COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 26.8.2022
COM(2022) 416 final
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
privind punerea în aplicare a Fondului pentru inovare, inclusiv revizuirea menționată la articolul 24 din Regulamentul (UE) nr. 1031/2010
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
privind punerea în aplicare a Fondului pentru inovare, inclusiv revizuirea menționată la articolul 24 din Regulamentul (UE) nr. 1031/2010
1. Introducere
Fondul pentru inovare este unul dintre cele mai mari programe de finanțare din lume pentru demonstrarea pe piață a tehnologiilor inovatoare cu emisii scăzute de dioxid de carbon, având ca scop aducerea pe piață a unor soluții industriale pentru decarbonizarea Europei și sprijinirea tranziției sale către neutralitatea climatică. Deși există numeroase instrumente financiare disponibile la nivelul UE, Fondul pentru inovare joacă un rol unic datorită dimensiunii sale și se axează pe ultimele etape ale implementării tehnologiilor curate inovatoare.
Beneficiind de finanțare în valoare de peste 38 de miliarde EUR 1 din licitarea certificatelor din cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii, Fondul pentru inovare vizează:
industriile energointensive, inclusiv captarea și utilizarea carbonului (CUC) în condiții de siguranță pentru mediu, care contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice, precum și produsele care le înlocuiesc pe cele cu emisii ridicate de dioxid de carbon;
proiectele de captare și stocare geologică a CO2 (CSC), sigure din punctul de vedere al mediului;
tehnologiile inovatoare de producere a energiei din surse regenerabile și
tehnologiile de stocare a energiei.
Obiectivul Fondului pentru inovare este de a crea stimulentele financiare adecvate pentru ca întreprinderile să investească în prezent în tehnologii curate și să le permită să devină lideri mondiali în domeniul tehnologiilor curate.
Figura 1: Prezentare generală a Fondului pentru inovare
Propunerea de revizuire a Directivei EU ETS prezentată de Comisie în iulie 2021 în cadrul pachetului legislativ „Pregătiți pentru 55” 2 vizează consolidarea suplimentară a fondului prin creșterea numărului de certificate de emisii și, prin urmare, a bugetului disponibil pentru fond, extinzând domeniul de aplicare al directivei la sectorul maritim, rutier și al construcțiilor.
DG Politici Climatice are responsabilitatea generală pentru Fondul pentru inovare, inclusiv pentru definirea volumului și a priorităților de politică ale cererilor de propuneri și a elementelor esențiale ale acestora, precum și pentru adoptarea deciziilor de atribuire. Agenția Executivă pentru Climă, Infrastructură și Mediu (CINEA) îndeplinește sarcina de gestionare a cererilor de propuneri, a evaluărilor, a pregătirii și a semnării granturilor, precum și sarcina de monitorizare zilnică a proiectelor. Banca Europeană de Investiții oferă asistență pentru dezvoltarea de proiecte. Statele membre sunt consultate cu privire la deciziile de finanțare și la lista proiectelor selectate, rolul lor fiind esențial pentru a ajunge la potențialii solicitanți de pe teritoriul lor și pentru a-i sprijini la depunerea cererilor (de exemplu, prin scheme de sprijin) și în punerea în aplicare a proiectelor (de exemplu, prin facilitarea obținerii autorizațiilor).
1.2. Scopul prezentului raport
În conformitate cu articolul 23 alineatul (6) din Regulamentul delegat (UE) 2019/856 din 26 februarie 2019 de completare a Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește funcționarea Fondului pentru inovare (denumit în continuare „regulamentul delegat”), Comisia prezintă anual Consiliului și Parlamentului European un raport privind stadiul punerii în aplicare a Fondului pentru inovare.
Prezentul raport îndeplinește cerința pentru 2020 și 2021 prin sintetizarea rezultatelor primelor două cereri de propuneri ale fondului care au fost disponibile abia la sfârșitul anului 2021: prima cerere de propuneri de proiecte la scară mare (definite ca proiecte cu cheltuieli totale de capital de peste 7,5 milioane EUR) și prima cerere de propuneri de proiecte la scară mică (definite ca proiecte cu cheltuieli totale de capital mai mici de 7,5 milioane EUR). Prima cerere de propuneri de proiecte la scară mare a fost lansată la 3 iulie 2020, iar rezultatele au fost anunțate la 16 noiembrie 2021, în timp ce prima cerere de propuneri de proiecte la scară mică a fost lansată la 1 decembrie 2020, iar rezultatele au fost anunțate la 27 iulie 2021.
Prezentul raport analizează rezultatele acestor cereri de propuneri și contribuția lor la obiectivele fondului, concentrându-se în același timp pe lecțiile învățate și pe concluziile relevante în materie de politici.
Deși cea de a 2-a cerere de proiecte la scară mare a fost lansată la 26 octombrie 2021, iar cea de a 2-a cerere de proiecte la scară mică a fost lansată la 31 martie 2022, aceste cereri sunt încă în curs și, prin urmare, rezultatele lor vor fi raportate în cel de al doilea raport privind Fondul pentru inovare.
Articolul 24 alineatul (3) din Regulamentul privind licitațiile 3 prevede revizuirea de către Comisie a volumelor de certificate de emisii care urmează să fie scoase la licitație după decizia de atribuire a Fondului pentru inovare din cadrul fiecărei cereri de propuneri, precum și a altor aspecte legate de operațiunile Fondului pentru inovare. Astfel de revizuiri se efectuează o dată la doi ani, prima dintre ele fiind realizată cel târziu la 30 iunie 2022. Prezentul raport îndeplinește, de asemenea, acest obiectiv.
2. Rezultatul primelor două cereri de propuneri din cadrul Fondului pentru inovare
2.1. Interesul privat în Fondul pentru inovare
Datorită unei ample campanii de comunicare și a peste 30 de ateliere de sensibilizare cu numeroase asociații industriale din UE și state membre în 2019 și 2020 4 , ambele cereri de propuneri au atras un număr impresionant de cereri: 311 5 pentru proiecte la scară mare și 232 6 pentru proiecte la scară mică. Cererile au vizat toate sectoarele eligibile și toate statele membre, contribuind astfel la îndeplinirea obiectivului fondului de a finanța proiecte dintr-un spectru sectorial și geografic larg.
Numărul de cereri arată că industria este interesată să dezvolte soluții tehnologice curate care să contribuie la neutralitatea climatică a UE și că fondul poate selecta dintr-un portofoliu variat de proiecte ecologice care au nevoie de sprijin și care mobilizează capital privat. În comparație cu cererile pentru proiecte la scară mare, prima cerere de propuneri de proiecte la scară mică a atras mai puține cereri din partea industriilor energointensive și a sectorului captării, utilizării și stocării dioxidului de carbon, dar mai multe cereri din partea sectorului surselor regenerabile de energie și al stocării energiei.
