COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 25.10.2023

COM(2023) 667 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Consolidarea spațiului administrativ european (ComPAct)

Într-o lume care evoluează rapid și care se confruntă cu schimbări economice, sociale, tehnologice și de mediu complexe, precum și cu numeroase tranziții, existența unor administrații publice de înaltă calitate este esențială 1 pentru buna guvernanță și pentru eficacitatea acțiunilor UE și ale statelor membre. Sectorul public trebuie să fie orientat către acțiune, să abordeze provocările emergente și să consolideze totodată încrederea publicului. Pe lângă confruntarea cu șocurile externe grave, cum ar fi pandemia de COVID-19 și agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, este extrem de important ca UE să continue să răspundă provocărilor climatice și de mediu, să construiască economii reziliente și durabile și societăți echitabile, să stimuleze competitivitatea pe termen lung a economiei UE 2 , să modeleze transformarea digitală a serviciilor și a mediului de lucru, să promoveze democrația și să joace un rol important în lume.

Realizarea acestei agende politice se bazează pe existența, în statele membre, la toate nivelurile, a unor administrații publice de înaltă calitate, competente, inovatoare și reziliente. Administrațiile publice transpun politicile și legislația UE în acțiuni naționale bine concepute, bazate pe realitatea locului și pe dovezi și adaptate mediului digital și exigențelor viitorului. Acestea concep și pun în aplicare politici esențiale pentru realizarea neutralității climatice și a obiectivelor Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă. Ele au un rol esențial în pregătirea UE pentru era digitală prin asigurarea unor servicii publice digitale fără întreruperi, securizate și interoperabile pentru o piață unică pe deplin funcțională, prin asigurarea asimilării competențelor digitale în întreaga societate, prin încurajarea adoptării tehnologiilor emergente și prin consolidarea răspunderii și a supravegherii publice în contextul utilizării acestora. Administrația publică, sectorul privat, partenerii sociali și instituțiile de învățământ conturează competitivitatea forței de muncă și a mediului de afaceri prin promovarea competențelor viitorului 3 .

Administrațiile publice de la nivel central, regional și local sunt responsabile de asigurarea gestionării solide și durabile a bugetelor UE și naționale. Acestea colectează fonduri și venituri publice și execută direct aproximativ o treime din bugetul UE, inclusiv fondurile de coeziune, NextGenerationEU și elementul central al acestuia, Mecanismul de redresare și reziliență (MRR). Administrațiile publice sunt esențiale pentru conceperea și punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor în cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență (PNRR), precum și a strategiilor de dezvoltare regională care stau la baza unei utilizări eficace a fondurilor de coeziune. Administrațiile publice gestionează sectorul public, care este responsabil pentru 51,5 % din PIB­ul UE 4 , asigură locuri de muncă pentru aproximativ 21 % din forța de muncă din UE 5 , reprezintă 19,8 % din valoarea adăugată brută totală a UE 6 și creează în fiecare an o piață în valoare de aproximativ 670 de miliarde EUR prin contracte de achiziții publice de lucrări și de bunuri 7 .

Administrațiile publice joacă un rol esențial în promovarea dezvoltării tuturor regiunilor 8 . Calitatea instituțiilor publice de la nivel regional și local este o condiție prealabilă pentru politicile bazate pe realitatea locului, competitivitatea regională și atractivitatea pentru investiții 9 . Acest aspect este important pentru a se evita capcanele dezvoltării, în special în regiunile mai puțin dezvoltate și în regiunile de tranziție.

Administrațiile publice sunt esențiale pentru o guvernanță democratică și pentru respectarea statului de drept. Administrațiile publice trebuie să mențină și să îmbunătățească încrederea publicului și să susțină democrația 10  prin standarde înalte de integritate, de transparență, de responsabilitate și de prevenire și combatere a corupției 11 . Ele asigură un proces participativ de elaborare a politicilor și calitatea, incluziunea și proximitatea serviciilor 12 , cadre de reglementare corespunzătoare prin utilizarea celor mai bune cunoștințe și dovezi științifice disponibile, inclusiv prin utilizarea etică a IA și a altor tehnologii digitale, și prin protejarea sustenabilității finanțelor publice. Administrațiile publice care funcționează bine răspund nevoilor cetățenilor, acordând o atenție deosebită persoanelor celor mai vulnerabile, precum și nevoilor întreprinderilor, prin eliminarea barierelor rămase, prin reducerea sarcinii administrative și prin intensificarea funcționării pieței unice și aplicarea celor patru libertăți fundamentale ale acesteia.

Standardele de calitate ale administrațiilor publice ale statelor membre reprezintă, de asemenea, un punct de referință pentru țările implicate în procesul de aderare, care își aliniază legislațiile și practicile la cele ale UE și care se confruntă cu provocări similare, cum ar fi dubla tranziție și schimbările demografice. O administrație publică de calitate este deja o cerință fundamentală pentru aderare, la fel ca și statul de drept.

Eficacitatea autorităților publice din întreaga UE ar trebui îmbunătățită 13 . Administrațiile publice au reușit, în general, să își mențină funcțiile critice pe parcursul crizei provocate de pandemia de COVID-19 14 , însă aceasta din urmă a amplificat lacunele în ceea ce privește pregătirea digitală, inconsecvențele în ceea ce privește capacitățile de planificare strategică și de gestionare a crizelor. Există în continuare diferențe importante între statele membre în ceea ce privește calitatea serviciilor și procesul de elaborare a politicilor 15 . Prin intermediul semestrului european, în special în anexa dedicată administrației publice din rapoartele de țară, Comisia și-a concentrat din ce în ce mai mult atenția asupra calității administrației publice.

Dacă punerea în aplicare a politicilor UE și performanța administrativă ar fi îmbunătățite, contribuabilii și întreprinderile din UE ar putea economisi anual miliarde de euro. Statele membre ar putea economisi 64,2 miliarde EUR anual prin îmbunătățirea performanței lor administrative. Întreprinderile ar putea economisi 2,2 miliarde EUR anual la nivelul UE dacă procedurile administrative și costurile de înființare a unei întreprinderi ar fi aliniate la cele ale statelor membre cu cele mai bune rezultate 16 . Într-un sondaj Eurobarometru recent 17 , europenii și­au exprimat așteptarea ca administrațiile publice să devină mai puțin birocratice (48 %), mai rapide în furnizarea de servicii (47 %), mai transparente și mai apropiate de cetățeni. De asemenea, în opinia lor, Comisia face posibilă o mai bună reacție la crize și este un important facilitator al cooperării și al schimbului de cunoștințe cu scopul ca administrațiile publice să devină mai eficiente și mai eficace.

Administrațiile publice trebuie să anticipeze schimbările, nu doar să răspundă la acestea 18 . În acest scop, ele trebuie să își consolideze capacitatea de planificare la nivelul întregii administrații, să își adapteze metodele de lucru la schimbările tehnologice rapide și să asigure în permanență revizuirea și inovarea în ceea ce privește procesul de elaborare a politicilor 19 și furnizarea de servicii orientate către cetățeni. În același timp, pe lângă planificarea strategică în desfășurare în cadrul exercițiului bugetar multianual sau al programării fondurilor structurale și de coeziune ale UE, administrațiile publice ar trebui să promoveze activități și capacități orientate spre viitor, cum ar fi analiza prospectivă strategică în cooperare cu mediul academic, cercetători și grupuri de reflecție specializate.

Administrațiile publice se confruntă cu dificultăți din ce în ce mai mari în ceea ce privește asigurarea unei forțe de muncă profesioniste și stabile 20 . Doar unul din șapte europeni consideră că administrațiile publice sunt un angajator atractiv 21 . Administrațiile regionale și locale mai puțin dezvoltate și populate se confruntă cu și mai multe obstacole în ceea ce privește atragerea talentelor. Datele demografice arată că îmbătrânirea populației în mai multe state membre va cauza, în următorii 10 ani, valuri mari de pensionări în administrațiile publice ale acestora. Având în vedere cerințele specifice și perioadele lungi de recrutare, administrațiile publice sunt expuse unor riscuri grave în ceea ce privește asigurarea continuității, stabilității, adaptabilității și bunei performanțe. Învățarea în rândul adulților are un nivel scăzut în unele state membre, fiind astfel limitată rezerva de competențe de care pot beneficia administrațiile 22 . În plus, externalizarea expertizei tinde să diminueze capacitatea administrațiilor publice de a învăța și de a acumula experiență pentru gestionarea unor sarcini mai complexe.

