COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 15.12.2020

COM(2020) 842 final

2020/0374(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

privind piețe contestabile și echitabile în sectorul digital (Actul legislativ privind piețele digitale)

(Text cu relevanță pentru SEE)

{SEC(2020) 437 final} - {SWD(2020) 363 final} - {SWD(2020) 364 final}

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXT

•Motivele și obiectivele propunerii

Necesitatea de a aborda aceste preocupări legate de economia digitală a fost subliniată în Comunicarea Comisiei intitulată „Conturarea viitorului digital al Europei” 4 , care menționează că „pe baza logicii pieței unice, ar putea fi necesare norme suplimentare pentru a asigura deschiderea la concurență, echitatea și inovarea, posibilitatea intrării pe piață, precum și apărarea unor interese publice care nu se limitează la considerente de ordin concurențial sau economic”. De asemenea, aceasta precizează că Comisia a anunțat că „va analiza în continuare (...) norme ex ante menite să garanteze faptul că piețele pe care există platforme mari, cu efecte semnificative de rețea și care controlează accesul, rămân echitabile și deschise concurenței pentru inovatori, întreprinderi și noii operatori de pe piață”.

•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat

Prezenta propunere se bazează pe actualul Regulament P2B 5 , fără a contraveni dispozițiilor sale. Definițiile utilizate în prezenta propunere sunt coerente cu regulamentul respectiv, în special cu definițiile „serviciilor de intermediere online” și „motoarelor de căutare online”. Pe lângă scenariul de referință privind normele în materie de transparență și echitate aplicabile tuturor platformelor online, indiferent de dimensiunea sau poziția lor, introdus în Regulamentul P2B, prezenta propunere stabilește obligații clar definite în raport cu un număr foarte limitat de furnizori transfrontalieri de servicii de platformă esențiale care servesc drept puncte de acces importante pentru ca utilizatorii comerciali să ajungă la utilizatorii finali. În cele din urmă, Comisia poate beneficia, în ceea ce privește asigurarea respectării acestor obligații, de transparența pe care serviciile de intermediere online și motoarele de căutare online trebuie să o asigure în temeiul Regulamentului P2B privind practicile care ar putea fi ilegale în temeiul listei de obligații dacă sunt utilizate de gatekeeperi.

Propunerea este, de asemenea, pe deplin coerentă cu propunerea de act legislativ privind serviciile digitale (Digital Services Act - „DSA”). DSA este o inițiativă orizontală care se axează pe aspecte precum răspunderea intermediarilor online pentru conținutul terților, siguranța utilizatorilor online sau obligațiile asimetrice de diligență pentru diferiți furnizori de servicii ale societății informaționale, în funcție de natura riscurilor societale pe care le prezintă astfel de servicii. În schimb, propunerea de act legislativ privind piețele digitale (Digital Markets Act - „DMA”) vizează dezechilibrele economice, practicile comerciale neloiale ale gatekeeperilor și consecințele negative ale acestora, cum ar fi reducerea nivelului de contestabilitate al piețelor platformelor.

•Coerența cu alte politici ale Uniunii

Propunerea completează normele în materie de concurență existente la nivelul UE (și la nivel național). Aceasta abordează practicile neloiale ale gatekeeperilor care fie nu intră sub incidența normelor existente ale UE în materie de concurență, fie nu pot fi abordate la fel de eficient pe baza acestor norme, având în vedere că asigurarea respectării normelor antitrust se referă la situația unor piețe specifice, intervine în mod inevitabil după producerea comportamentului restrictiv sau abuziv și implică proceduri de investigare pentru a stabili încălcarea care necesită timp. Propunerea actuală reduce la minimum efectele structurale negative ale practicilor neloiale ex ante, fără a limita capacitatea de a interveni ex post în temeiul normelor UE și naționale în materie de concurență.

Propunerea este aliniată la alte instrumente ale UE, inclusiv la Carta drepturilor fundamentale a UE și la Convenția europeană a drepturilor omului („CEDO”), la Regulamentul general privind protecția datelor 6 și la acquis-ul UE în materie de protecție a consumatorilor.

Propunerea completează legislația privind protecția datelor. Obligațiile în materie de transparență privind crearea de profiluri aprofundate ale consumatorilor vor contribui la asigurarea respectării Regulamentului general privind protecția datelor („RGPD”), în timp ce opțiunea obligatorie de neparticipare pentru combinarea datelor în cadrul serviciilor de platformă esențiale va completa nivelul de protecție existent în temeiul RGPD. Propunerea clarifică faptul că este de datoria gatekeeperilor să se asigure că respectarea obligațiilor prevăzute în regulament ar trebui să se facă în deplină conformitate cu alte acte legislative ale UE, cum ar fi cele privind protecția datelor cu caracter personal și a vieții private sau protecția consumatorilor.

Propunerea este, de asemenea, coerentă cu reglementarea ex ante specifică și personalizată privind anumite sectoare, inclusiv cu normele aplicabile serviciilor de comunicații electronice sau vânzării în lipsă, precum și cu inițiativele existente care vizează practicile comerciale dăunătoare din mediul offline 7 . 

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temeiul juridic

Statele membre aplică sau intenționează să aplice norme naționale divergente pentru a soluționa problemele care decurg din gradul semnificativ de dependență a utilizatorilor comerciali de serviciile de platformă esențiale furnizate de gatekeeperi și problemele care decurg din comportamentul lor neloial față de utilizatorii comerciali. Această situație creează fragmentare legislativă în măsura în care normele privind abordarea caracterului neloial al relațiilor de dependență cu acești gatekeeperi și contestabilitatea în ceea ce privește serviciile respective diferă în special cu privire la condițiile prealabile pentru intervenție și profunzimea intervenției, conducând la creșterea costurilor de asigurare a conformității pentru societățile care își desfășoară activitatea pe piața internă. Fără o acțiune la nivelul UE, acest lucru se va agrava și mai mult prin adoptarea unor noi inițiative aflate în curs în mai multe state membre, în timp ce în alte state membre, caracterul neloial și nivelul redus de contestabilitate al serviciilor de platformă esențiale furnizate de gatekeeperi rămân neabordate. Având în vedere caracterul transfrontalier intrinsec al serviciilor de platformă esențiale furnizate de gatekeeperi, fragmentarea legislativă va submina grav funcționarea pieței unice a serviciilor digitale, precum și funcționarea piețelor digitale în general. Prin urmare, este necesară armonizarea la nivelul UE, iar articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („TFUE”) reprezintă temeiul juridic relevant pentru această inițiativă.

•Subsidiaritatea

Actorii digitali operează, de regulă, în mai multe state membre sau chiar la nivelul UE, ceea ce, în prezent, este în special cazul serviciilor precum publicitatea online, serviciile de rețea de socializare online, platforme multilaterale online, serviciile de cloud computing, serviciile de căutare online, serviciile de platformă de partajare a materialelor video, serviciile de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere sau sistemele de operare. În consecință, problemele identificate au relevanță pentru Uniune, deoarece apar la nivel transfrontalier și afectează mai multe state membre, nelimitându-se astfel la teritoriul unui singur stat membru 8 . Acest lucru este valabil în special pentru serviciile de platformă esențiale furnizate sau oferite de gatekeeperi.

Chiar și statele membre care nu au adoptat încă acte legislative pentru a aborda caracterul neloial și nivelul redus de contestabilitate al serviciilor de platformă esențiale furnizate de gatekeeperi iau în considerare din ce în ce mai mult adoptarea unor măsuri naționale în acest sens. Diferitele legislații naționale din cadrul UE, pe lângă faptul că nu sunt suficient de eficace, pot duce la creșterea fragmentării și a costurilor de asigurare a conformității pentru actorii mari de pe piață și pentru utilizatorii comerciali care se bazează pe aceștia. În același timp, întreprinderile nou-înființate și întreprinderile mai mici sunt, de asemenea, afectate negativ de această situație, deoarece aceasta le împiedică să se extindă atât la nivel național cât și transfrontalier și astfel să intre pe noi piețe, să ofere produse mai bune și mai diversificate la prețuri mai competitive și, după caz, să devină concurenți ai actorilor consacrați din sectorul digital. Astfel, prin abordarea practicilor neloiale în ceea ce privește serviciile de platformă esențiale operate de gatekeeperi la nivelul Uniunii, funcționarea pieței interne va fi îmbunătățită prin norme comportamentale clare care să ofere tuturor părților interesate claritate juridică și printr-un cadru de intervenție la nivelul UE care să permită abordarea corespunzătoare a practicilor dăunătoare în timp util și în mod eficace. Una dintre condițiile pentru desemnarea drept gatekeeper este ca furnizorul de servicii de platformă esențiale să aibă un impact semnificativ asupra pieței interne.

•Proporționalitatea

Propunerea urmărește să contribuie la buna funcționare a pieței unice a serviciilor digitale prin asigurarea faptului că piețele din întreaga Uniune în care sunt prezenți gatekeeperi sunt contestabile și echitabile. Acest lucru ar trebui să promoveze inovarea, calitatea ridicată a produselor și serviciilor digitale, prețurile echitabile și competitive și libertatea de alegere pentru utilizatorii din sectorul digital.

În acest context, propunerea se concentrează numai asupra serviciilor digitale care sunt cel mai des utilizate de utilizatorii comerciali și de utilizatorii finali („servicii de platformă esențiale”) și în cazul cărora, pe baza condițiilor actuale, preocupările legate de nivelul scăzut de contestabilitate și practicile neloiale ale gatekeeperilor sunt mai evidente și mai presante din perspectiva pieței interne. Serviciile de platformă esențiale incluse în domeniul de aplicare sunt doar cele în cazul cărora există dovezi solide privind (i) nivelul ridicat de concentrare în care, de obicei, una sau foarte puține platforme online mari stabilesc condițiile comerciale cu o autonomie considerabilă față de (potențialii) concurenți, clienți sau consumatori; (ii) dependența de câteva platforme digitale mari care exercită rolul de puncte de acces pentru ca utilizatorii comerciali să ajungă la clienții lor și să interacționeze cu aceștia și (iii) utilizarea în mod abuziv a puterii furnizorilor de servicii de platformă esențiale prin comportamentul neloial față de utilizatorii comerciali și clienții dependenți din punct de vedere economic.

Prin urmare, propunerea se aplică numai furnizorilor care îndeplinesc criteriile clar definite pentru a fi considerați drept gatekeeperi menționate mai sus. Utilizarea pragurilor cantitative ca bază a unei prezumții relative este completată de utilizarea criteriilor calitative specificate în propunere. Acest lucru permite Comisiei să desemneze drept gatekeeperi furnizorii de servicii de platformă esențiale care prezintă riscuri identice sau similare pentru echitatea și contestabilitatea pieței garantând, în același timp, că obligațiile se aplică numai furnizorilor relevanți de servicii de platformă esențiale.

Lista obligațiilor prevăzute de propunere a fost limitată la practicile (i) care sunt deosebit de neloiale sau dăunătoare, (ii) care pot fi identificate în mod clar și fără ambiguitate pentru a oferi securitatea juridică necesară gatekeeperilor și altor părți interesate și (iii) cu privire la care există suficientă experiență. Propunerea prevede posibilitatea unei aplicări adaptate a unora dintre obligații prin intermediul unui dialog între Comisie și gatekeeperii în cauză. În plus, aceasta permite acoperirea în mod flexibil a practicilor suplimentare care sunt la fel de neloiale sau care, de asemenea, constituie un risc pentru echitate sau contestabilitate, în urma unei investigații aprofundate a pieței cu privire la impactul practicilor respective. Acest mecanism garantează că nu există o reglementare excesivă, evitând în același timp o lipsă de intervenție în legătură cu practici similare ale gatekeeperilor, în cazul în care practicile pot evolua în timp.

Măsurile propuse sunt proporționale deoarece își ating obiectivul doar prin impunerea unei sarcini asupra întreprinderilor din sectorul digital. Propunerea necesită cooperarea societăților care fac obiectul unei investigații, însă costurile administrative ar fi proporționale și este improbabil să fie necesare costuri suplimentare semnificative, având în vedere structurile de reglementare deja existente, ca urmare a aplicării altor acte legislative ale UE [de exemplu, Regulamentul UE privind concentrările economice, Regulamentul privind cooperarea în materie de protecție a consumatorului („CPC”)]. În ceea ce privește costurile de asigurare a conformității pentru gatekeeperi, acestea ar fi rezonabile deoarece ar înlocui în mare măsură costurile ridicate pe care le suportă furnizorii mari de servicii de platformă esențiale pentru respectarea măsurilor de reglementare divergente instituite treptat sau susceptibile de a fi instituite în diferite state membre. Astfel de costuri ar fi legate de existența unui număr suplimentar de agenți responsabili cu conformitatea juridică care să verifice politicile societăților în raport cu noile norme și a unei serii de angajați care să interacționeze cu Comisia și să răspundă la solicitările de informații 9 . 

•Alegerea instrumentului

3.REZULTATE ALE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

•Consultările cu părțile interesate

Comisia a organizat consultări ample în legătură cu o gamă largă de aspecte legate de platformele online, inclusiv cu privire la puterea economică a platformelor online foarte mari cu rol de gatekeeper.

În primul rând, între 2 iunie și 8 septembrie 2020, Comisia a organizat două consultări publice deschise separate privind două evaluări inițiale separate ale impactului referitoare la (i) Pachetul referitor la actul legislativ privind serviciile digitale: un instrument de reglementare ex ante pentru platformele online mari cu efecte de rețea semnificative care acționează în calitate de gatekeeper pe piața internă a Uniunii Europene 10 ; și la (ii) noul instrument în domeniul concurenței 11 .

În al doilea rând, Comisia a organizat o consultare a părților interesate cu privire la rapoartele intermediare ale Observatorului privind economia platformelor online 12 , în vederea sprijinirii inițiativei actuale 13 .

În general, consultările publice au oferit un sprijin puternic pentru o intervenție împotriva practicilor neloiale ale gatekeeperilor. De fapt, marea majoritate a respondenților la consultările publice și la un chestionar separat adresat autorităților naționale de concurență au fost de acord că există probleme structurale care nu pot fi abordate în temeiul normelor de concurență existente; aceeași majoritate a considerat că Comisia ar trebui să poată interveni pe piețele în care sunt prezenți gatekeeperi. Această opinie a fost exprimată de marea parte a întreprinderilor și a asociațiilor de întreprinderi, de toate organizațiile societății civile [inclusiv organizațiile neguvernamentale („ONG-uri”) și sindicatele] și de toate autoritățile publice 16 . Organizațiile consumatorilor, cum ar fi BEUC, au semnalat, de asemenea, în mod repetat preocupările specifice legate de platformele online și de piețele digitale 17 . Respondenții respectivi au considerat că o intervenție care să abordeze aceste preocupări ar crea atât stimulente adecvate pentru inovare, cât și ar contribui la o gamă mai largă de opțiuni pentru consumatori, deschizând calea pentru noi platforme și servicii inovatoare care respectă viața privată.

Platformele online au avut opinii divergente pe această temă, majoritatea platformelor online mari și asociațiile reprezentative ale acestora punând sub semnul întrebării necesitatea unui nou instrument privind gatekeeperii. Pe de altă parte, multe platforme mici și mijlocii, în special cele care sunt utilizatori comerciali ai platformelor online mari, și-au exprimat sprijinul pentru un nou instrument privind gatekeeperii.

Cei care nu au fost de acord au făcut referire la faptul că noțiunea de gatekeeper este prea largă și că, în schimb, ar trebui să fie evaluată de la caz la caz și că Comisia poate interveni deja în cazul comportamentului unui gatekeeper care încalcă articolul 102 din TFUE. Cu toate acestea, Comisia a considerat că articolul 102 din TFUE nu este suficient pentru a aborda toate problemele legate de gatekeeperi, având în vedere că un gatekeeper poate să nu fie în mod necesar un actor dominant, iar practicile sale pot să nu intre sub incidența articolului 102 din TFUE dacă nu există niciun efect demonstrabil asupra concurenței în cadrul unor piețe relevante clar definite. În plus, articolul 102 din TFUE nu permite întotdeauna să se intervină cu rapiditatea necesară pentru a aborda aceste practici urgente în modul cel mai rapid și, prin urmare, cel mai eficient.

Marea majoritate a respondenților au considerat, de asemenea, că normele specifice privind platformele ar trebui să includă interdicții și obligații pentru platformele-gatekeeper. De asemenea, aceștia au sugerat că măsurile corective ar putea fi mai degrabă de natură procedurală decât să impună adoptarea unui anumit comportament. Marea majoritate a părților interesate au considerat că lista propusă a practicilor problematice sau „lista neagră” ar trebui să vizeze practicile în mod clar neloiale și dăunătoare ale platformelor-gatekeeper.

În ceea ce privește definirea unei poziții de gatekeeper, opiniile părților interesate au fost împărțite. Unele platforme au susținut că încorporarea diferitelor servicii în oferta unei singure societăți care oferă servicii de platformă nu spune prea mult despre puterea unei platforme, cum ar fi, de asemenea, și cazul pentru capacitatea de a mobiliza active de la un domeniu la altul. S-a sugerat că desemnările gatekeeperilor ar trebui să nu țină seama de modelele de afaceri, că evaluările gatekeeperilor ar trebui să fie revizuite periodic, că desemnările gatekeeperilor ar trebui să se aplice activităților identificate, iar unele norme ar trebui să se aplice la nivelul întregului sector.

În general, părțile interesate din toate categoriile au subliniat necesitatea de a asigura un nivel ridicat de coerență și securitate juridică, precum și necesitatea de a se asigura că criteriile utilizate pentru identificarea gatekeeperilor sunt transparente, obiective și ușor de măsurat. Utilizatorii s-au referit în principal la o combinație de criterii atât cantitative, cât și calitative.

Autoritățile naționale și-au exprimat sprijinul pentru un nou instrument privind gatekeeperii și pentru necesitatea unei abordări la nivelul UE care să evite fragmentarea legislativă, subliniind, în același timp, importanța implicării în prealabil a reprezentanților guvernelor naționale responsabili în proiectul legislativ.

De asemenea, societatea civilă și editorii media au sprijinit puternic un nou instrument privind gatekeeperii. Ambele categorii au solicitat un grad adecvat de transparență pe piață, precum și garantarea unui anumit grad de diversitate a mass-mediei și respectarea autonomiei și a posibilității de alegere a consumatorilor.

Prezenta inițiativă este sprijinită de un studiu de evaluare a impactului și de mai multe studii de sprijin externe 18 . În plus, în perioada 2018-2020, au fost efectuate o serie de consultări publice și mai multe studii și rapoarte de către Comisie sau de către contractanți externi. Observatorul pentru economia platformelor online, cu sprijinul grupului său de experți format din 15 experți din mediul academic și pe baza unui amplu studiu de sprijin, a furnizat o serie de rapoarte și documente analitice care au contribuit la lucrările privind definirea problemelor. Studiile de cercetare economică realizate de experți interni și sprijinul în conceperea politicilor oferit de Centrul Comun de Cercetare („JRC”) au contribuit la elaborarea evaluării impactului care stă la baza prezentei inițiative. În plus, statele membre au fost consultate prin intermediul unei consultări online, ale cărei rezultate au fost discutate în cadrul unei reuniuni a grupului de experți în materie de comerț electronic consacrate prezentei inițiative. În cele din urmă, Comisia a organizat o serie de conferințe, ateliere și reuniuni cu experți din mediul academic, ale căror opinii au contribuit la definirea problemei și la strategia de colectare a probelor. O serie de documente de poziție ale statelor membre privind platformele-gatekeeper, precum și numeroase rapoarte și studii din țări din afara UE au contribuit la elaborarea instrumentului 19 .

•Evaluarea impactului

Evaluarea impactului care stă la baza propunerii a fost examinată de Comitetul de analiză a reglementării din cadrul Comisiei, care a emis un aviz pozitiv la 10 decembrie 2020. Avizul comitetului, recomandările și o explicație a modului în care au fost luate în considerare sunt incluse în anexa 1 la documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezenta propunere. Anexa 3 oferă o imagine generală asupra părților care ar fi afectate de prezenta propunere și asupra modului în care ar fi afectate.

Comisia a examinat diferite opțiuni de politică pentru a atinge obiectivul general al prezentei inițiative, și anume de a asigura buna funcționare a pieței interne prin promovarea unei concurențe efective pe piețele digitale și, în special, a unui mediu contestabil și echitabil al platformelor online.

Pentru a aborda problemele care decurg din comportamentul problematic al gatekeeperilor, au fost comparate trei opțiuni de politică principale: Opțiunea 1 – O listă predefinită a gatekeeperilor și a obligațiilor autoexecutabile; Opțiunea 2 – Un cadru parțial flexibil de desemnare și actualizare a obligațiilor, inclusiv dialogul în materie de reglementare pentru punerea în aplicare a unora dintre acestea și Opțiunea 3 – Opțiune flexibilă bazată exclusiv pe praguri calitative de aplicare a obligațiilor. Fiecare dintre aceste opțiuni a lăsat o serie de alegeri de elaborare mai detaliate deschise pentru analiza politică, de exemplu în ceea ce privește combinația exactă și nivelul pragurilor cantitative de aplicare a obligațiilor care trebuie utilizate sau domeniul exact de aplicare a măsurilor corective disponibile în cazul nerespectării sistematice a obligațiilor de către gatekeeperul desemnat.

Toate opțiunile au avut în vedere punerea în aplicare, supravegherea și asigurarea respectării legislației la nivelul UE de către Comisie, în calitate de organism de reglementare competent. Având în vedere influența paneuropeană a întreprinderilor vizate, un model descentralizat de asigurare a respectării legislației nu pare a fi o alternativă posibilă, inclusiv având în vedere riscul de fragmentare legislativă pe care inițiativa este menită să îl abordeze, și nici nu ar fi proporțional, având în vedere numărul limitat de gatekeeperi care ar intra în domeniul de aplicare al cadrului propus. Cu toate acestea, pentru a integra expertiza națională în economia platformelor, inițiativa prevede consultarea de către Comisie înaintea luării anumitor decizii (de exemplu, cu privire la neconformitate, amenzi) a unui comitet compus din reprezentanți ai statelor membre – Comitetul consultativ pentru piețele digitale.

Opțiunea preferată (opțiunea 2) include (a) o listă închisă a serviciilor de platformă esențiale; (b) o combinație de criterii cantitative și calitative pentru desemnarea furnizorilor de servicii de platformă esențiale drept gatekeeperi; (c) obligații direct aplicabile, inclusiv anumite obligații în cazul cărora dialogul în materie de reglementare poate facilita punerea lor efectivă în aplicare și (d) posibilitatea Comisiei de a actualiza instrumentul, în urma unei investigații de piață, în ceea ce privește obligațiile gatekeeperilor, prin intermediul unor acte delegate, în măsura în care sunt identificate noi practici neloiale și de natură să afecteze contestabilitatea și prin intermediul unor propuneri de modificare în celelalte cazuri. Investigațiile de piață pot indica, de asemenea, necesitatea unei modificări a listei serviciilor de platformă esențiale.

S-a considerat că această opțiune este în măsură să abordeze în modul cel mai eficace obiectivele prezentei inițiative. Opțiunea prevede o intervenție rapidă în cazul tuturor practicilor problematice identificate, permițând, în același timp, pentru unele dintre acestea, un dialog de reglementare pentru punerea în aplicare a măsurilor de către gatekeeperul desemnat. De asemenea, aceasta permite combaterea noilor practici neloiale, având ca rezultat posibilitatea de aborda disfuncționalitățile pieței în mediul digital aflat în schimbare dinamică. În același timp, pentru gatekeeperii cu privire la care se estimează că vor avea o poziție solidă și durabilă a operațiunilor lor desfășurate în viitorul apropiat, dar care nu beneficiază încă de o astfel de poziție, propunerea identifică un subset proporțional de obligații care sunt deosebit de relevante pentru protejarea și consolidarea contestabilității.

