COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 8.3.2023

COM(2023) 140 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Protecție temporară pentru persoanele care fug din calea războiului de agresiune împotriva Ucrainei: situația după un an

1.Introducere

La 24 februarie 2022, Rusia a lansat un război de agresiune neprovocat și nejustificat împotriva Ucrainei, întâmpinat cu un răspuns fără precedent și unitar din partea Uniunii Europene și a comunității internaționale. O componentă-cheie a acestui răspuns a fost decizia unanimă a statelor membre cu privire la o propunere a Comisiei de activare a Directivei privind protecția temporară 1 . La 4 martie 2022, la doar o săptămână de la începutul războiului, milioane de persoane strămutate care au fugit din calea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei au beneficiat de acces imediat la piața forței de muncă, educație și formare profesională, asistență medicală și facilități de cazare în UE. La 28 martie 2022, activarea directivei a fost completată cu un plan în 10 puncte 2 pentru o coordonare europeană mai strânsă în ceea ce privește primirea persoanelor care fug din calea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Protecția temporară a fost deja extinsă până în martie 2024.

Un an mai târziu, aplicarea Directivei privind protecția temporară (DPT) reprezintă o dovadă a unității și solidarității Uniunii cu poporul ucrainean, în fața unor provocări fără precedent. Activată pentru prima dată în istorie, directiva a permis Uniunii să ofere protecție imediată, reducând în același timp la minimum formalitățile aferente. Această protecție a fost completată cu un set de drepturi cuprinzător și armonizat, inclusiv drepturi de ședere, acces la cazare corespunzătoare, la educație și formare, la asistență medicală și la piața forței de muncă. Directiva a dat consistență ospitalității remarcabile oferite de un număr mare de cetățeni europeni, de familiile acestora și de comunități. În prezent, aproximativ patru milioane de persoane beneficiază de protecție temporară în UE. Dintre acestea, 47 % sunt femei și peste o treime sunt copii, a căror protecție rămâne o prioritate esențială. Punerea în aplicare a directivei nu a fost lipsită de provocări, însă, datorită eforturilor continue ale instituțiilor UE și ale statelor membre, aceasta continuă să producă rezultate. 

Prezenta comunicare face un bilanț al punerii în aplicare a directivei în decurs de un an, pe baza comunicării „Primirea persoanelor care fug din calea războiului din Ucraina: pregătirea Europei pentru a răspunde nevoilor acestora” 3 adoptată la 23 martie 2022. Aceasta oferă o perspectivă asupra modului în care UE a reușit să ofere un răspuns coordonat la nivelul întregii societăți la cea mai mare strămutare de persoane din Europa de la cel de Al Doilea Război Mondial, identificând, de asemenea, domeniile prioritare în care sunt necesare eforturi continue pentru garantarea drepturilor prevăzute în directivă.

În plus, prezenta comunicare va oferi o serie de reflecții cu privire la calea de urmat pentru a valorifica unele lecții-cheie învățate și pentru a spori reziliența și capacitatea UE de a se adapta la provocările viitoare.

2.Situația actuală

În februarie 2023, au fost înregistrate peste 16 milioane de intrări din Ucraina și Moldova în UE, dintre care 14 milioane erau cetățeni ucraineni, și peste 11 milioane de cazuri de trecere a frontierei din UE către Ucraina și Moldova 4 .

Numărul intrărilor a fost semnificativ mai mare în prima lună a agresiunii Rusiei, cu o medie săptămânală de 800 000 de intrări din Ucraina și Moldova în UE și vârfuri de peste 200 000 de intrări zilnice care au pus o presiune considerabilă asupra statelor membre de la frontiera cu Ucraina. Începând din aprilie 2022, tendința s-a stabilizat la aproximativ 240 000 de intrări pe săptămână, iar numărul de treceri ale frontierei dintre UE și Ucraina a revenit la nivelurile înregistrate înainte de începerea agresiunii Rusiei și de pandemie.

În total, în UE au fost înregistrate aproape 4 milioane de cereri de protecție temporară, din care peste 3 milioane în prima jumătate a anului 2022. Începând din iunie 2022, numărul săptămânal de cereri de protecție temporară a scăzut constant, deși cu unele fluctuații. La 26 februarie, pe teritoriul Republicii Moldova se aflau în total 90 187 de cetățeni străini, dintre care 84 038 sunt resortisanți ucraineni, iar 44 751 sunt minori.

La sfârșitul anului 2022, aproape jumătate din totalul beneficiarilor actuali de protecție temporară (3,8 milioane) 5 erau găzduiți în Germania și Polonia, urmate de Cehia, Italia și Spania. Estonia, Polonia și Cehia găzduiesc cel mai mare număr de beneficiari de protecție temporară pe cap de locuitor. Majoritatea beneficiarilor sunt cetățeni ucraineni, aproximativ 70 000 de resortisanți ai țărilor terțe, altele decât Ucraina, beneficiind de protecție temporară la sfârșitul anului 2022.

Persoanele care fug din calea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei în UE sunt predominant femei adulte (47 %) și copii (34 %). Aproximativ 69 % dintre copiii strămutați au sub 13 ani, iar 0,5 % sunt înregistrați ca minori neînsoțiți.

Activarea Directivei privind protecția temporară a permis gestionarea cererilor de protecție fără a suprasolicita sistemele de azil din statele membre. În 2022, resortisanții ucraineni au reprezentat al nouălea grup ca mărime în ceea ce privește cererile de protecție internațională depuse (28 160).

Datorită cooperării dintre UE și partenerii săi internaționali, până în prezent, peste 400 000 de persoane strămutate din Ucraina au călătorit mai departe în Statele Unite, Canada și Regatul Unit și au beneficiat de sistemele de protecție din aceste țări. Alte 900 000 de cereri de viză și de ședere temporară au fost aprobate de aceste țări.

3.Răspunsul la criză: un efort intens, coordonat la nivelul UE

Activarea și punerea în aplicare a Directivei privind protecția temporară au necesitat o coordonare și o cooperare fără precedent între statele membre și administrațiile acestora, serviciile Comisiei, agențiile Uniunii Europene, Serviciul European de Acțiune Externă și organizațiile internaționale.

Platforma de solidaritate „Ucraina” 6 , înființată de Comisie imediat după activarea directivei, a jucat un rol esențial în furnizarea acestui răspuns coordonat. Aceasta oferă un cadru pentru schimburi periodice și asigură coerența între forurile existente la nivelul UE, abordând o mare varietate de teme, de la gestionarea frontierelor până la protecția minorilor, accesul la educație, accesul la locuri de muncă, educația și formarea profesională și învățarea în rândul adulților, precum și întoarcerea acasă în Ucraina și deplasările ulterioare dintr-un stat membru în altul.

Platforma de solidaritate s-a axat, de asemenea, pe creșterea nivelului general de pregătire la nivelul UE prin elaborarea de măsuri de contingență în cazul creșterii numărului de sosiri din Ucraina, pe aspecte legate de securitate și prevenirea traficului de persoane și a colaborat în mod regulat cu autoritățile locale și regionale, precum și cu organizațiile societății civile.

Subgrupurile dedicate din cadrul Platformei de solidaritate, de exemplu cele privind transferurile de persoane strămutate din Moldova și Platforma de înregistrare a cererilor de protecție temporară, au jucat un rol esențial în consolidarea cooperării și în abordarea provocărilor care apar în permanență.

În plus, Platforma de solidaritate și-a dovedit valoarea adăugată în coordonarea generală a răspunsului UE la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, oferind un cadru flexibil și informal pentru adoptarea rapidă a unor documente de politică fără caracter obligatoriu (de exemplu, răspunsuri online la întrebări frecvente, proceduri standard de operare). Statele membre și alte părți interesate consideră că este o bună practică ce poate fi repetată cu succes în viitor.

3.1.Date exacte

De la adoptarea deciziei de punere în aplicare a Consiliului 7 , Comisia a depus eforturi substanțiale pentru a coordona schimbul de informații între statele membre. Colectarea datelor a reprezentat una dintre principalele provocări legate de coordonarea generală în circumstanțele excepționale actuale, dar situația s-a îmbunătățit în mod constant datorită acțiunilor întreprinse.

De la începutul crizei, Rețeaua 8 aferentă mecanismului UE de pregătire pentru situații de criză și de gestionare a crizelor legate de migrație a organizat peste o sută de reuniuni, în urma cărora au fost elaborate rapoarte ce permit o înțelegere comună a implicațiilor în materie de migrație ale invadării Ucrainei de către Rusia și a nivelului de pregătire al UE și al statelor membre. Aceasta funcționează în deplină complementaritate cu alte foruri, cum ar fi Platforma de solidaritate, mecanismul integrat pentru un răspuns politic la crize și Rețeaua europeană de migrație și ca parte a coordonării generale pentru Ucraina la nivelul UE.

Agenția Uniunii Europene pentru Azil (EUAA) a jucat un rol esențial în instituirea rapidă a unui sistem de colectare a datelor privind cererile zilnice de protecție temporară. De asemenea, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) și-a intensificat sprijinul acordat gestionării frontierelor externe ale UE, furnizând informații în timp util cu privire la situația de la frontieră, planificând diferite scenarii privind posibilele evoluții și inițiind un răspuns operațional, inclusiv consolidarea capacităților și monitorizarea amenințărilor infracționale transfrontaliere în regiune. Agenția pentru Drepturi Fundamentale (FRA) a furnizat informații suplimentare cu privire la punerea în aplicare a directivei în mai multe state membre prin intermediul unor buletine periodice.

Foarte important, ca urmare a planului în 10 puncte prezentat la 28 martie 2022, Platforma de înregistrare a cererilor de protecție temporară a fost dezvoltată în doar șase săptămâni. 25 de state membre fac schimb de informații privind beneficiarii de protecție temporară și de protecție adecvată în temeiul dreptului național, pentru a detecta înregistrările duble în același stat membru și în diferite state membre ale UE.

3.2.Furnizarea de informații

Comisia a creat o rețea de centre de informare, în special cu sprijinul EUAA, integrată în rețeaua existentă a nodurilor de transport majore din statele membre, facilitând deplasarea ulterioară a persoanelor care fug din calea agresiunii Rusiei și intră în UE și furnizând informații-cheie despre autorități și alte surse oficiale de informații.

În urma activării directivei, Comisia a lansat rapid o campanie de comunicare pentru a informa persoanele care fug din calea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei cu privire la drepturile lor. Aceasta a reprezentat o componentă-cheie a site-ului central al UE privind „Solidaritatea UE cu Ucraina” 9 . Tradus în limbile ucraineană și rusă, site-ul include informații practice pentru persoanele care fug din calea agresiunii Rusiei și sosesc în UE, precum și o hartă interactivă cu principalele puncte de contact din fiecare stat membru.

În paralel, au fost desfășurate acțiuni de comunicare ad-hoc privind prevenirea traficului de persoane, de sensibilizare cu privire la informarea greșită, inițiativa privind „locuințele sigure” și proiectul-pilot privind rezerva de talente pentru persoanele care fug din calea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.

De asemenea, Comisia a pus la dispoziție linia de asistență telefonică a UE 10 în limbile ucraineană și rusă. Acțiunile de comunicare și informare sunt coordonate în strânsă legătură cu statele membre ale UE, cu EUAA, precum și cu alte părți interesate relevante, inclusiv cu autoritățile ucrainene. La 24 februarie 2023, Comisia a lansat pagina web „Un an de rezistență ucraineană” 11 .

