COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 7.10.2020

COM(2020) 620 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

O Uniune a egalității:
Cadrul strategic al UE pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor

{SWD(2020) 530 final}

I.    Introducere

Construirea unei Uniuni a egalității este una dintre prioritățile majore ale Comisiei. UE deține instrumente juridice și o politică cuprinzătoare pentru a construi o adevărată Uniune a egalității. Cu toate acestea, după cum se subliniază în Planul de acțiune al UE de combatere a rasismului pentru perioada 2020-2025 1 , discriminarea pe motive de origine rasială sau etnică persistă. Acest lucru este valabil mai ales în cazul romilor 2 , care rămân adesea marginalizați. Multe persoane din populația estimată la aproximativ 10-12 milioane de romi de pe continent 3 continuă să se confrunte cu discriminarea, cu atitudinile negative față de romi 4 și cu excluziunea socioeconomică în viața lor de zi cu zi.

În 2011, Comisia a adoptat un cadru al UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor până în 2020 5 . Principalele obiective ale acestuia au fost combaterea excluziunii socioeconomice a romilor din UE și din țările implicate în procesul de aderare prin promovarea accesului egal la educație, locuri de muncă, sănătate și locuințe. Cadrul a solicitat statelor membre să elaboreze strategii naționale de integrare a romilor, să desemneze puncte naționale de contact pentru romi 6 și stabilească obiective naționale. Doi ani mai târziu, Consiliul a adoptat o recomandare privind măsurile efective de integrare a romilor în statele membre, care a oferit orientări statelor membre cu privire la modul de consolidare a punerii în aplicare a strategiilor lor naționale 7 . Regiunea Balcanilor de Vest s-a aliniat în mod voluntar la cadrul UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor până în 2020.

Aceste două instrumente au fost importante 8 pentru plasarea incluziunii romilor pe primele locuri în agendele UE și naționale și pentru mobilizarea instrumentelor politice, juridice și de finanțare ale UE. Cu toate acestea, progresul general în ceea ce privește integrarea romilor a fost limitat în ultimii 10 ani, chiar dacă există diferențe semnificative de la un domeniu de politică la altul și de la o țară la alta 9 . Educația este domeniul în care s-au înregistrat cele mai multe progrese, în special prin îmbunătățiri în ceea ce privește părăsirea timpurie a școlii și gradul de participare în educația copiilor preșcolari și învățământul obligatoriu. Cu toate acestea, numărul cazurilor de segregare a elevilor romi în învățământ a crescut 10 . Riscul de sărăcie și starea de sănătate autopercepută a romilor s-au îmbunătățit, însă asigurarea medicală continuă să fie limitată. Accesul la locuri de muncă nu s-a îmbunătățit, iar proporția tinerilor romi care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare chiar a crescut. În special având în vedere caracterul necorespunzător și segregat al locuințelor, situația în acest sens rămâne dificilă. Există dovezi ale unei reduceri a numărului de experiențe de discriminare în rândul romilor și o acceptare crescută a romilor de către populația generală. Cu toate acestea, atitudinile negative față de romi, infracțiunile motivate de ură, traficul de romi, în special de femei și copii, continuă să fie un motiv de îngrijorare deosebită 11 .

Concluzia cadrului UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor oferă o oportunitate de a intensifica acțiunile pentru a remedia această problemă persistentă. Acest lucru este cu atât mai important cu cât pandemia de COVID-19 a dezvăluit expunerea extremă a comunităților de romi excluse și marginalizate la un impact negativ asupra sănătății și la un impact socioeconomic.

Pentru a realiza progrese mai mari și mai rapide, comunicarea stabilește un nou cadru strategic al UE pentru romi, promovând egalitatea efectivă, incluziunea socioeconomică și participarea semnificativă a romilor. În timp ce statele membre sunt în prima linie pentru a determina o schimbare reală pentru romi, lucru ce necesită un angajament politic consolidat, UE le poate ajuta să contureze o abordare eficace și le poate echipa cu instrumentele adecvate. Acest cadru strategic al UE se bazează pe concluziile evaluării cadrului anterior, pe consultări ample 12 , pe evaluări anuale ale punerii în aplicare a strategiilor naționale 13 și pe analiza motivelor eficacității limitate a măsurilor anterioare 14 . Aceasta răspunde solicitărilor din partea Parlamentului European, a Consiliului și a societății civile privind o inițiativă UE consolidată post-2020 15 . De asemenea, cadrul recunoaște că nu toți romii sunt excluși social, dar toți se pot confrunta cu discriminarea și privarea de autoritate. Acesta adoptă o abordare intersecțională, care ține seama de combinația unor elemente precum etnia cu alte aspecte ale identității, precum și de modurile în care astfel de intersectări contribuie la experiențe unice de discriminare 16 .

Acest cadru strategic al UE pentru romi contribuie, de asemenea, la mai multe alte inițiative. Este o contribuție directă la punerea în aplicare a planului de acțiune al UE de combatere a rasismului, a pilonului european al drepturilor sociale 17 și la realizarea Agendei 2030 a ONU și a obiectivelor de dezvoltare durabilă 18 .

Realizarea echității și a incluziunii necesită, de asemenea, o utilizare sporită și o mai bună direcționare a resurselor, precum și implicarea și asocierea comunităților de romi, a tuturor nivelurilor de guvernare, sectoarelor și părților interesate (guverne naționale, instituții ale UE, organizații internaționale, societatea civilă și comunități de romi, precum și industria și mediul academic). Cooperarea strânsă între nivelul european și cel național este deosebit de importantă. La nivelul UE, acest cadru strategic stabilește obiective și ținte comune ambițioase. La nivel național, guvernele ar trebui să elaboreze cadre strategice naționale puternice pentru romi pentru stabilirea de angajamente pe termen lung și o colaborare strânsă cu instituțiile UE în ceea ce privește egalitatea, incluziunea și participarea romilor. Așa cum a fost propus în concluziile Consiliului din 2016 19 , Comisia adoptă o propunere de revizuire și de înlocuire a recomandării Consiliului din 2013.

II.    Obiective comune pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor

Evaluarea cadrului actual și concluziile stabilite de Parlamentul European, de Consiliu și de mai multe organizații ale societății civile de la nivel european și național 20  arată că angajamentul față de egalitatea, incluziunea și participarea romilor trebuie reînnoit și intensificat atât la nivel european, cât și la nivel național. Este necesar un angajament consolidat pentru a combate discriminarea persistentă, inclusiv atitudinile negative față de romi, și pentru a îmbunătăți incluziunea romilor în sectoare precum educația, ocuparea forței de muncă, sănătatea și locuințele 21 . Romii ar trebui să fie implicați de la conceperea măsurilor până la punerea lor în aplicare. În același timp, acțiunea ar trebui să recunoască diversitatea și nevoile grupurilor specifice din cadrul populației rome.

Prin urmare, Comisia stabilește șapte obiective la nivelul UE pentru perioada până în 2030. Trei dintre aceste obiective sunt orizontale în domeniile egalității, incluziunii și participării. Celelalte patru sunt obiective sectoriale în domeniul educației, al ocupării forței de muncă, al locuințelor și al sănătății. Pentru a pune în aplicare aceste obiective în mod eficace, ele trebuie să fie susținute de capacitatea de a măsura progresul. Din acest motiv și pentru prima dată, Comisia propune obiective cantitative principale la nivelul UE pentru a monitoriza realizarea acestor obiective. Deși aceste obiective necesită realizarea unor progrese minime până în 2030, obiectivul pe termen lung rămâne acela de a asigura egalitatea efectivă și de a elimina decalajul dintre populația romă și populația generală. Aceste obiective sunt rodul experienței sondajelor în rândul comunităților de romi și rezultă dintr-o consultare aprofundată care a implicat Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), statele membre, precum și societatea civilă romă și pro-romă 22 . Graficele de mai jos stabilesc cele șapte obiective, obiectivele la nivelul UE, progresele care trebuie realizate și situația actuală 23 . 

Sunt analizați alți indicatori 24 .

III.    Acțiuni naționale reînnoite și consolidate pentru egalitate, incluziune și participare

Îndeplinirea obiectivelor acestui cadru strategic necesită acțiuni atât la nivelul UE, cât și la nivel național. Această abordare complementară este singura modalitate de a determina o schimbare la fața locului. Statele membre dețin principalele competențe în domeniile acoperite de acest cadru, însă este necesară o abordare structurată. Deși situația romilor variază de la o țară la alta, este necesar să se intensifice angajamentul și responsabilitatea la nivel național pentru a determina o schimbare reală în viața de zi cu zi a romilor. Aceasta include implicarea societății civile și a tuturor părților interesate relevante în pregătirea cadrelor strategice naționale pentru romi.

Continuarea acțiunilor la nivel național prin intermediul cadrelor strategice naționale pentru romi Statele membre sunt invitate să elaboreze, să adopte și să pună în aplicare cadre strategice naționale pentru romi care să includă: ocaracteristici comune oangajamente minime care ar trebui să se aplice tuturor oposibile angajamente suplimentare în funcție de contextul național oangajamente mai ambițioase pentru statele membre cu populații mari de etnie romă Propunerile pentru aceste elemente sunt prezentate mai jos. Acolo unde este posibil, ar trebui stabilite obiective naționale specifice. Comisia va sprijini acest proces oferind toate orientările necesare. De asemenea, va sprijini măsurile naționale, inclusiv prin punerea în aplicare a legislației privind egalitatea, integrarea egalității, a incluziunii și a participării romilor în inițiativele de politică ale UE, mobilizarea fondurilor UE pentru romi și combaterea atitudinilor negative față de romi. Statele membre sunt invitate să finalizeze elaborarea acestor cadre naționale până în septembrie 2021 și să le comunice Comisiei.

Împreună cu această comunicare, Comisia adoptă o propunere de recomandare a Consiliului privind egalitatea, incluziunea și participarea romilor, care stabilește o listă de măsuri specifice ce trebuie luate de statele membre pentru realizarea obiectivelor UE. Prin urmare, cele două instrumente sunt complementare. Recomandarea propusă servește drept ghid și pentru consolidarea capacităților părților interesate și parteneriatele dintre acestea, inclusiv punctele naționale de contact pentru romi, organismele de promovare a egalității, societatea civilă și actorii regionali și locali. În plus, aceasta oferă orientări pentru a asigura o mai bună utilizare a fondurilor UE și naționale, precum și o monitorizare, o raportare și o evaluare eficace la nivel național a cadrelor strategice naționale pentru romi.

III.1. Orientări pentru acțiunile naționale în urma unei abordări comune, dar diferențiate

Pentru a ajuta statele membre să elaboreze cadre strategice naționale semnificative și eficiente pentru romi, Comisia propune o serie de caracteristici comune, precum și angajamente minime pentru toate cadrele strategice naționale pentru romi. În plus, întrucât ponderea romilor, precum și contextele lor naționale variază considerabil de la un stat membru la altul, Comisia propune angajamente suplimentare și mai specifice. Astfel, se recunoaște diversitatea situațiilor din statele membre și se permite o abordare comună, dar diferențiată.

În primul rând, Comisia propune ca toate cadrele strategice naționale pentru romi să aibă următoarele caracteristici comune:

üIntensificarea accentului pus pe egalitate, pentru a completa abordarea bazată pe incluziune: Analizarea celor patru domenii de politică (educație, ocuparea forței de muncă, asistență medicală și locuințe) prin intermediul unei abordări integrate rămâne esențială pentru incluziunea romilor, dar este nevoie, de asemenea, să se pună un accent clar pe egalitate. În special, combaterea discriminării și a atitudinilor negative față de romi ar trebui să fie un obiectiv-cheie și o prioritate transversală în fiecare domeniu de politică, completând abordarea bazată pe incluziune. Această abordare comună ar trebui să asigure accesul efectiv al romilor la justiție economică și socială și egalitatea de șanse.

üPromovarea participării prin responsabilizare, cooperare și încredere: Participarea semnificativă a romilor trebuie asigurată în toate etapele procesului de elaborare a politicilor. Implicarea politică, economică și culturală a romilor ar trebui promovată cu un sentiment de apartenență în calitate de membri cu drepturi depline ai societății. Trebuie să se asigure responsabilizarea și consolidarea capacităților romilor, ale societății civile și ale autorităților publice, prin consolidarea cooperării și a încrederii între părțile interesate și între comunitățile de romi și cele de alte etnii.