2.2. Calitatea cererilor
Comisia a oferit solicitanților asistență extinsă, specifică cererii de propuneri, pe tot parcursul procedurilor de depunere a cererilor pentru ambele cereri de propuneri. Calitatea cererilor a fost în general ridicată, ceea ce a condus la o concurență puternică între proiecte în cadrul ambelor cereri de propuneri. Cu toate acestea, calitatea cererilor a fost mai scăzută în cazul cererii de propuneri de proiecte la scară mică, după cum o demonstrează numărul mai mic de propuneri care au îndeplinit toate pragurile minime.
Pentru fiecare cerere de propuneri, Comisia și CINEA au organizat webinare 7 și zile de informare dedicate. Textele cererilor de propuneri au fost explicate în detaliu, s-au oferit răspunsuri la întrebările potențialilor solicitanți și au fost furnizate materiale explicative pentru a facilita întocmirea cererilor de către întreprinderi. În paralel, un serviciu de asistență specific a răspuns la peste 1 500 de întrebări în total pentru ambele cereri de propuneri. După închiderea cererilor de propuneri, a fost prezentat și publicat un raport privind cele mai bune practici care i-ar putea ajuta pe potențialii solicitanți 8 .
În ceea ce privește prima cerere de propuneri de proiecte la scară mare, dintre cele 311 cereri primite, 19 (5 %) au fost considerate inadmisibile sau neeligibile în prima etapă 9 . În cazul primei cereri de propuneri de proiecte la scară mică, din cele 232 10 de cereri primite, 55 de proiecte (24 %) au fost considerate inadmisibile sau neeligibile, 2 nu au fost luate în considerare (propuneri de testare), ceea ce a condus la un total de 175 de propuneri eligibile care au concurat pentru granturi (a se vedea Figura 2 ).
Figura 2: Numărul de propuneri eligibile și admisibile pentru fiecare cerere de propuneri
Proiectele au fost selectate pe baza a cinci criterii de atribuire definite în regulamentul delegat și în textele cererilor de propuneri (pentru proiectele la scară mică, criteriile de atribuire au fost simplificate):
1.gradul de inovare;
2.eficacitatea în ceea ce privește potențialul de evitare a emisiilor de gaze cu efect de seră;
3.maturitatea proiectului;
4.scalabilitatea și
5.eficiența din punctul de vedere al costurilor.
Per ansamblu, proiectele din cadrul primei cereri de propuneri de proiecte la scară mare au obținut un punctaj mai mare decât propunerile de proiecte la scară mică în ceea ce privește criteriile de atribuire, cu o concurență mai puternică între proiecte (a se vedea Figura 3 ). În cadrul cererii de propuneri de proiecte la scară mare, care a constat în două runde de evaluare, primele cele mai bune 70 de propuneri eligibile din prima etapă au fost invitate în a doua etapă. Dintre cele 70 de propuneri invitate, au fost depuse 66. În cele din urmă, șapte proiecte au fost invitate pentru pregătirea granturilor, în timp ce 41 de proiecte care au obținut punctaj ridicat (și anume, care au depășit pragul minim pentru toate criteriile de atribuire) nu au putut fi finanțate din cauza bugetului insuficient din cadrul cererii de propuneri de proiecte la scară mare.
În cadrul primei cereri de propuneri de proiecte la scară mică, dintre cele 175 de propuneri evaluate, 137 nu au atins toate pragurile de atribuire. Doar 6 propuneri s-au situat peste toate pragurile, dar nu au putut fi finanțate din cauza bugetului insuficient, iar 32 de proiecte au fost invitate pentru pregătirea granturilor. În cele din urmă, au fost acordate granturi pentru 30 de proiecte, iar două proiecte au fost retrase.
Evaluarea criteriilor de atribuire arată diferențe semnificative în ceea ce privește distribuția punctajului median între cele două cereri de propuneri. În cazul primei cereri de propuneri de proiecte la scară mare, mai multe propuneri au obținut un punctaj mai mare decât toate pragurile, astfel încât competiția pentru finanțare a fost mai puternică (41 s-au situat peste prag și șapte au fost câștigătoare), în timp ce în prima cerere de propuneri de proiecte la scară mică, doar 38 de propuneri au obținut un punctaj peste pragurile de atribuire și 32 de propuneri au fost câștigătoare. Cu toate acestea, propunerile câștigătoare în cadrul cererii de propuneri de proiecte la scară mică au obținut un punctaj relativ mai mare decât cele câștigătoare în cadrul cererii de propuneri de proiecte la scară mare.
Figura 3: Nivelul concurenței între proiectele din cadrul primei cereri de propuneri de proiecte la scară mare și la scară mică – clasamentul final
Comisia își continuă eforturile pentru a sprijini întreprinderile care depun cereri de finanțare din cadrul fondului punând la dispoziție mai multe webinare pentru fiecare cerere de propuneri, documente de orientare și rapoarte privind cele mai bune practici, precum și instrumente inovatoare, cum ar fi chestionarul de autoverificare elaborat pentru cea de a doua cerere de propuneri de proiecte la scară mică.
Ca urmare a numărului foarte mare de cereri pentru ambele cereri de propuneri și a suprasubscrierii semnificative a bugetului s-a preconizat o concurență puternică pentru finanțare și, prin urmare, doar câteva proiecte au primit granturi, în timp ce numeroase proiecte care au depășit toate pragurile nu au beneficiat de sprijin, în special în cadrul cererii de propuneri de proiecte la scară mare. Acest lucru indică faptul că întreprinderile manifestă un interes deosebit față de fond și, prin urmare, Comisia a majorat cu 50 % cea de a doua cerere de propuneri de proiecte la scară mare și, de asemenea, facilitează reînscrierea proiectelor din prima rundă de cereri de propuneri prin modificarea regulamentului delegat pentru a permite depunerea de cereri într-o singură etapă.
2.3. Granturile solicitate în raport cu bugetul disponibil
Proiectele care s-au înscris pentru ambele cereri de propuneri, dar în special pentru cea la scară mare, au solicitat o finanțare mult mai mare decât sumele disponibile în cadrul cererilor respective. Prin urmare, Comisia a majorat bugetele aferente cererilor de propuneri utilizând flexibilitatea de 20 % în conformitate cu decizia de finanțare. Proiectele care s-au înscris în cadrul primei cereri de propuneri de proiecte la scară mare au solicitat o sumă totală de 21,7 miliarde EUR, depășind considerabil bugetul disponibil de 1 miliard EUR. În cazul primei cereri de propuneri de proiecte la scară mică, suprasubscrierea a fost ușor mai redusă: bugetul solicitat a fost de 12,1 miliarde EUR, de 10 ori bugetul disponibil. Pentru a rezolva problema suprasubscrierii, Comisia a majorat bugetele cererilor de propuneri utilizând flexibilitatea de 20 % în conformitate cu decizia de finanțare și a acordat granturi în valoare de 1 145 586 747 EUR în prima cerere de propuneri de proiecte la scară mare și de 109 163 733 EUR în prima cerere de propuneri de proiecte la scară mică.
