COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 30.6.2021
SWD(2021) 167 final
DOCUMENT DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI
CONSULTAREA PĂRȚILOR INTERESATE - RAPORT DE SINTEZĂ
care însoţeşte documentul
Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor
O viziune pe termen lung pentru zonele rurale ale UE – Către zone rurale mai puternice, conectate, reziliente și prospere până în 2040
{COM(2021) 345 final} - {SWD(2021) 166 final}
1. INTRODUCERE: OBIECTIVE ȘI PĂRȚI INTERESATE
Prezentul raport cuprinde rezultatele diferitelor sesiuni de consultări desfășurate în sprijinul comunicării intitulate „O viziune pe termen lung pentru zonele rurale ale UE – Către zone rurale mai puternice, conectate, reziliente și prospere”. Necesitatea elaborării unei viziuni pe termen lung pentru zonele rurale a fost subliniată în orientările politice ale președintei von der Leyen și în scrisorile de misiune adresate vicepreședintei Šuica (democrație și demografie), comisarului Wojciechowski (agricultură) și comisarului Ferreira (coeziune și reforme).
Ca parte integrantă a priorității „Un nou elan pentru democrația europeană”, stabilită de Comisia von der Leyen, consultarea publică a fost orientată către asigurarea unei participări puternice din partea cetățenilor și a părților interesate, pentru a evalua prioritățile pentru (i) zonele rurale actuale și (ii) zonele rurale ale viitorului.
Strategia de consultare a fost concepută pentru a acorda o atenție deosebită persoanelor care locuiesc în zonele rurale, precum și autorităților locale și regionale, astfel cum s-a subliniat în scrisoarea de misiune adresată vicepreședintei pentru democrație și demografie, Dubravka Šuica. Punctul culminant al procesului consultativ a fost, organizată online în perioada 22-26 martie 2021.
Procesul a inclus următoarele elemente de consultare:
Figura 1. Direcții de consultare cu privire la viziunea pe termen lung pentru zonele rurale ale UE
Aceste etape de consultare au fost planificate pentru a ajunge la părțile interesate identificate prin cartografierea realizată în cadrul strategiei de consultare, care a identificat următoarele grupuri:
·Fermierii și organizațiile acestora (la nivelul UE, la nivel național și local)
·Consumatorii și organizațiile acestora (la nivelul UE, la nivel național și local)
·Sectorul privat – în amonte și în aval (lanțul de aprovizionare, distribuția etc.), întreprinderile rurale (la nivelul UE, la nivel național și local)
·Autoritățile statelor membre (guverne, parlamente, autorități publice)
·Autorități regionale/locale
·ONG-urile de protecție a mediului (la nivelul UE, la nivel național și local)
·Alte asociații, ONG-uri și organizații ale societății civile (la nivelul UE, la nivel local și la nivel național)
·Rețele rurale (la nivelul UE, la nivel național și regional)
·Mediul academic, experți
·Alte grupuri și persoane interesate
Consultarea a avut loc în contextul pandemiei de COVID-19. Majoritatea schimburilor și consultărilor s-au desfășurat virtual, cu excepția unui număr limitat de evenimente locale organizate de rețele de dezvoltare rurală. Toate grupurile de părți interesate identificate au fost contactate prin intermediul diferitelor activități de consultare.
2. METODOLOGIE ȘI INSTRUMENTE
Comisia a colectat feedback cu privire atât la foaia sa de parcurs, cât și la consultarea publică online (CPO) prin intermediul unor chestionare online. Feedbackul privind foaia de parcurs a fost analizat din punct de vedere cantitativ și calitativ pentru a identifica provocările, oportunitățile și prioritățile de acțiune. Consultarea publică online a combinat întrebări închise (la care participanții au răspuns alegând dintr-o selecție prestabilită de răspunsuri) și întrebări deschise (unde au avut libertatea de a scrie la alegere orice răspuns, folosind până la 1 000 de caractere pentru fiecare contribuție). Chestionarul din cadrul CPO s-a axat pe trei aspecte principale: (i) zonele rurale actuale, (ii) zonele rurale ale viitorului și (iii) guvernanța zonelor rurale.
Mai multe întrebări ale Eurobarometrului special 504 au făcut referire la situația zonelor rurale, la modul în care lucrurile s-au schimbat în perioada 2009-2020 și la obiectivele dezvoltării rurale, al doilea pilon al politicii agricole comune (PAC). Acest sondaj a fost realizat în UE-27 în perioada 3 august-15 septembrie 2020. În total, au fost intervievați 27 237 de cetățeni ai UE din diferite categorii sociale și demografice, în majoritatea cazurilor față în față, în limba lor maternă. Având în vedere impactul COVID-19 și măsurile ulterioare în materie de sănătate și siguranță, în unele țări interviurile față în față fie nu au fost posibile, fie au fost posibile doar într-o anumită măsură și au fost înlocuite cu interviuri online. Un sondaj special Eurobarometru Flash 491 a fost, de asemenea, realizat în UE-27 în perioada 9-18 aprilie 2021, pentru a evalua prioritățile pe care ar trebui să se axeze viziunea pe termen lung pentru zonele rurale. În total, au fost intervievați telefonic 25 841 de cetățeni ai UE. Sondajul a inclus următoarele subiecte: (1) investițiile UE în zonele rurale, (2) transportul și conexiunile cu zonele rurale, (3) consecințele pandemiei de COVID-19, (4) problemele de mediu în zonele rurale, (5) participarea rezidenților din mediul rural.
Inițiativa privind viziunea pe termen lung a fost, de asemenea, prezentată în cadrul mai multor evenimente organizate în întreaga UE pentru a afla punctele de vedere ale părților interesate din mediul rural și ale autorităților locale și regionale. Pentru fiecare eveniment, reprezentanții Comisiei au identificat principalele probleme evidențiate. De asemenea, au avut loc consultări specifice ale părților interesate cu autoritățile naționale care se ocupă de dezvoltarea rurală prin intermediul Comitetului de gestionare a dezvoltării rurale și cu părțile interesate din domeniul dezvoltării rurale prin intermediul Grupului de dialog civil privind dezvoltarea rurală, precum și în cadrul reuniunilor privind guvernanța ale rețelelor rurale din UE. Exercițiul de analiză prospectivă participativă pentru dezvoltarea viziunii, condus de Centrul Comun de Cercetare, a fost realizat în cadrul unei serii de reuniuni ale unui grup tematic privind viziunea pe termen lung pentru zonele rurale, înființat în cadrul Rețelei europene de dezvoltare rurală (REDR).
În plus, Comisia a pregătit, cu sprijinul REDR, un pachet pentru ateliere intitulat „Welcome to our Rural” (Bun venit în zona noastră rurală), furnizat în 22 de limbi ale UE și disponibil online, de unde rețelele naționale de dezvoltare rurală (RNDR) și alte părți interesate din mediul rural ar putut descărca materiale care să le permită să organizeze evenimente participative locale axate pe propria lor zonă locală și pe evoluțiile sale probabile și dorite de acum până în 2040. Rezultatele au fost raportate Comisiei în „fișele de recoltare”, care sintetizează rezultatele discuțiilor din cadrul atelierelor. RNDR-urile au adaptat materialele la condițiile lor locale, la timpul și resursele de care dispuneau. Unele grupuri au utilizat într-o foarte mare măsură modelele de documente în versiunile propuse; altele le-au utilizat într-o măsură mai mică; iar altele au dezvoltat mijloace suplimentare și creative pentru a surprinde opiniile părților interesate din mediul rural cu privire la viziunea lor asupra viitorului Europei rurale în 2040. Din cauza pandemiei de COVID-19, aproape toate atelierele s-au desfășurat mai degrabă virtual decât față în față. Detalii suplimentare privind rezultatele se regăsesc în raportul REDR „Rural Voices: A qualitative analysis of the findings from stakeholder workshops contributing to the Long-term Vision for Rural Areas” (Voci din mediul rural: o analiză calitativă a constatărilor atelierelor cu părțile interesate care contribuie la viziunea pe termen lung pentru zonele rurale).
