COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 30.11.2023
COM(2023) 768 final
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE CONSILIU
Raport privind capitolul III din Regulamentul (UE) 2022/1854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie
Contribuția de solidaritate și măsurile echivalente adoptate: bilanț
I.Introducere
Prezentul raport prezintă concluziile revizuirii dispozițiilor prevăzute în capitolul III din Regulamentul (UE) 2022/1854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 1 privind o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie (denumit în continuare „Regulamentul Consiliului”), având în vedere situația generală a sectorului combustibililor fosili și profiturile excedentare generate. Raportul este prezentat Consiliului de către Comisie în conformitate cu obligația sa de raportare prevăzută la articolului 20 din Regulamentul Consiliului.
Raportul urmărește, în special, să revizuiască aplicarea de către statele membre a contribuției de solidaritate stabilite prin Regulamentul Consiliului sau a măsurilor naționale echivalente adoptate de acestea ca alternativă. Raportul își propune aceasta în contextul evoluțiilor din sectorul combustibililor fosili și al evoluției profiturilor generate în acest sector. La baza sa stau informațiile transmise de statele membre în conformitate cu obligația lor de raportare către Comisie prevăzută la articolul 19 alineatul (4) din Regulamentul Consiliului, precum și analiza internă efectuată de Comisie.
II.Context
Regulamentul Consiliului a fost adoptat de Consiliu la 6 octombrie 2022. Acesta a intrat în vigoare la 8 octombrie 2022. Regulamentul s-a înscris în intervenția de urgență a Comisiei pe piețele europene ale energiei, menită să combată creșterile dramatice ale prețurilor în urma războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei 2 . Prețurile foarte ridicate de pe piețele energiei electrice începând din septembrie 2021, împreună cu riscul crescut de penurie de gaze din Rusia începând din martie 2022 și temperaturile excepțional de ridicate din lunile de vară din 2022, care au avut un impact asupra cererii de energie electrică, au dus la un impact global negativ în întreaga Uniune. Consumatorii și întreprinderile din toate statele membre s-au confruntat cu majorarea prețurilor produselor energetice și ale energiei electrice, concomitent cu o creștere a inflației și cu o încetinire a economiei. Regulamentul Consiliului a avut un caracter excepțional, specific și temporar, cu un dublu obiectiv: să intervină pe piața energiei electrice pentru a reduce cererea de energie electrică și să redistribuie profiturile excepțional de mari ale anumitor actori din sectorul energetic, în special către consumatorii finali. Un sondaj Eurobarometru Flash recent confirmă sprijinul puternic în rândul europenilor (86 %) în favoarea măsurilor luate de UE în 2022 pentru a proteja consumatorii și întreprinderile și a limita impactul imediat al volatilității prețurilor la energie 3 .
Pe baza acțiunilor prevăzute de Comisie în octombrie 2021 în cadrul setului de măsuri privind prețurile la energie 4 , precum și a Comunicării din martie 2022 care prezintă principiile planului REPowerEU 5 și ale planului REPowerEU ulterior 6 , adoptat în mai 2022, Regulamentul Consiliului a constituit – împreună alte regulamente de urgență (de exemplu, privind reducerea cererii de gaze 7 , stocarea gazelor 8 , prețurile gazelor, cunoscut și sub denumirea de „mecanism de corecție a pieței” 9 , privind coordonarea achizițiilor de gaze, cunoscut și sub denumirea de „Regulamentul privind solidaritatea” 10 și privind autorizarea surselor regenerabile de energie 11 ) – un nou pas înainte pe calea garantării unui răspuns coordonat și rapid la situația de urgență cu care s-a confruntat UE.
Capitolul II din Regulamentul Consiliului prevede măsuri privind intervențiile de pe piața energiei electrice. Acestea se referă la un obiectiv orientativ și obligatoriu de reducere a cererii de energie electrică, la un plafon temporar al veniturilor pentru producătorii de energie electrică „inframarginală” și la sprijinirea consumatorilor prin extinderea setului de măsuri existent. Măsurile referitoare la piața energiei electrice de la capitolul II nu sunt analizate în prezentul raport, deoarece au fost revizuite într-un raport separat al Comisiei către Consiliu 12 .
III.Capitolul III din Regulamentul Consiliului
Capitolul III din Regulamentul Consiliului stabilește o contribuție de solidaritate temporară obligatorie pentru profiturile excedentare generate în exercițiile financiare 2022 și/sau 2023, în funcție de opțiunile de politică ale statelor membre, pentru societățile din UE și sediile permanente care desfășoară activități în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor și care generează cel puțin 75 % din cifra lor de afaceri din activități economice în domeniul extracției, mineritului, rafinării țițeiului sau fabricării produselor de cocserie. Statele membre trebuia să fi pus în aplicare contribuția de solidaritate până la 31 decembrie 2022, cu excepția cazului în care, până la data respectivă, adoptaseră măsuri naționale echivalente care să contribuie la accesibilitatea prețului energiei. Acestea din urmă sunt măsuri naționale care împărtășesc obiective similare și fac obiectul unor norme similare celor care reglementează contribuția de solidaritate și generează încasări comparabile cu încasările estimate din contribuția de solidaritate sau mai mari decât acestea.