2.4. Contribuția proiectelor finanțate din Fondul pentru inovare la neutralitatea climatică a UE
2.4.1. Reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră
Primele două cereri de propuneri din cadrul Fondului pentru inovare sprijină proiecte cu un potențial semnificativ de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și de a contribui la neutralitatea climatică a UE.
Proiectele cărora li s-au acordat granturi în cadrul primei runde de cereri de propuneri din cadrul Fondului pentru inovare indică o reducere de 77,4 Mt CO2 echivalent în primii 10 ani de funcționare. Primele rezultate în materie de reducere a emisiilor sunt așteptate începând cu 2023, odată cu demararea primelor proiecte care au primit granturi.
Figura 4: Evitarea emisiilor de GES în termeni absoluți preconizată pe o perioadă de 10 ani de implementare a proiectelor atribuite
2.4.2. Proiecte foarte inovatoare cu potențial semnificativ de scalabilitate
Primele două cereri de propuneri din cadrul Fondului pentru inovare sprijină proiecte extrem de inovatoare care vor facilita tranziția către neutralitatea climatică a unor ecosisteme industriale întregi. Proiectele trebuie să ofere mai mult decât o inovare incrementală în comparație cu stadiul actual al tehnologiei la nivelul UE pentru a fi eligibile pentru finanțare, în timp ce, cel mai adesea, acestea sunt evaluate ca inovații foarte puternice sau revoluționare. Proiectele câștigătoare au un potențial substanțial de scalabilitate, demonstrând oportunitatea de a atrage reduceri suplimentare ale emisiilor de gaze cu efect de seră prin transferarea tehnologiei sau a aplicării acesteia în alte amplasamente și sectoare și implicând cooperarea diferiților actori din economia regională și europeană.
Prima cerere de propuneri pentru proiecte la scară mare
Proiectele evaluate în prima etapă a primei cereri de propuneri de proiecte la scară mare au etalat o gamă variată de căi tehnologice și de soluții inovatoare în domeniul tehnologiilor curate 11 . Această gamă variată a fost menținută în cea de a doua etapă a cererii de propuneri și în cadrul celor șapte proiecte câștigătoare.
În cadrul primei cereri de propuneri de proiecte la scară mare, cele șapte proiecte selectate 12 abordează provocări în sectoare diverse precum: sectorul siderurgic, al substanțelor chimice (amoniac, metanol, oxid de etilenă), al hidrogenului (verde și albastru), al producției de celule fotovoltaice, al cimentului, al betonului CUC, al energiei electrice, al încălzirii și răcirii. Proiectele câștigătoare vor avea rol de catalizatori ai schimbării și vor stimula decarbonizarea în sectoarele, statele membre și regiunile lor.
Tehnologiile aplicate sunt revoluționare și reprezintă o premieră la scara propusă, cu un mare potențial de scalabilitate în toate sectoarele și în economie:
·uzină siderurgică cu reducere directă de 1,2 Mt/an (25 % din producția de oțel din Suedia) pe bază de hidrogen verde în cadrul proiectului demonstrativ HYBRIT;
·electrolizor de 500 MW în cadrul proiectului demonstrativ HYBRIT, electrolizor de 50 MW în SHARC;
·fabrică de celule fotovoltaice bifaciale bazate pe tehnologia de heterojoncțiune (B-HJT) de 3 GW în TANGO;
·captarea de CO2 în ciment (K6), reformarea metanului cu abur, producerea amoniacului și a oxidului de etilenă (Kairos@C), pregătirea CUC pentru rafinării în SHARC;
·prototip de navă pentru transportul CO2 în Kairos@C;
·4 proiecte de furnizare a CO2 pentru stocare geologică în diferite amplasamente din Marea Nordului (Kairos@C, BECCS@STHLM, SHARC, K6);
·transformarea deșeurilor municipale solide în metanol, înlocuind valorificarea energetică prin incinerare în ECOPLANTA;
·absorbțiile nete de carbon în BECCS@STHLM.
Principalele amplasamente ale proiectelor sunt în Belgia, Italia, Suedia (2), Franța, Spania și Finlanda, dar, în ceea ce privește transportul și stocarea CO2, Țările de Jos și Norvegia vor fi parteneri indispensabili.
Rezerva solidă de proiecte de aproape 300 de cereri pentru prima cerere de propuneri de proiecte la scară mare prezintă o mare varietate de căi tehnologice care pot contribui la tranziția verde a mai multor sectoare.
În cadrul categoriei industriilor energointensive, au fost identificate trei direcții tehnologice principale: (i) hidrogenul, (ii) utilizarea, captarea și/sau stocarea dioxidului de carbon și (iii) soluțiile bazate pe biomasă, în timp ce o serie de proiecte utilizează mai mult de una dintre aceste căi principale și se combină cu alte soluții tehnice. Alte căi comune sunt reciclarea (de exemplu, deșeurile metalice, materialele plastice), piroliza, gazeificarea și electrificarea. Un număr semnificativ de propuneri (7 %) din categoria industriilor energointensive au integrat distribuția hidrogenului și utilizarea acestuia în diferite moduri de transport (de exemplu, vehicule grele, autobuze, vehicule cu pile de combustie și hidrogen, nave). Aproximativ o cincime din numărul total de propuneri iau în considerare diverse materii prime pentru biomasă, în principal deșeuri și reziduuri.
În cadrul categoriei CUSC, majoritatea propunerilor se concentrează pe o parte a lanțului valoric al CUSC, iar CO2 este captat din diferite surse (biorafinării, producția de metale feroase și neferoase, ciment și var, rafinării, substanțe chimice, centrale biotermice și geotermale de cogenerare, valorificarea deșeurilor în energie sau aerul înconjurător) și vizează obținerea de diferite produse (energie electrică și termică, hidrogen, metanol, combustibili de aviație, metan, materiale de construcții, alte substanțe chimice și alți combustibili).
În cadrul categoriei surselor regenerabile de energie, pot fi găsite toate tipurile principale de tehnologii: energia eoliană pe uscat și offshore, fundațiile plutitoare și terestre, energia solară concentrată, energia fotovoltaică (PV), instalațiile de producție pentru celulele și modulele fotovoltaice, energia maremotrică, a valurilor, a gradientului de salinitate și energia hidroelectrică, energia geotermală de adâncime. Multe propuneri privind energia din surse regenerabile combină diferite tehnologii în domeniul energiei din surse regenerabile, cum ar fi combinații de energie solară concentrată și energie fotovoltaică, energie solară concentrată și biomasă, energie eoliană și energie fotovoltaică. Adesea, sursele regenerabile de energie variabile sunt combinate cu stocarea în baterii sau cu stocarea termică ori cu producția de hidrogen.
În cadrul categoriei de stocare a energiei, multe propuneri vizează găsirea de soluții pentru stocarea intrazilnică a energiei electrice, în timp ce alte propuneri includ și alte tipuri de stocare, cum ar fi bateriile, stocarea aerului comprimat sau lichid, stocarea termică, a hidrogenului și stocarea hidroenergiei. Unele propuneri se referă la măsuri axate pe cerere prin aplicarea unor rețele inteligente sau a unor soluții pentru centrale electrice virtuale, în timp ce altele se referă la instalațiile de producție a bateriilor.
