COMISIA EUROPEANĂ
Strasbourg, 18.4.2023
COM(2023) 207 final
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
Eliminarea deficitului de talente în materie de securitate cibernetică pentru a stimula competitivitatea, creșterea și reziliența UE
(„Academia de competențe în materie de securitate cibernetică”)
Eliminarea deficitului de talente în materie de securitate cibernetică pentru a stimula competitivitatea, creșterea și reziliența UE
(„Academia de competențe în materie de securitate cibernetică”)
1.O nevoie urgentă de a reduce riscurile prin abordarea deficitului și a lacunelor în materie de competențe privind securitatea cibernetică
Securitatea cibernetică nu este doar o componentă a securității cetățenilor, întreprinderilor și statelor membre. De securitatea cibernetică depinde totodată asigurarea stabilității politice a UE, a stabilității democrațiilor sale și a prosperității societății și întreprinderilor noastre. Peisajul amenințărilor la adresa securității cibernetice a evoluat considerabil în ultimii ani, existând o tendință îngrijorătoare ca un număr tot mai mare de atacuri cibernetice să vizeze infrastructura critică militară și civilă din UE. Actorii care generează amenințări își sporesc capacitățile, apărând amenințări noi, hibride și emergente, cum ar fi utilizarea roboților software și a tehnicilor bazate pe inteligența artificială 1 . În special, actorii care generează amenințări de tip ransomware cauzează în mod regulat prejudicii considerabile entităților, atât din punct de vedere financiar, cât și din punctul de vedere al reputației 2 .
Un număr mare de incidente de securitate cibernetică au vizat, de asemenea, administrația publică și guvernele din statele membre, precum și instituțiile, organele, oficiile și agențiile europene 3 . Sectorul financiar 4 și cel al sănătății 5 , ambele considerate stâlpi ai societății și economiei, au fost, de asemenea, vizate în mod constant 6 . Tensiunile geopolitice asociate războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei au sporit amenințarea la adresa securității cibernetice 7 și au potențialul de a ne destabiliza societatea. Securitatea UE nu poate fi garantată fără cel mai valoros atu al UE: populația sa. UE are nevoie urgent de profesioniști cu aptitudini și competențe adecvate pentru a preveni, detecta, descuraja și apăra UE, inclusiv infrastructurile sale cele mai importante, împotriva atacurilor cibernetice și pentru a-i asigura reziliența.
Deficitul de talente în materie de securitate cibernetică afectează și mai mult competitivitatea și creșterea Europei, care depind în mare măsură de dezvoltarea și adoptarea tehnologiilor digitale strategice (de exemplu, inteligența artificială, 5G și cloud). Este nevoie de o forță de muncă calificată în domeniul securității cibernetice pentru ca UE să rămână în măsură să furnizeze tehnologii avansate esențiale într-un context global.
Pentru a se pregăti și a face față acestui peisaj al amenințărilor în continuă evoluție și pentru a stimula competitivitatea UE, politica UE în materie de securitate cibernetică a înregistrat progrese semnificative în ultimii ani, conducând la adoptarea unei serii de inițiative, cum ar fi Strategia de securitate cibernetică a UE pentru deceniul digital 8 , Directiva revizuită privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în Uniune (Directiva NIS2) 9 , legislația sectorială a UE în materie de securitate cibernetică 10 , politica UE privind apărarea cibernetică 11 , Actul privind reziliența cibernetică 12 și Actul privind solidaritatea cibernetică, propuse de Comisie împreună cu prezenta comunicare. Însă fără persoanele calificate necesare pentru a le pune în aplicare, aceste acte legislative nu își vor atinge obiectivele. Deși cunoștințele de bază în materie de securitate cibernetică ale populației generale sunt abordate ca parte a inițiativelor care sprijină dezvoltarea competențelor generale necesare pentru participarea în societate 13 , o forță de muncă competentă este esențială atât în sectorul public, cât și în cel privat, atât la nivel național, cât și la nivelul UE, inclusiv în cadrul organizațiilor de standardizare, pentru a îndeplini aceste cerințe juridice și de politică în materie de securitate cibernetică.
Securitatea și competitivitatea UE depind, prin urmare, de existența unei forțe de muncă calificate în domeniul securității cibernetice. Cu toate acestea, UE se confruntă cu un deficit foarte mare de profesioniști calificați în domeniul securității cibernetice, ceea ce expune UE, statele sale membre, întreprinderile și cetățenii săi la riscul de incidente de securitate cibernetică. În 2022, deficitul de profesioniști în domeniul securității cibernetice în Uniunea Europeană a variat între 260 000 14 și 500 000 15 , în timp ce nevoile UE în materie de forță de muncă în domeniul securității cibernetice au fost estimate la 883 000 de profesioniști 16 , ceea ce sugerează o neconcordanță între competențele disponibile și cele necesare pe piața forței de muncă. Forța de muncă din domeniul securității cibernetice este afectată și mai mult din cauza concepției greșite asociate imaginii sale tehnice, în continuare femeile nefiind atrase de acest domeniu, procentul lor ridicându-se la 20 % din rândul absolvenților din domeniul securității cibernetice 17 și la 19 % din rândul specialiștilor în tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) 18 . Pentru a aborda acest aspect, programul de politică pentru 2030 privind deceniul digital al Europei 19 a stabilit obiectivul de creștere a numărului profesioniștilor din domeniul TIC cu 20 de milioane până în 2030 și de a realiza, în același timp, convergența de gen. În plus, punerea în aplicare a politicii UE emergente necesită o forță de muncă suficientă și corespunzător calificată. De exemplu, peste 42 % dintre liderii IT de rang înalt din sectorul serviciilor financiare au subliniat lipsa competențelor și a calificărilor în materie de securitate cibernetică drept o provocare majoră cu care se confruntă întreprinderile lor în ceea ce privește apărarea cibernetică și gestionarea incidentelor 20 , într-un moment în care vor trebui să pună în aplicare legislația sectorială în materie de securitate cibernetică, cum ar fi Actul legislativ privind reziliența operațională digitală (DORA).