Recunoscând provocările de mai sus, Comisia a instituit o serie de instrumente pentru a sprijini transformarea administrativă a statelor membre 23 . MRR sprijină o serie de reforme și de investiții pentru îmbunătățirea calității și accesibilității serviciilor publice de la toate nivelurile 24 . Instrumentul de sprijin tehnic (IST) 25 furnizează expertiză pentru elaborarea și implementarea unei game largi de reforme. În plus, Comisia ajută statele membre prin analize tematice și de țară, prin consolidarea capacităților, prin orientări și prin facilitarea schimburilor inter pares 26 . Instrumentul de asistență tehnică și schimb de informații al Comisiei Europene 27 și­a extins sprijinul la administrațiile publice din statele membre pentru aplicarea și asigurarea respectării legislației UE, precum și pentru schimbul de bune practici.

Comisia are o colaborare îndelungată cu administrațiile omoloage, în special prin intermediul a două rețele complementare, Grupul de experți privind administrația publică 28 și Rețeaua administrațiilor publice europene guvernanța (EUPAN) 29 , care vizează schimbul de cunoștințe și de practici. Această colaborare a fost consolidată prin intermediul unor reuniuni periodice ale grupului de experți și al unor reuniuni ministeriale informale mai frecvente, care au condus la concluzii cu privire la provocările comune cu care se confruntă administrațiile publice, în special Concluziile reuniunii ministeriale informale de la Lisabona 30 și Declarația de la Strasbourg 31 . Schimburile abordează numeroase domenii-cheie, cum ar fi sporirea gradului de atractivitate al administrațiilor publice în general și transformarea acestora în angajatori moderni, dubla transformare digitală și verde, dezvoltarea capacității administrației publice la toate nivelurile sau promovarea sinergiilor între proiectele puse în aplicare în cadrul IST, al MRR și al altor programe finanțate de UE sau la nivel național. 

Sprijinul MRR pentru reforme și investiții în administrațiile publice Modernizarea administrațiilor publice ocupă un loc important în cadrul mai multor PNRR-uri, cu un buget estimat de 1,8 miliarde EUR. Reformele și investițiile emblematice vizează, printre altele, digitalizarea administrației publice, securitatea cibernetică (Bulgaria, Cehia, Spania, Franța, Grecia, Italia, Lituania, Polonia, România, Slovenia, Slovacia), sistemele de justiție și calitatea procesului legislativ (Bulgaria, Grecia, Spania, Cipru, Cehia, Croația, Letonia, Italia, Malta, Slovacia, România, Slovenia), combaterea corupției și protecția avertizorilor de integritate (Estonia, Grecia, Cipru, Croația, Spania, Finlanda, Luxemburg, Letonia, România, Slovacia).

Experiența dobândită în cadrul programelor UE, inclusiv IST, precum și concluziile reuniunilor ministeriale informale ale EUPAN, menționate anterior, indică interesul statelor membre pentru o cooperare mai amplă și mai aprofundată între ele și cu Comisia. Prin urmare, în prezenta comunicare, Comisia descrie un set de acțiuni (denumit în continuare „ComPAct”) pentru a oferi o mai bună asistență administrațiilor statelor membre în pregătirea pentru nevoile actuale în materie de reforme și în anticiparea tendințelor viitoare, pe baza unui set comun de principii ale administrației publice.

Consolidarea spațiului administrativ european

În pofida unei mari varietăți de structuri instituționale și tradiții juridice, administrațiile publice ale statelor membre împărtășesc un set de valori, sarcini și înțelegerea bunei administrări 32 , formând un spațiu administrativ european 33 .

Calitatea administrației publice se bazează pe un set comun de principii generale 34 : 

·o viziune și o conducere strategice care asigură capacitatea, reziliența și încrederea susținută a publicului;

·un proces de elaborare a politicilor coerent, anticipativ, bazat pe dovezi, participativ, adaptat mediului digital și favorabil incluziunii;

·o funcție publică imparțială, profesionistă, bazată pe merite, cooperantă și eficace, care funcționează în condiții de muncă bune;

·servicii publice de înaltă calitate, inovatoare, centrate pe factorul uman și accesibile; 

·subsidiaritatea, coordonarea, responsabilitatea, transparența administrației publice, integritatea și supravegherea proceselor administrative;

·finanțe publice solide și sustenabile, susținute de sisteme de contabilitate publică integrate și cuprinzătoare, pe bază de angajamente.

Prin intermediul ComPAct, Comisia urmărește să consolideze spațiul administrativ european prin promovarea acestor principii și prin consolidarea sprijinului său pentru modernizarea administrativă a statelor membre. ComPAct respectă și nu afectează competența și caracteristicile specifice ale statelor membre. Acțiunile vor fi finanțate în cadrul mecanismelor de finanțare existente ale UE și prin intermediul rețelelor de cooperare existente. ComPAct va utiliza în mod optim experiența deja dobândită prin intermediul programelor UE, inclusiv al IST, precum și prin intermediul schimburilor existente în cadrul Grupului de experți al Comisiei privind administrație publică și guvernanța și al EUPAN, și va oferi administrațiilor de la toate nivelurile din statele membre oportunități noi și sporite de a coopera și de a învăța unele de la altele. ComPAct înglobează, de asemenea, experiența dobândită de Comisie prin punerea în aplicare a strategiilor sale în materie de resurse umane, digitalizare și înverzire 35 .

ComPAct este un răspuns la solicitările adresate Comisiei de către statele membre 36 , Parlamentul European 37 și Comitetul Regiunilor 38  de a încuraja cooperarea și dialogul în materie de politici, precum și de a contribui la îmbunătățirea capacității și calității administrațiilor publice de la nivel central, regional și local din Europa.

De asemenea, ComPAct va ajuta țările implicate în procesul de aderare la UE în eforturile lor de construire a unor administrații publice mai bune, oferindu-le oportunități de a-și spori implicarea în schimburile și învățarea inter pares. Acest ajutor poate consta și în facilitarea accesului la IST pentru țările implicate în procesul de aderare. 

Integrarea accelerată: participarea țărilor implicate în procesul de aderare la proiectele IST în calitate de observatori Dezvoltarea unei administrații publice profesioniste și performante este una dintre „condițiile fundamentale” pentru aderarea la UE. În contextul unei inițiative privind „integrarea accelerată”, țările candidate pentru aderarea la UE pot participa acum la mai multe proiecte ale statelor membre, abordând împreună probleme comune. De exemplu, Albania participă în calitate de observator la un proiect cu Portugalia, Spania și Țările de Jos privind o mai bună gestionare a implicării civice și a tehnologiilor emergente. Bosnia și Herțegovina și Moldova sunt observatori în cadrul unui proiect cu Estonia privind o politică strategică și durabilă în domeniul achizițiilor publice.

ComPAct cuprinde trei piloni:

·Pilonul 1. Agenda pentru competențe în domeniul administrației publice 

Încurajarea cooperării administrative între administrațiile publice de la toate nivelurile pentru a contribui la dezvoltarea forței de muncă a acestora pentru provocările actuale și viitoare.

·Pilonul 2. Capacitatea pentru deceniul digital al Europei

Consolidarea capacității administrațiilor publice pentru transformarea digitală a acestora.

·Pilonul 3. Capacitatea de a conduce tranziția verde

Consolidarea capacității administrațiilor publice de a conduce tranziția verde și de a-și spori reziliența.

Pilonul 1. Agenda pentru competențe în domeniul administrației publice

Piețele muncii trec prin transformări structurale, în special ca urmare a schimbărilor demografice 39 și a dublei tranziții. În acest context, administrațiile publice se confruntă cu o concurență puternică în ceea ce privește talentele, în special în domenii în care sunt necesare noi seturi de abilități, cunoștințe și competențe. Transformarea digitală impune, de asemenea, o creștere substanțială a participării funcționarilor publici la activități de învățare în rândul adulților 40 , precum și regândirea proceselor de lucru pentru a se valorifica potențialul automatizării, al datelor și al interoperabilității. Această transformare ar trebui să conducă la luarea în considerare a unor noi modalități de cooperare cu sectorul privat, în special cu întreprinderile nou-înființate și cu IMM-urile 41 . Conducerea tranziției verzi necesită o abordare multidisciplinară a procesului de elaborare a politicilor, capacități solide de coordonare și planificare la toate nivelurile administrației publice și abilități de comunicare solide. Aceste nevoi și cerințe în schimbare privind forța de muncă, precum și evoluția locurilor de muncă impun acțiuni specifice pentru crearea unui mediu de lucru atractiv. Dialogul cu partenerii sociali, atât la nivel central, cât și la nivel regional, contribuie la crearea unui mediu favorabil pentru abordarea acestor provocări diverse.

Agenda pentru competențe în domeniul administrației publice va sprijini statele membre în eforturile lor de a construi administrații publice reziliente, atractive, transparente și foarte performante, oferindu-le o gamă largă de instrumente pentru perfecționarea și recalificarea forței lor de muncă. Agenda va completa măsurile puse în aplicare în temeiul PNRR-urilor, în cadrul cărora digitalizarea serviciilor publice este adesea însoțită de perfecționarea digitală, inclusiv pentru îmbunătățirea competențelor legate de analiza datelor, de IA și de securitatea cibernetică. Unele PNRR-uri conțin reforme menite să înființeze centre de competențe pentru funcționarii publici și să îmbunătățească managementul resurselor umane în administrațiile publice.

Acțiunile din cadrul acestui pilon vor îndeplini obiectivele Agendei UE pentru competențe și ale acțiunilor din cadrul Anului european al competențelor și vor fi coerente cu acestea. Ele pot contribui la atingerea obiectivului principal al UE pentru 2030 ca cel puțin 60 % dintre toate persoanele adulte să participe în fiecare an la activități de formare profesională, precum și la atingerea obiectivelor naționale 42 . Acțiunile din cadrul acestui pilon vor fi puse în aplicare în principal prin intermediul IST. De asemenea, Comisia își va stimula cooperarea cu administrațiile omoloage din cadrul Grupului de experți privind administrația publică și guvernanța și al rețelei EUPAN, al Rețelei Directorilor Institutelor și Școlilor de Administrație Publică (Network of Directors of Institutes and Schools of Public Administration – DISPA) și al Școlii Europene de Administrație. Vor fi asociate și alte rețele și organisme relevante ale UE și internaționale.

1.Schimbul de cooperare în domeniul administrației publice (Public Administration Cooperation Exchange – PACE)

Pentru a promova în continuare schimbul de experiență între administrațiile publice din statele membre și schimbul de cunoștințe și de bune practici, Comisia este pregătită să își intensifice și să își consolideze sprijinul acordat pentru PACE. Aceasta din urmă se bazează pe o experiență pozitivă, și anume un program-pilot de schimburi pentru cadrele de conducere de nivel mediu, instituit în 2021 de către statele membre și Comisie în urma unei reuniuni ministeriale informale a EUPAN organizate sub președinția portugheză 45 . Aceste schimburi vor sprijini, în funcție de cerere, nevoile organizaționale specifice ale administrațiilor publice, cum ar fi punerea în aplicare a reformelor, dezvoltarea de inițiative politice sau introducerea de noi abordări în materie de gestionare. Ele vor contribui la crearea unei comunități europene a funcționarilor publici.

Comisia:

·va extinde PACE la un program anual de schimb ca parte a IST, pentru a facilita mobilitatea funcționarilor publici europeni în toate statele membre, cu sprijinul și participarea Comisiei. PACE va oferi un cadru operațional comun și o finanțare adecvată pentru schimburi specifice, în timpul cărora funcționarii publici vor fi integrați într-o altă administrație pentru o perioadă determinată. [din T1 2024]

2. Cooperarea pentru formare și consolidarea capacităților

Promovarea e-learning pe teme legate de administrația publică va permite accesul direct al tuturor funcționarilor publici din statele membre și va facilita, de asemenea, învățarea în ritm propriu. Raza de acoperire a cursurilor și materialelor de formare ar putea fi extinsă în mod semnificativ datorită traducerii în limbile UE, devenind astfel posibil un acces mai larg pentru administrațiile mai mici.

Comisia a dezvoltat deja oportunități de formare online, de exemplu pe tema interoperabilității, a transformării digitale, a antreprenoriatului, a competențelor financiare și în materie de durabilitate, a rețelelor de învățare 49 și a comunităților de practică 50 .

Comisia:

·va crea o rețea de centre de excelență pentru furnizarea de formare tematică pentru funcționarii publici din întreaga UE. Rețeaua va crea un catalog comun de cursuri de formare și va facilita oferta de formare pentru funcționarii publici prin intermediul centrelor de excelență din statele membre pe teme specifice, cum ar fi vămile, statul de drept, prevenirea corupției și integritatea, tranziția verde, achizițiile publice inovatoare, utilizarea dovezilor științifice în cadrul procesului de elaborare a politicilor sau IA. Acest model va contribui la furnizarea unui catalog mai amplu de cursuri de formare de înaltă calitate pentru administrațiile publice din întreaga UE și la sustenabilitatea financiară a formării, sporind în același timp eficiența investițiilor. În acest context, Comisia va sprijini în continuare organizațiile naționale de formare în dezvoltarea capacității lor de a evalua nevoile în materie de formare și de a-și consolida politicile de formare pentru funcționarii publici. [din T1 2024]

·va institui un program la nivelul UE privind rolul de lider în administrația publică axat pe personalul de conducere de nivel superior din administrațiile publice ale statelor membre. O abordare la nivelul UE care include elaborarea unor programe comune, exerciții de învățare reciprocă și schimburi de bune practici va permite cadrelor de conducere să fie mai pregătite pentru complexitatea rolului de lider în sectorul public, în special având în vedere rolul esențial al acestora în ceea ce privește prezentarea reformelor în administrația publică și punerea în aplicare a acestora, valorificarea talentelor și stimularea inovării. [din T1 2024]

·Dezvoltarea unei secțiuni pentru administrația publică pe platforma EU Academy 51 , cu programe și cursuri de formare specifice, de la cele orizontale, cum ar fi metode de elaborare a politicilor, de cocreare și de deliberare pentru implicarea cetățenilor în planificare, statul de drept, prevenirea corupției și integritatea, managementul de proiect, până la cele mai specializate, cum ar fi gestionarea tranziției verzi, interoperabilitatea sau gestionarea amenințărilor cibernetice. Cursurile de e-learning ar putea fi completate cu orientările și materialele de formare existente elaborate de Comisie pe teme legate de UE și ar putea include linkuri către surse naționale și internaționale. [din T2 2024]

Utilizarea pe scară mai largă a oportunităților de formare ar putea fi completată de către statele membre cu resurse pentru perfecționare și consolidarea capacităților în temeiul politicii de coeziune.

3. Cooperarea pentru capacitatea administrativă la nivel regional și local

Administrațiile publice regionale și locale sunt cele mai apropiate de cetățeni și joacă un rol esențial în furnizarea de servicii de proximitate. Acestea pun în aplicare 70 % din toată legislația UE, 90 % din politicile de adaptare la schimbările climatice și 65 % din obiectivele de dezvoltare durabilă 52 . Ele stabilesc agenda în domeniul inovării în sectorul public și realizează investiții cu ajutorul fondurilor UE planifică prin intermediul unor soluții bazate pe realitatea locului și se află în avangarda unor domenii precum atenuarea efectelor schimbărilor climatice, protecția civilă și coeziunea socială. Ele sunt, de asemenea, cele mai apropiate de nevoile și de preocupările de la nivel local în ceea ce privește protecția mediului, locuințele, mobilitatea, cultura și educația 53 .

Administrațiile publice regionale și locale împărtășesc majoritatea provocărilor cu care se confruntă și administrațiile publice centrale, însă au și propriile particularități. Majoritatea administrațiilor locale sunt relativ mici, iar adesea nu dispun de resurse suficiente și nici de experți 54 . Pentru o serie de responsabilități, este necesar contactul direct cu cetățenii. Mobilitatea profesională și accesul la formare și la cunoștințe tind să fie relativ limitate, carierele tind să fie mai lungi, iar rezerva de competențe depinde de nivelul general al dezvoltării locale și al activității economice. Având în vedere aceste limitări, precum și diferitele contexte socioeconomice și geografice, administrațiile regionale și locale au nevoie de sprijin specific pentru a se pregăti în scopul elaborării de politici adaptate la particularitățile locale, precum și în scopul dezvoltării de strategii la scara teritorială adecvată pentru abordarea aspectelor complexe, cum ar fi interacțiunea dintre zonele urbane și cele rurale, autorizarea, achizițiile publice verzi, inovarea și alți factori determinanți ai unei dezvoltări locale echilibrate. Capacitatea și capabilitățile limitate ale administrațiilor publice ale statelor membre de la nivel regional și local pot împiedica, de asemenea, utilizarea eficace a fondurilor disponibile, inclusiv a celor puse la dispoziție prin intermediul politicii de coeziune.

Comisia:

·va continua extinderea accesului entităților regionale și locale la IST, în funcție de cerere, inclusiv prin inițiative precum inițiativa emblematică a STI privind depășirea barierelor din calea dezvoltării regionale 55 . [din T4 2023]

·va organiza în fiecare an Ziua administrației publice locale în cadrul Săptămânii europene a regiunilor și orașelor, găzduită împreună cu Comisia. Evenimentul le va oferi administrațiilor regionale și locale ocazia de a discuta despre provocările lor specifice în materie de guvernanță. Comitetul Regiunilor și organizațiile-umbrelă din UE ale administrațiilor regionale și locale vor contribui la discuții și la învățarea reciprocă. Evenimentul va identifica modalități specifice și practice prin care Comisia poate sprijini administrațiile regionale și locale în eforturile lor de modernizare și în consolidarea capacităților. În plus, Comisia va explora și alte modalități de a facilita crearea de consorții și parteneriate între autoritățile locale, care ar putea pune în comun competențele necesare pentru gestionarea proiectelor la scară largă. [din T3 2024]

·își va aprofunda cercetările privind limitările și oportunitățile în ceea ce privește capacitatea administrativă a administrațiilor regionale și locale și va realiza studii și anchete specifice, care vor sta la baza următoarelor ediții ale raportului privind coeziunea. [din T3 2024]

4. Instrumente pentru managementul resurselor umane în administrația publică

Pentru asigurarea unei capacități stabile și a profesionalismului, administrațiile publice trebuie să anticipeze dezvoltarea pe termen lung a forței lor de muncă și competențele de care vor avea nevoie. Cu toate acestea, planificarea forței de muncă, analiza sistematică a datelor privind resursele umane și anticiparea profilurilor profesionale încă sunt relativ limitate. Un catalog de referință al cadrelor de competențe, „pașaportul competențelor de bază”, ar contribui la răspunsul la aceste nevoi și la îmbunătățirea abordărilor legate de recrutare și de evoluție a carierei.

„Pașaportul” se va baza pe cadre de competențe existente la nivelul UE și la nivel național 56 , cum ar fi elaborarea politicilor, gestionarea fondurilor, achizițiile publice, impozitarea, domeniul vamal, interoperabilitatea sectorului public și managementul de proiect. Acesta va fi extins la noi domenii 57 , cum ar fi competențele digitale, competențele antreprenoriale, competențele de conducere, gestionarea investițiilor, precum și inovarea.

Pe baza cadrelor de competențe existente, Comisia a elaborat mai multe instrumente pentru a evalua aptitudinile necesare pentru diferite domenii de competență și va analiza necesitatea ca statele membre să dispună de instrumente similare.

În plus, administrațiile publice au nevoie de date și de informații tematice pentru a-și fundamenta mai bine nevoile în materie de formare și dezvoltarea competențelor. Datele comparative cu privire la administrația publică sunt încă relativ limitate.

Comisia:

·va crea un „pașaport al competențelor de bază” aplicabil posturilor și rolurilor din administrațiile publice, care va include competențele de conducere. „Pașaportul” va ajuta administrațiile publice să conceapă politici moderne și avansate pentru a-și dezvolta resursele umane, pentru a se pregăti pentru viitoarele nevoi în materie de competențe și pentru a contribui la mobilitatea funcționarilor publici în interiorul UE. [din T1 2024]

·va oferi sprijin statelor membre pentru modernizarea politicilor lor în materie de resurse umane, cu orientări și proiecte-pilot pentru transferarea cadrelor de competențe și a instrumentelor din domeniul resurselor umane (de exemplu, pentru identificarea lacunelor în materie de competențe ale forței lor de muncă) în contextul lor organizațional. [din T1 2024]

·va actualiza și va extinde Setul de instrumente pentru asigurarea calității administrației publice 58  pentru a ghida modernizarea administrațiilor publice. [din T1 2024]

·va elabora metodologii pentru indicatorii relevanți din domeniul administrației publice, va contribui la îmbunătățirea instrumentelor existente pentru producerea de date, va efectua studii la nivelul UE pe teme relevante, cum ar fi atractivitatea administrației publice, efectele schimbărilor demografice și viitorul locurilor de muncă în administrația publică. Va promova, pe un portal pentru administrația publică, o gamă largă de date și de informații care să reflecte starea și performanța administrațiilor publice din întreaga UE. [din T1 2024]

Pilonul 2. Capacitatea pentru deceniul digital al Europei

Deceniul digital stabilește obiectivele ca, până în 2030, 100 % din serviciile publice esențiale să fie disponibile online pentru cetățeni și întreprinderi, oferind tuturor cetățenilor acces online la dosarele lor medicale și la un mijloc securizat de identificare electronică (eID), recunoscut în întreaga UE, ținând seama totodată de nevoile cetățenilor care nu au acces deplin la servicii digitale sau au o capacitate limitată în acest sens. Digitalizarea procedurilor administrative, implicarea în activitățile de pregătire tehnică pentru furnizarea portofelelor UE pentru identitatea digitală până în 2026, intensificarea schimbului automatizat de elemente justificative și de informații 59  în vederea furnizării unor servicii publice digitale centrate pe utilizator și îmbunătățirea competențelor digitale ale membrilor personalului reprezintă condiții prealabile importante pentru ca administrațiile publice să realizeze aceste obiective. Administrațiile publice pot genera câștiguri în materie de eficiență cuprinse între 439 de milioane EUR și 1,3 miliarde EUR pe an prin sporirea utilizării serviciilor publice digitale cu până la 80 % până în 2030 60 . Îmbunătățirea interoperabilității transfrontaliere a serviciilor publice digitale ar putea conduce la câștiguri în materie de eficiență de până la 6,3 milioane EUR pentru cetățeni și între 5,7 și 19,2 miliarde EUR pentru întreprinderi 61 . Obiectivele deceniului digital ghidează administrațiile publice în propria transformare digitală și le sprijină adaptarea la schimbările tehnologice.

Evoluția rapidă a tehnologiilor digitale și utilizarea acestora impun o adaptare activă a cadrului juridic 62 : de la utilizarea instrumentelor digitale la disponibilitatea și schimbul de date, interoperabilitate și utilizarea etică a IA și a altor tehnologii digitale. Pe lângă perfecționarea și recalificarea digitală, administrațiile publice trebuie să adopte interoperabilitatea, să valorifice disponibilitatea tot mai mare a unui volum mare de date, să digitalizeze procedurile administrative și să se pregătească pentru IA. De asemenea, ele ar trebui să își consolideze cooperarea în materie de guvernanță electronică la nivelul UE pentru a împărtăși și a elabora în comun soluții, pentru a evita fragmentarea, pentru a pune în comun resursele de prelucrare a datelor și pentru a îmbunătăți schimbul de date. În acest mod, s-ar reduce decalajul digital prin transformarea serviciilor publice în servicii mai favorabile incluziunii și mai accesibile pentru toți.

Acțiunile din cadrul acestui pilon vor fi puse în aplicare în principal prin intermediul IST și al altor mecanisme de finanțare ale UE, cum ar fi programul „Europa digitală”, Programul privind piața unică și a doua generație a Mecanismului pentru interconectarea Europei.

5. O administrație publică digitală adaptată exigențelor viitorului

Administrațiile publice trebuie să adopte tehnologiile digitale, schimbându-și în același timp modul de funcționare. Se așteaptă de la ele să furnizeze servicii neîntrerupte și ușor de utilizat pentru cetățeni, întreprinderi și personalul propriu. Acest lucru presupune adesea o transformare (digitală) profundă pentru reconceperea proceselor actuale sau schimbarea politicilor, pentru simplificarea vieții de zi cu zi a cetățenilor și pentru îmbunătățirea mediului de afaceri prin reducerea birocrației.

Prin asigurarea respectării legislației UE în domeniul digital, administrațiile publice pot colabora mai eficace, își pot alinia eforturile la obiective de la nivelul UE și pot crea infrastructuri și servicii digitale și de date mai reziliente și mai durabile. Legislația UE oferă cadrul pentru un schimb de date eficace și securizat și pentru interoperabilitate între administrațiile publice. Un mecanism de cooperare structurată între birourile de transformare digitală ale statelor membre, de obicei responsabilii cu partea informatică, este esențial pentru interoperabilitatea sectorului public din UE. Acest mecanism facilitează proiectele comune de inovare, permite reutilizarea tehnologiilor testate și reduce costurile și riscurile investițiilor, stimulând implementarea mai rapidă și mai sigură a serviciilor publice digitale conectate 63 . În plus, Directiva NIS 2 64 impune administrațiilor publice să ia măsuri adecvate și proporționale în materie de securitate cibernetică și să asigure furnizarea în condiții de siguranță a serviciilor lor. În 2023, au fost alocate 30 de milioane EUR în cadrul programului „Europa digitală” pentru a sprijini punerea în aplicare a legislației UE privind securitatea cibernetică și a strategiilor naționale de securitate cibernetică.

Comisia monitorizează impactul transformării digitale asupra guvernanței publice în întreaga UE prin colectarea și analizarea de date obținute din mecanismele de monitorizare existente sau emergente 65 , precum și prin schimbul de constatări și de recomandări. De asemenea, ea analizează impactul, riscurile și oportunitățile generate de IA și de tehnologiile emergente pentru administrațiile publice 66 .

IST a sprijinit deja 180 de reforme în domeniul transformării digitale, din toate statele membre, care vizează elaborarea unor strategii pentru adoptarea noilor tehnologii digitale, consolidarea guvernanței digitale, crearea de prototipuri sau testarea de noi soluții. În același timp, PNRR-urile sprijină transformarea digitală a administrațiilor publice, 37 % din cheltuielile digitale, adică 53 de miliarde EUR, fiind dedicate serviciilor publice digitale și e-guvernării. Reformele vizează introducerea sau îmbunătățirea soluțiilor de e-guvernare, cum ar fi implementarea identificării electronice, asigurarea interoperabilității platformelor publice digitale, precum și îmbunătățirea colectării și gestionării datelor. Investițiile vizează integrarea tehnologiilor avansate în procesele de guvernare, precum și consolidarea securității cibernetice. Investițiile planificate în cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027 care sprijină tranziția digitală se ridică la peste 39 de miliarde EUR. Această sumă include 11,2 miliarde EUR prevăzute pentru serviciile digitale și digitalizarea întreprinderilor și a administrațiilor publice. 

Comisia sprijină, de asemenea, cooperarea dintre sectorul public și cel privat „GovTech”, care stimulează inovarea în sectorul public și contribuie la sporirea accesibilității, a incluziunii și a eficienței serviciilor publice. Un centru de cunoștințe și un spațiu în care sunt prezentate experiențe promovează adoptarea tehnologiilor emergente, cum ar fi lumile virtuale și Web 4.0, în sectorul public (Public Sector Tech Watch) 67 . Comisia cofinanțează instalațiile de testare și experimentare în domeniul IA pentru orașe și comunități inteligente prin intermediul unui proiect cu o durată de cinci ani și în valoare de 40 de milioane EUR, axat pe climă, mediu, mobilitate și alte infrastructuri locale. 

Se pot stabili sinergii mai bune între furnizarea de sprijin tehnic și acțiunile în curs pentru punerea în aplicare a deceniului digital. În acest scop, Comisia va continua să împărtășească bune practici și să promoveze în mod activ proiectele-pilot și adoptarea operațională în cadrul STI a modelelor și a prototipurilor dezvoltate în cadrul unor diverse alte programe ale UE (în special Orizont 2020 și Orizont Europa, programul „Europa digitală”, programul „Justiție”).

Comisia:

·va sprijini administrațiile publice în ceea ce privește punerea în aplicare a legislației cu privire la sectorul digital și a legislației cu privire la date și în ceea ce privește sporirea gradului lor de pregătire pentru integrarea tehnologiilor IA în cadrul operațiunilor lor, într-un mod sigur și fiabil, supravegherea tehnologiilor IA, consolidarea securității cibernetice, precum și conceperea și punerea în aplicare a politicilor publice, inclusiv pentru sprijinirea convergenței practicilor de achiziții publice. [din T1 2024]

·va promova utilizarea durabilă și eficace a tehnologiilor emergente de către administrațiile publice, de exemplu prin dezvoltarea unor standarde deschise sau prin sprijinirea serviciilor publice transfrontaliere care utilizează tehnologii descentralizate, cum ar fi tehnologiile registrelor distribuite (de exemplu, tehnologia blockchain). [din T1 2024]

Statele membre sunt încurajate să utilizeze oportunitățile existente și pe cele noi pentru a-și spori gradul de pregătire digitală, inclusiv prin sprijin tehnic și participarea la comunități de practică. De asemenea, ele sunt încurajate să promoveze aceste oportunități în cadrul administrațiilor lor și să sprijine integrarea sigură a IA și a altor tehnologii digitale în cadrul operațiunilor lor. În special, platforma IA la cerere va sprijini adoptarea unor tehnologii de IA fiabile, etice și transparente de către industrie și sectorul public. În plus, ele pot participa în mod activ la consorțiile pentru o infrastructură digitală europeană existente și viitoare pentru tendințele și programele emergente, cum ar fi lumile virtuale, tehnologiile lingvistice și CitiVerses.

6. Cadre, orientări și instrumente pentru transformarea digitală

UE urmărește să se asigure că serviciile sunt accesibile tuturor cetățenilor, fără discriminare, în conformitate cu valorile și principiile convenite în domeniul digital 68 , cum ar fi principiul „doar o singură dată” și abordarea centrată pe factorul uman. Creșterea interoperabilității este esențială în această privință, deoarece permite armonizarea la nivel juridic, organizațional, semantic și tehnic pentru schimbul transfrontalier de date, astfel cum se recomandă în Cadrul european de interoperabilitate. Interoperabilitatea este, de asemenea, esențială pentru eliminarea barierelor din calea pieței unice și pentru furnizarea de servicii publice digitale interconectate. Au fost dezvoltate soluții interoperabile specifice în diverse domenii 69 , cum ar fi cel vamal, cel al achizițiilor publice sau cel legislativ 70 . În plus, Comisia a propus acțiuni specifice pentru îmbunătățirea coordonării sistemelor de securitate socială prin continuarea digitalizării 71 . Prin participarea sa la mișcarea Living-in.EU, Comisia încurajează orașele și comunitățile să dezvolte soluțiile digitale interoperabile, convenite de comun acord, pentru a le oferi cetățenilor și întreprinderilor servicii mai bine informate, inovatoare și de înaltă calitate.

Eforturile în direcția interoperabilității sunt multidimensionale și includ interconectarea infrastructurilor relevante, cum ar fi infrastructurile cloud, viitorul cadru juridic privind identitatea digitală, furnizarea de specificații comune privind portofelele UE pentru identitatea digitală și spațiile de date pentru administrația publică 72 .

Comisia:

·va sprijini furnizarea de servicii administrative online pe deplin accesibile prin utilizarea portalului digital unic, a inițiativei de e-guvernare pentru digitalizarea administrației publice și a schimbului automatizat de elemente justificative gestionat prin sistemul tehnic „doar o singură dată”, precum și verificarea autenticității elementelor justificative prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne 74 . Comisia va continua să faciliteze interoperarea spațiilor europene comune ale datelor și să promoveze în continuare schimbul electronic de informații între administrațiile publice la nivel transfrontalier, facilitat de Sistemul de informare al pieței interne și de Schimbul electronic de informații privind securitatea socială. [din T4 2023]

·va dezvolta instrumente pentru creșterea interoperabilității și pentru furnizarea de servicii fără întreruperi, în special ar putea înființa un centru de sprijin pentru o Europă interoperabilă, care să sprijine administrațiile publice în ceea ce privește realizarea evaluărilor interoperabilității și promovarea Cadrului european de interoperabilitate, precum și a specializării acestuia, cum ar fi cel pentru orașe și comunități inteligente. [din T1 2024]

·va publica o imagine de ansamblu a oportunităților de finanțare pentru transformarea digitală a administrațiilor publice și a sinergiilor dintre acestea. [din T4 2024]

·va sprijini agregarea capacităților de cloud ale administrațiilor publice pentru a stimula baza tehnologică a acestora și pentru a îmbunătăți furnizarea de servicii publice 75 . În acest scop, Comisia va achiziționa o platformă inteligentă de tip middleware cu sursă deschisă, va publica orientări privind achizițiile publice de servicii de cloud și va promova interconectarea și interoperabilitatea serviciilor cloud ale administrației publice. [din T4 2024]

Statele membre sunt încurajate să utilizeze oportunitățile de sprijinire a transformării lor digitale, cum ar fi IST și alte mecanisme de finanțare ale UE, precum și formarea și instrumentele specifice. Ele pot participa în mod activ la eforturile Comisiei de a facilita schimbul electronic de date între administrațiile publice la nivel transfrontalier și de a îmbunătăți interoperabilitatea acestora. De asemenea, ele pot utiliza sprijinul Comisiei pentru a-și digitaliza sistemele de justiție prin intermediul legislației, al finanțării, al dezvoltării de instrumente informatice și al promovării instrumentelor naționale de coordonare și monitorizare.

Pilonul 3. Capacitatea de a conduce tranziția verde

UE s-a angajat să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050 și să stimuleze utilizarea eficientă a resurselor, asigurând în același timp justiția socială și incluziunea. Decarbonizarea rapidă a producției de energie electrică și a utilizării energiei reprezintă o primă etapă esențială, care trebuie completată de schimbări mai profunde în sectoare precum cel al construcțiilor, al transporturilor, al comerțului, al agriculturii, al gestionării deșeurilor și a apei. Orașele sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor climatice, deoarece reprezintă 70-80 % din emisiile de gaze cu efect de seră din UE și 80 % din populația UE. Schimbările climatice impun o sporire a rezilienței infrastructurii, precum și a capacității de a face față unor provocări precum fenomenele meteorologice extreme, dezastrele naturale frecvente, deficitul de apă etc. Se preconizează că acestea vor avea un impact negativ asupra biodiversității, cu efecte profunde asupra mediului și, prin urmare, asupra producției de alimente și a absorbanților de carbon.

Administrațiile publice au un rol esențial în conturarea condițiilor pentru ca economiile și societățile să îndeplinească obiectivele ambițioase în materie de climă și energie pentru 2030 și ar trebui să conducă prin puterea exemplului. Ele trebuie să integreze tranziția verde în toate domeniile de politică și la toate nivelurile de guvernanță, pe baza unei planificări integrate, a unor evaluări solide și a unor evaluări ale impactului, precum și a unor consultări ample pentru a se asigura că nimeni nu este lăsat în urmă. Ele trebuie să adapteze finanțele publice pentru a sprijini tranziția verde și echitatea socială prin politici fiscale adecvate, achiziții publice verzi, finanțare durabilă și investiții care respectă principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”. Ele ar trebui să promoveze integrarea sistematică în deciziile privind sectorul public și cel privat a măsurilor de sprijinire a ecosistemelor sănătoase, a infrastructurii verzi și a soluțiilor bazate pe natură. Ele trebuie să asigure o capacitate adecvată pentru reforme și investiții verzi la toate nivelurile de guvernare 76 .

Acțiunile din cadrul acestui pilon vor fi puse în aplicare în principal prin intermediul IST.

7. Conturarea tranziției verzi

Comisia a depus în mod constant eforturi pentru a crea un cadru cuprinzător pentru atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, pentru protecția mediului și pentru eficiența energetică în UE. De exemplu, Comisia, împreună cu Agenția Europeană de Mediu, oferă asistență tehnică statelor membre cu privire la evaluările ex post ale politicilor și ale măsurilor, precum și la raportarea și monitorizarea emisiilor. Comisia oferă sprijin pentru pregătirea planurilor naționale privind energia și clima și a strategiilor pe termen lung și pentru realizarea tranziției juste, „înverzirea” bugetelor și aplicarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative”. Ea construiește capacitatea de a identifica și de a face schimb de bune practici în materie de politici și de măsuri și de a iniția dialoguri la mai multe niveluri privind clima și energia 77 . 

Administrațiile publice trebuie să asigure punerea în aplicare eficace a schimbărilor transformatoare în cadrul sistemelor energetice. În plus, având în vedere amenințările emergente la adresa securității și rezilienței infrastructurilor energetice critice, ele au nevoie de o capacitate adecvată de răspuns în situații de urgență. În acest scop, ele ar trebui să își îmbunătățească cooperarea, în special prin intensificarea schimbului de cunoștințe și de bune practici, prin facilitarea analizei interdependențelor transsectoriale și transfrontaliere și prin desfășurarea de exerciții de testare 78 . În sens mai larg, ele trebuie să accelereze reformele în ceea ce privește eficiența energetică și sursele regenerabile de energie, mobilitatea, economia circulară, biodiversitatea și soluțiile bazate pe natură, gestionarea deșeurilor și a apei, calitatea aerului, evaluările riscurilor climatice și elaborarea de scenarii, utilizarea terenurilor și silvicultura.

Comisia:

·va sprijini statele membre în actualizarea strategiilor și planurilor lor naționale de adaptare la schimbările climatice, în conformitate cu orientările 79 , precum și în îndeplinirea noilor obligații, cum ar fi cele care decurg din Directiva reformată privind eficiența energetică. [din T1 2024]

·va promova punerea în aplicare a principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative”, inclusiv adoptarea unor orientări privind imunizarea la schimbările climatice și a altor orientări relevante pentru mediu. Acestea vor contribui la consolidarea capacităților și a instrumentelor pentru „înverzirea” bugetelor publice, a investițiilor publice și a achizițiilor publice (de exemplu, prin consolidarea utilizării abordărilor care reflectă costurile și beneficiile societale și de mediu pe termen lung, inclusiv valorile capitalului natural, și criteriile de eficiență energetică). [din T1 2024]

·va promova instrumente și metode pentru evaluările riscurilor climatice și prevenirea riscurilor precum evaluările riscurilor în funcție de sector sau de politici (evaluarea națională a riscurilor pentru gestionarea dezastrelor din cadrul mecanismului de protecție civilă al Uniunii, evaluări ale riscurilor macrofinanciare) și evaluări locale ale riscurilor (precum cele din setul de instrumente Climate-ADAPT). [din T1 2024]

·va sprijini statele membre în dezvoltarea capacităților de planificare, concepere și punere în aplicare a măsurilor de refacere a ecosistemelor și a soluțiilor bazate pe natură, ca măsuri eficiente din punctul de vedere al costurilor și pozitive din punctul de vedere al mediului pentru menținerea serviciilor ecosistemice esențiale. [din T2 2024]

·va utiliza evaluarea punerii în aplicare a politicilor de mediu 80 pentru identificarea cauzelor profunde ale punerii în aplicare ineficiente a legislației și a politicii de mediu de către statele membre, în vederea conceperii unor măsuri de sprijin pentru îmbunătățirea guvernanței în materie de mediu. [din T2 2025]

8. Promovarea ecologizării administrației publice

Pe lângă conturarea tranziției verzi, administrațiile publice de la toate nivelurile ar trebui să conducă prin puterea exemplului, adaptându-și propriul management organizațional și promovând sensibilizarea personalului cu privire la ecologizare 81 . Ecologizarea administrației publice poate include practici de utilizare sustenabilă a resurselor și de gestionare sustenabilă a activelor, inclusiv clădiri și spații de lucru rezistente la schimbările climatice, standarde minime privind durata de viață pentru utilizarea echipamentelor informatice și a altor echipamente, reciclare, achiziții verzi, reducerea propriilor emisii de carbon și utilizarea energiei din surse regenerabile. MRR și politica de coeziune sprijină pe scară largă reabilitarea energetică a clădirilor administrațiilor publice, iar unele state membre au inclus în PNRR-urile lor măsuri privind „înverzirea” parcurilor lor auto și promovarea unor modalități flexibile de lucru pentru funcționarii publici.

În contextul Pactului verde european, principiul „eficiența energetică înainte de toate” 82 impune ca soluțiile de eficiență energetică, de exemplu, să fie luate în considerare în deciziile de planificare, de politică și de investiții ale sistemului energetic și ale sectoarelor neenergetice. Aplicarea Directivei privind eficiența energetică stabilește obiective legate de reducerea anuală a consumului de energie pentru toate administrațiile publice, de renovarea clădirilor publice, precum și de cerințele în materie de eficiență energetică și de utilizare eficientă a resurselor în cadrul achizițiilor publice.

În plus, practicile pot promova comerțul echitabil și alimentele sustenabile, precum și participarea la proiecte care promovează biodiversitatea și durabilitatea în medii urbane și neurbane; de asemenea, pot încuraja comportamentul ecologic al angajaților lor (de exemplu, atunci când aceștia fac naveta sau călătoresc în interes de serviciu).

Comisia:

·va elabora orientări suplimentare privind utilizarea sistemului UE de management de mediu și audit, pentru a se accelera reducerea amprentei de mediu a organizațiilor, și va sprijini administrațiile publice în adoptarea sistemului. [din T4 2023]

·va promova și va sprijini utilizarea metodologiilor de evaluare a amprentei de carbon organizaționale; va facilita schimbul de bune practici privind tranziția ecologică. [din T2 2024]

·va facilita accesul la sprijin tehnic și orientări pentru decarbonizare și îmbunătățirea durabilității în ansamblu a clădirilor, precum și pentru încălzirea eficientă în administrațiile publice, în special la nivel local. [din T2 2024]

Calea de urmat

ComPAct propune acțiuni care urmează să fie puse în aplicare treptat, în principal prin intermediul IST și al altor mecanisme de finanțare ale UE, cu scopul de a promova schimbul de cunoștințe între administrațiile publice din întreaga Europă și de a facilita adoptarea principiilor care se află în centrul integrării europene. Comisia va prezenta rapoarte privind punerea în aplicare a ComPAct în temeiul cerințelor de raportare cu privire la IST. Lecțiile învățate vor ghida Comisia în încercarea de a obține instrumente ale UE și mai bune pentru a sprijini administrațiile publice în viitor.

Statele membre pot participa la ComPAct în ritmul lor și în funcție de nevoile și cadrele instituționale ale fiecăruia. Ele pot alege dintre acțiunile propuse de ComPAct, care depind de cerere. Instrumentele, metodologiile, sprijinul inter pares, experiența și schimburile de practici prezentate vor ajuta administrațiile publice să învețe, să inoveze și să își îmbunătățească practicile și performanțele.

ComPAct va completa și va adăuga valoare altor forme de cooperare existente între statele membre ale UE, cum ar fi Rețeaua administrațiilor publice europene (EUPAN), Rețeaua Directorilor Institutelor și Școlilor de Administrație Publică (DISPA), precum și forurile internaționale și rețelele de experți.

ComPAct își va putea valorifica întregul potențial numai printr-o implicare puternică a tuturor actorilor și părților interesate din spațiul administrativ european. Pentru punerea în aplicare a ComPAct, Comisia va interacționa cu autoritățile din statele membre care gestionează dezvoltarea administrației publice la diferite niveluri, cu institutele care oferă formare, cu alte entități, după caz, precum și cu părțile interesate, cum ar fi partenerii sociali, mediul academic și experți. Acest angajament continuu va fi, de asemenea, fundamental pentru identificarea temelor relevante și a acțiunilor viitoare în cazul cărora sprijinul acordat de UE administrațiilor publice poate aduce valoare adăugată. Grupul de experți al Comisiei privind administrația publică și guvernanța va continua să fie o platformă esențială pentru dialog. Comisia își menține angajamentul de a contribui la dialogul politic în cadrul reuniunilor ministeriale organizate sub președințiile UE. Implicarea activă a statelor membre și disponibilitatea lor sporită de a-și împărtăși experiențele legate de reformele în domeniul administrației publice, de a învăța unele de la altele și de a se sprijini reciproc vor fi decisive pentru realizarea obiectivelor și ambiției ComPAct.

(1)

Comisia Europeană, Raport pe 2021 de analiză prospectivă strategică .

(2)

COM(2023) 168 final - Competitivitatea pe termen lung a UE: perspectiva după 2030 .

(3)

 COM(2020) 274 final - Agenda europeană pentru competențe în scopul promovării competitivității durabile, a echității sociale și a rezilienței .

(4)

 Date furnizate de Eurostat (2021).

(5)

 Sunt incluse date din Ancheta UE asupra forței de muncă pentru sectoarele administrației publice, apărării, securității sociale obligatorii, educației și sănătății (2022).

(6)

 Date furnizate de Eurostat (2020).

(7)

Această cifră se referă la licitațiile publice care depășesc valorile specifice ale contractelor publicate în suplimentul la Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria S):  https://simap.ted.europa.eu/web/simap/european-public-procurement .

(8)

 Comisia Europeană, Al optulea raport de coeziune economică, socială și teritorială .

(9)

COM(2023) 32 final - Valorificarea talentelor în regiunile Europei .

(10)

  Planul de acțiune pentru democrația europeană .

(11)

  Pachetul anticorupție .

(12)

 De exemplu, prin intermediul unor ghișee unice dedicate autorizării proiectelor din domeniul surselor regenerabile de energie și cu zero emisiilor nete. COM(2023) 62 final - Un Plan industrial al Pactului verde pentru era cu zero emisii nete .

(13)

Banca Mondială, Government Effectiveness Index (indicele de eficacitate a autorităților publice).

(14)

OCDE (2023), More resilient public administrations after COVID-19 (Administrații publice mai reziliente după pandemia de COVID-19). Raport al proiectului din cadrul instrumentului de sprijin tehnic intitulat Strengthening the resilience of public administrations after the COVID-19 crisis with CAF 2020 (Consolidarea rezilienței administrațiilor publice după criza provocată de pandemia de COVID-19 prin intermediul CAF 2020).

(15)

Tabloul de bord al pieței unice al UE, indicele economiei și societății digitale al UE, OECD Regulatory Policy Outlook (Perspectivele OCDE asupra politicii de reglementare).

(16)

Comisia Europeană, Report on the cost of underperformance in public administration (Raport privind costul unei administrații publice neperformante). Urmează a fi publicat.

(17)

Eurobarometrul special 523, „Înțelegerea opiniilor europenilor cu privire la necesitatea reformelor” (aprilie 2023).

(18)

  Observatorul inovării în sectorul public (OPSI) al OCDE, sponsorizat prin programul Orizont Europa, oferă îndrumare și consiliere personalizată cu privire la modalitățile prin care administrațiile publice pot sprijini inovarea, inclusiv abordări anticipative legate de inovare.

(19)

Comisia Europeană, SWD(2022) 346 final, Supporting and connecting policymaking in the Member States with scientific research (Sprijinirea și conectarea procesului de elaborare a politicilor din statele membre cu cercetările științifice).

(20)

OCDE (2023), Strengthening the attractiveness of the public service in France: Towards a territorial approach (Consolidarea atractivității serviciilor publice în Franța: către o abordare teritorială).

(21)

A se vedea nota de subsol 17 (Eurobarometru).

(22)

Temă principală a Spațiului european al educației. Rezoluția Consiliului 2021/C 66/01 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării în perspectiva realizării și dezvoltării în continuare a spațiului european al educației (2021-2030) .

(23)

Parlamentul European (2016), Public Sector Reform: How the EU budget is used to encourage it (Reforma sectorului public: cum este utilizat bugetul UE pentru a încuraja această reformă) .

(24)

  Tabloul de bord privind redresarea și reziliența .

(25)

  Regulamentul (UE) 2021/240 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 februarie 2021 de instituire a unui Instrument de sprijin tehnic .

(26)

Comisia Europeană SWD(2021) 101, Supporting public administrations in EU Member States to deliver reforms and prepare for the future (Sprijinirea administrațiilor publice din statele membre ale UE în vederea realizării reformelor și a pregătirii pentru viitor) .

(27)

  TAIEX .

(28)

Comisia Europeană, C(2021) 9535 final, Setting up the group of experts on public administration and governance (Înființarea grupului de experți în domeniul administrației publice și al guvernanței) .

(29)

  EUPAN – Rețeaua administrațiilor publice europene .

(30)

  Reuniunea informală a miniștrilor responsabili de administrația publică din UE (2021) .

(31)

  Strasbourg Declaration on the Common values and challenges of European Public Administrations (Declarația de la Strasbourg privind valorile și provocările comune ale administrațiilor publice europene) (2022) .

(32)

Studiu realizat de Agenția pentru Administrație Publică din Suedia în cadrul EUPAN (2023), Good administration in European countries (Buna administrare în țările europene).

(33)

Termen utilizat pentru a se descrie convergența din ce în ce mai mare a practicilor administrative între statele membre, pe baza unor valori și principii comune, către standarde și abordări comune legate de funcționare.

(34)

Pe baza principiilor administrației publice, SIGMA (colaborare UE-OCDE). Viitoare versiune revizuită în 2023.

(35)

Comisia Europeană, C(2022) 2229 final, A new Human Resources Strategy for the Commission (O nouă strategie privind resursele umane pentru Comisie) ; C(2022) 4388 final, European Commission digital strategy (Strategia digitală a Comisiei Europene) ; C(2022) 2230 final, Greening the Commission (Ecologizarea Comisiei) .

(36)

A se vedea nota de subsol 31 (Declarația de la Strasbourg).

(37)

Parlamentul European (2019), Rezoluția referitoare la evaluarea modului în care este utilizat bugetul Uniunii Europene pentru reforma sectorului public .

(38)

Comitetul Regiunilor (2019), Îmbunătățirea capacității administrative a autorităților locale și regionale de consolidare a investițiilor și a reformelor structurale în perioada 2021-2027 .

(39)

 Comisia Europeană, COM(2023) 577 final, Schimbările demografice din Europa: un set de instrumente pentru acțiune .

(40)

Eurostat, Ancheta asupra forței de muncă din 2021 .

(41)

A se vedea, de exemplu, platforma europeană GovTech .

(42)

  Comisia salută obiectivele statelor membre pentru o Europă mai socială până în 2030 .

(43)

A se vedea nota de subsol 31 (Declarația de la Strasbourg).

(44)

În sectoare precum vămile și impozitarea ( programul privind evenimentele de învățare comună ) , ocuparea forței de muncă în sectorul public ( rețeaua europeană a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă ) , gestionarea FEDR, a Fondului de coeziune și a Fondului pentru o tranziție justă ( REGIO Peer2Peer + ) , punerea în aplicare a legislației privind piața unică ( Sistemul de informare al pieței interne ) , punerea în aplicare a strategiei privind datele și IA ( grupul de lucru privind IA în administrațiile publice al centrelor europene de inovare digitală ) , cercetarea și inovarea ( exercițiile de învățare reciprocă privind provocările în materie de politici în domeniul C&I ) , publicațiile oficiale ( Forumul european al jurnalelor oficiale ) .

(45)

A se vedea nota de subsol 30 (reuniunea informală a miniștrilor responsabili de administrația publică).

(46)

  Inițiativa emblematică PACE 2023 .  

(47)

Prin bugetul său de cheltuieli administrative.

(48)

 Personalul administrației publice de la nivel central, regional și local este estimat pe baza rapoartelor naționale. Acest număr nu se bazează pe o metodologie armonizată privind sfera administrației publice. Personalul din sectorul public este calculat pe baza datelor Eurostat din Ancheta asupra forței de muncă din UE (2022).

(49)

Cum ar fi Rețeaua UE de cunoștințe în materie de protecție civilă .

(50)

Cum ar fi Platforma achizitorilor publici .  

(51)

  EU Academy .

(52)

 Rezoluția Comitetului European al Regiunilor – Pactul ecologic – în parteneriat cu autoritățile locale și regionale (2020/C 79/01).

(53)

În 2021, cheltuielile administrațiilor locale din UE în aceste sectoare au reprezentat 71 % (protecția mediului), 70 % (facilități pentru locuințe și comunitate), 53 % (recreere, cultură și religie) și, respectiv, 36 % (educație) din cheltuielile totale ale administrației publice.

(54)

 69 % dintre municipalități au raportat că se confruntă cu o lipsă de experți cu competențe de evaluare în domeniul mediului și al climei și de personal cu expertiză tehnică și în domeniul ingineriei. EIB Municipalities Survey 2022-2023 (Sondajul BEI privind municipalitățile 2022-2023).

(55)

  Inițiativa emblematică a STI din anul 2024 intitulată Overcoming barriers to regional development (Depășirea barierelor din calea dezvoltării regionale).  

(56)

Ordinea corespunzătoare: Cadrele de competențe pentru responsabilii de elaborarea politicilor și cercetători , Cadrul de competențe al UE pentru gestionarea FEDR și a Fondului de coeziune și pentru execuția acestora , Cadrul de competențe al UE pentru profesioniștii din domeniul achizițiilor publice , Cadrul de competențe al UE pentru impozitare , Cadrul de competențe al UE pentru domeniul vamal , Interoperabilitatea sectorului public și Metodologia pentru managementul de proiect .

(57)

Luându-se în calcul Cadrul competențelor digitale pentru cetățeni , Cadrul european al competențelor antreprenoriale și Cadrul UE de competențe în materie de durabilitate .

(58)

  Setul de instrumente pentru asigurarea calității administrației publice (ediția din 2017) . 

(59)

  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1463 al Comisiei de stabilire a specificațiilor tehnice și operaționale ale sistemului tehnic pentru schimbul transfrontalier automatizat de elemente justificative și aplicarea principiului „doar o singură dată” .

(60)

A se vedea nota de subsol 16 [Report on the cost of underperformance in public administration (Raport privind costul unei administrații publice neperformante)].

(61)

Comisia Europeană, SWD(2022) 721, Impact Assessment Report for the Interoperable Europe Act proposal (Raport de evaluare a impactului pentru propunerea de Act privind Europa interoperabilă) .

(62)

 Cadrul de reglementare în domeniul digital include propunerea de Lege privind datele , Directiva privind datele deschise și Regulamentul de punere în aplicare conex privind seturile de date cu valoare ridicată , Regulamentul privind guvernanța datelor , propunerea de Lege privind inteligența artificială , propunerea de Act privind Europa interoperabilă , Regulamentul privind piețele digitale și Regulamentul privind serviciile digitale .

(63)

Comisia Europeană, COM/2022/710 final, O politică consolidată de interoperabilitate a sectorului public .

(64)

  Directiva (UE) 2022/2555 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2022 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în Uniune .

(65)

În urma activității recente desfășurate de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene cu privire la îmbunătățirea monitorizării interoperabilității și a transformării digitale și la identificarea oportunităților de simplificare a monitorizării la nivel european a politicilor din domeniul digital.

(66)

  Comisia Europeană, Centrul Comun de Cercetare, AI Watch. European landscape on the use of Artificial Intelligence by the Public Sector (AI Watch. Peisajul european al utilizării inteligenței artificiale de către sectorul public), European Landscape on the Use of Blockchain Technology by the Public Sector (Peisajul european al utilizării tehnologiei blockchain de către sectorul public) și Next generation virtual worlds: opportunities, challenges, and policy implications (Următoarea generație de lumi virtuale: oportunități, provocări și implicații politice).

(67)

A se vedea JoinUp .

(68)

  Declarația de la Berlin privind societatea digitală și guvernarea digitală bazată pe valori .

(69)

  Platforma Joinup.

(70)

  Mediul aferent ghișeului unic al UE pentru vămi simplifică schimbul electronic de documente și informații necesare pentru procesul de vămuire a mărfurilor; spațiul datelor privind achizițiile publice facilitează o imagine de ansamblu mai cuprinzătoare a achizițiilor publice din UE; sistemele de identificare, cum ar fi identificatorii europeni de legislație sau de jurisprudență, pentru schimburile transfrontaliere în domeniul juridic.

(71)

Comisia Europeană, COM(2023) 501 final, Digitalizarea coordonării sistemelor de securitate socială: facilitarea liberei circulații pe piața unică .

(72)

Comisia Europeană, SWD(2022) 45 final, Common European Data Spaces (Spațiile europene comune ale datelor).

(73)

  Regulamentul (UE) 2018/1724 privind înființarea unui portal digital unic (gateway) pentru a oferi acces la informații, la proceduri și la servicii de asistență și de soluționare a problemelor și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 .

(74)

 În prezent, sistemul sprijină 95 de proceduri de cooperare administrativă în 19 domenii de politică diferite legate de piața unică.

(75)

Anunțată în Strategia europeană privind datele și reiterată în Declarația celor 27 de state membre privind construirea serviciilor cloud de nouă generație pentru întreprinderi și sectorul public din UE.

(76)

Mai multe state membre au prevăzut, în cadrul PNRR-urilor lor, măsuri care vizează „înverzirea” bugetelor, taxarea verde și achizițiile publice verzi.

(77)

  Platforma europeană pentru adaptarea la schimbările climatice ; misiunea UE: orașe inteligente și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei ; inițiativa Convenția primarilor ; platformele pentru dialog privind clima și energia .

(78)

Testele de rezistență ale entităților care operează infrastructuri critice în sectorul energetic în temeiul Recomandării 2023/C 20/01 a Consiliului ar trebui finalizate până la sfârșitul anului 2023.

(79)

  Orientări privind strategiile și planurile de adaptare ale statelor membre .

(80)

  Evaluarea punerii în aplicare a politicilor de mediu .

(81)

Comisia Europeană, C(2022) 2230 final, Greening the Commission („Înverzirea” Comisiei).

(82)

  Regulamentul (UE) 2018/1999 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice și Directiva (UE) 2023/1791 a Parlamentului European și a Consiliului privind eficiența energetică.