Regulamentul Consiliului prevede baza de calcul a contribuției de solidaritate și o rată minimă. În special, numai profiturile impozabile realizate în 2022 și/sau 2023 care depășesc o creștere de 20 % a profiturilor impozabile medii generate în cele patru exerciții financiare care încep la 1 ianuarie 2018 sau după această dată fac obiectul contribuției de solidaritate. Rata minimă stabilită de statele membre nu trebuie să fie mai mică de 33 %. Ambele elemente asigură proporționalitatea contribuției de solidaritate. În plus, capitolul III enumeră, totodată, scopurile în care încasările obținute din contribuția de solidaritate trebuie utilizate astfel încât măsura să reducă și să atenueze efectele negative ale crizei energetice asupra gospodăriilor și întreprinderilor din întreaga Uniune, protejând în același timp piața internă și prevenind riscul unei fragmentări suplimentare.
Capitolul III din Regulamentul Consiliului se aplică până la 31 decembrie 2023. Aceasta nu aduce atingere obligației Comisiei de a raporta Consiliului cu privire la stadiul punerii în aplicare a capitolului III în toate statele membre până la 15 octombrie 2024. O explicație în acest sens este că statele membre ar putea să aplice contribuția de solidaritate sau măsurile naționale echivalente adoptate și în exercițiul financiar 2023, iar astfel de măsuri vor continua să genereze încasări.
IV.Situația generală a sectorului combustibililor fosili
Această secțiune prezintă evoluțiile din sectorul combustibililor fosili de la adoptarea Regulamentului Consiliului. Astfel cum se explică mai detaliat în secțiunea 6.3 din prezentul raport, aceste evoluții au avut implicații substanțiale pentru bugetele statelor membre. Capitolul III din Regulamentul Consiliului, care stabilește obligația statelor membre de a aplica contribuția de solidaritate sau, alternativ, de a adopta măsuri naționale echivalente, a ajutat statele membre să suporte o parte din sarcina financiară aferentă costului măsurilor energetice în beneficiul gospodăriilor și al întreprinderilor.
Creșterea prețurilor la energie a oferit întreprinderilor din sectorul combustibililor fosili un mediu de afaceri unic și favorabil, în pofida gradului ridicat de incertitudine. Prin urmare, criza energetică din 2022 a furnizat un cadru perfect pentru crearea de profituri excepționale de-a lungul întregului lanț valoric, depășind semnificativ condițiile de piață din perioada anterioară crizei. Unele întreprinderi au fost mai bine plasate decât altele pentru a profita de pe urma strategiei lor de acoperire a riscurilor și a contractelor pe termen lung astfel încât să asigure condiții favorabile în contextul volatilității. Totuși, odată cu scăderea treptată a prețurilor la energie pe parcursul anului 2023 (care se mențin peste nivelurile istorice), mediul propice realizării de profituri excepționale s-a temperat, raportat la condițiile extraordinare din anul precedent 2022, dat fiind că întreprinderile trebuie să se confrunte cu un mediu economic mai incert și cu majorarea costurilor de capital.
Tabelul 1: Prețuri medii în perioada anterioară crizei 2018-2021, 2022 și 2023 (până în noiembrie) (surse: Comisia Europeană, economistul-șef al DG ENER, pe baza S&P Global Commodities, VaasaETT, Weekly Oil Bulletin)
|
Medie |
Perioada anterioară crizei (2018-2021) |
2022 |
2023 (până în noiembrie 13 ) |
|
Prețuri angro la gaze în EUR/MWh |
23 |
123 |
41 |
|
Prețuri cu amănuntul la gaze în EUR/MWh |
69 |
137 |
116 |
|
Cărbune în EUR/tonă |
70 |
283 |
122 |
|
Petrol în EUR/baril |
54 |
97 |
77 |
|
Motorină în EUR/l |
1,29 |
1,83 |
1,68 |
Gaze naturale
Măsurile adoptate în 2022 au atenuat presiunea de pe piețele energiei și, prin urmare, au redus prețurile gazelor naturale, care au variat între 40 EUR/MWh și 50 EUR/MWh la începutul toamnei anului 2023, de la peste 200 EUR/MWh în vara anului 2022 și de la aproximativ 20 EUR/MWh înainte de criză 14 . Cu toate acestea, prețurile se mențin volatile și la niveluri mai ridicate decât mediile istorice. În plus, există în continuare o serie de riscuri care, dacă s-ar materializa, ar înrăutăți considerabil situația. Printre acestea se numără o revigorare a cererii de gaze naturale lichefiate (GNL) din partea țărilor asiatice, care reduce disponibilitatea gazelor pe piața mondială a gazelor 15 , condițiile meteorologice extreme care ar putea afecta stocarea energiei hidroelectrice sau producția energiei nucleare 16 , ceea ce ar spori necesitatea recurgerii la producția de energie pe bază de gaze, precum și alte posibile întreruperi ale aprovizionării cu gaze, inclusiv o stopare completă a importurilor de gaze din Rusia sau o perturbare a infrastructurii critice de gaze existente. Criza actuală din Orientul Mijlociu reprezintă un risc geopolitic suplimentar semnificativ, cu un impact potențial asupra prețurilor și a aprovizionării cu gaze.