3.3.Domeniul de aplicare al protecției temporare

Se acordă protecție temporară persoanelor care au părăsit Ucraina la 24 februarie 2022 sau după această dată din cauza invaziei militare a Rusiei și care intră în domeniul de aplicare personal al deciziei de punere în aplicare a Consiliului 12 . În practică, multe state membre au extins domeniul de aplicare al protecției pentru a include resortisanții ucraineni care au intrat pe teritoriul lor înainte de 24 februarie 2022.

Decizia de punere în aplicare a Consiliului care a activat Directiva privind protecția temporară protejează, de asemenea, resortisanții țărilor terțe, altele decât Ucraina, și apatrizii care își aveau reședința permanentă în Ucraina înainte de 24 februarie 2022 și care nu se pot întoarce în condiții sigure și stabile în țara sau regiunea lor de origine 13 .

În multe state membre, resortisanții țărilor terțe care aveau alte drepturi de ședere temporară în Ucraina, de exemplu studenții 14 , au beneficiat, de asemenea, de drepturile aferente protecției temporare. În majoritatea statelor membre, dar nu în toate, resortisanții altor țări terțe care beneficiază de protecție temporară intră sub incidența acelorași proceduri administrative ca și resortisanții ucraineni 15 .

În același timp, statele membre care au decis să aplice o altă formă de protecție decât protecția temporară 16 resortisanților țărilor terțe, altele decât Ucraina, au luat măsuri pentru a accelera procesul de înregistrare astfel încât aceștia să beneficieze de drepturile aferente la fel de rapid precum resortisanții ucraineni. În orice caz, este important ca procedurile administrative să nu creeze întârzieri nejustificate în ceea ce privește accesul la drepturile aferente protecției temporare 17 .

În noiembrie 2022, aproximativ 70 000 de resortisanți ai țărilor terțe, altele decât Ucraina, și aproape 300 de apatrizi beneficiau de protecție temporară la nivelul UE 18 .

3.4.Accesul la înregistrare și documentație

Pentru a pune în aplicare protecția temporară, statele membre au instituit rapid proceduri accelerate de înregistrare și de eliberare a documentației. Astfel, autoritățile statelor membre au reușit să ofere rapid protecție, evitând posibila suprasolicitare a sistemelor de azil tradiționale.

Majoritatea persoanelor strămutate care au fugit din calea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei au intrat în posesia documentelor oficiale sau a pașapoartelor biometrice, lucru care a facilitat verificarea eligibilității pentru obținerea protecției temporare. În plus, inovațiile în ceea ce privește furnizarea de informații, înregistrarea și eliberarea documentelor au contribuit la acordarea unui acces rapid la drepturile aferente protecției temporare. Printre acestea s-au numărat mesaje de tip „push” automate, înregistrarea și prelucrarea ulterioară digitale și, în unele cazuri, eliberarea documentelor de identitate digitale. În cazul persoanelor care nu dispuneau de documentația necesară, majoritatea statelor membre s-au aliniat la orientările Comisiei privind simplificarea cerințelor de intrare pe teritoriul lor.

În multe state membre, ambasadele și consulatele ucrainene au oferit un sprijin important în ceea ce privește (re)eliberarea de pașapoarte sau a altor acte de stare civilă. A fost promovată, de asemenea, utilizarea unor aplicații mobile specifice (cum ar fi aplicația ucraineană Diia), care oferă persoanelor strămutate acces la documentele lor digitale, precum și la informații privind serviciile publice. „Ghișeele unice” și alte mecanisme accelerate au contribuit la accelerarea accesului practic la servicii.

Majoritatea respondenților la un sondaj realizat de FRA în august 2022 au menționat faptul că nu s-au confruntat cu dificultăți atunci când au călătorit către și în interiorul UE și au considerat că le-au fost oferite suficiente informații cu privire la drepturile lor și la serviciile la care au acces 19 .

Au fost raportate și unele cazuri sporadice de dificultăți întâmpinate de unii resortisanți ai țărilor terțe, precum și de romi și alte grupuri defavorizate (de exemplu, persoanele LGBTIQ și persoanele cu handicap) în ceea ce privește accesul la protecție temporară. Mai exact, unii romi s-au confruntat cu dificultăți în ceea ce privește accesul la protecție în lipsa unor documente eliberate de autoritățile din Ucraina în momentul sosirii în UE; persoanele cu handicap au întâmpinat dificultăți în ceea ce privește accesul la anumite tipuri de sprijin din cauza nerecunoașterii certificatelor de handicap sau a altor documente. FRA a indicat nevoia de date mai cuprinzătoare în această privință, precum și necesitatea unei acțiuni specifice.

În conformitate cu poziția sa potrivit căreia ar trebui să li se permită accesul în UE tuturor persoanelor care fug din calea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, indiferent de naționalitate, origine etnică sau culoare a pielii, Comisia a inițiat contacte la toate nivelurile cu statele membre ale UE, cu autoritățile ucrainene și cu Republica Moldova pentru a se asigura că este facilitată sosirea în condiții de siguranță a resortisanților țărilor terțe, a romilor și a altor grupuri defavorizate.

Comisia va continua să colaboreze cu statele membre pentru a se asigura că toate măsurile de sprijinire a persoanelor strămutate din Ucraina în UE sunt puse în aplicare cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale și a cerințelor în materie de nediscriminare care decurg din dreptul Uniunii, inclusiv din Carta drepturilor fundamentale, și din dreptul internațional 20 . Este necesară adoptarea unor măsuri specifice din momentul primei sosiri, care să conducă la primire și integrare, pentru a răspunde nevoilor grupurilor vulnerabile expuse unui risc mai mare de discriminare, de exploatare sexuală și prin muncă și de abuz, precum și de trafic de persoane, de exemplu diferite categorii de femei și copii 21 aflați în situații vulnerabile.

Ca urmare a extinderii protecției temporare până în martie 2024, provocarea pentru administrațiile statelor membre constă în reînnoirea permiselor de ședere. Statele membre adoptă diferite modele în acest sens, de la prelungirea automată a cipurilor la trimiterea de noi carduri prin poștă sau reînnoirea și ridicarea acestora de la biroul administrativ relevant. Comisia încurajează statele membre să își continue angajamentul și eforturile de a accelera eliberarea sau reînnoirea permiselor de ședere. Pentru a facilita libera circulație în interiorul UE, statele membre ar trebui să înregistreze în Sistemul de Informații Schengen specimenul de permise de ședere eliberate de statele membre (anexele 22 și 23 la Manualul practic pentru polițiștii de frontieră) și toate documentele de ședere nou eliberate la nivel național legate de protecția temporară.

4.O abordare la nivelul întregii societăți

Răspunsul coordonat la strămutarea masivă a persoanelor care fug din calea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei a cuprins toate sectoarele societății din UE. Cu sprijinul cetățenilor, a partenerilor sociali, a organizațiilor neguvernamentale, a autorităților publice și a organizațiilor internaționale, UE a reușit să ofere un răspuns coerent, punând în aplicare drepturile consacrate în Directiva privind protecția temporară.

4.1.Protecție specială pentru copii

Protecția copilului a fost o componentă esențială a sprijinului acordat de UE persoanelor care fug din calea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. În prezent, aproape o cincime din copiii ucraineni se refugiază în UE.

Din numărul mare de copii care sosesc din Ucraina în UE, doar o proporție mică au fost înregistrați drept copii neînsoțiți sau separați în sensul dreptului Uniunii 22 . Acest lucru se datorează faptului că numeroși copii sosesc însoțiți de un tutore numit în Ucraina, inclusiv peste 5 000 de copii evacuați din instituțiile ucrainene, împreună cu tutorii lor. Acești copii sunt deosebit de vulnerabili, iar un număr considerabil dintre aceștia sunt copii cu handicap.

Modalitățile de sosire și nevoile de protecție specifice au generat provocări pentru statele membre gazdă. În primele faze ale strămutării, provocările au fost legate de asigurarea înregistrării copiilor neînsoțiți și separați, precum și a copiilor însoțiți de tutori ucraineni și a grupurilor de copii din centrele de îngrijire instituționalizate.

Comisia a colaborat strâns cu părțile interesate relevante din statele membre încă de la începutul conflictului și va continua să facă acest lucru pentru a se asigura că aceste provocări multiple sunt abordate într-un mod cuprinzător și coerent.

Recunoscând preocupările legitime ale părților interesate ucrainene de a menține unitatea și de a ține evidența acestor categorii de copii deosebit de vulnerabile, este important să se asigure un standard ridicat de primire și îngrijire într-un mediu dezinstituționalizat 23 , astfel încât copiii să fie găzduiți în conformitate cu standardele UE în materie de îngrijire comunitară și familială. UE este pregătită să colaboreze cu autoritățile ucrainene pentru a identifica soluții care să permită o îngrijire alternativă de înaltă calitate pentru membrii grupului, menținând în același timp contacte strânse între membrii grupului și cu tutorele ucrainean al acestora. Va fi important ca sprijinul și protecția oferite să fie adaptate în funcție de vârstă, sex, abilități și alte forme de diversitate, luând în considerare nevoile individuale ale fiecărui copil. 

În Orientările operaționale pentru punerea în aplicare a Directivei privind protecția temporară 24 , Comisia a oferit recomandări cu privire la modul de înregistrare a fiecărei categorii de copii în timpul tranzitului și în țara în care aceștia beneficiază de protecție temporară. Ca parte a planului în 10 puncte, Comisia a colaborat îndeaproape cu experți și cu părțile interesate pentru a identifica provocările specifice legate de primirea și îngrijirea celor mai vulnerabile categorii de copii care sosesc din Ucraina. În urma acestei colaborări au fost elaborate recomandări cuprinzătoare, publicate sub forma unui „document cu întrebări frecvente privind înregistrarea, primirea și îngrijirea copiilor neînsoțiți și separați din Ucraina 25 ”.

Comisia colaborează îndeaproape cu UNICEF pentru a asigura primirea și îngrijirea corespunzătoare în statele membre gazdă a grupurilor de copii evacuați din instituțiile ucrainene și pentru a sprijini reforma de dezinstituționalizare din Ucraina. În plus, UE colaborează îndeaproape cu omologii săi ucraineni cu privire la cea mai bună modalitate de a sprijini autoritățile ucrainene și părinții sau tutorii legali ucraineni în găsirea copiilor dispăruți, cu respectarea deplină a legislației UE privind protecția datelor și a drepturilor copiilor și ale reprezentanților acestora.

O altă provocare se referă la recunoașterea deciziilor de instituire a tutelei din Ucraina. Sunt raportate în continuare dificultăți întâmpinate în statele membre în obținerea recunoașterii directe a deciziilor de instituire a tutelei emise de autoritățile competente din Ucraina, deși atât Ucraina, cât și statele membre aplică Convenția de la Haga privind protecția copilului din 1996 26 . De asemenea, părțile interesate semnalează faptul că relațiile dintre copii și tutorii lor ucraineni încep să se deterioreze la câteva luni de la sosirea în UE, deoarece aceste acorduri au fost adesea concepute ca măsuri temporare. Acest lucru va genera noi provocări pentru serviciile de protecție a copilului din statele membre. Unele state membre au luat din timp măsuri pentru a preveni această tendință prin numirea unor tutori locali care să sprijine și să ghideze tutorii ucraineni.

De asemenea, Comisia a colaborat îndeaproape cu Rețeaua europeană de tutelă, care a colectat și a pus la dispoziție bunele practici puse în aplicare în statele membre în ceea ce privește primirea și îngrijirea copiilor vulnerabili 27 . Provocările legate de protecția copiilor au fost analizate, de asemenea, împreună cu statele membre în cadrul diferitelor reuniuni ale Platformei de solidaritate și în cadrul unor reuniuni tehnice specifice cu țările care au primit majoritatea copiilor evacuați din instituțiile ucrainene.