Figura 5: Căile tehnologice ale primei cereri de propuneri de proiecte la scară mare: proiecte invitate să participe la a doua etapă și proiecte câștigătoare 13
Prima cerere de propuneri pentru proiecte la scară mică
În cadrul primei cereri de propuneri de proiecte la scară mică, 30 de proiecte au primit granturi 14 , iar principalele caracteristici ale unora dintre proiecte sunt menționate mai jos:
·Introducerea tehnologiilor pionier în noile sectoare: de exemplu, dezvoltarea primei baterii termice mobile prin recuperarea a 6 GWh pe an de căldură reziduală industrială pentru a furniza energie acolo unde nu există infrastructuri de termoficare sau răcire centralizate (proiectul WH) sau construirea și exploatarea uneia dintre primele rețele de energie eoliană aeriană din lume cu o capacitate de producție de 1,2 MW de energie din surse regenerabile (proiectul NAWEP);
·Aplicarea tehnologiilor pionier la procesele industriale existente: de exemplu, regenerarea petrolului de înaltă calitate din petrolul uzat, contribuind astfel la evitarea necesității de a produce petrol virgin pe bază de combustibili fosili (SKFOAAS) sau tehnologii revoluționare de îmbunătățire a recuperării biometanului și de îmbunătățire a calității acestuia, astfel încât acesta să respecte cerințele rețelei, utilizând gazul de depozit existent (W4W);
·Introducerea unei noi combinații de tehnologii existente: de exemplu, producerea de agregate cu emisii scăzute de dioxid de carbon, prin combinarea activităților unei rafinării, ale unei întreprinderi de tratare a deșeurilor și ale unui producător de materiale de construcții (AGGREGACO2) sau transformarea unui port maritim în primul port european capabil să funcționeze în afara rețelei, pe baza unei comunități energetice autogestionate care utilizează 6 300 MWh de energie din surse regenerabile pe an (GREENMOTRIL) sau combinarea tehnologiilor bazate pe energia eoliană aeriană, energia fotovoltaică solară și stocarea în baterii cu flux redox, furnizând 73 % din consumul de energie de bază necesar pentru stocarea gazelor (AQUILON);
·Înlocuirea tehnologiilor existente: de exemplu, introducerea unei soluții inovatoare de modernizare pentru a înlocui combustibilii fosili cu un combustibil din biomasă în cuptorul de var al unei fabrici de celuloză (LK2BM).
Proiectele care se înscriu în cadrul primei cereri de propuneri de proiecte la scară mică prezintă, de asemenea, o gamă variată de căi tehnologice în sectoarele mai mici și soluții inovatoare în sectoare și piețe noi. Căile tehnologice ale celor 30 de proiecte care au semnat un acord de grant pot fi regrupate în șapte direcții tehnologice mai mari, majoritatea proiectelor acoperind stocarea energiei, energia din surse regenerabile și hidrogenul.
Figura 6: Căi tehnologice – prima cerere de propuneri de proiecte la scară mică (proiecte câștigătoare)
2.4.3. Proiecte mature
Primele două cereri de propuneri din cadrul Fondului pentru inovare sprijină proiecte cu o maturitate financiară și comercială ridicată.
Întrucât Fondul pentru inovare urmărește să sprijine soluțiile bazate pe tehnologii curate care pot fi implementate rapid, proiectele trebuie să ajungă la o închidere financiară 15 în termen de maximum patru ani de la semnarea acordului de grant, și anume cel târziu în 2025-2026 pentru primele două cereri de propuneri. Graficul de mai jos ilustrează faptul că, dintre cele 37 de proiecte câștigătoare, se preconizează că 20 (54 %) vor ajunge la închiderea financiară în termen de un an, 13 (35 %), în 2 ani, și 4 (11 %), în 3 ani. În cazul proiectelor la scară mică, se preconizează că închiderea financiară se va produce relativ mai rapid, lucru corelat cu costurile lor mai mici și, de obicei, cu o structură financiară mai simplă.
Figura 7: Numărul de proiecte planificate să ajungă la închiderea financiară pe trimestru 16
Mai mult, s-a planificat ca toate proiectele cărora li s-a acordat un grant în cadrul primelor cereri de propuneri din cadrul Fondului pentru inovare să fie demarate până în 2026, demonstrând un nivel ridicat de maturitate operațională. Se intenționează ca majoritatea proiectelor, 29 din 37, să fie demarate până în primul trimestru al anului 2025. Acest lucru ar asigura deja reduceri ale emisiilor înainte de sfârșitul deceniului.
2.4.4. Asistență pentru dezvoltarea proiectelor cu o maturitate redusă
Fondul pentru inovare dispune de un mecanism special – Asistența pentru dezvoltarea de proiecte 17 – menită să contribuie la îmbunătățirea maturității proiectelor prin intermediul unui sprijin tehnic și financiar de înaltă calitate oferit de Banca Europeană de Investiții (BEI) și adaptat la nevoile proiectelor. Asistența pentru dezvoltarea de proiecte urmărește să aducă beneficii în special proiectelor la scară mică și proiectelor din statele membre cu venituri mai reduse, pentru a contribui la realizarea unei distribuții echilibrate din punct de vedere geografic a sprijinului acordat prin Fondul pentru inovare. Asistența pentru dezvoltarea de proiecte este disponibilă atât pentru proiectele la scară mare, cât și pentru cele la scară mică și poate contribui la creșterea șanselor acestora de a ajunge la închiderea financiară și de a fi demarate. Un acord de contribuție privind acordarea de asistență pentru dezvoltarea de proiecte a fost semnat cu Banca Europeană de Investiții în aprilie 2021 și este deja în curs de punere în aplicare.
În cadrul fiecărei cereri de propuneri, se oferă asistență pentru dezvoltare de proiecte pentru până la 20 de propuneri respinse de la acordarea unui grant: în cadrul primei cereri de propuneri de proiecte la scară mare, 15 propuneri au fost invitate 18 să acceseze asistența pentru dezvoltarea de proiecte în valoare de 4,4 milioane EUR, iar în cadrul primei cereri de propuneri de proiecte la scară mică, 10 proiecte au primit asistență pentru dezvoltarea de proiecte în valoare de 1,7 milioane EUR.
Proiectele pentru care s-a acordat asistență pentru dezvoltarea de proiecte acoperă, de asemenea, o gamă foarte amplă de căi tehnologice: de la hidrogenul verde și combustibilii de aviație sintetici în industriile energointensive la stocarea energiei. Se preconizează că aceste proiecte se vor înscrie din nou în cadrul viitoarelor cereri de propuneri din cadrul Fondului pentru inovare, contribuind la crearea unei rezerve continue de proiecte excelente care urmează să fie finanțate. În ceea ce privește localizarea geografică, asistența pentru dezvoltarea de proiecte contribuie la o bună răspândire a proiectelor sprijinite de Fondul pentru inovare și în rândul statelor membre.