UE este mai rezilientă și mai bine pregătită să reducă la minimum volatilitatea prețurilor înainte de iarna anului 2023, datorită fluxului mare și continuu de intrări de GNL (importurile de GNL au crescut cu 98 % comparativ cu perioada iunie 2023 - iunie 2021), a nivelului record de constituire de stocuri (obiectivul anual de constituire a stocurilor de 90 % a fost atins la jumătatea lunii august – înainte de termenul din noiembrie), a efortului de reducere a cererii de gaze (-17 % pentru perioada august 2022-iulie 2023, depășind astfel obiectivul de 15 %) și a utilizării accelerate a surselor regenerabile de energie (o estimare de creștere a capacității solare instalate de + 41 GW și a capacității eoliene instalate de + 15 GW în 2022, generând o economie anuală de aproximativ 11 miliarde de metri cubi din cererea de gaze).
Încurajată de răspunsul fără precedent al statelor membre, UE a compensat parțial volumele lipsă de gaze din Rusia, diminuându-și dependența față de gazele rusești la 15 % în 2023, de la 45 % în 2021, prin creșterea importurilor de GNL și a fluxurilor de gaze transportate prin gazoducte de la partenerii internaționali mai fiabili.
Țițeiul și alte produse petroliere rafinate
Cotațiile globale ale țițeiului au scăzut recent până la valori sub 85 USD/baril 17 , pe fondul ameliorării generale a factorilor fundamentali de pe piață, indicând o reducere a gradului de tensionare a pieței. Această evoluție este parțial compensată de prima de risc de la nivelul pieței, legată de recentele evenimente din Orientul Mijlociu, care ar putea greva în continuare asupra ofertei. Prețul petrolului a crescut ca reacție la criza din Orientul Mijlociu, precum și la prelungirea până la sfârșitul anului a reducerii voluntare a producției, anunțată de OPEC+ la începutul lunilor aprilie și iunie 2023 18 (acțiunea OPEC+ a fost o încercare de a redresa tendința de scădere pronunțată a cotațiilor petrolului: sub nivelul de 75 USD/baril în iunie 2023, de la valori în jurul a 100 USD/baril în octombrie 2022 și a 60 USD/baril în prima jumătate a anului 2021). Trendul descrescător a fost imprimat de sancțiunile occidentale și de plafonarea prețului petrolului rusesc 19 , precum și de preocupările legate de perspectivele macroeconomice la nivel global, în special ca urmare a degradării economice recente din China și a înăspririi politicilor monetare pe plan mondial. Sub impulsul embargoului pe care l-a impus asupra petrolului rusesc, UE a reușit să își diversifice sursele, diminuându-și dependența de petrolul de proveniență rusească.
În ceea ce privește produsele petroliere rafinate, după un declin consistent suferit până la începutul verii anului 2023, prețul motorinei ajungând la 1,55 EUR/l în iunie 2023, comparativ cu niveluri de peste 2 EUR/l consemnate în anul precedent 20 , prețurile produselor petroliere se redresează în ultima perioadă (motorina situându-se la 1,75 EUR/l la începutul lunii noiembrie 21 ), reflectând majorarea cotațiilor țițeiului în lunile recente și fiind susținută de o cerere puternică, care a condus de curând la creșterea marjelor de rafinare pentru rafinăriile europene. Prețul motorinei a înregistrat puseuri de creștere în lunile iunie și octombrie 2022 (valori peste 2 EUR/l), dat fiind că până la momentul respectiv furnizorul principal de motorină pentru Europa Centrală și de Est fusese Rusia, fiind necesară o perioadă pentru înlocuirea acesteia cu alte surse.
Perspectivele economiei globale, posibila prelungire a reducerii producției de către OPEC+, tensiunile generate în urma războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și viteza redresării economice a Chinei ar reprezenta patru factori principali cu impact asupra cererii și ofertei de petrol la nivel mondial și a cotațiilor acestuia pe piețele internaționale în perioada rămasă din anul 2023 și în viitorul apropiat.