În cele din urmă, în cadrul „Săptămânii viziunii pentru zonele rurale: să ne imaginăm viitorul zonelor rurale ale Europei”, o conferință participativă pe scară largă, organizată online de REDR în strânsă cooperare cu Comisia în perioada 22-26 martie 2021, au fost prezentate și discutate rezultatele diferitelor direcții de consultare și au avut loc discuții mai elaborate pe baza lor. Au fost organizate, de asemenea, ateliere specifice în jurul temelor principale (acestea au inclus opt ateliere participative, sesiuni plenare de lucru, 11 evenimente pe marginea acestora, ceremonia de decernare a premiilor „Rural Inspiration Awards” ale REDR, o „piață” în care diferite părți interesate și rețele și-au prezentat activitățile și inițiativele legate de viziune). Intenția a fost aceea de a le oferi participanților oportunități maxime de interacțiune, având ca finalitate formularea unor opinii colective cu privire la aspirațiile părților interesate în ceea ce privește viziunea pentru zonele rurale. Toate prezentările și informațiile din cadrul evenimentului sunt disponibile pe site-ul REDR.
3. ACTIVITĂȚI DE CONSULTARE
a. Consultare privind foaia de parcurs a Comisiei
Consultarea privind foaia de parcurs pentru viziune a fost deschisă pentru feedback în perioada 22 iulie-9 septembrie 2020. La aceasta au răspuns în total 198 de părți interesate, inclusiv organizații reprezentând interese regionale, rețele tematice, organizații internaționale, autorități publice (naționale, regionale și locale), organizații ale cetățenilor, reprezentanți ai mediului academic și cetățeni.
Marea majoritate a documentelor de poziție furnizate se refereau la conținutul inițiativei, spre deosebire de foaia de parcurs în sine (care s-a axat pe proces). În orice caz, contribuțiile părților interesate la acest exercițiu au fost, de asemenea, luate în considerare în cadrul analizei rezultatelor consultării publice online (CPO).
b. Consultarea publică online (CPO)
Consultarea publică, deschisă în perioada 7 septembrie-30 noiembrie 2020, a colectat în total 2 326 de răspunsuri din toate cele 27 de state membre și 87 de documente de poziție de la diferite părți interesate.
Figura 2 Numărul respondenților la consultarea publică în funcție de țara de origine
În ceea ce privește categoriile de părți interesate care au răspuns, 62 % au fost cetățeni (dintre care 52 % au precizat că locuiesc într-o zonă rurală și 9 % într-o zonă rurală îndepărtată), 9 % întreprinderi și asociații, 5 % instituții academice și institute de cercetare, 9 % autorități publice, 7 % ONG-uri, 5 % rețele de dezvoltare rurală și 2 % alți respondenți.
În aprilie 2021, a fost realizat un sondaj Eurobarometru Flash pentru a completa rezultatele CPO cu un eșantion reprezentativ al populației UE.
Rezultatele CPO pot fi consultate în „Factual Summary on the public consultation on the long/term vision for rural areas” (Raport factual al consultării publice privind viziunea pe termen lung pentru zonele rurale) și în „Synthesis of the online public consultation on the Long-term Vision for Rural Areas” (Sinteza consultării publice online privind viziunea pe termen lung pentru zonele rurale.
c. Eurobarometre
Aproape toți respondenții Eurobarometrului special 504 (95 %, + 3 puncte procentuale comparativ cu 2017) consideră că agricultura și zonele rurale sunt importante pentru viitor. Analizând tendința pe termen mai lung, proporția a crescut cu cinci puncte procentuale din 2009.
Respondenții au fost întrebați dacă situația zonelor rurale din țara lor s-a îmbunătățit, s-a înrăutățit sau a rămas aproximativ la fel în comparație cu zece ani în urmă. Un procent mai mare de respondenți consideră că lucrurile s-au îmbunătățit în ceea ce privește accesul la conexiuni la internet de mare viteză și la infrastructura de transport care face legătura cu orașele. În schimb, o majoritate relativă a răspuns că situația s-a înrăutățit în ceea ce privește oportunitățile de angajare și serviciile de sănătate (figura 3).
Figura 3 Întrebări și răspunsuri (QA19) în cadrul Eurobarometrului special 504 privind schimbările intervenite în zonele rurale în ultimul deceniu
Principalele constatări ale Eurobarometrului Flash 491 pot fi rezumate după cum urmează: majoritatea (79 %) cetățenilor UE susțin că UE trebuie să ia în considerare zonele rurale în deciziile privind cheltuielile publice. În plus, 65 % dintre cetățenii UE consideră că zona sau provincia locală ar trebui să fie în măsură să decidă modul în care sunt cheltuite fondurile investite de UE în mediul rural. Cea mai menționată nevoie majoră a zonelor rurale (44 %) este infrastructura de transport și conexiunile. În ceea ce privește conexiunile de transport, respondenții din zonele rurale îndepărtate consideră că este dificil sau nu este posibil să aibă acces la diferite servicii utilizând transportul public din zona lor (între 52 % și 59 % în funcție de serviciu). Respondenții din zonele rurale ar dori să aibă acces la mai multe servicii locale de transport cu autobuzul. Probabilitatea ca cetățenii care locuiesc în orașe mari (61 %) să viziteze zonele rurale va fi mai mare decât înainte de pandemia de COVID-19. În ceea ce privește mediul, majoritatea respondenților consideră că problemele de mediu reprezintă o problemă imediată pentru zonele rurale (între 52 % și 65 %, în funcție de problema de mediu). Cu toate că cetățenii UE au opinii diferite atunci când sunt întrebați dacă pot influența deciziile care afectează zona lor locală, toți respondenții ar dori să se implice mai mult prin participarea la consultările cu cetățenii (63 %), la reuniunile sau evenimentele organizate în zona lor locală sau să se implice în proiecte plasate sub responsabilitatea comunității (56 %) și să contribuie într-o mai mare măsură prin intermediul platformelor de comunicare socială (42 %).
d. Consultări specifice prin reuniuni, conferințe și evenimente
Comisia a utilizat această etapă pentru a analiza mai în profunzime și în detaliu aceste aspecte. În pofida caracterului calitativ al consultărilor specifice cu părțile interesate, s-a remarcat un nivel surprinzător de coerență între grupuri în ceea ce privește opiniile acestora. Printre principalele aspecte evidențiate se numără importanța provocării reprezentate de depopulare și reînnoirea generațiilor, necesitatea de a asigura accesul la infrastructură și servicii, în special mobilitatea și conectivitatea, precum și nevoia de oportunități de angajare.
O listă detaliată a reuniunilor, conferințelor și evenimentelor și a principalelor aspecte evidențiate este inclusă în anexa 1.
e. Pachetul pentru ateliere
Astfel cum se indică în secțiunea 2, Comisia Europeană, cu sprijinul REDR, a furnizat un pachet de materiale pentru a sprijini organizarea unor ateliere participative cu părțile interesate din mediul rural. Rețelele naționale de dezvoltare rurală (RNDR), grupurile de acțiune locală (GAL), centrele Europe Direct, autoritățile locale, cetățenii și grupurile comunitare au contribuit la elaborarea de către Comisia Europeană a unei viziuni pe termen lung pentru zonele rurale (LTVRA) prin intermediul acestei sesiuni de consultări.
Pachetul a fost disponibil din noiembrie 2020 și, pentru a respecta calendarul legislativ, atelierele au trebuit să fie finalizate înainte de prima săptămână a lunii februarie 2021. În pofida acestui interval de timp foarte scurt, s-a primit un răspuns impresionant din partea părților interesate de la nivel local, cu ateliere organizate în 19 state membre și 170 de contribuții primite, cu participarea activă a peste 3 000 de cetățeni din mediul rural.
O prezentare generală realizată de REDR a principalelor mesaje care au rezultat în urma atelierelor cu părțile interesate privind viziunea rurală este inclusă în anexa 2.
f. Săptămâna viziunii rurale
Conferința participativă care a durat o săptămână (organizată de REDR în strânsă cooperare cu Comisia Europeană): „Săptămâna viziunii pentru zonele rurale: să ne imaginăm viitorul zonelor rurale ale Europei” a avut loc sub forma unui eveniment online în perioada 22-26 martie 2021.
Pe durata evenimentului, discuțiile participative au fost organizate în jurul a două întrebări esențiale:
a.care sunt ideile principale care ar trebui să se regăsească în viziune; și
b.care sunt principalele schimbări/condiții necesare care să asigure realizarea viziunii pornind de la situația actuală.