Opțiunea preferată va spori contestabilitatea serviciilor de platformă esențiale și a sectorului digital mai larg și va ajuta întreprinderile să depășească obstacolele care decurg din disfuncționalitățile pieței sau din practicile comerciale neloiale ale gatekeeperilor. Acest lucru va încuraja apariția unor platforme alternative, care ar putea furniza produse și servicii de înaltă calitate, inovatoare, la prețuri accesibile. Existența unor condiții mai echitabile pentru toți actorii din sectorul digital le-ar permite acestora să profite mai mult de potențialul de creștere al economiei platformelor.

Se poate preconiza că beneficiile vor conduce la un potențial mai mare de inovare în rândul întreprinderilor mai mici, precum și la o mai bună calitate a serviciilor, ceea ce va însemna că va crește și bunăstarea consumatorilor. Gradul îmbunătățit de contestabilitate a serviciilor de platformă esențiale în cadrul opțiunii preferate are potențialul de a genera un surplus al consumatorului estimat la 13 miliarde EUR, și anume o creștere de aproximativ 6 % în comparație cu scenariul de referință 20 .

Principalul cost este legat de costurile de asigurare a conformității suportate de gatekeeperi ca urmare a noilor norme. Este posibil ca și alte întreprinderi decât platformele-gatekeeper să suporte anumite costuri administrative pentru a se conforma solicitărilor de informații. Totuși, este puțin probabil ca aceste costuri din urmă să reprezinte o creștere substanțială a costurilor de asigurare a conformității pe care le-ar suporta întreprinderile din cauza cererilor de informații în cazurile legate de dreptul UE în materie de concurență sau în temeiul unor norme naționale specifice diferite.

Impactul opțiunilor de politică asupra diferitelor categorii de părți interesate (gatekeeperi, concurenți, utilizatorii comerciali, consumatori, autorități de reglementare) este explicat în detaliu în anexa 3 la evaluarea impactului care sprijină această inițiativă. Anexa evaluează, de asemenea, impactul fiecărei obligații pentru fiecare categorie de părți interesate afectată. Evaluarea este atât cantitativă, cât și calitativă, în măsura posibilului.

În ceea ce privește impactul inițiativei asupra IMM-urilor, deoarece este foarte puțin probabil ca acestea să se califice drept gatekeeperi și nu ar fi vizate de lista de obligații, prezenta inițiativă nu le-ar impune o sarcină suplimentară. Prin asigurarea unor condiții de concurență echitabile, noile norme le-ar permite IMM-urilor (inclusiv utilizatorilor comerciali și furnizorilor de servicii de platformă esențiale) să se dezvolte în cadrul ansamblului pieței interne, ca urmare a eliminării barierelor importante din calea intrării pe piață și a extinderii. S-ar putea aștepta ca măsurile avute în vedere să conducă și la intensificarea concurenței dintre platformele destinate utilizatorilor comerciali. Se preconizează că acest lucru va conduce la îmbunătățirea calității serviciilor, la prețuri mai competitive, precum și la o productivitate mai mare. Utilizatorii comerciali ar avea, la rândul lor, mai multă încredere în vânzările online, întrucât ar fi protejați împotriva practicilor neloiale.

Un set mai cuprinzător de instrumente de punere în aplicare le va permite întreprinderilor să concureze pe baza meritelor lor. Acest lucru va avea ca rezultat o creștere economică, care, la rândul său, se va traduce prin venituri fiscale mai mari pentru administrațiile naționale. Sarcina suportată de Comisie pentru a pune în aplicare această inițiativă este scăzută (în principal redistribuirea unor posturi existente) în comparație cu beneficiile pentru economie. Autoritățile naționale ar trebui să suporte unele costuri administrative minore.

Echitatea și contestabilitatea sporită în sectorul digital ar avea ca rezultat o productivitate mai mare, ceea ce s-ar traduce printr-o creștere economică mai mare. Promovarea unei contestabilități sporite a serviciilor de platformă esențiale și a piețelor digitale este, de asemenea, deosebit de importantă pentru creșterea fluxurilor comerciale și de investiții.

•Adecvarea reglementărilor și simplificarea

•Drepturile fundamentale

Introducerea actualizării dinamice a practicilor neloiale ar fi condiționată de asigurarea respectării depline a drepturilor fundamentale la un proces echitabil și la o bună administrare, astfel cum sunt consacrate în CEDO, acestea fiind obligatorii pentru instituțiile UE.

Atunci când acționează în temeiul noului cadru, competențele de investigare ale Comisiei ar face obiectul tuturor drepturilor aferente unui proces echitabil, cum ar fi dreptul de a fi audiat, dreptul la o decizie motivată și accesul la controlul jurisdicțional, inclusiv posibilitatea de a contesta măsurile de executare și de sancționare. Aceste drepturi se aplică în cazul procedurilor administrative 21 .

4.IMPLICAȚII BUGETARE

5.ALTE ELEMENTE

•Planuri de implementare și măsuri de monitorizare, evaluare și raportare

Având în vedere caracterul dinamic al economiei platformelor, monitorizarea și evaluarea inițiativei constituie o parte importantă a propunerii. De asemenea, aceasta răspunde solicitărilor explicite ale părților interesate, inclusiv ale statelor membre, privind o funcție de monitorizare specifică și reflectă importanța acordată unei opțiuni de politică privind monitorizarea de sine stătătoare avute în vedere în evaluarea inițială a impactului. Prin urmare, monitorizarea va fi împărțită în două părți: (i) monitorizarea continuă, care va raporta o dată la doi ani cu privire la cele mai recente evoluții de pe piață, implicând eventual Observatorul UE pentru economia platformelor online și (ii) obiectivele operaționale și indicatorii specifici pentru măsurarea acestora.

Monitorizarea regulată și continuă va acoperi următoarele aspecte principale: (i) monitorizarea aspectelor legate de domeniul de aplicare (de exemplu, criteriile pentru desemnarea gatekeeperilor, evoluția desemnării gatekeeperilor, utilizarea evaluării calitative în procesul de desemnare); (ii) monitorizarea practicilor neloiale (conformitate, modele de asigurare a respectării legislației, evoluție) și (iii) monitorizarea ca factor declanșator pentru lansarea unei investigații de piață cu scopul de a examina noile servicii de platformă esențiale și practici în sectorul digital.

Monitorizarea va ține seama, de asemenea, de activitatea conceptuală a grupului de experți privind economia platformelor online din cadrul fluxului său de lucru privind indicatorii economici și de măsurare 22 .

Eficacitatea și eficiența propunerii vor fi monitorizate, în plus, cu ajutorul unor indicatori predefiniți pentru a stabili dacă ar putea fi necesare norme suplimentare, inclusiv în ceea ce privește asigurarea respectării legislației, pentru a se asigura că piețele digitale din întreaga UE sunt contestabile și echitabile. În consecință, impactul intervenției va fi evaluat în contextul unui exercițiu de evaluare și va activa, dacă este necesar, o clauză de revizuire, care va permite Comisiei să ia măsurile adecvate, inclusiv propuneri legislative.

Statele membre vor furniza, de asemenea, orice informații relevante pe care Comisia le poate solicita în scopul evaluării.

•Explicație detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii

Capitolul VI conține dispoziții generale suplimentare, cum ar fi obligația de a publica un set identificat de decizii individuale adoptate în temeiul regulamentului (articolul 34), o clarificare a faptului că Curtea de Justiție a Uniunii Europene are competență nelimitată în ceea ce privește amenzile și penalitățile cu titlu cominatoriu (articolul 35), precum și posibilitatea de a adopta acte de punere în aplicare (articolul 36) și acte delegate (articolul 37).

În cele din urmă, celelalte dispoziții din acest capitol includ clauza de revizuire (articolul 38) și specificarea intrării în vigoare și a datelor de aplicare a regulamentului (articolul 39).

2020/0374 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

privind piețe contestabile și echitabile în sectorul digital (Actul legislativ privind piețele digitale)

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 114,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ parlamentelor naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 23 ,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor 24 ,

având în vedere avizul Autorității Europene pentru Protecția Datelor 25 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Serviciile digitale în general și platformele online în special joacă un rol din ce în ce mai important în economie, în special pe piața internă, oferind noi oportunități de afaceri în Uniune și facilitând comerțul transfrontalier.

(2)Serviciile de platformă esențiale prezintă, în același timp, o serie de caracteristici care pot fi exploatate de furnizorii lor. Aceste caracteristici ale serviciilor de platformă esențiale includ, printre altele, economii de scară extreme, care rezultă adesea din costuri marginale aproape zero pentru a adăuga utilizatori comerciali sau utilizatori finali. Alte caracteristici ale serviciilor de platformă esențiale sunt efectele de rețea foarte puternice, capacitatea de a face legătura între un număr mare de utilizatori comerciali și de utilizatori finali datorită caracterului multilateral al acestor servicii, un grad semnificativ de dependență atât a utilizatorilor comerciali, cât și a utilizatorilor finali, efectele de captivitate, lipsa utilizării mai multor platforme sau servicii în același scop de către utilizatorii finali, integrarea verticală și avantajele bazate pe date. Toate aceste caracteristici, combinate cu comportamentul neloial al furnizorilor de astfel de servicii, pot avea ca efect subminarea substanțială a contestabilității serviciilor de platformă esențiale, precum și un impact asupra corectitudinii relației comerciale dintre furnizorii de astfel de servicii, pe de o parte, și utilizatorii comerciali și utilizatorii finali ai acestora, pe de altă parte, conducând în practică la scăderi rapide și potențial extinse ale opțiunilor utilizatorilor comerciali și ale utilizatorilor finali și, prin urmare, pot conferi furnizorului acestor servicii poziția unui așa-numit „gatekeeper”.

(3)Un număr scăzut de furnizori mari de servicii de platformă esențiale au dobândit o putere economică considerabilă. În general, aceștia au capacitatea de a face legătura între un număr mare de utilizatori comerciali și de utilizatori finali prin intermediul serviciilor lor, ceea ce le permite de asemenea să își valorifice avantajele, cum ar fi accesul la cantități mari de date, dintr-un domeniu de activitate propriu în alte domenii noi. Unii dintre acești furnizori își exercită controlul asupra unor întregi ecosisteme de platforme din economia digitală și sunt extrem de dificil de contestat din punct de vedere structural de către operatorii de piață existenți sau noi, indiferent de gradul de inovare și de eficiență al acestora din urmă. Contestabilitatea este în mod special redusă din cauza existenței unor bariere semnificative la intrare sau la ieșire, inclusiv a unor costuri de investiții ridicate, care nu pot fi recuperate sau nu pot fi recuperate cu ușurință în caz de ieșire, precum și a lipsei anumitor factori esențiali din economia digitală, cum ar fi datele (sau a accesului redus la acești factori). Prin urmare, crește probabilitatea ca piețele subiacente să nu funcționeze bine – sau să nu mai funcționeze bine în curând.

(4)Combinarea acestor caracteristici ale gatekeeperilor este susceptibilă să conducă în multe cazuri la dezechilibre grave în ceea ce privește puterea de negociere și, în consecință, la practici și condiții neloiale atât pentru utilizatorii comerciali, cât și pentru utilizatorii finali ai serviciilor de platformă esențiale furnizate de gatekeeperi, în detrimentul prețurilor, al calității, al alegerii și al inovării aferente acestor servicii.

(5)În consecință, procesele de piață sunt adesea incapabile să asigure rezultate economice echitabile în ceea ce privește serviciile de platformă esențiale. Deși articolele 101 și 102 din TFUE rămân aplicabile cu privire la comportamentul gatekeeperilor, domeniul lor de aplicare este limitat la anumite cazuri de putere de piață (de exemplu, poziția dominantă pe anumite piețe) și de comportament anticoncurențial, în timp ce asigurarea respectării legislației are loc ex post și necesită o investigare aprofundată a unor fapte adesea foarte complexe, de la caz la caz. În plus, legislația existentă a Uniunii nu abordează sau nu abordează în mod eficace provocările identificate în ceea ce privește buna funcționare a pieței interne care decurg din comportamentul gatekeeperilor care nu sunt neapărat dominanți în baza legislației în materie de concurență.

(6)Gatekeeperii au un impact semnificativ asupra pieței interne, oferind puncte de acces unui număr mare de utilizatori comerciali pentru ca aceștia să ajungă la utilizatorii finali, oriunde în Uniune și pe diferite piețe. Impactul negativ al practicilor neloiale asupra pieței interne și gradul foarte scăzut de contestabilitate al serviciilor de platformă esențiale, inclusiv implicațiile societale și economice negative ale acestora, au determinat legiuitorii naționali și autoritățile de reglementare sectoriale să acționeze. O serie de soluții naționale de reglementare au fost deja adoptate sau propuse pentru a aborda practicile neloiale și contestabilitatea serviciilor digitale sau cel puțin în ceea ce privește unele dintre acestea. Acest lucru a creat riscul unor soluții de reglementare divergente și, prin urmare, al fragmentării pieței interne, sporind astfel riscul creșterii costurilor de asigurare a conformității din cauza unor seturi diferite de cerințe naționale de reglementare. 

(7)Prin urmare, utilizatorilor comerciali și utilizatorilor finali ai serviciilor de platformă esențiale furnizate de gatekeeperi ar trebui să li se asigure garanții de reglementare adecvate în întreaga Uniune împotriva comportamentului inechitabil al gatekeeperilor pentru a facilita activitățile comerciale transfrontaliere în cadrul Uniunii și, astfel, pentru a îmbunătăți funcționarea pieței interne și pentru a aborda fragmentarea existentă sau care ar putea apărea în domeniile specifice reglementate de prezentul regulament. În plus, în timp ce gatekeeperii tind să adopte modele de afaceri și structuri algoritmice globale sau cel puțin paneuropene, aceștia pot adopta și, în unele cazuri, au adoptat deja condiții și practici comerciale diferite în state membre diferite, ceea ce este de natură să creeze disparități între condițiile concurențiale pentru utilizatorii serviciilor de platformă esențiale furnizate de gatekeeperi, în detrimentul integrării în cadrul pieței interne.

(8)Prin armonizarea legislațiilor naționale divergente, ar trebui să fie eliminate obstacolele din calea libertății de a presta și de a beneficia de servicii, inclusiv de servicii cu amănuntul, în cadrul pieței interne. Prin urmare, ar trebui să se stabilească un set specific de norme obligatorii armonizate la nivelul Uniunii pentru a asigura contestabilitatea și echitatea piețelor digitale pe care sunt prezenți gatekeeperi în cadrul pieței interne.

(9)O fragmentare a pieței interne poate fi evitată în mod eficient numai dacă statele membre nu pot aplica norme naționale specifice tipurilor de întreprinderi și servicii care intră sub incidența prezentului regulament. În același timp, întrucât prezentul regulament urmărește să completeze modalitățile de asigurare a respectării legislației în materie de concurență, ar trebui să se precizeze că regulamentul nu aduce atingere articolelor 101 și 102 din TFUE, normelor naționale corespunzătoare în materie de concurență și altor norme naționale în materie de concurență referitoare la comportamentul unilateral, care se bazează pe o evaluare individualizată a pozițiilor și a comportamentului pe piață, inclusiv a efectelor probabile ale acestora și a domeniului de aplicare precis al comportamentului interzis, și care prevăd posibilitatea ca întreprinderile să prezinte argumente în materie de eficiență și justificare obiectivă pentru comportamentul în cauză. Cu toate acestea, aplicarea normelor din urmă nu ar trebui să afecteze obligațiile impuse gatekeeperilor în temeiul prezentului regulament și aplicarea lor uniformă și efectivă pe piața internă.

(10)Articolele 101 și 102 din TFUE și normele naționale corespunzătoare în materie de concurență privind comportamentul anticoncurențial multilateral și unilateral, precum și controlul concentrărilor economice au ca obiectiv protejarea concurenței nedenaturate pe piață. Prezentul regulament urmărește un obiectiv care este complementar, dar diferit de cel al protejării concurenței nedenaturate pe orice piață dată, astfel cum este definită în legislația în domeniul concurenței, și anume asigurarea faptului că piețele pe care sunt prezenți gatekeeperi sunt și rămân contestabile și echitabile, independent de efectele reale, probabile sau presupuse ale comportamentului unui anumit gatekeeper care face obiectul prezentului regulament asupra concurenței pe o anumită piață. Prin urmare, prezentul regulament vizează protejarea unui interes juridic diferit de normele respective și nu ar trebui să aducă atingere aplicării acestora.

(11)De asemenea, prezentul regulament ar trebui să completeze, fără a aduce atingere aplicării acestora, normele care rezultă din alte acte ale dreptului Uniunii prin care sunt reglementate anumite aspecte ale furnizării de servicii aflate sub incidența prezentului regulament, în special Regulamentul (UE) 2019/1150 al Parlamentului European și al Consiliului 26 , Regulamentul (UE) xx/xx al Parlamentului European și al Consiliului [Actul legislativ privind serviciile digitale] 27 , Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului 28 , Directiva (UE) 2019/790 a Parlamentului European și a Consiliului 29 , Directiva (UE) 2015/2366 a Parlamentului European și a Consiliului 30 și Directiva (UE) 2010/13 a Parlamentului European și a Consiliului 31 , precum și normele naționale care au obiectivul de a asigura respectarea sau de a pune în aplicare legislația Uniunii menționată anterior.

(12)Nivelul scăzut de contestabilitate și practicile neloiale din sectorul digital sunt mai frecvente și mai pronunțate pentru anumite servicii digitale decât pentru altele. Acest lucru este valabil mai ales pentru serviciile larg răspândite și utilizate în mod curent care în general intermediază în mod direct între utilizatorii comerciali și utilizatorii finali și care sunt caracterizate în special de economii de scară extreme, efecte de rețea foarte puternice, capacitatea de a face legătura între un număr mare de utilizatori comerciali și de utilizatori finali datorită multilateralității lor, efecte de captivitate, lipsa opțiunii de a utiliza mai multe platforme sau servicii sau integrarea verticală. Adesea există doar unul sau un număr foarte mic de mari furnizori de astfel de servicii. Acești furnizori de servicii de platformă esențiale au apărut cel mai frecvent în calitate de gatekeeperi pentru utilizatorii comerciali și utilizatorii finali, cu impacturi extinse, dobândind capacitatea de a stabili cu ușurință condiții generale de utilizare comerciale într-un mod unilateral și în detrimentul utilizatorilor comerciali și al utilizatorilor finali. În consecință, este necesară axarea doar pe serviciile digitale cu cea mai largă utilizare de către utilizatorii comerciali și utilizatorii finali și în cazul cărora, în condițiile de piață actuale, preocupările cu privire la nivelul scăzut de contestabilitate și la practicile neloiale ale gatekeeperilor sunt mai pregnante și mai urgente din perspectiva pieței interne.

(13)În special, serviciile de intermediere online, motoarele de căutare online, sistemele de operare, rețelele de socializare online, serviciile oferite de platformele de partajare a materialelor video, serviciile de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere, serviciile de cloud computing și serviciile de publicitate online au capacitatea de a afecta un număr mare de utilizatori finali și comerciali, ceea ce determină un risc de practici comerciale neloiale. Prin urmare, acestea ar trebui să fie incluse în definiția serviciilor de platformă esențiale și să facă obiectul prezentului regulament. Serviciile de intermediere online pot fi, de asemenea, active în domeniul serviciilor financiare și pot să aibă rolul de intermediari sau să fie utilizate pentru a furniza astfel de servicii, astfel cum sunt enumerate neexhaustiv în anexa II la Directiva (UE) 2015/1535 a Parlamentului European și a Consiliului 32 . În anumite circumstanțe, noțiunea de utilizatori finali ar trebui să includă utilizatorii care sunt considerați în mod tradițional utilizatori comerciali, dar într-o anumită situație nu utilizează serviciile de platformă esențiale pentru a furniza bunuri sau servicii altor utilizatori finali, de exemplu întreprinderile care utilizează servicii de cloud computing în scopuri proprii.

(14)O serie de alte servicii auxiliare, cum ar fi serviciile de identificare sau de plată și serviciile tehnice care permit furnizarea de servicii de plată, pot fi furnizate de gatekeeperi împreună cu serviciile de platformă esențiale pe care le oferă. Întrucât adesea gatekeeperii oferă portofoliul lor de servicii ca parte a unui ecosistem integrat la care furnizorii terți de astfel de servicii auxiliare nu au acces, cel puțin nu în condiții egale, și pot corela accesul la serviciul de platformă esențial cu utilizarea unuia sau a mai multor servicii auxiliare, gatekeeperii sunt susceptibili de a avea o capacitate și stimulente sporite de a-și mobiliza puterea de gatekeeper legată de serviciile lor de platformă esențiale în beneficiul serviciilor auxiliare respective, în detrimentul alegerii și al contestabilității acestor servicii.

(15)Simplul fapt că un serviciu digital se califică drept serviciu de platformă esențial, având în vedere utilizarea sa larg răspândită și curentă și importanța sa pentru a face legătura între utilizatorii comerciali și utilizatorii finali, nu este suficient pentru a genera preocupări importante în ceea ce privește contestabilitatea și practicile neloiale. Astfel de preocupări apar numai dacă un serviciu de platformă esențial constituie un punct de acces important și este operat de un furnizor care are un impact semnificativ în cadrul pieței interne și o poziție solidă și durabilă sau de un furnizor care va avea în mod previzibil o astfel de poziție în viitorul apropiat. În consecință, setul specific de norme armonizate prevăzut în prezentul regulament ar trebui să se aplice numai întreprinderilor desemnate pe baza acestor trei criterii obiective, precum și să se aplice numai acelora dintre serviciile lor de platformă esențiale care constituie, în mod individual, un punct de acces important care le permite utilizatorilor comerciali să ajungă la utilizatorii finali.

(16)Pentru a se asigura faptul că prezentul regulament se aplică în mod efectiv acelor furnizori de servicii de platformă esențiale care sunt cei mai susceptibili să îndeplinească cerințele obiective menționate și în cazul cărora comportamentele neloiale care reduc nivelul de contestabilitate sunt cele mai răspândite și au cel mai puternic impact, Comisia ar trebui să poată desemna în mod direct drept gatekeeperi furnizorii de servicii de platformă esențiale care îndeplinesc anumite praguri cantitative. Aceste întreprinderi ar trebui, în orice caz, să facă obiectul unui proces rapid de desemnare, care ar trebui să înceapă de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

(17)O cifră de afaceri foarte importantă în Uniune și furnizarea unui serviciu de platformă esențial în cel puțin trei state membre constituie indicii convingătoare că furnizorul unui serviciu de platformă esențial are un impact semnificativ asupra pieței interne. Acest lucru este valabil și în cazul în care furnizorul unui serviciu de platformă esențial în cel puțin trei state membre are o capitalizare bursieră foarte semnificativă sau o valoare justă de piață echivalentă. Prin urmare, ar trebui să se presupună că un furnizor de servicii de platformă esențiale are un impact semnificativ asupra pieței interne atunci când acesta furnizează un serviciu de platformă esențial în cel puțin trei state membre și fie cifra de afaceri a grupului realizată în SEE este egală cu sau depășește un prag ridicat specific, fie capitalizarea bursieră a grupului este egală cu sau depășește o anumită valoare absolută ridicată. Pentru furnizorii de servicii de platformă esențiale care aparțin unor întreprinderi necotate la bursă, ar trebui avută în vedere valoarea justă de piață echivalentă care depășește o anumită valoare absolută ridicată. Comisia ar trebui să își utilizeze competența de a adopta acte delegate pentru a elabora o metodologie obiectivă de calculare a valorii respective. O cifră de afaceri ridicată realizată de un grup în SEE coroborată cu pragul numărului de utilizatori din Uniune ai serviciilor de platformă esențiale reflectă o capacitate relativ puternică de a monetiza acești utilizatori. O capitalizare bursieră ridicată în raport cu pragul numărului de utilizatori din Uniune reflectă un potențial relativ semnificativ de monetizare a utilizatorilor respectivi în viitorul apropiat. La rândul său, acest potențial de monetizare reflectă, în principiu, rolul de punct de acces al întreprinderilor în cauză. Ambii indicatori reflectă, în plus, capacitatea lor financiară, inclusiv capacitatea de a-și utiliza accesul la piețele financiare pentru a-și consolida poziția. Acest lucru se poate întâmpla, de exemplu, atunci când accesul sporit respectiv este utilizat pentru a achiziționa alte întreprinderi, ceea ce s-a dovedit că poate avea efecte negative asupra inovării. Capitalizarea bursieră poate reflecta, de asemenea, poziția viitoare estimată a furnizorilor în cauză și impactul viitor estimat al acestora asupra pieței interne, chiar și atunci când cifra de afaceri actuală este relativ scăzută. Valoarea capitalizării bursiere se poate baza pe un nivel care reflectă capitalizarea bursieră medie a celor mai mari întreprinderi cotate la bursă din Uniune pe o perioadă adecvată.