Cărbunele
După atingerea unui maxim de peste 400 EUR/tonă în vara anului 2022, comparativ cu prețurile din perioada anterioară crizei, situate la un nivel de aproximativ 50 EUR/tonă, cotațiile cărbunelui au consemnat o diminuare constantă, stabilizându-se la circa 100 EUR/tonă în vara anului 2023. Embargoul impus de UE asupra cărbunelui rusesc, inclus în cel de al cincilea pachet de sancțiuni 22 , i-a permis Europei o diversificare completă în defavoarea cărbunelui rusesc, prin asigurarea unor alternative din partea unor parteneri mai fiabili, ceea ce a contribuit, astfel, la stabilizarea prețurilor.
V.Prezentare generală a aplicării de către statele membre a capitolului III din Regulamentul Consiliului
Articolul 14 din Regulamentul Consiliului a oferit statelor membre posibilitatea de a aplica contribuția de solidaritate sau de a adopta măsuri naționale echivalente. În conformitate cu articolul 14 alineatul (3), statele membre trebuiau să adopte și să publice măsuri pentru a asigura punerea în aplicare a contribuției de solidaritate până la 31 decembrie 2022. Pentru statele membre care au dorit să aplice, ca alternativă, măsuri naționale, termenul final pentru ca o astfel de măsură să se califice drept măsură națională echivalentă adoptată a fost, de asemenea, stabilit la 31 decembrie 2022 prin Regulamentul Consiliului.
Până la data-limită stabilită pentru prezentul raport, și anume 12 septembrie 2023, toate statele membre raportaseră Comisiei, în conformitate cu obligațiile care le revin în temeiul articolului 19 alineatul (4) din Regulamentul Consiliului, cu privire la introducerea contribuției de solidaritate sau la măsurile naționale echivalente aplicabile adoptate, la modificările aduse cadrului lor juridic național în acest scop, la încasările totale estimate ale acestora, precum și veniturile pe care le-au colectat până în prezent în 2023.
Din cele 27 de state membre care au raportat Comisiei, 15 au pus în aplicare contribuția de solidaritate (AT, BG, DE, DK, EL, FI, FR, HR, IE, LT, NL, PL, RO, SI, SK), în timp ce opt state membre (BE, CZ, EE, ES, HU, IT, PT, SE) au optat pentru adoptarea sau aplicarea unor măsuri naționale echivalente adoptate, astfel cum permite în mod explicit Regulamentul Consiliului. În plus, trei din cele 27 de state membre (LU, LV, MT) au raportat că pe teritoriul lor nu există societăți sau sedii permanente vizate de Regulamentul Consiliului cărora ar putea să li se aplice contribuția de solidaritate. În urma colaborării cu serviciile Comisiei, statele membre respective nu au adoptat nicio măsură de aplicare. Alte state membre care estimau că doar câteva sau nicio societate sau sediu permanent nu este vizat (FI, HR, SI) aplică regulamentul Consiliului și au adoptat măsuri de aplicare, însă încasările sunt estimate a fi extrem de reduse. Nu în ultimul rând, un stat membru (CY) se află încă în curs de adoptare a măsurilor.
Graficul 2: Prezentare generală a aplicării de către statele membre a capitolului III din Regulamentul Consiliului (sursa: Comisia Europeană, DG TAXUD)
În cadrul grupului de state membre care au adoptat o măsură națională echivalentă, șase din opt state membre au raportat că astfel de măsuri sunt inspirate de alte măsuri naționale deja existente aplicabile altor sectoare economice din jurisdicția lor, cum ar fi sectorul bancar (CZ), sectorul alimentar și cel al comerțului cu amănuntul (PT) sau cadre naționale aplicabile comercianților de petrol și altor activități din sectorul energetic (BE, EE, HU, CZ). IT a aplicat o măsură națională preexistentă în exercițiul financiar 2022 și a modificat-o având în vedere cerințele Regulamentului Consiliului pentru 2023. SE s-a inspirat din contribuția de solidaritate.
5.1 Statele membre care aplică contribuția de solidaritate
În ceea ce privește calcularea contribuției de solidaritate, Regulamentul Consiliului permite statelor membre să facă unele alegeri. Alegerile respective se referă, de exemplu, la exercițiul financiar pentru care se aplică măsura și la rata aplicată bazei. În ceea ce privește exercițiul financiar ales pentru aplicarea contribuției de solidaritate, dintre cele 15 state membre, șase au optat să aplice contribuția de solidaritate atât pentru exercițiul financiar 2022, cât și pentru exercițiul financiar 2023 (AT, BG, DE, IE, RO, SI). Șase state membre au raportat că o aplică numai pentru exercițiul financiar 2022 (EL, FR, NL, HR, PL, SK). Trei state membre au raportat că o aplică numai pentru exercițiul financiar 2023 (DK, FI, LT). În ceea ce privește rata aplicabilă, 10 state membre aplică rata minimă de 33 % (BG, DE, DK, EL, FI, FR, HR, LT, NL, PL), în timp ce cinci state membre aplică rate mai mari. În special, au fost raportate următoarele rate mai mari: 40 % (AT), 55 % (SK), 60 % (RO), 75 % (IE) și 80 % (SI).