Săptămâna viziunii pentru zonele rurale a atras un nivel ridicat de interes, cu un total de 1 365 de înscrieri primite și 600 de participanți diferiți „în direct”. La conferință au asistat participanți din cele 27 de state membre și din opt țări din afara UE. Evenimentul a implicat peste 60 de vorbitori, peste 3 000 de vizite în cadrul „pieței” și peste 6 000 de vizualizări ale paginii web a evenimentului. Evenimentul a beneficiat, de asemenea, de un nivel ridicat de acoperire pe platformele de comunicare socială, implicând peste 13 000 de persoane prin intermediul Facebook. Difuzarea evenimentului este, totodată, reflectată de premiile „Rural Innovation Awards” (premiile pentru inovare rurală), care au recunoscut proiectele sprijinite de FEADR într-o serie de domenii tematice sub semnul „Viitorului nostru rural”, în strânsă legătură cu viziunea, care au primit peste 10 000 de voturi în categoria votului popular.
Prezentările, înregistrările sesiunilor plenare și principalele mesaje ale Săptămânii viziunii pentru zonele rurale sunt disponibile online pe site-ul REDR.
g. Colaborarea cu Parlamentul European
La 29 ianuarie 2021, Norbert Lins, deputat în Parlamentul European și președintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală, a adresat Comisiei o întrebare cu solicitare de răspuns oral, în numele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală, referitoare la viziunea pe termen lung pentru zonele rurale. Principalele probleme ridicate în întrebarea cu solicitare de răspuns oral se referă la coordonarea dintre diferitele politici ale UE implicate; implicarea autorităților rurale regionale și locale; armonizarea planurilor strategice PAC și a adaptărilor la instrumentele PAC cu viziunea; și la finanțarea pentru zonele rurale în cadrul PAC și al politicii de coeziune. Comisarul Wojciechowski a oferit un răspuns în numele Comisiei.
La 4 februarie 2021 a avut loc o „ședință comună a Comisiei pentru resurse naturale a Comitetului Regiunilor și a Comisiei pentru agricultură a Parlamentului European privind o viziune pe termen lung pentru zonele rurale”. Membrii ambelor instituții au discutat despre modalitățile de stimulare a redresării în zonele rurale ale Europei și de a le permite regiunilor să își îndeplinească în continuare rolul în pregătirea și gestionarea viitoarei PAC. Deputații din Parlamentul European și liderii locali au convenit că viitoarea politică de dezvoltare rurală a UE trebuie să fie mai ambițioasă și să conțină un cadru politic concret care va fi monitorizat și evaluat.
h. Colaborarea cu Comitetul Regiunilor (CoR) și cu Comitetul Economic și Social (CESE)
În septembrie 2020, CESE a adoptat un aviz pe tema „O abordare integrată pentru zonele rurale ale UE, cu un accent special pe regiunile vulnerabile”. De asemenea, CoR a adoptat un aviz privind acțiunile necesare pentru zonele rurale în decembrie 2020, „Strategia UE pentru revigorarea zonelor rurale”. Comisia Europeană a făcut referire la viziunea pe termen lung pentru zonele rurale ca o modalitate de a pune în aplicare o serie de solicitări ale acestora. În plus, Comisia Europeană s-a implicat în mai multe rânduri împreună cu ambele comitete cu privire la nevoile specifice ale zonelor rurale și la răspunsul politic necesar.
i. Reuniuni ale vicepreședintei Šuica și ale comisarului Wojciechowski cu principalele părți interesate
Din septembrie 2020, vicepreședinta Šuica și comisarul Wojciechowski au început să se întâlnească cu principalele părți interesate implicate în viziunea pe termen lung. Pozițiile exprimate de aceste părți interesate au fost similare cu cele prezentate mai sus.
4. INTERDEPENDENȚELE ȘI COERENȚA CONTRIBUȚIILOR PĂRȚILOR INTERESATE
Există un grad ridicat de coerență între contribuțiile părților interesate din cadrul diferitelor grupuri și între rezultatele obținute în urma fiecăreia dintre componentele consultării. Principalele preocupări ale grupurilor de părți interesate sunt enumerate mai jos.
(I)Nevoi și provocări urgente pentru zonele rurale:
-Infrastructură; infrastructura de transport și infrastructura de conectivitate.
-Lipsa serviciilor și a facilităților de bază; servicii publice de calitate slabă (școli, asistență medicală și socială, transport public), oportunități de educație și formare de calitate, conectivitate de calitate, bănci, oficii poștale și probleme legate de gestionarea apei.
-Lipsa locurilor de muncă de calitate și a oportunităților de locuri de muncă de calitate.
-Nivelul scăzut al veniturilor.
-Reînnoire limitată a generațiilor în agricultură.
-Îmbătrânirea populației și, în special, scăderea dramatică a populației în unele zone rurale.
-Locuințe insuficiente și inadecvate pentru anumite state membre.
-Amenințări la adresa mediului.
-Consolidarea capacităților: necesitatea de a dezvolta rolul de lider al comunității, de a sprijini activitățile comunitare și colaborarea în rețea.
-Lipsa participării la procesul decizional: promovarea incluziunii și a angajamentului, clarificarea cadrului de guvernanță care încorporează legături verticale și orizontale.
(II)Oportunități pentru zonele rurale:
Oportunități economice:
-Punerea în aplicare și adoptarea inovării (inovarea economică și inovarea socială, inclusiv colaborarea în rețea pentru a extinde dimensiunea activităților).
-Tranziția verde și economia verde (inclusiv agricultura durabilă, energia din surse regenerabile, valoarea serviciilor ecosistemice).
Atractivitate:
-O mai bună calitate a vieții (proximitatea față de natură).
-Sentimentul apartenenței.
-Incluziune și implicare.
5. PRINCIPALELE MESAJE REZULTATE DIN PROCESUL DE CONSULTARE
După analizarea rezultatelor procesului de consultare enumerate mai sus, contribuțiile pot fi clasificate în (i) nevoi și provocări urgente pentru zonele rurale, (ii) oportunități pentru zonele rurale, (iii) principalele elemente pentru elaborarea strategiei și (iv) acțiuni specifice propuse.
(I)Nevoi și provocări urgente pentru zonele rurale:
Părțile interesate au dat dovadă de un nivel ridicat de unanimitate atunci când s-a discutat despre infrastructura din zonele rurale. Există o percepție generalizată cu privire la lipsa unei infrastructuri de bună calitate pentru mai multe zone rurale, a infrastructurii de transport și a infrastructurii de conectivitate.
În ceea ce privește conectivitatea, a fost evidențiat accesul inadecvat și uneori foarte redus la infrastructura digitală într-o serie de zone rurale. În plus, părțile interesate au semnalat competențele digitale slabe ale populației rurale și nivelul scăzut de inovare digitală în IMM-urile rurale. Aceste trei elemente afectează negativ zonele rurale în ceea ce privește aderarea la transformarea digitală.
Lipsa serviciilor și a facilităților de bază. În mai multe regiuni rurale, serviciile publice esențiale sunt deficitare; este vorba despre servicii precum transportul public, posibilitățile de educație și formare de calitate, serviciile bancare, oficiile poștale și problemele legate de gestionarea apei. Majoritatea direcțiilor de consultare au evidențiat problema serviciilor publice de calitate slabă, a școlilor, a asistenței medicale și sociale, probleme care se intensifică în zonele rurale mai îndepărtate.
În anumite state membre, părțile interesate au menționat, de asemenea, situația locativă insuficientă și inadecvată nevoilor actuale din zonele rurale. De exemplu, oamenii se confruntă cu lipsa locuințelor de închiriat la prețuri accesibile sau cu dificultatea de a găsi proprietăți de vânzare.
Cetățenii UE consideră că amenințările la adresa mediului se numără printre nevoile care trebuie abordate în zonele rurale. Problemele cele mai menționate sunt impactul antropic asupra biodiversității, calitatea apei și schimbările climatice.
Părțile interesate au exprimat în mod constant necesitatea consolidării capacităților pentru a dezvolta rolul de lider a comunității și a sprijini organizațiile și activitățile comunitare. Există o mare capacitate de sprijin social reciproc, dar aceasta are nevoie de susținere pentru a se dezvolta, în special în zonele în care populația este în scădere.
Este necesară o mai mare participare a comunităților rurale la procesul decizional care le afectează. Acest lucru necesită măsuri active pentru implicarea tuturor membrilor comunității, inclusiv a tinerilor și a persoanelor sosite recent, precum și un cadru de guvernanță adecvat.