Viitoarele cereri de propuneri vor urmări să utilizeze și mai mult potențialul asistenței pentru dezvoltarea de proiecte pentru a sprijini proiecte în țările subreprezentate și solicitanții de dimensiuni mai mici.
2.4.5. Echilibrul geografic și sectorial
Fondul pentru inovare își propune să realizeze un echilibru geografic și sectorial pe durata sa de viață până în 2030. Astfel cum se ilustrează mai jos, în cadrul celor două cereri de propuneri încheiate s-au primit cereri din aproape toate statele membre, iar proiectele sunt dezvoltate în multe state membre, deși cu o reprezentare mai scăzută în Europa de Est. Există numeroase proiecte transsectoriale și transfrontaliere cu un potențial semnificativ de decarbonizare a unor regiuni și sectoare întregi, dincolo de frontierele naționale și sectoriale.
Figura 8: Prima cerere de propuneri pentru proiecte la scară mare: propuneri pe țări
La punerea în aplicare a fondului, Comisia va încerca să extindă și mai mult echilibrul geografic prin intermediul a trei căi specifice. În primul rând, cererile de propuneri periodice pentru proiecte la scară mică cu costuri mai mici de 7,5 milioane EUR pot fi mai potrivite pentru întreprinderile din statele membre mai mici care doresc să investească în tehnologii curate la scară mai mică. În al doilea rând, asistența pentru dezvoltarea de proiecte furnizată de Banca Europeană de Investiții proiectelor mari și mici poate ajuta întreprinderile să pregătească cereri mai bune și să își sporească șansele de a primi un grant din Fondul pentru inovare. În al treilea rând, Comisia a instituit o rețea de puncte de contact naționale privind Fondul pentru inovare în toate statele membre ale UE, în Islanda și în Norvegia 19 , care pot furniza informații potențialilor solicitanți cu privire la fond și la interacțiunile acestuia cu instrumentele naționale de finanțare și cu alte programe ale UE disponibile în fiecare stat membru.
În cadrul primelor două cereri de propuneri au fost sprijinite proiecte din aproape toate sectoarele. Căile tehnologice asociate proiectelor înscrise și celor câștigătoare, astfel cum se subliniază în secțiunea 2.4.2, ilustrează varietatea rezervei de proiecte și arată că Fondul pentru inovare poate deservi toate sectoarele eligibile în prezent și potențial eligibile în viitor. De exemplu, Fondul pentru inovare a sprijinit deja proiecte relevante pentru transportul pe apă și transportul rutier și, până în 2030, poate sprijini tranziția verde a întregii economii a UE, prin finanțarea unor soluții tehnologice curate, de la generarea de energie la industriile energointensive, transporturi, clădiri și agricultură. Figura de mai jos ilustrează impactul Fondului pentru inovare în funcție de sector până în prezent.
Figura 9: Impactul Fondului pentru inovare pe sectoare
2.4.6. Sprijin financiar adaptat nevoilor proiectelor
Sprijinul acordat prin Fondul pentru inovare este adaptat la nevoile pieței și la profilurile de risc ale proiectelor sprijinite. Acest lucru contribuie la atragerea de resurse publice și private suplimentare.
Bugetul inițial (1 100 000 000 EUR) pentru primele două cereri de propuneri din cadrul Fondului pentru inovare a fost alocat integral, iar flexibilitatea bugetară de 20 % permisă în temeiul deciziei de finanțare 20 a fost, de asemenea, utilizată pentru a remedia suprasubscrierea bugetară.
Cheltuielile de capital totale (CAPEX total) preconizate, astfel cum au fost calculate și comunicate de solicitanți în cererile lor, sunt utilizate ca măsură indicatoare pentru volumele totale de investiții mobilizate preconizate prin granturile fondului.
Valoarea totală preconizată a CAPEX pentru toate proiectele câștigătoare în cadrul cererilor de propuneri din 2020 se ridică la 4 783 136 117 EUR (din care 91 % în cadrul cererii de proiecte la scară mare și 9 % în cadrul cererii de proiecte la scară mică). Figura 12 arată că granturile acordate prin Fondul pentru inovare vor mobiliza investiții de 4 ori mai mari decât volumul lor.
Figura 10: Totalul granturilor acordate în raport cu CAPEX în cadrul primelor cereri de propuneri din cadrul Fondului pentru inovare
Valoarea totală preconizată a CAPEX pentru proiectele atribuite depășește în mod semnificativ granturile acordate prin Fondul pentru inovare. Acest lucru ilustrează necesitatea unor investiții private și publice suplimentare în aceste soluții tehnologice curate, angajamentul întreprinderilor de a găsi finanțare pentru soluțiile lor verzi inovatoare și arată efectul de levier pozitiv al granturilor din Fondul pentru inovare.
Figura 11: Prima cerere de propuneri pentru proiecte la scară mare: exemple de finanțare
2.5. Contribuția la îndeplinirea altor obiective politice ale UE
2.5.1. Economia circulară, eficiența energetică și energia din surse regenerabile
Proiectele câștigătoare vor aduce alte beneficii de mediu economiei europene în cadrul Pactului verde european și vor sprijini strategiile UE legate de hidrogen, de integrarea sectorială și de economia circulară. De exemplu, proiectele câștigătoare:
-vor promova soluții de decarbonizare profundă pentru industriile energointensive, cum ar fi DRI cu ajutorul hidrogenului 21 în sectorul siderurgic sau soluțiile CUSC pentru industria cimentului;
-vor oferi soluții pentru a facilita integrarea în sistem a surselor regenerabile de energie, cum ar fi furnizarea de energie electrică din surse regenerabile în perioadele de vârf ale cererii prin utilizarea bateriilor auto aflate la al doilea ciclu de viață;
-vor promova integrarea sectoarelor și electrificarea indirectă prin producția de hidrogen verde pentru sectoarele greu de electrificat;
-vor sprijini aplicarea principiilor economiei circulare și eficienței energetice la diferite niveluri, de exemplu prin reciclarea reziduurilor de materiale și utilizarea căldurii care, în caz contrar, s-ar pierde, precum și prin cooperarea între diferite industrii; vor sprijini înlocuirea combustibililor fosili și introducerea unor capacități suplimentare de energie din surse regenerabile inovatoare, cum ar fi energia eoliană, energia solară și energia geotermală.