5.2 State membre care aplică măsuri naționale echivalente adoptate
În ceea ce privește baza utilizată de statele membre care aplică măsuri naționale echivalente adoptate, patru din opt state membre utilizează ca bază profiturile impozabile (CZ, IT PT, SE), în timp ce celelalte patru state membre au optat pentru o bază diferită. În cazul acestui ultim grup de state membre, imaginea de ansamblu arată după cum urmează: un stat membru (BE) utilizează ca bază tonele de țiței prelucrat pentru rafinării; un stat membru (EE) utilizează valoarea creată de resursa minerală supusă taxării; un stat membru (ES) utilizează cifra de afaceri netă; un stat membru (HU) a introdus două măsuri separate pentru care aplică baze diferite, și anume o bază de calcul modificată a impozitului pe profit pentru un impozit pe profit aplicat furnizorilor de energie și o diferență de preț pe piața mondială între țițeiul din Federația Rusă și cantitatea de țiței din Federația Rusă achiziționată în luna relevantă, măsurată în barili.
În ceea ce privește ratele aplicabile pentru măsurile echivalente adoptate instituite de statele membre, două state membre au aplicat rata minimă de impozitare de 33 %, stabilită prin Regulamentul Consiliului (PT, SE). Printre ratele mai ridicate se numără o rată de 50 % aplicată de un stat membru (IT) și o rată de 60 % aplicată de un stat membru (CZ). Un stat membru aplică o rată de 1,2 % pe baza cifrei de afaceri (ES). Un alt stat membru (HU) a stabilit un interval care variază în timp: în cazul primei măsuri, rata este stabilită la 31 % pentru 2022 și la 41 % pentru 2023, iar în cazul celei de a doua măsuri, rata este de 40 % până la 9 decembrie 2022 și de 95 % după 10 decembrie 2022. Nu în ultimul rând, două state membre au stabilit rate variabile: 6,9 % pe tonă de țiței prelucrat (BE) sau o rată care urmează să fie fixată trimestrial (EE) în funcție de procentele minime și maxime, care sunt stabilite pe tonă de resursă minerală energetică.
În ceea ce privește exercițiul financiar relevant, statele membre în cauză aplică măsurile lor proprii și în exerciții financiare diferite. Astfel, patru state membre aplică măsuri naționale echivalente adoptate pentru exercițiile financiare 2022 și 2023 (BE, PT, HU, ES). Un stat membru le aplică pentru exercițiul financiar 2022 (EE), iar două state membre aplică propriile măsuri naționale echivalente adoptate pentru exercițiul financiar 2023 (IT 23 , SE). Un stat membru aplică propria măsură pentru exercițiile financiare 2022-2025 (CZ).
VI.Încasările estimate și colectate și utilizarea acestora în temeiul capitolului III din Regulamentul Consiliului
6.1. Încasări estimate raportate
Ca parte a monitorizării de către Comisie a aplicării capitolului III din Regulamentul Consiliului, statele membre au raportat în martie 2023 primele încasări provizorii estimate. În sensul prezentului raport, 12 state membre (BE, BG, DE, FR, EL, ES, HU, IE, IT, RO, SI, SK) au transmis o actualizare a estimării încasărilor lor în vara anului 2023 pentru exercițiul financiar 2022 24 . Cifra încasărilor estimate pentru exercițiul financiar 2022 (la 12 septembrie 2023) este de 17 574 de milioane EUR.
Tabelul 2: Prezentare generală a încasărilor estimate (în milioane EUR) la 12 septembrie 2023, astfel cum au fost raportate Comisiei de către statele membre pentru exercițiul financiar 2022.
Cifrele pentru exercițiul financiar 2022 arată că, deși majoritatea statelor membre au raportat încasări estimate mai mici (la 12 septembrie 2023) comparativ cu martie 2023, există o creștere de 2 254 de milioane EUR a încasărilor totale estimate, în principal datorită faptului că Polonia a furnizat acum cifre.