(18)Ar trebui considerat că o capitalizare bursieră susținută a furnizorului de servicii de platformă esențiale la nivelul pragului sau peste acest nivel pentru o perioadă de cel puțin trei ani consolidează prezumția că furnizorul de servicii de platformă esențiale are un impact semnificativ asupra pieței interne.

(19)O serie de factori referitori la capitalizarea bursieră ar putea necesita o evaluare aprofundată pentru a stabili dacă trebuie considerat că un furnizor de servicii de platformă esențiale are un impact semnificativ asupra pieței interne. Acest lucru poate fi valabil în cazul în care capitalizarea bursieră a furnizorului de servicii de platformă esențiale în exercițiile financiare anterioare a fost semnificativ mai mică decât media de pe piața titlurilor de capital, volatilitatea capitalizării sale bursiere pe parcursul perioadei examinate a fost disproporționată față de volatilitatea generală a pieței titlurilor de capital sau traiectoria capitalizării sale bursiere raportată la tendințele pieței nu a corespuns unei creșteri rapide și unidirecționale.

(20)Datorită unui număr foarte mare de utilizatori comerciali care depind de un serviciu de platformă esențial pentru a ajunge la un număr foarte mare de utilizatori finali activi în fiecare lună, furnizorul serviciului respectiv poate influența în avantajul său operațiunile unei părți substanțiale a utilizatorilor comerciali, ceea ce indică, în principiu, că furnizorul este un punct de acces important. Nivelurile relevante ale numerelor respective ar trebui stabilite astfel încât să reprezinte un procent semnificativ din întreaga populație a Uniunii în ceea ce privește utilizatorii finali și din întreaga populație de întreprinderi care utilizează platforme în ceea ce privește pragul pentru utilizatorii comerciali.

(21)O poziție solidă și durabilă în ceea ce privește operațiunile sale sau posibilitatea previzibilă de a deține o astfel de poziție în viitor există în special atunci când nivelul de contestabilitate a poziției furnizorului de servicii de platformă este limitat. Este probabil ca acest lucru să fie valabil în cazul în care furnizorul respectiv a furnizat un serviciu de platformă esențial în cel puțin trei state membre unui număr foarte mare de utilizatori comerciali și de utilizatori finali timp de cel puțin trei ani.

(22)Astfel de praguri pot fi afectate de evoluțiile tehnice și de evoluția pieței. Prin urmare, Comisia ar trebui împuternicită să adopte acte delegate care să specifice metodologia pentru a determina dacă pragurile cantitative sunt atinse și să o adapteze periodic la evoluțiile pieței și la evoluțiile tehnologice, după caz. Acest lucru este deosebit de relevant în ceea ce privește pragul referitor la capitalizarea bursieră, care ar trebui indexat la intervale adecvate.

(23)Furnizorii de servicii de platformă esențiale care îndeplinesc pragurile cantitative, dar sunt în măsură să prezinte argumente suficient de întemeiate pentru a demonstra că, în circumstanțele în care funcționează un anumit serviciu de platformă esențial, aceștia nu îndeplinesc cerințele obiective pentru a fi considerați gatekeeperi, nu ar trebui să fie desemnați în mod direct, ci doar să facă obiectul unei investigații suplimentare. Sarcina de a demonstra că unui anumit furnizor nu trebuie să i se aplice prezumția care decurge din îndeplinirea pragurilor cantitative ar trebui să îi revină furnizorului respectiv. În evaluarea sa, Comisia ar trebui să ia în considerare numai elementele care au o legătură directă cu cerințele pentru a fi desemnat gatekeeper, și anume dacă este vorba de un punct de acces important operat de un furnizor care are un impact semnificativ pe piața internă și o poziție solidă și durabilă, fie efectivă, fie previzibilă. Ar trebui exclusă orice justificare bazată pe argumente economice care are obiectivul de a demonstra o creștere a eficienței ca urmare a unui anumit tip de comportament al furnizorului de servicii de platformă esențiale, deoarece o astfel de justificare nu este relevantă pentru desemnarea drept gatekeeper. În cazurile în care furnizorul obstrucționează în mod semnificativ investigația prin nerespectarea măsurilor de investigare luate de Comisie, aceasta ar trebui să fie în măsură să ia o decizie bazându-se pe pragurile cantitative.

(24)Ar trebui să se prevadă, de asemenea, posibilitatea ca rolul de gatekeeper al furnizorilor de servicii de platformă esențiale care nu îndeplinesc toate pragurile cantitative să fie evaluat în funcție de cerințele obiective generale privind impactul lor semnificativ asupra pieței interne, rolul de punct de acces important care le permite utilizatorilor comerciali să ajungă la utilizatorii finali și poziția solidă și durabilă a operațiunilor lor sau faptul că este previzibil să beneficieze de o astfel de poziție în viitorul apropiat.

(25)O astfel de evaluare poate fi efectuată numai în urma unei investigații de piață, ținând seama în același timp de pragurile cantitative. În evaluarea sa, Comisia ar trebui să urmărească obiectivele de a menține și a promova nivelul de inovare, calitatea produselor și serviciilor digitale, gradul în care prețurile sunt echitabile și competitive și gradul în care calitatea sau gama de opțiuni pentru utilizatorii comercial și utilizatorii finali este sau rămâne ridicată. Pot fi luate în considerare elemente care sunt specifice furnizorilor de servicii de platformă esențiale în cauză, cum ar fi economiile de scară extreme, efectele de rețea foarte puternice, capacitatea de a face legătura între un număr mare de utilizatori comerciali și de utilizatori finali datorită caracterului multilateral al acestor servicii, efectele de captivitate, lipsa opțiunii de a utiliza mai multe platforme sau servicii sau integrarea verticală. În plus, o capitalizare bursieră foarte ridicată, o rată foarte mare a valorii capitalului propriu în raport cu profitul sau o cifră de afaceri foarte importantă obținută de la utilizatorii finali ai unui singur serviciu de platformă esențial pot indica potențialul de dezechilibrare a pieței sau de efect de levier al unor astfel de furnizori. Pe lângă capitalizarea bursieră, ratele ridicate de creștere sau reducerea ratelor de creștere coroborată cu creșterea rentabilității reprezintă exemple de parametri dinamici care sunt deosebit de relevanți pentru identificarea furnizorilor de servicii de platformă esențiale cu privire la care se prevede că vor dobândi o poziție solidă. În cazurile în care furnizorul obstrucționează în mod semnificativ investigația prin nerespectarea măsurilor de investigare luate de Comisie, aceasta ar trebui să fie în măsură să ia o decizie formulând concluzii nefavorabile pe baza elementelor disponibile.

(26)Un anumit subset de norme ar trebui să se aplice furnizorilor de servicii de platformă esențiale cu privire la care se prevede că vor avea o poziție solidă și durabilă în viitorul apropiat. Aceleași caracteristici specifice ale serviciilor de platformă esențiale fac ca acestea să fie susceptibile de a crea dezechilibre: odată ce un furnizor de servicii obține un anumit avantaj în raport cu concurenții sau potențialii concurenți în ceea ce privește dimensiunea sau capacitatea de intermediere, poziția sa poate deveni inatacabilă, iar situația poate evolua în sensul că este probabil ca în viitorul apropiat poziția acestuia să devină durabilă și solidă. Întreprinderile pot încerca să inducă acest dezechilibru și să devină gatekeeperi prin utilizarea unora dintre condițiile și practicile neloiale care fac obiectul prezentului regulament. Într-o astfel de situație, pare oportun să se intervină înainte ca piața să devină dezechilibrată în mod ireversibil.

(27)O astfel de intervenție timpurie ar trebui să se limiteze însă la impunerea obligațiilor care sunt necesare și adecvate pentru a garanta că serviciile în cauză rămân contestabile și permit evitarea riscului specific de condiții și practici neloiale. Obligațiile care împiedică furnizorul serviciilor de platformă esențiale în cauză să obțină o poziție solidă și durabilă în ceea ce privește operațiunile sale, cum ar fi obligațiile care previn utilizarea abuzivă a efectului de levier sau cele care facilitează schimbarea furnizorului și utilizarea mai multor platforme sau servicii, sunt orientate în mod mai direct către acest scop. În plus, pentru a asigura proporționalitatea, Comisia ar trebui ca din acest subset de obligații să le aplice numai pe cele care sunt necesare și proporționale pentru atingerea obiectivelor prezentului regulament, precum și să reexamineze periodic dacă obligațiile ar trebui menținute, eliminate sau adaptate.

(28)Acest lucru ar trebui să permită Comisiei să intervină rapid și eficace, respectând în același timp pe deplin proporționalitatea măsurilor avute în vedere. De asemenea, în acest mod participanții existenți sau potențiali pe piață ar trebui să aibă siguranța că serviciile în cauză sunt corecte și contestabile.

(29)Gatekeeperii desemnați ar trebui să respecte obligațiile prevăzute în prezentul regulament în ceea ce privește fiecare dintre serviciile de platformă esențiale menționate în decizia de desemnare relevantă. Normele obligatorii ar trebui să se aplice ținând seama, după caz, de statutul de conglomerat al gatekeeperilor. În plus, măsurile de punere în aplicare pe care Comisia le poate impune prin decizie gatekeeperului în urma unui dialog de reglementare ar trebui să fie concepute în mod eficace, având în vedere caracteristicile serviciilor de platformă esențiale și posibilele riscuri de eludare, și să respecte principiul proporționalității și drepturile fundamentale ale întreprinderilor în cauză și ale terților.

(30)Natura tehnologică foarte dinamică și complexă a serviciilor de platformă esențiale face necesară revizuirea periodică a statutului gatekeeperilor, inclusiv a celor cu privire la care se prevede că vor beneficia de o poziție durabilă și solidă a operațiunilor lor în viitorul apropiat. Pentru a le oferi tuturor participanților pe piață, inclusiv gatekeeperilor, securitatea necesară în ceea ce privește obligațiile legale aplicabile, este necesar un termen-limită pentru aceste revizuiri periodice. De asemenea, este important ca aceste revizuiri să fie efectuate în mod regulat și cel puțin o dată la doi ani.

(31)Pentru a asigura o revizuire eficace a statutului gatekeeperilor, precum și posibilitatea de a adapta lista serviciilor de platformă esențiale furnizate de un gatekeeper, gatekeeperii ar trebui să informeze Comisia cu privire la toate achizițiile de furnizori de servicii de platformă esențiale pe care le-au încheiat sau intenționează să le încheie sau la orice alte servicii furnizate în sectorul digital. Aceste informații nu ar trebui să servească doar procesului de revizuire menționat mai sus, în ceea ce privește statutul gatekeeperilor individuali, ci vor oferi și informații esențiale pentru monitorizarea tendințelor mai generale în materie de contestabilitate în sectorul digital și, prin urmare, pot fi un factor util de luat în considerare în contextul investigațiilor de piață prevăzute de prezentul regulament.

(32)Pentru a garanta corectitudinea și contestabilitatea serviciilor de platformă esențiale furnizate de gatekeeperi, este necesar să se prevadă în mod clar și lipsit de ambiguitate un set de obligații armonizate în ceea ce privește aceste servicii. Astfel de norme sunt necesare pentru a preveni riscul efectelor negative ale practicilor neloiale impuse de gatekeeperi, ceea ce este în beneficiul mediului de afaceri din sectorul serviciilor în cauză, în beneficiul utilizatorilor și, în cele din urmă, al societății în ansamblu. Având în vedere caracterul dinamic și cu o evoluție rapidă al piețelor digitale, precum și puterea economică substanțială a gatekeeperilor, este important ca aceste obligații să fie aplicate efectiv, fără eludări. În acest scop, obligațiile în cauză ar trebui să se aplice oricărei practici a unui gatekeeper, indiferent de forma acesteia și indiferent dacă este de natură contractuală, comercială, tehnică sau de orice altă natură, în măsura în care practica respectivă corespunde tipului de practică vizat de una dintre obligațiile prevăzute în prezentul regulament.

(33)Obligațiile prevăzute în prezentul regulament se limitează la ceea ce este necesar și justificat pentru a împiedica practicile neloiale identificate ale gatekeeperilor și pentru a asigura contestabilitatea în ceea ce privește serviciile de platformă esențiale furnizate de gatekeeperi. Prin urmare, obligațiile ar trebui să corespundă practicilor considerate neloiale având în vedere caracteristicile sectorului digital și în cazul cărora experiența dobândită, de exemplu în ceea ce privește asigurarea respectării normelor UE în materie de concurență, arată că acestea au un impact direct deosebit de negativ asupra utilizatorilor comerciali și a utilizatorilor finali. În plus, este necesar să se prevadă posibilitatea unui dialog de reglementare cu gatekeeperii pentru a adapta obligațiile care ar putea necesita măsuri specifice de punere în aplicare, astfel încât să se asigure eficacitatea și proporționalitatea acestora. Obligațiile ar trebui actualizate numai după o examinare amănunțită a naturii și impactului eventualelor practici specifice în legătură cu care s-a constatat, în urma unei investigații aprofundate, că sunt neloiale sau limitează contestabilitatea în același mod ca practicile neloiale prevăzute în prezentul regulament dar care, în același timp, s-ar putea afla în afara domeniului de aplicare al setului actual de obligații. 

(34)Combinarea acestor mecanisme diferite pentru impunerea și adaptarea obligațiilor ar trebui să asigure faptul că obligațiile nu merg dincolo de practicile neloiale observate și, în același timp, faptul că practicile noi sau în evoluție pot face obiectul unei intervenții atunci când este necesar și justificat.

(35)Obligațiile prevăzute în prezentul regulament sunt necesare pentru a aborda preocupările identificate în materie de politici publice, având în vedere că nu există măsuri alternative și mai puțin restrictive care să ducă efectiv la același rezultat, ținând seama de necesitatea de a proteja ordinea publică și confidențialitatea și de a combate practicile comerciale frauduloase și înșelătoare.

(36)Practica de a combina datele utilizatorilor finali din diferite surse sau de a autentifica utilizatorii în cadrul unor servicii diferite ale gatekeeperilor le oferă acestora avantaje potențiale în ceea ce privește acumularea de date, ridicând astfel bariere la intrare. Pentru a se garanta că gatekeeperii nu subminează în mod nejustificat contestabilitatea serviciilor de platformă esențiale, aceștia ar trebui să le permită utilizatorilor finali să aleagă în mod liber dacă doresc să participe la astfel de practici comerciale, oferind și o alternativă mai puțin personalizată. Această posibilitate ar trebui să acopere toate sursele posibile de date cu caracter personal, inclusiv propriile servicii ale gatekeeperului, precum și site-urile web ale părților terțe, și ar trebui să fie prezentată în mod proactiv utilizatorului final într-un mod explicit, clar și simplu.

(37)Ca urmare a poziției lor, gatekeeperii ar putea, în anumite cazuri, să limiteze capacitatea utilizatorilor comerciali ai serviciilor lor de intermediere online de a-și oferi bunurile sau serviciile utilizatorilor finali în condiții mai favorabile, inclusiv în ceea ce privește prețul, prin intermediul altor servicii de intermediere online. Astfel de limitări au un efect de descurajare semnificativ asupra utilizatorilor comerciali ai serviciilor gatekeeperilor în ceea ce privește posibilitatea de a recurge la servicii de intermediere online alternative, limitând astfel contestabilitatea între platforme, ceea ce, la rândul său, reduce posibilitatea de alegere a surselor alternative de intermediere online pentru utilizatorii finali. Pentru a se asigura faptul că utilizatorii comerciali ai serviciilor de intermediere online furnizate de gatekeeperi pot alege în mod liber servicii de intermediere online alternative și pot diferenția condițiile în care își oferă produsele sau serviciile utilizatorilor lor finali, nu ar trebui să se accepte situațiile în care gatekeeperii limitează posibilitatea utilizatorilor comerciali de a alege să diferențieze condițiile comerciale, inclusiv prețul. O astfel de restricție ar trebui să se aplice oricărei măsuri cu efect echivalent, cum ar fi, de exemplu, creșterea ratelor comisioanelor sau delistarea ofertelor utilizatorilor comerciali.

(38)Pentru a preveni consolidarea suplimentară a dependenței lor de serviciile de platformă esențiale ale gatekeeperilor, utilizatorii comerciali ai gatekeeperilor respectivi ar trebui să fie liberi să promoveze și să aleagă canalul de distribuție pe care îl consideră cel mai adecvat pentru a interacționa cu utilizatorii finali pe care utilizatorii comerciali i-au dobândit deja prin intermediul serviciilor de platformă esențiale furnizate de gatekeeper. La rândul lor, utilizatorii finali ar trebui, de asemenea, să aibă libertatea de a alege ofertele utilizatorilor comerciali și de a încheia contracte cu aceștia fie prin intermediul serviciilor de platformă esențiale ale gatekeeperului, după caz, fie printr-un canal de distribuție directă al utilizatorului comercial sau printr-un alt canal de distribuție indirectă folosit de utilizatorul comercial. Acest lucru ar trebui să se aplice promovării ofertelor și încheierii de contracte între utilizatorii comerciali și utilizatorii finali. În plus, nu ar trebui subminată sau restricționată capacitatea utilizatorilor finali de a achiziționa în mod liber conținut, abonamente, caracteristici sau alte elemente în afara serviciilor de platformă esențiale ale gatekeeperului. În special, ar trebui să se evite situațiile în care gatekeeperii restricționează accesul utilizatorilor finali la astfel de servicii și utilizarea acestora prin intermediul unei aplicații software care funcționează prin intermediul serviciului lor de platformă esențial. De exemplu, abonații la conținut online achiziționat în afara unei aplicații software descărcate sau achiziționate de la un magazin de aplicații software nu ar trebui să fie împiedicați să acceseze conținutul online respectiv prin intermediul unei aplicații software din cadrul serviciului de platformă esențial al gatekeeperului pentru simplul motiv că acest conținut a fost achiziționat în afara aplicației software sau a magazinului de aplicații software. 

(39)Pentru a asigura un mediu comercial echitabil și a proteja contestabilitatea sectorului digital, este important să se garanteze dreptul utilizatorilor comerciali de a atrage atenția autorităților administrative sau altor autorități publice relevante cu privire la comportamentele neloiale ale gatekeeperilor. De exemplu, utilizatorii comerciali ar putea dori să formuleze plângeri cu privire la diferite tipuri de practici neloiale, cum ar fi condițiile discriminatorii de acces, închiderea nejustificată a conturilor utilizatorilor comerciali sau neclaritatea motivelor pentru delistarea produselor. Prin urmare, ar trebui interzisă orice practică prin care s-ar împiedica în vreun fel posibilitatea de a formula plângeri sau de a exercita căile de atac disponibile, de exemplu clauzele de confidențialitate prevăzute de acorduri sau alte condiții scrise. Acest lucru nu ar trebui să aducă atingere dreptului utilizatorilor comerciali și al gatekeeperilor de a stabili în acordurile lor condițiile de utilizare, cum ar fi utilizarea unor mecanisme legale de soluționare a plângerilor, inclusiv a unor mecanisme de soluționare alternativă a litigiilor sau a jurisdicției anumitor instanțe, în conformitate cu dreptul Uniunii și cu dreptul intern. Prin urmare, acest lucru nu ar trebui să aducă atingere rolului jucat de gatekeeperi în lupta împotriva conținutului ilegal online.

(40)Serviciile de identificare sunt esențiale pentru activitatea utilizatorilor comerciali, deoarece acestea le permit nu numai să optimizeze serviciile, în măsura permisă de Regulamentul (UE) 2016/679 și de Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului 33 , ci și să sporească încrederea în tranzacțiile online, în conformitate cu dreptul Uniunii sau cu dreptul intern. Prin urmare, gatekeeperii nu ar trebui să își folosească poziția de furnizor de servicii de platformă esențiale pentru a le cere utilizatorilor comerciali care depind de aceste servicii să includă servicii de identificare furnizate de gatekeeperul respectiv ca parte a furnizării de către utilizatorii comerciali a serviciilor sau produselor pentru utilizatorii lor finali, în cazul în care există alte servicii de identificare la dispoziția utilizatorilor comerciali.

(41)Gatekeeperii nu ar trebui să limiteze libertatea de alegere a utilizatorilor finali împiedicând din punct de vedere tehnic achiziționarea de aplicații și servicii software ale unui furnizor diferit sau abonarea la acestea. Prin urmare, gatekeeperii ar trebui să asigure libertatea de alegere, chiar dacă sunt producători de hardware prin intermediul căruia sunt accesate astfel de aplicații sau servicii software, și nu ar trebui să creeze bariere tehnice artificiale din cauza cărora schimbarea furnizorului să fie imposibilă sau ineficientă. Simpla furnizare a unui anumit produs sau serviciu utilizatorilor finali, inclusiv prin preinstalare, precum și îmbunătățirea ofertei pentru utilizatorii finali, cum ar fi reducerea prețurilor sau creșterea calității, nu constituie în sine o barieră în calea schimbării furnizorului.

(42)Condițiile în care gatekeeperii furnizează servicii de publicitate online utilizatorilor comerciali, inclusiv agențiilor de publicitate și editorilor, sunt adesea netransparente și opace. Această opacitate este legată parțial de practicile câtorva platforme, dar este determinată, de asemenea, de complexitatea inerentă publicității programatice utilizate în prezent. Se consideră că sectorul a devenit mai netransparent după introducerea noii legislații privind confidențialitatea și se estimează că va deveni și mai opac odată cu eliminarea anunțată a modulelor cookie de la terți. Astfel, adesea agențiile de publicitate și editorii nu dispun de informații și cunoștințe cu privire la condițiile aplicabile serviciilor de publicitate pe care le-au achiziționat, ceea ce le subminează capacitatea de a alege furnizori alternativi de servicii de publicitate online. În plus, costurile publicității online sunt probabil mai mari decât ar fi într-un mediu al platformelor online care să fie mai echitabil, mai transparent și contestabil. Aceste costuri mai ridicate se vor reflecta probabil în prețurile pe care utilizatorii finali le plătesc pentru multe produse și servicii curente care se bazează pe publicitatea online. Prin urmare, obligațiile în materie de transparență ar trebui să le impună gatekeeperilor să le ofere agențiilor de publicitate și editorilor cărora le furnizează servicii de publicitate online, la cerere și în măsura posibilului, informații care să le permită ambelor părți să înțeleagă prețul plătit pentru fiecare dintre diferitele servicii de publicitate furnizate ca parte a lanțului valoric relevant al publicității.

(43)Un gatekeeper poate avea, în anumite circumstanțe, un dublu rol, acționând ca furnizor de servicii de platformă esențiale pentru utilizatorii săi comerciali și, în același timp, concurând cu utilizatorii comerciali respectivi pentru a le furniza acelorași utilizatori finali servicii sau produse identice sau similare. În aceste circumstanțe, un gatekeeper poate profita de acest dublu rol pentru a utiliza datele generate de tranzacțiile efectuate de utilizatorii săi comerciali pe platforma de servicii esențiale, în scopul propriilor servicii similare cu cele ale utilizatorilor săi comerciali. Acest lucru se poate întâmpla, de exemplu, în cazul în care un gatekeeper oferă o platformă multilaterală sau un magazin de aplicații online pentru utilizatorii comerciali și, în același timp, oferă servicii de comerciant cu amănuntul online sau furnizor de aplicații software concurând cu utilizatorii comerciali respectivi. Pentru a preveni situațiile în care gatekeeperii beneficiază în mod neloial de dublul lor rol, ar trebui să se asigure faptul că aceștia nu utilizează niciun fel de date agregate sau neagregate, care pot include date anonimizate și cu caracter personal care nu sunt disponibile publicului, pentru a oferi servicii similare cu cele ale utilizatorilor lor comerciali. Această obligație ar trebui să se aplice tuturor activităților gatekeeperului, inclusiv, dar fără a se limita la aceasta, unității sale operaționale care concurează cu utilizatorii comerciali ai unui serviciu de platformă esențial.

(44)Utilizatorii comerciali pot, de asemenea, să achiziționeze servicii de publicitate de la un furnizor de servicii de platformă esențiale în scopul furnizării de bunuri și servicii utilizatorilor finali. În acest caz, se poate întâmpla ca datele să nu fie generate în cadrul serviciului de platformă esențial, ci să fie furnizate serviciului de platformă esențial de către utilizatorul comercial sau să fie generate pe baza operațiunilor acestuia prin intermediul serviciului de platformă esențial în cauză. În anumite cazuri, serviciul de platformă esențial care furnizează publicitate poate avea un dublu rol, de intermediar și de furnizor de servicii de publicitate. În consecință, obligația de a interzice unui gatekeeper cu dublu rol să folosească datele utilizatorilor comerciali ar trebui să se aplice și în ceea ce privește datele pe care un serviciu de platformă esențial le-a primit de la întreprinderi în scopul furnizării de servicii de publicitate legate de respectivul serviciu de platformă esențial.

(45)În ceea ce privește serviciile de cloud computing, această obligație ar trebui extinsă la datele furnizate sau generate de utilizatorii comerciali ai gatekeeperului în contextul utilizării de către aceștia a serviciului de cloud computing al gatekeeperului sau prin intermediul magazinului său de aplicații software care le permite utilizatorilor finali ai serviciilor de cloud computing să aibă acces la aplicațiile software. Această obligație nu ar trebui să aducă atingere dreptului gatekeeperilor de a utiliza date agregate pentru furnizarea de servicii auxiliare de analiză a datelor, sub rezerva respectării Regulamentului 2016/679 și a Directivei 2002/58/CE, precum și a respectării obligațiilor relevante prevăzute în prezentul regulament în ceea ce privește serviciile auxiliare.

(46)Un gatekeeper poate utiliza diferite mijloace pentru a-și favoriza propriile servicii sau produse în cadrul serviciului său de platformă esențial, în detrimentul acelorași servicii sau al unor servicii similare pe care utilizatorii finali le-ar putea obține prin intermediul unor terți. Aceasta se poate întâmpla, de exemplu, în cazul în care anumite aplicații sau servicii software sunt preinstalate de un gatekeeper. Pentru ca utilizatorii finali să poată alege, gatekeeperii nu ar trebui să-i împiedice să dezinstaleze orice aplicații software preinstalate în cadrul serviciului lor de platformă esențial, favorizând astfel propriile aplicații software.

(47)Regulile pe care gatekeeperii le stabilesc pentru distribuirea de aplicații software pot, în anumite circumstanțe, să limiteze capacitatea utilizatorilor finali de a instala și de a utiliza în mod eficace aplicații software sau magazine de aplicații software terțe pe sistemele de operare sau hardware-ul gatekeeperului relevant, precum și să limiteze capacitatea utilizatorilor finali de a accesa aceste aplicații software sau magazine de aplicații software în afara serviciilor de platformă esențiale ale gatekeeperului respectiv. Astfel de limitări pot reduce capacitatea dezvoltatorilor de aplicații software de a utiliza canale de distribuție alternative, precum și capacitatea utilizatorilor finali de a alege între diferite aplicații software din diferite canale de distribuție, deci ar trebui interzise întrucât sunt neloiale și susceptibile să afecteze contestabilitatea serviciilor de platformă esențiale. Pentru a se asigura că aplicațiile software sau magazinele de aplicații software ale terților nu pun în pericol integritatea hardware-ului sau a sistemului de operare furnizat de gatekeeperul în cauză, acesta poate aplica măsuri tehnice sau contractuale proporționale pentru atingerea acestui obiectiv, în cazul în care demonstrează că astfel de măsuri sunt necesare și justificate și că nu există mijloace mai puțin restrictive de protejare a integrității hardware-ului sau a sistemului de operare.

(48)Gatekeeperii sunt adesea integrați vertical și oferă anumite produse sau servicii utilizatorilor finali prin intermediul propriilor servicii de platformă esențiale sau prin intermediul unui utilizator comercial asupra căruia exercită un control, ceea ce conduce adesea la conflicte de interese. Aceasta poate include situația în care un gatekeeper își oferă propriile servicii de intermediere online prin intermediul unui motor de căutare online. Atunci când oferă aceste produse sau servicii prin intermediul serviciului de platformă esențial, gatekeeperii își pot rezerva o poziție mai bună pentru propria lor ofertă, în ceea ce privește ierarhizarea, față de produsele terților care utilizează respectivul serviciu de platformă esențial. Acest lucru se poate întâmpla, de exemplu, în cazul produselor sau serviciilor, inclusiv al altor servicii de platformă esențiale, care sunt ierarhizate în rezultatele comunicate de motoarele de căutare online sau care sunt integrate parțial sau pe deplin în rezultatele motoarelor de căutare online, în grupurile de rezultate specializate pe o anumită temă, afișate împreună cu rezultatele unui motor de căutare online, care sunt considerate sau utilizate de anumiți utilizatori finali drept un serviciu distinct sau suplimentar față de motorul de căutare online. Alte exemple sunt aplicațiile software care sunt distribuite prin intermediul magazinelor de aplicații software, produsele sau serviciile care beneficiază de vizibilitate și sunt afișate în fluxul de știri al unei rețele sociale, precum și produsele sau serviciile ierarhizate în rezultatele căutării sau afișate pe o platformă multilaterală. În situațiile menționate, gatekeeperul are un dublu rol, de intermediar pentru furnizorii terți și de furnizor direct al produselor sau serviciilor sale. În consecință, gatekeeperul respectiv are capacitatea de a submina în mod direct contestabilitatea pentru produsele sau serviciile din cadrul acestor servicii de platformă esențiale, în detrimentul utilizatorilor comerciali care nu sunt controlați de gatekeeper.

(49)În astfel de situații, gatekeeperul nu ar trebui să aplice niciun fel de tratament diferențiat sau preferențial în ceea ce privește ierarhizarea realizată în cadrul serviciului de platformă esențial, prin mijloace juridice, comerciale sau tehnice, în favoarea produselor sau serviciilor pe care acesta le oferă în mod direct sau prin intermediul unui utilizator comercial pe care îl controlează. Pentru a asigura eficacitatea acestei obligații, ar trebui, de asemenea, să se asigure faptul că și condițiile care se aplică ierarhizării sunt în general echitabile. În acest context, ierarhizarea ar trebui să acopere toate formele de vizibilitate relativă, inclusiv afișarea, notarea, crearea de linkuri sau rezultatele vocale. Pentru a se garanta că această obligație este efectivă și nu poate fi eludată, ea ar trebui să se aplice, de asemenea, oricărei măsuri care ar putea avea un efect echivalent cu tratamentul diferențiat sau preferențial în cadrul ierarhizării. Orientările adoptate în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) 2019/1150 ar trebui, de asemenea, să faciliteze punerea în aplicare și asigurarea respectării acestei obligații 34 .

(50)Gatekeeperii nu ar trebui să limiteze sau să împiedice libertatea de alegere a utilizatorilor finali împiedicând din punct de vedere tehnic achiziționarea de aplicații și servicii software ale unui furnizor diferit sau abonarea la acestea. Astfel, un număr mai mare de furnizori vor fi în măsură să își ofere serviciile, oferind astfel, în cele din urmă, mai multe opțiuni utilizatorului final. Gatekeeperii ar trebui să asigure libertatea de alegere, chiar dacă sunt producători de hardware prin intermediul căruia sunt accesate astfel de aplicații sau servicii software și nu trebuie să creeze bariere tehnice artificiale din cauza cărora schimbarea furnizorului să fie imposibilă sau ineficientă. Simpla furnizare a unui anumit produs sau serviciu consumatorilor, inclusiv prin preinstalare, precum și îmbunătățirea ofertei pentru utilizatorii finali, cum ar fi reducerea prețurilor sau creșterea calității, nu ar trebui considerate în sine drept practici interzise care împiedică schimbarea furnizorului.

(51)Gatekeeperii pot avea un impact asupra capacității utilizatorilor finali de a accesa conținuturi și servicii online, inclusiv aplicații software. Prin urmare, ar trebui stabilite norme care să garanteze că drepturile utilizatorilor finali de a accesa un internet deschis nu sunt compromise de comportamentul gatekeeperilor. De asemenea, gatekeeperii pot limita din punct de vedere tehnic capacitatea utilizatorilor finali de a trece efectiv la alt furnizor de servicii de acces la internet, în special prin controlul asupra sistemelor de operare sau asupra hardware-ului. Acest comportament denaturează condițiile de concurență echitabile pentru serviciile de acces la internet și dăunează în ultimă instanță utilizatorilor finali. Prin urmare, ar trebui să se asigure faptul că gatekeeperii nu limitează în mod nejustificat posibilitatea utilizatorilor finali de a-și alege furnizorul de servicii de acces la internet.

(52)Gatekeeperii pot avea, de asemenea, un rol dublu ca dezvoltatori de sisteme de operare și producători de dispozitive, inclusiv în ceea ce privește funcționalitățile tehnice ale acestor dispozitive. De exemplu, un gatekeeper care este producătorul unui dispozitiv poate restricționa accesul la unele dintre funcționalitățile acestui dispozitiv, cum ar fi tehnologia de comunicare în câmp apropiat și software-ul utilizat pentru operarea tehnologiei respective, care pot fi necesare pentru furnizarea efectivă a unui serviciu auxiliar de către gatekeeper, precum și de către orice furnizor terț potențial al unui astfel de serviciu auxiliar. Acest acces poate fi necesar, de asemenea, aplicațiilor software legate de serviciile auxiliare relevante pentru a oferi în mod eficace funcționalități similare cu cele oferite de gatekeeperi. Dacă acest dublu rol este utilizat într-un mod care împiedică furnizorii alternativi de servicii auxiliare sau de aplicații software să aibă acces, în condiții egale, la aceleași caracteristici ale sistemului de operare, hardware-ului sau software-ului care sunt disponibile sau utilizate pentru furnizarea oricăror servicii auxiliare de către gatekeeper, acest lucru ar putea submina în mod semnificativ inovarea de către furnizorii de servicii auxiliare, precum și alegerea acestor servicii auxiliare de către utilizatorii finali. Prin urmare, gatekeeperii ar trebui să fie obligați să asigure accesul în condiții egale și interoperabilitatea cu aceleași caracteristici ale sistemului de operare, ale hardware-ului sau ale software-ului care sunt disponibile sau utilizate pentru furnizarea oricăror servicii auxiliare de către gatekeeper.

(53)Condițiile în care gatekeeperii furnizează servicii de publicitate online utilizatorilor comerciali, inclusiv agențiilor de publicitate și editorilor, sunt adesea netransparente și opace. Astfel, adesea agențiile de publicitate și editorii nu dispun de informații cu privire la efectul unui anumit anunț. Prin urmare, pentru a spori suplimentar echitatea, transparența și contestabilitatea serviciilor de publicitate online desemnate în temeiul prezentului regulament, precum și ale celor care sunt pe deplin integrate cu alte servicii de platformă esențiale ale aceluiași furnizor, gatekeeperii desemnați ar trebui să le ofere agențiilor de publicitate și editorilor, la cerere, acces gratuit la instrumentele de măsurare a performanței ale gatekeeperului și la informațiile necesare agenților de publicitate, agențiilor de publicitate care acționează în numele unei societăți care plasează publicitate și editorilor, pentru ca aceștia să poată efectua propria verificare independentă a furnizării serviciilor relevante de publicitate online.

(54)Gatekeeperii dețin volume mari de date pe care le colectează în contextul furnizării de servicii de platformă esențiale, precum și de alte servicii digitale. Pentru a se asigura faptul că gatekeeperii nu subminează contestabilitatea serviciilor de platformă esențiale și potențialul de inovare al unui sector digital dinamic prin limitarea capacității utilizatorilor comerciali de a-și porta efectiv datele, utilizatorilor comerciali și utilizatorilor finali ar trebui să li se acorde accesul efectiv și imediat la datele pe care le-au furnizat sau generat în contextul utilizării serviciilor de platformă esențiale relevante ale gatekeeperilor, într-un format structurat, utilizat în mod curent și care poate fi citit automat. Acest lucru ar trebui să se aplice, de asemenea, oricăror alte date la diferite niveluri de agregare care ar putea fi necesare pentru a permite efectiv portabilitatea. De asemenea, ar trebui să se asigure faptul că utilizatorii comerciali și utilizatorii finali pot transfera efectiv datele respective în timp real, de exemplu prin intermediul unor interfețe de programare a aplicațiilor de înaltă calitate. Facilitarea schimbării furnizorului sau a utilizării mai multor platforme sau servicii ar trebui să conducă, la rândul său, la o gamă mai largă de opțiuni pentru utilizatorii comerciali și utilizatorii finali și să încurajeze inovarea de către gatekeeperi și utilizatorii comerciali.

(55)Utilizatorii comerciali ai serviciilor esențiale ale marilor platforme oferite de gatekeeperi și utilizatorii finali ai acestor utilizatori comerciali furnizează și generează un volum mare de date, inclusiv datele rezultate din aceste utilizări. Pentru a se asigura accesul utilizatorilor comerciali la datele relevante astfel generate, gatekeeperul ar trebui, la cererea acestora, să permită accesul liber și gratuit la aceste date. Un astfel de acces ar trebui să fie acordat, de asemenea, terților cu care utilizatorul comercial a încheiat un contract și care acționează ca persoane împuternicite să prelucreze aceste date pentru utilizatorul comercial. Datele furnizate sau generate de aceiași utilizatori comerciali și de aceiași utilizatori finali ai utilizatorilor comerciali respectivi în contextul altor servicii furnizate de același gatekeeper pot fi vizate în cazul în care acest lucru este indisolubil legat de cererea relevantă. În acest scop, un gatekeeper nu ar trebui să impună limitări contractuale sau de altă natură pentru a împiedica accesul utilizatorilor comerciali la datele relevante și ar trebui să le permită utilizatorilor comerciali să ceară consimțământul utilizatorilor lor finali în ceea ce privește accesul la date și extragerea datelor, atunci când un astfel de consimțământ este necesar în temeiul Regulamentului (UE) 2016/679 și al Directivei 2002/58/CE. Gatekeeperii ar trebui, de asemenea, să faciliteze accesul la aceste date în timp real prin intermediul unor măsuri tehnice adecvate, cum ar fi crearea unor interfețe de programare a aplicațiilor de înaltă calitate.

(56)Valoarea motoarelor de căutare online pentru utilizatorii comerciali și utilizatorii finali ai acestora crește pe măsură ce numărul total de utilizatori crește. Furnizorii de motoare de căutare online colectează și stochează seturi de date agregate care conțin informații cu privire la căutările efectuate de utilizatori și la modul în care aceștia au interacționat cu rezultatele care le-au fost prezentate. Furnizorii de servicii de motoare de căutare online colectează aceste date din căutările efectuate în cadrul propriului lor serviciu de motor de căutare online și, după caz, din căutările efectuate pe platformele partenerilor lor comerciali din aval. Accesul gatekeeperilor la astfel de date privind ierarhizarea, interogările, clicurile și vizualizările constituie o barieră importantă în calea intrării pe piață și a extinderii, care subminează contestabilitatea serviciilor de motoare de căutare online. Prin urmare, gatekeeperii ar trebui să fie obligați să le ofere și altor furnizori de astfel de servicii accesul, în condiții echitabile, rezonabile și nediscriminatorii, la datele privind ierarhizarea, interogările, clicurile și vizualizările legate de căutările gratuite și cele plătite generate de consumatori în cadrul serviciilor de motoare de căutare online, astfel încât furnizorii terți respectivi să își poată optimiza serviciile și să poată contesta serviciile de platformă esențiale relevante. Un astfel de acces ar trebui să fie acordat, de asemenea, terților cu care un furnizor de motor de căutare a încheiat un contract și care acționează ca persoane împuternicite să prelucreze aceste date pentru motorul de căutare respectiv. Atunci când oferă acces la datele sale de căutare, un gatekeeper ar trebui să asigure prin mijloace adecvate protecția datelor cu caracter personal ale utilizatorilor finali, fără a degrada în mod substanțial calitatea sau utilitatea datelor.

(57)În special, gatekeeperii care oferă acces la magazinele de aplicații software reprezintă un punct de acces important care le permite utilizatorilor comerciali să ajungă la utilizatorii finali. Având în vedere dezechilibrul dintre puterea de negociere a acestor gatekeeperi și cea a utilizatorilor comerciali ai magazinelor lor de aplicații software, gatekeeperii nu ar trebui să fie autorizați să impună condiții generale, inclusiv condiții de stabilire a prețurilor, care ar fi neloiale sau ar conduce la o diferențiere nejustificată. Stabilirea prețurilor sau alte condiții generale de acces ar trebui considerate neloiale în cazul în care conduc la un dezechilibru între drepturile și obligațiile impuse utilizatorilor comerciali, îi conferă gatekeeperului un avantaj disproporționat în raport cu serviciul furnizat de acesta utilizatorilor comerciali sau creează un dezavantaj pentru utilizatorii comerciali în ceea ce privește furnizarea acelorași servicii sau a unor servicii similare cu cele furnizate de gatekeeper. Următoarele criterii de referință pot servi drept repere pentru a stabili dacă condițiile generale de acces sunt echitabile: prețurile practicate sau condițiile impuse pentru servicii identice sau similare oferite de alți furnizori de magazine de aplicații software; prețurile practicate sau condițiile impuse de furnizorul magazinului de aplicații software pentru diferite servicii conexe sau similare sau pentru diferite tipuri de utilizatori finali; prețurile practicate sau condițiile impuse de furnizorul magazinului de aplicații software pentru același serviciu în regiuni geografice diferite; prețurile practicate sau condițiile impuse de furnizorul magazinului de aplicații software pentru același serviciu pe care gatekeeperul și-l oferă lui însuși. Această obligație nu ar trebui să instituie un drept de acces și nu ar trebui să aducă atingere capacității furnizorilor de magazine de aplicații software de a-și asuma responsabilitatea necesară pentru combaterea conținutului ilegal și nedorit, astfel cum se prevede în regulament [Actul legislativ privind serviciile digitale].

(58)Pentru ca obligațiile prevăzute de prezentul regulament să fie eficace și, în același timp, să se limiteze la ceea ce este necesar pentru a asigura contestabilitatea și a combate efectele negative ale comportamentului inechitabil al gatekeeperilor, este important ca aceste obligații să fie definite și delimitate în mod clar, astfel încât gatekeeperul să fie în măsură să li se conformeze imediat, cu respectarea deplină a Regulamentului (UE) 2016/679 și a Directivei 2002/58/CE, a protecției consumatorilor, a securității cibernetice și a siguranței produselor. Gatekeeperii ar trebui să asigure conformitatea cu prezentul regulament de la stadiul conceperii. Prin urmare, măsurile necesare ar trebui să fie integrate, în măsura posibilului și atunci când este relevant, în proiectarea tehnologică de către gatekeeperi. Cu toate acestea, în anumite cazuri poate fi oportun ca, în urma unui dialog cu gatekeeperul în cauză, Comisia să precizeze mai în detaliu unele dintre măsurile pe care ar trebui să le adopte gatekeeperul în cauză pentru a se conforma efectiv obligațiilor care sunt susceptibile să fie clarificate suplimentar. Posibilitatea unui dialog de reglementare ar trebui să faciliteze respectarea regulamentului de către gatekeeperi și să accelereze punerea în aplicare corectă a regulamentului.

(59)Ca element suplimentar pentru asigurarea proporționalității, gatekeeperilor ar trebui să li se ofere posibilitatea de a solicita suspendarea, în măsura necesară, a unei obligații specifice în circumstanțe excepționale care nu depind de gatekeeper, cum ar fi, de exemplu, un șoc extern neprevăzut care a eliminat temporar o parte semnificativă a cererii utilizatorilor finali pentru un anumit serviciu de platformă esențial, în cazul în care gatekeeperul demonstrează că respectarea unei obligații specifice pune în pericol viabilitatea economică a operațiunilor sale în Uniune.

(60)În circumstanțe excepționale justificate de motive limitate legate de moralitatea publică, sănătatea publică sau siguranța publică, Comisia ar trebui să poată decide ca obligația în cauză să nu se aplice unui anumit serviciu de platformă esențial. Efectul negativ asupra acestor interese publice poate indica faptul că, într-un anumit caz excepțional, costul pentru societate în ansamblu al impunerii unei anumite obligații ar fi prea ridicat și, prin urmare, disproporționat. Dialogul de reglementare pentru a facilita conformitatea cu condițiile limitate pentru suspendare și exceptare ar trebui să asigure proporționalitatea obligațiilor prevăzute în prezentul regulament, fără a submina efectele ex ante preconizate asupra echității și a contestabilității.

(61)Interesele utilizatorilor finali în ceea ce privește protecția datelor și a confidențialității sunt relevante pentru orice evaluare a potențialelor efecte negative ale practicii observate a gatekeeperilor de a colecta și a acumula cantități mari de date de la utilizatorii finali. Asigurarea unui nivel adecvat de transparență a practicilor utilizate de gatekeeperi pentru crearea de profiluri favorizează contestabilitatea serviciilor de platformă esențiale, prin exercitarea unei presiuni externe asupra gatekeeperilor astfel încât crearea de profiluri aprofundate ale consumatorilor să nu devină standardul în sector, având în vedere faptul că potențialii nou-intrați pe piață sau startup-urile furnizoare nu pot avea acces la date în aceeași măsură, la același nivel de profunzime și la o scară similară. O transparență sporită ar trebui să le permită altor furnizori de servicii de platformă esențiale să se diferențieze mai bine prin utilizarea unor modalități superioare de garantare a confidențialității. Pentru a asigura un nivel minim de eficacitate a acestei obligații de transparență, gatekeeperii ar trebui să furnizeze cel puțin o descriere a elementelor pe care se bazează crearea de profiluri, inclusiv dacă sunt utilizate datele cu caracter personal și datele provenite din activitatea utilizatorilor, prelucrarea aplicată, scopul pentru care profilul este elaborat și apoi utilizat, impactul creării de profiluri asupra serviciilor gatekeeperului și măsurile luate pentru a le permite utilizatorilor finali să cunoască utilizarea relevantă a acestor profiluri, precum și pentru a solicita consimțământul acestora.

(62)Pentru a asigura realizarea deplină și durabilă a obiectivelor prezentului regulament, Comisia ar trebui să fie în măsură să evalueze dacă un furnizor de servicii de platformă esențiale ar trebui desemnat drept gatekeeper chiar dacă nu îndeplinește pragurile cantitative prevăzute în prezentul regulament; dacă nerespectarea sistematică de către un gatekeeper justifică impunerea unor măsuri corective suplimentare, precum și dacă este necesară revizuirea listei obligațiilor stabilite pentru combaterea practicilor neloiale ale gatekeeperilor și dacă ar trebui identificate practici suplimentare care sunt la fel de neloiale și care limitează contestabilitatea piețelor digitale. O astfel de evaluare ar trebui să se bazeze pe investigații de piață efectuate într-un interval de timp adecvat, utilizând proceduri și termene clare, pentru a sprijini efectul ex ante al prezentului regulament asupra contestabilității și echității în sectorul digital și pentru a oferi nivelul necesar de securitate juridică.

(63)În urma unei investigații de piață, s-ar putea constata că o întreprindere care furnizează un serviciu de platformă esențial îndeplinește toate criteriile calitative generale pentru a fi identificată drept gatekeeper. Prin urmare, aceasta ar trebui, în principiu, să respecte toate obligațiile relevante prevăzute de prezentul regulament. Cu toate acestea, pentru gatekeeperii care au fost desemnați de Comisie ca fiind susceptibili de a se bucura de o poziție solidă și durabilă în viitorul apropiat, Comisia ar trebui să impună doar acele obligații care sunt necesare și adecvate pentru a preveni situația în care gatekeeperul în cauză obține o poziție solidă și durabilă în ceea ce privește operațiunile sale. În ceea ce privește acești gatekeeperi emergenți, Comisia ar trebui să țină seama de faptul că acest statut are, în principiu, un caracter temporar și, prin urmare, ar trebui să stabilească la un moment dat dacă un astfel de furnizor de servicii de platformă esențiale ar trebui supus tuturor obligațiilor aplicabile gatekeeperilor deoarece a dobândit o poziție solidă și durabilă sau, în cele din urmă, condițiile pentru desemnare nu sunt îndeplinite și, prin urmare, ar trebui să se renunțe la toate obligațiile impuse anterior.

(64)Comisia ar trebui să investigheze și să evalueze dacă sunt justificate măsuri corective comportamentale suplimentare sau, după caz, măsuri corective structurale suplimentare, astfel încât gatekeeperul să nu poată submina obiectivele prezentului regulament prin nerespectarea sistematică a uneia sau a mai multora dintre obligațiile prevăzute în acesta, consolidându-și astfel și mai mult poziția de gatekeeper. Acest lucru ar fi valabil în cazul în care dimensiunea gatekeeperului pe piața internă a crescut și mai mult, dependența economică a utilizatorilor comerciali și a utilizatorilor finali de serviciile de platformă esențiale ale gatekeeperului s-a consolidat în continuare pe măsură ce numărul acestora a crescut suplimentar, iar gatekeeperul are o poziție și mai solidă. Prin urmare, în astfel de cazuri, Comisia ar trebui să aibă competența de a impune orice măsură corectivă necesară, indiferent dacă este comportamentală sau structurală, ținând seama în mod corespunzător de principiul proporționalității. Măsurile corective structurale, cum ar fi separarea juridică, funcțională sau structurală, inclusiv cesionarea integrală sau parțială a unei activități, ar trebui impuse doar atunci când fie nu există o măsură corectivă comportamentală la fel de eficace, fie o măsură corectivă comportamentală la fel de eficace ar fi mai oneroasă pentru întreprinderea în cauză decât o măsură corectivă structurală. Modificările aduse structurii unei întreprinderi, astfel cum era înainte de stabilirea neconformității sistematice, ar fi proporționale numai în cazul în care există un risc substanțial ca această neconformitate sistematică să rezulte chiar din structura întreprinderii în cauză.

(65)Serviciile și practicile din cadrul serviciilor de platformă esențiale și al piețelor pe care acestea intervin se pot schimba rapid și într-o măsură semnificativă. Pentru a se asigura faptul că prezentul regulament rămâne de actualitate și oferă un răspuns normativ eficace și global la problemele legate de gatekeeperi, este important să se prevadă o revizuire periodică a listelor de servicii de platformă esențiale, precum și a obligațiilor prevăzute în prezentul regulament. Acest lucru este important în special pentru a se asigura identificarea comportamentelor care pot limita contestabilitatea serviciilor de platformă esențiale sau care sunt neloiale. Deși este important să se efectueze o revizuire periodică, având în vedere caracterul dinamic al sectorului digital, pentru a asigura securitatea juridică în ceea ce privește condițiile de reglementare, orice revizuire ar trebui efectuată într-un interval de timp rezonabil și adecvat. De asemenea, investigațiile de piață ar trebui să asigure faptul că Comisia dispune de elemente de probă solide pe baza cărora să poată evalua dacă ar trebui să propună modificarea prezentului regulament pentru a extinde sau a detalia suplimentar listele de servicii de platformă esențiale. Investigațiile ar trebui să asigure faptul că Comisia dispune de elemente de probă solide pe baza cărora să poată evalua dacă ar trebui să propună modificarea obligațiilor prevăzute în prezentul regulament sau dacă ar trebui să adopte un act delegat pentru a actualiza aceste obligații.

(66)În cazul în care comportamentul gatekeeperilor este neloial sau limitează contestabilitatea serviciilor de platformă esențiale care sunt deja desemnate în temeiul prezentului regulament, fără ca acest comportament să fie acoperit în mod explicit de obligații, Comisia ar trebui să fie în măsură să actualizeze prezentul regulament prin intermediul unor acte delegate. Astfel de actualizări prin intermediul unui act delegat ar trebui să facă obiectul aceluiași standard de investigare și, prin urmare, să fie efectuate în urma unei investigații de piață. Comisia ar trebui, de asemenea, să aplice un standard predefinit pentru identificarea unor astfel de comportamente. Acest standard juridic ar trebui să asigure faptul că tipurile de obligații cu care se pot confrunta în orice moment gatekeeperii în temeiul prezentului regulament sunt suficient de previzibile.

(67)În cazul în care, în cursul unei proceduri referitoare la neconformitate sau al unei investigații privind neconformitatea sistematică, un gatekeeper propune angajamente Comisiei, aceasta ar trebui să poată adopta o decizie prin care angajamentele respective să devină obligatorii pentru gatekeeperul în cauză, în situația în care Comisia consideră că angajamentele asigură respectarea efectivă a obligațiilor prevăzute în prezentul regulament. Această decizie ar trebui, de asemenea, să constate că nu se mai justifică o acțiune din partea Comisiei în acest sens.

(68)Pentru a asigura punerea în aplicare efectivă și respectarea prezentului regulament, Comisia ar trebui să aibă competențe solide de investigare și de asigurare a respectării normelor, care să-i permită să investigheze, să asigure respectarea normelor prevăzute în prezentul regulament și să monitorizeze aceste norme, asigurând, în același timp, respectarea dreptului fundamental de a fi audiat și de a avea acces la dosar în contextul procedurilor de asigurare a respectării normelor. Comisia ar trebui să dispună de aceste competențe de investigare și în ceea ce privește efectuarea de investigații de piață în scopul actualizării și revizuirii prezentului regulament.

(69)Comisia ar trebui să fie împuternicită să solicite informațiile necesare în sensul prezentului regulament, în întreaga Uniune. În special, Comisia ar trebui să aibă acces la orice documente, date, baze de date, algoritmi și informații relevante care sunt necesare pentru inițierea și desfășurarea investigațiilor și pentru monitorizarea respectării obligațiilor prevăzute în prezentul regulament, indiferent de cine deține documentele, datele sau informațiile în cauză și indiferent de forma sau formatul acestora, de suportul de stocare sau de locul în care sunt stocate.

(70)Comisia ar trebui să le poată solicita în mod direct întreprinderilor sau asociațiilor de întreprinderi să furnizeze orice elemente de probă, date și informații relevante. În plus, Comisia ar trebui să poată solicita informațiile relevante de la orice autoritate, organism sau agenție publică dintr-un stat membru sau de la orice persoană fizică sau juridică în sensul prezentului regulament. Atunci când se conformează unei decizii a Comisiei, întreprinderile sunt obligate să răspundă la întrebări faptice și să furnizeze documente.

(71)Comisia ar trebui, de asemenea, să fie împuternicită să efectueze inspecții la fața locului și să intervieveze orice persoană care ar putea fi în posesia unor informații utile și să înregistreze declarațiile făcute.

(72)Comisia ar trebui să poată lua măsurile necesare pentru a monitoriza punerea în aplicare efectivă și respectarea obligațiilor prevăzute în prezentul regulament. Astfel de acțiuni ar trebui să includă capacitatea Comisiei de a numi experți externi independenți, cum ar fi auditori care să ofere asistență Comisiei în acest proces, inclusiv, după caz, experți din partea autorităților independente competente, cum ar fi autoritățile de protecție a datelor sau autoritățile de protecție a consumatorilor.

(73)Respectarea obligațiilor impuse în temeiul prezentului regulament ar trebui să fie asigurată prin amenzi și penalități cu titlu cominatoriu. În acest scop, ar trebui stabilite niveluri adecvate ale amenzilor și ale penalităților cu titlu cominatoriu și pentru nerespectarea obligațiilor și încălcarea normelor de procedură, sub rezerva unor termene de prescripție corespunzătoare. Curtea de Justiție ar trebui să aibă competență de fond în ceea ce privește amenzile și penalitățile cu titlu cominatoriu.

(74)Pentru a se asigura colectarea efectivă a amenzilor aplicate asociațiilor de întreprinderi pentru încălcările comise, este necesar să se stabilească condițiile în care Comisia poate solicita plata amenzii de la întreprinderile membre ale asociației în cazul în care asociația nu este solvabilă.

(75)În contextul procedurilor desfășurate în temeiul prezentului regulament, întreprinderilor în cauză ar trebui să li se acorde dreptul de a fi ascultate de către Comisie, iar deciziile luate ar trebui să facă obiectul unei publicități ample. Trebuie să se asigure dreptul la bună administrare și dreptul la apărare al întreprinderilor în cauză, în special dreptul de acces la dosar și dreptul de a fi ascultat, dar totodată este esențial ca informațiile confidențiale să fie protejate. În plus, Comisia trebuie să respecte confidențialitatea informațiilor, dar, în același timp, ar trebui să se asigure că toate informațiile pe care se bazează decizia sa sunt divulgate într-o măsură care să îi permită destinatarului deciziei să înțeleagă faptele și motivele care au condus la adoptarea deciziei. În fine, în anumite condiții, unele documente comerciale, cum ar fi comunicarea dintre avocați și clienții lor, pot fi considerate confidențiale dacă sunt îndeplinite condițiile relevante. 

(76)Pentru a asigura condiții uniforme pentru punerea în aplicare a articolelor 3, 6, 12, 13, 15, 16, 17, 20, 22, 23, 25 și 30, Comisiei ar trebui să îi fie conferite competențe de executare. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 35 .

(77)Comitetul consultativ instituit în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 ar trebui, de asemenea, să emită avize cu privire la anumite decizii individuale ale Comisiei emise în temeiul prezentului regulament. Pentru a asigura piețe contestabile și echitabile în sectorul digital în întreaga Uniune acolo unde sunt prezenți gatekeeperi, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat ar trebui delegată Comisiei pentru a completa prezentul regulament. În special, ar trebui adoptate acte delegate în ceea ce privește metodologia de determinare a pragurilor cantitative pentru desemnarea gatekeeperilor în temeiul prezentului regulament și în ceea ce privește actualizarea obligațiilor prevăzute în prezentul regulament în cazul în care, pe baza unei investigații de piață, Comisia a identificat necesitatea actualizării obligațiilor care vizează practicile care limitează contestabilitatea serviciilor de platformă esențiale sau care sunt neloiale. Este deosebit de importantă organizarea unor consultări adecvate de către Comisie și desfășurarea acestora în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016 36 . În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți a Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(78)Comisia ar trebui să evalueze periodic prezentul regulament și să monitorizeze îndeaproape efectele acestuia asupra contestabilității și caracterului echitabil al relațiilor comerciale din economia platformelor online, în special cu scopul de a examina necesitatea modificării acestuia având în vedere evoluțiile tehnologice sau comerciale relevante. Această evaluare ar trebui să includă revizuirea periodică a listei serviciilor de platformă esențiale și a obligațiilor care le revin gatekeeperilor, precum și asigurarea respectării acestora, pentru a asigura faptul că piețele digitale din întreaga Uniune sunt contestabile și echitabile. Pentru a obține o imagine de ansamblu a evoluțiilor din acest sector, evaluarea ar trebui să țină seama de experiențele statelor membre și ale părților interesate relevante. În acest sens, Comisia ar putea lua în considerare și avizele și rapoartele care i-au fost prezentate de Observatorul privind economia platformelor online, înființat pentru prima dată prin Decizia C (2018) 2393 a Comisiei din 26 aprilie 2018. În urma evaluării, Comisia ar trebui să ia măsurile corespunzătoare. Aceasta ar trebui să aibă ca obiectiv menținerea unui nivel ridicat de protecție și de respectare a drepturilor și valorilor comune ale UE, în special a egalității și a nediscriminării, atunci când efectuează evaluările și revizuirile practicilor și obligațiilor prevăzute în prezentul regulament.

(79)Obiectivul prezentului regulament este de a asigura un sector digital contestabil și echitabil, în general, și servicii de platformă esențiale, în special, în vederea promovării inovării, a unei calități ridicate a produselor și serviciilor digitale, a unor prețuri corecte și competitive, precum și a unei înalte calități și a unei largi posibilități de alegere pentru utilizatorii finali din sectorul digital. Acest lucru nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere modelul de afaceri și operațiunile gatekeeperilor, precum și amploarea și efectele operațiunilor acestora, acest deziderat poate fi realizat pe deplin numai la nivelul Uniunii. Uniunea poate să adopte măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, definit la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la același articol, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului menționat.

Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și principiile consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special la articolele 16, 47 și 50. În consecință, prezentul regulament ar trebui interpretat și aplicat cu privire la aceste drepturi și principii ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Capitolul I

Obiect, domeniu de aplicare și definiții

Articolul 1
Obiect și domeniu de aplicare

1.Prezentul regulament stabilește norme armonizate de asigurare a unor piețe contestabile și echitabile în sectorul digital din întreaga Uniune unde sunt prezenți gatekeeperi.

2.Prezentul regulament se aplică serviciilor de platformă esențiale furnizate sau oferite de gatekeeperi utilizatorilor comerciali stabiliți în Uniune sau utilizatorilor finali stabiliți în Uniune sau aflați pe teritoriul acesteia în Uniune, indiferent de locul de stabilire sau de reședință al gatekeeperilor și indiferent de legislația care este în alt mod aplicabilă furnizării serviciului respectiv.

3.Prezentul regulament nu se aplică piețelor:

(a)legate de rețelele de comunicații electronice, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 1 din Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European și a Consiliului 37 ;

(b)legate de serviciile de comunicații electronice, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 4 din Directiva (UE) 2018/1972, altele decât cele legate de serviciile de comunicații interpersonale, definite la articolul 2 punctul 4 litera (b) din directiva respectivă.

4.În ceea ce privește serviciile de comunicații interpersonale, prezentul regulament nu aduce atingere competențelor și sarcinilor conferite autorităților naționale de reglementare și altor autorități competente în temeiul articolului 61 din Directiva (UE) 2018/1972.

5.Statele membre nu le impun gatekeeperilor obligații suplimentare prin acte cu putere de lege, reglementări sau acțiuni administrative în scopul asigurării unor piețe contestabile și echitabile. Acest lucru nu aduce atingere normelor care urmăresc alte interese publice legitime, în conformitate cu dreptul Uniunii. În special, nicio dispoziție a prezentului regulament nu împiedică statele membre să impună obligații, compatibile cu dreptul Uniunii, întreprinderilor, inclusiv furnizorilor de servicii de platformă esențiale, în cazul în care aceste obligații nu au legătură cu întreprinderile relevante care au statut de gatekeeper în sensul prezentului regulament, pentru a proteja consumatorii sau pentru a combate actele de concurență neloială.

6.Prezentul regulament nu aduce atingere aplicării articolelor 101 și 102 din TFUE. De asemenea, acesta nu aduce atingere aplicării: normelor naționale care interzic acordurile anticoncurențiale, deciziile asociațiilor de întreprinderi, practicile concertate și abuzurile de poziție dominantă; normelor naționale în materie de concurență care interzic alte forme de comportament unilateral, în măsura în care acestea sunt aplicate altor întreprinderi decât gatekeeperii sau care impun obligații suplimentare gatekeeperilor; Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului 38 și normele naționale privind controlul concentrărilor economice; Regulamentele (UE) 2019/1150 și (UE) …./.. ale Parlamentului European și ale Consiliului 39 .

7.Autoritățile naționale nu iau decizii care ar fi contrare unei decizii adoptate de Comisie în temeiul prezentului regulament. Comisia și statele membre lucrează în strânsă cooperare și coordonare în ceea ce privește acțiunile lor de asigurare a respectării legislației.

Articolul 2
Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(1)„gatekeeper” înseamnă un furnizor de servicii de platformă esențiale desemnat în temeiul articolului 3;

(2)„serviciu de platformă esențial” înseamnă oricare dintre următoarele:

(a)serviciile de intermediere online;

(b)motoarele de căutare online;

(c)serviciile de rețea de socializare online;

(d)serviciile oferite de platformele de partajare a materialelor video;

(e)serviciile de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere;

(f)sistemele de operare;

(g)serviciile de cloud computing;

(h)serviciile de publicitate, inclusiv orice rețea de publicitate, schimburi publicitare și orice alt serviciu de intermediere publicitară, prestat de un furnizor al oricăruia dintre serviciile de platformă esențiale enumerate la literele (a) – (g);

(3)„serviciu al societății informaționale” înseamnă un serviciu în sensul articolului 1 alineatul (1) litera (b) din Directiva (UE) 2015/1535;

(4)„sector digital” înseamnă sectorul produselor și serviciilor furnizate prin intermediul serviciilor societății informaționale;

(5)„servicii de intermediere online” înseamnă serviciile definite la articolul 2 punctul 2 din Regulamentul (UE) 2019/1150;

(6)„motor de căutare online” înseamnă un serviciu digital, astfel cum este definit la articolul 2 punctul 5 din Regulamentul (UE) 2019/1150;

(7)„serviciu de rețea de socializare online” înseamnă o platformă care le permite utilizatorilor finali să se conecteze, să partajeze, să descopere și să comunice între ei prin intermediul mai multor dispozitive și, în special, prin chat, postări, materiale video și recomandări;

(8)„serviciu de platformă de partajare a materialelor video” înseamnă un serviciu astfel cum este definit la articolul 1 alineatul (1) litera (aa) din Directiva (UE) 2010/13 40 ;

(9)„serviciu de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere” înseamnă un serviciu astfel cum este definit la articolul 2 punctul 7 din Directiva (UE) 2018/1972;

(10)„sistem de operare” înseamnă un software de sistem care controlează funcțiile de bază ale hardware-ului sau ale software-ului și permite aplicațiilor software să ruleze pe baza lui;

(11)„serviciu de cloud computing” înseamnă un serviciu digital astfel cum este definit la articolul 4 punctul 19 din Directiva (UE) 2016/1148 a Parlamentului European și a Consiliului 41 ;

(12)„magazine de aplicații software” înseamnă un tip de servicii de intermediere online care se axează pe aplicații software ca produs sau serviciu intermediat;

(13)„aplicație software” înseamnă orice produs sau serviciu digital care funcționează pe un sistem de operare;

(14)„serviciu auxiliar” înseamnă serviciile furnizate în contextul sau împreună cu serviciile de platformă esențiale, inclusiv serviciile de plată, astfel cum sunt definite la articolul 4 punctul 3, și servicii tehnice care sprijină furnizarea de servicii de plată astfel cum sunt definite la articolul 3 litera (j) din Directiva (UE) 2015/2366, serviciile de distribuție (fulfilment), de identificare sau de publicitate;

(15)„serviciu de identificare” înseamnă un tip de servicii auxiliare care permite orice tip de verificare a identității utilizatorilor finali sau a utilizatorilor comerciali, indiferent de tehnologia utilizată;

(16)„utilizator final” înseamnă orice persoană fizică sau juridică care utilizează servicii de platformă esențiale, în altă calitate decât cea de utilizator comercial;

(17)„utilizator comercial” înseamnă orice persoană fizică sau juridică ce acționează în capacitate comercială sau profesională care utilizează servicii de platformă esențiale în scopul sau în cursul furnizării de bunuri sau de servicii către utilizatorii finali;

(18)„ierarhie” înseamnă vizibilitatea relativă acordată bunurilor sau serviciilor oferite prin serviciile de intermediere online sau prin serviciile de rețea de socializare online sau relevanța acordată rezultatelor căutărilor de către motoarele de căutare online, astfel cum este prezentată, organizată sau comunicată de către furnizorii de servicii de intermediere online sau de serviciile de rețea de socializare online ori de către furnizorii de motoare de căutare online, indiferent de mijloacele tehnologice folosite pentru această prezentare, organizare sau comunicare;

(19)„date” înseamnă orice reprezentare digitală a unor acte, fapte sau informații și orice compilație a unor astfel de acte, fapte sau informații, inclusiv sub forma unei înregistrări audio, video sau audiovizuale;

(20)„date cu caracter personal” înseamnă orice informație astfel cum este definită la articolul 4 punctul 1 din Regulamentul (UE) 2016/679;

(21)„date fără caracter personal” înseamnă alte date decât datele cu caracter personal, astfel cum sunt definite la articolul 4 punctul 1 din Regulamentul (UE) 2016/679;

(22)„întreprindere” înseamnă toate societățile afiliate sau asociate care formează un grup prin intermediul controlării directe sau indirecte a unei societăți de către o alta și care desfășoară o activitate economică, indiferent de statutul lor juridic și de modul în care sunt finanțate;

(23)„control” înseamnă posibilitatea de a exercita o influență decisivă asupra unei întreprinderi, astfel cum este înțeleasă în Regulamentul (UE) nr. 139/2004.

Capitolul II

Gatekeeperii

Articolul 3
Desemnarea gatekeeperilor

1.Un furnizor de servicii de platformă esențiale este desemnat drept gatekeeper dacă:

(a)are un impact semnificativ asupra pieței interne;

(b)operează un serviciu de platformă esențial care servește drept portal important prin care utilizatorii comerciali ajung la utilizatorii finali și

(c)beneficiază de o poziție solidă și durabilă în ceea ce privește operațiunile sale sau este previzibil că va beneficia de o astfel de poziție în viitorul apropiat.

2.Se consideră că un furnizor de servicii de platformă esențiale îndeplinește:

(a)cerința de la alineatul (1) litera (a) în cazul în care întreprinderea căreia îi aparține realizează o cifră de afaceri anuală în SEE mai mare sau egală cu 6,5 miliarde EUR în ultimele trei exerciții financiare sau în cazul în care capitalizarea bursieră medie sau valoarea justă de piață echivalentă a întreprinderii căreia îi aparține a fost de cel puțin 65 de miliarde EUR în ultimul exercițiu financiar și furnizează un serviciu de platformă esențial în cel puțin trei state membre;

(b)cerința de la alineatul (1) litera (b) în cazul în care furnizează un serviciu de platformă esențial care are lunar peste 45 de milioane de utilizatori finali activi stabiliți în Uniune sau aflați pe teritoriul acesteia și, anual, peste 10 000 de utilizatori comerciali activi stabiliți în Uniune, în ultimul exercițiu financiar.

În sensul primului paragraf, prin utilizatori finali activi lunari se înțelege numărul mediu lunar de utilizatori finali activi pe parcursul celei mai mari părți a ultimului exercițiu financiar;

(c)cerința de la alineatul (1) litera (c) în cazul în care pragurile prevăzute la litera (b) au fost atinse în fiecare dintre ultimele trei exerciții financiare.

3.În cazul în care un furnizor de servicii de platformă esențiale îndeplinește toate pragurile prevăzute la alineatul (2), trebuie să notifice acest lucru Comisiei în termen de trei luni de la atingerea pragurilor respective și să îi furnizeze informațiile relevante identificate la alineatul (2). Notificarea respectivă trebuie să includă informațiile relevante identificate la alineatul (2) pentru fiecare dintre serviciile de platformă esențiale ale furnizorului care atinge pragurile prevăzute la alineatul (2) litera (b). Notificarea trebuie actualizată ori de câte ori alte servicii de platformă esențiale îndeplinesc în mod individual pragurile prevăzute la alineatul (2) litera (b).

Faptul că un furnizor relevant de servicii de platformă esențiale nu notifică informațiile care trebuie comunicate în temeiul prezentului alineat nu împiedică Comisia să desemneze, în orice moment, acești furnizori drept gatekeeperi în temeiul alineatului (4).

4.Comisia, fără întârzieri nejustificate și în termen de cel mult 60 de zile de la primirea informațiilor complete menționate la alineatul (3), desemnează furnizorul de servicii de platformă esențiale care îndeplinește toate pragurile prevăzute la alineatul (2) drept gatekeeper, cu excepția cazului în care furnizorul, împreună cu notificarea sa, prezintă argumente justificate în mod suficient pentru a demonstra că, în circumstanțele în care funcționează serviciul de platformă esențial relevant și ținând seama de elementele enumerate la alineatul (6), furnizorul nu îndeplinește cerințele prevăzute la alineatul (1).

În cazul în care gatekeeperul prezintă astfel de argumente justificate în mod suficient pentru a demonstra că nu îndeplinește cerințele prevăzute la alineatul (1), Comisia aplică alineatul (6) pentru a evalua dacă sunt îndeplinite criteriile de la alineatul (1).

5.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 37 pentru a preciza metodologia prin care se stabilește dacă sunt îndeplinite pragurile cantitative prevăzute la alineatul (2) și pentru a o ajusta periodic în funcție de evoluția pieței și a tehnologiei, după caz, în special în ceea ce privește pragul de la alineatul (2) litera (a).

6.Comisia poate identifica drept gatekeeper, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 15, orice furnizor de servicii de platformă esențiale care îndeplinește fiecare dintre cerințele de la alineatul (1), dar care nu îndeplinește niciunul dintre pragurile prevăzute la alineatul (2), sau care a prezentat argumente justificate în mod suficient în conformitate cu alineatul (4).

În acest scop, Comisia ia în considerare următoarele elemente:

(a)dimensiunea, inclusiv cifra de afaceri și capitalizarea bursieră, operațiunile și poziția furnizorului de servicii de platformă esențiale;

(b)numărul utilizatorilor comerciali care depind de serviciul de platformă esențial pentru a ajunge la utilizatorii finali și numărul utilizatorilor finali;

(c)barierele la intrare rezultate din efectele de rețea și avantajele generate de date, în special în ceea ce privește accesul furnizorului la date cu caracter personal și fără caracter personal și colectarea acestora sau capacitățile analitice ale furnizorului;

(d)efectele de scară și cele legate de domeniul de aplicare de care beneficiază furnizorul, inclusiv în ceea ce privește datele;

(e)aflarea utilizatorului comercial sau a utilizatorului final într-o situație de client captiv;

(f)alte caracteristici structurale de piață.

La efectuarea evaluării sale, Comisia ține seama de evoluțiile previzibile ale acestor elemente.

În cazul în care furnizorul unui serviciu de platformă esențial care îndeplinește pragurile cantitative de la alineatul (2) nu respectă în mod semnificativ măsurile de investigare dispuse de Comisie, iar nerespectarea persistă după ce furnizorul a fost invitat să se conformeze într-un termen rezonabil și să prezinte observații, Comisia are dreptul de a desemna furnizorul respectiv drept gatekeeper.

În cazul în care furnizorul unui serviciu de platformă esențial care nu îndeplinește pragurile cantitative menționate la alineatul (2) nu respectă în mod semnificativ măsurile de investigare dispuse de Comisie, iar nerespectarea persistă după ce furnizorul a fost invitat să se conformeze într-un termen rezonabil și să prezinte observații, Comisia are dreptul de a desemna furnizorul respectiv drept gatekeeper pe baza datelor disponibile.

7.Pentru fiecare gatekeeper identificat în temeiul alineatului (4) sau (6), Comisia identifică întreprinderea relevantă căreia îi aparține acesta și întocmește o listă a serviciilor de platformă esențiale relevante care sunt furnizate în cadrul aceleiași întreprinderi și care, în mod individual, servesc drept portal important prin care utilizatorii comerciali ajung la utilizatorii finali, astfel cum se menționează la alineatul (1) litera (b).

8.Gatekeeperul trebuie să asigure respectarea obligațiilor prevăzute la articolele 5 și 6 în termen de șase luni de la includerea pe listă a unui serviciu de platformă esențial în temeiul alineatului (7) din prezentul articol.

Articolul 4
Reexaminarea statutului de gatekeeper

1.Comisia poate, la cerere sau din proprie inițiativă, să reanalizeze, să modifice sau să abroge în orice moment o decizie adoptată în temeiul articolului 3, din unul dintre următoarele motive:

(a)a intervenit o schimbare esențială privind oricare dintre faptele pe care s-a fundamentat decizia;

(b)decizia a fost fundamentată pe informații incomplete, incorecte sau înșelătoare, furnizate de întreprinderi.

2.Comisia examinează periodic, cel puțin odată la 2 ani, dacă gatekeeperii desemnați continuă să îndeplinească cerințele prevăzute la articolul 3 alineatul (1) sau dacă noii furnizori de servicii de platformă esențiale îndeplinesc cerințele respective. În cadrul reexaminării periodice se analizează, de asemenea, dacă este necesară ajustarea listei serviciilor de platformă esențiale afectate ale gatekeeperului.

În cazul în care, pe baza reexaminării efectuate în temeiul primului paragraf, Comisia constată că au intervenit schimbări cu privire la faptele pe care s-a bazat desemnarea furnizorilor de servicii de platformă esențiale drept gatekeeperi, aceasta adoptă o decizie în consecință.

3.Comisia publică și actualizează în permanență lista gatekeeperilor și lista serviciilor de platformă esențiale pentru care aceștia trebuie să respecte obligațiile prevăzute la articolele 5 și 6.

Capitolul III

Practicile gatekeeperilor care limitează contestabilitatea sau care sunt neloiale

Articolul 5
Obligațiile gatekeeperilor

În ceea ce privește fiecare dintre serviciile sale de platformă esențiale identificate în conformitate cu articolul 3 alineatul (7), un gatekeeper:    

(a)se abține de la combinarea datelor cu caracter personal obținute din aceste servicii de platformă esențiale cu date cu caracter personal provenite de la orice alt serviciu oferit de gatekeeper sau cu date cu caracter personal provenite de la servicii furnizate de terți și de la logarea utilizatorilor finali la alte servicii ale gatekeeperului, pentru a combina date cu caracter personal, cu excepția cazului în care utilizatorului final i s-a prezentat respectiva opțiune, iar acesta și-a dat consimțământul în sensul Regulamentului (UE) 2016/679 ;

(b)le permite utilizatorilor comerciali să ofere aceleași produse sau servicii utilizatorilor finali prin intermediul serviciilor de intermediere online furnizate de terți la prețuri sau în condiții diferite de cele oferite prin intermediul serviciilor de intermediere online ale gatekeeperului;

(c)le permite utilizatorilor comerciali să promoveze oferte pentru utilizatorii finali achiziționate prin intermediul serviciului de platformă esențial și să încheie contracte cu acești utilizatori finali, indiferent dacă în acest scop utilizează sau nu serviciile de platformă esențiale ale gatekeeperului, și le permite utilizatorilor finali să acceseze și să utilizeze, prin intermediul serviciilor de platformă esențiale ale gatekeeperului, conținut, abonamente, funcționalități sau alte elemente prin utilizarea aplicației software a unui utilizator comercial, în cazul în care aceste elemente au fost achiziționate de utilizatorul final de la utilizatorul comercial relevant fără a utiliza serviciile de platformă esențiale ale gatekeeperului;

(d)se abține să împiedice sau să restricționeze sesizarea de către utilizatorii comerciali a oricărei autorități publice relevante cu privire la chestiuni legate de orice practică a gatekeeperilor;

(e)se abține să le impună utilizatorilor comerciali să utilizeze, să ofere sau să interopereze cu un serviciu de identificare al gatekeeperului în contextul serviciilor oferite de utilizatorii comerciali care utilizează serviciile de platformă esențiale ale gatekeeperului respectiv;

(f)se abține să le impună utilizatorilor comerciali sau utilizatorilor finali să se aboneze sau să se înregistreze la orice alt serviciu de platformă esențial identificat în temeiul articolului 3 sau care îndeplinește pragurile menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (b) ca o condiție de acces, de abonare sau de înregistrare la oricare dintre serviciile lor de platformă esențiale identificate în temeiul articolului respectiv;

(g)furnizează agențiilor de publicitate și editorilor cărora le furnizează servicii de publicitate, la cererea acestora, informații cu privire la prețul plătit de agentul de publicitate și de editor, precum și cu privire la suma sau la remunerația plătită editorului pentru publicarea unui anumit anunț și pentru fiecare dintre serviciile de publicitate relevante prestate de gatekeeper.

Articolul 6
Obligații care le revin gatekeeperilor ce sunt susceptibile să fie clarificate suplimentar

1.În ceea ce privește fiecare dintre serviciile sale de platformă esențiale identificate în conformitate cu articolul 3 alineatul (7), un gatekeeper:

(a)se abține să utilizeze, în concurență cu utilizatorii comerciali, datele care nu sunt disponibile publicului care sunt generate prin activități ale respectivilor utilizatori comerciali, inclusiv ale utilizatorilor finali ai acestor utilizatori comerciali, ale serviciilor sale de platformă esențiale sau furnizate de respectivii utilizatori comerciali ai serviciilor sale de platformă esențiale sau ale utilizatorilor finali ai acestor utilizatori comerciali;

(b)le permite utilizatorilor finali să dezinstaleze orice aplicație software preinstalată pe serviciul său de platformă esențial, fără a aduce atingere posibilității ca un gatekeeper să restricționeze dezinstalarea în legătură cu aplicațiile software care sunt esențiale pentru funcționarea sistemului de operare sau a dispozitivului și care nu pot fi oferite de sine stătător din punct de vedere tehnic de către terți;

(c)permite instalarea și utilizarea efectivă a aplicațiilor software sau a magazinelor de aplicații software ale terților care utilizează sau interoperează cu sistemele de operare ale gatekeeperului respectiv și permite accesul la aceste aplicații software sau magazine de aplicații software prin alte mijloace decât serviciile de platformă esențiale ale gatekeeperului respectiv. Gatekeeperul nu este împiedicat să ia măsuri proporționale pentru a se asigura că aplicațiile software sau magazinele de aplicații software ale terților nu pun în pericol integritatea hardware-ului sau a sistemului de operare furnizat de gatekeeper;

(d)se abține să acorde un tratament mai favorabil în ceea ce privește ierarhizarea serviciilor și produselor oferite de însuși gatekeeperul sau de orice terț care aparține aceleiași întreprinderi în comparație cu serviciile sau produsele similare ale terților și aplică condiții echitabile și nediscriminatorii unei astfel de ierarhizări;

(e)se abține să restricționeze din punct de vedere tehnic capacitatea utilizatorilor finali de a trece de la o aplicație software la alta și de la un serviciu software la altul ori de a se abona la diferite aplicații și servicii software pentru a căror accesare este necesară utilizarea sistemului de operare al gatekeeperului, inclusiv în ceea ce privește alegerea furnizorului de acces la internet pentru utilizatorii finali;

(f)le permite utilizatorilor comerciali și furnizorilor de servicii auxiliare accesul la aceleași elemente ale sistemului de operare, elemente de hardware sau de software, precum și interoperabilitatea cu acestea, care sunt disponibile sau utilizate la furnizarea de către gatekeeper a oricăror servicii auxiliare;

(g)le oferă agențiilor de publicitate și editorilor, la cererea acestora și în mod gratuit, acces la instrumentele de măsurare a performanței ale gatekeeperului și la informațiile necesare pentru ca agenții de publicitate și editorii să efectueze propria verificare independentă a inventarului anunțurilor publicitare;

(h)asigură portabilitatea efectivă a datelor generate prin activitatea unui utilizator comercial sau a unui utilizator final și, în special, pune la dispoziția utilizatorilor finali instrumente pentru a facilita exercitarea portabilității datelor, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679, inclusiv prin furnizarea unui acces continuu și în timp real;

(i)le oferă gratuit utilizatorilor comerciali sau terților autorizați de un utilizator comercial acces și utilizare efectivă, de înaltă calitate, continuă și în timp real a datelor agregate sau neagregate care sunt furnizate sau generate în contextul utilizării serviciilor de platformă esențiale relevante de către respectivii utilizatori comerciali și de către utilizatorii finali care utilizează produsele sau serviciile furnizate de respectivii utilizatori comerciali; pentru datele cu caracter personal, oferă acces și utilizare numai în cazul în care au legătură directă cu utilizarea efectuată de către utilizatorul final în ceea ce privește produsele sau serviciile oferite de utilizatorul comercial relevant prin intermediul serviciului de platformă esențial relevant și în cazul în care utilizatorul final optează pentru o astfel de partajare, dându-și consimțământul în sensul Regulamentului (UE) nr. 2016/679 ;

(j)îi oferă oricărui furnizor terț de motoare de căutare online, la cererea acestuia, acces în condiții echitabile, rezonabile și nediscriminatorii la datele privind ierarhizarea, interogarea, clicurile și vizualizarea legate de căutări gratuite și plătite generate de utilizatorii finali pe motoarele de căutare online ale gatekeeperului, sub rezerva anonimizării datelor privind interogarea, clicurile și vizualizarea care constituie date cu caracter personal;

(k)aplică condiții generale de acces echitabile și nediscriminatorii pentru utilizatorii comerciali în ceea ce privește magazinul său de aplicații software desemnat în temeiul articolului 3 din prezentul regulament.

2.În sensul alineatului (1) litera (a), datele care nu sunt disponibile publicului includ datele agregate și neagregate generate de utilizatorii comerciali care pot fi deduse din activitățile comerciale ale utilizatorilor comerciali sau ale clienților acestora sau colectate prin intermediul acestor activități în cadrul serviciului de platformă esențial al gatekeeperului.

Articolul 7
Respectarea obligațiilor de către gatekeeperi 

1.Măsurile puse în aplicare de gatekeeper pentru a asigura respectarea obligațiilor prevăzute la articolele 5 și 6 trebuie să fie eficace în atingerea obiectivului obligației relevante. Gatekeeperul se asigură că aceste măsuri sunt puse în aplicare în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 și cu Directiva 2002/58/CE, precum și cu legislația privind securitatea cibernetică, protecția consumatorilor și siguranța produselor.

2.În cazul în care Comisia constată că măsurile pe care gatekeeperul intenționează să le pună în aplicare în temeiul alineatului (1) sau pe care le-a pus în aplicare nu asigură respectarea efectivă a obligațiilor relevante prevăzute la articolul 6, aceasta poate preciza, printr-o decizie, măsurile pe care trebuie să le pună în aplicare gatekeeperul respectiv. Comisia adoptă o astfel de decizie în termen de șase luni de la inițierea procedurii în temeiul articolului 18.

3.Alineatul (2) din prezentul articol nu aduce atingere competențelor pe care le are Comisia în temeiul articolelor 25, 26 și 27.

4.În vederea adoptării deciziei menționate la alineatul (2), Comisia comunică constatările sale preliminare în termen de trei luni de la inițierea procedurii. În constatările preliminare, Comisia explică măsurile pe care intenționează să le ia sau pe care consideră că furnizorul de servicii de platformă esențiale în cauză ar trebui să le ia pentru a da curs efectiv constatărilor preliminare.

5.Atunci când precizează măsurile prevăzute la alineatul (2), Comisia se asigură că măsurile sunt eficace în atingerea obiectivelor obligației relevante și proporționale în circumstanțele specifice ale gatekeeperului și ale serviciului relevant.

6.În scopul precizării obligațiilor prevăzute la articolul 6 alineatul (1) literele (j) și (k), Comisia evaluează, de asemenea, dacă măsurile avute în vedere sau puse în aplicare asigură faptul că nu a mai rămas niciun dezechilibru între drepturile și obligațiile utilizatorilor comerciali și că măsurile în sine nu conferă gatekeeperului un avantaj care este disproporționat în raport cu serviciul furnizat de gatekeeper utilizatorilor comerciali.

7.Un gatekeeper poate solicita Comisiei inițierea unei proceduri în temeiul articolului 18 pentru a stabili dacă măsurile pe care acesta intenționează să le pună în aplicare sau pe care le-a pus în aplicare în temeiul articolului 6 sunt eficace în atingerea obiectivului obligației relevante în circumstanțele specifice. Un gatekeeper poate, odată cu cererea sa, să furnizeze un document justificativ pentru a explica în special de ce măsurile pe care intenționează să le pună în aplicare sau pe care le-a pus în aplicare sunt eficace în atingerea obiectivului obligației relevante în circumstanțele specifice.

Articolul 8
Suspendarea

1.Comisia poate, la cererea motivată a gatekeeperului, să suspende în mod excepțional, integral sau parțial, o obligație specifică prevăzută la articolele 5 și 6 pentru un serviciu de platformă esențial, printr-o decizie adoptată în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 32 alineatul (4), în cazul în care gatekeeperul demonstrează că respectarea obligației specifice respective ar pune în pericol, din cauza unor circumstanțe excepționale independente de controlul gatekeeperului, viabilitatea economică a activității gatekeeperului în Uniune și numai în măsura în care este necesar pentru a aborda amenințarea la viabilitatea sa. Comisia urmărește să adopte decizia de suspendare fără întârziere și în termen de cel mult 3 luni de la primirea unei cereri motivate complete. 

2.În cazul în care suspendarea este acordată în temeiul alineatului (1), Comisia își revizuiește decizia de suspendare în fiecare an. În urma unei astfel de revizuiri, Comisia fie ridică suspendarea, fie decide că sunt îndeplinite în continuare condițiile prevăzute la alineatul (1).

3.Comisia poate, la cererea motivată a unui gatekeeper, să suspende provizoriu aplicarea obligației relevante pentru unul sau mai multe servicii individuale de platformă esențiale, înainte de adoptarea deciziei în temeiul alineatului (1).

La evaluarea cererii, Comisia ține seama, în special, de impactul respectării obligației specifice asupra viabilității economice a activității gatekeeperului în Uniune, precum și asupra terților. Suspendarea poate fi supusă unor condiții și obligații care urmează să fie stabilite de Comisie pentru a se asigura un echilibru just între aceste interese și obiectivele prezentului regulament. O astfel de cerere poate fi făcută și aprobată în orice moment, în așteptarea evaluării de către Comisie în temeiul alineatului (1).

Articolul 9
Exonerări din motive imperative de interes public

1.Comisia poate, la cererea motivată a unui gatekeeper sau din proprie inițiativă, printr-o decizie adoptată în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 32 alineatul (4), să exonereze gatekeeperul, integral sau parțial, de o obligație specifică prevăzută la articolele 5 și 6 în legătură cu un serviciu individual de platformă esențial identificat în temeiul articolului 3 alineatul (7), în cazul în care o astfel de exonerare se justifică din motivele prevăzute la alineatul (2) din prezentul articol. Comisia adoptă decizia de exonerare în termen de cel mult 3 luni de la primirea unei cereri motivate complete.

2.O exonerare în temeiul alineatului (1) poate fi acordată numai din motive de:

(a)moralitate publică;

(b)sănătate publică;

(c)siguranță publică.

3.Comisia poate, la cererea motivată a unui gatekeeper sau din proprie inițiativă, să suspende provizoriu aplicarea obligației relevante pentru unul sau mai multe servicii individuale de platformă esențiale, înainte de adoptarea deciziei în temeiul alineatului (1).

La evaluarea cererii, Comisia ține seama, în special, de impactul respectării obligației specifice asupra considerațiilor menționate la alineatul (2), precum și de efectele asupra gatekeeperului în cauză și asupra terților. Suspendarea poate fi supusă unor condiții și obligații care urmează să fie stabilite de Comisie pentru a asigura un echilibru just între obiectivele urmărite de considerațiile menționate la alineatul (2) și obiectivele prezentului regulament. O astfel de cerere poate fi făcută și aprobată în orice moment, în așteptarea evaluării de către Comisie în temeiul alineatului (1).

Articolul 10
Actualizarea obligațiilor gatekeeperilor

1.Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 34 pentru a actualiza obligațiile prevăzute la articolele 5 și 6 în cazul în care, pe baza unei investigații de piață efectuate în temeiul articolului 17, a identificat necesitatea unor noi obligații care să abordeze practicile care limitează contestabilitatea serviciilor de platformă esențiale sau care sunt neloiale în același mod ca practicile vizate de obligațiile prevăzute la articolele 5 și 6.

1.Se consideră că o practică în sensul alineatului (1) este neloială sau limitează contestabilitatea serviciilor de platformă esențiale atunci când:

(a)există un dezechilibru între drepturile și obligațiile utilizatorilor comerciali, iar gatekeeperul obține un avantaj de pe urma utilizatorilor comerciali care este disproporționat față de serviciul furnizat de gatekeeper utilizatorilor comerciali sau

(b)contestabilitatea piețelor este slăbită ca urmare a unei astfel de practici a gatekeeperilor.

Articolul 11
Prevenirea eludării

1.Un gatekeeper se asigură că obligațiile menționate la articolele 5 și 6 sunt respectate pe deplin și în mod efectiv. Deși obligațiile prevăzute la articolele 5 și 6 se aplică în ceea ce privește serviciile de platformă esențiale desemnate în temeiul articolului 3, punerea lor în aplicare nu trebuie să fie subminată de niciun comportament al întreprinderii căreia îi aparține gatekeeperul, indiferent dacă acest comportament este de natură contractuală, comercială, tehnică sau de orice altă natură.

2.În cazul în care este necesar consimțământul pentru colectarea și prelucrarea datelor cu caracter personal pentru a asigura conformitatea cu prezentul regulament, gatekeeperul ia măsurile necesare fie pentru a le permite utilizatorilor comerciali să obțină în mod direct consimțământul necesar prelucrării lor, atunci când acest lucru este necesar în temeiul Regulamentului (UE) 2016/679 și al Directivei 2002/58/CE, fie pentru a respecta normele și principiile Uniunii în materie de protecție a datelor și a vieții private în alte moduri, inclusiv prin furnizarea de date anonimizate în mod corespunzător utilizatorilor comerciali, după caz. Gatekeeperul nu face ca obținerea acestui consimțământ de către utilizatorul comercial să fie mai împovărătoare decât pentru propriile servicii.

3.Un gatekeeper nu degradează condițiile sau calitatea niciunuia dintre serviciile de platformă esențiale furnizate utilizatorilor comerciali sau utilizatorilor finali care se prevalează de drepturile sau opțiunile prevăzute la articolele 5 și 6 și nici nu face excesiv de dificilă exercitarea drepturilor sau a alegerilor respective. 

Articolul 12
Obligativitatea informării cu privire la concentrări

1.Un gatekeeper informează Comisia cu privire la orice concentrare preconizată în sensul articolului 3 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 care implică un alt furnizor de servicii de platformă esențiale sau de orice alt serviciu furnizat în sectorul digital, indiferent dacă aceasta trebuie sau nu notificată unei autorități de concurență a Uniunii în temeiul Regulamentului (CE) nr. 139/2004 sau unei autorități naționale competente în materie de concurență în temeiul normelor naționale privind concentrările economice.

Un gatekeeper informează Comisia cu privire la o astfel de concentrare înainte de punerea sa în aplicare și după încheierea acordului, anunțarea ofertei publice sau achiziționarea pachetului de control.

2.Notificarea efectuată în temeiul alineatului (1) trebuie să descrie cel puțin pentru entitățile care se intenționează a fi achiziționate cifra lor de afaceri anuală în SEE și la nivel mondial, pentru orice serviciu de platformă esențial relevant cifra de afaceri anuală în SEE, numărul anual de utilizatori comerciali activi și numărul lunar de utilizatori finali activi, precum și justificarea concentrării avute în vedere.

3.În cazul în care, în urma unei concentrări, astfel cum este prevăzută la alineatul (1), serviciile de platformă esențiale suplimentare îndeplinesc în mod individual pragurile prevăzute la articolul 3 alineatul (2) litera (b), gatekeeperul în cauză informează Comisia în acest sens în termen de trei luni de la punerea în aplicare a concentrării și furnizează Comisiei informațiile menționate la articolul 3 alineatul (2).

Articolul 13
Obligativitatea efectuării unui audit

În termen de șase luni de la desemnarea sa în temeiul articolului 3, gatekeeperul prezintă Comisiei o descriere auditată în mod independent a oricărei tehnici de stabilire a profilului consumatorilor pe care gatekeeperul le aplică serviciilor sale de platformă esențiale identificate în temeiul articolului 3. Această descriere trebuie actualizată cel puțin o dată pe an.

Capitolul IV

Investigația de piață

Articolul 14
Inițierea unei investigații de piață

1.În cazul în care intenționează să efectueze o investigație de piață în vederea posibilei adoptări de decizii în temeiul articolelor 15, 16 și 17, Comisia adoptă o decizie de inițiere a unei investigații de piață.

2.Decizia de inițiere trebuie să precizeze:

(a)data inițierii investigației;

(b)descrierea chestiunii vizate de investigație;

(c)scopul investigației.

3.Comisia poate redeschide o investigație de piață pe care a închis-o în cazul în care:

(a)a intervenit o schimbare substanțială cu privire la oricare dintre faptele pe care s-a fundamentat decizia;

(b)decizia a fost fundamentată pe informații incomplete, incorecte sau înșelătoare, furnizate de întreprinderile în cauză.

Articolul 15
Investigația de piață pentru desemnarea gatekeeperilor

1.Comisia poate efectua o investigație de piață cu scopul de a examina dacă un furnizor de servicii de platformă esențiale ar trebui desemnat drept gatekeeper în temeiul articolului 3 alineatul (6) sau pentru a identifica serviciile de platformă esențiale aferente unui gatekeeper, în temeiul articolului 3 alineatul (7). Comisia depune eforturi pentru a-și încheia investigația prin adoptarea unei decizii în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 32 alineatul (4) în termen de douăsprezece luni de la inițierea investigației de piață.

2.În cursul unei investigații de piață efectuate în temeiul alineatului (1), Comisia depune eforturi pentru a comunica constatările sale preliminare furnizorului de servicii de platformă esențiale în cauză în termen de șase luni de la inițierea investigației. În constatările preliminare, Comisia trebuie să explice dacă consideră, cu titlu provizoriu, că furnizorul de servicii de platformă esențiale ar trebui desemnat drept gatekeeper în temeiul articolului 3 alineatul (6).

3.În cazul în care furnizorul de servicii de platformă esențiale îndeplinește pragurile prevăzute la articolul 3 alineatul (2), dar a prezentat argumente justificate într-o măsură semnificativă în conformitate cu articolul 3 alineatul (4), Comisia depune eforturi pentru a finaliza investigația de piață în termen de cinci luni de la inițierea ei, printr-o decizie adoptată în temeiul alineatului (1). În acest caz, Comisia depune eforturi pentru a comunica constatările sale preliminare în temeiul alineatului (2) furnizorului de servicii de platformă esențiale în termen de trei luni de la inițierea investigației.

4.Atunci când, în temeiul articolului 3 alineatul (6), Comisia desemnează drept gatekeeper un furnizor de servicii de platformă esențiale care nu are încă o poziție solidă și durabilă în ceea ce privește operațiunile sale, dar este previzibil că va avea o astfel de poziție în viitorul apropiat, aceasta declară că în cazul respectivului gatekeeper sunt aplicabile numai obligațiile prevăzute la articolul 5 litera (b) și la articolul 6 alineatul (1) literele (e), (f), (h) și (i), astfel cum sunt precizate în decizia de desemnare. Comisia declară aplicabile numai acele obligații care sunt adecvate și necesare pentru a preveni obținerea prin mijloace inechitabile de către gatekeeperul în cauză a unei poziții solide și durabile în ceea ce privește operațiunile acestuia. Comisia reexaminează o astfel de desemnare în conformitate cu procedura menționată la articolul 4.

Articolul 16
Investigația de piață cu privire la o nerespectare sistematică

1.În cazul în care investigația de piață arată că un gatekeeper a încălcat în mod sistematic obligațiile prevăzute la articolele 5 și 6 și și-a consolidat sau extins și mai mult poziția de gatekeeper în ceea ce privește caracteristicile menționate la articolul 3 alineatul (1), Comisia poate, printr-o decizie adoptată în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 32 alineatul (4), să impună acestui gatekeeper orice măsură corectivă comportamentală sau structurală care este proporțională cu încălcarea comisă și necesară pentru a asigura respectarea prezentului regulament. Comisia își încheie investigația prin adoptarea unei decizii în termen de douăsprezece luni de la inițierea investigației de piață.

2.Comisia nu poate impune măsuri corective structurale în temeiul alineatului (1) decât atunci când nu există o măsură corectivă comportamentală la fel de eficace sau atunci când, deși există o măsură corectivă comportamentală la fel de eficace, aceasta ar fi mai împovărătoare pentru gatekeeperul în cauză decât o măsură corectivă structurală.

3.Se consideră că un gatekeeper nu a respectat în mod sistematic obligațiile prevăzute la articolele 5 și 6 în cazul în care Comisia a emis cel puțin trei decizii privind nerespectarea sau de aplicare de amenzi în temeiul articolului 25 și, respectiv, 26 împotriva unui gatekeeper în legătură cu oricare dintre serviciile sale de platformă esențiale, într-o perioadă de cinci ani înainte de adoptarea deciziei de inițiere a unei investigații de piață în vederea unei posibile adoptări a unei decizii în temeiul prezentului articol.

4.Se consideră că un gatekeeper și-a consolidat sau extins și mai mult poziția de gatekeeper în ceea ce privește caracteristicile menționate la articolul 3 alineatul (1) în cazul în care impactul său asupra pieței interne a crescut și mai mult, importanța sa ca portal prin care utilizatorii comerciali ajung la utilizatorii finali a crescut și mai mult sau în cazul în care acesta are o poziție mai solidă și mai durabilă în ceea ce privește operațiunile sale.

5.Comisia îi comunică obiecțiile sale gatekeeperului în cauză în termen de șase luni de la inițierea investigației. În obiecțiile sale, Comisia explică dacă consideră, cu titlu preliminar, că sunt îndeplinite condițiile de la alineatul (1) și care este măsura corectivă sau care sunt măsurile corective pe care le consideră, cu titlu preliminar, necesare și proporționale. 

6.Comisia poate, în orice moment pe parcursul investigației de piață, să prelungească durata acesteia în cazul în care prelungirea este justificată de motive obiective și este proporțională. Prelungirea se poate aplica termenului până la care Comisia trebuie să își formuleze obiecțiile sau termenului pentru adoptarea deciziei finale. Durata totală a oricărei prelungiri sau a oricăror prelungiri în temeiul prezentului alineat nu poate depăși șase luni. Comisia poate analiza angajamentele asumate în temeiul articolului 23 și le poate conferi caracter obligatoriu în decizia sa.

Articolul 17
Investigația de piață privind noi servicii și noi practici

Comisia poate efectua o investigație de piață cu scopul de a examina dacă unul sau mai multe servicii din sectorul digital ar trebui adăugate pe lista serviciilor de platformă esențiale sau pentru a detecta tipurile de practici care ar putea limita contestabilitatea serviciilor de platformă esențiale sau care ar putea fi neloiale și care nu sunt abordate în mod eficace de prezentul regulament. Aceasta emite un raport public în termen de cel mult 24 luni de la inițierea investigației de piață.

După caz, raportul respectiv:

(a)este însoțit de o propunere de modificare a prezentului regulament pentru a include servicii suplimentare din sectorul digital pe lista serviciilor de platformă esențiale prevăzută la articolul 2 punctul 2;

(b)este însoțit de un act delegat de modificare a articolului 5 sau 6, astfel cum se prevede la articolul 10.

Capitolul V

Competențe de investigare, de asigurare a respectării și de monitorizare

Articolul 18
Inițierea procedurii

În cazul în care intenționează să desfășoare proceduri în vederea posibilei adoptări de decizii în temeiul articolelor 7, 25 și 26, Comisia, adoptă o decizie de inițiere a unei proceduri.

Articolul 19
Cererile de informații

1.Comisia poate solicita întreprinderilor și asociațiilor de întreprinderi, printr-o simplă cerere sau printr-o decizie, să furnizeze toate informațiile necesare, inclusiv în scopul monitorizării, al punerii în aplicare și al asigurării respectării normelor stabilite în prezentul regulament. Comisia poate solicita, de asemenea, acces la bazele de date și la algoritmii întreprinderilor și poate solicita explicații cu privire la acestea printr-o simplă cerere sau printr-o decizie.

2.Comisia poate solicita informații întreprinderilor și asociațiilor de întreprinderi în temeiul alineatului (1) și înainte de inițierea unei investigații de piață în temeiul articolului 14 sau a unei proceduri în temeiul articolului 18.

3.Atunci când trimite o cerere simplă de informații unei întreprinderi sau unei asociații de întreprinderi, Comisia indică scopul cererii, precizează informațiile solicitate și stabilește termenul până la care trebuie furnizate informațiile, precum și sancțiunile prevăzute la articolul 26 pentru furnizarea de informații sau explicații incomplete, incorecte sau înșelătoare.

4.Atunci când Comisia solicită, printr-o decizie, întreprinderilor sau asociațiilor de întreprinderi să furnizeze informații, indică scopul solicitării, precizează informațiile cerute și stabilește termenul până la care trebuie furnizate acestea. Atunci când Comisia solicită întreprinderilor să ofere acces la bazele lor de date și la algoritmii lor, indică temeiul juridic și scopul solicitării și stabilește termenul până la care trebuie furnizate acestea. Comisia indică, de asemenea, sancțiunile prevăzute la articolul 26 și indică sau aplică penalitățile cu titlu cominatoriu prevăzute la articolul 27. Comisia indică, de asemenea, dreptul de a ataca decizia în fața Curții de Justiție.

5.Întreprinderile sau asociațiile de întreprinderi ori reprezentanții acestora furnizează informațiile solicitate în numele întreprinderii sau al asociației de întreprinderi în cauză. Avocații autorizați în mod corespunzător să acționeze pot furniza informațiile în numele clienților lor. Clienții lor rămân pe deplin răspunzători în cazul în care informațiile furnizate sunt incomplete, incorecte sau înșelătoare.

6.La cererea Comisiei, guvernele și autoritățile statelor membre îi furnizează Comisiei toate informațiile necesare pentru a-și îndeplini sarcinile care i-au fost atribuite prin prezentul regulament.

Articolul 20
Competența de a desfășura interviuri și a lua declarații

Comisia poate intervieva orice persoană fizică sau juridică care consimte să fie intervievată în scopul colectării de informații referitoare la obiectul unei investigații, inclusiv în ceea ce privește monitorizarea, punerea în aplicare și asigurarea respectării normelor prevăzute în prezentul regulament.

Articolul 21
Competența de a efectua inspecții la fața locului

1.Comisia poate efectua inspecții la fața locului la sediul unei întreprinderi sau al unei asociații de întreprinderi.

2.Inspecțiile la fața locului pot fi efectuate, de asemenea, cu asistența auditorilor sau a experților numiți de Comisie în temeiul articolului 24 alineatul (2).

3.În timpul inspecțiilor la fața locului, Comisia și auditorii sau experții desemnați de aceasta pot solicita întreprinderii sau asociației de întreprinderi să ofere acces și explicații cu privire la organizarea, funcționarea, sistemul informatic, algoritmii, manipularea datelor și conduita profesională. Comisia și auditorii sau experții desemnați de aceasta pot adresa întrebări personalului-cheie.

4.Întreprinderile sau asociațiile de întreprinderi sunt obligate să se supună inspecțiilor la fața locului dispuse de Comisie prin decizie. Decizia indică obiectul și scopul vizitei, stabilește data la care începe și indică sancțiunile prevăzute la articolele 26 și 27, precum și dreptul de a ataca decizia în fața Curții de Justiție.

Articolul 22
Măsuri provizorii

1.În caz de urgență cauzată de riscul unor prejudicii grave și ireparabile pentru utilizatorii comerciali sau utilizatorii finali ai gatekeeperilor, Comisia poate, printr-o decizie adoptată în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 32 alineatul (4), să dispună măsuri provizorii împotriva unui gatekeeper pe baza constatării prima facie a unei încălcări a articolului 5 sau 6.

2.O decizie în temeiul alineatului (1) poate fi adoptată numai în contextul procedurilor inițiate în vederea posibilei adoptări a unei decizii de neconformitate în temeiul articolului 25 alineatul (1). Prezenta decizie se aplică pe o durată specificată și poate fi reînnoită în măsura în care este necesar și oportun.

Articolul 23
Angajamente

1.În cazul în care, în cursul procedurilor inițiate în temeiul articolului 16 sau 25, gatekeeperul în cauză oferă angajamente pentru serviciile de platformă esențiale relevante pentru a asigura respectarea obligațiilor prevăzute la articolele 5 și 6, Comisia poate, printr-o decizie adoptată în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 32 alineatul (4), să confere acestor angajamente un caracter obligatoriu pentru respectivul gatekeeper și să declare că nu există motive suplimentare pentru a acționa.

2.Comisia poate redeschide, printr-o decizie, la cerere sau din proprie inițiativă, procedurile relevante, în cazul în care:

(a)a intervenit o schimbare substanțială cu privire la oricare dintre faptele pe care s-a fundamentat decizia;

(b)gatekeeperul în cauză acționează contrar angajamentelor sale;

(c)decizia a fost fundamentată pe informații incomplete, incorecte sau înșelătoare, furnizate de părți.

3.În cazul în care Comisia consideră că angajamentele prezentate de gatekeeperul în cauză nu pot asigura respectarea efectivă a obligațiilor prevăzute la articolele 5 și 6, aceasta explică motivele pentru care nu dă un caracter obligatoriu angajamentelor respective în decizia de încheiere a procedurilor relevante.

Articolul 24
Monitorizarea obligațiilor și a măsurilor

1.Comisia poate întreprinde acțiunile necesare pentru a monitoriza punerea în aplicare efectivă și respectarea obligațiilor prevăzute la articolele 5 și 6, precum și a deciziilor luate în temeiul articolelor 7, 16, 22 și 23.

2.Acțiunile întreprinse în temeiul alineatului (1) pot include numirea unor experți și auditori externi independenți care să ofere asistență Comisiei în monitorizarea obligațiilor și a măsurilor și care să îi furnizeze acesteia expertiză sau cunoștințe specifice.

Articolul 25
Neconformitatea

1.Comisia adoptă o decizie de neconformitate conform procedurii de consultare menționate la articolul 32 alineatul (4) în cazul în care constată că un gatekeeper nu respectă una sau mai multe dintre următoarele:

(a)oricare dintre obligațiile prevăzute la articolul 5 sau 6;

(b)măsurile specificate într-o decizie adoptată în temeiul articolului 7 alineatul (2);

(c)măsurile impuse în temeiul articolului 16 alineatul (1);

(d)măsurile provizorii impuse în temeiul articolului 22 sau

(e)angajamentele cărora li s-a dat un caracter obligatoriu din punct de vedere juridic în temeiul articolului 23.

2.Înainte de adoptarea deciziei în temeiul alineatului (1), Comisia comunică constatările sale preliminare gatekeeperului în cauză. În constatările preliminare, Comisia explică măsurile pe care intenționează să le ia sau pe care consideră că ar trebui să fie luate de către gatekeeper pentru a da curs efectiv constatărilor preliminare.

3.În decizia de neconformitate adoptată în temeiul alineatului (1), Comisia dispune încetarea, într-un termen adecvat, a nerespectării de către gatekeeper și furnizarea de către acesta de explicații cu privire la modul în care intenționează să se conformeze deciziei.

4.Gatekeeperul îi furnizează Comisiei descrierea măsurilor pe care le-a luat pentru a asigura respectarea deciziei adoptate în temeiul alineatului (1).

5.În cazul în care Comisia constată că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alineatul (1), aceasta încheie investigația printr-o decizie.

Articolul 26
Amenzi

1.În decizia adoptată în temeiul articolului 25, Comisia poate aplica unui gatekeeper amenzi care nu depășesc 10 % din cifra de afaceri totală a acestuia pe exercițiul financiar precedent, în cazul în care constată că respectivul gatekeeper nu respectă, intenționat sau din neglijență:

(a)oricare dintre obligațiile care îi revin în temeiul articolelor 5 și 6;

(b)măsurile specificate de Comisie într-o decizie adoptată în temeiul articolului 7 alineatul (2);

(c)măsurile impuse în temeiul articolului 16 alineatul (1);

(d)o decizie prin care se dispun măsuri provizorii în temeiul articolului 22;

(e)un angajament care a devenit obligatoriu printr-o decizie adoptată în temeiul articolului 23.

2.Comisia poate aplica, printr-o decizie, întreprinderilor și asociațiilor de întreprinderi amenzi care nu depășesc 1 % din cifra lor de afaceri totală pe exercițiul financiar precedent, în cazul în care acestea, în mod intenționat sau din neglijență:

(a)nu furnizează în termenul stabilit informațiile necesare pentru evaluarea desemnării acestora drept gatekeeperi în temeiul articolului 3 alineatul (2) sau furnizează informații incorecte, incomplete sau înșelătoare;

(b)nu comunică informațiile pe care trebuie să le furnizeze în temeiul articolului 12 sau furnizează informații incorecte, incomplete sau înșelătoare;

(c)nu prezintă descrierea solicitată în temeiul articolului 13;

(d)informațiile sau explicațiile pe care furnizează în temeiul articolului 19 sau 20 sunt incorecte, incomplete sau înșelătoare;

(e)nu oferă acces la baze de date și algoritmi în temeiul articolului 19;

(f)nu rectifică, în termenul stabilit de Comisie, informațiile incorecte, incomplete sau înșelătoare furnizate de către un membru al personalului său ori nu furnizează sau refuză să furnizeze informații complete cu privire la fapte legate de obiectul și scopul unei inspecții efectuate în temeiul articolului 21;

(g)refuză să se supună unei inspecții la fața locului efectuate în temeiul articolului 21.

3.La stabilirea cuantumului amenzii, se ține seama de gravitatea, durata, recurența și, în cazul amenzilor aplicate în temeiul alineatului (2), de întârzierea cauzată procedurii.

4.Atunci când se aplică o amendă unei asociații de întreprinderi ținând seama de cifra de afaceri a membrilor săi, iar asociația nu este solvabilă, asociația este obligată să solicite contribuții din partea membrilor săi pentru a acoperi cuantumul amenzii.

În cazul în care aceste contribuții nu au fost plătite asociației într-un termen stabilit de Comisie, aceasta poate solicita ca amenda să fie plătită direct de către oricare dintre întreprinderile ai căror reprezentanți erau membri ai organismelor de decizie ale asociației în cauză.

După ce a solicitat plata în conformitate cu al doilea paragraf, Comisia poate cere plata soldului de către oricare dintre membrii asociației care erau activi pe piața pe care a avut loc încălcarea, atunci când acest lucru este necesar pentru a asigura plata integrală a amenzii.

Cu toate acestea, Comisia nu solicită plata în temeiul celui de-al doilea sau al treilea paragraf întreprinderilor care demonstrează că nu au pus în aplicare decizia asociației care a dus la încălcare și că fie nu au avut cunoștință de existența acesteia, fie s-au distanțat activ de aceasta, înaintea inițierii investigației de către Comisie în cazul respectiv.

Răspunderea financiară a fiecărei întreprinderi în privința plății amenzii nu poate depăși 10 % din cifra totală de afaceri a acesteia pe exercițiul financiar precedent.

Articolul 27
Penalități cu titlu cominatoriu

1.Comisia poate aplica, prin decizie, întreprinderilor sau asociațiilor de întreprinderi, inclusiv gatekeeperilor, în cazurile aplicabile, penalități cu titlu cominatoriu care nu depășesc 5 % din cifra de afaceri zilnică medie pe exercițiul financiar precedent, pe zi, calculate de la data stabilită în decizie, pentru a le obliga:

(a)să se supună deciziei adoptate în temeiul articolului 16 alineatul (1);

(b)să furnizeze informații corecte și complete în termenul impus de o cerere de informații formulată într-o decizie adoptată în temeiul articolului 19;

(c)să asigure accesul la bazele de date și la algoritmii întreprinderilor și să ofere explicații cu privire la acestea, conform prevederilor unei decizii adoptate în temeiul articolului 19;

(d)să se supună unei inspecții la fața locului dispuse prin intermediul unei decizii adoptate în temeiul articolului 21;

(e)să respecte o decizie care dispune măsuri provizorii în temeiul articolului 22 alineatul (1);

(f)să își respecte angajamentele devenite obligatorii printr-o decizie adoptată în temeiul articolului 23 alineatul (1);

(g)să respecte o decizie adoptată în temeiul articolului 25 alineatul (1).

2.Atunci când întreprinderile și-au îndeplinit obligația a cărei respectare se dorea a fi asigurată prin penalitățile cu titlu cominatoriu, Comisia poate, printr-o decizie adoptată în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 32 alineatul (4), să stabilească cuantumul definitiv al penalității cu titlu cominatoriu la o valoare mai mică decât cea care ar rezulta din decizia inițială.

Articolul 28
Termenele de prescripție pentru aplicarea de sancțiuni

1.Competențele conferite Comisiei prin articolele 26 și 27 fac obiectul unui termen de prescripție de trei ani.

2.Prescripția începe să curgă din ziua în care se comite încălcarea. Cu toate acestea, în cazul unor încălcări continue sau repetate, prescripția începe să curgă din ziua încetării încălcării.

3.Orice acțiune întreprinsă de Comisie în scopul unei investigații sau al unei proceduri referitoare la o încălcare duce la întreruperea termenului de prescripție pentru impunerea de amenzi sau de penalități cu titlu cominatoriu. Termenul de prescripție se întrerupe cu efect de la data la care acțiunea este notificată cel puțin unei întreprinderi sau asociații de întreprinderi care a participat la încălcare. Printre acțiunile care întrerup termenul de prescripție se numără, în special, următoarele:

(a)cereri de informații din partea Comisiei;

(b)o inspecție la fața locului;

(c)inițierea unei proceduri de către Comisie în temeiul articolului 18.

4.După fiecare întrerupere, termenul de prescripție începe să curgă din nou de la zero. Totuși, termenul de prescripție expiră cel târziu în ziua în care s-a scurs o perioadă egală cu dublul termenului de prescripție fără să se fi aplicat o amendă sau penalități cu titlu cominatoriu de către Comisie. Această perioadă se prelungește cu perioada în care termenul de prescripție a fost suspendat în temeiul alineatului (5).

5.Termenul de prescripție pentru aplicarea amenzilor sau a penalităților cu titlu cominatoriu se suspendă pe perioada în care decizia Comisiei face obiectul unor proceduri pendinte în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Articolul 29
Termenele de prescripție pentru executarea sancțiunilor

1.Competența Comisiei de a pune în aplicare deciziile luate în temeiul articolelor 26 și 27 face obiectul unui termen de prescripție de cinci ani.

2.Termenul de prescripție începe să curgă de la data la care decizia devine definitivă.

3.Termenul de prescripție pentru executarea sancțiunilor este întrerupt:

(a)prin notificarea unei decizii de modificare a cuantumului inițial al amenzii sau al penalităților cu titlu cominatoriu sau de refuzare a unei cereri de modificare;

(b)prin orice act al Comisiei sau al unui stat membru care acționează la cererea Comisiei, care are drept scop executarea silită a amenzii sau a penalităților cu titlu cominatoriu.

4.După fiecare întrerupere, termenul de prescripție începe să curgă din nou de la zero.

5.Termenul de prescripție pentru executarea sancțiunilor se suspendă pe perioada în care:

(a)se acordă timp pentru efectuarea plății;

(b)executarea silită a plății este suspendată în temeiul unei hotărâri a Curții de Justiție.

Articolul 30
Dreptul de a fi ascultat și dreptul de acces la dosar

1.Înainte de adoptarea unei decizii în temeiul articolului 7, al articolului 8 alineatul (1), al articolului 9 alineatul (1), al articolelor 15, 16, 22, 23, 25 și 26 și al articolului 27 alineatul (2), Comisia îi oferă gatekeeperului sau întreprinderii ori asociației de întreprinderi în cauză posibilitatea de a fi ascultat(ă) cu privire la:

(a)constatările preliminare ale Comisiei, inclusiv cu privire la orice chestiune referitor la care Comisia a ridicat obiecții;

(b)măsurile pe care Comisia ar putea intenționa să le adopte având în vedere constatările preliminare menționate la litera (a) de la prezentul alineat.

2.Gatekeeperii, întreprinderile și asociațiile de întreprinderi în cauză își pot prezenta observațiile cu privire la constatările preliminare ale Comisiei într-un termen care este stabilit de Comisie în concluziile sale preliminare și care nu poate fi mai mic de 14 zile.

3.Comisia își bazează deciziile numai pe obiecțiile cu privire la care gatekeeperii, întreprinderile și asociațiile de întreprinderi în cauză au fost în măsură să prezinte observații.

4.Dreptul la apărare al gatekeeperului sau al întreprinderii ori al asociației de întreprinderi în cauză este pe deplin respectat în cadrul tuturor procedurilor. Gatekeeperul sau întreprinderea ori asociația de întreprinderi în cauză are dreptul de a avea acces la dosarul Comisiei în condițiile unei divulgări negociate, sub rezerva interesului legitim al întreprinderilor de a-și proteja secretele profesionale. Dreptul de acces la dosar nu include accesul la informațiile confidențiale și la documente interne ale Comisiei sau ale autorităților statelor membre. În special, dreptul de acces nu include accesul la corespondența dintre Comisie și autoritățile statelor membre. Nicio dispoziție a prezentului alineat nu împiedică Comisia să divulge și să utilizeze informațiile necesare pentru a dovedi o încălcare.

Articolul 31
Secretul profesional

1.Informațiile colectate în temeiul articolelor 3, 12, 13, 19, 20 și 21 se utilizează numai în scopurile prezentului regulament.

2.Fără a aduce atingere schimbului și utilizării informațiilor furnizate în vederea utilizării în temeiul articolelor 32 și 33, Comisia, autoritățile statelor membre, funcționarii acestora și alte persoane care lucrează sub supravegherea acestor autorități, precum și orice persoană fizică sau juridică, inclusiv auditorii și experții numiți în temeiul articolului 24 alineatul (2), nu divulgă informațiile obținute sau schimbate în temeiul prezentului regulament și informațiile care, prin natura lor, sunt protejate de secretul profesional. Această obligație se aplică, de asemenea, tuturor reprezentanților și experților statelor membre care participă la oricare dintre activitățile Comitetului consultativ pentru piețele digitale în temeiul articolului 32.

Articolul 32
Comitetul consultativ pentru piețele digitale

1.Comisia este asistată de Comitetul consultativ pentru piețele digitale. Acesta este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

2.În cazul în care avizul comitetului trebuie obținut prin procedură scrisă, respectiva procedură se încheie fără rezultat atunci când, în termenul stabilit pentru emiterea avizului, președintele comitetului decide astfel sau o majoritate simplă a membrilor comitetului solicită acest lucru.

3.Comisia comunică avizul Comitetului consultativ pentru piețele digitale destinatarului unei decizii individuale, împreună cu decizia respectivă. Comisia face public avizul, împreună cu decizia, ținând însă cont de interesul legitim de protejare a secretului profesional.

4.Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 al Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

Articolul 33
Cererea de efectuare a unei investigații de piață

1.Atunci când trei sau mai multe state membre îi solicită Comisiei să inițieze o investigație în temeiul articolului 15, deoarece consideră că există motive rezonabile pentru a suspecta că un furnizor de servicii de platformă esențiale ar trebui desemnat gatekeeper, Comisia examinează, în termen de patru luni, dacă există motive întemeiate pentru a iniția o astfel de investigație.

2.Statele membre prezintă dovezi în sprijinul cererii lor.

CAPITOLUL VI

Dispoziții generale

Articolul 34
Publicarea deciziilor

1.Comisia publică deciziile pe care le adoptă în temeiul articolelor 3, 7, 8, 9, 15, 16, 17, 22, al articolului 23 alineatul (1) și al articolelor 25, 26 și 27. Publicarea indică numele părților și conținutul principal al deciziei, inclusiv orice sancțiune aplicată.

2.Publicarea ține seama de interesul legitim al gatekeeperilor sau al terților de a-și proteja informațiile confidențiale.

Articolul 35
Controlul efectuat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene

În conformitate cu articolul 261 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Curtea de Justiție a Uniunii Europene are competență de fond în ceea ce privește controlul deciziilor prin care Comisia a impus amenzi sau penalități cu titlu cominatoriu. Curtea de Justiție poate anula, reduce sau majora amenzile sau penalitățile cu titlu cominatoriu aplicate.

Articolul 36
Dispoziții de punere în aplicare

1.Comisia poate adopta acte de punere în aplicare în ceea ce privește: articolele 3, 6, 12, 13, 15, 16, 17, 20, 22, 23, 25 și 30

(a)forma, conținutul și alte detalii privind notificările și transmiterile efectuate în temeiul articolului 3;

(b)forma, conținutul și alte detalii ale măsurilor tehnice pe care gatekeeperii trebuie să le pună în aplicare pentru a asigura conformitatea cu articolul 6 alineatul (1) literele (h), (i) și (j);

(c)forma, conținutul și alte detalii privind notificările și transmiterile efectuate în temeiul articolelor 12 și 13;

(d)aranjamentele de ordin practic referitoare la prelungirea termenelor prevăzută la articolul 16;

(e)aranjamentele de ordin practic referitoare la investigațiile efectuate în temeiul articolelor 15, 16, 17 și la procedurile desfășurate în temeiul articolelor 22, 23 și 25;

(f)aranjamentele de ordin practic referitoare la exercitarea dreptului de a fi ascultat prevăzut la articolul 30;

(g)aranjamentele de ordin practic referitoare la divulgarea negociată a informațiilor prevăzută la articolul 30;

2.Aranjamentele de ordin practic referitoare la cooperarea și coordonarea dintre Comisie și statele membre prevăzute la articolul 1 alineatul (7). Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 32 alineatul (4). Înainte de adoptarea oricărei dispoziții în temeiul alineatului (1), Comisia publică un proiect al acesteia și invită toate părțile interesate să-și prezinte observațiile în termenul stabilit de aceasta, care nu poate fi mai scurt de o lună.

Articolul 37
Exercitarea delegării

1.Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

2.Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 3 alineatul (6) și la articolul 9 alineatul (1) se conferă Comisiei pentru o perioadă de cinci ani începând cu ZZ/LL/AAAA. Comisia elaborează un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp cu o durată identică, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cu cel puțin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

3.Delegarea de competențe menționată la articolul 3 alineatul (6) și la articolul 9 alineatul (1) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară precizată în decizie. Decizia nu aduce atingere validității actelor delegate care sunt deja în vigoare.

4.Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

5.De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

6.Un act delegat adoptat în temeiul articolului 3 alineatul (6) sau al articolului 9 alineatul (1) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 38
Revizuirea

1.Până la ZZ/LL/AAAA și, ulterior, din trei ani în trei ani, Comisia efectuează o evaluare a prezentului regulament și prezintă un raport Parlamentului European, Consiliului și Comitetului Economic și Social European.

2.Evaluările stabilesc dacă pot fi necesare norme suplimentare, inclusiv în ceea ce privește lista serviciilor de platformă esențiale prevăzută la articolul 2 punctul 2, obligațiile prevăzute la articolele 5 și 6 și asigurarea respectării acestora, pentru a se asigura că piețele digitale din întreaga Uniune sunt contestabile și echitabile. În urma evaluărilor, Comisia ia măsurile adecvate, care pot include propuneri legislative.

3.Statele membre furnizează orice informație relevantă pe care o dețin și de care Comisia ar putea avea nevoie în vederea întocmirii raportului menționat la alineatul (1).

Articolul 39
Intrare în vigoare și aplicare

1.Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

2.Prezentul regulament se aplică începând de la șase luni de la intrarea sa în vigoare.

Cu toate acestea, articolele 3, 15, 18, 19, 20, 21, 26, 27, 30, 31 și 34 se aplică de la [data intrării în vigoare a prezentului regulament].

3.Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e) în structura ABM/ABB

1.3.Natura propunerii/inițiativei

1.4.Obiectiv(e)

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.6.Durata și impactul financiar

1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e)

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

2.2.Sistemul de gestiune și de control

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor 

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor operaționale

3.2.3.Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

3.2.5.Contribuțiile terților

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e) în structura ABM/ABB 42  

1.3.Natura propunerii/inițiativei

☑ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă 

◻ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă întreprinsă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 43  

◻ Propunerea/inițiativa se referă la prelungirea unei acțiuni existente 

◻ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune redirecționată către o acțiune nouă 

1.4.Obiectiv(e)

1.4.1.Obiectiv(e) strategic(e) multianual(e) al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă

1.4.2.Obiectiv(e) specific(e) și activitate (activități) ABM/ABB vizate

1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care ar trebui să le aibă propunerea/inițiativa asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

1.4.4.Indicatori de rezultate și impact

A se specifica indicatorii pentru monitorizarea punerii în aplicare a propunerii/inițiativei.

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung

1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

1.5.4.Compatibilitatea și posibila sinergie cu alte instrumente corespunzătoare

1.6.Durata și impactul financiar

◻ Propunere/inițiativă cu durată limitată

–◻    Propunere/inițiativă în vigoare din [ZZ/LL]AAAA până la [ZZ/LL]AAAA

–◻    Impact financiar din AAAA până în AAAA

☑ Propunere/inițiativă cu durată limitată

–Punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din 2022 până în 2025,

–urmată de o perioadă de funcționare la capacitate maximă.

1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 47  

☑ Gestiune directă asigurată de Comisie

–☑ prin intermediul departamentelor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;

–◻    prin intermediul agențiilor executive

◻ Gestiune partajată cu statele membre

◻ Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

–◻ țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea;

–◻ organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

–◻BEI și Fondului european de investiții;

–◻ organismelor menționate la articolele 208 și 209 din Regulamentul financiar;

–◻ organismelor de drept public;

–◻ organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;

–◻ organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

–◻ persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, și care sunt identificate în actul de bază relevant.

–Dacă se indică mai multe moduri de gestiune, a se furniza detalii suplimentare în secțiunea „Observații”.

Observații

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

A se preciza frecvența și condițiile aferente monitorizării și raportării.

2.2.Sistemul de gestiune și de control

2.2.1.Risc(uri) identificat(e)

2.2.2.Informații privind sistemul de control intern instituit

2.2.3.Estimarea costurilor și a beneficiilor controalelor și evaluarea nivelului prevăzut de risc de eroare

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

·Linii bugetare existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

milioane EUR (cu trei zecimale)

milioane EUR (cu trei zecimale)

milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor operaționale

3.2.3.Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.3.1.Rezumat

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

–☑    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

Necesarul de credite pentru resursele umane și pentru alte cheltuieli cu caracter administrativ va fi acoperit de creditele direcției generale (DG) respective care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau au fost redistribuite intern în cadrul DG-ului respectiv, completate, după caz, cu resurse suplimentare care ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

3.2.3.2.Necesarul de resurse umane estimat

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

–☑    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimări în echivalent normă întreagă

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau redistribuite intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, cu resurse suplimentare ce ar putea fi acordate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

3.2.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

–☑    Propunerea/inițiativa este compatibilă cu actualul cadru financiar multianual.

–◻    Propunerea/inițiativa necesită o reprogramare a rubricii corespunzătoare din cadrul financiar multianual.

–◻    Propunerea/inițiativa necesită recurgerea la instrumentul de flexibilitate sau revizuirea cadrului financiar multianual.

3.2.5.Contribuțiile terților

–Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților.

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

milioane EUR (cu trei zecimale)

ANEXĂ 
la FIȘA FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

Titlul propunerii/inițiativei

NUMĂRUL și COSTURILE aferente RESURSELOR UMANE CONSIDERATE NECESARE

COSTURI aferente ALTOR CHELTUIELI ADMINISTRATIVE

METODE de CALCUL UTILIZATE pentru ESTIMAREA COSTURILOR

Resurse umane

Alte cheltuieli administrative

OBSERVAȚII SUPLIMENTARE la FIȘA FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ și la ANEXA la aceasta

Costurile aferente resurselor umane considerate necesare

Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

Necesarul de credite administrative va fi acoperit de creditele alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau care au fost redistribuite, completate, dacă este necesar, cu resursele suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și ținând seama de constrângerile bugetare.

Costuri aferente altor cheltuieli administrative

Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite administrative, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

milioane EUR (cu trei zecimale)

Necesarul de credite administrative va fi acoperit de creditele alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau care au fost redistribuite, completate, dacă este necesar, cu resursele suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și ținând seama de constrângerile bugetare.

Metodele de calcul utilizate pentru estimarea costurilor

Resurse umane

Actul legislativ privind piețele digitale este o inițiativă de reglementare nouă care contribuie la cursul strategic stabilit în comunicarea intitulată „Conturarea viitorului digital al Europei”. Acesta are un caracter orizontal și vizează diferite domenii de competență ale Comisiei, cum ar fi cele legate de piața internă, serviciile digitale și protecția concurenței.

Pentru a se asigura că regulamentul este pus în aplicare de către întreprinderi, vor trebui instituite la nivelul UE controale și monitorizări ex ante, cum ar fi desemnarea gatekeeperilor, monitorizarea respectării normelor de către gatekeeperi, adoptarea deciziilor de neconformitate, evaluarea cererilor de exonerare, efectuarea de investigații de piață, asigurarea respectării deciziilor rezultate și punerea în aplicare a actelor.

La estimarea bugetului și a numărului de angajați necesar pentru inițiativă, au fost depuse eforturi în vederea creării de sinergii și a utilizării cadrului existent, pentru a se evita necesitatea de a porni de la zero, lucru care ar presupune un număr și mai mare de angajați decât cel prevăzut în calculul actual.

Deși pot fi găsite sinergii în ceea ce privește personalul, cunoștințele și infrastructura în cadrul celor trei direcții generale principale și al serviciilor Comisiei, importanța și amploarea inițiativei depășesc cadrul actual. În plus, Comisia va trebui să își sporească prezența pe piețele digitale, deoarece regulamentul prevede termene legale, ceea ce înseamnă că trebuie alocate fără întârziere resurse pentru aceste sarcini. Realocarea resurselor umane necesare în cadrul celor trei direcții generale principale nu este posibilă în prezent fără a pune în pericol toate celelalte domenii de aplicare. Prin urmare, este important să se redistribuie personal din surse din afara celor trei direcții generale principale dacă se dorește îndeplinirea obiectivului inițiativei, precum și a obiectivelor celor trei direcții generale principale.

Alte cheltuieli administrative

Observații suplimentare la fișa financiară legislativă și la anexa la aceasta

Cheltuielile operaționale vor fi împărțite între DG COMP și DG GROW pentru Programul privind piața unică și DG CNECT pentru programul Europa digitală.

Cheltuielile administrative vor fi împărțite între DG COMP, DG GROW și DG CNECT.

(1)    O astfel de monitorizare online a utilizatorilor finali și de creare de profiluri online ale acestora nu este neapărat o problemă, dar este important să se asigure că acest lucru se realizează într-un mod controlat și transparent, cu respectarea dispozițiilor privind viața privată, protecția datelor și protecția consumatorilor.

(2)    Importanța asigurării unor condiții de concurență echitabile care să sprijine valorile esențiale, cum ar fi diversitatea culturală și pluralismul mass-mediei, a fost subliniată, de exemplu, de Consiliu în concluziile sale privind consolidarea conținutului european în economia digitală și garantarea unui sistem mediatic liber și pluralist.

(3)    Pentru detalii suplimentare, a se vedea, de asemenea, secțiunea 5.2.1 din evaluarea impactului.

(4)    Regulamentul (UE) 2019/1150 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind promovarea echității și a transparenței pentru întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online (Text cu relevanță pentru SEE), JO L 186, 11.7.2019, p. 57.

(5)    Regulamentul (UE) 2019/1150 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind promovarea echității și a transparenței pentru întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online (Text cu relevanță pentru SEE), JO L 186, 11.7.2019, p. 57.

(6)    Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (Text cu relevanță pentru SEE), JO L 119, 4.5.2016, p. 1.

(7)    A se vedea, de exemplu, Directiva (UE) 2019/633 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar . Pentru a îmbunătăți poziția fermierilor și a întreprinderilor mici și mijlocii în cadrul lanțului de aprovizionare cu produse agroalimentare, UE a adoptat această legislație care interzice anumite practici comerciale neloiale între furnizorii mai slabi și cumpărători mai puternici. Acestea includ (dar nu se limitează la): întârzierea efectuării plăților pentru produsele alimentare perisabile, anularea în ultimul moment a comenzilor, modificarea unilaterală a contractelor, refuzul de a încheia un contract scris, returnarea produselor nevândute sau irosite sau plata pentru comercializarea de către cumpărător.

(8)    Răspunsurile cetățenilor și ale părților interesate la consultarea publică deschisă a Comisiei („CPD”) și feedbackul din partea autorităților naționale de concurență („ANC”) care au răspuns la chestionarul Comisiei indică faptul că disfuncționalitățile pieței par să fie larg răspândite în întreaga Uniune, în special pe piețele digitale cu caracter transfrontalier. A se vedea Rezumatul consultării părților interesate cu privire la noul instrument în domeniul concurenței și Rezumatul contribuțiilor ANC la evaluarea impactului noului instrument în domeniul concurenței . Deși respondenții au indicat că pot apărea disfuncționalități ale pieței în toate sectoarele, mai mulți respondenți au subliniat că acestea sunt deosebit de importante în sfera digitală. A se vedea anexa 5.4 la evaluarea impactului.

(9)    Pentru detalii suplimentare, a se vedea secțiunea 6.6.1 din evaluarea impactului.

(10)     https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/12418-Digital-Services-Act-package-ex-ante-regulatory-instrument-of-very-large-online-platforms-acting-as-gatekeepers și https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/12416-New-competition-tool .  

(11)    Anexa 2 la evaluarea impactului conține o prezentare detaliată a rezultatelor acestor consultări.

(12)     https://platformobservatory.eu/ .  

(13)     https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/commission-expert-group-publishes-progress-reports-online-platform-economy .

(14)    Observatorul privind economia platformelor online – Atelier privind puterea de piață și publicitatea online, 29 ianuarie 2020; la 28 iulie 2020 și 10 septembrie 2020, ICF, WIK-Consult GmbH, Cullen International și CEPS au organizat reuniuni la nivel înalt ale grupurilor de experți din mediul academic pentru a sprijini Comisia în pregătirea evaluării impactului platformelor cu efecte de rețea semnificative care exercită rolul de gatekeeper.

(15)    Cum ar fi conferința „Modelarea politicii în domeniul concurenței în era digitalizării”: https://ec.europa.eu/competition/scp19/ .

(16)    Rezumatul consultării publice deschise privind normele ex ante, rezumatul consultării părților interesate cu privire la noul instrument în domeniul concurenței și rezumatul contribuțiilor ANC la evaluarea impactului noului instrument în domeniul concurenței - a se vedea anexa 2 la evaluarea impactului .

(17)    De exemplu, în răspunsul BEUC la CPD se precizează că „provocările generate în special de actorii mari de pe piețele digitale necesită noi instrumente, în plus față de asigurarea în mod tradițional a respectării legislației în materie de concurență, pentru a proteja interesele consumatorilor în mod eficace și în timp util”.

(18)    Studiu de sprijin pentru evaluarea impactului (ICF); M. Motta & M. Peitz (2020), Intervention trigger and underlying theories of harm - Expert advice for the Impact Assessment of a New Competition Tool ; G. S. Crawford, P. Rey, & M. Schnitzer (2020), An Economic Evaluation of the EC’s Proposed “New Competition Tool” .

(19)    A se vedea, de asemenea, secțiunea 5 din anexa 1 la evaluarea impactului în ceea ce privește diferitele surse de probe utilizate.

(20)    A se vedea anexa 3 la evaluarea impactului.

(21)    Ibid, la capitolul V și capitolul X.

(22)     https://platformobservatory.eu/app/uploads/2020/07/ProgressReport_Workstream_on_Measurement_and_ Economic_Indicators_2020.pdf .

(23)    JO C , , p. .

(24)    JO C , , p. .

(25)    JO C , , p. .

(26)    Regulamentul (UE) 2019/1150 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind promovarea echității și a transparenței pentru întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online (JO L 186, 11.7.2019, p. 57).

(27)    Regulamentul (UE) …/.. al Parlamentului European și al Consiliului – propunere privind o piață unică pentru serviciile digitale (Actul legislativ privind serviciile digitale) și de modificare a Directivei 2000/31/CE.

(28)    Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).

(29)    Directiva (UE) 2019/790 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind dreptul de autor și drepturile conexe pe piața unică digitală și de modificare a Directivelor 96/9/CE și 2001/29/CE (JO L 130, 17.5.2019, p. 92).

(30)    Directiva (UE) 2015/2366 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind serviciile de plată în cadrul pieței interne, de modificare a Directivelor 2002/65/CE, 2009/110/CE și 2013/36/UE și a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010, și de abrogare a Directivei 2007/64/CE (JO L 337, 23.12.2015, p. 35).

(31)    Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale) (JO L 95, 15.4.2010, p. 1).

(32)    Directiva (UE) 2015/1535 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 septembrie 2015 referitoare la procedura de furnizare de informații în domeniul reglementărilor tehnice și al normelor privind serviciile societății informaționale, JO L 241, 17.9.2015, p. 1.

(33)    Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice (Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice) (JO L 201, 31.7.2002, p. 37).

(34)    Comunicarea Comisiei: Orientări privind transparența ierarhizării în temeiul Regulamentului (UE) 2019/1150 al Parlamentului European și al Consiliului (JO C 424, 8.12.2020, p. 1).

(35)    Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(36)    Acord interinstituțional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare (JO L 123, 12.5.2016, p. 1).

(37)    Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice (reformare) (JO L 321, 17.12.2018, p. 36).

(38)    Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului din 20 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi (Regulamentul CE privind concentrările economice) (JO L 24, 29.1.2004, p. 1).

(39)    Regulamentul (UE) …/.. al Parlamentului European și al Consiliului – propunere privind o piață unică pentru serviciile digitale (Actul legislativ privind serviciile digitale) și de modificare a Directivei 2000/31/CE.

(40)    Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale) (JO L 95, 15.4.2010, p. 1).

(41)    Directiva (UE) 2016/1148 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iulie 2016 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în Uniune (JO L 194, 19.7.2016, p. 1).

(42)    ABM: gestiune pe activități; ABB: întocmirea bugetului pe activități.

(43)    Astfel cum se menționează la articolul 54 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

(44)    M. Christensen, A. Conte, F. Di Pietro, P. Lecca, G. Mandras, & S. Salotti (2018), The third pillar of the Investment Plan for Europe: An impact assessment using the RHOMOLO model („Al treilea pilon al Planului de investiții pentru Europa: o evaluare a impactului pe baza modelului RHOMOLO”) (nr. 02/2018). Documentele de lucru ale JRC privind modelarea și analiza teritorială.

(45)    Comerțul electronic transfrontalier în Europa a fost în valoare de 143 miliarde EUR în 2019, piețele online generând 59 % din această piață. Se preconizează că acest procent va crește la 65 % în 2025 (studiu CNECT/GROW).

(46)    Statele membre au adus în mod repetat în discuție aceste aspecte în cadrul consultării desfășurate în 2019, al consultării specifice din 2020, precum și în cadrul consultării publice deschise și al discuțiilor din cadrul Grupului de experți privind comerțul electronic din octombrie 2019.

(47)    Explicații detaliate privind modurile de gestiune, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: http://www.cc.cec/budg/man/budgmanag/budgmanag_en.html

(48)    Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.

(49)    AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

(50)    Țările candidate și, după caz, candidații potențiali din Balcanii de Vest.

(51)    Defalcarea bugetului pe programe este orientativă.

(52)    Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei.

(53)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(54)    AC= agent contractual; AL= agent local; END = expert național detașat; INT = personal pus la dispoziție de agenți de muncă temporară; JPD = tânăr profesionist în delegații.

(55)    Subplafonul pentru personal extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).

(56)    AC= agent contractual; AL= agent local; END = expert național detașat; INT = personal pus la dispoziție de agenți de muncă temporară; JPD = tânăr profesionist în delegații.

(57)    TIC: tehnologia informației și comunicațiilor: trebuie consultată DIGIT.

(58)    TIC: tehnologia informației și comunicațiilor: trebuie consultată DIGIT.