Continuând în această direcție, va fi mobilizată asistență financiară specifică. În februarie 2023, la Kiev, președinta von der Leyen a anunțat sprijinul UE pentru o reformă de dezinstituționalizare în Ucraina. Înainte de invazia rusă, peste 100 000 de copii ucraineni se aflau în centre de îngrijire instituționalizată, iar Ucraina dorește să realizeze tranziția către îngrijirea comunitară și familială. Scopul reformei este de a elabora o strategie modernă de îngrijire a copiilor, care să includă consolidarea capacităților, și de a finanța un proiect de înfrățire instituțională pentru a ne împărtăși cele mai bune practici.

În interiorul UE, fondurile pentru afaceri interne sprijină în mod direct ajutorul acordat persoanelor aflate în situații vulnerabile, primirii copiilor, în special a celor neînsoțiți, și persoanelor cu handicap, inclusiv copii, precum și identificarea timpurie a persoanelor expuse riscului de trafic de persoane și îndrumarea acestora către serviciile specializate. În plus, Fondul social european Plus, FSE+, poate fi utilizat pentru a spori sprijinul acordat transferului copiilor neînsoțiți către opțiunile de îngrijire familială și comunitară. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită nevoilor copiilor cu handicap. FSE+ pentru perioada 2021-2027 va putea, de asemenea, să sprijine sistemele de protecție socială, acordând o atenție deosebită copiilor, grupurilor defavorizate și persoanelor cu handicap, promovând în special accesul la aceste sisteme.

Următoarele etape:

·Comisia mobilizează 10 milioane EUR pentru a sprijini tranziția Ucrainei către dezinstituționalizarea copiilor din sistemele de îngrijire.

·În interiorul UE, Platforma de solidaritate va sprijini coordonarea transferului copiilor neînsoțiți către opțiunile de îngrijire familială și comunitară, după caz.

·Comisia va colabora cu autoritățile ucrainene și poloneze și cu părțile interesate relevante în cadrul unui proiect ce vizează un centru de îngrijire a copiilor din Polonia, care va găzdui un număr mare de copii ucraineni, un proiect-pilot pentru reforma de dezinstituționalizare din Ucraina.

·Comisia va actualiza orientările existente adresate statelor membre privind înregistrarea copiilor care sosesc în UE însoțiți de tutorii lor ucraineni pentru a garanta implicarea serviciilor naționale de protecție a copilului.

4.2.Abordarea riscului de trafic de persoane și sprijinirea victimelor crimelor de război

Comisia, statele membre și agențiile relevante ale UE au desfășurat activități prompte de sensibilizare și prevenire. Numărul cazurilor confirmate de trafic de persoane strămutate din Ucraina este în prezent scăzut 28 . Cu toate acestea, riscul de trafic de persoane, în special pentru femei și copii, va rămâne ridicat și poate crește și mai mult în cazul în care situația economică a unor persoane strămutate se deteriorează, ceea ce le poate spori vulnerabilitatea 29 .

La 11 mai 2022, Platforma de solidaritate a aprobat un plan comun de combatere a traficului de persoane 30 , elaborat și pus în aplicare sub conducerea coordonatorului UE pentru combaterea traficului de persoane. Planul urmărește cinci obiective: (1) consolidarea sensibilizării; (2) consolidarea prevenirii; (3) consolidarea asigurării respectării legii și a răspunsului judiciar; (4) îmbunătățirea identificării timpurii, a sprijinului și a protecției victimelor; (5) abordarea riscului de trafic de persoane în țările din afara UE, în special Ucraina și Republica Moldova. Acțiunile și recomandările prevăzute în acest plan completează Directiva privind protecția temporară, care a avut o contribuție substanțială la reducerea vulnerabilității persoanelor care fug din calea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei la traficul de persoane. Comisia a raportat cu privire la punerea în aplicare a planului în cel de al patrulea raport privind progresele înregistrate cu privire la combaterea traficului de persoane, adoptat la 19 decembrie 2022 31 .

Toate acțiunile au fost finalizate sau sunt în desfășurare. Coordonatorul UE pentru combaterea traficului de persoane continuă să monitorizeze punerea în aplicare a planului, în strânsă cooperare cu raportorii naționali și mecanismele echivalente 32 , cu Platforma societății civile a UE împotriva traficului de persoane și cu agențiile UE.

Ca parte a abordării coordonate, sunt întreprinse acțiuni de combatere a traficului de persoane strămutate din Ucraina în cadrul Platformei multidisciplinare europene împotriva amenințărilor infracționale (EMPACT), cu implicarea autorităților de aplicare a legii și a autorităților judiciare, precum și a inspectoratelor de muncă. Statele membre și agențiile UE asigură formarea părților interesate relevante în vederea detectării semnelor traficului de persoane.

În cooperare cu statele membre, Europol continuă să monitorizeze situația pe baza informațiilor pe care le primește prin intermediul SIENA. Statele membre sunt încurajate să continue să facă schimb de informații cu Europol cu privire la posibile cazuri de trafic de persoane.

În plus, Autoritatea Europeană a Muncii organizează reuniuni cu autoritățile naționale de aplicare a legii și cele din domeniul muncii și cu partenerii sociali, abordând vulnerabilitățile și riscurile legate de munca nedeclarată și exploatarea prin muncă, ca parte a subgrupului aferent platformei europene de combatere a muncii nedeclarate în rândul persoanelor strămutate din Ucraina.

În paralel cu acest demers, Comisia depune eforturi pentru a se asigura că persoanele strămutate din Ucraina care sunt victime ale crimelor de război primesc sprijin și protecție în UE, astfel cum se prevede în Directiva privind drepturile victimelor 33 . În cadrul Platformei UE pentru drepturile victimelor, Comisia colaborează îndeaproape cu organismele și agențiile UE, cum ar fi Eurojust, și cu organizațiile neguvernamentale în domeniul drepturilor victimelor, pentru a se asigura că drepturile victimelor crimelor de război sunt luate în considerare. La 21 septembrie 2022, Eurojust și Parchetul CPI au publicat în comun orientări adresate organizațiilor societății civile privind documentarea infracțiunilor internaționale și a încălcărilor drepturilor omului în scopul tragerii la răspundere 34 . Este deosebit de important ca victimele să își poată exercita pe deplin drepturile în contextul anchetelor în curs în statele membre ale UE.

Următoarele etape:

·Coordonatorul UE pentru combaterea traficului de persoane va continua să monitorizeze punerea în aplicare a planului comun de combatere a traficului de persoane și îl va actualiza, după caz.

·Statele membre sunt îndemnate să facă schimb de informații cu Europol cu privire la cazurile de trafic de persoane pentru a maximiza impactul unei abordări coordonate.

·Autoritatea Europeană a Muncii va continua să colaboreze cu principalele părți interesate ca parte a grupului privind munca nedeclarată în rândul persoanelor strămutate din cauza războiului împotriva Ucrainei și își va prezenta constatările în cadrul Platformei de solidaritate.

4.3.Accesul la educație și formare profesională

Educația este indispensabilă pentru asigurarea incluziunii și contribuie la îmbunătățirea bunăstării sociale și emoționale a copiilor strămutați din cauza agresiunii Rusiei, mulți dintre aceștia fiind deja afectați de perturbarea activităților școlare ca urmare a pandemiei de COVID-19.

În temeiul Directivei privind protecția temporară, statele membre ar trebui să acorde persoanelor sub 18 ani acces la sistemul de educație în aceleași condiții ca resortisanții statului membru gazdă. De asemenea, acestea pot acorda adulților care beneficiază de protecție temporară acces la sistemul de educație general.

Statele membre ale UE au depus eforturi substanțiale pentru a susține incluziunea rapidă a copiilor ucraineni strămutați în sistemele lor de învățământ, de la educația și îngrijirea copiilor preșcolari până la învățământul superior 35 . Cu toate acestea, la începutul anului școlar 2022­2023, doar o jumătate de milion de copii ucraineni erau înscriși în sistemele de învățământ de la nivelul UE 36 . În plus, în localitățile cu un număr foarte mare de copii strămutați, consolidarea infrastructurii de bază continuă să reprezinte o necesitate, alături de nevoia de recrutare și formare de cadre didactice, formatori și îngrijitori. Este esențial să se acorde sprijin lingvistic și psihosocial suplimentar în situațiile în care acesta nu este suficient, pentru a asigura rate de școlarizare ridicate și a aborda provocările emergente.

Pe măsură ce agresiunea Rusiei continuă, școlarizarea este esențială pentru a-i ajuta pe toți copiii strămutați din Ucraina, inclusiv pe cei cu handicap, să își atingă potențialul maxim și să își construiască un viitor. În cazul copiilor apropiați de vârsta adultă, aceasta le poate facilita, de asemenea, incluziunea ulterioară pe piața forței de muncă. De asemenea, educația primită în UE va fi relevantă pentru reconstrucția ulterioară a Ucrainei.

Pentru a facilita tranziția și a le permite, în același timp, copiilor să păstreze legătura cu cultura și limba ucraineană, unele state membre au angajat cadre didactice vorbitoare de limba ucraineană în școli, au introdus manuale în limba ucraineană în școli și biblioteci și au pus la dispoziția părinților ucraineni materiale informative specifice. În plus, în unele cazuri, autoritățile ucrainene au colaborat cu școlile și autoritățile din domeniul educației din statele membre pentru a se asigura că programa de învățământ din Ucraina, utilizarea resurselor online și incluziunea într-o școală nouă din țara gazdă se completează reciproc 37 . În cadrul Summitului european privind educația din 1 decembrie 2022, s-a anunțat sprijinul pentru publicarea manualelor școlare în limba ucraineană.

Discuțiile privind acordurile de recunoaștere a perioadelor de studiu efectuate într-o școală dintr-o țară gazdă la întoarcerea în Ucraina sunt esențiale în această privință. Aceste acorduri de recunoaștere contribuie la asigurarea continuității educației și la recunoașterea realizărilor și a calificărilor și pot ajuta părinții și copiii în sensul că nu trebuie să se simtă obligați să aleagă între incluziunea în țara gazdă și continuarea educației la întoarcerea în Ucraina. În plus, manualul practic privind incluziunea copiilor ucraineni strămutați în sistemele de învățământ ale statelor membre, publicat de Comisie în iunie 2022, sintetizează cele mai bune practici timpurii referitoare la toate aspectele incluziunii în școli 38 . Este important ca statele membre să continue aceste eforturi și să abordeze provocările cu privire la toate aspectele relevante, de exemplu, prin sprijin oferit școlilor și personalului didactic în susținerea incluziunii copiilor strămutați, prin activități orientate către furnizarea de sprijin psihosocial și dobândirea limbii, prin stabilirea unui dialog cu familiile și comunitățile strămutate sau prin sprijin oferit copiilor strămutați în păstrarea legăturii cu Ucraina.

Pentru a sprijini eforturile statelor membre și, în special, ale cadrelor didactice, UE oferă resurse și informații legate de educație și formare destinate părinților, elevilor și cadrelor didactice strămutate, școlilor, precum și părților interesate și organizațiilor care iau parte la eforturile de solidaritate în statele membre ale UE. Au fost alocate resurse semnificative din Fondul social european Plus (FSE+) pentru formarea cadrelor didactice, sporind accesul la educație și oferind programe de adaptare pentru copii. Acestea sunt disponibile pe portalul Spațiului european al educației și pe Platforma europeană de educație școlară 39 , succesoarea platformei School Education Gateway 40 și noua adresă a eTwinning.