De asemenea, este important de remarcat, în ceea ce privește cifrele din tabelul 2, că există câteva state membre, cum ar fi Letonia, Luxemburg sau Malta, care raportează că nu au societăți vizate. Alte state membre, cum ar fi Finlanda și Croația, au raportat Comisiei că se așteaptă să obțină încasări zero sau foarte mici. În plus, există state membre care vor aplica Regulamentul Consiliului numai pentru exercițiul financiar 2023 (Cehia, Cipru, Danemarca, Italia, Lituania). Alte state membre, cum ar fi Portugalia, încep să colecteze încasările abia în toamna anului 2023. Nu în ultimul rând, Austria nu a furnizat la 12 septembrie 2023 o actualizare a încasărilor estimate pentru exercițiul financiar 2022, cu toate că anterior furnizase o estimare provizorie a încasărilor. Suedia nu a furnizat nicio estimare a cifrei încasărilor. Prin urmare, în tabelul 2 de mai sus nu se regăsește nicio estimare a încasărilor pentru statele membre respective. Câmpurile respective sunt marcate cu N/A.
6.2. Încasări colectate raportate
În sensul prezentului raport, Comisia a solicitat, de asemenea, statelor membre să raporteze, în cazul în care acest lucru este deja posibil pentru cele care aplică măsura în exercițiul financiar 2022, cu privire la orice încasări colectate în urma măsurilor adoptate în temeiul capitolului III din Regulamentul Consiliului. La 30 iunie 2023, încasările colectate pentru exercițiul financiar 2022 în temeiul capitolului III din Regulamentul Consiliului s-au ridicat la 6 850 de milioane EUR.
Tabelul 3: Încasările colectate (în milioane EUR) la 30 iunie 2023, astfel cum au fost raportate Comisiei de către statele membre pentru exercițiul financiar 2022
În perspectivă, Comisia va continua să poarte dialoguri periodice cu statele membre pentru a obține o bună imagine de ansamblu a cuantumului încasărilor estimate și al încasărilor colectate generate în temeiul capitolului III din Regulamentul Consiliului pentru întregul exercițiu financiar 2022. De asemenea, Comisia se va implica în astfel de acțiuni și pentru exercițiul financiar 2023 în legătură cu statele membre care aplică contribuția de solidaritate sau o măsură națională echivalentă adoptată în ambele exerciții financiare sau numai în exercițiul financiar 2023. Aceasta îi va permite Comisiei să își îndeplinească în mod corespunzător obligația de raportare către Consiliu în temeiul articolului 20 alineatul (2) din Regulamentul Consiliului în toamna anului 2024.
6.3. Utilizarea încasărilor
Statele membre au obligația de a raporta, de asemenea, cu privire la utilizarea încasărilor obținute din contribuția de solidaritate sau la măsurile echivalente adoptate. Articolul 17 din Regulamentul Consiliului stabilește scopurile în care aceste încasări pot fi utilizate în concordanță cu obiectivul regulamentului Consiliului de a reduce sarcina exercitată de creșterea prețurilor la energie asupra consumatorilor finali de energie.
Pe baza rapoartelor prezentate de statele membre în sensul prezentului raport, multe dintre măsurile care asigură aplicarea contribuției de solidaritate sau a măsurilor naționale echivalente adoptate nu conțin nicio trimitere explicită la utilizarea încasărilor. Acest lucru este în concordanță cu faptul că unele state membre dispun de cadre bugetare naționale generale care reglementează cheltuielile aferente oricărui tip de măsuri pe care acestea le aplică (principiul universalității bugetului). Statele membre sunt invitate să raporteze în continuare Comisiei cu privire la această chestiune, pentru a se asigura că încasările generate în conformitate cu Regulamentul Consiliului sunt utilizate în scopurile stabilite de acesta.
În ceea ce privește statele membre care aplică contribuția de solidaritate, șapte state membre din 15 nu fac nicio referire expresă în rapoartele lor către Comisie cu privire la scopurile în materie de cheltuieli prevăzute la articolul 17 din Regulamentul Consiliului (AT, BG, FI, FR, HR, NL, SI). Șapte dintre acestea fac o trimitere expresă la cerințele articolului 17 din Regulamentul Consiliului (DK, DE, EL, IE, PL, RO, SK), preferând să ofere sprijin financiar consumatorilor și gospodăriilor. Un stat membru a raportat cu privire la crearea unui fond pentru colectarea încasărilor obținute din contribuția de solidaritate, care să fie destinat furnizării de sprijin financiar gospodăriilor (LT).