Nevoile și oportunitățile economice sunt factori esențiali pentru sprijinirea populației din zonele rurale. Persoanele care trăiesc în zone rurale nu dispun de locuri de muncă de calitate și de oportunități de locuri de muncă de calitate. Anumite părți interesate au subliniat că, în zonele rurale, exploatarea valorii adăugate regionale este limitată, inclusiv prin turism. În anumite zone rurale, lipsa diversificării economice și a activității economice creează mai puține oportunități de angajare, contribuind la acest cerc vicios. Nivelurile mai scăzute ale veniturilor, cum ar fi cele din sectorul agricol, nu favorizează stabilirea persoanelor în zonele rurale; în plus, acestea joacă un rol negativ din cauza lipsei capacității de investiții a potențialilor antreprenori. Sunt necesare eforturi pentru a reține procesul decizional și valoarea adăugată oferită de întreprinderi în zonele rurale, în loc să se exporte puterea și profitul.
Agricultura continuă să fie considerată un sector care asigură sustenabilitatea zonelor rurale, precum și a sectorului agroalimentar în general. Cu toate acestea, agricultura este afectată de o reînnoire limitată a generațiilor și este periclitată de viabilitatea fermelor mici. Există o nevoie recunoscută ca agricultura să devină mai durabilă.
Zonele rurale suferă din cauza schimbărilor demografice, cum ar fi îmbătrânirea populației și, în special, scăderea dramatică a populației în unele zone rurale. Ar trebui identificate regiunile cu risc și ar trebui adoptate măsuri care să vizeze reechilibrarea teritorială. Unele părți interesate sprijină măsurile de discriminare pozitivă pentru regiunile afectate de depopulare. Sunt necesare abordări inovatoare în ceea ce privește furnizarea de servicii, în special în aceste zone.
Trebui subliniat faptul că peste 40 % dintre respondenții la CPO care locuiesc în zone rurale se simt lăsați în urmă de societate; procentul este mai mare în rândul cetățenilor care locuiesc în zone rurale îndepărtate. Motivele acestei percepții din partea cetățenilor din mediul rural se referă la: deteriorarea infrastructurii și a serviciilor, lipsa oportunităților economice, neluarea în considerare a nevoilor specifice în cadrul procesului decizional.
(II)Oportunități pentru zonele rurale:
Oportunități economice:
·Se consideră că agricultura asigură sustenabilitatea prin crearea de locuri de muncă, accesul la alimente de înaltă calitate la prețuri accesibile și menținerea peisajelor rurale. Cu toate că zonele rurale reprezintă mai mult decât agricultura, aceasta joacă în continuare un rol esențial în structura rurală. Agricultura durabilă joacă un rol important în tranziția către economia verde și în asigurarea rezilienței în zonele rurale. În viitor, agricultura ar trebui să fie mai durabilă, să aibă legături locale mai puternice (lanțuri scurte de aprovizionare) și lanțuri valorice diverse. În plus, este necesar să se investească în continuare în formarea generației următoare de fermieri și experți în materie de „indicații geografice” (IG) care pot prelua activitățile, având în vedere că reînnoirea generațiilor este în pericol.
·Implementarea și adoptarea inovării, sub toate aspectele, sunt esențiale pentru viitorul zonelor rurale – din punct de vedere digital,, social, al producției, al rolului jucat de comunitate. Inovațiile sociale – plasate sub responsabilitatea comunității și bazate pe comunitate – sunt deosebit de relevante pentru zonele rurale și trebuie consolidate și încurajate pentru viitor. Accesul la oportunitățile economice este considerat unul dintre principalii factori pentru crearea unor zone atractive pe termen lung.
Tranziția verde:
·Tranziția verde ar trebui considerată un beneficiu, nu o povară. Zonele rurale sunt bine plasate pentru a-și valorifica atuurile naturale, cu un accent sporit pe atenuarea schimbărilor climatice/adaptarea la acestea. Acest lucru necesită o mai bună recunoaștere a serviciilor ecosistemice și o abordare incluzivă care să sprijine o tranziție echitabilă.
Servicii și conectivitate:
·Atractivitatea zonelor rurale este condiționată de mai mulți factori, în special de furnizarea de servicii (electronice) (sănătate și educație), de o mai bună conectivitate la internet și de un număr mai mare de persoane care trăiesc în zonele rurale. Accesul la centrele de îngrijire este considerat unul dintre principalii factori pentru zonele atractive pe termen lung.
·Abordările inovatoare și alternative în materie de mobilitate pot reduce costurile și impactul asupra climei și pot îmbunătăți accesibilitatea.
Atractivitate:
·Calitatea mai bună a vieții, proximitatea față de natură și sentimentul de apartenență se numără printre motivele numeroase de a rămâne sau de a se stabili într-o zonă rurală.
·Importanța sentimentului de apartenență este un element esențial al atractivității pentru zonele rurale. În 2040, zonele rurale ar trebui să fie zone deschise, în care toată lumea se simte inclusă indiferent de grupul etnic, gen, vârstă, handicap sau origine. În acest scop, este necesar să se acorde atenție atât nevoilor nou-veniților, cât și nevoilor rezidenților actuali.
·A fost subliniată, de asemenea, importanța păstrării caracterului „rural” („mediul rural ar trebui să rămână rural”).
·Aprecierea zonelor rurale în urma pandemiei (mai puțin aglomerate, mai puține contaminări; telemunca care permite lucrul din mediul rural)
În urma analizei oportunităților și a nevoilor evidențiate, un element esențial pentru zonele rurale este sporirea rezilienței acestora, ceea ce înseamnă că zonele rurale trebuie să se îndrepte către o tranziție echitabilă, verde și favorabilă incluziunii. Reziliența include elemente sociale, verzi și economice. Părțile interesate consideră că specializarea inteligentă poate aduce valoare adăugată, însă se pune un accent deosebit pe diversitate. Diversificarea și cooperarea sunt principalele elemente importante ale rezilienței rurale.
(III)Principalele elemente ale strategiei:
Diferitele procese de consultare au subliniat necesitatea unei strategii globale pe termen lung, la scara corespunzătoare, dezvoltată prin procese ascendente care să implice comunitățile locale: cu o abordare holistică, favorabilă incluziunii, flexibilă și bazată pe realitatea zonei. Participanții la componentele consultării au semnalat următoarele elemente care trebuie abordate în cadrul viziunii:
·Îmbunătățirea accesului la infrastructură și servicii. Unele părți interesate au sprijinit stabilirea unui nivel minim (nivel de referință) de bază pentru disponibilitatea infrastructurii/serviciilor în zonele rurale.
·Crearea de locuri de muncă și sprijinirea antreprenoriatului rural și a inovării. Este esențial să se sprijine inovarea, să se implementeze și să se adopte inovarea sub toate aspectele – digitale, de producție, sociale, plasate sub responsabilitatea comunității. Inovațiile sociale – plasate sub responsabilitatea comunității și bazate pe comunitate – sunt deosebit de relevante pentru zonele rurale și trebuie consolidate și încurajate pentru viitor.
·Îmbunătățirea conectivității și a soluțiilor digitale, care să ajute satele inteligente să iasă în evidență și să se dezvolte. Banda largă este o infrastructură de bază, pe picior de egalitate cu apa și energia electrică. Pentru a valorifica la maximum digitalizarea, este necesar să se dezvolte competențe și aplicații adaptate nevoilor rurale prin intermediul ecosistemelor digitale. Infrastructura, competențele și aplicațiile ar trebui să fie disponibile, abordabile ca preț și accesibile. Sunt esențiale formarea adecvată și sprijinul pentru dezvoltarea alfabetizării digitale.
·Realizarea obiectivelor în materie de climă, energie și biodiversitate. Dezvoltarea atuurilor naturale ale zonelor rurale pentru a contribui la realizarea obiectivelor naționale, în cadrul unei politici și al unui cadru de reglementare adecvate, care să mențină proprietatea, controlul și valoarea în comunitățile rurale.
·Abordarea provocărilor demografice, inclusiv depopularea, reînnoirea generațiilor și inegalitatea de gen.
Ocuparea forței de muncă și inovarea, accesul la infrastructură și servicii, precum și conectivitatea digitală sunt identificate ca priorități ale viziunii pe termen lung și ale planului de acțiune rurală ale UE.
Diferitele procese consultative au subliniat importanța unei abordări ascendente care să poată ține seama de diversitatea zonelor rurale și să implice comunitățile rurale. Viziunea trebuie să promoveze incluziunea și implicarea întregii game de grupuri diferite (tineri, migranți, persoane în vârstă, femei, minorități etc.). În viitor, existența unor zone dinamice va depinde de punțile construite, de încredere, de diversitate și de asumarea politicilor aplicate. Prin abordări ascendente, flexibilitate și asumarea reală a activităților, sunt create multe oportunități reciproc avantajoase (win/win/win) – aducând beneficii sociale, economice și de mediu pentru comunitatea locală și nu numai. În plus, este necesar să se coopereze la toate nivelurile, schimburile, colaborarea și crearea de legături (comunicarea deschisă) fiind esențiale la toate nivelurile, precum și pentru toate tipurile de activități (economice, sociale și de mediu), deoarece pot aduce experiență, pot facilita sprijinul și pot reuni comunitățile. Deoarece lucrurile importante necesită contribuția întregii comunități, este foarte importantă elaborarea unor agende comune.