Platforma europeană de educație școlară este punctul de întâlnire al cadrelor didactice, directorilor de unități de învățământ, cercetătorilor, formatorilor de cadre didactice, responsabililor de elaborarea politicilor și al altor profesioniști din sectorul învățământului preuniversitar, inclusiv din domeniul educației și îngrijirii copiilor preșcolari și al educației și formării profesionale (EFP). Pentru a sprijini incluziunea copiilor ucraineni strămutați, Comisia a lansat o pagină web dedicată, care pune la dispoziție o gamă variată de resurse pentru părțile interesate din domeniul educației 41 . Platforma include, de asemenea, o serie de cursuri online gratuite de dezvoltare profesională pe teme legate de educația refugiaților. Pe platforma online pentru cadre didactice și alte categorii de personal școlar, eTwinning, au fost create grupuri de discuții pentru a oferi sprijin inter pares cadrelor didactice (și elevilor) din Ucraina și/sau din țările învecinate și pentru a sprijini cadrele didactice din Europa în promovarea incluziunii și a diversității în clasă. Toate cadrele didactice strămutate din Ucraina care stabilesc o legătură cu o școală din țara lor gazdă pot beneficia de acces deplin la comunitatea eTwinning și își pot lansa propriile proiecte specifice.

De asemenea, Comisia a mobilizat programul Erasmus+, prin care studenții înscriși într-o instituție de învățământ superior din Ucraina la orice nivel de studii, fie ciclu scurt, licență, masterat sau doctorat, pot primi o bursă de studiu pentru o perioadă de până la 12 luni în instituțiile de învățământ superior gazdă dintr-un stat membru al UE sau dintr-o țară terță asociată la programul Erasmus+. Studenții și proaspeții absolvenți ai instituțiilor de învățământ superior din Ucraina pot efectua, de asemenea, un stagiu finanțat prin Erasmus+. Și membrii personalului instituțiilor de învățământ superior din Ucraina pot primi o bursă Erasmus+ pentru o perioadă scurtă de timp. Pe lângă acțiunile de mobilitate a studenților și a personalului didactic, proiectele de consolidare a capacităților în sectorul învățământului superior și al educației și formării profesionale, precum și programele de masterat comune Erasmus Mundus vor continua să fie deschise studenților, personalului și instituțiilor de învățământ din Ucraina. În plus, pot fi prezentate propuneri de proiecte de parteneriat de cooperare pentru a sprijini instituțiile de învățământ superior din Ucraina.

Noua platformă de sprijin lingvistic online Erasmus+ ajută studenții, cursanții, personalul didactic, profesorii și educatorii care participă la proiecte Erasmus+ să dobândească competențe lingvistice.

Accesul la educație și formare profesională este important, de asemenea, pentru adulții care trebuie să finalizeze programele de învățare inițiate în Ucraina sau să își completeze calificările și studiile pentru a avea acces la un loc de muncă proporțional cu profilul lor. Orientările UE privind sprijinirea persoanelor care fug din calea agresiunii Rusiei pentru a avea acces la piața muncii, la educație și formare profesională și la învățarea în rândul adulților invită statele membre să ofere oportunități specifice de perfecționare și recalificare, de educație și formare profesională sau de dobândire a experienței practice la locul de muncă, inclusiv formare lingvistică 42 .

Comisia va continua să sprijine statele membre în asigurarea accesului la educație pentru elevii și studenții ucraineni și în abordarea provocărilor existente, consolidând în același timp contactele cu autoritățile ucrainene, inclusiv prin intermediul Grupului european de solidaritate educațională pentru Ucraina, care sprijină deja schimbul de informații și de experiență între statele membre cu privire la toate aspectele legate de susținerea persoanelor strămutate din Ucraina în ceea ce privește educația.

De asemenea, Comisia a continuat să sprijine comunitatea academică și de cercetare din Ucraina, inclusiv cercetătorii care fug din calea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. În cadrul programului Marie Skłodowska-Curie a fost lansată o schemă de burse dedicată în valoare de 25 de milioane EUR, iar Consiliul European pentru Inovare a oferit un sprijin de 20 de milioane EUR start-up-urilor de tehnologie profundă din Ucraina. Inițiativa ERA4Ukraine din cadrul programului Orizont Europa a servit drept ghișeu unic pentru informații pentru cercetătorii care fug din Ucraina, colaborând cu statele membre și cu țările asociate la programul Orizont Europa.

Următoarele etape:

·Comisia va colabora cu statele membre pentru a intensifica înscrierea în școli prin sprijinirea schimburilor periodice cu privire la progresele, provocările și bunele practici ale acestora, ca parte a Grupului european de solidaritate educațională pentru Ucraina. Se va intensifica comunicarea cu autoritățile ucrainene pentru a-i încuraja pe părinții ucraineni să își trimită copiii la școală în UE.

·Până în primăvara anului 2023, Comisia va furniza 500 000 de manuale școlare în limba ucraineană pentru elevii de clasa a cincea în cadrul noii programe de învățământ din Ucraina.

·Prin intermediul platformelor sale online, Comisia va continua să sprijine cadrele didactice și școlile prin materiale online, bune practici și cursuri de formare, cu un accent special pe predarea limbilor străine, pe sprijinul psihosocial și pe educația favorabilă incluziunii.

·Comisia va continua să încurajeze statele membre să valorifice la maximum aptitudinile și competențele personalului didactic strămutat din Ucraina, în conformitate cu recomandarea și sfaturile sale practice pentru un proces flexibil de recunoaștere a calificărilor.

·Comisia va oferi – prin programul Erasmus+, acțiunea „Consolidarea capacităților în domeniul învățământului superior” – un sprijin în valoare de 5 milioane EUR pentru crearea unui mediu educațional digital deschis pentru studenții care au fugit din Ucraina sau care au fost strămutați în interiorul țării.

·Comisia va continua să le ofere tinerilor absolvenți ucraineni oportunitatea de a participa la programul de stagii Blue Book al UE.

·De asemenea, Comisia va intensifica schimburile cu autoritățile ucrainene pentru a facilita recunoașterea în Ucraina a calificărilor academice obținute în statele membre, inclusiv prin sprijinirea Centrului național ucrainean de informare privind mobilitatea academică în cadrul Procesului Bologna.

4.4.Accesul la asistență medicală și la prestații sociale

Demnitatea umană și nivelul de trai demn sunt aspecte esențiale ale protecției temporare. Conform directivei privind protecția temporară, statele membre au obligația de a oferi sprijinul necesar în materie de asistență socială și mijloace de subzistență, în cazul în care acestea nu sunt disponibile, precum și îngrijire medicală 43 . Prin urmare, statele membre, inclusiv cu sprijinul altor parteneri, au oferit, în general, asistență umanitară imediată. De asemenea, acestea au inclus beneficiarii de protecție temporară în sisteme de protecție socială mai ample, care pot asigura tranziția esențială de la ajutorul de urgență ad-hoc la asistență socială specifică și autonomie 44 .

Tipul, nivelul și chiar durata prestațiilor de asistență socială (atât în numerar, cât și nemonetare) pentru beneficiarii de protecție temporară variază considerabil de la un stat membru la altul, reflectând diversitatea și adesea complexitatea sistemelor sociale naționale. Se disting trei abordări extinse: un număr mare de state membre plasează beneficiarii de protecție temporară pe picior de egalitate cu proprii resortisanți/cetățeni sau cu refugiații recunoscuți, oferindu-le acces la aceleași servicii sociale și măsuri de sprijin. Acest lucru a inclus adesea relaxarea cerințelor de acces pentru a ține seama de circumstanțele specifice ale strămutării, de exemplu, în ceea ce privește verificarea resurselor sau alte criterii de eligibilitate. Alte state membre includ beneficiarii de protecție temporară în sistemele de sprijin instituite pentru solicitanții de protecție internațională. Alte câteva au instituit proceduri ad-hoc special concepute pentru beneficiarii de protecție temporară. În aceste cazuri, nivelul de asistență este adesea mai puțin generos sau limitat în timp. Un stat membru implementează un sistem hibrid cu dispoziții diferite care se aplică resortisanților ucraineni și ai altor țări terțe în temeiul protecției temporare.

Marea majoritate a statelor membre oferă, de asemenea, diferite tipuri de prestații suplimentare sau măsuri de sprijin cu caracter excepțional: de exemplu, ajutor pentru locuință, bilete de tren gratuite sau granturi inițiale de subzistență sau de integrare, cursuri speciale de integrare sau sprijin aferent, servicii de reabilitare și soluții accesibile pentru persoanele cu handicap.

Pe lângă măsurile adoptate de statele membre, în multe cazuri, societatea civilă europeană a oferit adesea sprijin suplimentar esențial prin platformele de sprijin voluntar, donații individuale și alte inițiative. În aproximativ jumătate dintre statele membre, inclusiv în cele care găzduiesc cel mai mare număr de beneficiari de protecție temporară, au fost lansate platforme online dedicate pentru a coordona ofertele și sprijinul oferit de organizațiile sociale, întreprinderi și persoane fizice 45 .

Pe măsură ce situația evoluează și odată cu extinderea protecției temporare cel puțin până în martie 2024, statele membre revizuiesc și modifică legislația și alte dispoziții naționale. Comisia va colabora cu statele membre pentru a se asigura că toate drepturile prevăzute în directivă vor fi acordate în continuare beneficiarilor de protecție temporară și pentru a promova politici care să îmbunătățească autonomia acestora (în special prin accesul la locuri de muncă și oportunități de educație și formare).

Directiva privind protecția temporară prevede că sprijinul necesar pentru îngrijirea medicală include cel puțin îngrijirea de urgență și tratamentul de bază al bolii. Reflectând orientările Comisiei în această privință, un prim raport 46 al Comisiei a concluzionat că majoritatea statelor membre au oferit beneficiarilor de protecție temporară un acces incluziv la sistemele naționale de sănătate, la același nivel sau la un nivel apropiat de cel oferit propriilor cetățeni, cu doar câteva diferențe.

Printre dificultățile în ceea ce privește punerea în aplicare întâmpinate de unele state membre se numără, de exemplu, lipsa de informații legate de accesul la asistență medicală sau barierele lingvistice. Diferențele în ceea ce privește calendarele de vaccinare 47 și tratamentul unor boli cronice și transmisibile au generat, de asemenea, provocări pentru sistemele de sănătate din țările gazdă. În prezent, Comisia colaborează cu statele membre pentru a identifica problemele de accesibilitate, un al doilea raport urmând să fie publicat în aprilie 2023.

Identificarea și sprijinirea persoanelor cu handicap rămâne, de asemenea, o provocare generală. Printre principalele probleme se numără identificarea persoanelor cu nevoi speciale și a persoanelor cu handicap prin evaluări medicale timpurii sau de către lucrătorii sociali sau modalitatea de transpunere a certificatelor de handicap existente în diferitele sisteme naționale de asistență a persoanelor cu handicap. Comisia a elaborat orientări relevante pe această temă și a reunit statele membre, partenerii din societatea civilă, autoritățile ucrainene și alte organizații pentru a contribui la soluționarea acestor provocări 48 .

Prin intermediul mecanismului său de protecție civilă, UE a sprijinit evacuarea medicală a pacienților ucraineni și a persoanelor rănite în timpul războiului care nu au mai putut primi tratament în Ucraina din cauza războiului. Aproape 2 000 de pacienți ucraineni au fost evacuați cu succes în 20 de țări din UE și SEE. A fost înființat un centru medical la Rzeszów (Polonia) pentru a facilita evacuarea. Acesta este rezultatul unor eforturi comune depuse de Comisia Europeană, Organizația Mondială a Sănătății, statele membre ale UE și ale SEE, Ucraina și Republica Moldova. La cererea autorităților ucrainene, UE a instituit un sistem de repatriere pentru facilitarea întoarcerii în Ucraina a pacienților evacuați. Ucraina a fost, de asemenea, asociată la programul „UE pentru sănătate” și participă la mai multe acțiuni, cum ar fi acțiunea comună privind integrarea în sistemele naționale de sănătate a rețelelor europene de referință pentru bolile rare.