În ceea ce privește statele membre care aplică măsuri naționale echivalente adoptate, două din opt state membre au menționat o utilizare a încasărilor identică celor enumerate la articolul 17 (ES, PT). Două state membre au menționat utilizarea încasărilor în scopul sprijinirii gospodăriilor și întreprinderilor (BE, EE), iar un stat membru a făcut referire la modul general la atenuarea creșterii prețurilor la energie (CZ). Un stat membru a raportat cu privire la crearea unui fond pentru colectarea încasărilor obținute din contribuția de solidaritate, care să fie destinat furnizării de sprijin financiar gospodăriilor (HU). Un stat membru (SE) clarifică în rapoartele sale că, deși veniturile din impozite nu pot fi alocate în temeiul legislației bugetare naționale, intenția este totuși de a compensa gospodăriile și întreprinderile pentru facturile mari la energie cu o sumă totală estimată a depăși veniturile obținute din măsura temporară privind profiturile extraordinare. Un stat membru (IT) nu a făcut nicio referire în rapoartele sale la cerințele articolului 17 din Regulamentul Consiliului.
Contribuția prevăzută în capitolul III din Regulamentul Consiliului nu a vizat finanțarea integrală a costurilor bugetare ale diferitelor măsuri de politică internă care atenuează efectul creșterii prețurilor la energie. Cu ocazia previziunilor sale economice din toamna anului 2022, Comisia a evaluat din perspectivă fiscal-bugetară impactul costurilor măsurilor din domeniul energiei (a se vedea caseta I.2.4 Măsuri de politică fiscal-bugetară menite să atenueze impactul prețurilor ridicate la energie) 25 . Potrivit prognozei, statele membre au adoptat măsuri cu un cost net de aproape 200 de miliarde EUR. Costul bugetar net al măsurilor din domeniul energiei pentru 2023 a fost estimat la aproximativ 144 de miliarde EUR. Cifrele privind costurile preconizate sunt mult mai mari decât încasările totale estimate, astfel cum au fost raportate Comisiei de statele membre pentru contribuția de solidaritate sau pentru măsurile naționale echivalente (a se vedea secțiunea 6.1), ceea ce înseamnă că acestea din urmă ar putea finanța doar parțial cheltuielile prognozate.
În perspectivă, Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape utilizarea încasărilor generate în temeiul regulamentului Consiliului pentru a asigura conformitatea cu articolul 17 din regulamentul respectiv.
VII.Concluzii
În contextul evoluțiilor de pe piețele energiei, prezentul raport oferă o prezentare generală a situației actuale a aplicării capitolului III din Regulamentul (UE) 2022/1854 al Consiliului la un an de la intrarea în vigoare a acestuia. Astfel, raportul evidențiază evoluțiile pieței și ale profiturilor în sectorul energiei produse pe bază de combustibili fosili, dar și aplicarea măsurilor în conformitate Regulamentul Consiliului menționat anterior. În special, prezentul raport se axează pe (i) tipul de măsuri implementate de statele membre atunci când se confruntă cu o alegere între punerea în aplicare a contribuției de solidaritate sau a unei măsuri naționale echivalente adoptate; (ii) particularitățile fiecărei măsuri în ceea ce privește exercițiul (exercițiile) financiar(e) aplicabil (e), baza, rata aplicabilă și utilizarea încasărilor colectate; (iii) încasările totale estimate, raportate de statele membre și (iv) încasările colectate de statele membre, care au putut raporta cu privire la această colectare până la 30 iunie 2023.
O scurtă privire asupra evoluțiilor de pe piețele energiei produse pe bază de combustibili fosili arată că situația este foarte diferită de cea de la data intrării în vigoare a Regulamentului Consiliului, în octombrie 2022. Scăderea prețurilor la energie pe parcursul anului 2023, contextul economic mai incert și majorarea costurilor de investiție au dus la profituri mai mici ale întreprinderilor din sectoarele petrolului, gazelor și cărbunelui, comparativ cu profiturile excedentare extraordinare din 2022.
Imaginea care reiese din analiza datelor raportate Comisiei de către statele membre cu privire la aplicarea capitolului III din Regulamentul Consiliului arată că majoritatea statelor membre au optat pentru aplicarea contribuției de solidaritate. Însă, este evident, totodată, că statele membre au făcut uz de flexibilitatea oferită de actul juridic al Uniunii în legătură cu exercițiile financiare și cu rata aplicabilă. De asemenea, în rândul statelor membre care au optat pentru adoptarea unei măsuri naționale echivalente ca alternativă la contribuția de solidaritate, există diferențe în ceea ce privește exercițiul financiar aplicabil, rata aplicabilă și baza de impozitare.
Referitor la încasările colectate ca urmare a măsurilor prevăzute în capitolul III din Regulamentul Consiliului, rapoartele statelor membre arată că nu toate au aplicat contribuția de solidaritate sau au adoptat măsuri naționale echivalente pentru exercițiul financiar 2022. Acest fapt, împreună cu datele de colectare diferite de la un stat membru la altul, explică de ce sumele colectate raportate până la 30 iunie 2023 sunt încă departe de încasările totale colectate estimate.