·Mulți participanți au subliniat posibilitatea de a utiliza instrumentele existente, în special LEADER, pentru a contribui la elaborarea și realizarea viziunii viitoare la nivel local. Participanții au evidențiat importanța capacitării comunităților locale prin consolidarea inițiativelor existente, cum ar fi grupurile de acțiune locală (GAL) și metodologia LEADER, pentru conceperea acțiunilor de dezvoltare rurală și stimularea contribuției lor active la elaborarea politicilor UE.
·De asemenea, se consideră că abordările participative asigură contribuția activă și directă a populației rurale la procesele de elaborare a politicilor.
·Cooperarea și colaborarea în rețea, implicarea la nivel local, ca alternativă la calea tradițională de consolidare. Rețelele pot funcționa pe diferite distanțe și nu trebuie să implice proximitatea geografică.
·Legăturile dintre mediul rural și cel urban trebuie să fie guvernate de parteneriate echilibrate, care să asigure condiții de concurență echitabile. De asemenea, ar trebui promovate legăturile dintre mediile rurale.
(IV)Acțiuni specifice propuse:
Actorii au propus o serie de măsuri specifice pentru a aborda provocările subliniate și pentru a valorifica la maximum oportunitățile evidențiate, propunând instrumente și modalități specifice. Pentru a sprijini dezvoltarea rurală, politica UE și alte niveluri de guvernare ar putea:
·să îmbunătățească accesul la sprijin economic și financiar, inclusiv sprijin pentru proiectele locale și acces la finanțare, fie finanțare din partea UE, fie investiții private pentru actorii din mediul rural. În plus, mai multe părți interesate au atras atenția asupra necesității de a facilita combinarea diferitelor instrumente de dezvoltare teritorială (de exemplu, finanțarea multiplă între FEDR sau FSE+ și FEADR). În ceea ce privește finanțarea, părțile interesate au menționat, de asemenea, necesitatea de a reduce birocrația, ceea ce îngreunează adesea dezvoltarea unor inițiative pozitive ascendente - eliminarea acestor obstacole va debloca potențialul inițiativelor rurale.
·să îmbunătățească în continuare orientarea politicilor către nevoile locale. Este nevoie de cadre de politică sau de reglementare flexibile pentru a permite și a sprijini acțiunile locale, cu un puternic angajament politic și o responsabilitate de monitorizare la toate nivelurile – UE, național, regional și local. Un mecanism de analiză a mediului rural ar putea examina diferite politici (inclusiv ajutoarele de stat și politicile fiscale) printr-o „lentilă rurală”. Părțile interesate au subliniat că acest mecanism ar trebui să înceapă să funcționeze imediat și să cuprindă programe de finanțare.
·să capaciteze comunitățile locale prin consolidarea inițiativelor existente (cum ar fi GAL și LEADER) și stimularea contribuției lor active la elaborarea politicilor. Există o nevoie puternică de a promova și de a sprijini consolidarea capacităților, implicarea actorilor locali și facilitarea accesului la cunoștințe și soluții pentru a debloca potențialul de inovare, care în zonele rurale este adesea colectiv (inovare socială). Acest lucru necesită dezvoltarea rolului de lider al comunității și sprijinirea activităților comunitare și a colaborării în rețea. Sunt necesari brokeri/animatori în domeniul inovării la nivel local pentru a crea bazele schimbării. LEADER joacă un rol în acest sens. Potențialul centrelor rurale a fost puternic evidențiat.
·să pună la dispoziție date pentru a sprijini crearea de modele economice axate nu pe creștere, ci pe calitatea vieții/bunăstare. Datele trebuie să fie create, comunicate și partajate/utilizate, după cum este necesar pentru a evalua contribuția zonelor rurale și pentru a monitoriza punerea în aplicare a oricărei acțiuni. Sunt necesare modele și date analitice în vederea pregătirii pentru viitor. În acest context, ideea de observator rural a fost sugerată ca un posibil mecanism care urmează să fie instituit.
·Alte acțiuni sugerate au vizat diverse aspecte sociale, culturale, economice și de mediu.
În general, există un sprijin puternic în întreaga UE pentru o viziune pe termen lung pentru zonele rurale, cu un plan de acțiune.
6. MODUL ÎN CARE A FOST LUAT ÎN CONSIDERARE FEEDBACKUL
Opiniile părților interesate cu privire la viziunea pe termen lung și la acțiunile necesare au fost analizate și luate în considerare cât mai mult posibil. Astfel, Comunicarea privind viziunea pe termen lung include un plan de acțiune rurală al UE cu acțiuni concrete care abordează provocările și oportunitățile evidențiate în cadrul consultării publice și prezentate anterior. Viziunea abordează 4 blocuri care se referă la zone rurale mai puternice, conectate, reziliente și prospere. Comisia a luat act de solicitarea fermă de a aborda aspectele legate de guvernanță și propune, de asemenea, în comunicare să se prezinte un proces participativ la nivelul UE, care să stabilească legături cu Comitetul Regiunilor și să implice nivelurile locale de guvernanță pentru a examina calea către materializarea viziunii.
Unele dintre acțiunile propuse de părțile interesate în cadrul consultării se referă la statele membre sau sunt de competența exclusivă a acestora. Prin urmare, punerea în aplicare a acestor acțiuni va depinde de implicarea statelor membre prin intermediul Pactului rural propus. Comisia este pregătită să sprijine și să completeze acțiunile statelor membre în acest domeniu.
Anexa 1. Evenimente în contextul activităților de consultare privind Viziunea pe termen lung pentru zonele rurale ale UE.
|
Data
|
Eveniment
|
Organizator
|
Principalele puncte importante ale discuției
|
|
26 mai 2020
|
A 13-a
|
DG AGRI
|
Reuniunea a avut ca scop informarea membrilor grupului de coordonare cu privire la scopurile și procesul Viziunii pe termen lung pentru zonele rurale (LTVRA).
Grup-țintă: membri ai guvernanței rețelelor rurale ale UE (autorități publice, societatea civilă, GAL-uri LEADER, consilieri ai rețelelor/cercetători etc.).
|
|
2 septembrie 2021
|
Reuniunea de evaluare DESIRA
|
Agenția Executivă pentru Cercetare (REA)
|
DESIRA și-a prezentat informarea pentru LTVRA privind elementele revoluționare digitale în agricultură, silvicultură și zonele rurale.
Grup-țintă: Oameni de știință și experți ai Comisiei Europene.
|
|
22-23 septembrie 2020
|
Prima privind Viziunea rurală pe termen lung
|
REDR
|
Reuniunea a avut ca scop pregătirea terenului pentru activitățile privind LTVRA, începerea activităților privind exercițiul de analiză prospectivă și discutarea etapelor de încurajare a implicării părților interesate.
Grup-țintă: experți și practicieni în domeniul dezvoltării rurale.
|
|
6 octombrie 2020
|
Comitetul privind dezvoltarea
rurală
|
DG AGRI
|
Informații cu privire la situația actuală și la raportul privind impactul schimbărilor demografice – nicio observație.
Grup-țintă: autoritățile naționale care se ocupă de dezvoltarea rurală.
|
|
8 octombrie 2020
|
A 14-a
|
DG AGRI
|
Informații privind etapele planificate pentru dezvoltarea LTVRA. Schimb de opinii cu privire la rolul pe care acestea și rețelele rurale l-ar putea juca pentru a implica părțile interesate în acest proces.
Grup-țintă: membri ai guvernanței rețelelor rurale ale UE (autorități publice, societatea civilă, GAL-uri LEADER, consilieri ai rețelelor/cercetători etc.).
|
|
11 octombrie 2020
|
Reto „España Vaciada”
|
DG COMM
|
Un grad ridicat de îngrijorare în legătură cu depopularea și reînnoirea generațiilor. Necesitatea de a sprijini competențele digitale pentru persoanele din zonele rurale, în special pentru persoanele în vârstă.