2.5.2. Efecte de propagare pozitive asupra altor sectoare
Deși Fondul pentru inovare urmărește să sprijine decarbonizarea sectorului energetic și al celui industrial, prin producția și utilizarea purtătorilor de energie din surse regenerabile, inclusiv a hidrogenului și a combustibililor sintetici, Fondul pentru inovare a fost în măsură să sprijine o gamă largă de proiecte cu aplicare în sectoare care nu fac în prezent obiectul ETS, cum ar fi transportul maritim, rutier și feroviar și agricultura:
·sprijinirea dezvoltării de noi sectoare și/sau piețe: de exemplu, producția de hidrogen pentru transportul cu emisii zero (H2 VALCAMONICA și ZE PAK green H2) sau înlocuirea materialelor plastice pe bază de combustibili fosili (producția TLP);
·decarbonizarea transportului maritim prin producerea de gaz natural biolichefiat cu emisii scăzute de dioxid de carbon (Bio-GNL) pentru a înlocui combustibilul maritim convențional (FirstBio2Shipping). Alte trei proiecte relevante sunt sprijinite prin intermediul asistenței pentru dezvoltarea de proiecte: un remorcher-împingător care combină o baterie și o pilă de combustie în transportul de mărfuri (HyPush); o navă de croazieră de mari dimensiuni care prezintă o tehnologie inovatoare de propulsie eoliană (WAVE) și o navă cu emisii zero acționată de un sistem de pile de combustie de mari dimensiuni vor utiliza exclusiv hidrogen verde din surse regenerabile (HYDROGEN EU-ROPAX);
·asigurarea de beneficii în sectorul agricol, cu sisteme integrate de irigații fotovoltaice de mare putere (PVI) care nu necesită baterii de rezervă și reduc în mod semnificativ riscurile legate de integritatea infrastructurii de distribuție a apei (CO2 – FrAMed);
·contribuții la reducerea emisiilor în infrastructura de transport: un port maritim (GREENMOTRIL) și un aeroport (PIONEER) vor maximiza utilizarea energiei din surse regenerabile.
2.5.3. Beneficii sociale și economice
Proiectele câștigătoare vor aduce, de asemenea, beneficii sociale și economice, cum ar fi o creștere sporită a noilor sectoare (de exemplu, producția de hidrogen verde), crearea de locuri de muncă de calitate în tranziția verde, sprijinirea economiilor locale și cooperarea între diferite industrii pentru a stimula inovarea și durabilitatea. În plus, acestea vor genera beneficii economice specifice, de exemplu prin scăderea prețurilor noilor tehnologii și produse și prin crearea unor piețe noi. Fondul pentru inovare poate contribui, de asemenea, la abordarea aspectelor sociale și legate de piața forței de muncă ale unei tranziții verzi echitabile.
2.5.4. Sinergii cu alte instrumente de finanțare
Fondul pentru inovare urmărește să asigure sinergii cu alte instrumente de sprijin pentru investiții, cum ar fi InvestEU sau cu programele de împrumut ale Băncii Europene de Investiții, precum și cu alte programe de finanțare relevante ale UE, cum ar fi Orizont Europa sau Mecanismul pentru interconectarea Europei.
Programul InvestEU
Întrucât atragerea de resurse publice și private suplimentare este un obiectiv fundamental al fondului, este important să existe sinergii cu InvestEU, care este instrumentul emblematic al UE de sprijinire a investițiilor (prin împrumuturi și alte tipuri de sprijin) necesare pentru redresare, creștere verde, ocuparea forței de muncă și o tranziție justă. Este posibilă cumularea finanțării prin InvestEU și prin Fondul pentru inovare pentru un anumit proiect. În plus, Banca Europeană de Investiții pune în aplicare așa-numitul produs tematic „Tranziția verde” 22 în cadrul Programului InvestEU. Produsul „Tranziția verde” va fi disponibil pentru proiecte extrem de riscante cu o valoare adăugată ridicată pentru politici, eligibile în cadrul componentelor de politică privind infrastructura durabilă și cercetarea, inovarea și digitalizarea. Produsul va beneficia de o suplimentare din Fondul pentru inovare 23 , cu scopul de a sprijini în continuare proiectele de decarbonizare profundă în sectorul energetic și în cel industrial.
Parteneriatul UE-Breakthrough Energy Catalyst (BEC) va permite extinderea impactului produsului „Tranziția verde”. Acest parteneriat reunește Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiții și Breakthrough Energy Catalyst 24 . Un memorandum de înțelegere între aceste părți a fost semnat în cadrul COP26 de la Glasgow. Parteneriatul urmărește să mobilizeze până la 820 de milioane EUR (1 miliard USD) pentru proiecte inovatoare în UE în perioada 2022-2027.
În ianuarie, Breakthrough Energy Catalyst Europe a publicat o cerere de propuneri 25 de proiecte la scară mare. Cererea de propuneri se axează pe domeniul hidrogenului verde, al combustibililor de aviație durabili, al captării și stocării directe a aerului și al stocării de energie pe termen lung. Finanțarea UE pentru parteneriat provine din programul Orizont Europa 26 (sub formă de granturi care urmează să fie utilizate ca finanțare mixtă pentru operațiunile selectate) și din Fondul pentru inovare (sub forma unei finanțări suplimentare din garanția UE disponibilă pentru reducerea riscurilor împrumuturilor acordate de BEI), gestionată în cadrul produsului „Tranziția verde” InvestEU . Finanțarea programului Catalyst (sub formă de granturi și finanțare prin capitaluri proprii) provine de la organizații filantropice și întreprinderi. Atât Banca Europeană de Investiții, cât și Breakthrough Energy Catalyst vor furniza sume echivalente de finanțare pentru proiecte.
Exemple de sinergii obținute prin proiectele câștigătoare
Sinergiile eficace și operaționale cu alte programe ale Uniunii, în special pentru a promova diseminarea și adoptarea mai rapidă a rezultatelor cercetării și inovării și pentru a permite urmărirea obiectivelor comune și a domeniilor comune de activitate, au fost ancorate în obiectivele diferitelor programe ale Uniunii.
Mai multe dintre proiectele câștigătoare în cadrul primei runde de cereri de propuneri din cadrul Fondului pentru inovare demonstrează deja sinergiile puternice existente între fond și alte mecanisme de finanțare ale UE și naționale:
·șase proiecte se bazează pe activitățile anterioare sprijinite în cadrul programelor anterioare Orizont Europa – Orizont și FP7 (CarBatteryReFactory, CO2-FrAMed, GtF, Silverstone, TLP și TANGO);
·trei proiecte au beneficiat, de asemenea, de sprijin din partea altor instrumente ale UE, cum ar fi NER300, programul LIFE și cererea de propuneri MIE în domeniul transporturilor (CCGeo, FirstBio2Shipping și HELEXIO line) și
în afară de aceasta, cinci dintre cele șapte proiecte la scară mare câștigătoare au beneficiat deja sau urmează să beneficieze de sprijin financiar din partea autorităților naționale sau regionale (Kairos-at-C, BECCS at STHLM, K6, proiectul demonstrativ HYBRIT și SHARC). Sprijinul financiar poate constitui ajutor de stat în sensul articolului 107 din TFUE. Comisia are competența exclusivă de a evalua compatibilitatea măsurilor de ajutor de stat cu piața internă, iar statele membre trebuie să notifice orice astfel de ajutor în temeiul articolului 108 din TFUE.