În plus, statele membre sunt invitate să raporteze în continuare cu privire la modul în care intenționează să utilizeze încasările generate de măsurile prevăzute în capitolul III din Regulamentul Consiliului. Privind în perspectivă, este important ca aceste date să fie comunicate Comisiei, inclusiv detalii suficiente cu privire la utilizarea diferită a ponderii încasărilor. Statele membre care au raportat date privind utilizarea încasărilor sunt în concordanță cu scopurile în materie de cheltuieli enumerate la articolul 17 din Regulamentul Consiliului, în special cu acela de a reduce sarcina exercitată de creșterea prețurilor la energie asupra consumatorilor.
Comisia va prezenta Consiliului un al doilea raport până la jumătatea lunii octombrie 2024, care va conține o a doua analiză a aplicării capitolului III din Regulamentul Consiliului în conformitate cu articolul 20 alineatul (2) din regulamentul menționat.
Regulamentul (UE) 2022/1854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie, JO L 61 I, 7.10.2022, p. 1.
Având în vedere criza de pe piețele energiei și energiei electrice din 2022, care a dus la adoptarea Regulamentului Consiliului, geneza legislativă a acestuia ca măsură excepțională și temporară se regăsește la articolul 122 alineatul (1) din TFUE. Acesta din urmă împuternicește Consiliul să adopte măsuri adecvate situației economice într-un spirit de solidaritate. Acest lucru este valabil în special în cazul în care apar dificultăți grave în aprovizionarea cu anumite produse, în special în domeniul energiei.
https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/ip_23_4410 .
Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - Un set de măsuri de acțiune și de sprijin pentru abordarea creșterii prețurilor energiei, COM (2021) 660 final.
REPowerEU: Acțiuni europene comune pentru o energie mai accesibilă ca preț, sigură și durabilă, COM(2022)108 final.
REPowerEU Plan, COM/2022/230 final.
Raportul din 5 iunie 2023 al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind reexaminarea intervențiilor de urgență pentru abordarea prețurilor ridicate la energie în conformitate cu Regulamentul (UE) 2022/1854 al Consiliului: COM_2023_302_1_EN_ACT_part1_v2.pdf (europa.eu) .
Începând cu datele disponibile la 14 noiembrie 2023.
Sursa: S&P Global Commodity Insights.
Agenția Internațională pentru Energie (AIE) a remarcat că „se așteaptă o revenire a cererii de gaze la nivel mondial pe o traiectorie moderat ascendentă în 2024, determinată în principal de regiunea Asia-Pacific și de Orientul Mijlociu” și că se preconizează că cererea din partea țărilor din Asia-Pacific „se va majora cu 20 % până în 2026 comparativ cu 2022”, a se vedea Medium-Term Gas Report (Raportul pe termen mediu privind gazele), din 2023.
Deficitele interne de energie hidroelectrică și nucleară, cauzate de condițiile climatice și de alți factori de disponibilitate, au exacerbat tensiunile de pe piața gazelor, determinând creșterea prețurilor în vara anului 2022. Decalajul în ceea ce privește producția de energie hidroelectrică și nucleară în 2022 a fost de aproximativ 60 TWh și, respectiv, 120 TWh, comparativ cu 2021.
Cotațiile petrolului Brent începând cu 15 noiembrie, S&P Global Commodity Insights.
Reducerea voluntară a producției cu 1,66 de milioane de barili pe zi anunțată de OPEC+ la începutul lunii aprilie și o reducere suplimentară de 1 milion de barili pe zi pentru luna iulie (și prelungită ulterior până la sfârșitul anului 2023) anunțată de Arabia Saudită pe 4 iunie. De asemenea, Rusia a anunțat în septembrie o reducere a exporturilor de petrol cu 0,3 milioane de barili pe zi (prelungită ulterior până la sfârșitul anului 2023).
Data de 5 decembrie 2022 a marcat intrarea în vigoare a embargoului impus de UE asupra țițeiului transportat pe mare din Rusia și a plafonului prețului petrolului rusesc, de 60 USD/baril, stabilit de coaliția G7+ (plafonarea prețului va permite operatorilor europeni să transporte petrol rusesc către țări terțe, sub rezerva menținerii cu strictețe a cotației acestuia sub limita plafonului) – EUR-Lex - 02014R0833-20230624 - RO - EUR-Lex (europa.eu) .
Sursa: Comisia Europeană, Weekly Oil Bulletin.
Sursa: Comisia Europeană, Weekly Oil Bulletin (6 noiembrie).
Italia a raportat o colectare în cuantum de 2,897 miliarde de euro în 2022 pentru măsura sa națională aplicată anterior, astfel cum se explică în secțiunea V.
Țările de Jos și Estonia și-au confirmat cifra inițială a încasărilor estimate în sensul prezentului raport. Polonia a raportat pentru prima dată o cifră a încasărilor estimate.
https://economy-finance.ec.europa.eu/system/files/2023-02/ip187_en.pdf