Grup-țintă: părțile interesate din mediul rural din zonele afectate de depopulare.
|
|
12 octombrie 2020
|
Al 3-lea Festival al implicării cetățenilor și al democrației deliberative
|
JRC
|
Prezentarea LTVRA, cu accent pe pachetul pentru atelierele cu părțile interesate și pe domeniul de aplicare pentru utilizarea în alte contexte de politică.
|
|
13 octombrie 2020
|
EWRC ESPON ESCAPE
|
REGIO/ESPON ESCAPE
|
Reacții la prezentarea proiectului de cercetare, informare cu privire la LTVRA și exemplificarea legăturilor/relevanței politice a proiectului.
|
|
13 octombrie 2020
|
EWRC - Viziunea tinerilor în ceea ce privește zonele rurale și digitalizarea
|
Unitatea de sprijin al rețelei birourilor cu competențe în materie de bandă largă
|
Prezentarea LTVRA și dezbateri cu organizațiile de tineret.
Grup-țintă: tineretul din mediul rural.
|
|
20 octombrie 2020
|
privind Viziunea pe termen lung pentru zonele rurale
|
REDR
|
Reuniunea a continuat activitatea desfășurată în cadrul primei reuniuni a grupului tematic privind exercițiul de analiză prospectivă cu JRC.
Grup-țintă: experți și practicieni în domeniul dezvoltării rurale.
|
|
22 octombrie 2020
|
A 18-a
|
REDR
|
Reuniunea a informat RNDR-urile cu privire la LTVRA și le-a încurajat să implice părțile interesate din țările lor respective. Aceasta a inclus o prezentare realizată de DG AGRI și un scurt schimb de opinii cu privire la setul de instrumente al atelierului cu părțile interesate pentru a implica părțile interesate din mediul rural.
Grup-țintă: Unitățile de sprijin ale rețelelor naționale de dezvoltare rurală.
|
|
12 noiembrie 2020
|
Cercetare rurală și atelier pe tema politicilor
|
REA și AGRI
|
Prezentarea LTVRA pentru 19 proiecte de cercetare și inovare rurală finanțate în cadrul programului Orizont 2020 și discutarea rezultatelor acestora și a contribuțiilor lor potențiale.
Grupuri țintă: Oameni de știință și experți ai Comisiei Europene.
|
|
23 noiembrie 2020
|
Seminar pe teme legate de politici
|
Consorțiul RELOCAL
|
Percepții asupra injustiției spațiale. Reacții la constatările proiectului. Informare cu privire la viziunea rurală.
Grup-țintă: oamenii de știință și factorii de decizie politică.
|
|
24 noiembrie 2020
|
Reuniune cu femeile din mediul rural - Castellón, Extremadura și Albacete (ES)
|
Europe Direct Extremadura
|
Redresarea UE are nevoie de redresarea zonelor rurale. Reînnoirea generațiilor ar trebui să acorde o atenție deosebită genului. PAC trebuie să îmbunătățească egalitatea de gen. Este important să se țină seama și de situația femeilor în vârstă din zonele rurale.
Grup-țintă: femeile din mediul rural.
|
|
24 noiembrie 2020
|
pentru Rețelele naționale de dezvoltare rurală privind valorificarea și comunicarea proiectelor de succes
|
REDR
|
În cadrul atelierului, RNDR-urile au fost informate cu privire la LTVRA, la sursele relevante de informații, cum ar fi Portalul viziunii rurale al REDR, și s-a făcut schimb de feedback cu privire la activitățile planificate ale RNDR pentru a implica părțile interesate în procesul privind LTVRA.
Grup-țintă: Unitățile de sprijin ale rețelelor naționale de dezvoltare rurală.
|
|
26 noiembrie 2020
|
Reto demográfico - Next Generation EU27
|
Europe Direct Castellón
|
Necesitatea de a asigura servicii de bază, de a sprijini municipalitățile mici și de a aborda provocările demografice în cadrul unei strategii demografice.
Grup-țintă: populația rurală din zonele afectate de depopulare.
|
|
27 noiembrie 2020
|
: „O agendă rurală europeană necesară după criza provocată de pandemia de COVID-19”
|
Comitetul Regiunilor
|
PC al REDR a prezentat activitatea și rezultatele privind reacțiile mediului rural la pandemia de COVID-19 și legăturile cu LTVRA.
Grup-țintă: Comitetul Regiunilor, Intergrupurile PE, părțile interesate.
|
|
2-3 decembrie 2020
|
A doua privind Viziunea rurală pe termen lung
|
REDR
|
Reuniunea a continuat activitățile privind exercițiul de analiză prospectivă pentru a dezvolta în continuare scenariile. De asemenea, a avut loc o sesiune de discuții cu privire la activitățile de implicare a părților interesate în cadrul LTVRA.
Grup-țintă: experți și practicieni în domeniul dezvoltării rurale.
|
|
4 decembrie 2020
|
A 7-a reuniune a
|
DG AGRI
|
Scopul adunării a fost informarea membrilor cu privire la măsurile luate pentru dezvoltarea LTVRA (contribuții din partea DG AGRI) și discutarea rolului pe care aceștia l-ar putea juca în implicarea părților interesate.
Grup-țintă: membri ai guvernanței rețelelor rurale ale UE (autorități publice, societatea civilă, GAL-uri LEADER, consilieri ai rețelelor/cercetători etc.).
|
|
11 ianuarie 2021
|
Reuniunea de evaluare a acțiunii RURALIZATION
|
REA
|
Acțiunea „Ruralization” a prezentat activitatea privind tendințele și proiectele de viitor ale tinerilor din mediul rural drept o contribuție importantă.
Grup-țintă: Oameni de știință și experți ai Comisiei Europene.
|
|
27 ianuarie 2021
|
A treia privind Viziunea rurală pe termen lung
|
REDR
|
În cadrul reuniunii, au fost trecute în revistă principalele mesaje rezultate din activitatea desfășurată până în prezent de părțile interesate și proiectele din întreaga UE și au avut loc schimburi de opinii cu privire la componentele comune și la schimbările radicale necesare pentru a se asigura că viitoarea LTVRA va deveni o realitate pentru comunitățile rurale din întreaga Europă.
Grup-țintă: experți și practicieni în domeniul dezvoltării rurale.
|
|
28 ianuarie 2021
|
Reuniunea RNDR din Franța (regiuni)
|
RNDR Franța (regiuni)
|
Reuniune cu RED, ANCT, LEADER Franța și RNDR-urile regionale și REDR, cu o scurtă prezentare care descrie procesul LTVRA și etapele următoare.
Grup-țintă: membri ai rețelelor rurale franceze.
|
|
11 februarie 2021
|
A 19-a
|
REDR
|
În cadrul reuniunii, au fost comunicate rezultatele inițiale ale respectivelor discuții cu părțile interesate organizate de RNDR și s-a discutat despre implicarea acestora în viitoarea Săptămână a viziunii rurale.
Grup-țintă: Unitățile de sprijin ale rețelelor naționale de dezvoltare rurală.
|
|
11 februarie 2021
|
Grupul de dialog civil privind dezvoltarea rurală
|
AGRI
|
Importanța tineretului și a digitalizării („fără fibră optică nu există tineret; fără tineret nu există zone rurale dinamice”) Importanța agriculturii dincolo de economie și locuri de muncă - peisaj, mediu, calitatea vieții; impactul pandemiei de COVID (percepție nouă a zonelor rurale). Prezentarea concluziilor desprinse din cercetare.
Grup-țintă: părțile interesate care se ocupă de dezvoltarea rurală.
|
|
22-26 martie 2021
|
Săptămâna viziunii pentru zonele rurale: să ne imaginăm viitorul zonelor rurale ale Europei
|
REDR
|
Eveniment online participativ pe scară largă pe tema Viziunii pe termen lung - detalii la punctul 3 litera (f).
Grup-țintă: o gamă largă de părți interesate din domeniul dezvoltării rurale, inclusiv ONG-uri/asociații, rețele naționale de dezvoltare rurală, GAL-uri LEADER, autorități de management și organisme care reprezintă administrația regională și locală, cercetători, instituții ale UE etc.
|
|
5 mai 2021
|
A patra privind Viziunea rurală pe termen lung
|
REDR
|
În cadrul reuniunii, au fost trecute în revistă principalele mesaje care au rezultat în urma Săptămânii viziunii rurale, au fost împărtășite experiențele statelor membre care și-au dezvoltat propriile strategii sau agende rurale integrate și a fost analizat modul în care părțile interesate pot contribui la transformarea viziunii viitoare într-o realitate la nivel local și cele mai bune modalități în care rețelele pot oferi sprijin.