Reticența angajatorilor de a investi în capitalul uman, căutând forță de muncă deja formată și experimentată, contribuie și mai mult la limitarea pieței forței de muncă 21 . Acest deficit afectează toate tipurile de întreprinderi, inclusiv întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), care reprezintă 99 % din totalul întreprinderilor din UE 22 . Provocarea este, de asemenea, una ridicată pentru administrațiile publice, care sunt prejudiciate în mare măsură și cel mai afectate de incidentele de securitate cibernetică 23 .
Eliminarea deficitului UE de talente profesionale în domeniul securității cibernetice este, prin urmare, o chestiune urgentă, întrucât sunt în joc securitatea și competitivitatea UE.
2.Lipsa sinergiilor și a acțiunilor coordonate pentru eliminarea deficitului de competențe în materie de securitate cibernetică
Inițiativele la nivel european și național coordonate de entități publice și private pentru a aborda deficitele de pe piața forței de muncă în materie de securitate cibernetică sunt în plină expansiune. Cu toate acestea, ele sunt dispersate și, până în prezent, nu au reușit să atingă o masă critică pentru a determina o schimbare reală.
În primul rând, în prezent există o înțelegere comună limitată a componenței forței de muncă din UE în domeniul securității cibernetice și a competențelor asociate, întrucât profilurile profesionale similare în domeniul securității cibernetice ar trebui să implice același set de competențe. Nivelul scăzut de adoptare de către actorii relevanți a unui cadru european comun de referință pentru profesioniștii din domeniul securității cibernetice se traduce prin lipsa unui instrument de comunicare între angajatori, educatori și factorii de decizie, precum și prin incapacitatea de a efectua măsurători și de a evalua lacunele de pe piața forței de muncă din domeniul securității cibernetice. Aceasta împiedică, de asemenea, elaborarea unor programe de educație și formare și crearea unor parcursuri profesionale care să răspundă nevoilor de politică și de piață ale celor care doresc să exercite această profesie. Perfecționarea și recalificarea forței de muncă se bazează în mare măsură pe cursuri de formare și certificate în domeniul securității cibernetice, oferite de obicei de furnizori privați. Cu toate acestea, forța de muncă se confruntă cu dificultăți în a obține o imagine de ansamblu asupra calității cursurilor de formare în materie de securitate cibernetică oferite și a certificatelor aferente eliberate.
Deși educația și formarea și crearea de parcursuri profesionale sunt necesare pentru a spori oferta pe piața forței de muncă, rolul cererii în formarea forței sale de muncă și în adaptarea la evoluția acesteia este în prezent subestimat. Industria și angajatorii din sectorul public nu dispun de forumuri și locuri comune pentru a pune în comun ideile cu privire la cea mai bună modalitate de formare a forței de muncă și a aborda modul în care se pot evalua mai bine competențele, în special în timpul procesului de recrutare. Competențele tehnice cele mai solicitate pot fi legate de securitatea cibernetică 24 , cum ar fi dezvoltarea de software sau cloud computing 25 , dar competențele transversale sunt în continuare ignorate în mod nejustificat. Gândirea critică și analiza, soluționarea problemelor și autogestionarea sunt grupuri de competențe solicitate în mai mare măsură de angajatori 26 și sunt din ce în ce mai importante în perioada premergătoare anului 2025 27 .
Există deja numeroase inițiative de investiții publice și private în competențele în materie de securitate cibernetică, UE finanțând pe scară largă proiecte în cadrul diferitelor instrumente 28 . Cu toate acestea, deficitul continuu de competențe în UE ridică semne de întrebare în ceea ce privește vizibilitatea și impactul acestora și sugerează că este posibil ca acestea să nu corespundă în mod sistematic nevoilor pieței, care trebuie cartografiate urgent la nivelul UE. În plus, existența mai multor surse de finanțare conduce la suprapuneri, prin urmare, nevalorificându-se posibilitatea de extindere și de creare a unui impact real. În plus, cei care au nevoie de investiții nu pot identifica întotdeauna sursele cele mai adecvate pentru nevoile lor.
Părțile interesate au încercat să soluționeze problema complexă și multidimensională a deficitului de competențe în materie de securitate cibernetică. Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA) a elaborat instrumente legate de profilurile rolurilor sau de învățământul superior 29 , Centrul european de competențe în domeniul industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică (ECCC) 30 abordează competențele în materie de securitate cibernetică în cadrul unui grup de lucru specific, Colegiul European de Securitate și Apărare (CESA) lucrează la dezvoltarea competențelor în materie de securitate cibernetică ale forței de muncă civile și militare în contextul politicii de securitate și apărare comune 31 , organizațiile private încearcă să abordeze această problemă 32 , iar sectorul certificării securității cibernetice elaborează o foaie de parcurs și cursuri de formare care vizează deficitele în materie de competențe 33 . Statele membre încearcă, de asemenea, să soluționeze această problemă printr-o varietate de inițiative, de la cele cu caracter normativ 34 până la crearea de academii de competențe în materie de securitate cibernetică 35 sau de campusuri cibernetice 36 și centre de excelență pentru combaterea criminalității informatice 37 , sau prin parteneriate public-privat 38 . Cu toate acestea, activitatea tuturor acestor părți interesate este adesea lipsită de coordonare și sinergii și nu și-a atins potențialul de a determina o schimbare substanțială pe piața forței de muncă, după cum o demonstrează deficitul tot mai mare de forță de muncă din domeniul securității cibernetice din UE. Intensificarea sinergiilor între comunitățile cibernetice este, de asemenea, necesară, întrucât seturile de competențe necesare pentru a susține securitatea cibernetică, a combate criminalitatea informatică sau a construi răspunsuri în materie de apărare cibernetică sunt adesea de natură similară.