Prin intermediul Platformei UE privind politica în domeniul sănătății, a fost instituită o rețea pentru sprijinirea Ucrainei, a statelor membre ale UE învecinate și a Republicii Moldova cu scopul de a susține cooperarea și coordonarea ONG-urilor și a societății civile în eforturile lor de a sprijini accesul la asistență medicală în Ucraina și pentru persoanele strămutate din Ucraina. Comisia a susținut activitatea rețelei prin finanțare suplimentară în cadrul programului „UE pentru sănătate”, prin cereri de propuneri care vizează organizațiile pacienților și ale societății civile pentru a sprijini persoanele care fug din calea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.

Multe dintre persoanele strămutate, inclusiv copii, au nevoi specifice din cauza experienței traumatizante a agresiunii Rusiei. Prin urmare, pentru a completa sprijinul în materie de sănătate mintală și/sau psihosocial oferit în majoritatea statelor membre, Comisia a oferit finanțare suplimentară pentru primul ajutor psihologic prin diferite canale, inclusiv Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și alte organizații neguvernamentale.

Următoarele etape:

·Comisia va prezenta un raport privind obstacolele în calea accesului la asistență medicală până în aprilie 2023 și va discuta cu statele membre despre modalitățile de depășire a acestora.

·Comisia va colabora cu statele membre pentru a continua acțiunile specifice. Se va acorda prioritate vaccinării copiilor strămutați, în conformitate cu programele de vaccinare ale țării gazdă, de comun acord cu statele membre. De asemenea, ar trebui să se acorde prioritate sprijinirii continuității îngrijirii persoanelor care au nevoie de tratament pe termen lung. Ar trebui asigurată supravegherea epidemiologică.

·Comisia va colabora cu statele membre pentru a sprijini în continuare pacienții ucraineni bolnavi de cancer, prin evacuările medicale ce au loc în prezent, prin livrarea de medicamente împotriva cancerului către Ucraina și prin participarea Ucrainei la activitățile din cadrul Planului european de combatere a cancerului, prin intermediul programului „UE pentru sănătate”.

·Comisia va pune pe deplin în aplicare sprijin psihosocial și în materie de sănătate mintală pentru persoanele strămutate din Ucraina prin acorduri cu FISCR și cu organizațiile neguvernamentale, inclusiv prin extinderea dispozițiilor privind formarea în domeniul sănătății mintale pentru profesori și lucrători sociali.

4.5.Accesul la locuri de muncă

Incluziunea pe piața forței de muncă este fundamentală pentru obținerea independenței financiare, întreținerea familiei și contribuția la dezvoltarea comunității-gazdă. Incluziunea va aduce avantaje Ucrainei și pe termen lung, când cetățenii acestei țări se vor întoarce acasă cu competențe nou dobândite și vor contribui la reconstrucția țării.

La activarea Directivei privind protecția temporară, statele membre au eliminat multe formalități și măsuri administrative suplimentare (cum ar fi permisele de muncă suplimentare) sau alte obstacole, pentru a asigura accesul imediat la piața forței de muncă. În iunie 2022, pe baza lecțiilor învățate în urma crizelor anterioare, Comisia a elaborat orientări și a prezentat măsuri concrete pentru a facilita accesul la piața muncii, la educație și formare profesională și la învățarea în rândul adulților 49 .

Dovezile de până acum indică faptul că aceste inițiative au fost încununate de succes, iar intrarea persoanelor strămutate din Ucraina pe piața forței de muncă a fost mai rapidă decât cea a solicitanților de protecție internațională și a persoanelor cu statut de refugiat 50 . Cifrele disponibile din decembrie 2022 indică faptul că peste 1,1 milioane de persoane strămutate din Ucraina aveau un loc de muncă în Spațiul Economic European 51 . Cel puțin 614 933 de beneficiari de protecție temporară au fost încadrați în muncă în 18 state membre, Norvegia și Liechtenstein, iar 413 365 de persoane sunt înregistrate ca fiind în căutarea unui loc de muncă în 15 state membre (la 1 martie 2023).

Ca parte a acestor inițiative, în octombrie 2022, Comisia și Autoritatea Europeană a Muncii au lansat proiectul-pilot privind rezerva de talente 52 pentru persoanele care fug din calea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Inițiativa sprijină integrarea pe piața muncii a beneficiarilor de protecție temporară pe perioada șederii lor în UE, facilitând corelarea profilurilor acestora cu locurile de muncă și posturile vacante care corespund competențelor și calificărilor lor. Beneficiarii de protecție temporară sunt ajutați să își redacteze CV-urile și să își pună profilurile la dispoziția a peste 4 000 de angajatori din UE care ofereau 3 900 000 de locuri de muncă în februarie 2023. Angajatorii înregistrați pe portalul EURES sunt supuși unei proceduri de verificare, printre altele, pentru a preveni riscul exploatării prin muncă. Deși portalul este disponibil persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă din toate statele membre ale UE, unele state membre au investit resurse suplimentare pentru a sprijini implementarea acestuia 53 . Pentru a asigura o integrare mai rapidă pe piața forței de muncă a beneficiarilor de protecție temporară, statele membre sunt încurajate să își sporească eforturile de promovare și sprijinire a proiectului-pilot privind rezerva de talente prin campanii active de promovare și informare.

Validarea rapidă a competențelor și recunoașterea calificărilor sunt deosebit de importante pentru integrarea cu succes pe piața forței de muncă. În aprilie 2022, Comisia a emis o recomandare și sfaturi practice pentru un proces flexibil de recunoaștere a calificărilor, care oferă acces la profesii reglementate sau asigură continuarea învățării pentru persoanele care fug din calea războiului Rusiei împotriva Ucrainei, și monitorizează punerea în aplicare a acesteia 54 . Pentru a asigura o mai bună înțelegere și comparabilitate a calificărilor ucrainene cu cele obținute în UE, Comisia a publicat un raport comparativ 55 și organizează schimburi pentru practicieni și alte părți implicate în revizuirea calificărilor.

Multe state membre au luat deja măsuri importante pentru a facilita recunoașterea calificărilor 56 , unele dintre ele încheind acorduri cu Ucraina în domeniul recunoașterii academice. Este important să se asigure accesul persoanelor la locuri de muncă care corespund calificărilor și experienței acestora.

Având în vedere predominanța gospodăriilor ucrainene conduse de femei în rândul beneficiarilor de protecție temporară, programele de incluziune pe piața forței de muncă din mai multe state membre au pus un accent deosebit pe sprijinirea femeilor din Ucraina. În acest context, disponibilitatea serviciilor de „educație și îngrijire a copiilor preșcolari” reprezintă, de asemenea, o condiție prealabilă deosebit de importantă pentru incluziunea lor rapidă și durabilă pe piața forței de muncă.

O atenție deosebită a fost și va continua să fie acordată, de asemenea, jurnaliștilor și lucrătorilor din mass-media ucraineni. „Mecanismul de răspuns rapid la nivel european în cazul încălcărilor libertății presei și mass-mediei” 57 , sprijinit de UE, a permis găzduirea jurnaliștilor în UE. Un alt proiect finanțat de UE pentru promovarea parteneriatelor în domeniul jurnalismului transfrontalier 58 a fost deschis mass-mediei ucrainene. Pentru a sprijini potențialul antreprenorial al tinerilor ucraineni, Comisia a luat măsuri pentru a permite o participare mai flexibilă la programul Erasmus pentru tineri antreprenori. Prin urmare, începând din 2018, un număr record de antreprenori ucraineni și-au depus candidatura și au participat la program.

De asemenea, Comisia și-a intensificat colaborarea cu partenerii sociali și economici din cadrul Parteneriatului european reînnoit pentru integrare cu scopul de a consolida integrarea pe piața forței de muncă a beneficiarilor de protecție temporară. După cum s-a subliniat într-o declarație comună emisă în decembrie 2022, membrii Parteneriatului convin să se axeze pe consolidarea structurilor de cooperare dintre actorii relevanți de pe piața forței de muncă și pe facilitarea și simplificarea evaluării, recunoașterii și validării competențelor și calificărilor refugiaților și migranților 59 .

Întrucât statele membre încep să își pună în aplicare programele FSE+ pentru perioada 2021­2027, Comisia va monitoriza utilizarea FSE+ pentru a sprijini incluziunea socială și pe piața forței de muncă a resortisanților țărilor terțe, în special a celor din Ucraina.

Claritatea cu privire la dreptul de încadrare în muncă și de a desfășura o activitate independentă, fără întârzieri sau condiții, a constituit până în prezent un factor-cheie pentru accesul persoanelor strămutate din Ucraina la piața forței de muncă. Pot fi intensificate în continuare eforturile de informare a persoanelor strămutate cu privire la sprijinul de care pot beneficia pentru intrarea pe piața forței de muncă și pentru a încuraja înregistrarea acestora la serviciile publice de ocupare a forței de muncă. În același timp, incertitudinea legată de perioada de ședere în UE a persoanelor strămutate din Ucraina necesită adoptarea unor abordări flexibile pentru a asigura accesul rapid și durabil pe piața forței de muncă. Un pas important în acest sens îl constituie eforturile orientate spre viitor ale unor state membre, precum Polonia, Estonia și altele, de a facilita accesul la alte statute de migrant legal, inclusiv prin încadrarea în muncă. În viitor, este necesar ca această abordare să fie însoțită în continuare de eforturi proactive de a oferi cursuri de limbă, un acces mai bun la și o incluziune mai bună pe piața forței de muncă, pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă.

Următoarele etape:

·Comisia va încuraja statele membre să asigure o integrare mai rapidă pe piața forței de muncă a beneficiarilor de protecție temporară prin sporirea eforturilor de promovare și sprijinire a proiectului-pilot privind rezerva de talente și prin schimbul de bune practici identificate.

·Comisia va promova schimburile cu autoritățile naționale de management privind FSE+ referitor la progresele înregistrate, provocările și bunele practici în implementarea proiectelor dedicate resortisanților țărilor terțe și finanțate de UE.

·Pentru a asigura o mai bună înțelegere și comparabilitate a calificărilor ucrainene cu cele obținute în UE, Comisia va monitoriza punerea în aplicare a recomandării sale pentru un proces flexibil de recunoaștere a calificărilor și va organiza schimburi pentru practicieni și alte părți implicate în revizuirea calificărilor.

4.6.Accesul la cazare și locuințe

Găzduirea a milioane de persoane strămutate într-o perioadă scurtă de timp s-a dovedit a fi una dintre provocările majore legate de punerea în aplicare a Directivei privind protecția temporară.

Autoritățile naționale și municipalitățile din întreaga UE au oferit diferite tipuri de cazare temporară sau mai permanentă, prin intermediul unor sponsori privați, dar și al pieței locuințelor. Mecanismul de protecție civilă al Uniunii (UCPM) 60 a contribuit la satisfacerea cererii de adăposturi de urgență în statele membre învecinate sau apropiate de Ucraina și Republica Moldova, în special în primele câteva zile de la sosire. Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență (ERCC) al Comisiei a centralizat oferte din 21 de state membre ale UE și Norvegia și a mobilizat unități de locuințe și paturi în scop umanitar din rezerva de adăposturi rescEU.

Cu toate acestea, privind retrospectiv, unul dintre cele mai remarcabile aspecte ale răspunsului la criză a fost imensa generozitate de care au dat dovadă persoanele fizice prin punerea la dispoziție a propriilor locuințe. Fără acest ajutor, centrele oficiale de primire s-ar fi confruntat cu o presiune considerabilă.

Pentru a sprijini persoanele vulnerabile și gazdele acestora, autoritățile naționale au susținut și au participat la platforme comune de cooperare inovatoare cu scopul de a sprijini găsirea unei locuințe pentru persoanele care au nevoie de cazare, de a face schimb de informații și de a oferi sprijin reciproc. Multe state membre oferă, de asemenea, sprijin financiar gospodăriilor care găzduiesc beneficiari de protecție temporară, iar altele oferă alocații pentru locuință direct beneficiarilor de protecție temporară 61 .

În cadrul inițiativei privind „locuințele sigure” 62 , Comisia a prezentat orientări pentru a sprijini statele membre, autoritățile regionale și locale și societatea civilă în organizarea de inițiative ce vizează locuințele private 63 . De asemenea, Comisia a încurajat statele membre să analizeze și să facă schimb de informații cu privire la așa-numitele programe de „sponsorizare comunitară” sau alte programe similare care oferă căi de integrare persoanelor găzduite. Bugetul de 5,5 milioane EUR alocat pentru proiectul derulat de Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie urmărește să sprijine punerea în aplicare a orientărilor privind locuințele sigure și dezvoltarea unui model de bune practici. Proiectul va asigura o mai bună compatibilitate între persoanele sau familiile găzduite și potențialele gazde, evaluând în același timp nevoile statelor membre, și va crea un mecanism de sesizare care să coreleze cazarea cu mai multe servicii de integrare. Alte activități din cadrul proiectului vor include furnizarea de sprijin și orientări pentru gazde. Componente ale programului vor fi puse în aplicare pe parcursul anului 2023 în Belgia, Franța, Germania, Ungaria, Irlanda, Țările de Jos, Luxemburg, Polonia, România și Slovacia.

În plus, în ianuarie 2023, Comisia a lansat o cerere de propuneri pentru acordarea unor granturi pentru proiecte în cadrul Fondului pentru azil, migrație și integrare 64 , cu scopul de a sprijini și a promova în continuare programele de sponsorizare comunitară și de a contribui la dezvoltarea complementarității dintre capacitățile de primire ale statelor membre și oferta de locuințe puse la dispoziție în cadrul programelor de cazare privată. Acest lucru va permite integrarea lecțiilor învățate din răspunsul oferit în cazul Ucrainei și identificarea oportunităților de extindere a capacității structurale de primire la nivelul UE. FSE+ va reprezenta o altă variantă bună pentru a sprijini astfel de programe în statele membre ale UE.

În viitor, persoanele strămutate din Ucraina vor trebui să facă tranziția de la locuințe de urgență pe termen scurt sau cazare privată temporară la soluții mai durabile în materie de locuințe, pentru a evita o dependență permanentă de primirea organizată de stat. În plus, trebuie să se pună la dispoziție locuințe accesibile pentru persoanele cu handicap. Penuria de locuințe la prețuri accesibile sau sociale, care generează o criză a pieței locuințelor în unele state membre, îngreunează această tranziție. În cazul în care beneficiarii de protecție temporară plătesc cazarea integral sau parțial, verificarea adecvată a resurselor și, dacă este necesar, acordarea sprijinului adecvat sunt esențiale pentru menținerea accesului la cazare pentru cei care au nevoie.

Următoarele etape:

·Platforma de solidaritate va continua să monitorizeze tendințele în materie de strămutare și să actualizeze planul european pentru situații neprevăzute cu scopul de a asigura disponibilitatea soluțiilor de cazare;

·Comisia va monitoriza aplicarea Directivei privind protecția temporară în ceea ce privește primirea pentru a identifica riscurile în tranziția de la facilitățile de cazare de urgență la soluții pe termen mai lung, în special pentru persoanele vulnerabile.

·Platforma de solidaritate va discuta despre punerea în aplicare a inițiativei privind locuințele sigure și orientările aferente, pentru a identifica principalii pași care trebuie parcurși în lunile următoare și lecțiile învățate;

·Rețeaua europeană de integrare 65 va continua schimbul de bune practici în ceea ce privește furnizarea de locuințe accesibile pe baza discuțiilor care au avut loc în Suedia în perioada 2-3 februarie 2023.

·În 2023, Comisia va mobiliza fonduri în valoare de 8 milioane EUR pentru a sprijini și a promova programele de sponsorizare comunitară.

·Comisia va monitoriza punerea în aplicare a proiectului privind „locuințele sigure” coordonat de Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și, dacă este necesar, o va consolida.

5.Sprijin financiar și operațional

UE a oferit sprijin prin măsuri și finanțare fără precedent din mai multe fonduri ale UE pentru a răspunde nevoilor persoanelor strămutate. Comisia și-a mobilizat foarte rapid setul de instrumente cuprinzător pentru toate programele de cheltuieli ale UE în sprijinul statelor membre.

5.1.Sprijin financiar

Începând din martie 2022, normele care reglementează politica de coeziune au fost revizuite de mai multe ori pentru a le permite statelor membre să realoce fondurile neutilizate din pachetul financiar pentru perioada 2014-2020 și să pună la dispoziție, de asemenea, lichidități suplimentare din noul pachet financiar pentru perioada 2021-2027. Pachetul privind Acțiunea de coeziune pentru refugiații din Europa (CARE), care cuprinde trei modificări 66 , a sporit flexibilitatea normelor existente, a pus la dispoziție mai multe lichidități pentru finanțarea nevoilor urgente și a simplificat raportarea pentru autoritățile de management.

Lichiditățile suplimentare totale puse la dispoziție de UE prin intermediul pachetelor CARE și FAST-CARE se ridică la 13,6 miliarde EUR. Fonduri de aproape 1 miliard EUR au fost reprogramate 67 pentru a finanța primirea și sosirea persoanelor strămutate din Ucraina și pentru a facilita accesul la piața de muncă obișnuită, educație, cursuri de limbă, îngrijirea copiilor, locuințe, asistență medicală și alte măsuri de integrare pe termen lung. Întrucât aceste măsuri sunt adesea puse în practică de autoritățile locale și de organizațiile societății civile, statele membre au obligația de a aloca beneficiarilor respectivi cel puțin 30 % din resursele CARE relevante 68 .

De asemenea, UE a modificat fondurile pentru afaceri interne pentru a spori flexibilitatea financiară și a facilita redistribuirea de către statele membre a fondurilor disponibile în cadrul programelor acestora pentru perioada 2014-2020 pentru acțiuni care vizează persoanele strămutate din Ucraina, cum ar fi asigurarea nevoilor de primire inițială (de exemplu, cazare de urgență, alimente, asistență medicală, personal suplimentar etc.) și sprijinirea eforturilor statelor membre (de exemplu, activități de prelucrare inițială și înregistrare și îndrumarea persoanelor către servicii de sprijin specializate).

În plus, în cadrul campaniei donatorilor „Susținem Ucraina” din 9 aprilie 2022, au fost mobilizate resurse pentru asistență de urgență în valoare de 400 de milioane EUR din fondurile pentru afaceri interne. Dintre acestea, 385 de milioane EUR au fost alocate pentru a acoperi nevoile cele mai presante din statele membre 69 cele mai afectate de afluxul de persoane strămutate din Ucraina și pentru integrarea timpurie, în timp ce restul de 15 milioane EUR sunt planificate în principal pentru inițiativa privind „locuințele sigure” și pentru a oferi sprijin psihosocial persoanelor strămutate din Ucraina.

Prin intermediul Instrumentului de sprijin tehnic, Comisia a sprijinit, de asemenea, administrațiile statelor membre pentru a facilita accesul la drepturile prevăzute în Directiva privind protecția temporară. Acest lucru contribuie la consolidarea coordonării pe mai multe niveluri și la îmbunătățirea procedurilor legate de accesul la servicii sociale, educație și locuri de muncă pentru persoanele strămutate din Ucraina.

Odată cu adoptarea noii generații de programe, statele membre au acces la un sprijin financiar semnificativ în cadrul fondurilor pentru afaceri interne și al politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027, permițându-le să lanseze acțiuni adaptate nevoilor lor specifice.

Comisia va continua să colaboreze cu statele membre, în special în lumina concluziilor Consiliului European din 9 februarie 2023, pentru a se asigura că statele membre care suportă cea mai mare parte a costurilor medicale, de educație și de trai ale refugiaților beneficiază în continuare de asistență financiară adecvată și flexibilă.

5.2.Sprijin operațional

Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a declanșat cea mai mare operațiune de urgență de la crearea mecanismului de protecție civilă al Uniunii (UCPM), care și-a demonstrat capacitatea de a mobiliza asistență atât pentru Ucraina, cât și pentru statele membre ale UE cele mai afectate de afluxul de persoane strămutate din Ucraina. Trei centre logistice ale UCPM au fost înființate în Polonia, România și Slovacia pentru a livra Ucrainei peste 80 000 de tone de asistență în natură din partea statelor membre și a țărilor participante. Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență (ERCC) al Comisiei gestionează cea mai mare și mai complexă operațiune UCPM de până în prezent, cu o valoare financiară estimată a asistenței de peste 540 de milioane EUR. Aceasta include, printre altele, medicamente și dispozitive medicale, vehicule de urgență, generatoare de energie și transformatoare. Centrul a coordonat, de asemenea, evacuările medicale menționate anterior.

Sprijinul operațional al UE s-a materializat, de asemenea, prin implicarea agențiilor sale, în special EUAA, Frontex, Europol și FRA.

EUAA sprijină 13 state membre pentru a răspunde nevoilor acestora în materie de azil, primire și protecție temporară. Un număr suplimentar de 90 de membri ai personalului au fost mobilizați pentru a oferi sprijin specific statelor membre în ceea ce privește punerea în aplicare a Directivei privind protecția temporară, nevoile în materie de informare și alte consecințe ale invadării Ucrainei de către Rusia. Agenția a dezvoltat și a distribuit o gamă largă de produse de informare și a lansat campanii de informare privind protecția temporară, în strânsă colaborare cu Comisia. Membrii personalului din statele membre au beneficiat de cursuri de formare relevante pentru a dobândi cunoștințele și competențele necesare pentru punerea în aplicare a drepturilor prevăzute în Directiva privind protecția temporară.

Aproximativ 200 de membri ai personalului Frontex sunt mobilizați la punctele relevante de trecere a frontierei din Polonia, România, Slovacia și Republica Moldova pentru a sprijini prelucrarea eficientă și rapidă a persoanelor care fug din calea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Și Europol a mobilizat personal și agenți invitați pentru a efectua controale de securitate secundare în Lituania, Polonia, Slovacia, România, Ungaria și Republica Moldova. Personalul Europol sprijină, de asemenea, anchetele din aceste țări atunci când li se solicită acest lucru.

FRA a compilat rapoarte privind punerea în aplicare a Directivei privind protecția temporară și a efectuat recent un amplu sondaj în rândul beneficiarilor, care a identificat principalele provocări și priorități pentru lunile următoare.

6.Solidaritate și parteneriat

6.1.Solidaritatea în acțiune

Solidaritatea a fost caracteristica definitorie a răspunsului UE la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, manifestată în special prin decizia statelor membre de a acorda o derogare de la aplicarea articolului 11 din Directiva privind protecția temporară, oferind astfel posibilitatea persoanelor care beneficiază de protecție temporară într-un stat membru să se deplaseze în alte state membre pentru a beneficia de protecție temporară în statele respective. Acest lucru a asigurat fluiditatea deplasărilor ulterioare în UE, care a contribuit la scăderea presiunii asupra sistemelor naționale de primire ale statelor membre care se învecinează cu Ucraina și a redus formalitățile 70 în ceea ce privește transferurile, facilitând astfel aplicarea instrumentului.