Grup-țintă: experți și practicieni în domeniul dezvoltării rurale.
|
|
Diverse
|
Grupul de lucru pentru dezvoltare rurală al OCDE
|
OCDE
|
Informare cu privire la inițiativa privind viziunea rurală, evidențiind legăturile cu activitățile OCDE.
Experți în dezvoltare rurală din țările OCDE.
|
Anexa 2 — „Rural Voices” („Voci din mediul rural”): Prezentare generală a principalelor mesaje tematice din cadrul atelierelor cu părțile interesate privind mediul rural (sursa: REDR)
|
SUBIECTE
|
PREOCUPĂRI ACTUALE
|
OPORTUNITĂȚI PENTRU VIITOR
|
ACȚIUNI SPECIFICE PENTRU A PERMITE SCHIMBĂRI RADICALE
|
|
Infrastructură și servicii
|
·Calitatea slabă a serviciilor publice, a școlilor, a asistenței medicale și sociale și a infrastructurii.
·Un sistem de transport și mobilitate excesiv de centrat pe mediul urban.
·Lipsa vitalității centrelor și platformelor din sate și orașe mici.
·Neglijarea patrimoniului clădirilor istorice și industriale.
·Locuințe insuficiente și inadecvate pentru a răspunde nevoilor actuale.
·Aprovizionarea necorespunzătoare cu apă, tratarea apei și gestionarea inundațiilor și a secetei.
|
·Posibilitățile de inovare digitală, centre de servicii și școli rurale pentru furnizarea de servicii rurale
·Cererea din ce în ce mai mare de abordări mai ample în materie de mobilitate rurală durabilă, bazate pe dezvoltarea de legături între diferitele moduri de transport, servicii la cerere și noile tehnologii.
·Revitalizarea centrelor rurale și a clădirilor abandonate pentru a construi o nouă identitate rurală.
·Un stoc din ce în ce mai mare de locuințe rurale, care trebuie gestionat pentru a sprijini cererile venite din partea locuitorilor existenți și a persoanelor nou-venite în zonele rurale.
·Potențialul unei infrastructuri îmbunătățite de gestionare a apei pentru a combate seceta și inundațiile.
|
·Stabilirea unui nivel de bază al infrastructurii pentru a sprijini funcționarea statului social rural, care să cuprindă un nivel minim de bază al serviciilor care pot fi considerate un drept (de exemplu, internet, acces la servicii publice etc.).
·Investiții într-un transfer modal de la automobilele personale la transportul public și mobilitatea alternativă, precum și de la sisteme de transport pe bază de hidrocarburi la sisteme de transport post-carbon.
·Remodelarea așezărilor și orientarea investițiilor în clădiri istorice și tradiționale pentru a le transforma pe cele care nu mai sunt adecvate scopului în utilizări dinamice ale comunității și ale întreprinderilor.
·Consolidarea rezilienței infrastructurii de apă, pentru a fi adaptată la schimbările climatice și cu o rezistență sporită la acestea în ceea ce privește aprovizionarea cu apă potabilă, canalizarea, gestionarea inundațiilor, apele pluviale, seceta și nevoile de irigare.
·Consolidarea capacităților și sprijinirea serviciilor comunitare/de voluntariat
|
|
Schimbările digitale și tehnologice
|
·Accesul redus la infrastructura digitală în zonele rurale.
·Competențe digitale slabe ale populației rurale.
·Nivel scăzut de inovare digitală în IMM-urile rurale.
|
·Apariția erei digitale, cu noi modele pentru furnizarea de servicii de bază în mediul rural, pentru locurile de muncă, practicile de la locul muncă și accesul pe piață.
·Cerere din ce în ce mai mare de servicii digitale și de inovare tehnologică la nivel local (în orașe și ferme).
|
·Asigurarea unei infrastructuri digitale accesibile ca drept de bază, suficient pentru activitatea comercială, furnizarea de servicii electronice și viața socială.
·Consolidarea alfabetizării digitale a cetățenilor din mediul rural prin programe de formare, educație și campanii de informare favorabile incluziunii, precum și îmbunătățirea furnizării și a utilizării serviciilor electronice.
·Extinderea parteneriatelor pentru inovare și a prezenței consultanților în domeniul rural mai larg și promovarea mai fermă a activității de inovare la nivel local.
|
|
Produse/alimente de bază
energie
|
·Un sistem alimentar/energetic supraglobalizat, care ignoră potențialul local și înseamnă că valoarea nu este păstrată în zona locală.
·Absența planurilor de succesiune și viabilitatea discutabilă a multor ferme mici.
·Servicii de consiliere inadecvate.
·Deficit de competențe în agricultura regenerativă/ecologică.
·Niveluri scăzute de implicare a comunităților rurale în producția de energie din surse regenerabile.
·Recunoașterea slabă a rolului utilizării terenurilor în captarea carbonului în utilizarea terenurilor rurale (abordată în capitolul privind schimbările climatice).
·Incapacitatea de a adopta modele de schimbare transformațională și de tranziție către sustenabilitate în industriile de bază (agricultură, extracția cărbunelui și comunități care utilizează cărbunele), inclusiv abordarea birocrației/reglementării.
|
·O mișcare din ce în ce mai mare în jurul relocalizării sistemelor alimentare mai scurte și a sistemelor de produse din lemn.
·Apariția unor evoluții tehnologice care vor spori profesionalizarea agriculturii și legătura cu bioeconomia.
·Cererea de rase, culturi și produse de nișă și de înaltă calitate, bazate pe biodiversitate/identitate locală.
·Recunoașterea din ce în ce mai mare a agriculturii regenerative ca practică agricolă durabilă.
·Creșterea interesului și a sensibilizării cu privire la producția de energie din surse regenerabile la nivelul comunității.
·Posibilități de acces la noi piețe prin intermediul tehnologiei digitale
·Disponibilitatea instrumentelor pentru schimbări transformaționale integrate, cum ar fi satele inteligente, comunitățile energetice, LEADER, politicile alimentare locale etc.
·Interesul politic din ce în ce mai mare de a sprijini „tranziția justă și tranziția verde” în comunitățile rurale cu industrii bazate pe hidrocarburi sau carbon irecuperabile.
|
·Producția agricolă. Apar două abordări alternative:
I)relocalizarea producției, scurtarea lanțurilor de aprovizionare și introducerea practicilor agricole regenerative și/sau ecologice bazate pe soiuri și rase tradiționale; și
II)valorificarea tehnologiei în vederea reducerii costurilor, a impactului asupra mediului, a creșterii productivității și a producției de culturi adecvate pentru bioeconomie în general.
·Reducerea birocrației și sporirea oportunităților de prelucrare atât pentru produsele alimentare locale, cât și pentru produsele alimentare care urmează să fie exportate în afara regiunii.
·Sprijinirea intrării tinerilor adulți în industriile terestre.
·Direcționarea investițiilor pentru a determina practici ecologice la nivel individual (la scară mică, autoconsum) (de exemplu, permacultura) și consolidarea altor inițiative locale și ecologice privind alimentele.
·Încurajarea tehnologiei moderne în sectorul terestru și dezvoltarea bioeconomiei (de exemplu, agricultura verticală, metodele de editare a genomului).
·Consolidarea învățării pe tot parcursul vieții în sectorul terestru, care adoptă principiul sustenabilității și principiul economiei circulare.
·Promovarea abordărilor ample de planificare teritorială (care nu se limitează la agricultură și silvicultură), care să sprijine tranziția către o economie rurală bazată pe sustenabilitate și pe principiile economiei circulare.
·Sprijinirea sistemelor/cadrului de reglementare care încurajează acțiunile regionale/comunitare în domeniul energiei din surse regenerabile și tranziția post-carbon în comunitățile dependente de cărbune.
|
|
Venituri, activitate și locuri de muncă în economie în general
|
·Exploatarea/păstrarea limitată a valorii adăugate regionale, inclusiv prin turism.
·Dezvoltarea și valoarea redusă a meșteșugurilor locale.
·Un nivel scăzut de adoptare a principiilor economiei circulare.
·Recunoaștere și sprijin limitat pentru modelele inovatoare de întreprindere și
lipsa valorii/recunoașterii furnizării de servicii ecosistemice (SES).
|
·Apariția și revigorarea sectoarelor tradiționale și a celor noi (de exemplu, agricultura socială, artizanatul) și a profesioniștilor care contribuie la diversificarea rurală.
·Apariția unor noi modele de sprijinire a spiritului antreprenorial și a inovării (de exemplu, incubatoare, centre, rețele etc.).
·Recunoașterea din ce în ce mai mare pe piață a valorii identității regionale și a bioproduselor și a bioserviciilor, inclusiv a SES, pe baza principiului sustenabilității și a principiului circularității.
·Valoarea adăugată prin centre de prelucrare și comercializare, lanțuri de aprovizionare mai scurte și turism gastronomic, social și cultural.
|
·Asigurarea unei bune infrastructuri digitale ca o condiție prealabilă pentru o economie modernă diversificată în zonele rurale.
·Crearea unor condiții adecvate pentru antreprenoriatul local, pentru a păstra populația în mediul rural și pentru a dezvolta abordări creative pentru promovarea spiritului antreprenorial, cum ar fi centrele de telemuncă, incubatoarele, reducerea la minimum a birocrației etc.
·Sprijinirea noilor modele de antreprenoriat colectiv și comunitar.
·Sprijinirea atât a antreprenoriatului comercial privat, cât și a întreprinderilor sociale și deschiderea către dezvoltarea de noi modele de muncă.
·Sprijinirea turismului durabil, care este mai bine corelat cu oferta specifică a componentelor mai largi ale economiilor rurale (de exemplu, legat de produsele alimentare de specialitate, meșteșuguri și revigorarea culturii locale).
|
|
Incluziunea și vitalitatea socială
|
·Schimbările demografice, în special scăderea dramatică a populației în unele zone rurale.
·Identități divergente și sentimentul diferit de apartenență al locuitorilor din mediul rural.
·Lacune în ceea ce privește incluziunea și diversitatea în unele zone rurale.
·Implicarea și parteneriatul limitate ale societății civile în anumite domenii și nevoia de sprijin pentru organizațiile de voluntari și comunitare.
·Colaborarea teritorială limitată cu agențiile din sectorul terțiar.
|
·Interesul din ce în ce mai mare pentru mutarea în zonele rurale și munca de acasă - toate acestea fiind intensificate de pandemia de COVID-19.
·Dezvoltarea unui nou sentiment de apartenență la comunitate și a unei noi ruralități împărtășite cu rezidenții existenți, persoanele nou-sosite și rezidenții nepermanenți.
·Prezența unor identități rurale puternice care încetinesc exodul rural.
·Recunoașterea incluziunii și a diversității ca valoare, pentru a aduce schimbări pozitive în mediul rural, integrând refugiații și migranții.
·Creșterea cererii de servicii sociale comunitare pentru persoanele aflate în situații de viață nefavorabile.
|
·Instituirea unei politici de stimulente pentru a încuraja tinerii și profesioniștii să se stabilească în mediul rural (de exemplu, stimulente fiscale, servicii adecvate) și sisteme de sprijin pentru găsirea de locuri de muncă, locuințe etc.
·Punerea în aplicare a unui program de activare pentru tinerii din mediul rural, pentru a-i sprijini să fie activi din punct de vedere profesional în zonele rurale.
·Sprijinirea acțiunilor de incluziune socială pentru romi și migranți prin intermediul PDR (de exemplu, formare și dobândirea de competențe pentru agricultură).
·Consolidarea capacităților/sprijinirea organizațiilor comunitare, de exemplu, investigarea formelor digitale de creare a unui sentiment de apartenență la comunitate și participarea la dezvoltarea locală, inclusiv „bănci de voluntari”.
·Consolidarea colaborării în rețea, a cooperării și a parteneriatelor și asigurarea participării cetățenilor din mediul rural la procesul decizional, de exemplu, prin intermediul LEADER.
·Promovarea unei schimbări a valorilor în societate, valorificând viața rurală.
|
|
Mediul înconjurător
|
·Daunele aduse mediului din surse umane, inclusiv sistemele de producție rurală care au un impact asupra biodiversității, a calității apei și a schimbărilor climatice.
·Deteriorarea stării peisajelor culturale și a clădirilor istorice și pierderea acestora.
·Lipsa unei culturi a protecției mediului în rândul populației rurale, inclusiv în rândul administratorilor de terenuri.
·Deșeurile excesive și absența unei gestionări eficace a deșeurilor.
·Lipsa unei viziuni coerente sau a unor mecanisme care să ghideze schimbarea planurilor teritoriale integrate, care ar putea orienta atât funcțiile productive, cât și pe cele de mediu ale terenurilor rurale, incluzând mecanisme adecvate de recompensare a furnizării de SES.
|
·Noi posibilități de acțiune pentru reducerea efectelor negative ale sistemelor de utilizare intensivă a terenurilor asupra biodiversității și a calității apei.
·Recunoașterea efectelor pozitive ale abordărilor specifice și integrate la nivel peisagistic prin intermediul parteneriatelor care implică toate părțile interesate principale.
·Un potențial considerabil de valorificare atât a peisajelor culturale, cât și a clădirilor tradiționale, în vederea sprijinirii turismului și a altor activități sociale.
·Potențialul de schimbare a atitudinilor societale în direcția unor comportamente mai sustenabile.
·Disponibilitatea unor mijloace și instrumente pentru dezvoltarea unor strategii integrate mai ample în materie de sustenabilitate.
|
·Asigurarea faptului că politica agricolă și toate sectoarele rurale respectă imperativele Pactului verde european.
·Luarea în considerare a nevoilor de utilizare a terenurilor rurale într-un mod mult mai centralizat, în contextul unei planificări mult mai largi a utilizării terenurilor, și nu ca o entitate separată.
·Sprijinirea gestionării colaborative pentru a diminua daunele aduse mediului la nivel peisagistic în sectorul agricol și forestier.
·Reunirea diferitelor fațete ale planificării durabilității în planurile teritoriale care protejează terenurile și clădirile de patrimoniu, promovează ecologia regenerativă, îmbunătățesc gestionarea apei și promovează comportamente durabile.
·Asigurarea educației ecologice pentru toți cetățenii, ca responsabilitate publică. Sprijinirea formării fermierilor în ceea ce privește practicile agricole regenerative.
·Stabilirea de parteneriate între universități și centrele de educație agricolă și hinterlandul lor pentru a se asigura dezvoltarea de inovații în materie de durabilitate cu specific local.
·Sprijinirea unei mai mari implicări a cetățenilor în modelarea și gestionarea spațiului verde pe terenurile aflate în proprietate publică.
·Asigurarea faptului că bunurile publice asociate peisajelor de patrimoniu și clădirilor de patrimoniu sunt menținute prin măsuri de sprijin.
|
|
Schimbările climatice
|
·Niveluri scăzute de sensibilizare cu privire la impactul schimbărilor climatice.
·Niveluri scăzute de dezvoltare și de implicare a comunității în ceea ce privește energia din surse regenerabile în Europa rurală.
·Implicarea limitată a administratorilor de terenuri și a altor persoane în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice și dezvoltarea bioeconomiei, chiar și atunci când sunt cunoscute soluții, parțial din cauza lipsei de stimulente/competențe
·Adaptare inadecvată la noile realități climatice.
·Necesitatea decarbonizării dincolo de sectorul energetic.
|
·Amprenta de carbon relativ scăzută în unele zone rurale, în special în unele dintre cele mai puțin dezvoltate.
·Creșterea cererii de energie din surse regenerabile, inclusiv crearea de comunități de energie din surse regenerabile bazate pe sisteme solare, eoliene sau de biomasă și un nivel mai ridicat al autoconsumului.
·Interesul societal din ce în ce mai mare pentru tranziția către metode de producție favorabile climei, o mai bună gestionare agricolă și forestieră și bioeconomie.
·O marjă largă de acțiune pentru îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor, decarbonizarea transporturilor și îmbunătățirea gestionării apei.
|
·Trecerea de la planificarea pentru dezvoltare la planificarea pentru reziliență locală.
·Intensificarea reacțiilor la schimbările climatice la nivel național și reevaluarea cadrului juridic pentru măsurile de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea, precum și punerea lor în aplicare în strategii, planuri și proiecte.
·Promovarea strategiilor inovatoare și inteligente de planificare și programare cu emisii reduse de dioxid de carbon și corelarea acestora cu strategiile, programele și proiectele regionale și naționale.
·Sprijinirea activităților care vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
·Sprijinirea măsurilor și a activităților care rețin apa în mediul rural (acolo unde este necesar), de exemplu, prin gestionarea inteligentă a apei și a apelor pluviale și a apei gri, reconstrucția sistemelor de irigații, acoperișuri verzi etc.
·Sensibilizarea și sprijinirea educației și a formării profesioniștilor și a experților în domeniul măsurilor de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea, precum și a cetățenilor (inclusiv a tinerilor).
|