În cele din urmă, în prezent, UE dispune de mijloace limitate de evaluare a situației și a evoluției pieței forței de muncă din domeniul securității cibernetice, precum și a competențelor forței sale de muncă. Statele membre și instituțiile, organele, oficiile și agențiile se bazează fie pe date colectate de entități private, fie pe un set mai larg de date colectate la nivelul UE, în special de Eurostat 39 și de Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop) 40 , privind profesioniștii din domeniul TIC. Cu alte cuvinte, UE are o viziune parțială și fragmentată asupra nevoilor sale, ceea ce o împiedică să consolideze o viziune agregată asupra situației pieței forței de muncă din domeniul securității cibernetice.
3.Un răspuns coordonat la nivelul UE: Academia de competențe în materie de securitate cibernetică
3.1.Obiectiv
Pentru a răspunde provocării reprezentate de abordarea competențelor în materie de securitate cibernetică și de eliminarea lacunelor de pe piața forței de muncă, Comisia propune înființarea unei Academii de competențe în materie de securitate cibernetică, astfel cum a anunțat președinta Comisiei Europene în scrisoarea sa de intenție din 2022 privind starea Uniunii 41 , 42 și în contextul Anului european al competențelor.
Academia de competențe în materie de securitate cibernetică (pe scurt, „academia”) urmărește să creeze un ghișeu unic și sinergii pentru ofertele de educație și formare în materie de securitate cibernetică, precum și pentru oportunități de finanțare și acțiuni specifice de sprijinire a dezvoltării competențelor în materie de securitate cibernetică. Aceasta va intensifica inițiativele părților interesate pentru a atinge o masă critică ce va determina o schimbare pe piața forței de muncă, inclusiv în domeniul apărării. Aceste activități ar urma să se alinieze la obiectivele comune și la indicatorii-cheie de performanță pentru a urmări un impact mai mare.
Academia se va axa pe calificarea profesioniștilor din domeniul securității cibernetice. Activitatea academiei va contribui la politicile UE privind securitatea cibernetică, dar și la educație și la învățarea pe tot parcursul vieții. Aceasta completează cele două recomandări ale Consiliului referitoare la educația și competențele digitale propuse de Comisie în același timp cu prezenta comunicare 43 .
Academia se va baza pe patru piloni: (1) promovarea generării de cunoștințe prin educație și formare prin elaborarea unui cadru comun pentru profilurile rolurilor în materie de securitate cibernetică și competențele asociate, îmbunătățirea ofertei europene de programe de educație și formare pentru a răspunde nevoilor, crearea de parcursuri profesionale și asigurarea vizibilității și a clarității în ceea ce privește formările și certificările în materie de securitate cibernetică pentru a spori oferta de forță de muncă; (2) asigurarea unei mai bune direcționări și vizibilități a oportunităților de finanțare disponibile pentru activitățile legate de competențe, pentru a maximiza impactul acestora; (3) invitarea părților interesate să ia măsuri; și (4) definirea indicatorilor pentru monitorizarea evoluției pieței și pentru a se asigura capacitatea de evaluare a eficacității acțiunilor acestora.
Înființarea academiei va fi sprijinită printr-o finanțare în valoare de 10 milioane EUR din cadrul programului „Europa digitală” (DEP) 44 .
3.2.Guvernanța academiei
În cele din urmă, pentru a oferi o infrastructură care să servească drept ghișeu unic care să încurajeze cooperarea între mediul academic, furnizorii de formare și industrie, în cadrul căruia oferta și cererea din ecosistemul securității cibernetice al UE s-ar putea reuni și ar putea beneficia de instruire, academia ar putea lua forma unui consorțiu pentru o infrastructură digitală europeană (EDIC) 45 . Acest instrument ar permite statelor membre să colaboreze în vederea eliminării deficitului de competențe în materie de securitate cibernetică, precum și să coopereze îndeaproape cu Comisia, ENISA și Centrul european de competențe în domeniul industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică (ECCC), în conformitate cu mandatele și competențele lor, și să reunească toate părțile interesate relevante, dar și investițiile europene, naționale și private, în vederea îndeplinirii unui obiectiv comun. În acest scop, statele membre interesate sunt încurajate să transmită Comisiei până la 30 mai 2023 o notificare prealabilă cu privire la viitoarea lor cerere privind un astfel de EDIC. Această notificare prealabilă voluntară ar permite Comisiei să emită observații timpurii cu privire la proiectul de cerere privind EDIC, permițând astfel dezvoltarea acesteia și accelerarea transmiterii oficiale. Pe parcursul întregului proces și în măsura solicitată de statele membre, Comisia, acționând ca accelerator de proiecte multinaționale, va facilita pregătirea cererii privind EDIC. Apoi, în urma unei evaluări pozitive a cererii de către Comisie și a aprobării de către Comitetul pentru programul privind „Deceniul digital”, Comisia ar emite o decizie de instituire a EDIC și, ulterior, ar contribui la coordonarea punerii în aplicare a EDIC 46 .
Între timp și concomitent cu instituirea oficială a EDIC, Comisia va crea un ghișeu unic virtual prin îmbunătățirea Platformei Comisiei pentru competențe și locuri de muncă în sectorul digital 47 , cu ajutorul proiectului de sprijin al Comunității Europene a Securității Cibernetice (ECCO) 48 .
