa Europa tematică globală, care implică 15 state membre și care a fost lansată în 2021 pentru a promova democrația și drepturile omului în întreaga lume. Responsabilitatea și statul de drept sunt priorități-cheie, cu un grup de lucru dedicat accesului la justiție și justiției centrate pe oameni.

(321)

Acest lucru se realizează prin sprijinirea punerii în aplicare a Fondului de tranziție al Uniunii Africane de către Delegația UE pe lângă Uniunea Africană, cu un consorțiu de agenții specializate.

(322)

  https://www.elpaccto.eu/en/ . A doua etapă, care va începe în 2023, va fi cel mai mare program de sprijinire a punerii în aplicare a Inițiativei Echipa Europa pentru justiție și securitate , care se axează, de exemplu, pe sprijinirea acțiunilor legate de accesul la justiție și de justiția centrată pe oameni.

(323)

Executarea hotărârilor judecătorești și punerea în aplicare a hotărârilor CEDO sunt, de exemplu, raportate în rapoartele de țară ca parte a pachetului anual de extindere.

(324)

Exemple de acțiuni din cadrul programelor comune UE-Consiliul Europei sunt (i) Parteneriatul pentru o bună guvernanță pentru țările Parteneriatului estic, care vizează combaterea discriminării și protejarea drepturilor grupurilor vulnerabile și ale femeilor prin consolidarea capacităților și diseminarea de instrumente/orientări în ceea ce privește accesul la justiție în Georgia, Moldova și Ucraina; (ii) Mecanismul orizontal al UE/Consiliului Europei pentru Balcanii de Vest și Turcia, care abordează inegalitățile de gen din sistemele judiciare din Albania, Muntenegru și Macedonia de Nord, (iii) programul Sud, care a adaptat 31 de ediții ale programului HELP menționat mai sus la contextele juridice naționale și a reunit, în iulie 2023, tutori HELP și puncte focale naționale din regiunea sud-mediteraneeană pentru a discuta prioritățile comune pentru regiune și modalitățile de consolidare a cooperării.

(325)

https://commission.europa.eu/strategy-and-policy/eu-budget/performance-and-reporting/programme-performance-statements/common-foreign-and-security-policy-performance_en . 

(326)

De exemplu, reprezentantul special al Uniunii Europene pentru drepturile omului.

(327)

EULEX Kosovo, Misiunea UE de consiliere pentru reforma sectorului securității civile în Ucraina (EUAM Ucraina), Misiunea de Poliție a Uniunii Europene pentru teritoriile palestiniene (EUPOL COPPS) și misiunea Uniunii Europene de consolidare a capacităților în Mali (EUCAP Sahel Mali).

(328)

  https://www.eeas.europa.eu/eeas/eu-action-plan-human-rights-and-democracy-0_en?s=264 . Lista granturilor acordate de Consiliul Europei în cadrul programelor comune UE/COE și al contribuțiilor voluntare .

(329)

Concluziile Consiliului privind consolidarea aplicării Cartei drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană din 8 martie 2021, 6795/21.

(330)

Articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf din TUE.

(331)

A se vedea FRA 2023, Consultarea societății civile privind accesul la justiție. Rezumatul răspunsurilor la un sondaj online realizat între 30 iunie și 21 august 2023.

(332)

A se vedea Strategia privind carta, p. 12-13, care face referire la faptul că nivelul de cunoaștere a cartei rămâne scăzut în rândul practicienilor din domeniul justiției de la nivel național, în pofida utilizării sale tot mai mari de către instanțele naționale.