üReflectarea diversității în rândul romilor: Statele membre ar trebui să se asigure că în cadrele lor strategice vor fi incluși toți romii de pe teritoriul lor și că acestea reflectă nevoile diferitelor grupuri printr-o abordare intersecțională. Acestea ar trebui să aibă în vedere cum pot fi combinate diferite aspecte ale identității pentru exacerbarea discriminării. De asemenea, ar trebui să stabilească obiective cantitative și/sau calitative pentru a asigura reflectarea diversității în ceea ce privește vârsta, sexul, orientarea sexuală, mobilitatea și alte caracteristici personale.

üCombinarea integrării și a vizării explicite, dar nu exclusive a romilor 25 : Cadrele strategice naționale pentru romi ar trebui să combine integrarea și vizarea explicită, dar nu exclusivă, asigurând faptul că serviciile de bază sunt incluzive și oferind un sprijin specific suplimentar pentru a promova accesul egal efectiv al romilor la drepturi și servicii. Acestea ar trebui să servească drept instrumente de planificare pentru utilizarea fondurilor naționale și a fondurilor UE pentru acțiuni ce îi vizează în mod specific pe romi și o reformă generală favorabilă incluziunii.

üÎmbunătățirea proceselor de stabilire a obiectivelor, de colectare a datelor, de monitorizare și raportare: Acționarea în vederea atingerii obiectivelor principale la nivelul UE și a obiectivelor cantitative și/sau calitative corespunzătoare la nivel național poate determina progrese reale în ceea ce privește egalitatea, incluziunea și participarea romilor. Datele ar trebui să fie colectate în mod regulat pentru a fi incluse în raportare și monitorizare, pentru a îmbunătăți transparența și responsabilitatea, precum și pentru a promova transferul de politici și învățarea 26 .

În al doilea rând, operaționalizând caracteristicile comune, pe baza experiențelor cu cadrul actual și în urma consultărilor extinse 27 efectuate în ultimii doi ani, Comisia invită toate statele membre să includă în cadrele lor strategice naționale pentru romi cel puțin următoarele angajamente:

Cadrul strategic național ar trebui să stabilească: a)niveluri de referință și obiective naționale către realizarea obiectivelor și a țintelor UE, pe baza unei evaluări cuprinzătoare a nevoilor; b)ținte și măsuri pentru grupuri specifice (copii, femei, tineri, vârstnici sau persoane cu handicap, cetățeni mobili din UE, resortisanți din afara UE, apatrizi de etnie romă) pentru a reflecta diversitatea în rândul romilor, inclusiv măsuri care iau în considerare dimensiunea de gen și sunt adaptate vârstei/copiilor; c)măsuri de combatere a atitudinilor negative față de romi și a discriminării (de exemplu, prin intermediul planurilor naționale de acțiune de combatere a rasismului); d)măsuri de asigurare a incluziunii socioeconomice a romilor marginalizați, în special în domeniul educației, al ocupării forței de muncă, al sănătății și al locuințelor; e)o combinație de măsuri specifice și generale, care să țină seama de provocările locale specifice și care să abordeze în mod explicit obstacolele care îi privează pe romi de un acces egal la politicile generale 28 ; f)un buget dedicat pentru punere în aplicare și monitorizare 29 care să valorifice la maximum inovarea socială și capitalul privat; g)mecanisme de raportare, monitorizare și evaluare a progreselor înregistrate în ceea ce privește atingerea obiectivelor stabilite; h)un sistem de consultare și de cooperare relevantă în materie de politici cu societatea civilă romă și pro-romă, ministerele sectoriale, organismele de promovare a egalității, alte instituții naționale din domeniul drepturilor omului și alte părți interesate și i)consolidarea capacităților în vederea promovării participării active a societății civile în toate etapele procesului de elaborare a politicilor și asigurarea implicării acesteia în procesele platformelor naționale și europene 30 . Punctele naționale de contact pentru romi (PNCR) ar trebui: a)să dispună de un mandat, de resurse suficiente și de personal suficient pentru a asigura coordonarea și monitorizarea continuă și b)să prezinte un raport periodic privind progresele înregistrate și să participe la activitățile de bază ale rețelei de PNCR gestionate de Comisie 31 .

În al treilea rând, pe lângă aceste caracteristici comune și angajamente minime, eforturile naționale suplimentare, în funcție de contextele naționale specifice, pot fi importante. Provocările legate de egalitatea, incluziunea și participarea romilor variază în funcție de dimensiunea populației rome și de ponderea acesteia în ansamblul populației, precum și de contextul economic mai larg și de consecințele excluderii și discriminării. De asemenea, ele variază în funcție de locul și de modul în care trăiesc romii (zone rurale, urbane, mobile, segregate) și de anumite aspecte specifice, cum ar fi mobilitatea transnațională, migrația sau aspectele legate de documentația civică. Aceste provocări diferite pot fi reflectate în cadrele strategice naționale pentru romi, cu obiective, niveluri de investiții și tipuri de soluții de politică diferențiate. În funcție de contextul național (cum ar fi opțiunile de colectare a datelor, utilizarea fondurilor UE specifice sau generale, dimensiunea relativă și nevoile specifice ale populației rome), Comisia invită statele membre să își asume angajamente suplimentare, după cum urmează:

Cadrul strategic național ar trebui, de asemenea, să stabilească: a)obiective naționale cantitative și calitative pentru toate cele șapte obiective ale UE și țintele asociate acestora (în funcție de disponibilitatea datelor); b)modul în care vor fi investite fondurile și instrumentele financiare ale UE și naționale pentru romi și c)modul în care reformele instituționale sau administrative vor contribui la egalitate și incluziune. Punctele naționale de contact pentru romi (PNCR) ar trebui să efectueze, de asemenea, o evaluare la jumătatea perioadei și o revizuire a cadrului strategic național.

În al patrulea rând, în cazul în care romii reprezintă o proporție semnificativă a populației (și anume cu mult peste 1 %) 32 , promovarea egalității și a incluziunii acestora nu este importantă doar din punctul de vedere al drepturilor fundamentale, ci are și o semnificație economică evidentă. În țările cu o pondere mai mare a romilor, acest grup reprezintă o proporție din ce în ce mai mare a populației de vârstă școlară și a forței de muncă viitoare. Progresele înregistrate în ceea ce privește incluziunea socioeconomică a romilor pot reduce deficitul de forță de muncă și de competențe într-o perioadă de evoluții demografice negative și pot diminua cheltuielile sociale. Investițiile în îmbunătățirea educației și perfecționarea unei forțe de muncă excluse anterior pot avea un efect pozitiv asupra creșterii productivității. Asigurarea faptului că romii își pot utiliza potențialul de a contribui la economie și la societate în general va duce la rezultate sociale și economice mai bune pentru toți.

Acest lucru justifică necesitatea unor angajamente mai susținute și a unui sprijin din partea UE, în special utilizarea fondurilor UE atât pentru acțiuni specifice, cât și pentru reforme generale favorabile incluziunii. În acest sens, statele membre cu o populație romă semnificativă sunt invitate să valorifice pe deplin obiectivul specific propus al FSE+ privind promovarea integrării socioeconomice a comunităților marginalizate precum romii. De asemenea, acestea sunt încurajate să depună mai multe eforturi pentru a se asigura că fondurile disponibile ajung efectiv la romi. Acest lucru necesită, de asemenea, colectarea de date defalcate în funcție de etnie și sex, pentru a sprijini elaborarea, monitorizarea și revizuirea politicilor.

Pe lângă angajamentele minime și cele care decurg din contextul național, Comisia invită, prin urmare, statele membre cu populație romă semnificativă să includă în cadrul lor național strategic pentru romi angajamente mai ambițioase, după cum urmează:

De asemenea, cadrul strategic național ar trebui: a)să prezinte un plan sau un set de măsuri pentru prevenirea și combaterea atitudinilor negative față de romi și a discriminării, a segregării în sectorul educației și al locuințelor, precum și a prejudecăților și stereotipurilor antiromi (inclusiv în mediul online); b)să integreze egalitatea și incluziunea romilor la nivel regional și local și c)să stabilească modul în care vor fi investite fondurile și instrumentele financiare ale UE și naționale pentru o reformă generală a politicilor, precum și acțiuni specifice favorabile incluziunii. Rolul PNCR-urilor ar trebui consolidat, astfel încât: a)să se bazeze pe o echipă specializată și un mandat instituțional care să asigure greutate politică, coordonare intersectorială eficace și integrarea egalității și incluziunii romilor la nivel regional și local; b)să fie implicate (de către autoritățile de management ale fondurilor UE) în coordonarea discuțiilor guvernamentale cu privire la distribuirea fondurilor UE pentru romi, precum și în monitorizarea sistematică a utilizării acestora (de exemplu, prin intermediul comitetelor de monitorizare, al depistării impactului privind incluziunea romilor); c)să asigure consultarea și dialogul de responsabilizare a romilor la nivel național (în special în rândul tinerilor și al femeilor) și d)să se asigure că politicile publice și serviciile universale se adresează romilor în mod efectiv, inclusiv celor care locuiesc în zone rurale îndepărtate (de exemplu, măsuri de urgență și pe termen mediu în situații de criză, reformă legislativă, planificarea politicilor în materie de educație, ocuparea forței de muncă, asistență medicală, locuințe, alte domenii de incluziune socioeconomică, servicii sociale, transport, sisteme de venit minim, legislație privind combaterea discriminării).

În cele din urmă, la elaborarea și punerea în aplicare a cadrelor strategice naționale pentru romi, statelor membre li se recomandă să ia în considerare principiile de bază comune privind incluziunea romilor 33 . Anexa 1 34 oferă orientări suplimentare pentru planificarea și punerea în aplicare a politicilor în contextul combaterii atitudinilor negative față de romi și al sărăciei multigeneraționale 35 , al promovării participării și responsabilizării romilor, reflectând diversitatea în rândul romilor și combinând abordările specifice cu cele generale. Aceasta stabilește, de asemenea, orientări pentru a răspunde mai bine provocărilor emergente, cum ar fi combaterea impactului disproporționat asupra romilor al crizelor, cum ar fi pandemia de COVID-19, asigurarea incluziunii digitale și asigurarea justiției în materie de mediu. În plus, oferă orientări privind promovarea artei, istoriei și culturii rome (și a sensibilizării cu privire la acestea), precum și inovarea socială și experimentarea în materie de politici.

Comisia va sprijini statele membre în elaborarea și punerea în aplicare a cadrelor lor strategice naționale pentru romi nu numai prin sprijin financiar și măsuri de coordonare, cum ar fi învățarea reciprocă sau consolidarea capacităților, ci și prin sprijin 36 și asistență metodologică prin Programul de sprijin pentru reforme structurale (PSRS) în vederea dezvoltării unor sisteme de monitorizare și evaluare 37 . De asemenea, statele membre pot obține sprijin din partea FRA, a organismelor de promovare a egalității și a altor instituții naționale din domeniul drepturilor omului și a institutelor naționale de statistică, pentru a asigura/îmbunătăți capacitățile de colectare periodică a datelor la nivel național 38 . Sprijinul UE va fi adaptat în funcție de nivelul angajamentelor asumate de statele membre.

III.2    Raportarea și monitorizarea acțiunilor naționale și a progreselor înregistrate în ceea ce privește atingerea obiectivelor

Pentru a asigura o colectare a datelor, o raportare și o monitorizare mai eficace a progreselor înregistrate atât în ceea ce privește obiectivele UE, cât și obiectivele naționale propuse mai sus, Comisia propune pentru prima dată utilizarea unui portofoliu de indicatori (a se vedea anexa 2). Aceasta ar aduce o valoare reală în ceea ce privește învățarea reciprocă între statele membre. Acest portofoliu a fost elaborat de un grup de lucru pentru indicatorii și raportarea aferente integrării romilor, coordonat de FRA, cu implicarea punctelor naționale de contact pentru romi, a institutelor naționale de statistică și a Comisiei. De asemenea, va permite raportarea cu privire la măsurile prevăzute în propunerea de recomandare a Consiliului.

Raportarea și monitorizarea acțiunilor naționale se vor realiza atât la nivelul UE, cât și la nivel național. În 2022, Comisia va face un bilanț al cadrelor naționale strategice pentru romi, va evalua angajamentele asumate de statele membre și va oferi orientări pentru orice îmbunătățire necesară.

Statele membre sunt invitate ca, începând cu 2023, să prezinte o dată la doi ani un raport privind punerea în aplicare a cadrelor naționale strategice pentru romi, care să includă măsuri de promovare a egalității, a incluziunii și a participării și să valorifice pe deplin portofoliul de indicatori. Raportarea ar trebui să se concentreze pe punerea în aplicare a angajamentelor stabilite în cadrele naționale, inclusiv pe îndeplinirea obiectivelor naționale, după caz. Aceste rapoarte ar trebui să fie făcute publice, pentru a spori transparența și a promova învățarea în materie de politici. Cadrele strategice și rapoartele finalizate ar trebui, de asemenea, discutate în cadrul parlamentelor naționale.

Comisia solicită FRA să efectueze ancheta periodică privind romii în cicluri de patru ani, începând din 2020, pentru a furniza datele de referință, datele la jumătatea perioadei și datele finale necesare pentru a măsura schimbarea 39 . De asemenea, FRA este invitată să sprijine eforturile statelor membre de colectare a datelor și de raportare, inclusiv prin intermediul Grupului de lucru pentru indicatorii și raportarea aferente integrării romilor și să transmită informații pentru monitorizarea și analiza progreselor naționale de către Comisie.

Rapoartele naționale vor servi, împreună cu contribuțiile din partea societății civile și a datelor FRA, ca bază pentru rapoartele periodice de monitorizare ale Comisiei, publicate o dată la doi ani. De asemenea, Comisia va efectua o evaluare intermediară și o evaluare ex post a cadrului strategic al UE pentru romi.

IV.    Acțiunile întreprinse la nivelul UE

Statele membre sunt actori-cheie pentru a permite schimbări la fața locului pentru romi. Acțiunea și sprijinul UE vor completa eforturile naționale de promovare a progreselor în direcția realizării obiectivelor și țintelor UE până în 2030.

IV.1    Asigurarea respectării legislației UE

Acțiunile de combatere a atitudinilor negative față de romi și a discriminării îndreptate împotriva romilor se bazează pe un cadru juridic stabilit la nivelul UE, inclusiv pe principiile generale de nediscriminare și egalitate prevăzute în tratate, reafirmate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene 40 , precum și pe Directiva privind egalitatea rasială 41 și Decizia-cadru a Consiliului privind rasismul și xenofobia 42 . După cum se subliniază în Planul de acțiune al UE de combatere a rasismului pentru perioada 2020-2025, un sistem cuprinzător de protecție împotriva discriminării necesită în primul rând aplicarea efectivă a cadrului juridic, pentru a se asigura respectarea drepturilor și a obligațiilor individuale în practică. Această abordare merge dincolo de romi, dar va aduce beneficii directe comunităților de romi.

Comisia va continua să monitorizeze și să asigure aplicarea Directivei privind egalitatea rasială prin investigarea cazurilor de discriminare sistematică și lansarea procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, dacă este necesar, pentru a semnala ce modificări trebuie aduse în legislația și politica națională. În ultimii ani, s-a pus un accent deosebit pe discriminarea copiilor romi în cadrul sistemului de educație. Comisia va oferi orientări și cursuri de formare, precum și sprijin financiar pentru colectarea de date referitoare la egalitate și pentru punerea în aplicare și asigurarea respectării efective a directivei, inclusiv prin reprezentarea intereselor victimelor. După cum s-a anunțat în planul UE de combatere a rasismului, Comisia va prezenta un raport privind punerea în aplicare a directivei 43 în 2021 și va monitoriza eventualele acte legislative până în 2022. În plus, Comisia va continua să sprijine activitatea organismelor de promovare a egalității, care acordă un grad ridicat de prioritate eforturilor lor 44 de îmbunătățire a situației și a experiențelor romilor. Comisia va monitoriza punerea în aplicare a Recomandării Comisiei privind standardele pentru organismele de promovare a egalității 45 . Rolul și independența organismelor de promovare a egalității și posibila nevoie de noi acte legislative de consolidare a rolului acestor organisme vor fi teme importante în raportul din 2021.

De asemenea, Comisia își va continua activitatea de prevenire și combatere a rasismului și a xenofobiei, în special prin consolidarea înregistrării și a raportării infracțiunilor motivate de ură cu sprijinul FRA, va îmbunătăți strategiile de formare cu privire la aplicarea legii și va consolida sprijinul acordat victimelor infracțiunilor motivate de ură. Potrivit FRA 46 , romii se confruntă cu o rată ridicată (30 % dintre respondenții de origine romă) de hărțuire motivată de ură. Comisia își reiterează angajamentul de a asigura transpunerea și punerea în aplicare pe deplin și în mod corect a Deciziei-cadru a Consiliului privind rasismul și xenofobia și, după caz, inițierea procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor 47 . Ca o condiție prealabilă pentru combaterea atitudinilor negative față de romi, standardele minime stabilite în ceea ce privește incriminarea discursului de incitare la ură, precum și negarea, apologia sau trivializarea semnificației Holocaustului trebuie să fie transpuse pe deplin și în mod corect în legislația statelor membre. La fel ca alte persoane care fac parte dintr-o minoritate etnică sau rasială, romii sunt afectați de discursul de incitare la ură în mediul online, iar atitudinile negative față de romi reprezintă unul dintre cele mai cunoscute motive de discurs de incitare la ură. Comisia va continua să coopereze cu întreprinderile din domeniul informatic pentru a combate discursurile ilegale de incitare la ură din mediul online și a extinde eforturile către alte platforme de comunicare socială 48 . Decizia-cadru este completată de Directiva privind drepturile victimelor 49 , care, printre altele, urmărește să asigure justiția, protecția și sprijinirea victimelor infracțiunilor motivate de ură și ale discursurilor de incitare la ură. Strategia UE privind drepturile victimelor (2020-2025) abordează nevoile specifice ale victimelor infracțiunilor motivate de ură, inclusiv ale romilor 50 .

IV.2    Integrarea egalității romilor în inițiativele de politică ale UE și mobilizarea fondurilor UE pentru romi 51

Integrarea egalității, incluziunii și participării romilor în toate inițiativele relevante ale Comisiei vor fi esențiale pentru atingerea obiectivelor stabilite în acest cadru strategic. Atunci când se elaborează politici, de la incluziunea socioeconomică la inteligența artificială, de la Acordul verde la incluziunea digitală și de la abordarea discursului de incitare la ură la politicile în materie de migrație, integrarea dimensiunii de egalitate include, de asemenea, asigurarea faptului că politicile naționale și ale UE servesc intereselor tuturor persoanelor de etnie romă. În cadrul activităților sale de promovare a egalității pentru toți și a egalității în toate sensurile sale, Grupul operativ intern pentru egalitate al Comisiei va depune eforturi pentru a se asigura că lupta împotriva discriminării din motive legate de rasă sau origine etnică, precum și în combinație cu alte motive de discriminare, este integrată în toate politicile, legislația și programele de finanțare ale UE. La punerea în aplicare a planului UE de combatere a rasismului pentru perioada 2020-2025, perspectiva romilor va fi întotdeauna luată în considerare. Orientarea și formarea privind integrarea vor sprijini toate părțile implicate în integrarea perspectivei egalității în fiecare etapă a intervențiilor UE, iar pe parcursul întregului ciclu al Comisiei de elaborare a politicilor va fi promovată o consultare mai activă a organizațiilor care îi reprezintă pe romi.

Grupul operativ intern al Comisiei pentru integrarea romilor 52 va continua să implice diferite servicii ale Comisiei la diferite niveluri în domenii-cheie prioritare, cum ar fi utilizarea eficace a fondurilor UE pentru a promova egalitatea și incluziunea romilor.

În cadrul instrumentului „Next Generation EU”, noul Mecanism de redresare și de reziliență va sprijini investițiile și reformele care sunt esențiale pentru o redresare durabilă și vor promova reziliența și coeziunea economică și socială. Pentru a primi sprijin, statele membre vor trebui să elaboreze planuri de redresare și de reziliență care să abordeze impactul economic și social al crizei, tranziția digitală și tranziția verde și prioritățile relevante identificate în recomandările specifice fiecărei țări din cadrul semestrului european. Acest sprijin va oferi statelor membre posibilitatea de a încuraja incluziunea grupurilor marginalizate, inclusiv a romilor și a altor persoane care aparțin unor minorități rasiale sau etnice. Propunerile Comisiei de cadru financiar multianual promovează incluziunea romilor și combaterea discriminării, în special prin intermediul Fondului social european Plus (FSE+), al Fondului european de dezvoltare regională (FEDR) și al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR). În 2019, Comisia a subliniat importanța includerii romilor în mai multe rapoarte specifice fiecărei țări din cadrul semestrului european 53 ; acest lucru ar trebui să fie reflectat și abordat în programele din perioada 2021-2027.

Propunerile Comisiei de regulamente privind dispozițiile comune, FSE+, FEDR și FEADR 54 :

üoferă sprijin financiar pentru punerea în aplicare a măsurilor și a cadrelor naționale strategice pentru romi, inclusiv pentru capacități umane, infrastructură și activități de consolidare a capacităților;

üprevăd ca toate programele să promoveze egalitatea de șanse pentru toți, fără discriminare pe criterii de sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală, pe tot parcursul pregătirii, al punerii în aplicare, al monitorizării și evaluării lor;

üsolicită respectarea condițiilor favorizante tematice (Cadrul de politică strategic național pentru romi, Cadrul de politică strategic național pentru incluziune socială și reducerea sărăciei) și orizontale (Carta drepturilor fundamentale) pe tot parcursul perioadei 2021-2027;

üsolicită ca cel puțin 25 % din resursele FSE+ să stimuleze incluziunea socială, asigurând că există o sumă minimă destinată celor care au cea mai mare nevoie de sprijin și

üsubliniază „principiul parteneriatului”, și anume implicarea tuturor părților interesate relevante, inclusiv a organismelor care reprezintă incluziunea socială, nediscriminarea și drepturile fundamentale, organizațiile societății civile, în pregătirea și punerea în aplicare a programelor și a acordurilor de parteneriat, precum și în comitetele de monitorizare.

Statele membre au un rol esențial în elaborarea politicilor publice și maximizarea utilizării programelor de finanțare pentru sprijinirea romilor, întrucât cea mai mare parte a bugetului UE este executată de către statele membre în cadrul gestiunii partajate. Prin urmare, Comisia invită statele membre să direcționeze fonduri în temeiul cadrului financiar multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027 și al instrumentului „Next Generation EU”, pentru abordarea provocărilor și pentru a răspunde nevoilor romilor, astfel încât să pună în aplicare angajamentele asumate în cadrele lor strategice naționale pentru romi. Comisia va urmări să asigure faptul că provocările specifice fiecărei țări identificate în cadrul semestrului european sunt abordate în mod corespunzător în viitoarele acorduri de parteneriat și că măsurile de promovare a egalității și incluziunii sunt puse în aplicare prin intermediul programelor operaționale. Comisia va monitoriza atent dacă, în astfel de state membre, există o strategie dublă care, pe de o parte, asigură servicii favorabile incluziunii și, pe de altă parte, oferă programe orientate către comunitățile de romi marginalizate, și dacă aceasta este reflectată în documentele de programare 2021-2027. Condițiile favorizante aplicabile anumitor fonduri UE în perioada 2021-2027, propuse de Comisie, au scopul de a asigura respectarea drepturilor fundamentale, precum și a egalității, incluziunii și participării romilor.

Pentru a spori eficiența și eficacitatea în ceea ce privește intervențiile asociate romilor, Comisia va sprijini învățarea transnațională atât privind politica, cât și finanțarea, cum ar fi rețeaua EURoma 55 a autorităților de gestionare și a punctelor naționale de contact ale romilor.

Programul InvestEU 56 în cadrul ferestrei de investiții sociale și competențe poate contribui, de asemenea, la incluziunea socioeconomică a grupurilor marginalizate, inclusiv a romilor. Acest lucru se poate întâmpla prin abordări inovatoare de finanțare, cum ar fi obligațiunile cu impact social și proiectele orientate spre rezultate, inclusiv prin combinarea cu subvențiile UE și/sau cu instrumentele financiare din programele sectoriale sau prin combinarea de diferite fluxuri de finanțare ale UE. Comisia va pune în aplicare inițiative-pilot specifice în scopul testării și al demonstrării unor abordări de lucru în ceea ce privește aspectele concrete legate de incluziune (locuințe, ocuparea forței de muncă, securitatea socială) prin utilizarea unor abordări de finanțare inovatoare, care ar putea fi adoptate/extinse sau reproduse prin intermediul unor programe mai ample, la nivel național sau la nivelul UE. Statele membre vor putea solicita asistență tehnică pentru a integra egalitatea romilor în procesul de elaborare a politicilor și în procesele de reformă prin intermediul Instrumentului de sprijin tehnic.

IV.3    Acțiuni și sprijin din partea UE pentru promovarea participării, incluziunii și diversității romilor

În Planul de acțiune al UE de combatere a rasismului pentru perioada 2020-2025, Comisia s-a angajat să ofere un exemplu ca instituție, luând măsuri pentru a îmbunătăți în mod semnificativ reprezentativitatea personalului propriu prin măsuri care vizează recrutarea și selecția. La adoptarea acestor măsuri, Comisia se va asigura că acestea se aplică romilor. Comisia invită celelalte instituții ale UE să ia măsuri pentru a încuraja diversitatea și incluziunea la locurile lor de muncă respective.

Comisia va organiza reuniuni periodice cu reprezentanții statelor membre 57 și cu societatea civilă de la nivelul UE și cu organizațiile internaționale, cu un mandat de învățare reciprocă consolidat. De asemenea, aceasta va asigura schimburi periodice între părțile interesate. Comisia va continua să organizeze reuniuni privind politica de coeziune cu organizațiile societății civile („dialog structurat”) în perioada 2021-2027. Se vor organiza reuniuni închise de dialog cu organizațiile societății civile rome cu privire la evoluțiile politicii de coeziune.

Astfel cum a propus Parlamentul European 58 , Comisia va lansa un nou ciclu de consolidare a capacităților societății civile rome, pentru a permite monitorizarea și raportarea civilă independentă coordonată, pe baza experienței dobândite în cadrul proiectului Monitorul civil al romilor (2017-2020). Rapoartele independente coordonate de monitorizare civilă sunt planificate în cicluri de doi ani, începând cu 2022.

Comisia va urmări să valorifice la maximum influența platformei europene pentru romi 59 , reunind guvernele naționale, UE, organizațiile internaționale și reprezentanții societății civile rome, cu scopul de a stimula cooperarea și schimbul de experiență. Va organiza revizuiri tematice, naționale și regionale ale cadrelor strategice naționale pe baza constatărilor din cadrul proiectului de monitorizare a societății civile rome și din rapoartele de monitorizare naționale.

Prin finanțarea acordată platformelor naționale dedicate romilor, Comisia va promova o reformă a acestor platforme 60 , în special prin creșterea reprezentativității acestora pentru populația romă de la nivel național. Acestea ar trebui să fie extinse astfel încât să cuprindă și părțile interesate noi (de exemplu, organizațiile pentru drepturile copilului, sectorul privat), pentru a permite noi forme de învățare, a valorifica potențialul inovării sociale, a schimba mentalitățile și a determina schimbări sociale durabile. Pentru a încuraja implicarea activă a romilor, în special a femeilor și a tinerilor, ar trebui să fie ales un reprezentant al platformei pentru a asigura colaborarea în rețea la nivel transnațional între platformele naționale și europene pentru romi, în timp ce tinerilor romi ar trebui să li se ofere posibilitatea de a urma stagii specifice sau poziții de rang inferior în structurile naționale legate de punerea în aplicare a platformelor naționale dedicate romilor. Sinergiile cu alte inițiative ale UE, naționale sau internaționale, în special proiectul de monitorizare civilă, ar trebui să fie utilizate pentru a încuraja învățarea reciprocă și transferul de politici.

IV.4    Acțiunile UE și sprijinul pentru promovarea egalității și combaterea atitudinilor negative față de romi

Pentru a promova egalitatea romilor prin combaterea atitudinilor negative față de romi, Comisia va sprijini activitățile de promovare a unor discursuri pozitive și a unor modele din rândul populației rome, combaterea stereotipurilor negative, creșterea gradului de sensibilizare cu privire la istoria și cultura romilor și promovarea adevărului și a reconcilierii în cadrul programului pentru cetățeni, egalitate, drepturi și valori.

Comisia va desfășura o campanie comună cu UNESCO pentru combaterea dezinformării, a discursului de incitare la ură și a teoriilor conspirației, inclusiv a celor care implică persoane de etnie romă. UE va continua să sprijine sectorul privat prin intermediul platformei UE a cartelor diversității și va analiza modalități de a se implica alături de mass-media pentru a crea discursuri pozitive și pentru a promova egalitatea și diversitatea în toate domeniile. Pe baza experienței existente 61 , Comisia va organiza o serie de seminarii privind stereotipurile etnice și rasiale, inclusiv împotriva romilor, care vor reuni jurnaliști, organizații ale societății civile și reprezentanți ai persoanelor care aparțin unor minorități rasiale sau etnice.

Activitățile de comunicare ale Comisiei vor face cunoscute beneficiile egalității și diversității 62 . Comisia va organiza o serie de evenimente de sensibilizare care se vor concentra asupra statelor membre cu comunități mari de romi, pentru a combate stereotipurile, a promova diversitatea culturală, a-i responsabiliza și a-i scoate în evidență pe copiii, tinerii și femeile de etnie romă ca modele în diferite comunități și pentru a reuni comunitățile.

Sensibilizarea cu privire la consecințele discriminării multiple împotriva femeilor de etnie romă va fi aliniată la campania de comunicare la nivelul UE privind combaterea stereotipurilor de gen, care aplică o abordare intersecțională pentru toate sferele vieții, ca parte a strategiei privind egalitatea de gen.

V.    Promovarea egalității, a incluziunii și a participării romilor în afara UE

UE și statele membre ar trebui să promoveze egalitatea, incluziunea și participarea romilor în acțiunile lor externe, în special în cadrul politicilor de extindere, de vecinătate, de dezvoltare și umanitare.

Regiunea Balcanilor de Vest reprezintă o prioritate geostrategică pentru UE. Comunicarea Comisiei din februarie 2020 63 solicită alinierea la politicile UE, inclusiv în sprijinul celor mai dezavantajate categorii. Partenerii din Balcanii de Vest s-au aliniat deja, în mod voluntar, la cadrul UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor până în 2020. Și au înregistrat progrese remarcabile. În cadrul reuniunii liderilor UE și ai Balcanilor de Vest de la Zagreb din mai 2020, liderii UE și-au reafirmat sprijinul pentru perspectiva europeană a Balcanilor de Vest și hotărârea de a intensifica sprijinul acordat pentru transformarea sa politică, economică și socială 64 . Aceștia au salutat angajamentul ferm al partenerilor din Balcanii de Vest față de supremația democrației și a statului de drept, inclusiv față de drepturile omului, egalitatea de gen și drepturile minorităților 65 .

Prezența romilor în Balcanii de Vest este importantă și similară celei din statele membre ale UE cu o populație de etnie romă semnificativă. Există argumente convingătoare în favoarea abordării egalității, a incluziunii și a participării romilor în UE și în Balcanii de Vest în același mod, inclusiv în ceea ce privește aplicarea acelorași obiective pentru perioada de până în 2030. În iulie 2019, prim-miniștrii țărilor din Balcanii de Vest au adoptat o declarație privind integrarea romilor în procesul de extindere a UE, angajându-se să îmbunătățească în mod concret situația romilor în ceea ce privește educația, ocuparea forței de muncă, sănătatea, locuințele, înscrierea în registrul de stare civilă și nediscriminarea până la momentul aderării 66 . UE va continua să sprijine punerea în aplicare a declarației și activitatea de colectare de date, includerea în buget a unei componente care ține cont de nevoile romilor și cartografierea locuințelor rome. Alinierea progresivă la obiectivele și metodologia UE va face parte din perspectiva europeană pentru toate țările care doresc să adere la UE.

Similar procesului semestrului european al statelor membre, partenerii din Balcanii de Vest prezintă programe anuale de reformă economică („Economic Reform Programmes” - ERP), inclusiv reforme menite să stimuleze competitivitatea și să îmbunătățească condițiile de creștere favorabilă incluziunii și de creare de locuri de muncă. Raportul ERP privind incluziunea socială, reducerea sărăciei și egalitatea de șanse, inclusiv privind romii. Instrumentul de asistență pentru preaderare pentru perioada 2021-2027, odată adoptat, va continua să sprijine reformele și alinierea la cerințele UE la nivel regional și național. Planul economic și de investiții pentru Balcanii de Vest identifică domeniile prioritare de investiții pentru a stimula convergența, creșterea și competitivitatea în regiune, în special în sprijinul grupurilor și al minorităților marginalizate, în special al comunităților de romi 67 . De asemenea, vor fi mobilizate fonduri UE suplimentare relevante legate de redresarea de pe urma pandemiei de COVID-19 sau de alte măsuri de sprijinire a relațiilor externe, cum ar fi Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI), pentru a promova incluziunea romilor 68 .

UE va continua să promoveze nediscriminarea și egalitatea la nivel mondial pe baza cadrului strategic al UE 69 , a planurilor de acțiune ale UE privind drepturile omului și democrația (2020-2024) 70 și a planurilor de acțiune ale UE privind egalitatea de gen 71 și să acopere aspectele referitoare la romi în punerea în aplicare a orientărilor UE din 2019 privind nediscriminarea în acțiunea externă 72 . Acțiunea UE va completa inițiativele naționale și va sprijini societatea civilă. Egalitatea și incluziunea romilor vor fi un punct permanent pe ordinea de zi în domeniul drepturilor omului și al altor dialoguri politice cu țări din afara UE care au o populație de etnie romă semnificativă. UE își va menține angajamentul activ în ceea ce privește egalitatea romilor în forurile regionale și multilaterale, în special în Consiliul Europei, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa și Organizația Națiunilor Unite.

VI.    Concluzie

Romii contribuie de secole la bogăția culturală, diversitatea, economia și istoria comună a Europei. UE are datoria să își protejeze minoritatea romă împotriva discriminării, a atitudinilor negative față de romi și a excluziunii sociale. Realizarea egalității, a incluziunii și a participării romilor presupune ca toate instituțiile UE, guvernele naționale și agențiile, organismele de promovare a egalității și alte instituții din domeniul drepturilor omului din UE să se unească și să acționeze în parteneriat cu societatea civilă și cu organizațiile internaționale, precum și cu implicarea deplină a romilor înșiși. Comisia invită Parlamentul European să sprijine acest cadru strategic și solicită Consiliului să ia măsuri pentru adoptarea rapidă a Propunerii de recomandare privind egalitatea, incluziunea și participarea romilor, asigurându-se că statele membre și Comisia colaborează strâns. Lucrând împreună, putem realiza progrese reale până în 2030 pentru a crea o Europă în care cetățenii romi și comunitățile de romi, în toată diversitatea lor, să aibă șanse egale în toate sferele vieții, să beneficieze de incluziune socioeconomică și să participe în mod egal în societate.

(1)

     O Uniune a egalității: Planul de acțiune al UE de combatere a rasismului pentru perioada 2020-2025, COM(2020) 565 final .

(2)

     Termenul „rom” cuprinde, ca termen generic, o gamă largă de persoane diferite cu origini rome, cum ar fi: romi, sinti, kalé, romanichels și boyash/rudari. Acesta cuprinde, de asemenea, grupuri precum ascali, egipteni, ieniși, domi, lomi, rom și abdal, precum și populații nomade, inclusiv nomazii etnici sau cei desemnați sub denumirea administrativă „gens du voyage”, precum și persoane care se identifică drept țigani, fără a nega caracteristicile specifice ale acestora.

(3)

      Estimările Consiliului Europei din 2012 .

(4)

     Atitudinile negative față de romi (o formă de rasism îndreptat împotriva romilor) reprezintă un fenomen structural cu rădăcini istorice adânci care apare la nivel instituțional, social și interpersonal. Termenul își are originea în modul în care majoritatea îi consideră și îi tratează pe cei considerați a fi „țigani”. Acesta își are rădăcinile într-un proces de „diferențiere” care se bazează pe stereotipuri negative, precum și pozitive, de exotizare. Deși există un consens cu privire la înțelegerea atitudinilor negative față de romi în rândul susținătorilor necesității de a se intensifica lupta împotriva acestei forme de rasism, a existat o dezbatere cu privire la utilizarea termenului. Parlamentul European (în rezoluțiile sale din 2015 , 2017 și 2019 și 2020 ), Comisia (în fiecare dintre comunicările sale anuale din perioada cuprinsă între 2015 și 2019 și în documentul său de concluzii din 2018 ), Consiliul (în recomandarea sa din 2013 și concluziile din 2016 ) și Consiliul Europei au recunoscut că atitudinile negative față de romi reprezintă o barieră în calea incluziunii și, prin urmare, importanța combaterii acestora. Comisia utilizează sensul propus de Alianța împotriva atitudinilor negative față de romi , acceptând, în același timp, că și alți termeni ar putea fi considerați adecvați, în funcție de contextul național.

(5)

      COM(2011) 173 final .

(6)

     Reprezentanții naționali numiți să acționeze ca punct de contact pentru strategia națională de integrare a romilor cu autoritatea de a coordona dezvoltarea și punerea în aplicare a acesteia la nivel național. După adoptarea cadrului UE, aceștia au fost numiți în toate statele membre, cu excepția Maltei, unde nu există comunități de romi.

(7)

      Recomandarea Consiliului din 9 decembrie 2013 cu privire la măsurile de integrare efectivă a romilor în statele membre ( JO C 378/1, 24.12.2013 ).

(8)

     După cum a demonstrat evaluarea cadrului: COM(2018) 785 final , SWD(2018) 480 final .

(9)

      Raport privind evaluarea cadrului UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor până în 2020, COM(2018) 785 final .

(10)

     În temeiul Directivei  2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică („Directiva privind egalitatea rasială”), Comisia a inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a trei țări (CZ, HU și SK) pentru segregarea școlară a copiilor romi.

(11)

      Raport privind evaluarea cadrului UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor până în 2020, COM(2018) 785 final.

(12)

     A se vedea documentul însoțitor SWD(2020) 530 final, anexa 1.

(13)

      COM(2019) 406 , SWD(2019)320 , toate rapoartele anuale .

(14)

      O metaevaluare a intervențiilor pentru incluziunea romilor .

(15)

      A se vedea Parlamentul European 2020   2019 , Consiliul ,   societatea civilă .

(16)

     În conformitate cu articolul 10 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în „definirea și punerea în aplicare a politicilor și acțiunilor sale, Uniunea caută să combată orice discriminare pe motive de sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală”. Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați definește „intersecționalitatea” ca fiind un „instrument analitic de studiere, înțelegere și abordare a modurilor în care sexul și genul se intersectează cu alte caracteristici personale/identități, și a modului în care aceste intersectări contribuie la experiențe de discriminare unice”. Această definiție se aplică în mod egal oricărei forme de discriminare.

(17)

     Principiile 1 (educație de calitate și favorabilă incluziunii), 3 (egalitatea de șanse) și 20 (accesul la servicii esențiale) sunt deosebit de importante pentru romi și ghidează utilizarea fondurilor UE atât pentru măsurile specifice, cât și pentru cele generale.

(18)

     Pentru a realiza ambiția agendei „de a nu lăsa pe nimeni în urmă”, situația romilor în Europa poate fi îmbunătățită semnificativ în continuare. Abordând situația romilor, UE se poate apropia de atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD). ODD-urile 1-2 (reducerea sărăciei și a foametei), 3-4 (sprijinirea sănătății și bunăstării și educație de calitate pentru toți), 6-7 (accesul la apă curată și la salubrizare și energie accesibilă ca preț și curată), 10-11 (reducerea inegalităților dintre țări și în interiorul acestora și orașe și comunități favorabile incluziunii și durabile) și 16 (societăți favorabile incluziunii, asigurarea accesului la justiție pentru toți și crearea unor instituții eficace, responsabile și favorabile incluziunii) sunt puncte de interes deosebit de importante.

(19)

      În concluziile Consiliului din 2016 se solicită Comisiei să propună o inițiativă post-2020 în care să includă o propunere de revizuire a recomandării Consiliului din 2013 Accelerarea procesului de integrare a romilor .

(20)

     Rezoluția Parlamentului European din 17 septembrie 2020 referitoare la implementarea strategiilor naționale de integrare a romilor: combaterea atitudinilor negative față de populațiile cu origini rome din Europa ( P9_TA(2020)0229 ); Rezoluția Parlamentului European din 12 februarie 2019 referitoare la necesitatea de a consolida cadrul strategic al UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor post-2020 și de a intensifica lupta împotriva atitudinilor negative față de romi ( P8_TA(2019)0075 ); Concluziile Consiliului EPSCO din 24 octombrie 2019 privind economia bunăstării ( 13432/19 ), care invită Comisia să își reînnoiască angajamentul privind incluziunea romilor. În plus, cu ocazia Conferinței la nivel înalt privind cadrul UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor, care a avut loc la București în perioada 4-5 martie 2019, participanții au solicitat Comisiei să propună un nou cadru ambițios al UE post-2020, iar statelor membre și țărilor implicate în procesul de aderare, să își consolideze angajamentele privind integrarea romilor. Informare din partea președinției ( 7003/19 , 14.3.2019).

(21)

      În ceea ce privește necesitatea de a se pune un accent mai clar pe combaterea atitudinilor negative față de romi și a discriminării în cadrul UE post-2020, a se vedea recomandările experților elaborate în urma Conferinței intitulate „Cum pot fi combătute atitudinile negative împotriva romilor într-un cadru al UE pentru romi post­2020?”. (Viena, 27.11.2018).

(22)

     A se vedea documentul însoțitor SWD(2020) 530 final.

(23)

      Pentru informații suplimentare despre etichetele indicatorilor și sursele de date, a se vedea anexa 2 și raportul privind Cadrul de monitorizare pentru o inițiativă a UE post-2020 privind egalitatea, incluziunea și participarea romilor  elaborat de către Grupul de lucru pentru indicatorii și raportarea aferente integrării romilor [coordonat de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), cu colaborarea punctelor naționale de contact pentru romi, a oficiilor statistice naționale și a Comisiei].

(24)

     Sunt analizați alți indicatori de către Grupul de lucru pentru indicatorii și raportarea aferente integrării romilor coordonat de FRA. Acestea se referă, de exemplu, la lipsurile materiale și sociale, accesul la servicii sociale și asistență medicală, segregarea locuințelor.

(25)

     A se vedea principiile de bază comune . Principiul 2 (vizare explicită, dar nu exclusivă) „implică vizarea romilor ca grup țintă, dar nu și excluderea altor persoane care trăiesc în condiții socioeconomice similare.” Principiul 4 (vizarea abordării integratoare) se referă la obiectivul privind „integrarea romilor în activitățile societății (instituții educaționale tradiționale, locuri de muncă tradiționale și locuințe tradiționale). Acolo unde există încă o segregare parțială sau completă în domeniul educației sau al locuințelor, politicile de incluziune a romilor trebuie să depășească această moștenire. Dezvoltarea unor piețe «rome» ale forței de muncă, artificiale și separate, trebuie evitată.”

(26)

     Pentru o abordare a colectării de date bazată pe drepturile omului, autoritățile naționale sunt încurajate să consulte Manualul european privind datele referitoare la egalitate (ediția din 2016),   Orientările privind îmbunătățirea colectării și a utilizării datelor privind egalitatea (2018) și Colectarea datelor privind originea etnică (2017) . Statele membre sunt încurajate să aloce resursele necesare pentru colectarea unor astfel de date și să valorifice sprijinul FRA pentru a-și consolida capacitățile în acest sens.

(27)

     A se vedea documentul însoțitor SWD(2020) 530 final.

(28)

       Principiile de bază comune privind incluziunea romilor oferă un cadru pentru conceperea și punerea în aplicare cu succes a acțiunilor de sprijinire a incluziunii romilor. Principiile 2 și 4 se referă la combinarea măsurilor specifice cu cele generale.

(29)

     Statele membre care programează obiectivul specific al FSE+ privind promovarea integrării socioeconomice a comunităților marginalizate, cum ar fi cele de romi, trebuie să îndeplinească toate cerințele prevăzute în anexa IV la Propunerea Comisiei de regulament privind dispozițiile comune pentru perioada 2021-2027 în ceea ce privește condiția favorizantă tematică referitoare la cadrele strategice naționale pentru romi. Mai multe alte instrumente de finanțare ale UE, cum ar fi fondurile politicii de coeziune, pot fi utilizate pentru egalitatea și incluziunea romilor.

(30)

     Aceste platforme reunesc părțile interesate din cadrul guvernelor și al societății civile. Scopul lor este de a stimula cooperarea și schimbul de experiență privind incluziunea de succes a romilor.

(31)

     Deja din perioada 2011-2020, a fost creată o rețea de puncte naționale de contact pentru romi, care permite schimbul de informații și de experiență între statele membre la nivel european.

(32)

     patru țări din UE găzduiesc populații numeroase de romi (Bulgaria: 9,94 %, România: 9,02 %, Slovacia: 8,63 %, Ungaria: 7,49 %). Cehia are o populație romă mai puțin numeroasă (1,90 %), la fel ca Grecia (1,63 %) și Spania (1,55 %). A se vedea Estimările Consiliului Europei din 2012 .  

(33)

      Principii de bază comune .

(34)

     Anexa 1 valorifică experiența dobândită în urma evaluării cadrului UE, contribuțiile din trei rapoarte ale experților și pozițiile civile care furnizează reflecții cu privire la politicile post-2020 pentru romi , precum și expertiza serviciilor Comisiei.

(35)

     Un proiect în curs al Comisiei, care urmează să fie finalizat până la sfârșitul anului 2020, analizează cauzele profunde ale transmiterii sărăciei și excluziunii de la o generație la alta și propune măsuri de combatere a acesteia. Un alt proiect în curs de desfășurare al Comisiei și al Agenției pentru Drepturi Fundamentale va analiza datele privind legăturile dintre discriminare și vulnerabilitate în Europa la nivel subnațional; ponderea discriminării în cadrul riscului relativ de excluziune socioeconomică și dacă romii au fost mai afectați de pandemia de COVID-19 și mai vulnerabili în fața acesteia în anumite contexte teritoriale. Constatările pot oferi o bază de dovezi pentru o acțiune cuprinzătoare care să abordeze atât dezavantajele socioeconomice, cât și discriminarea.

(36)

     În special, din partea Centrului Comun de Cercetare al Comisiei pentru evaluările de impact randomizate ale intervențiilor specifice sau generale selectate, dar și din partea Agenției pentru Drepturi Fundamentale pentru a evalua relevanța măsurilor preconizate.

(37)

     De exemplu, România beneficiază în prezent de asistență tehnică în cadrul Programului de sprijin pentru reforme structurale pentru a dezvolta un sistem de monitorizare și evaluare pentru punerea în aplicare a strategiei de incluziune a romilor.

(38)

     Pentru a stabili principiul autoidentificării în colecțiile de date individuale, de exemplu, recensământ, anchete la scară largă și date administrative, după caz.

(39)

     În 2021, ancheta va fi extinsă pentru a cuprinde și Serbia și Macedonia de Nord.

(40)

     A se vedea în special articolul 2, articolul 3 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană ( TUE ), articolele 8, 10, 19 și articolul 67 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ( TFUE ), precum și articolele 20 și 21 din Cartă .

(41)

      2000/43/CE .

(42)

      2008/913/JAI .

(43)

     Raportul va acoperi, de asemenea, aplicarea Directivei 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă (JO L 303, 2.12.2000, p. 16) .

(44)

     Equinet, 28 iulie 2020: „Integrarea romilor și a nomazilor: Către un nou cadru al UE - Concluzii desprinse din activitatea desfășurată de organismele de promovare a egalității” .

(45)

      C(2018)3850 final .

(46)

     FRA, 2017, Al doilea sondaj european privind minoritățile și discriminarea.

(47)

     Planul de acțiune al UE de combatere a rasismului pentru perioada 2020-2025, COM(2020) 565 final .

(48)

     A se vedea lucrările la Codul de conduită privind combaterea discursurilor ilegale de incitare la ură în mediul online , C(2018) 1177 final .

(49)

     2012/29/UE.

(50)

      COM(2020) 258 final .  

(51)

     A se vedea anexa 3 a documentului de lucru al serviciilor Comisiei (SWD) pentru mai multe informații privind inițiativele de politică generale relevante ale UE și utilizarea fondurilor UE.

(52)

     Creat în 2010 și format din reprezentanți ai DG JUST, EMPL, EAC, SANTE, NEAR, HOME, REGIO și AGRI.

(53)

     A se vedea rapoartele de țară pentru BG, CZ, ES, HU, RO, SK, în special anexa D din acestea.

(54)

      COM(2018)375 final , COM(2018)382 final , COM(2018)392 final .

(55)

      Rețea lansată în 2007 de către autoritatea de management a FSE din Spania.

(56)

     Programul InvestEU (2021-2027), a se vedea, de asemenea, anexa 3 la documentul SWD.

(57)

     În contextul rețelei de puncte naționale de contact pentru romi.

(58)

      Acțiune pregătitoare 2020 — Monitorul civil al romilor — Întărirea capacității și a implicării romilor și a societății civile pro-rome în monitorizarea și revizuirea politicilor .

(59)

      https://ec.europa.eu/info/policies/justice-and-fundamental-rights/combatting-discrimination/roma-and-eu/european-platform-roma-inclusion_ro .

(60)

     Platformele naționale dedicate romilor sunt procese de participare și consultare convocate și gestionate de punctele naționale de contact pentru romi pentru a promova dialogul, învățarea reciprocă, cooperarea și implicarea în dezvoltarea, punerea în aplicare și monitorizarea cadrelor strategice naționale, cu sprijin din partea Comisiei prin intermediul unor cereri periodice de propuneri de sprijin financiar. Procesele din cadrul platformei naționale dedicate romilor ar trebui să contribuie la elaborarea, punerea în aplicare, monitorizarea și revizuirea politicilor. Principala misiune a platformelor are trei scopuri: să extindă discuțiile în materie de politică referitoare la punerea în aplicare a cadrelor strategice naționale pentru romi, să aprofundeze structurile interne de responsabilitate și să consolideze legăturile dintre nivelul local și cel național.

(61)

     A se vedea Seminarii media — Stoparea discriminării împotriva romilor .

(62)

     De exemplu, din perspectiva unei femei de etnie romă: Egalitatea de șanse — Să o transformăm în realitate pentru toți .

(63)

     Consolidarea procesului de aderare – O perspectivă credibilă a UE pentru Balcanii de Vest – COM(2020) 57 final .

(64)

     Summitul UE-Balcanii de Vest, 5-6 mai 2020, Concluziile Consiliului și COM(2020) 315 final . 

(65)

      Declarația de la Zagreb .

(66)

     Creșterea gradului de ocupare a forței de muncă în rândul romilor (de la 16,5 la 25 %), a gradului de absolvire a învățământului obligatoriu (de la 51 % la 90 %), oferirea de asigurări de sănătate (pentru cel puțin 95 %), legalizarea locuințelor, prevenirea discriminării, asigurarea înscrierii integrale în registrul de stare civilă. Declarația de la Poznan .

(67)

COM(2020) 641 final, adoptat la 6 octombrie 2020.

(68)

     Comunicarea Comisiei privind Sprijinirea Balcanilor de Vest pentru combaterea COVID-19 și redresarea post­pandemică [ COM(2020) 315 final ].

(69)

     11855/12 anexa II, Consiliul UE, 25 iunie 2012.

(70)

     Planurile de acțiune ale UE privind drepturile omului și democrația pentru perioadele 2012-2014 și 2015-2019; Comunicarea comună și Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația (2020-2024) , astfel cum au fost adoptate de Colegiu la 25 martie 2020, sunt prevăzute de Consiliu în ultimul trimestru al anului 2020 .

(71)

     Egalitatea de gen și capacitarea femeilor: transformarea vieții fetelor și femeilor prin intermediul relațiilor externe ale UE 2016-2020 SWD (2015) 182 și documentul planificat care îi va urma.

(72)

      Orientările UE în domeniul drepturilor omului privind nediscriminarea în acțiunea externă .

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 7.10.2020

COM(2020) 620 final

ANEXĂ

la

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

O Uniune a egalității:








Cadrul strategic al UE pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor

{SWD(2020) 530 final}

Anexa 1: Orientări pentru planificarea și punerea în aplicare a cadrelor strategice naționale privind romii

Combaterea atitudinilor negative față de romi Datorită activității Alianței împotriva atitudinilor negative față de romi, a Parlamentului European și a Consiliului Europei 1 , s-a ajuns la un consens cu privire la faptul că atitudinile negative față de romi (o formă specifică de rasism împotriva romilor) contribuie la excluziunea persistentă a acestora. Având în vedere că atitudinile negative față de romi și excluziunea formează un cerc vicios, acestea ar trebui abordate împreună. Combaterea discriminării și a atitudinilor negative față de romi va contribui la succesul măsurilor de incluziune, care, la rândul lor, vor favoriza o mai mare deschidere și acceptare în societate. Combaterea atitudinilor negative față de romi și promovarea diversității și a incluziunii necesită participarea întregii societăți, a comunităților rome și a celor de alte etnii în egală măsură. Aceasta presupune consolidarea capacității de acțiune a romilor și combaterea atitudinilor și a comportamentelor generale (inclusiv a celor instituționale). Organismele de promovare a egalității ar putea fi parteneri privilegiați ai punctelor de contact naționale pentru romi în ceea ce privește stabilirea unor standarde de punere în aplicare și încurajarea acordării unei atenții sporite combaterii discriminării în cadrul strategiilor. Cadrele strategice naționale privind romii ar trebui: ·să acorde o atenție specială combaterii atitudinilor negative față de romi, astfel încât: 1)    să se recunoască atitudinile negative față de romi și responsabilitatea care ne revine de a lupta împotriva acestora; 2)    să se recunoască dimensiunile istorice ale atitudinilor negative față de romi, în special ale Holocaustului romilor; să se ia măsuri de sensibilizare cu privire la istoria romilor și să se promoveze reconcilierea; 3)    să se ia măsuri de sensibilizare cu privire la avantajele reciproce ale diversității și ale incluziunii; să se elaboreze discursuri pozitive; să se promoveze modele de urmat; să se sprijine întâlnirile intercomunitare și învățarea interculturală pentru a combate stereotipurile și dezinformarea cu privire la romi în educație, mass-media, artă, cultură și istorie; 4)    să se combată discriminarea ca manifestare a atitudinilor negative față de romi; 5)    să se combată discursurile de incitare la ură și infracțiunile motivate de ură ca manifestări ale atitudinilor negative față de romi și să se încurajeze raportarea infracțiunilor, a hărțuirii și a violenței motivate de prejudecăți; 6)    să se promoveze accesul la justiție pentru victimele atitudinilor negative față de romi și ale discriminării; 7)    să se ia măsuri de sensibilizare a romilor cu privire la drepturile lor și 8)    să se elimine și să se prevină discriminarea sistemică/instituțională/structurală 2 cu care se confruntă romii; ·să prevină și să combată atitudinile negative față de romi ca prioritate transversală/orizontală în toate domeniile de politică sectorială, astfel încât: 1)    să se combată segregarea, intimidarea și hărțuirea în sistemul de învățământ; să se sensibilizeze corpul didactic; 2)    să se combată discriminarea în ceea ce privește (accesul la) locurile de muncă și să se sensibilizeze angajatorii; 3)    să se combată discriminarea în ceea ce privește accesul la asistență medicală; să se elimine serviciile paralele, segregate; să se prevină încălcarea drepturilor omului (de exemplu, avortul forțat și sterilizarea forțată); să se sensibilizeze cadrele medico-sanitare; 4)    să se combată segregarea spațială; să se prevină evacuările forțate fără a se asigura o altă locuință; să se sensibilizeze autoritățile și 5)    să se colecteze periodic date privind egalitatea (date privind experiențele de discriminare; date furnizate de organismele de promovare a egalității privind incidente de discriminare).

Combaterea sărăciei multigeneraționale  (acordându-se o atenție specială protecției copilului și unei mai bune utilizări a fondurilor UE) Combaterea sărăciei și a excluziunii multigeneraționale este esențială pentru a îmbunătăți situația romilor marginalizați. Excluziunea și discriminarea în ceea ce privește accesul la educație, la locuri de muncă, la asistență medicală și la locuințe afectează dezvoltarea copiilor și se pot transmite și generației viitoare, copiii acestora suferind la rândul lor din cauza excluziunii și a discriminării. Cercul vicios al excluziunii și al discriminării va continua, dacă nu va exista o intervenție semnificativă, care să abordeze în mod cuprinzător dinamica principalelor cauze și să ofere un viitor mai bun următoarei generații. În acest scop, este necesar să se acorde o atenție specială copiilor și eforturile trebuie să fie susținute în timp. Cadrele strategice naționale privind romii ar trebui: ·să mobilizeze expertiza relevantă la toate nivelurile de guvernanță pentru a se formula măsuri de protecție a copilului; să aloce resurse adecvate pentru educația și îngrijirea copiilor preșcolari, precum și pentru educație (de exemplu, burse de studii, mentorat, sprijin în afara orelor de școală), alimentație, dezvoltare personală și activități cu participarea familiilor; ·să încurajeze participarea la educația și îngrijirea copiilor preșcolari; ·să protejeze femeile, copiii și tinerii prin strategii de combatere a unor infracțiuni cum ar fi traficul de persoane, care să includă toate formele de exploatare relevante (exploatare sexuală, exploatare prin muncă, cerșetorie forțată și exploatarea activităților infracționale în scopul încheierii de căsătorii fictive forțate și abuzive) și să le permită accesul la asistență, sprijin și protecție; ·să îmbunătățească accesul persoanelor cu handicap și al copiilor lipsiți de îngrijire părintească la serviciile axate pe integrarea în cadrul comunității și la serviciile de îngrijire de tip familial; să consolideze măsurile de prevenire a instituționalizării prin sprijinirea familiilor aflate în situații precare și a persoanelor cu handicap; ·să asigure durabilitatea pe termen lung a măsurilor de sprijin pentru copii și familiile acestora, astfel încât să se îmbunătățească situația generației următoare; ·să asigure planificarea sprijinului financiar și a investițiilor pe baza unei analize precise a cauzelor profunde ale marginalizării (excluziune și discriminare de natură socioeconomică); să colecteze date mai detaliate prin intermediul unor evaluări și analize sistematice ale tipurilor de intervenții la nivel național, regional și local care (nu) dau rezultate și motivele reușitei sau ale nereușitei acestora, pentru a înțelege mai bine obstacolele din calea incluziunii; să implice toate părțile interesate (autorități locale, societatea civilă, părțile interesate de etnie romă/de alte etnii cu posibile opinii divergente) în activitatea de analiză; ·să analizeze utilizarea fondurilor UE în cooperare cu autoritățile de management – dacă din rapoartele de monitorizare reiese că fondurile nu au fost utilizate în mod eficace pentru îndeplinirea obiectivelor de incluziune, să colaboreze cu autoritățile locale/de management și cu părțile interesate pentru a înțelege motivele și să abordeze eventualele obstacole identificate și ·să stabilească legături strânse între punctele de contact naționale pentru romi și autoritățile responsabile cu monitorizarea fondurilor UE; să se asigure că fondurile UE destinate romilor sunt utilizate pentru a le oferi acestora oportunități reale de participare și că au un impact real asupra vieții lor de zi cu zi și că nu sunt folosite în alte scopuri.

Promovarea participării romilor Participarea romilor la agenda afacerilor publice reprezintă o condiție prealabilă a egalității și incluziunii și un factor care le favorizează, promovând totodată o guvernanță democratică și eficientă. Participarea romilor și consolidarea capacității lor de acțiune le vor permite să își facă auzită vocea și să adopte noi modalități de a-și susține dezideratele. Incluziunea este un vector al acțiunii și al participării cetățenilor. Participarea și consolidarea capacității de acțiune sunt principii și procese care permit îmbunătățirea condițiilor de trai și ale perspectivelor în viață ale cetățenilor. Sprijinirea unei participări constructive a romilor la elaborarea politicilor la nivel local, la nivel național și la nivelul UE este o condiție prealabilă pentru combaterea excluziunii. Organizațiile societății civile conduse de romi și cele pro-rome sunt actori deosebit de importanți. Atunci când coordonează elaborarea cadrelor naționale strategice, punctele de contact naționale pentru romi sunt încurajate să promoveze modele participative, de exemplu prin facilitarea grupurilor de lucru tematice care să efectueze evaluări ale nevoilor și care să definească priorități, ținte, acțiuni în domenii-cheie, reunind actori naționali, regionali, locali și neguvernamentali și asigurând participarea romilor. Aceste modele și structuri ar putea fi utilizate ulterior pentru monitorizarea și evaluarea punerii în aplicare. Cadrele strategice naționale privind romii ar trebui: ·să stabilească elementele minime obligatorii și canalele de participare a romilor la elaborarea, punerea în aplicare și monitorizarea politicilor, precum și la programarea fondurilor UE, inclusiv prin protocoale scrise de participare în care să se definească mandatul (sfera și natura participării), componența (principiile de selecție a membrilor), metodele de lucru și rezultatele preconizate ale organismelor de consultare și de participare, în vederea asigurării unei cooperări eficace, a unui climat de încredere și a asumării responsabilității 3 ; ·să creeze oportunități pentru consolidarea capacității de acțiune a comunităților rome la nivel local, cu scopul de a permite asumarea responsabilității de către comunitate și luarea de măsuri care să vizeze în mod explicit realizarea unei schimbări sociale și politice. Mobilizarea comunităților ar trebui privită ca un proces participativ și favorabil incluziunii deliberat, care să implice populația romă, precum și autoritățile și organizațiile locale; ·să se asigure că romii sunt reprezentați în întreaga lor diversitate (inclusiv proprii resortisanți și resortisanții străini, persoanele marginalizate și cele integrate, femeile, copiii și tinerii) în procesele de decizie politică și de consultare; ·să îmbunătățească acțiunile la nivel local prin implicarea unui număr mai mare de profesioniști romi care să acționeze ca mediatori și să contribuie la depășirea lipsei persistente de încredere dintre romi și comunitățile majoritare; ·să promoveze, în cadrul societății civile, cooperarea între organizațiile a căror activitate îi vizează pe romi și organizațiile generale, în special organizațiile a căror activitate se axează pe drepturile copiilor, ale tinerilor și ale femeilor; ·să utilizeze fonduri ale UE și alte tipuri de fonduri pentru a oferi cu regularitate sprijin pentru consolidarea capacităților (în ceea ce privește analiza situației în materie de egalitate, de participare etc.), în special pentru consolidarea capacităților cetățenilor și ale societății civile de la nivel local, și ·în țările cu o populație de etnie romă semnificativă: osă promoveze acțiuni pozitive pentru a spori gradul de participare a romilor în administrația națională și în cea locală în domeniile egalității și incluziunii, cercetării etc. și osă aibă în vedere instituirea unor organizații-umbrelă naționale ale romilor care să fie consultate și care să participe la discuțiile în materie de politici. Acestea ar trebui să primească granturi instituționale de bază din partea guvernelor naționale sau fonduri periodice de sprijin din partea societății civile.

Reflectarea diversității Este esențial să se recunoască diversitatea romilor și a comunităților rome în procesul de elaborare a cadrelor strategice naționale. Cadrul strategic al UE pentru romi promovează consolidarea capacității de acțiune a femeilor, a tinerilor și a copiilor de etnie romă (precum și cea a romilor cu handicap, a romilor în vârstă, a romilor LGBTI+ și a cetățenilor mobili ai UE) pentru a depăși disparitățile socioeconomice, pentru a-și exercita pe deplin drepturile, pentru a-și realiza potențialul și pentru a fi agenți activi ai schimbării. Cadrele strategice naționale privind romii ar trebui: ·să evalueze nevoile și situația tuturor romilor (inclusiv cele ale romilor care nu sunt resortisanți proprii, ale romilor care sunt resortisanți ai unor țări terțe și ale romilor apatrizi); ·să abordeze discriminarea multiplă și intersecționalitatea, care agravează excluziunea; ·să vizeze grupurile de romi cele mai marginalizate, prevăzând pentru acestea măsuri de incluziune și de combatere a sărăciei (fără a exclude alte grupuri aflate într-o situație similară), să prevadă măsuri de participare destinate tuturor romilor și să prevadă măsuri de promovare a participării destinate deopotrivă romilor și restului populației, care să prevină și să combată atitudinile negative față de romi și discriminarea; ·să stabilească obiective și măsuri specifice pentru femeile, copiii și tinerii de etnie romă, pentru romii cu handicap, pentru romii în vârstă, pentru cetățenii mobili ai UE, pentru romii apatrizi și pentru romii din țările terțe (după caz), precum și să defalcheze indicatorii în funcție de sex și vârstă; ·să abordeze dimensiunea de gen în toate domeniile, în special în domeniile educației, ocupării forței de muncă, asistenței medicale, sprijinului acordat copiilor și combaterii discriminării (multiple), inclusiv a violenței (domestice) și a exploatării; să promoveze participarea și să se asigure că măsurile iau în considerare dimensiunea de gen; ·să sprijine accesul femeilor rome la justiție pentru a preveni/a combate violența domestică și alte încălcări ale drepturilor omului; ·să recurgă la cooperarea transnațională pentru a aborda cu mai multă eficacitate provocările și oportunitățile care decurg din mobilitatea transnațională a romilor, asigurând accesul la educație, la locuri de muncă, la locuințe, la asistență medicală și la alte servicii sociale și ·să pună capăt apatridiei în rândul romilor, prin asigurarea înregistrării universale a nașterii și a accesului la documente de identitate, a procedurilor formale de stabilire a statutului de apatrid și a accesului universal la servicii.

Îmbinarea abordărilor generale cu cele specifice În timp ce discriminarea și excluziunea romilor justifică o abordare continuă specifică, direcționarea măsurilor are drept obiectiv promovarea incluziunii și a egalității efective a romilor în toate sferele vieții. Realizarea acestui obiectiv presupune o reformă favorabilă incluziunii a politicilor generale, ceea ce necesită îmbinarea inteligentă a abordărilor specifice cu cele generale. Politicile specifice ar trebui să fie temporare și să contribuie la atenuarea dezavantajelor suplimentare întâmpinate de romi și a discriminării cu care se confruntă aceștia. Ar trebui să se efectueze o direcționare explicită (însă nu neapărat bazată pe originea etnică), dar nu exclusivă, adică fără a exclude restul populației aflate în aceeași situație. Cadrele strategice naționale privind romii ar trebui: ·să precizeze modul în care măsurile direcționate specifice (garanții) abordează barierele care îi împiedică pe romi să aibă acces la politicile generale și să beneficieze de acestea și modul în care politicile publice devin mai favorabile incluziunii romilor; ·să promoveze accesul romilor la drepturi și la servicii generale datorită unui sprijin specific suplimentar, dar fără a se crea structuri paralele permanente; ·să direcționeze intervențiile la nivel teritorial pentru a se asigura faptul că acestea țin seama de condițiile locale; să îmbine acțiunile orientate către aspecte teritoriale cu acțiuni orientate către aspecte sociale în cadrul unor intervenții ample (de exemplu, pentru a combate sărăcia extremă) și să se asigure că romii beneficiază efectiv de acestea; ·în țările cu o populație de etnie romă semnificativă: osă supună principalele măsuri de politică generală unei verificări/unui audit pentru a evalua impactul acestora asupra egalității și incluziunii romilor; osă stabilească modul în care fondurile UE vor fi utilizate pentru o reformă favorabilă incluziunii a politicilor generale (de exemplu, desegregarea în domeniul educației sau al locuințelor) și pentru acțiuni specifice și osă stabilească modalități de luare în considerare a egalității, a incluziunii și a participării romilor la nivelurile local și regional.

Extinderea măsurilor de prevenire/atenuare a impactului disproporționat al crizelor asupra romilor Toate provocările majore cu care se confruntă UE în prezent (inclusiv pandemia de COVID-19, schimbările climatice, tranziția verde și cea digitală) au o dimensiune referitoare la egalitatea și incluziunea romilor. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită asigurării faptului că grupurile discriminate și marginalizate, în special din rândul romilor, nu sunt nevoite să suporte o parte disproporționată a poverii generate de crize și de tranziții și că răspunsurile de urgență și strategiile de creștere pe termen mai lung implică un sprijin suplimentar specific pentru incluziunea acestor grupuri. Ar trebui să se desprindă învățăminte în urma pandemiei de COVID-19, care a afectat în mod disproporționat comunitățile rome marginalizate, acestea resimțind mult mai puternic efectele pe termen scurt asupra sănătății și efectele economice pe termen mediu/lung. Cadrele strategice naționale privind romii ar trebui să contribuie la atenuarea efectelor crizei generate de pandemia de COVID-19 și să ne pregătească să facem față mai bine unor astfel de situații în viitor. Cadrele strategice naționale privind romii ar trebui: ·să planifice un proces eficace de colectare a datelor și monitorizare a efectelor socioeconomice (în funcție de vârstă, sex și nevoi medicale) pentru a se asigura instituirea unor măsuri de politică eficace și adaptate de răspuns la pandemiile existente/viitoare; ·să țină seama de nevoile pe termen scurt, mediu și lung și să implice părțile interesate în elaborarea și punerea în aplicare a măsurilor; ·să sprijine eforturile depuse de autoritățile locale pentru a răspunde celor mai urgente nevoi ale comunităților rome (de exemplu, accesul la adăpost, inclusiv la alimente și la apă, accesul la servicii medicale gratuite și la sprijin financiar pentru familiile rome în situații economice precare); ·să acorde prioritate eforturilor de combatere a inegalităților structurale și a lipsei de acces a comunităților rome la serviciile și la infrastructurile de bază; ·să se asigure că măsurile și/sau acțiunile care utilizează fonduri ale UE și fonduri naționale sunt în beneficiul și răspund nevoilor celor mai marginalizate și defavorizate comunități; ·să promoveze accesul romilor la apă potabilă sigură și curată 4 ; ·să îmbunătățească accesul la servicii de salubrizare și să asigure continuitatea serviciilor de utilități de bază în caz de pandemie; ·să promoveze educația în materie de sănătate în rândul populației rome; ·să promoveze difuzarea unor informații precise, clare și bazate pe date concrete și campaniile de sensibilizare, ca instrumente eficace de combatere a discriminării și a xenofobiei; ·să asigure monitorizarea periodică a condițiilor de mediu și a riscurilor care afectează în mod specific comunitățile rome defavorizate și să ia măsuri de remediere a condițiilor periculoase sau de igienă precară și ·să promoveze coerența între măsurile de urgență și cele de redresare și să acorde un loc central unor inițiative cum ar fi Pactul verde, digitalizarea, Pilonul european al drepturilor sociale, obiectivele de dezvoltare durabilă, semestrul european, precum și strategiile, programele și reformele generale.