ENISA va contribui la punerea în aplicare a academiei în conformitate cu obiectivele agenției 49 , în special în ceea ce privește asistența în domeniul educației și formării în materie de securitate cibernetică, și ținând seama de obligațiile sale de raportare în temeiul Directivei NIS2 50 . ECCC va acționa în conformitate cu agenda sa strategică pentru a sprijini punerea în aplicare a Academiei de competențe în materie de securitate cibernetică. În special, ECCC va pune în aplicare obiectivul strategic 3 (Securitate cibernetică) al programului „Europa digitală”. Acesta va beneficia de sprijinul Comisiei și al statelor membre, prin intermediul centrelor naționale de coordonare (CNC-uri). Sprijinul Grupului de cooperare instituit în temeiul Directivei NIS2 51 va fi solicitat, după caz. În cele din urmă, va fi necesară unirea forțelor cu industria și cu mediul academic pentru atingerea obiectivului academiei de a elimina deficitul de competențe în materie de securitate cibernetică.
4.Generarea de cunoștințe și formarea: stabilirea unei abordări comune la nivelul UE în ceea ce privește formarea în materie de securitate cibernetică
În cadrul pilonului privind generarea de cunoștințe și formarea al Academiei de competențe în materie de securitate cibernetică, va fi elaborată o abordare structurată, cu obiectivul clar de a crește numărul de persoane cu competențe în materie de securitate cibernetică în UE, de a direcționa mai bine cursurile de formare către nevoile pieței și de a oferi vizibilitate asupra parcursurilor profesionale.
4.1.Un limbaj comun: o abordare comună privind profilurile rolurilor în domeniul securității cibernetice și competențele asociate
ENISA depune deja eforturi în vederea definirii profilurilor rolurilor profesioniștilor din domeniul securității cibernetice în temeiul Cadrului european de competențe în materie de securitate cibernetică (ECSF) 52 . Aceasta ar trebui să devină baza pe care academia o va folosi pentru a defini și a evalua competențele relevante, a monitoriza evoluția deficitului de competențe și a oferi indicații cu privire la noile nevoi. Pentru fiecare rol din domeniul securității cibernetice al ECSF, este încorporat un set de cadre europene aplicabile privind competențele electronice 53 ca element al descrierii profilului 54 .
Prin urmare, ENISA va revizui ECSF și va identifica nevoile și deficitele de competențe în continuă evoluție în ceea ce privește forța de muncă din domeniul securității cibernetice, inclusiv prin instrumente avansate (de exemplu, inteligența artificială, volumele mari de date 55 , extragerea datelor). În acest scop, ENISA va lucra sub conducerea EDIC, atunci când va fi înființat, a ECCC, împreună cu CNC-urile, Comisia, proiectul ECCO și actorii de pe piață 56 . În ceea ce privește forța de muncă din domeniul apărării cibernetice, ENISA va ține seama în mod corespunzător de activitatea desfășurată de CESA. În mod similar, în domeniul combaterii criminalității informatice, ENISA va lua în considerare activitățile desfășurate de Agenția UE pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL) și Europol în ceea ce privește stabilirea unei analize a nevoilor de formare operațională 57 privind atacurile cibernetice.
ECSF va fi completat și revizuit periodic în cadrul academiei pe parcursul unui ciclu bianual. În plus, Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă vor contribui la definirea profilurilor specifice și a competențelor asociate pentru sectoare, după caz, cu sprijinul agențiilor și organismelor UE, cum ar fi CESA 58 , Europol și CEPOL 59 .
De asemenea, se vor stabili legături între ECSF și instrumentele relevante ale politicii UE în domeniul ocupării forței de muncă 60 . În special profilurile profesionale ale ECSF, precum și competențele conexe vor fi integrate în clasificarea europeană a aptitudinilor, competențelor, calificărilor și ocupațiilor (ESCO). Acest lucru va îmbunătăți clasificarea și legăturile dintre ocupații și competențe în domeniul securității cibernetice, facilitând perfecționarea și recalificarea persoanelor și sprijinind corelarea cererii și a ofertei de locuri de muncă bazate pe competențe și mobilitatea transfrontalieră.
4.2.Încurajarea cooperării în vederea conceperii programelor de educație și formare în materie de securitate cibernetică
După înființarea EDIC, academia ar trebui să primească sprijin din partea statelor membre pentru a deveni locul de referință în Europa pentru conceperea și furnizarea de cursuri de formare în materie de securitate cibernetică care să abordeze competențele cele mai solicitate și să ofere cursuri de formare la locul de muncă și oportunități de stagii de practică pentru întreprinderile nou-înființate și IMM-uri și pentru administrațiile publice, în întreprinderi inovatoare din sectorul securității cibernetice și centre de competență în materie de securitate cibernetică. EDIC ar trebui să colaboreze cu toate părțile interesate relevante, inclusiv cu industria, pentru a concepe astfel de cursuri de formare și să se bazeze pe proiecte precum CyberSecPro 61 , finanțat prin programul „Europa digitală”, care reunește 17 instituții de învățământ superior și 13 societăți din sectorul securității din 16 state membre, pentru ca aceasta să devină cea mai bună practică pentru toate programele de formare în materie de securitate cibernetică.