2.5.5. Schimbul de cunoștințe privind soluțiile tehnologice curate
Pentru a asigura reducerea costurilor și comercializarea accelerată a tehnologiilor curate în întreaga Europă, Fondul pentru inovare sprijină schimbul de cunoștințe între proiecte și părțile interesate cu privire la soluțiile tehnologice curate.
Regulamentul delegat prevede că acordurile de grant trebuie să fie condiționate de schimbul de cunoștințe de către beneficiarul grantului. Inițiatorul proiectului trebuie să prezinte un plan de schimb de cunoștințe în etapa de depunere a cererii, care să acopere întregul ciclu al proiectului. Aceste cerințe privind schimbul de cunoștințe sunt esențiale pentru protejarea interesului public, respectând în același timp cerința de nedivulgare a informațiilor sensibile din punct de vedere comercial. Ele facilitează pătrunderea pe piață a tehnologiilor demonstrate și reduc riscurile în tranziția către producția și utilizarea pe scară largă a produselor cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Schimbul de cunoștințe trebuie să înceapă la acordarea grantului pentru a se baza pe învățămintele desprinse din provocările întâmpinate și pe strategiile de depășire a acestora în etapa critică dintre acordarea grantului și închiderea financiară, precum și între închiderea financiară și începerea activității. Se preconizează că primele rapoarte privind schimbul de cunoștințe vor fi prezentate de proiectele câștigătoare în perioada 2022-2023. Ulterior, în cursul etapei operaționale, eforturile legate de schimbul de cunoștințe se vor concentra pe implementarea tehnologică a proiectelor.
În 2020 și 2021, au fost organizate cu succes peste 10 evenimente virtuale pentru a sprijini toate tipurile de părți interesate să înțeleagă mai bine evoluțiile actuale și potențiale ale soluțiilor tehnologice curate în UE, cum ar fi evenimentul specific de schimb de cunoștințe pentru proiecte inovatoare în domeniul tehnologiei curate „De la NER 300 la Fondul pentru inovare” 27 , conferințele privind finanțarea tehnologiilor curate 28 , webinarele privind procesul de depunere a cererilor pentru fond și lecțiile învățate 29 , precum și un eveniment dedicat Fondului general pentru inovare în cadrul Săptămânii energiei durabile 2020. Comisia a organizat reuniuni periodice ale grupului de experți privind Fondul pentru inovare pentru a discuta cu statele membre și cu reprezentanții industriei punerea în aplicare și orientările viitoare ale fondului. În plus, DG CLIMA și/sau CINEA au participat la o serie de evenimente organizate de părți terțe pentru a spori cunoștințele și gradul de sensibilizare cu privire la fond.
2.6. Revizuire menționată la articolul 24 alineatul (3) din Regulamentul 1031/2010
În conformitate cu articolul 24 alineatul (3) al doilea paragraf din Regulamentul 1031/2010 (cunoscut și sub denumirea de Regulamentul privind licitațiile), Comisia revizuiește o dată la doi ani cuantumul certificatelor care urmează să fie scoase la licitație pentru Fondul pentru inovare, acordând o atenție specială „sprijinului disponibil pentru viitoarele cereri de propuneri, cuantumului maxim al sprijinului din Fondul pentru inovare disponibil pentru asistența pentru dezvoltarea de proiecte, părții rezervate de Comisie pentru proiecte la scară mică din cuantumul total al sprijinului din Fondul pentru inovare disponibil pentru cererea de proiecte, sprijinului prevăzut pentru proiectele câștigătoare, precum și plății și ratei de recuperare”.
Această parte a prezentului raport constituie prima astfel de revizuire.
Cuantumul disponibil pentru fiecare cerere de propuneri, inclusiv cuantumul maxim disponibil pentru asistența pentru dezvoltarea de proiecte, este stabilit în fiecare decizie de finanțare și în fiecare text al cererii de propuneri. Graficul de mai jos rezumă decizia de finanțare din 2020 30 .
Figura 12: Decizia de finanțare 2020
Graficul de mai jos prezintă cuantumul total al granturilor și al asistenței pentru dezvoltarea de proiecte acordate în cadrul fiecărei cereri de propuneri.
Figura 13: Granturi și cuantumul aferent asistenței pentru dezvoltarea de proiecte în cadrul fiecărei cereri de propuneri
Tabelul de mai jos sintetizează numărul de certificate scoase la licitație pentru Fondul pentru inovare pentru 2020 și 2021, precum și fondurile (EUR) disponibile în contul Fondului pentru inovare la jumătatea lunii mai 2022.
|
Sfârșitul anului 2020 |
Sfârșitul anului 2021 |
13.5.2022 |
|
|
Numărul de certificate de emisii |
50 000 000 |
40 000 000 |
15 582 000 |
|
Active disponibile (valoare nominală în milioane EUR) |
1 335 841 072 |
4 146 382 569 |
5 434 617 254 |
Activele disponibile includ sumele angajate pentru proiectele care au primit granturi în urma primelor două cereri de propuneri. Nu s-au efectuat încă plăți pentru proiectele finanțate prin Fondul pentru inovare.
Per ansamblu, ritmul de licitare a certificatelor Fondului pentru inovare răspunde nevoii de proiecte în domeniul tehnologiilor curate. În contextul Planului RePowerEU, s-a decis dublarea de către Comisie a finanțării disponibile pentru cererea de propuneri de proiecte la scară mare din 2022 a Fondului pentru inovare în această toamnă, până la aproximativ 3 miliarde EUR. Vor fi instituite componente REPowerEU specifice pentru a sprijini (1) electrificarea și aplicațiile pe bază de hidrogen în industrie, (2) producția de tehnologii curate și (3) proiecte-pilot de dimensiuni medii pentru validarea soluțiilor cu grad ridicat de inovare.
3. Concluzii și următoarele etape
Primele două cereri de propuneri ale fondului au suscitat un interes foarte mare din partea întreprinderilor și au primit cereri care depășesc cu mult bugetul disponibil pentru fiecare cerere de propuneri, creând o concurență puternică între proiectele din domeniul tehnologiilor curate. Acest lucru arată în mod clar rezerva solidă și variată de proiecte în domeniul tehnologiilor curate pe care fondul o poate sprijini în următoarele sale cereri de propuneri, ceea ce necesită o majorare suplimentară a bugetului. O a treia cerere de propuneri de proiecte la scară mare este planificată pentru toamna anului 2022.
Cererile de proiecte la scară mică joacă un rol unic în sprijinirea proiectelor cu costuri de capital mai mici (între 2,5 și 7,5 milioane EUR), dar cu potențial de decarbonizare în noi sectoare și în statele membre mai mici ale UE. Cea de a doua cerere de propuneri pentru proiecte la scară mică, a fost lansată la 31 martie 2022, cu un buget de 100 de milioane EUR, iar proiectele se pot înscrie până la 31 august 2022.