Pentru a reduce presiunea asupra capacității de primire suprasolicitate a Republicii Moldova, Comisia a sprijinit și a coordonat încă de la început, în cadrul Platformei de solidaritate, transferul persoanelor vulnerabile care au fugit din Ucraina și care au dreptul la protecție temporară din Republica Moldova către statele membre ale UE și alte țări asociate spațiului Schengen. Până în prezent, 12 state membre ale UE, plus Norvegia, Liechtenstein, Elveția și Islanda s-au angajat să primească 17 870 de persoane care tranzitează Republica Moldova. Din angajamentele asumate până în prezent, un număr total de 2 377 de persoane au fost transferate din Republica Moldova în UE și în alte țări asociate spațiului Schengen (la 17 februarie 2023). În plus, angajamentul UE a inclus și un sprijin financiar pentru activitățile Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM) legate de organizarea de zboruri din Republica Moldova către statele membre ale UE și țările asociate spațiului Schengen, ca parte a unui proiect finanțat de UE în valoare de 15 milioane EUR.

6.2.Colaborarea și coordonarea cu autoritățile ucrainene

Implicarea și participarea la reuniunile autorităților ucrainene din Ucraina și ale ambasadelor și consulatelor ucrainene din statele membre ale UE au devenit rapid una dintre caracteristicile distinctive ale răspunsului operațional la această criză comparativ cu orice alte crize din trecut. Comisia a reușit să stabilească o cooperare strânsă cu autoritățile ucrainene, ceea ce a permis o coordonare mai amplă și în domenii-cheie dedicate protecției categoriilor de persoane vulnerabile, prevenirii traficului de persoane și introducerii ilegale de persoane, precum și o mai bună identificare a provocărilor legate de accesul efectiv al persoanelor la drepturile aferente protecției temporare. Acest lucru a ajutat Comisia și statele membre să identifice și să corecteze deficiențele în ceea ce privește punerea în aplicare a directivei.

6.3.De la solidaritatea europeană la răspunsul mondial

Comisia a luat legătura cu partenerii săi internaționali prin instituirea unei componente internaționale a Platformei de solidaritate pentru a include Statele Unite, Canada și Regatul Unit. Obiectivul este de a face schimb de informații cu privire la sistemele instituite de diferite țări ce oferă protecție persoanelor care fug din calea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei 71 , de a face schimb de cunoștințe actualizate privind situația din Ucraina și de a discuta despre planificarea pentru situații neprevăzute și asistența suplimentară.

Cooperarea strânsă cu organizațiile internaționale relevante, în special cu UNHCR și OIM, a contribuit la îmbunătățirea conștientizării situației de către UE. Aceasta a permis întreprinderea unor acțiuni mai bine fundamentate (prin studii și analize) și a asigurat sprijin operațional părților interesate și proiectelor concrete implementate pe teren, cum ar fi transferul din Republica Moldova în UE al persoanelor vulnerabile care fug din Ucraina și dezvoltarea procedurilor standard de operare în cazul acestor transferuri.

7.Perspective

Astfel cum s-a reiterat în cadrul reuniunii Consiliului European din 9 februarie 2023, Uniunea va sprijini persoanele care fug din calea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei atât timp cât va fi necesar. Prin activarea Directivei privind protecția temporară, UE a oferit siguranță pentru milioane de persoane care au fost nevoite să părăsească țara. Protecția temporară a fost deja extinsă până în martie 2024. Dacă va fi necesar, Comisia este pregătită să prezinte o nouă propunere de extindere.

Directiva a reprezentat catalizatorul unui efort fără precedent la nivelul întregii societăți, pentru care Comisia a pledat încă din primele zile ale răspunsului la această criză. Toate sectoarele administrației publice și ale societății au fost mobilizate într-un mod fără precedent, punând în aplicare drepturile consacrate în Directiva privind protecția temporară. Aceasta a stimulat un grad ridicat de inovare, inclusiv proiecte-pilot în diferite sectoare precum ocuparea forței de muncă, educație, locuințe și recunoașterea calificărilor, din care vor fi extrase lecții esențiale pentru a ne îmbunătăți politicile și a fi pregătiți pentru scenarii viitoare.

Directiva s-a dovedit a fi solidă, dar și suficient de flexibilă pentru a permite un răspuns colectiv și rapid, susținut de o coordonare puternică la nivelul UE prin intermediul Platformei de solidaritate. Acest lucru a contribuit la stabilirea de noi conexiuni și la promovarea cooperării între autoritățile publice, partenerii sociali, societatea civilă și persoanele care fug din calea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.

O abordare solidă și coordonată la nivelul UE este necesară nu numai pentru a aborda în continuare provocările actuale, ci și pentru orice acțiune viitoare. Va fi esențial să se asigure o tranziție lină către statute juridice alternative care să permită accesul la drepturi peste durata maximă a protecției temporare, de exemplu, prin prelungirea permiselor de ședere și de muncă sau prin crearea condițiilor pentru tranziția către alte statute juridice. Acest lucru este important pentru a nu suprasolicita sistemele de azil ale statelor membre.

În paralel, este necesar un sprijin specific pentru persoanele care, după ce au fugit din Ucraina, doresc să se întoarcă acasă. Comisia a abordat deja această chestiune prin orientări specifice sub forma unor întrebări frecvente, clarificând diferitele consecințe ale vizitelor pe termen scurt în Ucraina și ale întoarcerii voluntare în Ucraina 72 și oferind garanții pentru persoanele care doresc să se întoarcă acasă în Ucraina, astfel încât să poată reaccesa cu ușurință drepturile aferente protecției în cazul în care sunt nevoite să fugă din nou 73 . Comisia va continua să monitorizeze situația, pentru a se asigura că statele membre iau măsurile necesare pentru a facilita întoarcerea voluntară a persoanelor care, în deplină cunoștință de cauză, decid să se întoarcă acasă și pentru a sprijini aceste decizii prin intermediul fondurilor pentru afaceri interne. De asemenea, Comisia își intensifică eforturile în cadrul Platformei multiinstituționale de coordonare a donatorilor pentru a sprijini procesul de reparare, redresare și reconstrucție a Ucrainei. Întoarcerea persoanelor strămutate va fi un aspect important în acest context.

În sens mai larg, Directiva privind protecția temporară s-a dovedit a fi un instrument esențial pentru a oferi protecție imediată în UE, iar Comisia consideră că aceasta ar trebui să facă în continuare parte din setul de instrumente de care dispune Uniunea Europeană în viitor.

Cu toate acestea, experiența a arătat că tipurile de provocări în materie de migrație cu care se confruntă Uniunea pot varia foarte mult, în special în ceea ce privește amploarea sau componența fluxurilor de migrație. Prin urmare, este esențial ca UE să dispună de instrumente variate și să fie pregătită să răspundă tuturor tipurilor de crize. Comisia va colabora cu colegiuitorii pentru a se asigura că Uniunea Europeană dispune de instrumentele de care are nevoie în viitor și pentru a asigura o armonizare adecvată cu propunerea sa de regulament privind abordarea situațiilor de criză și de forță majoră 74 .

Punerea în aplicare a directivei în viitorul apropiat va necesita un sprijin continuu pentru abordarea provocărilor existente și pentru asigurarea unor tranziții și a unor planuri de contingență adecvate pentru gestionarea eficientă a situațiilor viitoare. Platforma de solidaritate va continua să asigure un răspuns coordonat al UE și să colaboreze cu statele membre și cu alte părți interesate.

Solidaritatea și compasiunea de care au dat dovadă cetățenii din întreaga UE, precum și eforturile depuse de autoritățile naționale și locale, de părțile interesate și de comunități reprezintă în continuare lecții importante, demonstrând încă o dată că Uniunea Europeană este puternică atunci când acționează cu unitate și coordonare.

Uniunea Europeană va rămâne un loc primitor pentru persoanele care fug din calea agresiunii Rusiei atât timp cât va fi necesar.

(1)

      Directiva 2001/55/CE a Consiliului din 20 iulie 2001 privind standardele minime pentru acordarea protecției temporare, în cazul unui aflux masiv de persoane strămutate, și măsurile de promovare a unui echilibru între eforturile statelor membre pentru primirea acestor persoane și suportarea consecințelor acestei primiri.

(2)

      Planul în 10 puncte pentru o coordonare europeană mai strânsă în ceea ce privește primirea persoanelor care fug din calea războiului din Ucraina .

(3)

      Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor Primirea persoanelor care fug din calea războiului din Ucraina: pregătirea Europei pentru a răspunde nevoilor acestora.

(4)

   Numărul cumulat de intrări în UE din Ucraina și Moldova nu include intrările cetățenilor români și moldoveni din Moldova în România. Datele disponibile nu ne permit să stabilim clar câte dintre aceste cazuri reprezintă trafic de frontieră obișnuit și câte sunt persoane care fug din calea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Cifrele privind intrările și ieșirile se referă la numărul de deplasări transfrontaliere, nu la persoane luate în mod individual. Diferența dintre numărul total de intrări și intrările resortisanților ucraineni include atât intrările resortisanților UE, cât și cele ale resortisanților țărilor terțe, altele decât Ucraina. Peste 300 000 de resortisanți ai țărilor terțe, altele decât Ucraina, au intrat în UE din Ucraina și Moldova, aceștia provenind în principal din Turcia, SUA, Rusia, Israel, India, Azerbaidjan, Georgia, Regatul Unit, Moldova și Uzbekistan.

(5)

      Beneficiarii de protecție temporară la sfârșitul lunii în funcție de cetățenie, vârstă și sex – date lunare .

(6)

     Platforma de solidaritate reunește Comisia Europeană, Secretariatul General al Consiliului, Serviciul European de Acțiune Externă, statele membre ale UE și țările asociate spațiului Schengen, agențiile UE, organizații internaționale precum Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) și Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), precum și autorități din Ucraina și Moldova.

(7)

      Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului din 4 martie 2022 de constatare a existenței unui aflux masiv de persoane strămutate din Ucraina în înțelesul articolului 5 din Directiva 2001/55/CE și având drept efect introducerea unei protecții temporare .

(8)

     Această rețea răspunde nevoii de a oferi un tablou situațional exact, actualizat și comun ca bază pentru un proces decizional rapid la nivel politic și operațional. Rețeaua monitorizează deplasările transfrontaliere din Ucraina în UE, primirea inițială și punerea în aplicare a Directivei privind protecția temporară, inclusiv tendințele privind numărul de cereri depuse săptămânal și informații detaliate privind accesul la educație, locuri de muncă și asistență medicală. Recomandarea (UE) 2020/1366 a Comisiei din 23 septembrie 2020 privind un mecanism al UE de pregătire pentru situații de criză și de gestionare a crizelor legate de migrație.

(9)

      Solidaritatea UE cu Ucraina .

(10)

      Linia de asistență telefonică a UE .

(11)

      Un an de rezistență ucraineană .

(12)

     Articolul 2 alineatele (1) și (2) din decizia de punere în aplicare a Consiliului.

(13)

     Decizia prevede că, pentru aceste categorii de persoane, statele membre aplică fie protecție temporară, fie o protecție adecvată în temeiul dreptului național. Majoritatea statelor membre au evitat aplicarea unui sistem dual, astfel că resortisanții țărilor terțe și apatrizii care își aveau reședința permanentă în Ucraina au beneficiat mai degrabă de drepturile aferente protecției temporare decât de alte forme de protecție adecvată în temeiul dreptului național.

(14)

     Deși după un an de la începutul agresiunii, aplicarea acestor dispoziții este întreruptă în unele state membre, cum ar fi Țările de Jos.

(15)

     În Polonia, resortisanții țărilor terțe sunt gestionați din punct de vedere administrativ prin intermediul Oficiului pentru străini.

(16)

     Austria, Estonia, Grecia și Suedia.

(17)

     Austria și Estonia, de exemplu, aplică proceduri accelerate.

(18)

    Beneficiarii de protecție temporară la sfârșitul lunii în funcție de cetățenie, vârstă și sex – date lunare .

(19)

      Fleeing Ukraine: Displaced people’s experiences in the EU (Refugiații din Ucraina: experiențele persoanelor strămutate în UE).

(20)

      Comunicare a Comisiei privind orientări operaționale pentru punerea în aplicare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului de constatare a existenței unui aflux masiv de persoane strămutate din Ucraina în înțelesul articolului 5 din Directiva 2001/55/CE și având drept efect introducerea unei protecții temporare 2022/C 126 I/01 ).

(21)

      Unaccompanied and Separated Children fleeing from war in Ukraine - Frequently Asked Questions on Registration, Reception and Care (Întrebări frecvente privind înregistrarea, primirea și îngrijirea copiilor neînsoțiți și separați care fug din calea războiului din Ucraina).

(22)

     „Minori neînsoțiți” înseamnă resortisanți ai țărilor terțe sau apatrizi sub 18 ani care sosesc pe teritoriul statelor membre neînsoțiți de un adult responsabil pentru aceștia prin lege sau obicei, și cât timp ei nu sunt efectiv în întreținerea unei astfel de persoane, sau minori care sunt lăsați neînsoțiți după intrarea lor pe teritoriul statelor membre [articolul 2 litera (f) din Directiva 2001/55/CE privind protecția temporară].

„Copil separat” înseamnă un copil care sosește pe teritoriul statelor membre însoțit de rude sau de adulți cunoscuți (cu care nu este înrudit), în unele cazuri aceștia din urmă primind de la părinte (părinți) o autorizație de a călători împreună cu copilul și/sau de a oferi îngrijire temporară (de exemplu: o mamă ucraineană care călătorește cu proprii copii și cu cei ai unei alte familii).

(23)

     Uniunea acordă importanță dezinstituționalizării, lucru care se reflectă în cadrul general de politică al UE. De exemplu, Recomandarea Consiliului de instituire a unei Garanții europene pentru copii prevede că „în vederea dezinstituționalizării copiilor, ar trebui să fie promovată îngrijirea comunitară sau familială de calitate. Ar trebui să se recurgă la plasarea copiilor în îngrijire instituționalizată numai atunci când este în interesul superior al copilului, ținându-se seama de situația generală a copilului și luându-se în considerare nevoile individuale ale copilului.”

(24)

      Comunicare a Comisiei privind orientări operaționale pentru punerea în aplicare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului de constatare a existenței unui aflux masiv de persoane strămutate din Ucraina în înțelesul articolului 5 din Directiva 2001/55/CE și având drept efect introducerea unei protecții temporare .

(25)

      Întrebări frecvente privind înregistrarea, primirea și îngrijirea copiilor neînsoțiți și separați care fug din calea războiului din Ucraina .

(26)

      Convenția de la Haga asupra competenței, legii aplicabile, recunoașterii, executării și cooperării privind răspunderea părintească și măsurile de protecție a copiilor.

(27)

      Practici privind copiii neînsoțiți și separați din Ucraina.

(28)

     Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei – Impactul amplu asupra drepturilor fundamentale în UE, Buletinul nr. 2 al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene [ The Russian war of aggression against Ukraine ― The broad fundamental rights impact in the EU (europa.eu) ].

(29)

    Organizația Internațională a Muncii și Autoritatea Europeană a Muncii și-au unit forțele pentru a reduce riscurile de muncă nedeclarată, exploatare prin muncă și trafic de persoane care fug din calea războiului din Ucraina | Autoritatea Europeană a Muncii (europa.eu) .

(30)

      A Common Anti-Trafficking Plan to address the risks of trafficking in human beings and support potential victims among those fleeing the war in Ukraine (Un plan comun de combatere a traficului de persoane menit să abordeze riscurile de trafic de persoane și să sprijine potențialele victime din rândul persoanelor care fug din calea războiului din Ucraina).

(31)

      Raport privind progresele înregistrate cu privire la combaterea traficului de persoane (al patrulea raport) .  

(32)

     Raportorul național sau mecanismele echivalente din statele membre contribuie la înțelegerea traficului de persoane în diferitele sale forme de exploatare prin colectarea și analizarea periodică a datelor, evaluează eficacitatea și impactul politicilor și acțiunilor naționale de combatere a traficului de persoane și de sprijinire a victimelor acestuia și prezintă recomandări pentru îmbunătățirea politicilor și a practicilor de combatere a tuturor formelor de trafic [ Intensificarea unui răspuns coordonat (europa.eu) ].

(33)

     Directiva 2012/29/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/220/JAI a Consiliului, JO L 315, 14.11.2012, p. 57.

(34)

      https://www.eurojust.europa.eu/sites/default/files/assets/eurojust-icc-csos-guidelines.pdf .

(35)

     La începutul anului școlar 2022-2023, aproximativ jumătate de milion de copii ucraineni erau înscriși în sistemele de învățământ de la nivelul UE.

(36)

      Spațiul european al educației - Educație și formare de calitate pentru toți .

(37)

      Site-ul „Ukrainian Education in Emergency” oferă informații cu privire la sistemul și programa de învățământ din Ucraina, iar scopul său este de a ajuta copiii ucraineni să se adapteze școlilor și programelor de învățământ noi din străinătate.

(38)

      Susținerea incluziunii copiilor ucraineni strămutați în sistemul de învățământ: considerații, principii-cheie și practici pentru anul școlar 2022-2023 .

(39)

    Platforma europeană de educație școlară .

(40)

      School Education Gateway.

(41)

      Educație și sprijin pentru refugiații ucraineni . Pagina de destinație a fost creată inițial pe platforma online School Education Gateway, care, începând cu 1 octombrie 2022, a migrat către Platforma europeană de educație școlară.

(42)

      Comunicare a Comisiei privind orientări pentru accesul la piața muncii, la educație și formare profesională și la învățarea în rândul adulților pentru persoanele care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei .

(43)

     A se vedea articolul 13 din DPT.

(44)

   Articolul 13 prevede, de asemenea, că: „Atunci când persoanele care beneficiază de protecție temporară desfășoară o activitate salariată sau independentă, atunci când se fixează nivelul de ajutor propus, se ține seama de capacitatea acestora de a-și satisface propriile nevoi”.

(45)

     EUAA, Providing Temporary Protection to Displaced Persons from Ukraine: A Year in Review (Protecția temporară acordată persoanelor strămutate din Ucraina: analiza unui an).

(46)

      Raport privind accesul la asistență medicală în statele membre ale UE - Punerea în aplicare a Directivei privind protecția temporară (2001/55/CE) și a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului .

(47)

      Marea majoritate a statelor membre au asigurat vaccinarea gratuită împotriva COVID- 19 .

(48)

    Comunicare a Comisiei privind orientări operaționale pentru punerea în aplicare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului de constatare a existenței unui aflux masiv de persoane strămutate din Ucraina în înțelesul articolului 5 din Directiva 2001/55/CE și având drept efect introducerea unei protecții temporare .

(49)

      Comunicare a Comisiei privind orientări pentru accesul la piața muncii, la educație și formare profesională și la învățarea în rândul adulților pentru persoanele care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei .

(50)

      Răspunsurile OCDE în materie de politici la impactul războiului din Ucraina – Ce știm despre competențele și rezultatele pe piața forței de muncă ale refugiaților din Ucraina .

(51)

      Sprijinul oferit de serviciile publice de ocupare a forței de muncă persoanelor strămutate din Ucraina: cele mai recente evoluții - Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune .

(52)

      Proiectul-pilot privind rezerva de talente la nivelul UE .

(53)

     Cipru, Spania, Finlanda, Croația, Lituania, Slovacia, Polonia.

(54)

      Recomandarea (UE) 2022/554 a Comisiei din 5 aprilie 2022 privind recunoașterea calificărilor pentru persoanele care fug din calea invadării Ucrainei de către Rusia .

(55)

Raport comparativ între Cadrul european al calificărilor și Cadrul național al calificărilor din Ucraina .

(56)

     De exemplu, măsuri care permit cadrelor medicale să lucreze sub supraveghere în Letonia înainte de recunoașterea oficială a calificărilor acestora.

(57)

     https://www.mfrr.eu/.

(58)

     https://www.investigativejournalismforeu.net/.

(59)

      Parteneriatul european reînnoit pentru integrare .

(60)

      Mecanismul de protecție civilă al UE (europa.eu) .

(61)

      Răspunsurile OCDE în materie de politici la impactul războiului din Ucraina - Sprijinul pentru locuințe oferit refugiaților ucraineni în țările gazdă .

(62)

      Locuințe sigure și adecvate pentru persoanele care fug din calea războiului din Ucraina .

(63)

      Solidaritate și locuințe: promovarea locuințelor sigure – Considerații, principii-cheie și practici - Situația la 21 februarie 2023 .

(64)

      Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI) – Cerere de propuneri – 17 ianuarie 2023 .  

(65)

     Rețeaua europeană de integrare (European Integration Network – EIN) reunește reprezentanți ai autorităților publice naționale, în principal din ministerele responsabile cu integrarea migranților, din toate cele 27 de state membre ale UE, plus Islanda și Norvegia. Aceștia sunt implicați adesea în planificarea și punerea în aplicare în țările respective a oportunităților de finanțare specifice ale UE, cum ar fi Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI). Membrii EIN participă, de asemenea, la vizite de studiu specifice, evaluări inter pares, ateliere și acțiuni de asistență reciprocă privind aspecte specifice ale integrării pentru a face schimb de cunoștințe. A se vedea Rețeaua europeană de integrare | Site-ul european privind integrarea (europa.eu) .

(66)

      Regulamentul (UE) 2022/562 din 6 aprilie 2022 , Regulamentul (UE) 2022/613 din 12 aprilie 2022 , Regulamentul (UE) 2022/2039 din 26 octombrie 2022 .

(67)

     La 31 ianuarie 2023.

(68)

     Exercițiul de reprogramare pentru instituirea acestui sistem este în desfășurare, iar Comisia va verifica respectarea acestei condiții la încheierea programelor.

(69)

     Fonduri pentru asistență de urgență în valoare de 385 de milioane EUR au fost alocate Cehiei (54,4 milioane EUR), Poloniei (200,1 milioane EUR), Estoniei (10,1 milioane EUR), Lituaniei (10,1 milioane EUR), Bulgariei (10,9 milioane EUR), Letoniei (7,8 milioane EUR), României (39,1 milioane EUR), Ungariei (21,1 milioane EUR), Slovaciei (24,7 milioane EUR) și Ciprului (6,7 milioane EUR).

(70)

     Articolul 26 din DPT.

(71)

     De la începutul războiului, peste 400 000 de persoane din Ucraina au sosit în SUA, Canada și Regatul Unit.

(72)

      Întrebări frecvente primite cu privire la interpretarea Directivei privind protecția temporară și a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului.

(73)

      Întrebări frecvente privind întoarcerea voluntară în Ucraina în contextul protecției temporare.

(74)

      Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind abordarea situațiilor de criză și de forță majoră în domeniul migrației și azilului .