Academia va colabora cu toate părțile interesate relevante pentru a atrage generația tânără să urmeze cariere în domeniul securității cibernetice. În conformitate cu propunerea de recomandare a Consiliului privind îmbunătățirea ofertei de competențe digitale în educație și formare, statele membre ar trebui să instituie și să consolideze măsuri de recrutare și formare a profesorilor și formatorilor specializați și de facilitare a dobândirii de competențe în materie de securitate cibernetică, inclusiv prin stagii de ucenicie. Ar trebui să se încurajeze integrarea securității cibernetice în programele de educație și formare, asigurând în același timp accesibilitatea acestora, dezvoltând oferta de ucenicii și stagii, promovând abordări inovatoare, inclusiv, de exemplu, jocuri serioase și platforme de simulare comune, organizând săptămâni de familiarizare cu posturile din domeniul securității cibernetice și explicând profilurile rolurilor fără caracter tehnic. De asemenea, ar trebui sprijinită participarea la aceste oportunități de învățare în materie de securitate cibernetică a grupurilor greu accesibile, cum ar fi tinerii cu handicap, cei care locuiesc în zone îndepărtate sau rurale și cei care aparțin altor grupuri minoritare.
Comisia va continua să ofere sprijin pentru dezvoltarea microcertificărilor și a programelor de educație și formare profesională. În special, programele comune de licență și de masterat, cursurile sau modulele comune care pot conduce la microcertificări și programele intensive mixte 62 pe toate temele, inclusiv privind securitatea cibernetică, vor continua să fie finanțate în cadrul programului Erasmus+. Continuarea implementării inițiativei privind universitățile europene 63 și a centrelor de excelență profesională 64 va fi, de asemenea, sprijinită pentru a încuraja o mai bună cooperare între învățământul superior și instituțiile relevante de educație și formare profesională din întreaga Europă. Programele de finanțare ale UE, inclusiv Erasmus+ și programul „Europa digitală”, precum și fondurile UE pentru dezvoltarea conturilor personale de învățare pe tot parcursul vieții 65 vor sprijini acest obiectiv de cooperare mai strânsă.
Pentru a facilita cooperarea la nivel național între mediul academic și furnizorii de cursuri de formare în materie de competențe în domeniul securității cibernetice cu angajatorii din sectorul privat și din sectorul public și pentru a promova sinergiile dintre sectorul public și cel privat, centrele naționale de coordonare sunt invitate să exploreze posibilitatea de creare a unor campusuri cibernetice în statele membre. Campusurile cibernetice ar avea ca scop asigurarea unor poli de excelență la nivel național pentru comunitatea de securitate cibernetică, iar academia ar contribui la crearea de rețele și la coordonarea pe mai departe a activităților acestora.
ENISA își va îmbunătăți, de asemenea, oferta de formare în materie de securitate cibernetică, aliniindu-și catalogul de cursuri 66 la profilurile ECSF și elaborând module de formare pentru fiecare profil, ceea ce ar putea contribui la îmbunătățirea ofertelor de formare ale statelor membre. De asemenea, ENISA își va extinde programul de „formare a formatorilor” 67 , vizând nevoile profesionale ale instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor, ale autorităților publice și ale operatorilor publici și privați esențiali din statele membre în domeniul de aplicare al Directivei NIS2.
În plus, alte agenții și organisme ale UE își vor consolida oferta de formare în materie de securitate cibernetică. De exemplu, prin punerea în aplicare a politicii UE în materie de apărare cibernetică, CESA va elabora un nou set de cursuri de securitate cibernetică și va alinia unele dintre cursurile sale actuale la ECSF. Aceste cursuri vor conduce la certificarea rezultatelor învățării 68 . CESA, în colaborare cu Comisia, va analiza posibilitatea integrării certificatelor în portofelul EUeID. CESA va analiza în continuare posibila evaluare a mecanismelor de competențe, pe baza cărora vor fi eliberate certificatele. În mod similar, în domeniul combaterii criminalității informatice, se va avea în vedere crearea de legături strânse cu Academia de combatere a criminalității informatice a CEPOL 69 pentru a promova sinergiile și complementaritățile în elaborarea și punerea în aplicare a programelor de formare.
4.3.Crearea de sinergii și asigurarea vizibilității cursurilor de formare și a certificării în materie de securitate cibernetică în toate statele membre
Academia ar trebui să abordeze problema vizibilității și a sinergiilor formării și certificării. Acest lucru ar aduce beneficii comunităților cibernetice din domeniul civil, al apărării, al aplicării legii și diplomatic, întrucât toate sectoarele necesită, în multe cazuri, aceleași calificări, pe baza unor programe de învățământ și a unor rezultate ale învățării similare.
Academia ar oferi un ghișeu unic pentru cei interesați de o carieră în domeniul securității cibernetice. Pe termen scurt, acest lucru se va realiza prin consolidarea Platformei Comisiei pentru competențe și locuri de muncă în sectorul digital, cu sprijinul proiectului ECCO. O secțiune specifică privind carierele în domeniul securității cibernetice se va corela cu instrumentele existente, de la programele de învățământ superior la oportunitățile de formare, inclusiv cursurile care conduc la microcertificări și programele de educație și formare profesională, până la ofertele de locuri de muncă. Acest lucru se va realiza prin recomandarea activităților și inițiativelor în desfășurare sau prin integrarea acestora în platformă, cum ar fi cele ale ENISA, care, în colaborare cu mediul academic, a realizat o cartografiere a instituțiilor de învățământ care furnizează programe de securitate cibernetică. Această activitate va fi consolidată și mai mult cu sprijinul centrelor naționale de coordonare. În plus, ENISA va elabora și va consolida două registre de cursuri de formare existente din sectoarele public și privat și de certificări în materie de securitate cibernetică, cu sprijinul centrelor naționale de coordonare, al Comisiei și al proiectului ECCO, în colaborare cu entitățile care furnizează certificări și care se bazează, de asemenea, pe alte inițiative relevante 70 . Acestea vor fi, de asemenea, integrate în ghișeul unic al Platformei pentru competențe și locuri de muncă în sectorul digital. Această activitate va aduce, de asemenea, beneficii centrelor naționale de coordonare, a căror sarcină este în special de a promova și disemina programe educaționale în materie de securitate cibernetică 71 .
Este totodată necesar să se ofere asigurări profesioniștilor că cursurile de formare pe care le urmează au calitatea corespunzătoare. În acest sens, ENISA va elabora un proiect-pilot care va explora oportunitatea instituirii unui sistem european de atestare pentru competențele în materie de securitate cibernetică.
În plus, identificarea competențelor și a formării și asocierea acestora cu un profil profesional sunt esențiale, dar este, de asemenea, important să se asigure că serviciile de securitate cibernetică dispun de competențele, calificările și experiența necesare. Acest lucru este valabil în special pentru furnizorii de servicii de securitate gestionate în domenii precum răspunsul la incidente, testele de penetrare cibernetică, auditurile și consultanța în materie de securitate. Directiva NIS2 și propunerea de Act privind solidaritatea cibernetică stabilesc sarcini specifice pentru astfel de furnizori de servicii de securitate gestionate. Prin urmare, Comisia propune, de asemenea, o modificare specifică a Regulamentului privind securitatea cibernetică 72 pentru a permite sistemele de certificare a serviciilor de securitate gestionate la nivelul UE. Aceste sisteme de certificare ar trebui să vizeze, printre altele, asigurarea faptului că aceste servicii sunt furnizate de personal cu un nivel foarte ridicat de cunoștințe și competențe tehnice în domeniile relevante.
Mecanismele de asigurare a calității și de recunoaștere a microcertificării 73 facilitează transparența, comparabilitatea și portabilitatea rezultatelor învățării. În conformitate cu Recomandarea Consiliului privind o abordare europeană a microcertificatelor 74 , statele membre sunt încurajate să includă microcertificarea în materie de securitate cibernetică în cadrele lor naționale de calificare. Acest lucru le-ar permite să coreleze microcertificarea în materie de securitate cibernetică cu Cadrul european al calificărilor 75 . Infrastructura europeană de acreditări digitale pentru învățare este disponibilă pentru a emite calificări și microcertificări în materie de securitate cibernetică semnate digital pentru persoane fizice. Acestea conțin o multitudine de date, inclusiv privind rezultatele învățării în materie de securitate cibernetică, și pot fi stocate în viitorul portofel digital EUeID 76 .
|
Acțiuni în cadrul academiei Statele membre și industria ·Asigurarea sprijinului pentru dezvoltarea și recunoașterea microcertificărilor pentru învățare în materie de securitate cibernetică, în conformitate cu Recomandarea Consiliului privind o abordare europeană a microcertificatelor. ·Includerea calificărilor în materie de securitate cibernetică, inclusiv a microcertificărilor, în cadrele naționale ale calificărilor. ·Oferirea de oportunități de formare la locul de muncă prin ucenicii pentru persoanele care participă la inițiative de dezvoltare a competențelor în materie de securitate cibernetică. Comisia ·Pe termen scurt, crearea unui ghișeu unic pentru programele de securitate cibernetică, cursurile de formare existente și pentru certificările de securitate cibernetică prin intermediul Platformei pentru competențe și locuri de muncă în sectorul digital până la sfârșitul anului 2023. ·Propunerea, la 18 aprilie 2023, a unei modificări a Regulamentului privind securitatea cibernetică pentru a permite certificarea furnizorilor de servicii de securitate gestionate. Organismele și agențiile UE ·Instituirea, până la sfârșitul anului 2023, a ECSF ca abordare comună privind profilurile rolurilor în domeniul securității cibernetice și competențele asociate. ·Inițierea de către ENISA a elaborării unui proiect-pilot de instituire a unui sistem european de atestare pentru competențele în materie de securitate cibernetică în T2 2023. ·Revizuirea de către ENISA a catalogului său de cursuri și deschiderea programului său de „formare a formatorilor” pentru operatorii publici și privați critici până la sfârșitul anului 2023. ·Finalizarea alinierii programei de învățământ a CESA la ECSF până la jumătatea anului 2023. |
5.Implicarea părților interesate: angajamentul de a elimina deficitul de competențe în materie de securitate cibernetică.
În cadrul academiei, va fi elaborată o abordare coordonată a implicării părților interesate pentru a aborda deficitul de competențe în materie de securitate cibernetică. Scopul va fi de a maximiza vizibilitatea și impactul diferitelor angajamente ale părților interesate care vizează reducerea deficitului de competențe în materie de securitate cibernetică.
Comisia invită părțile interesate să își asume angajamente concrete privind perfecționarea și recalificarea lucrătorilor prin acțiuni specifice, raportându-se cât mai mult posibil la deficitul de competențe identificat în materie de securitate cibernetică. Astfel de angajamente în materie de securitate cibernetică ale părților interesate ar trebui să fie raportate pe Platforma pentru competențe și locuri de muncă în sectorul digital, la fel ca alte angajamente digitale deja vizibile pe platformă. Comisia încurajează, de asemenea, părțile interesate care își asumă un angajament în materie de securitate cibernetică pe platformă să se alăture parteneriatului la scară largă pentru competențe în ecosistemul digital din cadrul Pactului privind competențele 77 . Se încurajează transmiterea angajamentelor în materie de securitate cibernetică asumate în cadrul parteneriatului la scară largă pentru competențe în ecosistemul digital prin Platforma pentru competențe și locuri de muncă în sectorul digital. De asemenea, se încurajează raportarea angajamentelor asumate prin Platforma pentru competențe și locuri de muncă în sectorul digital în cadrul parteneriatului la scară largă pentru competențe în ecosistemul digital.