Deja cu primele două cereri de propuneri și cu proiectele care beneficiază de asistență pentru dezvoltarea de proiecte, Fondul pentru inovare a fost în măsură să sprijine proiecte în toate sectoarele și țările eligibile. Fondul dispune de mai multe instrumente pentru a încuraja în continuare echilibrul geografic și sectorial al proiectelor atribuite. Printre acestea se numără instrumentul special de asistență pentru dezvoltarea de proiecte furnizat de Banca Europeană de Investiții pentru proiecte promițătoare, dar care nu sunt încă mature, rețeaua de puncte de contact naționale, serviciul de asistență care răspunde la întrebările solicitanților pentru fiecare cerere de propuneri, multiple webinare și zile de informare specifice, chestionarul de autoverificare. S-a demonstrat că aceste instrumente ajută întreprinderile să își pregătească cererile de finanțare din fond. Comisia va continua să dezvolte și să valorifice aceste instrumente pentru a consolida echilibrul geografic și sectorial al fondului.
În ceea ce privește guvernanța, definirea clară a responsabilităților (între Comisia Europeană, Agenția Executivă Europeană pentru Climă, Infrastructură și Mediu, Banca Europeană de Investiții și statele membre) și colaborarea dintre aceste entități au dus la o punere în aplicare eficace a Fondului pentru inovare în termenele prevăzute. .
Comunicarea REPowerEU 31 a recunoscut fondul ca fiind unul dintre instrumentele-cheie pentru accelerarea decarbonizării industriale, conturând trei direcții.
În primul rând, creșterea veniturilor ca urmare a prețului mai mare al carbonului poate permite organizarea unor cereri de propuneri mai mari. Pe baza experienței obținute în urma primelor cereri de propuneri, rezerva de proiecte indică faptul că piața poate absorbi o majorare a bugetului disponibil, menținând, în același timp, abordarea conform căreia numai proiectele foarte inovatoare, cu impact ridicat și pregătite pentru piață primesc finanțare.
În al doilea rând, Fondul pentru inovare își poate extinde portofoliul de instrumente pentru sprijinirea proiectelor de tehnologie curată. De exemplu, un mecanism de ofertare concurențială la nivelul UE (de exemplu, contracte pentru diferență sau contracte pentru diferență în materie de carbon) pentru anumite pachete tehnologice poate fi un instrument puternic pentru a încuraja producția și implementarea eficientă din punctul de vedere al costurilor a soluțiilor cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Un astfel de instrument este deja propus de Comisie ca parte a pachetului „Pregătiți pentru 55”.
În al treilea rând, deși menține o abordare ascendentă și bazată pe excelență, Fondul pentru inovare se poate concentra mai mult pe prioritățile strategice, astfel cum se prevede în Planul REPowerEU 32 .
În funcție de prețul carbonului, volumul este estimat utilizând un preț al carbonului de 75 EUR/tCO2.
Economia și societatea UE pregătite să atingă obiectivele ambițioase în materie de climă (europa.eu)
Regulamentul (UE) nr. 1031/2010 al Comisiei din 12 noiembrie 2010 privind calendarul, administrarea și alte aspecte ale licitării certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în temeiul Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii EUR-Lex - 02010R1031-20191128 - RO - EUR-Lex (europa.eu)
Elaborarea politicilor (europa.eu) în cadrul Angajamentului părților interesate
Prima cerere de propuneri din cadrul Fondului pentru inovare pentru proiecte la scară mare: 311 cereri pentru o finanțare din partea UE în valoare de 1 miliard EUR pentru proiecte în domeniul tehnologiilor curate
Prima cerere de propuneri din cadrul Fondului pentru inovare pentru proiecte la scară mică: 232 de cereri pentru o finanțare din partea UE în valoare de 100 de milioane EUR pentru proiecte mici în domeniul tehnologiilor curate
Proiecte la scară mare (europa.eu) și proiecte la scară mică (europa.eu) în cadrul webinarelor
Regulamentul delegat permite derularea cererilor de propuneri de proiecte la scară mare în una sau două etape, însă cererile de propuneri de proiecte la scară mică se desfășoară într-o singură etapă. Prima cerere de propuneri de proiecte la scară mare s-a desfășurat în două etape.
232 de cereri inițiale, dintre care 2 nu au fost luate în considerare înainte de evaluare.
policy_funding_innovation-fund_large-scale_successful_projects_en.pdf (europa.eu)
În cadrul Fondului pentru inovare, închiderea financiară este definită astfel: momentul din ciclul de dezvoltare a proiectului în care toate acordurile de proiect și de finanțare au fost semnate și toate condițiile prevăzute au fost îndeplinite.
Date bazate pe formularul de cerere și adaptate după caz, pe baza celor mai recente informații furnizate de coordonatorii de proiect.
14 propuneri de proiecte la scară mare au semnat un acord de sprijin pentru asistență pentru dezvoltarea de proiecte cu BEI, întrucât un proiect s-a retras din proces.
Fier redus în mod direct (Direct Reduced Iron, DRI) cu ajutorul hidrogenului
BEI, „Relevance of Thematic Impact Finance for Innovation Fund” (Relevanța finanțării cu impact tematic pentru proiectele eligibile pentru Fondul pentru inovare) (prezentare din 6.7.21 în cadrul celei de a 8-a reuniuni a IFEG). Disponibilă la: https://ec.europa.eu/clima/system/files/2021-07/20210706_ifeg_4_en.pdf
Decizia C(2021) 7404 a Comisiei din 19.10.2021 privind activitățile legate de Fondul pentru inovare, care servește drept decizie de finanțare pentru 2021 și ca decizie de lansare a celei de a doua cereri de propuneri și anexa la aceasta.
https://www.breakthroughenergy.org/scaling-innovation/catalyst
Parteneriatul UE-Catalyst: A fost lansată o cerere de propuneri de proiecte inovatoare în domeniul tehnologiei verzi| Comisia Europeană (europa.eu).
Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a programului Orizont Europa, anexa IV, articolul 15, detaliază sinergiile dintre Fondul pentru inovare și Orizont Europa, iar Decizia (UE) 2021/764 a Consiliului din 10 mai 2021 de instituire a programului specific de implementare a Programului Orizont Europa, secțiunea 5.1, stabilește necesitatea complementarității dintre Fondul pentru inovare și clusterul 5 al programului Orizont Europa.
De la NER 300 la Fondul pentru inovare: schimbul de cunoștințe pentru proiecte inovatoare în domeniul tehnologiilor curate (europa.eu)
Prima conferință virtuală privind Finanțarea tehnologiilor curate inovatoare (europa.eu)
Cum poate Fondul pentru inovare să promoveze proiecte inovatoare la scară mică în domeniul tehnologiilor curate?
(europa.eu)
.
Îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul Pactului verde european:
Finanțarea tehnologiilor curate prin Fondul pentru inovare (europa.eu)
Decizia Comisiei de modificare a Deciziei C(2020) 4352 din 2 iulie 2020 în ceea ce privește lansarea cererii de propuneri pentru proiecte la scară mică în 2020
COM(2022) 108, REPowerEU: acțiuni europene comune pentru o energie mai accesibilă ca preț, sigură și durabilă, Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor.
COM(2022) 230, Planul REPowerEU, Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor.