COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 25.11.2021
COM(2021) 749 final
2021/0396(NLE)
Propunere de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
privind o abordare coordonată pentru a facilita libera circulație în condiții de siguranță pe durata pandemiei de COVID-19 și de înlocuire a Recomandării (UE) 2020/1475
(Text cu relevanță pentru SEE)
EXPUNERE DE MOTIVE
1.CONTEXTUL PROPUNERII
•Motivele și obiectivele propunerii
Dreptul cetățenilor Uniunii la liberă circulație și ședere pe teritoriul Uniunii Europene este una dintre cele mai de preț realizări ale Uniunii și un motor important al economiei sale. În același timp, pandemia de COVID-19 continuă să reprezinte o amenințare extraordinară la adresa sănătății publice în întreaga Uniune.
Drept răspuns la izbucnirea pandemiei de COVID-19, statele membre au adoptat diverse măsuri cu scopul de a limita răspândirea virusului, dintre care unele au avut consecințe asupra dreptului cetățenilor Uniunii la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre, cum ar fi restricțiile la intrarea pe teritoriu sau cerințele impuse călătorilor transfrontalieri de a se supune unor teste pentru depistarea infecției cu virusul SARS-CoV-2. Atunci când adoptă și aplică restricții privind libera circulație, statele membre sunt obligate să respecte principiile dreptului UE, în special principiul proporționalității și pe cel al nediscriminării.
Măsurile unilaterale din acest domeniu au cauzat perturbări semnificative, deoarece întreprinderile și cetățenii s-au confruntat cu o gamă largă de măsuri divergente și în evoluție rapidă. Acest lucru este dăunător mai ales într-o situație în care economia europeană a fost deja afectată de virus în mod semnificativ. Totodată, asemenea divergențe pot submina încrederea opiniei publice în măsurile de sănătate, în special vaccinarea, ceea ce poate, în schimb, să exacerbeze situația epidemiologică.
Pentru a asigura o coordonare sporită între statele membre, la 13 octombrie 2020, Consiliul a adoptat Recomandarea (UE) 2020/1475 a Consiliului privind o abordare coordonată a restricționării liberei circulații ca răspuns la pandemia de COVID-19. Recomandarea Consiliului a stabilit o abordare coordonată cu privire la următoarele puncte-cheie: aplicarea unor criterii și praguri comune pentru a decide cu privire la introducerea de restricții legate de libera circulație, cartografierea riscului de transmitere a COVID-19, pe baza unui cod de culori stabilit de comun acord, precum și o abordare coordonată în ceea ce privește eventualele măsuri care ar putea fi aplicate în mod adecvat persoanelor care se deplasează între diferite zone, în funcție de nivelul riscului de transmitere din zonele respective. Această recomandare a Consiliului a fost ulterior actualizată luându-se în considerare evoluția situației epidemiologice.
Pentru a facilita în continuare libera circulație în condiții de siguranță pe durata pandemiei de COVID-19, Parlamentul European și Consiliul au adoptat, la 14 iunie 2021, Regulamentul (UE) 2021/953 privind cadrul pentru eliberarea, verificarea și acceptarea certificatelor interoperabile de vaccinare, testare și vindecare de COVID-19 (certificatul digital al UE privind COVID). Pentru a utiliza în mod optim cadrul referitor la certificatul digital al UE privind COVID, Consiliul a modificat, în aceeași zi, Recomandarea (UE) 2020/1475 a Consiliului. În conformitate cu normele modificate, persoanele vaccinate sau vindecate ar trebui scutite de restricțiile aplicate în concordanță cu recomandarea Consiliului.
Din iunie 2021, au avut loc două evoluții importante cu impact asupra situației epidemiologice și, prin urmare, și asupra liberei circulații în cadrul Uniunii. În primul rând, rata de vaccinare a crescut semnificativ, rata cumulativă a vaccinării complete în rândul populației totale a Uniunii atingând peste 65 % la 19 noiembrie 2021 față de mai puțin de 30 % la momentul adoptării celei mai recente modificări și a Regulamentului (UE) 2021/953.
Cu toate acestea, se mențin variații importante în ceea ce privește acoperirea vaccinală între statele membre și între regiuni, precum și între anumite categorii de populație. La 19 noiembrie 2021, rata de vaccinare completă în rândul populației totale din statele membre varia între 23,9 % și 81,4 % (28,6 % și 92,6 % în rândul populației adulte). Acest lucru reprezintă un motiv serios de îngrijorare, deoarece oferă virusului o mare oportunitate de a se răspândi și de a cauza îmbolnăviri, în special în rândul persoanelor nevaccinate.
Prin comparație cu iunie 2021, un procent semnificativ mai mare din populație este mai bine protejat împotriva îmbolnăvirilor grave și a deceselor cauzate de COVID-19 grație vaccinurilor împotriva COVID-19 disponibile în prezent, care oferă protecție împotriva îmbolnăvirilor grave, a pierderii de vieți omenești și a consecințelor pe termen lung ale infectării. Prin urmare, vaccinarea este un instrument extrem de important – chiar dacă nu singurul – în arsenalul de mijloace de combatere a COVID-19 și sunt necesare eforturi pentru a crește în continuare rata de vaccinare.
În al doilea rând, introducerea certificatului digital al UE privind COVID a progresat într-un ritm rapid. Până în noiembrie 2021, statele membre ale UE au eliberat peste 650 de milioane de certificate digitale ale UE privind COVID. Certificatul digital al UE privind COVID este astfel un instrument disponibil pe scară largă și acceptat în mod fiabil pentru a facilita libera circulație pe durata pandemiei de COVID-19. Potrivit unui sondaj Eurobarometru publicat în septembrie 2021, aproximativ două treimi (65 %) din respondenți au fost de acord că certificatul digital al UE privind COVID este cel mai sigur mijloc de a călători liber în Europa pe durata pandemiei de COVID-19. Aproape toate statele membre utilizează certificatul digital al UE privind COVID în scopuri interne.
Cadrul referitor la certificatele digitale ale UE privind COVID nu este utilizat cu succes numai de statele membre ale UE, ci și de trei țări din Spațiul Economic European care nu sunt membre ale UE și de Elveția, precum și de alte 20 de țări terțe și teritorii, preconizânduse că și alte țări terțe vor adera în viitor. Drept rezultat, cadrul referitor la certificatul digital al UE privind COVID este singurul sistem la scară largă care funcționează la nivel internațional.
În același timp, situația epidemiologică din Uniune, caracterizată printr-o rată generală de notificare a cazurilor ridicată și în creștere, rămâne problematică, justificând menținerea sau reintroducerea măsurilor menite să protejeze sănătatea publică. Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) recomandă creșterea în continuare a acoperirii vaccinale împotriva COVID-19 la toate grupele de vârstă eligibile, precum și menținerea unor măsuri nefarmaceutice cum ar fi utilizarea măștilor pentru față, îmbunătățirea ventilației în spațiile închise și măsuri de distanțare fizică, acestea fiind instrumente majore de reducere a răspândirii în continuare a virusului și a variantelor sale.
Având în vedere aceste evoluții, abordarea comună prevăzută în Recomandarea (UE) 2020/1475 a Consiliului ar trebui adaptată în continuare, astfel cum a solicitat și Consiliul European în concluziile sale din 22 octombrie 2021. În special, principalul factor determinant ar trebui să fie situația unei persoane în ceea ce privește vaccinarea împotriva COVID-19, testul sau vindecarea de COVID-19, astfel cum reiese dintr-un certificat digital al UE privind COVID. Având în vedere că certificatele digitale ale UE privind COVID pot fi eliberate, verificate și acceptate în condiții de siguranță, persoanele care își exercită dreptul la liberă circulație în interiorul Uniunii și care dețin un certificat digital al UE privind COVID valabil nu ar trebui să facă obiectul unor restricții suplimentare ale liberei circulații, cum ar fi teste suplimentare pentru depistarea infecției cu SARS-CoV-2. În special, acestor persoane nu ar trebui în principiu să li se ceară să stea în carantină, dat fiind că aceasta constituie o restricție semnificativă a liberei circulații.
Această abordare este susținută de recomandările emise de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), potrivit cărora călătorii cu schemă completă de vaccinare, precum și călătorii care sau vindecat de COVID-19 în cele 6 luni anterioare călătoriei nu ar trebui să facă obiectul unor restricții suplimentare. Persoanele care nu se încadrează în aceste două categorii ar trebui să poată călători pe baza unui rezultat negativ la testul pentru depistarea infecției cu SARSCoV-2.
Pentru a simplifica exercitarea dreptului la liberă circulație în cadrul Uniunii, este necesar să se stabilească o înțelegere comună a condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească cele trei tipuri de certificate digitale ale UE privind COVID (vaccinare, testare și vindecare) pentru a fi acceptate. Acest lucru ar trebui să țină seama de cele mai recente evoluții, în special de situația epidemiologică și de începerea campaniei de administrare dozelor de rapel.
În legătură cu administrarea dozelor de rapel, tot mai multe state membre adoptă norme privind durata indicativă de acceptare a certificatelor de vaccinare eliberate după finalizarea schemei de vaccinare primară, având în vedere că protecția dobândită în urma vaccinării împotriva COVID-19 și a contractării unei forme ușoare a bolii pare să scadă în timp. Aceste norme se aplică fie exclusiv cazurilor de utilizare la nivel național, fie utilizării certificatelor de vaccinare în scopul de a efectua călătorii.
La 24 noiembrie 2021, ECDC a emis o evaluare rapidă a riscurilor care indică faptul că țările UE/SEE ar trebui să analizeze de urgență posibilitatea de a administra o doză de rapel persoanelor care au cel puțin 40 de ani, vizându-le pe cele mai vulnerabile și pe cele mai în vârstă, precum și posibilitatea de a administra o doză de rapel tuturor adulților cu vârsta de cel puțin 18 ani, la minimum 6 luni după finalizarea schemelor de vaccinare primară, pentru a spori protecția împotriva infecțiilor cauzate de scăderea imunității. Acest lucru ar putea reduce, în mod potențial, transmiterea bolii în rândul populației și ar putea preveni spitalizările și decesele suplimentare.
Pentru ca măsurile luate să nu creeze divergențe și perturbări, Comisia propune stabilirea, în scopul de a efectua călătorii, a unei perioade standard de acceptare de 9 luni pentru certificatele de vaccinare. În felul acesta se ține seama de orientările ECDC privind administrarea dozelor de rapel cu începere de la 6 luni după finalizarea schemei de vaccinare primară și se prevede o perioadă suplimentară de 3 luni care să asigure posibilitatea de adaptare a campaniilor naționale de vaccinare și accesul cetățenilor la administrarea dozelor de rapel. Pentru a asigura o abordare coordonată, statele membre nu ar trebui să accepte certificatele de vaccinare eliberate după finalizarea schemei de vaccinare primară dacă au trecut mai mult de 9 luni de la administrarea dozei indicate în aceste certificate.
Perioada standard de acceptare de 9 luni ar trebui să se aplice certificatelor eliberate după finalizarea schemei de vaccinare primară. Statele membre ar trebui să ia imediat toate măsurile necesare pentru a asigura accesul la vaccinare pentru categoriile de populație ale căror certificate de vaccinare eliberate anterior se apropie de limita perioadei standard de acceptare, respectând pe deplin deciziile naționale privind ordinea de prioritate a diferitelor categorii de populație în ceea ce privește punerea la dispoziție a vaccinurilor, în funcție de politicile naționale și de situația epidemiologică.
Potrivit constatărilor ECDC, studiile disponibile prevăd perioade scurte de monitorizare după administrarea dozelor de rapel, fiind necesară o monitorizare suplimentară a datelor pentru a stabili durata imunității dobândite în urma dozei de rapel împotriva infectării, a formelor ușoare și, respectiv, a formelor grave ale bolii. Până în prezent, nu există studii care să abordeze în mod expres eficacitatea dozelor de rapel asupra transmiterii SARS-CoV-2, drept pentru care, deocamdată, nu este posibil să se stabilească o perioadă de acceptare a dozelor de rapel. Totuși, din datele nou apărute cu privire la eficacitatea acestor doze pentru restabilirea unei protecții ridicate împotriva infecțiilor, reiese că dozele de rapel pot avea un impact important inclusiv asupra limitării transmiterii ulterioare, putându-se presupune, în limite rezonabile, că protecția dobândită în urma vaccinărilor de rapel poate dura mai mult decât cea asigurată de schemele de vaccinare primară.
Această abordare propusă trebuie să fie monitorizată atent și îndeaproape pentru a se evalua dacă ar putea fi necesare adaptări sau modificări în funcție de apariția unor noi dovezi științifice. Pe baza acestor dovezi, Comisia poate, dacă este necesar, să prezinte o propunere de aplicare a unei perioade de acceptare adecvate și pentru certificatele eliberate în urma administrării unei doze de rapel. Trebuie remarcat în mod corespunzător faptul că, deși în prezent vaccinurile continuă să fie foarte eficace împotriva formelor grave ale bolii, a spitalizărilor și a deceselor, protecția împotriva infecției și a transmiterii poate cunoaște o scădere în timp. În plus, s-a observat o ușoară scădere a protecției în rândul persoanelor mai în vârstă și al celor care prezintă factori de risc clinic pentru îmbolnăviri mai grave.
Astfel cum s-a subliniat mai sus, măsurile impuse de pandemia de COVID-19 ar trebui deci aplicate la nivelul persoanelor, mai degrabă decât la nivel regional, iar călătorii care dețin un certificat valabil nu ar trebui, în principiu, să facă obiectul unor restricții suplimentare. În același timp, harta bazată pe codul de culori de tip „semafor” care prezintă situația epidemiologică la nivel regional ar trebui menținută într-o formă adaptată, deoarece este un instrument util și ușor de înțeles pentru public și pentru autoritățile statelor membre. Pe lângă faptul că servește drept instrument de informare, harta ar trebui să stea la baza unor norme specifice privind deplasările din zone cu un nivel deosebit de scăzut sau deosebit de ridicat de circulație a virusului.
Călătorii care sosesc din zone în care circulația virusului înregistrează niveluri foarte scăzute nu ar trebui să facă obiectul niciunei restricții, în concordanță cu principiul proporționalității. Prin urmare, acești călători nu ar trebui să fie obligați să fie în posesia unui certificat digital al UE privind COVID sau să efectueze un test pentru depistarea infecției cu SARS-CoV-2 atunci când își exercită dreptul de liberă circulație în interiorul Uniunii. Acest lucru nu aduce atingere utilizării interne în statele membre (accesul la evenimente, la restaurante, etc.) Evident, mulți dintre acești călători vor fi totuși în posesia unui certificat, îndeosebi în urma vaccinării.
Pe de altă parte, o atenție deosebită ar trebui acordată zonelor în care virusul circulă la niveluri foarte ridicate, dată fiind probabilitatea crescută de a importa cazuri din aceste zone, precum și presiunea pe care perioadele prelungite cu un număr mare de cazuri o pot exercita asupra sistemelor de sănătate publică ale acestor zone. Pentru a atenua aceste riscuri pentru sănătatea publică, statele membre ar trebui să formuleze recomandări împotriva tuturor călătoriilor neesențiale către și dinspre astfel de zone. În plus, persoanele care nu dețin un certificat de vaccinare sau de vindecare și care sosesc din astfel de zone ar trebui să fie obligate să efectueze un test și să stea în carantină/autoizolare.
Eventuale variante de SARS-CoV-2 nou apărute rămân un motiv de îngrijorare și ar trebui monitorizate cu atenție. ECDC evaluează periodic noi dovezi privind variantele detectate prin intermediul informațiilor epidemiologice, al screeningului genomic al variantelor bazat pe reguli sau al altor surse științifice. Pentru a obține în timp util informații exacte cu privire la apariția și circulația variantelor de SARS-CoV-2 care determină îngrijorare sau sunt de interes epidemiologic, este important și ca statele membre să mențină sau să atingă un nivel de secvențiere suficient de ridicat. În condițiile unui volum insuficient de secvențiere, se limitează capacitatea de detectare a variantelor care determină îngrijorare înainte ca acestea să aibă un impact asupra situației epidemiologice generale. În acest context, odată ce va fi disponibil, ar trebui luat în considerare cadrul prin care se definesc și se evaluează criteriile care ar putea duce la declanșarea intervențiilor de sănătate publică împotriva variantelor care determină îngrijorare, acest cadru fiind în curs de elaborare de către grupul european de experți privind variantele SARS-CoV-2.
Variantele SARS-CoV-2 „Alpha” și „Delta” au demonstrat impactul negativ pe care noile variante SARS-CoV-2 îl pot avea asupra situației epidemiologice. Deși răspândirea unei variante, odată ce aceasta a fost detectată în Uniune, s-ar putea dovedi a fi foarte greu de oprit, Comisia propune o procedură pentru o abordare coordonată având drept scop să întârzie răspândirea noilor variante în interiorul Uniunii, dat fiind impactul lor potențial. Această procedură ar trebui să se aplice și în situațiile în care statele membre impun restricții, în conformitate cu dreptul Uniunii, ca urmare a agravării rapide a situației epidemiologice dintr-o zonă, mai ales în zonele care au fost deja grav afectate.
Având în vedere amploarea modificărilor aduse abordării stabilite în Recomandarea (UE) 2020/1475 a Consiliului, astfel cum a fost modificată, Comisia propune înlocuirea acesteia cu o nouă recomandare a Consiliului, mai degrabă decât să o modificare în continuare. În plus, Comisia propune corelarea perioadei de aplicare a acesteia cu Regulamentul (UE) 2021/953, deoarece ambele instrumente sunt menite să expire odată ce pandemia de COVID-19 s-a încheiat și nu mai sunt necesare alte restricții legate de pandemie în ceea ce privește libera circulație.
•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat
Prezenta recomandare servește la punerea în aplicare a dispozițiilor existente referitoare la restricțiile privind libertatea de circulație din motive de sănătate publică.
•Coerența cu alte politici ale Uniunii
Prezenta recomandare este în concordanță cu alte politici ale Uniunii, inclusiv cu cele privind sănătatea publică și controalele la frontierele interne.
2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE
•Temeiul juridic
Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolul 21 alineatul (2), articolul 168 alineatul (6) și articolul 292.
•Subsidiaritatea
Articolul 292 din TFUE împuternicește Consiliul să adopte recomandări. În conformitate cu această dispoziție, Consiliul hotărăște, la propunerea Comisiei, în toate cazurile în care tratatele prevăd că adoptă acte la propunerea Comisiei.
Acest lucru se aplică în situația actuală, deoarece este necesară o abordare consecventă pentru a evita perturbări cauzate de măsuri unilaterale și insuficient coordonate care restricționează libera circulație pe teritoriul Uniunii. Articolul 21 alineatul (1) din TFUE prevede că orice cetățean al Uniunii are dreptul de liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre, sub rezerva limitărilor și condițiilor prevăzute de tratate și de dispozițiile adoptate în vederea aplicării acestora.. În cazul în care o acțiune a Uniunii se dovedește necesară pentru atingerea acestui obiectiv, Parlamentul European și Consiliul, hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară, pot adopta dispoziții menite să faciliteze exercitarea acestor drepturi.
În temeiul articolului 168 alineatul (6), Consiliul, la propunerea Comisiei, poate adopta recomandări în scopul asigurării unui nivel ridicat de protecție a sănătății umane în definirea și punerea în aplicare a tuturor politicilor și acțiunilor Uniunii.
•Proporționalitatea
Adoptarea de măsuri unilaterale sau necoordonate poate duce la restricții inconsecvente și fragmentate în materie de liberă circulație, generând incertitudine pentru cetățenii Uniunii atunci când își exercită drepturile conferite de UE. Propunerea nu depășește ceea ce este necesar și proporțional pentru atingerea obiectivului urmărit.
3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI
•Evaluările ex-post/verificarea adecvării legislației existente
Nu se aplică.
•Consultările cu părțile interesate
Propunerea ia în considerare discuțiile purtate la intervale regulate cu statele membre, informațiile disponibile privind evoluția situației epidemiologice și dovezile științifice relevante disponibile.
•Evaluarea impactului
Nu se aplică.
•Drepturile fundamentale
Libertatea de circulație este un drept fundamental consacrat la articolul 45 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Prin respectarea principiului proporționalității, pot fi impuse limitări numai în cazul în care acestea sunt necesare și numai dacă răspund efectiv obiectivelor de interes general recunoscute de Uniune sau necesității protejării drepturilor și libertății celorlalți. Articolul 21 din cartă interzice în domeniul de aplicare a tratatelor restricțiile pe motiv de cetățenie.
Orice limitări ale libertății de circulație în Uniune care se justifică pe motive de sănătate publică trebuie să fie necesare, proporționale și bazate pe criterii obiective și nediscriminatorii. Acestea trebuie să fie adecvate pentru a garanta îndeplinirea obiectivului pe care îl urmăresc și nu trebuie să depășească ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv.
4.IMPLICAȚII BUGETARE
Zero.
5.ALTE ELEMENTE
•Explicarea detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii
Cadrul coordonat între statele membre ar trebui să se concentreze pe posesia unui certificat digital al UE privind COVID. Călătorii ce dețin un certificat care îndeplinește anumite condiții nu ar trebui să facă obiectul unor restricții suplimentare privind libera circulație:
–faptul de a fi în posesia unui certificat de vaccinare valabil ar trebui să permită acest lucru, dacă indică faptul că a trecut suficient timp de la vaccinarea completă, așa cum este definită în recomandare, și cu condiția să nu fi trecut mai mult de 9 luni de la data vaccinării, atunci când certificatul de vaccinare a fost eliberat după finalizarea schemei de vaccinare primară;
–faptul de a fi în posesia unui certificat de testare valabil ar trebui să permită acest lucru, dacă se încadrează în perioadele standard de valabilitate definite în recomandare;
–faptul de a fi în posesia unui certificat de vindecare valabil ar trebui să permită acest lucru, dacă indică faptul că au trecut mai puțin de 180 de zile de la data primului rezultat pozitiv al testului.