De asemenea, Comisia invită statele membre să își continue eforturile de punere în aplicare a Declarației de angajament privind femeile în sectorul digital 78 pentru a încuraja femeile să joace un rol activ și proeminent în sectorul tehnologiei digitale și să realizeze convergența de gen la nivelul posturilor din domeniul securității cibernetice. De asemenea, Comisia încurajează statele membre să dezvolte sinergii cu programele lor din cadrul Fondului social european+ (FSE+) pentru a sprijini mai mult obiectivul egalității de gen în ceea ce privește participarea pe piața muncii 79 , de exemplu prin instituirea de programe de mentorat pentru fete și femei. Acestea pot facilita crearea unor modele de urmat pentru a atrage fetele către profesiile din domeniul securității cibernetice, combătând în același timp stereotipurile legate de gen. De asemenea, încurajează perfecționarea și recalificarea femeilor, precum și dezvoltarea unei comunități care să poată sprijini intrarea sau promovarea femeilor pe piața forței de muncă din domeniul securității cibernetice.
Ca parte a strategiilor lor naționale în materie de securitate cibernetică, statele membre ar trebui să adopte măsuri specifice pentru a reduce deficitul de competențe în materie de securitate cibernetică 80 , a identifica și a canaliza mai bine eforturile de eliminare a deficitului de competențe și, în cele din urmă, pentru a asigura o punere în aplicare corespunzătoare a obligațiilor care le revin în temeiul Directivei NIS2.
Unele state membre utilizează sinergiile dintre inițiativele din domeniul civil, al apărării și al aplicării legii. De exemplu, creșterea forței de muncă ce utilizează serviciul militar național obligatoriu sau utilizarea rezerviștilor din domeniul cibernetic, care sunt cetățeni cu pregătire militară ce ocupă posturi în domeniul securității cibernetice în cadrul forțelor armate 81 , permit populației, în special tinerilor adulți, să își sporească competențele în materie de securitate cibernetică și apărare cibernetică. Același lucru este valabil și în domeniul combaterii criminalității informatice, întrucât există multe asemănări între eforturile generale în materie de securitate cibernetică și activitățile de asigurare a respectării legii în ceea ce privește răspunsul la incidentele de securitate cibernetică. Comisia încurajează discuțiile dintre statele membre cu privire la astfel de inițiative și le invită să evalueze modul în care o forță de muncă calificată poate servi cel mai bine atât comunităților din domeniul apărării, cât și celor civile din domeniul securității cibernetice.
Comisia va reflecta asupra propunerilor privind modul de eliminare a lacunelor actuale și anticipate identificate în analiza sa privind nevoile instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor. În special, aceasta va încuraja personalul să beneficieze de viitoarea bursă UE-Statele Unite (SUA) în materie de securitate cibernetică instituită în cadrul dialogului UE-SUA.
|
Acțiuni în cadrul academiei Industria ·Propunerea de angajamente specifice în materie de securitate cibernetică pe Platforma pentru competențe și locuri de muncă în sectorul digital începând cu 18 aprilie 2023. Statele membre · Includerea în strategiile naționale de securitate cibernetică a unor măsuri specifice pentru a aborda deficitul de competențe în materie de securitate cibernetică. Statele membre și industria ·Punerea în aplicare a Declarației de angajament privind femeile în sectorul digital și realizarea convergenței de gen la nivelul posturilor din domeniul securității cibernetice până în 2030. |
6.Finanțare: crearea de sinergii pentru a maximiza impactul cheltuielilor pentru dezvoltarea competențelor în materie de securitate cibernetică
În cadrul academiei, impactul investițiilor în competențele în materie de securitate cibernetică va fi maximizat prin asigurarea unui ghișeu unic, facilitând o mai bună direcționare a fondurilor către nevoile pieței și integrând utilizarea finanțării, facilitând sinergiile dintre diferitele instrumente, evitând, în același timp, duplicarea eforturilor 82 .
6.1. Corelarea fondurilor cu nevoile
În cadrul academiei, ECCC, cu sprijinul Comisiei, al proiectului ECCO și al centrelor naționale de coordonare, va colecta informații cu privire la modul în care sunt utilizate fondurile UE pentru a finanța competențele în materie de securitate cibernetică și va evalua modul în care fondurile UE sprijină reducerea deficitului de competențe în materie de securitate cibernetică. Luând în considerare aceste informații agregate, ECCC va încerca să asigure o mai bună direcționare a fondurilor UE către nevoile identificate. Va finanța acțiuni care ar aborda cele mai presante deficite în ceea ce privește forța de muncă din domeniul securității cibernetice, inclusiv cele legate de punerea în aplicare a nevoilor de politică în materie de securitate cibernetică.
6.2. Asigurarea vizibilității fondurilor disponibile și a inițiativelor de tipul parteneriatelor pentru competențele în materie de securitate cibernetică
Pe termen scurt, Platforma pentru competențe și locuri de muncă în sectorul digital va deveni ghișeul unic pentru părțile interesate, unde vor fi disponibile toate informațiile privind oportunitățile de finanțare pentru competențele în materie de securitate cibernetică.
UE investește în oameni și în competențele acestora și utilizează parteneriate în special cu industria pentru a mobiliza acțiuni de perfecționare și recalificare prin intermediul mai multor instrumente identificate în cadrul Agendei pentru competențe în Europa 83 , în special Pactul privind competențele 84 și Planul de acțiune pentru educația digitală 85 . Programul „Europa digitală” finanțează oportunități privind competențele în materie de securitate cibernetică, în special prin inițiative de proiecte multinaționale, în complementaritate clară cu sprijinul oferit de Orizont Europa pentru cercetare și soluții tehnologice inovatoare în materie de securitate cibernetică. Fondul european de apărare 86 finanțează cercetarea și dezvoltarea tehnologică pentru desfășurarea de operațiuni cibernetice eficiente, inclusiv cursuri de formare și exerciții 87 . Erasmus+ va continua să sprijine astfel de inițiative, inclusiv prin programe intensive mixte și proiecte de cooperare.
Statele membre sunt încurajate să mobilizeze fondurile UE pe care le gestionează direct pentru a sprijini competențele și locurile de muncă în domeniul securității cibernetice. Fondurile politicii de coeziune, cum ar fi Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și FSE+, au un potențial important de sinergii în acest sens 88 . Domeniul de aplicare al acțiunilor din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) 89 și al InvestEU 90 include și alte complementarități esențiale în realizarea obiectivelor academiei.
|
Acțiuni în cadrul academiei Centrul european de competențe în domeniul industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică și ENISA ·Cartografierea finanțării existente din partea UE pentru competențele în materie de securitate cibernetică în funcție de nevoile pieței, evaluarea eficacității și identificarea priorităților de finanțare până la sfârșitul anului 2024 Comisia ·Crearea unui ghișeu unic pentru oportunitățile de finanțare a competențelor în materie de securitate cibernetică pe Platforma pentru competențe și locuri de muncă în sectorul digital până la sfârșitul anului 2023. |
7.Evaluarea progreselor realizate: responsabilitate integrată
În cadrul academiei, va fi elaborată o metodologie care va permite măsurarea progreselor în vederea eliminării deficitului de competențe în materie de securitate cibernetică.
7.1.Definirea indicatorilor de securitate cibernetică pentru a monitoriza evoluția pieței forței de muncă din domeniul securității cibernetice
Indicele economiei și societății digitale (DESI) sintetizează indicatorii privind performanțele digitale ale Europei și monitorizează progresele realizate în această privință de statele membre ale UE. În cadrul Academiei de competențe în materie de securitate cibernetică, ENISA, în cooperare cu Comisia și cu Grupul de cooperare NIS 91 , va elabora indicatori, inclusiv în materie de gen, pentru a urmări progresele înregistrate în statele membre ale UE în ceea ce privește creșterea numărului de profesioniști în domeniul securității cibernetice, consultând, de asemenea, actorii relevanți de pe piață și centrele naționale de coordonare. ENISA se va baza pe metodologia DESI 92 și se va asigura că indicatorii sunt în conformitate cu obiectivele digitale ale Europei privind profesioniștii din domeniul TIC și privind realizarea convergenței de gen în domeniul TIC. Ulterior, Comisia va depune eforturi pentru integrarea acestor indicatori în DESI, permițând astfel monitorizarea anuală a situației competențelor în materie de securitate cibernetică și a pieței forței de muncă în acest domeniu.
7.2.Colectarea și raportarea datelor
ENISA va colecta datele privind indicatorii cu sprijinul proiectului ECCO și al centrelor naționale de coordonare. Pe baza datelor colectate, ENISA va elabora un raport anual care va contribui la raportul privind deceniul digital 93 , care, împreună cu DESI, va contribui în continuare la analiza și recomandările specifice fiecărei țări din cadrul semestrului european 94 . În plus, indicatorii privind competențele în materie de securitate cibernetică vor contribui la raportul bienal al ENISA privind situația securității cibernetice în UE, prevăzut în Directiva NIS2, care vizează capacitățile, sensibilizarea și igiena în materie de securitate cibernetică în întreaga UE.
7.3.Pregătirea indicatorilor-cheie de performanță (KPI) pentru securitatea cibernetică
În vederea eliminării deficitului de talente în materie de securitate cibernetică la nivel european, ENISA, în strânsă cooperare cu Comisia și cu centrele naționale de coordonare, va propune Comisiei o serie de indicatori-cheie de performanță, bazându-se pe metodologia programului de politică pentru 2030 privind deceniul digital, precum și pe experiența industriei. ENISA va ține seama în mod corespunzător de indicatorii-cheie de performanță utilizați de statele membre pentru a-și evalua strategiile naționale în materie de securitate cibernetică 95 .
|
Acțiuni în cadrul academiei ENISA ·Pregătirea unor indicatori și indicatori-cheie de performanță privind competențele în materie de securitate cibernetică până la sfârșitul anului 2023. ·Colectarea de date cu privire la indicatori și raportarea cu privire la aceștia, o primă colectare urmând să fie realizată până în 2025. Comisia ·Depunerea de eforturi în vederea integrării indicatorilor privind securitatea cibernetică în DESI și în raportul privind deceniul digital. |
8.Concluzie
Prezenta comunicare pune bazele unei restructurări a abordării UE în ceea ce privește stimularea competențelor în materie de securitate cibernetică pentru profesioniștii din UE. Scopul său este de a reduce deficitul de competențe în materie de securitate cibernetică și de a echipa UE cu forța de muncă necesară pentru a-i permite să răspundă unui peisaj al amenințărilor în continuă evoluție, să pună în aplicare politici ale UE care vizează protejarea UE împotriva atacurilor cibernetice, dar și să stimuleze oportunitățile de afaceri și competitivitatea. O forță de muncă calificată în domeniul securității cibernetice poate aduce beneficii comunităților din domeniul civil, al apărării, diplomatic și al aplicării legii, facilitând sinergiile dintre acestea.
Comisia invită statele membre și toate părțile interesate să contribuie la îndeplinirea obiectivelor ambițioase ale Academiei de competențe în materie de securitate cibernetică.
LinkedIn 2023, Most In-Demand Skills: Learn the Skills Companies Need Most (Cele mai solicitate competențe: aflați care sunt competențele de care întreprinderile au cea mai mare nevoie).