Atunci când se face trimitere la certificatul digital al UE privind COVID, ar trebui să fie incluse și certificatele de COVID-19 eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor familiilor acestora de către țări terțe care fac obiectul așa-numitelor „decizii de echivalare” adoptate în temeiul articolului 3 alineatul (10) sau al articolului 8 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/953 în scopul facilitării dreptului la liberă circulație în cadrul Uniunii.
Persoanele care nu sunt în posesia unui certificat digital al UE privind COVID ar putea fi obligate să fie supuse unui test pentru depistarea infecției cu SARS-CoV-2 în prealabil sau după sosire.
Carantina ar trebui impusă numai în circumstanțe excepționale, așa cum se prevede în recomandare, respectiv:
–în cazul călătorilor care nu sunt în posesia unui certificat de vaccinare sau de vindecare și care sosesc din zone în care virusul circulă la niveluri foarte ridicate sau
–drept răspuns la o nouă variantă SARS-CoV-2 care determină îngrijorare sau sunt de interes epidemiologic.
Într-un număr limitat de cazuri, persoanelor care își exercită dreptul la liberă circulație nu ar trebui să li se impună obligația de a fi în posesia unui certificat digital al UE privind COVID:
–persoanelor care călătoresc pentru o funcție sau o necesitate esențială și comunităților transfrontaliere;
–persoanelor care călătoresc din zone în care virusul circulă la niveluri foarte scăzute, dat fiind riscul limitat de a fi purtătoare ale virusului.
În plus, copiilor care își exercită dreptul la liberă circulație ar trebui să li se aplice norme specifice:
–atunci când călătoresc din alte zone decât cele în care virusul circulă la niveluri foarte ridicate, copiilor sub 12 ani nu ar trebui să li se ceară să fie în posesia unui certificat digital al UE privind COVID;
–atunci când călătoresc din zone în care virusul circulă la niveluri foarte ridicate, copiilor cu vârste cuprinse între 6 și 12 ani care sunt în posesia unui certificat digital al UE privind COVID valabil sau a unui test negativ pentru depistarea infecției cu SARS-CoV-2, fie că este vorba de un certificat de vaccinare, de testare sau de vindecare, nu ar trebui să li se ceară să stea în carantină/autoizolare;
–atunci când călătoresc din zone în care virusul circulă la niveluri foarte ridicate, copiii cu vârsta sub 6 ani ar trebui să fie scutiți de cerința de a stea în carantină/autoizolare sau de a efectua teste pentru depistarea infecției cu SARSCoV2.
Pentru a face față variantelor SARS-CoV-2 care determină îngrijorare sau sunt de interes epidemiologic și, în special, pentru a asigura o abordare coordonată în ceea ce privește eforturile menite să întârzie răspândirea unei noi variante în cadrul Uniunii, ar trebui să fie raționalizată și simplificată așa-numita procedură de „frână de urgență”:
–Dacă un stat membru consideră că este necesar să impună măsuri pentru călătoriile dintr-un alt stat membru din cauza apariției unei noi variante care determină îngrijorare sau sunt de interes epidemiologic ori din cauza înrăutățirii rapide a situației epidemiologice într-un stat membru sau într-o regiune a unui stat membru, acesta ar trebui să informeze Comisia și Consiliul cât mai curând posibil.
–Ar trebui organizată o masă rotundă a mecanismului integrat al Consiliului pentru un răspuns politic la crize (IPCR), oferindu-se statului membru în cauză posibilitatea de a prezenta motivele pentru care a întreprins măsurile respective. În mod similar, pe baza activităților de supraveghere în curs ale ECDC, Comisia poate sugera organizarea unei mese rotunde.
–Cu această ocazie, Comisia poate sugera o abordare coordonată în ceea ce privește călătoriile din statul membru afectat/regiunea afectată, menită, în special, să întârzie răspândirea variantei în cadrul UE (de exemplu, cerințe de testare pentru persoanele vaccinate/vindecate, cerințe de carantină pentru toți călătorii/pentru călătorii nevaccinați etc.).
–IPCR poate decide apoi să recomande punerea în aplicare a acestor măsuri de către toate statele membre. Ulterior, situația ar trebui reexaminată periodic, iar Comisia sau statele membre pot sugera eliminarea măsurilor specifice luate.
–În plus, ECDC ar trebui să continue să publice hărțile sale privind variantele SARSCoV-2, în special în ceea ce privește volumele de secvențiere și distribuția variantelor.
Totodată, ar trebui menținută harta regională bazată pe codul de culori de tip „semafor”, pentru a furniza în continuare publicului și autorităților statelor membre informații cu privire la evoluția situației epidemiologice în întreaga Uniune. Luând în considerare progresele înregistrate în ceea ce privește rata vaccinării, criteriile și pragurile utilizate la elaborarea hărții ar trebui, totuși, adaptate. Criteriul privind cazurile noi ar trebui ponderat în funcție de rata vaccinării în aceeași regiune, pentru a se ține seama de faptul că vaccinarea reduce riscul de transmitere a SARS-CoV-2. De exemplu, în zona în care jumătate din populație este vaccinată, rata ponderată ar trebui să reprezinte 75 % din rata de notificare a cazurilor. Rata ponderată rezultată ar trebui să primească un cod de culori pe baza pragurilor modelului de evaluare a riscurilor elaborat de ECDC cu privire la rata de notificare cumulată pe o perioadă de 14 zile, cu excepția regiunilor în care rata de testare este insuficientă. Elementele specifice ale hărții ar trebui incluse într-o anexă la recomandare.
Pe lângă furnizarea de informații, harta bazată pe codul de culori de tip „semafor” ar trebui utilizată pentru a se stabili, în scopurile descrise mai sus, zonele în care virusul circulă la niveluri foarte scăzute (indicate cu verde), precum și zonele în care virusul circulă la niveluri foarte ridicate (indicate cu roșu închis).
2021/0396 (NLE)
Propunere de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
privind o abordare coordonată pentru a facilita libera circulație în condiții de siguranță pe durata pandemiei de COVID-19 și de înlocuire a Recomandării (UE) 2020/1475
(Text cu relevanță pentru SEE)
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 21 alineatul (2), articolul 168 alineatul (6) și articolul 292 prima și a doua teză,
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
întrucât:
(1)Cetățenia Uniunii conferă fiecărui cetățean al Uniunii dreptul la liberă circulație.
(2)În temeiul articolului 21 alineatul (1) din tratat, toți cetățenii Uniunii au dreptul de liberă circulație și de ședere pe teritoriul statelor membre, sub rezerva limitărilor și condițiilor prevăzute de tratate și de dispozițiile adoptate în vederea aplicării acestora. Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului pune în aplicare acest drept. Articolul 45 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”) prevede, de asemenea, libertatea de circulație și de ședere. Întrucât acțiunea Uniunii se dovedește necesară pentru îndeplinirea obiectivului prevăzut la articolul 21 din tratat, iar tratatele nu prevăd altfel competențele necesare, Consiliul poate adopta dispoziții în vederea facilitării exercitării drepturilor la liberă circulație și ședere.
(3)În temeiul articolului 168 alineatul (1) din tratat, în definirea și punerea în aplicare a tuturor politicilor și acțiunilor Uniunii trebuie să se asigure un nivel ridicat de protecție a sănătății umane.
(4)La 30 ianuarie 2020, directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a declarat o urgență de sănătate publică de importanță internațională cu privire la epidemia mondială cauzată de infecția cu noul coronavirus, care se află la originea bolii provocate de coronavirusul SARS-CoV-2 (COVID-19). La 11 martie 2020, OMS a evaluat drept pandemie situația cauzată de COVID-19.
(5)Pentru a limita răspândirea virusului, statele membre au adoptat diverse măsuri, dintre care unele au avut consecințe asupra dreptului cetățenilor Uniunii la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre, cum ar fi restricțiile la intrarea pe teritoriu sau cerințele impuse călătorilor transfrontalieri care își exercitau dreptul la liberă circulație de a efectua teste pentru depistarea infecției cu virusul SARS-CoV-2.
(6)Întrucât pandemia de COVID-19 a creat o situație de urgență sanitară fără precedent, protecția sănătății publice a devenit o prioritate absolută atât a Uniunii, cât și a statelor sale membre. Din motive de protecție a sănătății publice, statele membre pot lua măsuri care restricționează libera circulație a persoanelor în cadrul Uniunii. În conformitate cu articolul 168 alineatul (7) din tratat, definirea politicilor naționale de sănătate, inclusiv organizarea și prestarea de servicii de sănătate și de îngrijire medicală, este responsabilitatea statelor membre și, prin urmare, poate varia de la un stat membru la altul. În timp ce statele membre au competența de a decide cu privire la măsurile cele mai adecvate pentru protejarea sănătății publice, este oportun să se asigure coordonarea unor astfel de măsuri în scopul de a garanta exercitarea dreptului la liberă circulație și de a combate o amenințare transfrontalieră gravă la adresa sănătății, precum COVID-19.
(7)La adoptarea și aplicarea de restricții privind libera circulație, statele membre ar trebui să respecte principiile dreptului Uniunii, în special principiile proporționalității și nediscriminării. Prezenta recomandare este menită să faciliteze aplicarea acestor principii în mod coordonat, pentru a răspunde situației excepționale cauzate de pandemia de COVID-19.
(8)Măsurile unilaterale din acest domeniu au potențialul de a cauza perturbări semnificative, deoarece întreprinderile și cetățenii se confruntă cu o gamă largă de măsuri care sunt divergente și evoluează rapid. Acest lucru este deosebit de dăunător într-o situație în care economia Uniunii a fost deja afectată în mod semnificativ de virus.
(9)Abordarea coordonată vizează evitarea reintroducerii controalelor la frontierele interne. Închiderea frontierelor sau interdicțiile generale de călătorie, precum și suspendarea zborurilor, a transportului terestru și a traversărilor pe căi navigabile nu sunt justificate, întrucât măsurile mai specifice și mai coordonate, cum ar fi certificatele de COVID-19 sau testarea, au un impact suficient și provoacă mai puține perturbări. Sistemul „culoarelor verzi” ar trebui să mențină fluxurile de transport, în special pentru a se asigura libera circulație a mărfurilor și a serviciilor, evitându-se astfel perturbările lanțului de aprovizionare.
(10)Pentru a asigura o coordonare sporită între statele membre, Consiliul a adoptat, la 13 octombrie 2020, Recomandarea (UE) 2020/1475. Recomandarea Consiliului a stabilit o abordare coordonată cu privire la următoarele puncte-cheie: aplicarea unor criterii și praguri comune pentru a decide cu privire la introducerea de restricții legate de libera circulație, cartografierea riscului de transmitere a COVID-19, pe baza unui cod de culori stabilit de comun acord, precum și o abordare coordonată în ceea ce privește eventualele măsuri care ar putea fi aplicate în mod corespunzător persoanelor care se deplasează între diferite zone, în funcție de nivelul riscului de transmitere din zonele respective. La 1 februarie 2021, Consiliul a adoptat Recomandarea (UE) 2021/119 de modificare a Recomandării (UE) 2020/1475 având în vedere nivelul foarte ridicat de transmitere comunitară în întreaga Uniune, posibil legat de creșterea transmisibilității noilor variante de SARS-CoV-2 care determină îngrijorare.
(11)La 14 iunie 2021, Parlamentul European și Consiliul au adoptat Regulamentul (UE) 2021/953 privind cadrul pentru eliberarea, verificarea și acceptarea certificatelor interoperabile de vaccinare, testare și vindecare de COVID-19 (certificatul digital al UE privind COVID) pentru a facilita libera circulație pe durata pandemiei de COVID-19. Cadrul a fost instituit pentru a facilita exercitarea de către titularii de certificate digitale ale UE privind COVID a dreptului lor la liberă circulație pe durata pandemiei de COVID-19. Se așteaptă ca regulamentul respectiv să contribuie, de asemenea, la facilitarea eliminării treptate, în mod coordonat, a restricțiilor privind libera circulație instituite de statele membre, în conformitate cu dreptul Uniunii, pentru a limita răspândirea SARS-CoV-2.
(12)Regulamentul (UE) 2021/953 a început să se aplice de la 1 iulie 2021. De la data respectivă, persoanele vaccinate, testate sau vindecate au avut dreptul de a obține un certificat digital al UE privind COVID în urma vaccinării, testării sau vindecării într-un stat membru. Pentru a utiliza în mod optim cadrul referitor la certificatul digital al UE privind COVID, Consiliul a adoptat, la 14 iunie 2021, Recomandarea (UE) 2021/961 de modificare a Recomandării (UE) 2020/1475.
(13)Din iunie 2021, au avut loc două evoluții importante cu impact asupra liberei circulații în cadrul Uniunii. În primul rând, rata de vaccinare a crescut semnificativ, rata cumulativă a vaccinării complete în rândul populației totale a Uniunii depășind 65 % la 19 noiembrie 2021 față de mai puțin de 30 % la momentul adoptării celei mai recente modificări aduse Recomandării (UE) 2020/1475 și a Regulamentului (UE) 2021/953. Ca urmare a vaccinurilor împotriva COVID-19 disponibile în prezent, un procent semnificativ mai mare din populație este astfel mai bine protejat de a se îmbolnăvi grav și de a-și pierde viața din cauza COVID-19. În al doilea rând, introducerea certificatului digital al UE privind COVID a progresat într-un ritm rapid. Până în noiembrie 2021, statele membre ale UE au eliberat peste 650 de milioane de certificate digitale ale UE privind COVID. Certificatul digital al UE privind COVID este astfel un instrument disponibil, fiabil și acceptat pe scară largă pentru a facilita libera circulație pe durata pandemiei de COVID-19. Cadrul referitor la certificatele digitale ale UE privind COVID nu este utilizat numai de statele membre ale UE, ci și de trei țări din Spațiul Economic European care nu sunt membre ale UE și de Elveția, precum și de alte 20 de țări terțe și teritorii, preconizându-se că și alte țări terțe vor adera în viitor. În același timp, situația epidemiologică din Uniune rămâne problematică, justificând menținerea măsurilor menite să protejeze sănătatea publică.
(14)Având în vedere aceste evoluții, abordarea comună prevăzută în Recomandarea (UE) 2020/1475 a Consiliului ar trebui adaptată în continuare, astfel cum a solicitat și Consiliul European în concluziile sale din 22 octombrie 2021. În special, principalul factor determinant ar trebui să fie situația unei persoane în ceea ce privește vaccinarea împotriva COVID-19, testul sau vindecarea de COVID-19, astfel cum reiese dintr-un certificat digital al UE privind COVID. Având în vedere că certificatele digitale ale UE privind COVID pot fi eliberate, verificate și acceptate în condiții de siguranță, călătorii care dețin un certificat digital al UE privind COVID valabil nu ar trebui să facă obiectul unor restricții suplimentare ale liberei circulații, cum ar fi teste suplimentare pentru depistarea infecției cu SARS-CoV-2. În special, persoanele care călătoresc în interiorul Uniunii nu ar trebui în principiu să fie obligate să stea în carantină, dat fiind că aceasta constituie o restricție semnificativă a liberei circulații.
(15)Această abordare este susținută de recomandările emise de OMS, potrivit cărora călătorii vaccinați complet, precum și călătorii care s-au vindecat de COVID-19 în cele șase luni anterioare călătoriei nu ar trebui să facă obiectul unor restricții suplimentare. Persoanele care nu se încadrează în aceste două categorii ar trebui, în principiu, să poată călători pe baza unui rezultat negativ la testul pentru depistarea infecției cu SARS-CoV-2.
(16)Pentru a simplifica libera circulație în cadrul Uniunii, este necesar să se stabilească o înțelegere comună a condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească cele trei tipuri de certificate digitale ale UE privind COVID pentru a fi acceptate.
(17)Certificatele de vaccinare eliberate pentru un vaccin împotriva COVID-19 căruia i s-a acordat autorizație de introducere pe piață în temeiul Regulamentului (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului ar trebui să fie acceptate după ce au trecut cel puțin 14 zile de la vaccinarea completă. Persoanele cărora li s-a administrat a doua doză în cadrul unei scheme de vaccinare cu două doze împotriva COVID-19, inclusiv în cazul în care au fost administrate două doze de vaccinuri împotriva COVID-19 diferite în conformitate cu strategiile naționale de vaccinare, și persoanele cărora li s-a administrat un vaccin cu doză unică ar trebui considerate ca fiind complet vaccinate. Fără a aduce atingere competenței statelor membre de a-și stabili strategiile de vaccinare, o persoană care, după ce a fost infectată anterior cu SARS-CoV-2, a primit o doză unică dintr-un vaccin împotriva COVID-19 cu două doze căruia i s-a acordat o autorizație de introducere pe piață în temeiul Regulamentului (CE) nr. 726/2004 ar trebui, de asemenea, în contextul călătoriilor, să fie considerată drept complet vaccinată, în cazul în care certificatul de vaccinare indică faptul că schema de vaccinare este completă după administrarea unei doze unice.
(18)Cele mai multe state membre au anunțat deja sau au început deja să administreze doze de vaccin împotriva COVID-19 în plus față de seria de vaccinare primară standard, respectiv seria de vaccinare menită să ofere o protecție suficientă într-o etapă inițială, în special persoanelor care este posibil să nu fi răspuns în mod adecvat la schema de vaccinare primară. Multe state membre au anunțat de asemenea sau au început deja să administreze doze de rapel persoanelor care au răspuns adecvat la vaccinarea primară, dar care prezintă semne de scădere a imunității.
(19)La 4 octombrie 2021, Comitetul pentru medicamente de uz uman al Agenției Europene pentru Medicamente a concluzionat că persoanelor cu sisteme imunitare grav slăbite li se poate administra o doză suplimentară de vaccinuri împotriva COVID-19 Comirnaty și Spikevax, la cel puțin 28 de zile după a doua doză. Comitetul a evaluat, de asemenea, datele pentru Comirnaty care arată o creștere a nivelurilor de anticorpi atunci când persoanelor cu vârste cuprinse între 18 și 55 de ani li se administrează o doză de rapel la aproximativ 6 luni după a doua doză. Pe baza acestor date, comitetul a concluzionat că dozele de rapel pentru Comirnaty pot fi avute în vedere la cel puțin 6 luni după a doua doză pentru persoanele cu vârsta de cel puțin 18 ani. La 25 octombrie 2021, comitetul a concluzionat că se poate avea în vedere administrarea unei doze de rapel de Spikevax persoanelor cu vârsta de cel puțin 18 ani. Această constatare se bazează pe date care evidențiază că a treia doză de Spikevax, administrată la 6 până la 8 luni după a doua doză, a condus la o creștere a nivelurilor de anticorpi la adulții care înregistrau o scădere a acestora. Doza de rapel este compusă din jumătate din doza utilizată pentru schema de vaccinare primară. După cum a indicat Agenția Europeană pentru Medicamente, organismele de sănătate publică de la nivel național pot emite recomandări oficiale privind utilizarea dozelor de rapel, ținând seama de datele emergente privind eficacitatea și de datele limitate privind siguranța. Documentele privind informațiile referitoare la produs corespunzătoare vaccinurilor Comirnaty și Spikevax au fost actualizate în consecință pentru a include aceste recomandări.
(20)Pentru a evita abordările divergente, confuze sau incompatibile din punct de vedere tehnic între statele membre, la 17 noiembrie 2021, Comisia a adoptat Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/2014, prin care stabilește reguli uniforme privind completarea certificatelor de vaccinare menționate la articolul 3 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2021/953 eliberate în urma administrării unor doze suplimentare de vaccin împotriva COVID-19.
(21)În acest context, la 24 noiembrie 2021, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor a publicat o evaluare rapidă a riscurilor care cuprinde o analiză a actualei situații epidemiologice legate de SARS-CoV-2, previziuni pentru sărbătorile de iarnă și strategii de răspuns în UE/SEE. Conform Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor, țările din UE/SEE ar trebui să analizeze de urgență posibilitatea de a administra o doză de rapel persoanelor care au cel puțin 40 de ani, vizându-le pe cele mai vulnerabile și pe cele mai în vârstă, precum și posibilitatea de a administra o doză de rapel tuturor adulților cu vârsta de cel puțin 18 ani, la minimum 6 luni după finalizarea schemelor de vaccinare primară, pentru a spori protecția împotriva infecțiilor cauzate de scăderea imunității, ceea ce ar putea reduce transmiterea în rândul populației, evitându-se astfel creșterea numărului de spitalizări și decese.
(22)Dovezile disponibile în prezent cu privire la eficacitatea vaccinurilor „în condiții reale” și la durata protecției arată că toate vaccinurile autorizate de Uniune oferă, pentru moment, un nivel deosebit de ridicat de protecție împotriva spitalizării, a formelor grave ale bolii și a deceselor cauzate de COVID-19, deși există elemente care indică o ușoară scădere a protecției în rândul persoanelor mai în vârstă și al celor care prezintă factori de risc clinic pentru îmbolnăviri mai grave.
(23)În legătură cu administrarea dozelor de rapel, tot mai multe state membre adoptă norme privind durata indicativă de acceptare a certificatelor de vaccinare eliberate după finalizarea schemei de vaccinare primară, ținând seama de faptul că protecția dobândită în urma infectării cu SARS-CoV-2 pare să scadă în timp. Aceste norme se aplică fie exclusiv cazurilor de utilizare la nivel național, fie utilizării certificatelor de vaccinare în scopul de a efectua călătorii. Pentru ca măsurile luate să nu creeze divergențe și perturbări, este necesar să se stabilească o perioadă standard de acceptare a certificatelor de vaccinare aplicabilă călătoriilor.
(24)Această perioadă standard de acceptare a certificatelor eliberate după finalizarea schemei de vaccinare primară ar trebui să fie de 9 luni. În felul acesta se ține seama de orientările ECDC privind administrarea dozelor de rapel cu începere de la 6 luni după finalizarea schemei de vaccinare primară și se prevede o perioadă suplimentară de 3 luni care să asigure posibilitatea de adaptare a campaniilor naționale de vaccinare și accesul cetățenilor la administrarea dozelor de rapel. Pentru a asigura o abordare coordonată, statele membre nu ar trebui să accepte certificatele de vaccinare eliberate după finalizarea schemei de vaccinare primară dacă au trecut mai mult de 9 luni de la administrarea dozei indicate în aceste certificate. În decursul acestei perioade standard de acceptare, statele membre ar trebui să accepte în continuare certificatele de vaccinare eliberate în urma finalizării schemei de vaccinare primară, chiar dacă la nivel național administrează deja doze suplimentare.
(25)Statele membre ar trebui să ia imediat toate măsurile necesare pentru a asigura accesul la vaccinare pentru categoriile de populație ale căror certificate de vaccinare eliberate anterior se apropie de limita perioadei standard de acceptare, respectând pe deplin deciziile naționale privind ordinea de prioritate a diferitelor categorii de populație în ceea ce privește punerea la dispoziție a vaccinurilor, în funcție de politicile naționale și de situația epidemiologică.
(26)Potrivit constatărilor Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor, studiile disponibile prevăd perioade scurte de monitorizare după administrarea dozei de rapel, fiind necesară o monitorizare suplimentară a datelor pentru a stabili durata imunității dobândite în urma dozei de rapel împotriva infecției, a formelor ușoare și, respectiv, a formelor grave ale bolii. Până în prezent, nu există studii care să abordeze în mod expres eficacitatea dozelor de rapel asupra transmiterii SARS-CoV-2, drept pentru care, deocamdată, nu este posibil să se stabilească o perioadă de acceptare a dozelor de rapel. Totuși, din datele nou apărute cu privire la eficacitatea acestor doze pentru restabilirea unei protecții ridicate împotriva infecțiilor, reiese că dozele de rapel pot avea un impact important inclusiv asupra limitării transmiterii ulterioare, putându-se presupune, în limite rezonabile, că protecția dobândită în urma vaccinărilor de rapel poate dura mai mult decât cea asigurată de schemele de vaccinare primară.
(27)Comisia ar trebui să fie invitată să monitorizeze și să reevalueze cu regularitate abordarea referitoare la perioada de acceptare pentru a stabili dacă ar putea fi necesare adaptări sau modificări pe baza dovezilor științifice nou apărute, inclusiv în ceea ce privește perioada de acceptare a certificatelor eliberate în urma administrării unei doze de rapel.
(28)Pentru a simplifica libera circulație în interiorul Uniunii, ar trebui să se mențină perioadele de valabilitate standard aplicabile certificatelor de testare. Pentru a fi eligibilă, prelevarea probelor necesare pentru un test de amplificare a acidului nucleic molecular (nucleic acid amplification test – NAAT) ar trebui să fie efectuată cu cel mult 72 de ore înainte de sosire. În cazul testelor antigenice rapide enumerate în anexa I la lista comună a UE de teste antigenice rapide pentru COVID-19 convenită de Comitetul pentru securitate sanitară se justifică o perioadă de valabilitate mai scurtă, de cel mult 48 de ore.
(29)În ultimele două luni, performanța clinică a testelor antigenice rapide s-a îmbunătățit. În mai 2021, Grupul de lucru tehnic pentru testele de diagnosticare a COVID-19 înființat de Comitetul pentru securitate sanitară, responsabil cu gestionarea listei comune a UE de teste antigenice rapide, a instituit o procedură de actualizare a listei mai structurată, mai coerentă și mai promptă. În plus, la 21 septembrie 2021, Grupul de lucru tehnic a convenit asupra unor definiții și criterii suplimentare care ar trebui avute în vedere pentru studiile independente de validare care evaluează performanța clinică a testelor antigenice rapide de diagnosticare a COVID-19. În vederea eliberării certificatelor de testare necesare pentru certificatul digital al UE privind COVID ar trebui să fie valabile numai rezultatele testelor antigenice rapide bazate pe eșantioane nazale, orofaringiene și/sau nazofaringiene. Grupul de lucru tehnic a convenit să excludă din listă testele antigenice rapide bazate exclusiv pe tipuri alternative de probe, cum ar fi saliva. Mai mult, lista nu cuprinde nici testele antigenice rapide grupate, nici autotestele antigenice rapide, ceea ce sporește și mai mult coerența probabilă a performanței testelor incluse în listă. Cea de a șaptea actualizare a listei comune, care este și cea mai recentă, a fost aprobată de Comitetul pentru securitate sanitară la 10 noiembrie 2021. Având în vedere aceste îmbunătățiri, în ceea ce privește scopul de a efectua călătorii, toate statele membre ar trebui să accepte atât certificatele de testare eliberate în urma unui test NAAT, cât și certificatele de testare eliberate în urma unui test antigenic rapid care figurează în lista comună a UE.
(30)Pe baza dovezilor care sprijină recomandarea potrivit căreia, în cazul persoanelor care s-au vindecat de boala COVID-19 confirmată prin teste de laborator, nu sunt necesare teste suplimentare legate de călătorii pentru depistarea infecției cu SARS-CoV-2, nici autoizolarea sau carantina legată de călătorii, cel puțin în primele 180 de zile de la data primului rezultat pozitiv al testului NAAT, titularii acestor certificate de vindecare ar trebui să fie scutiți, la rândul lor, de restricții de călătorie suplimentare în decursul perioadei în cauză.
(31)Sistemul de certificate digitale ale UE privind COVID face posibilă implementarea în mod automat a normelor de validare seturilor de date pe care le conțin certificatele, oferind asigurarea că normele privind călătoriile se aplică rapid și în condiții de fiabilitate și previzibilitate. Pentru a facilita aplicarea normelor de validare a certificatelor digitale ale UE privind COVID, statele membre ar trebui să utilizeze funcționalitatea standardizată de procesare a normelor operaționale oferită de sistemul de certificate digitale ale UE privind COVID.
(32)De la adoptarea Regulamentului (UE) 2021/953, Comisia a adoptat mai multe acte de punere în aplicare prin care se stabilește că certificatele privind COVID-19 eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor familiilor acestora de către țări terțe se consideră echivalente cu certificatele eliberate de statele membre în conformitate cu regulamentul menționat, cu scopul de a facilita libera circulație a titularilor acestor certificate. Atunci când prezenta recomandare face trimitere la certificatele digitale ale UE privind COVID eliberate în concordanță cu Regulamentul (UE) 2021/953, aceasta ar trebui interpretată ca incluzând certificatele eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor familiilor acestora care intră sub incidența acestor acte de punere în aplicare. Pentru a facilita libera circulație, statele membre ar trebui, de asemenea, să fie încurajate să le elibereze certificate digitale ale UE privind COVID în temeiul articolului 8 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/953 persoanelor vizate de această dispoziție care au fost vaccinate în țări terțe, în special în țări terțe ale căror certificate nu intră în domeniul de aplicare al acestor acte de punere în aplicare.
(33)Potrivit precizării de la articolul 3 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2021/953, deținerea unui certificat digital al UE privind COVID nu trebuie să fie o condiție prealabilă pentru exercitarea dreptului la liberă circulație. Prin urmare, persoanele care nu sunt în posesia unui certificat digital al UE privind COVID nu ar trebui să fie împiedicate să călătorească, dar, dacă acest lucru este necesar, ar putea fi obligate să efectueze un test pentru depistarea infecției cu SARS-CoV-2 înainte de sosire sau ulterior pentru a reduce riscul de import de infecții.
(34)Prezenta recomandare se referă la utilizarea certificatului digital al UE privind COVID în scopul de a facilita libera circulație în interiorul Uniunii pe durata pandemiei de COVID-19. Recomandarea nici nu prevede, nici nu interzice utilizarea certificatelor privind COVID-19 în scopuri naționale, cum ar fi accesul la evenimente, la spații publice sau la locul de muncă. După cum se menționează în considerentul 48 din Regulamentul (UE) 2021/953, în cazul în care un stat membru decide să utilizeze în alte scopuri certificatele digitale ale UE privind COVID, temeiul juridic pentru astfel de utilizări la nivel național trebuie să fie prevăzut în dreptul intern, care trebuie să respecte, printre altele, cerințele privind protecția datelor. După cum se menționează în considerentul 49 din Regulamentul (UE) 2021/953, în cazul în care un stat membru a instituit un sistem de certificate privind COVID-19 în scopuri naționale, acesta ar trebui să garanteze că și certificatele UE privind COVID pot fi utilizate și sunt pe deplin acceptate. Scopul este de a oferi asigurarea că titularii acestor certificate care se deplasează într-un alt stat membru exercitându-și dreptul la liberă circulație nu au obligația de a obține un certificat național suplimentar.
(35)Având în vedere situația lor specifică sau faptul că îndeplinesc o funcție esențială, anumite categorii de călători care își exercită dreptul la liberă circulație nu ar trebui să aibă obligația de a deține un certificat digital al UE privind COVID. În același timp, această listă ar putea fi mai restrânsă decât Recomandarea (UE) 2020/1475, dat fiind că multe dintre persoanele care călătoresc pentru o funcție sau o necesitate esențială sunt deja vaccinate. Pe această listă ar trebui să figureze lucrătorii din transporturi sau furnizorii de servicii de transport, pacienții care călătoresc din motive medicale imperative, personalul navigant maritim, persoanele care traversează frontierele zilnic sau frecvent în scopuri legate de muncă sau educație, pentru a vizita rudele apropiate, pentru a beneficia de servicii medicale ori pentru a îngriji persoanele apropiate, precum și copiii cu vârsta sub 12 ani.
(36)Având în vedere progresele înregistrate în ceea ce privește rata de vaccinare și introducerea cu succes a certificatului digital al UE privind COVID, măsurile privind călătoriile în contextul COVID-19 ar trebui să se aplice la nivelul persoanelor, nu la nivel regional, ceea ce înseamnă că, atunci când își exercită dreptul la liberă circulație și sunt în posesia unui certificat valabil, călătorii nu ar trebui, în principiu, să facă obiectul unor restricții suplimentare. În același timp, harta bazată pe codul de culori de tip „semafor” care indică situația epidemiologică la nivel regional ar trebui menținută, deoarece este un instrument util și ușor de înțeles pentru public și pentru autoritățile statelor membre. Criteriile și pragurile hărții, stabilite în Recomandarea (UE) 2020/1475 a Consiliului, ar trebui să fie totuși adaptate astfel încât să pună mai mult accentul pe cazurile de COVID-19 nou notificate drept criteriucheie pentru estimarea riscului de import de infecții cu SARS-CoV-2 pe care-l prezintă călătorii. Acest criteriu ar trebui să fie ponderat în funcție de rata vaccinării din aceeași regiune, pentru a se ține seama de faptul că vaccinarea reduce riscul de transmitere a SARS-CoV-2. Rata ponderată rezultată ar trebui să primească un cod de culori pe baza pragurilor modelului de evaluare a riscurilor elaborat de ECDC, cu excepția regiunilor în care rata de testare este insuficientă. Elementele specifice ale hărții ar trebui incluse într-o anexă la recomandare. Pe baza datelor furnizate de statele membre, harta ar trebui să fie publicată săptămânal de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor.
(37)Călătorii care sosesc din zone în care circulația virusului înregistrează niveluri foarte scăzute nu prezintă decât un risc limitat de a fi purtători ai virusului, drept pentru care, în concordanță cu principiile necesității și proporționalității, aceștia nu ar trebui să facă obiectul niciunei restricții și nici nu ar trebui, astfel, să fie obligați să se afle în posesia unui certificat digital al UE privind COVID sau să efectueze un test pentru depistarea infecției cu SARS-CoV-2.
(38)O atenție deosebită ar trebui acordată zonelor în care virusul circulă la niveluri foarte ridicate, dată fiind probabilitatea crescută de a importa cazuri din aceste zone, precum și presiunea pe care perioadele prelungite cu un număr mare de cazuri o pot exercita asupra sistemelor de sănătate publică ale acestor zone. Pentru a atenua aceste riscuri pentru sănătatea publică, statele membre ar trebui să formuleze recomandări împotriva tuturor călătoriilor neesențiale către și dinspre astfel de zone. În plus, persoanele care nu dețin un certificat de vaccinare sau de vindecare și care sosesc din astfel de zone ar trebui să fie obligate să efectueze un test pentru depistarea infecției cu virusul SARSCoV-2 înainte de plecare, precum și să stea în carantină/autoizolare după sosire. Ar trebui să se aplice excepții în cazul călătorilor esențiali, în special în cazul lucrătorilor din transporturi și în cel al furnizorilor de servicii de transport, astfel încât să se limiteze perturbarea pieței interne și să se mențină funcționarea „culoarelor verzi”.
(39)Pentru a asigura unitatea familiilor care călătoresc, copiii sub 12 ani care dețin un certificat digital al UE privind COVID valabil, indiferent dacă este vorba de un certificat de vaccinare, de un certificat de testare sau de vindecare ori de un rezultat negativ la testul pentru depistarea infecției cu SARS-CoV-2, nu ar trebui să fie obligați să stea în carantina/autoizolarea legată de călătorii. În plus, copiii cu vârsta sub 6 ani ar trebui să fie scutiți de obligația de a sta în carantina/autoizolarea legată de călătorii sau de a efectua teste pentru depistarea infecției cu virusul SARS-CoV-2 legate de călătorii.
(40)Apariția de noi variante ale virusului SARS-CoV-2 reprezintă în continuare un motiv de îngrijorare și ar trebui să fie luată în considerare de statele membre în contextul restricțiilor privind libera circulație impuse ca răspuns la pandemia de COVID-19. Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor evaluează periodic noi dovezi privind variantele detectate prin intermediul informațiilor epidemiologice, al screeningului genomic al variantelor bazat pe reguli sau al altor surse științifice. Se vizează, în special, variantele care determină îngrijorare, pentru care sunt disponibile dovezi clare ce indică un impact semnificativ asupra transmisibilității, a gravității și/sau a imunității care este probabil să aibă efecte asupra situației epidemiologice din UE/SEE, precum și variantele de interes epidemiologic pentru care sunt disponibile dovezi privind proprietățile genomice, dovezi epidemiologice sau dovezi in vitro care ar putea implica existența unui impact semnificativ asupra transmisibilității, a gravității sau a imunității, care produc în mod realist efecte asupra situației epidemiologice din UE/SEE. Pentru a oferi o imagine de ansamblu a proporției variantelor care determină îngrijorare și a variantelor de interes epidemiologic în UE/SEE, împreună cu volumele de secvențiere, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor publică, de asemenea, săptămânal hărți și alte date. Pentru a obține în timp util informații exacte cu privire la apariția și circulația variantelor de SARSCoV-2 care determină îngrijorare sau sunt de interes epidemiologic, este important ca statele membre să mențină sau să atingă un nivel de secvențiere suficient de ridicat. În condițiile unui volum insuficient de secvențiere, se reduce capacitatea de detectare a variantelor care determină îngrijorare înainte ca acestea să aibă un impact asupra situației epidemiologice generale. În același timp, este important ca statele membre să ia în considerare diferențele în ceea ce privește volumul de secvențiere, astfel încât să nu descurajeze nivelurile ridicate de secvențiere.
(41)Variantele SARS-CoV-2 „Alpha” și „Delta”, dintre care ultima a devenit varianta dominantă în Uniune, au demonstrat impactul negativ pe care noile variante SARS-CoV-2 îl pot avea asupra situației epidemiologice. Deși răspândirea unei variante, odată ce aceasta a fost detectată în Uniune, s-ar putea dovedi a fi foarte greu de oprit, ar fi oportun să se stabilească o procedură de activare a unei „frâne de urgență” pentru a se asigura o abordare coordonată având drept scop să întârzie răspândirea noilor variante în interiorul Uniunii, dat fiind impactul lor potențial. Pentru a se asigura coordonarea între statele membre, această procedură ar trebui să se aplice și în situațiile în care statele membre impun restricții, în conformitate cu dreptul Uniunii, ca urmare a agravării rapide a situației epidemiologice dintr-o zonă, mai ales în zonele care au fost deja grav afectate.
(42)În conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2021/953, în cazul în care, în conformitate cu dreptul Uniunii, un stat membru le solicită titularilor de certificate digitale ale UE privind COVID ca, după intrarea pe teritoriul său, să stea în carantină ori autoizolare sau să efectueze un test pentru depistarea infecției cu SARS-CoV-2 sau dacă le impune alte restricții titularilor unor astfel de certificate din cauză că, de exemplu, situația epidemiologică dintr-un stat membru sau dintr-o regiune a unui stat membru se agravează rapid, în special ca urmare a unei variante a SARS-CoV-2 care determină îngrijorare sau este de interes epidemiologic, acesta informează Comisia și celelalte state membre în consecință, dacă este posibil cu 48 de ore înainte de introducerea unor astfel de noi restricții. În acest scop, statul membru trebuie să prezinte motivele și domeniul de aplicare al unor astfel de restricții, furnizând precizări cu privire la titularii de certificate care intră sub incidența unor astfel de restricții sau sunt exceptați de la acestea, precum și cu privire la data de la care se aplică astfel de restricții și durata acestora, și trebuie inclusiv să indice conformitatea acestora cu principiile proporționalității și nediscriminării.
(43)Procedura de activare a unei „frâne de urgență” ar putea fi declanșată fie de un stat membru, pe baza informațiilor care trebuie transmise în temeiul Regulamentului (UE) 2021/953, fie de Comisie, pe baza evaluării periodice a Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor referitoare la noile dovezi privind variantele. Aceasta poate conduce la un acord, pe baza unei propuneri a Comisiei, cu privire la aplicarea, pe o perioadă limitată, a unor restricții suplimentare privind călătoriile din zonele în cauză, constând, de exemplu, în a le impune călătorilor obligații de testare sau de carantină/autoizolare sau ambele. Odată ce va fi disponibil, ar trebui luat în considerare cadrul prin care se definesc și se evaluează criteriile care ar putea duce la declanșarea intervențiilor de sănătate publică împotriva variantelor care determină îngrijorare, acest cadru fiind în curs de elaborare de către grupul european de experți pentru variantele SARS-CoV-2.
(44)Pentru a menține funcționarea „culoarelor verzi”, cerințele de testare impuse lucrătorilor din transporturi și furnizorilor de servicii de transport ca urmare a activării procedurii de „frână de urgență” ar trebui să se limiteze la teste antigenice rapide și nu ar trebui să prevadă cerințe în materie de carantină/autoizolare. Aceste cerințe de testare nu ar trebui să conducă la perturbări ale transporturilor. În cazul în care apar perturbări ale transporturilor sau ale lanțurilor de aprovizionare, ar trebui să se elimine sau să se abroge imediat orice astfel de cerințe de testare sistematică.
(45)Depistarea contacților reprezintă în continuare un pilon central al luptei împotriva răspândirii virusului, în special în ceea ce privește apariția de noi variante. În același timp, depistarea eficace și în timp util a contacților este mai dificilă atunci când trebuie efectuată la nivel transfrontalier și pentru un număr mare de pasageri care călătoresc aproape unii de alții. Pentru a facilita această depistare, s-a elaborat un formular digital comun de localizare a pasagerilor („PLF”), iar statele membre ar trebui să fie încurajate să utilizeze acest format comun pentru a facilita călătoriile. De asemenea, statele membre ar trebui încurajate să adere la platforma pentru schimbul de date privind PLF, instituită în baza Deciziei de punere în aplicare (UE) 2021/858 a Comisiei, pentru a-și consolida capacitățile transfrontaliere de depistare a contacților pentru toate modurile de transport. Platforma pentru schimbul de date privind PLF va permite schimbul de date securizat, prompt și eficace între autoritățile competente ale statelor membre, permițându-le acestora să transmită informații din sistemele lor naționale de PLF online existente și informații epidemiologice relevante altor autorități competente într-un mod interoperabil și automat.
(46)În cazul în care PLF sunt utilizate și în alte scopuri decât depistarea contacților, de exemplu pentru a stabili dacă un călător care sosește trebuie să efectueze un test pentru depistarea infecției cu SARS-CoV-2, neprezentarea unui PLF la timp înainte de sosire nu ar trebui să conducă la refuzarea intrării călătorului în țara în cauză, deoarece acest lucru ar echivala cu o restricționare gravă a liberei circulații. Dacă este cazul, acestor călători li s-ar putea cere totuși să se supună altor măsuri, cum ar fi efectuarea unui test după sosire pentru depistarea infecției cu SARS-CoV-2.
(47)Furnizarea unor informații clare, prompte și cuprinzătoare către publicul larg este în continuare esențială pentru a limita impactul restricțiilor în vigoare asupra liberei circulații, asigurând previzibilitatea, securitatea juridică și respectarea de către cetățeni. Statele membre ar trebui să furnizeze aceste informații în timp util, inclusiv prin intermediul platformei web „Re-open EU”. De asemenea, statele membre ar trebui să fie încurajate să furnizeze, pe platforma „Re-open EU”, informații privind utilizarea la nivel național a certificatelor digitale ale UE privind COVID, având în vedere importanța acestor informații pentru călătorii din alte state membre.
(48)Ținând cont de actuala evoluție a situației epidemiologice și pe măsură ce apar dovezi științifice mai relevante, Comisia, cu sprijinul Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor, ar trebui să reexamineze cu regularitate prezenta recomandare și să transmită constatările sale Consiliului spre examinare, împreună cu o propunere de modificare a recomandării, dacă acest lucru este necesar.
(49)Dat fiind că prezenta recomandare adaptează și dezvoltă în continuare abordarea comună care vizează facilitarea liberei circulații în condiții de siguranță pe durata pandemiei de COVID-19, Recomandarea (UE) 2020/1475 a Consiliului ar trebui să fie înlocuită.
(50)Pentru a lăsa suficient timp în vederea punerii în aplicare a abordării coordonate stabilite în prezenta recomandare, aceasta ar trebui să se aplice de la 10 ianuarie 2022.
(51)Conform principiului proporționalității, mecanismele instituite prin prezenta recomandare ar trebui să fie strict limitate, în ceea ce privește domeniul de aplicare și durata, la restricțiile adoptate ca răspuns la această pandemie. Ar trebui ca prezenta recomandare să înceteze să se mai aplice cel târziu la data la care încetează să se aplice Regulamentul (UE) 2021/953,
ADOPTĂ PREZENTA RECOMANDARE:
Principii generale
La adoptarea și aplicarea de măsuri de protecție a sănătății publice ca răspuns la pandemia de COVID-19, statele membre ar trebui să își coordoneze acțiunile pe baza următoarelor principii:
1.Orice restricții impuse liberei circulații a persoanelor în interiorul Uniunii care sunt instituite pentru a limita răspândirea COVID-19 ar trebui să se bazeze pe motive specifice și limitate de interes public, și anume protecția sănătății publice. Este necesar ca aceste restricții să fie aplicate în conformitate cu principiile generale ale dreptului Uniunii, în special proporționalitatea și nediscriminarea. Prin urmare, nicio măsură luată nu ar trebui să depășească ceea ce este strict necesar pentru a proteja sănătatea publică.
2.Orice astfel de restricții ar trebui eliminate de îndată ce situația epidemiologică permite acest lucru.
3.Statele membre ar trebui să se asigure că orice cerințe impuse cetățenilor și întreprinderilor oferă un beneficiu concret în direcția eforturilor de sănătate publică de combatere a pandemiei și nu creează o sarcină administrativă nejustificată și inutilă.
4.Nu poate exista nicio discriminare între statele membre, de exemplu prin aplicarea unor norme mai generoase privind deplasarea către și dintr-un stat membru învecinat în comparație cu deplasarea către și din alte state membre aflate în aceeași situație epidemiologică.
5.Restricțiile nu pot fi discriminatorii, adică ar trebui să se aplice în mod egal cetățenilor statului membru în cauză care se întorc în țară. Restricțiile nu se pot baza pe cetățenia persoanei în cauză.
6.Statele membre ar trebui să își admită întotdeauna propriii cetățeni și să admită cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora care își au reședința pe teritoriul lor. În principiu, statele membre nu ar trebui să refuze intrarea pe teritoriile lor a altor persoane care călătoresc din alte state membre și ar trebui să faciliteze tranzitul rapid pe teritoriile lor.
7.Statele membre ar trebui să acorde o atenție deosebită particularităților regiunilor transfrontaliere, ale regiunilor ultraperiferice, ale exclavelor și ale zonelor izolate din punct de vedere geografic, precum și necesității de a coopera la nivel local și regional.
8.Statele membre ar trebui să evite perturbarea lanțurilor de aprovizionare și a călătoriilor esențiale și să mențină fluxurile de transport în conformitate cu sistemul „culoarelor verzi”.
9.Statele membre ar trebui să facă în mod regulat schimb de informații cu privire la toate aspectele care intră în domeniul de aplicare al prezentei recomandări.
10.Restricțiile nu ar trebui să ia forma unor interdicții privind operarea anumitor servicii de transport.
Un cadru coordonat pentru a facilita libera circulație în condiții de siguranță pe durata pandemiei de COVID-19
11.Călătorii care dețin un certificat digital al UE privind COVID valabil, eliberat în temeiul Regulamentului (UE) 2021/953 și care îndeplinesc condițiile de la punctul 12 nu ar trebui să facă obiectul unor restricții suplimentare privind libera circulație. În special persoanele care călătoresc în interiorul Uniunii nu ar trebui să fie obligate să stea în carantină.
În acest context, cu privire la primul paragraf ar trebui să se aplice următoarele derogări:
(a)exceptările prevăzute la punctul 16;
(b)exceptările prevăzute la punctul 19 litera (a) pentru sosirile din zone în care circulația virusului este foarte scăzută, drept pentru care este improbabil ca aceste sosiri să conducă la un nivel semnificativ de cazuri importate;
(c)măsurile suplimentare stabilite la punctul 19 litera (c) pentru sosirile din zone în care circulația virusului înregistrează niveluri foarte ridicate, existând astfel probabilitatea ca aceste sosiri să conducă la un nivel semnificativ de cazuri importate;
(d)măsurile suplimentare convenite în temeiul punctului 25 pentru a întârzia răspândirea variantelor virusului SARS-CoV-2 care determină îngrijorare sau sunt de interes epidemiologic.
12.Certificatul digital al UE privind COVID ar trebui să fie acceptat dacă este posibil să se verifice autenticitatea, valabilitatea și integritatea acestuia și dacă îndeplinește condițiile următoare:
(a)certificatele de vaccinare eliberate în concordanță cu Regulamentul (UE) 2021/953 pentru un vaccin împotriva COVID-19 care intră sub incidența articolului 5 alineatul (5) primul paragraf din regulamentul menționat, conform cărora au trecut cel puțin 14 de zile de la vaccinarea completă. Prin vaccinare completă ar trebui să se înțeleagă:
–administrarea celei de a doua doze în cadrul unei scheme de vaccinare cu două doze;
–administrarea unui vaccin cu doză unică;
–administrarea, în conformitate cu strategia de vaccinare a statului membru de vaccinare, a unei doze unice dintr-un vaccin cu două doze după ce persoana în cauză a fost infectată anterior cu SARS-CoV-2;
–administrarea unei doze suplimentare după finalizarea schemei de vaccinare primară;
cu condiția să fi trecut mai puțin de 9 luni de la data vaccinării indicată în certificat, în cazul în care certificatul a fost eliberat după finalizarea schemei de vaccinare primară.
În decursul termenului de 9 luni, certificatele de vaccinare eliberate după finalizarea schemei de vaccinare primară ar trebui să fie acceptate în continuare pentru călătorii, în virtutea drepturilor la liberă circulație, chiar dacă în statele membre în cauză se administrează doze suplimentare.
Statele membre ar trebui să asigure accesul la vaccinarea cu doze de rapel pentru categoriile de populație ale căror certificate de vaccinare se apropie de limita perioadei standard de acceptare.
Statele membre ar putea accepta și certificate de vaccinare eliberate în concordanță cu Regulamentul (UE) 2021/953 pentru vaccinuri împotriva COVID-19 care intră sub incidența articolului 5 alineatul (5) al doilea paragraf din Regulamentul referitor la certificatul digital al UE privind COVID.
Pe baza unor dovezi științifice suplimentare, Comisia ar trebui să reevalueze cu regularitate abordarea stabilită la litera (a);
(b)certificatele de testare eliberate în concordanță cu Regulamentul (UE) 2021/953 care să indice obținerea unui rezultat negativ al testului:
–cu cel mult 72 de ore înainte de sosire, în cazul unui test de amplificare a acidului nucleic molecular (NAAT) sau
–cu cel mult 48 de ore înainte de sosire, în cazul unui test antigenic rapid înscris în lista comună și actualizată a testelor antigenice rapide pentru depistarea COVID-19 stabilită pe baza Recomandării Consiliului din 21 ianuarie 2021.
În ceea ce privește scopul efectuării de călătorii în virtutea drepturilor la liberă circulație, statele membre ar trebui să accepte ambele tipuri de teste.
Statele membre ar trebui să încerce să se asigure că certificatele de testare se eliberează în cel mai scurt termen posibil după prelevarea probei de testare;
(c)certificatele de vindecare eliberate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/953 care să indice că au trecut mai puțin de 180 de zile de la data primului test NAAT cu rezultat pozitiv.
13.Statele membre ar trebui să utilizeze funcționalitatea standardizată de procesare a normelor operaționale asigurată de sistemul de certificate digitale ale UE privind COVID.
14.În cazul în care prezenta recomandare face trimitere la certificate digitale ale UE privind COVID eliberate în concordanță cu Regulamentul (UE) 2021/953, trimiterea ar trebui să se interpreteze ca incluzând certificatele care intră sub incidența unui act de punere în aplicare adoptat în temeiul articolului 3 alineatul (10) sau al articolului 8 alineatul (2) din regulamentul menționat, eliberate de țări terțe cetățenilor Uniunii și membrilor familiilor acestora. De asemenea, statele membre sunt încurajate să elibereze certificate de vaccinare în temeiul articolului 8 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/953.
15.Persoanele care nu sunt în posesia unui certificat digital al UE privind COVID eliberat în concordanță cu Regulamentul (UE) 2021/953 ar putea fi obligate să efectueze, înainte de sosire sau ulterior, un test NAAT sau un test antigenic rapid înscris pe lista comună și actualizată.
Exceptări
16.Următoarele categorii de călători nu ar trebui să fie obligate să dețină un certificat digital al UE privind COVID valabil, eliberat în temeiul Regulamentului (UE) 2021/953:
(a)următoarele tipuri de călători care au o funcție sau o necesitate esențială, atunci când exercită această funcție esențială:
–lucrătorii din transporturi sau furnizorii de servicii de transport, inclusiv șoferii și echipajele de șoferi ale vehiculelor de marfă care transportă mărfuri destinate utilizării pe teritoriul respectiv, precum și cei care se află numai în tranzit;
–pacienții care călătoresc din motive medicale imperative;
–personalul navigant maritim;
(b)persoanele care locuiesc în regiuni de frontieră și care trec frontiera zilnic sau frecvent în scopuri legate de muncă, afaceri, educație, familie, asistență medicală sau acordarea de îngrijiri;
(c)copiii sub 12 ani.
Harta UE bazată pe codul de culori de tip „semafor” și excepții și măsuri suplimentare prevăzute în baza acesteia
17.Pe baza datelor furnizate de statele membre, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor ar trebui să publice o hartă a statelor membre, defalcată pe regiuni conform unui sistem de tip semafor, care să indice riscul potențial ca o persoană care călătorește dintr-o anumită regiune să fie infectată cu SARS-CoV-2. Această hartă ar trebui să includă, de asemenea, date din Islanda, Liechtenstein, Norvegia și, de îndată ce condițiile o permit, Confederația Elvețiană.
Harta de tip „semafor” ar trebui să se bazeze pe criteriile, pragurile și codurile de culori stabilite în anexă. Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor ar trebui, de asemenea, să publice în continuare hărți separate privind alți indicatori epidemiologici.
18.Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor ar trebui să publice săptămânal versiuni actualizate ale hărților și datele care stau la baza acestora.
19.Harta bazată pe codul de culori de tip „semafor” ar trebui să contribuie la punerea la dispoziția publicului și a autorităților statelor membre a informațiilor cu privire la evoluția situației epidemiologice din întreaga Uniune. În plus, în funcție de harta bazată pe codul de culori de tip „semafor”, statele membre ar trebui să aplice următoarele măsuri:
(a)persoanele care călătoresc dinspre zone clasificate drept „verzi” nu ar trebui să fie obligate să dețină un certificat digital al UE privind COVID valabil, eliberat în temeiul Regulamentului (UE) 2021/953;
(b)statele membre ar trebui să descurajeze toate călătoriile neesențiale către și dinspre zonele clasificate drept „roșu închis”
(c)persoanele care nu dețin un certificat de vaccinare sau de vindecare și care sosesc din zone clasificate drept „roșu închis” ar trebui să aibă obligația de a efectua un test NAAT sau un test antigenic rapid înscris pe lista comună și actualizată înainte de plecare și de a sta în carantină/autoizolare timp de zece zile de la sosire. Carantina/autoizolarea trebuie să înceteze înainte de termenul de zece zile în cazul în care persoana în cauză efectuează, cel mai devreme în a cincea zi de la sosire, un test pentru depistarea infecției cu SARSCoV-2, iar rezultatul obținut este negativ.
Aceste persoane nu ar trebui să aibă obligația de a sta în carantină/autoizolare în cazul în care intră sub incidența punctului 16 litera (a) sau (b), dar ar putea fi supuse obligației de a fi în posesia unui certificat de testare care să indice un rezultat negativ. Prin derogare, lucrătorii din transporturi și furnizorii de servicii de transport nu ar trebui să fie obligați să stea în autoizolare/carantină sau să dețină un certificat de testare care să indice un rezultat negativ pe durata exercitării acestei funcții esențiale.
Dacă sunt titulari ai unui certificat digital al UE privind COVID valabil sau au obținut un rezultat negativ la testul pentru depistarea infecției cu SARS-CoV-2, copiii cu vârsta sub 12 ani care sosesc din zone clasificate drept „roșu închis” nu ar trebui să fie obligați să stea în carantină/autoizolare. În plus, copiii cu vârsta sub 6 ani nu ar trebui să fie supuși obligației de a sta în carantina/autoizolarea legată de călătorii sau de a efectua teste legate de călătorii pentru depistarea infecției cu virusul SARS-CoV-2.
Contracararea variantelor care determină îngrijorare sau sunt de interes epidemiologic și activarea „frânei de urgență”
20.Statele membre ar trebui să acorde deosebită atenție răspândirii noilor variante ale SARS-CoV-2 care determină îngrijorare sau sunt de interes epidemiologic, în special variantelor care sporesc transmisibilitatea sau gravitatea bolii ori care afectează eficacitatea vaccinurilor. În acest scop, statele membre ar trebui să utilizeze datele și evaluările riscurilor publicate de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor cu privire la variantele care determină îngrijorare sau sunt de interes epidemiologic în UE/SEE.
Pentru a sprijini statele membre, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor ar trebui să continue să publice informații și hărți privind variantele de SARS-CoV-2 care determină îngrijorare sau sunt de interes epidemiologic, în special în ceea ce privește secvențierea volumelor și distribuția variantelor.
21.Pentru a obține în timp util informații exacte cu privire la apariția și circulația variantelor SARS-CoV-2 care determină îngrijorare sau sunt de interes epidemiologic, statele membre ar trebui să atingă sau să mențină volume de secvențiere ridicate, în mod ideal la un nivel care să permită detectarea variantelor ce reprezintă cel mult 1 % din virusurile aflate în circulație.
Statele membre ar trebui să furnizeze săptămânal date privind rezultatele secvențierii cazurilor pozitive de SARS-CoV-2 și volumul de secvențiere, inclusiv la nivel regional, pentru a se asigura că eventualele măsuri pot fi direcționate către regiunile în care acestea sunt strict necesare.
22.În cazul în care un stat membru le impune călătorilor, inclusiv titularilor de certificate digitale ale UE privind COVID, obligația de a sta, după intrarea pe teritoriul său, în carantină/autoizolare sau de a efectua un test pentru depistarea infecției cu SARS-CoV-2 ori în cazul în care le impune alte restricții titularilor acestor certificate, ca răspuns la apariția unei noi variante SARS-CoV-2 care determină îngrijorare sau este de interes epidemiologic, acesta ar trebui să informeze Comisia și celelalte state membre în consecință, inclusiv prin furnizarea informațiilor menționate la articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/953. Dacă este posibil, aceste informații ar trebui să fie furnizate cu 48 de ore înainte de introducerea acestor noi restricții. Ori de câte ori este posibil, aceste măsuri ar trebui să fie limitate la nivel regional.
Este indicat să se procedeze astfel și în situațiile în care un stat membru impune cerințe suplimentare de carantină/autoizolare sau de testare, în conformitate cu dreptul Uniunii, din cauza agravării rapide a situației epidemiologice dintr-un stat membru sau dintr-o regiune a unui stat membru, în special în zonele deja clasificate drept „roșu închis”. În acest caz, informațiile furnizate ar trebui să indice în mod clar motivul pentru care măsurile suplimentare sunt necesare și proporționale.
23.În cazul în care un stat membru activează „frâna de urgență” și, prin urmare, le impune lucrătorilor din transporturi și furnizorilor de servicii de transport obligația de a efectua un test pentru depistarea infecției cu SARS-CoV-2, ar trebui să se utilizeze teste antigenice rapide și nu ar trebui să se impună carantina, iar acest lucru nu ar trebui să conducă la perturbări ale transporturilor. În cazul în care apar perturbări ale transporturilor sau ale lanțurilor de aprovizionare, statele membre ar trebui să elimine sau să abroge imediat astfel de cerințe de testare sistematică pentru a menține funcționarea „culoarelor verzi”.
24.Pe baza informațiilor furnizate în conformitate cu punctul 22, Consiliul, în strânsă cooperare cu Comisia și cu sprijinul Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor, ar trebui să reexamineze situația într-un cadru coordonat. În cursul unei astfel de reuniuni de coordonare, statul membru în cauză ar trebui să prezinte motivele care stau la baza măsurilor sale.
Pe baza evaluării periodice efectuate de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor referitoare la noile dovezi privind variantele și a cadrului elaborat de grupul european de experți pentru variantele SARS-CoV-2, de îndată ce va fi disponibil, Comisia poate inclusiv să propună o discuție în cadrul Consiliului cu privire la o nouă variantă a SARS-CoV-2 care determină îngrijorare sau este de interes epidemiologic ori la o situație epidemiologică care se agravează rapid într-un stat membru sau într-o regiune a unui stat membru.
25.În cursul unei discuții desfășurate în temeiul punctului 24, Comisia ar putea, dacă acest lucru este necesar și oportun, să propună Consiliului să convină asupra unei abordări coordonate privind deplasările din zonele în cauză, îndeosebi pentru a încetini răspândirea variantei pe teritoriul Uniunii, de exemplu, prevăzând obligații de testare și/sau de carantină/autoizolare pentru călători.
26.Ar trebui să se reexamineze periodic orice situație care conduce la adoptarea de măsuri în temeiul prezentului punct. Comisia sau statele membre pot sugera ridicarea măsurilor instituite în conformitate cu abordarea coordonată privind noile variante SARS-CoV-2 care determină îngrijorare sau sunt de interes epidemiologic.
Formularul de localizare a pasagerilor și depistarea contacților
27.Statele membre ar putea să ia în considerare posibilitatea de a le impune persoanelor care călătoresc pe teritoriul lor cu mijloace de transport colectiv cu locuri sau cabine prealocate să transmită formulare de localizare a pasagerilor (PLF) în conformitate cu cerințele de protecție a datelor. În acest scop, statele membre ar trebui să utilizeze formularul digital comun de localizare a pasagerilor creat prin acțiunea comună „EU Healthy Gateways” și să adere la platforma pentru schimbul de date privind PLF pentru a-și consolida capacitățile transfrontaliere de depistare a contacților pentru toate modurile de transport.
28.Dacă o persoană prezintă simptome la sosirea la destinație, testarea, diagnosticarea, izolarea și depistarea contacților ar trebui să aibă loc în conformitate cu practica locală, iar intrarea nu ar trebui să fie refuzată. Informațiile privind cazurile detectate la sosire ar trebui să fie comunicate fără întârziere autorităților din domeniul sănătății publice din țările în care persoana în cauză s-a aflat în cursul celor 14 zile anterioare, în vederea depistării contacților, utilizându-se platforma pentru schimbul de date privind PLF în cazurile aplicabile sau, dacă nu, sistemul de alertă precoce și răspuns rapid.
Comunicarea și informarea publicului
29.În concordanță cu articolul 11 din Regulamentul (UE) 2021/953, statele membre ar trebui să furnizeze părților interesate relevante și publicului larg informații clare, cuprinzătoare și prompte cu privire la orice măsuri care afectează dreptul la liberă circulație și orice cerințe conexe, cum ar fi necesitatea de a prezenta un PLF, cât mai curând posibil înainte de intrarea în vigoare a unor noi măsuri. Ca regulă generală, aceste informații ar trebui publicate cu cel puțin 24 de ore înainte de intrarea în vigoare a măsurilor, ținând seama de faptul că este necesară o anumită flexibilitate în ceea ce privește urgențele epidemiologice. Informațiile ar trebui să fie publicate și într-un format care poate fi citit automat.
30.Aceste informații ar trebui să fie actualizate periodic de statele membre și, de asemenea, să fie puse la dispoziție pe platforma web „Re-open EU”, care ar trebui să conțină harta publicată cu regularitate de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor în temeiul punctului 17. După caz, statele membre ar trebui, de asemenea, să furnizeze, pe platforma „Re-open EU”, informații privind utilizarea la nivel național a certificatelor digitale ale UE privind COVID.
31.Conținutul măsurilor, zona geografică acoperită de acestea și categoriile de persoane cărora li se aplică ar trebui să fie descrise în mod clar.
Dispoziții finale
32.Prezenta recomandare ar trebui să fie revizuită cu regularitate de către Comisie, cu sprijinul Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor. Comisia ar trebui să prezinte Consiliului rapoarte periodice în acest sens.
33.Recomandarea (UE) 2020/1475 se înlocuiește cu prezenta recomandare.
34.Prezenta recomandare ar trebui să se aplice de la 10 ianuarie 2022.
35.Prezenta recomandare va înceta să se mai aplice cel târziu la data la care încetează să se aplice Regulamentul (UE) 2021/953.
Adoptată la Bruxelles,
Pentru Consiliu,
Președintele