Asigurarea incluziunii digitale În condițiile în care pandemia de COVID-19 a impus închiderea școlilor, a campusurilor și a birourilor, internetul a fost soluția salvatoare. Trecerea în masă la educația online și la telemedicină etc. a plecat de la premisa că toți cetățenii au acces la internet. Cu toate acestea, criza a evidențiat disparități la nivel mondial alarmante în ceea ce privește învățarea online și la distanță. Romii locuiesc adesea în zone rurale, care sunt încă în urmă în ceea ce privește accesul la infrastructurile de bandă largă de mare viteză. Pentru romii marginalizați care au un acces limitat sau nu au deloc acces la echipamente informatice sau la alfabetizarea digitală, criza a scos în evidență inegalități structurale profunde, ceea ce înseamnă că în cazul copiilor romi există riscul de a avea performanțe slabe și de a rămâne în urmă în activitatea lor școlară, iar în cazul adulților – de a nu avea acces la informații în timp real și la oportunități de angajare. Este necesar să se abordeze provocările subiacente legate de inegalitate, discriminare și excluziune în era digitală, astfel încât nimeni să nu fie lăsat în urmă. Implementarea cu succes a tehnologiilor digitale, precum și reziliența și echitatea socială a Europei depind de accesul cetățenilor la infrastructura, la echipamentele și la competențele digitale necesare. Cadrele strategice naționale privind romii ar trebui: ·să combată excluziunea digitală a romilor prin asigurarea accesului la tehnologiile digitale, în special accesul la învățământul online și la distanță și sprijinirea acestuia în cazul în care instituțiile de învățământ și formare se închid, așa cum s-a întâmplat în timpul pandemiei de COVID-19; ·să încurajeze sinergiile cu alte inițiative în materie de politică (în special cele referitoare la serviciile publice online, la serviciile de e-Guvernare și la serviciile comerciale online), pentru a îmbunătăți ușurința în utilizarea serviciilor publice și pentru a promova o e-Guvernare favorabilă incluziunii, cu ajutorul unor măsuri specifice care să le permită romilor să poată beneficia de serviciile publice și să aibă acces la conexiunea la internet, acordând o atenție specială zonelor rurale; ·să stimuleze dezvoltarea aptitudinilor și a competențelor digitale 5 în rândul romilor prin: 1)    îmbunătățirea accesului la echipamente digitale și la conexiuni de rețea (de exemplu, puncte publice de acces la internet în zonele defavorizate); 2)    promovarea aptitudinilor și a competențelor digitale de bază dintr-o perspectivă de învățare pe tot parcursul vieții și oferirea de cursuri de formare corespunzătoare; 3)    îmbunătățirea calității utilizării de către romi a societății informaționale și îmbunătățirea participării acestora la societatea informațională și 4)    promovarea raportării practicilor discriminatorii online în ceea ce privește accesul la servicii și utilizarea acestora; 5) ancorarea inițiativelor privind alfabetizarea digitală în contextele socioeconomice locale, adaptându-le la nevoile și condițiile specifice ale comunităților rome; 6) încurajarea și sprijinirea inițiativelor privind alfabetizarea digitală 6 care: -stimulează motivația de a utiliza internetul și sensibilizarea cu privire la utilizarea internetului; -au prețuri accesibile și sunt durabile; -au conținuturi și moduri de transmitere adaptate pentru romi (noi metode de predare, învățarea informală etc.) și -au prețuri accesibile și sunt ușor de utilizat; ·să încurajeze utilizarea soluțiilor digitale în ceea ce privește asistența medicală, atât în cazul pacienților, cât și al cadrelor medico-sanitare, pentru a se garanta continuitatea asistenței medicale și tratamentele sigure, și ·să reexamineze cadrele strategice privind incluziunea digitală pentru a evalua barierele cu care se confruntă romii.

Asigurarea justiției în domeniul mediului Discriminarea de mediu 7 cu care se confruntă numeroase comunități rome este adusă în atenția publicului. Efectele disproporționate ale acestei realități mult timp neglijate au ieșit la lumină în timpul pandemiei de COVID-19, comunitățile marginalizate fiind mult mai expuse riscului de contaminare și altor probleme de sănătate conexe. În combinație cu condițiile de trai necorespunzătoare și cu segregarea, riscurile sanitare au agravat excluziunea socioeconomică a romilor. Cadrele strategice naționale privind romii ar trebui: ·să recunoască și să combată discriminarea de mediu, în special atunci când afectează comunitățile rome marginalizate din zone segregate (ca expresie a atitudinilor negative față de romi); să promoveze înțelegerea modului în care discriminarea de mediu și lipsa serviciilor de mediu forțează populația romă marginalizată să locuiască în zone cu un mediu degradat; ·să se concentreze asupra accesului la apă, la servicii de salubrizare adecvate, la servicii de colectare și gestionare a deșeurilor și să combată segregarea spațială persistentă ca o cauză a discriminării de mediu în domeniile locuințelor și serviciilor esențiale; ·să remedieze problema accesului insuficient al romilor la zone de locuit verzi cu o valoare recreativă; ·să prevină riscurile pentru sănătate legate de mediu și să combată impactul pe care expunerea la poluare și la contaminare îl are asupra sănătății și ·să asigure sănătatea și securitatea în muncă a persoanelor care lucrează în condiții de mediu mai puțin favorabile.

Promovarea artei, a istoriei și a culturii romilor (promovarea unor acțiuni de sensibilizare cu privire la istoria, arta și cultura romilor) Arta, istoria și cultura romilor fac parte integrantă din peisajele noastre europene și naționale. Cu toate acestea, de-a lungul secolelor, reprezentările culturii și ale identității romilor au fost romanțate și reduse la stereotipuri, ceea ce a agravat alienarea comunităților rome în raport cu societățile dominante. Recunoașterea culturală ar trebui să se bazeze pe narațiunile romilor. Cadrele strategice naționale privind romii ar trebui: ·să recunoască și să desfășoare acțiuni de sensibilizare privind contribuția artei și a culturii romilor la patrimoniul național și european și să le permită romilor să își asume această contribuție; ·să sprijine platformele care facilitează contactele dintre romi și restul populației la nivel local, prin promovarea artelor, a meșteșugurilor și a culturii tradiționale și moderne ale romilor, precum și a cunoașterii istoriei romilor; ·să promoveze, în colaborare cu operatorii mass-media, activități de sensibilizare în sprijinul unei identități și al unui patrimoniu cultural autoconstruite ale romilor; ·să combată stereotipurile și prejudecățile împotriva romilor; ·să stabilească și să comemoreze data de 2 august drept Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului Romilor, în amintirea victimelor genocidului comis împotriva romilor în timpul celui de Al Doilea Război Mondial; ·să promoveze o abordare integrată a comemorării Holocaustului, amintind victimele rome cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Holocaustului (27 ianuarie, ziua eliberării lagărului de concentrare de la Auschwitz-Birkenau); ·să integreze comunitățile rome în discursul cultural național, incluzând arta, istoria și cultura romilor în colecțiile arhivelor naționale, ale muzeelor și ale expozițiilor de artă permanente; să aloce resurse adecvate pentru păstrarea, conservarea și dezvoltarea artei și culturii romilor, inclusiv prin promovarea festivalurilor; ·să includă limba romani și istoria romilor în programele și în manualele școlare, atât pentru elevii romi, cât și pentru cei de alte etnii; să promoveze activitățile multiculturale și campaniile de sensibilizare în școli și ·să ofere posibilități de consolidare a capacității de acțiune a antreprenorilor și a persoanelor de etnie romă care desfășoară activități independente care au afaceri locale ce promovează tradițiile și cultura romilor și să le acorde sprijin.

Promovarea inovării sociale și a experimentării în materie de politică socială Inovarea socială și experimentarea în materie de politică socială constituie noi abordări din domeniul schimbărilor sociale care cuprind idei, practici și inițiative ce intervin la diversele niveluri ale unui sistem pentru a determina o schimbare profundă și un impact pozitiv durabil. Ca atare, acestea pot fi instrumente importante de promovare a egalității, a incluziunii, a participării și a consolidării capacității de acțiune a romilor. Politica UE definește „inovarea socială” ca reprezentând activități care au un caracter social atât din punctul de vedere al scopurilor urmărite, cât și al mijloacelor folosite, în special cele referitoare la dezvoltarea și punerea în aplicare de idei noi (privind produse, servicii și modele) care răspund unor nevoi sociale și, în același timp, creează relații sau colaborări sociale noi, fiind astfel benefice pentru societate și stimulând capacitatea acesteia de a acționa 8 . „Experimentarea în materie de politică socială” înseamnă intervenții de politică ce aduc răspunsuri inovatoare la nevoile sociale, puse în aplicare la scară mică și în condiții care asigură posibilitatea de a măsura impactul acestora, înainte de a fi puse în aplicare în alte contexte sau la scară mai mare, dacă rezultatele se dovedesc convingătoare 9 . Cadrele strategice naționale privind romii ar trebui: ·să sprijine crearea de alianțe naționale pentru învățare și inovare în vederea incluziunii – care să reunească actori din întregul ecosistem (organizații relevante ale practicienilor romi, rețele ale mediului de afaceri/industriei, ale incubatoarelor sociale și ale vectorilor schimbării, ambasade, organizații de cercetare); ·să lanseze procese de co-creare, la care să participe părțile interesate naționale/regionale, precum și organizațiile filantropice și cele cu scop social pentru a identifica nevoile, resursele disponibile și posibilitățile de acțiune comună sistematică (inclusiv cu sprijinul serviciilor de consultanță disponibile ale UE); ·să sprijine incubarea proiectelor orientate spre rezultate care vizează domenii-cheie ale serviciilor sociale (acces la locuințe, la utilități, la infrastructura publică de bază și la servicii etc.); ·să acționeze ca un catalizator al metodelor de lucru adaptate diferitelor teme/sectoare în acest domeniu, încurajând actori-cheie din diferite sectoare (public, privat, civil) să colaboreze și consolidând capacitățile lor de acțiune, precum și să permită acumularea de experiență cu privire la aceste metode de lucru; ·să experimenteze în domeniul politicilor sociale (de exemplu, oferind venituri de bază garantate) pentru a genera modele și a testa mecanisme alternative de acordare a prestațiilor sociale; ·să exploreze mobilizarea capitalului privat și punerea în comun a fondurilor, de exemplu cu organizații filantropice, prin intermediul unor eventuale regimuri de compensare, pentru a răspunde nevoilor nesatisfăcute ale celor mai vulnerabili; ·să exploreze noi modele de servicii sau de prestații, precum și posibilitatea de a le furniza la o scară mai largă, prin intermediul unor parteneriate orientate spre rezultate; ·să sprijine punerea în comun a fondurilor și integrarea finanțării direcționate și flexibile și ·să sprijine înființarea de centre de competență în materie de inovare socială (care să fie sprijinite prin activități transnaționale în cadrul FSE+) și să le mandateze să sprijine nevoile în materie de incluziune ale romilor.

(1)

      Antigypsyism – a reference paper („Atitudini negative față de romi – un document de referință”) , Berlin/Budapesta, 2017; Rezoluția Parlamentului European din 15 aprilie 2015 referitoare la Ziua internațională a romilor – atitudini antițigănești în Europa și recunoașterea de către UE a Zilei de comemorare a genocidului împotriva romilor în al Doilea Război Mondial ; Raportul Parlamentului European referitor la aspecte legate de drepturile fundamentale în ceea ce privește integrarea romilor în UE: combaterea atitudinilor negative față de romi (2017/2038 (INI)) ; Rezoluția Parlamentului European din 12 februarie 2019 referitoare la necesitatea de a consolida cadrul strategic al UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor post-2020 și de a intensifica lupta împotriva atitudinilor negative față de romi ; Recomandarea de politică generală nr. 13 a ECRI 2012 privind combaterea anti-țiganismului și discriminării împotriva romilor ; Consiliul Europei, Declarația Comitetului de Miniștri privind proliferarea în Europa a atitudinilor negative și a violenței rasiste îndreptate împotriva romilor .

(2)

     Discriminarea sistemică rezultă din inegalitățile care fac parte integrantă din legislație, politici și practici. Adesea, acest fenomen nu este intenționat, ci este cauzat de o serie de factori instituționali implicați în formularea, punerea în aplicare și revizuirea legislației, a politicilor și a practicilor. A se vedea Roma and traveller inclusion: towards a new EU framework, learning from the work of equality bodies („Incluziunea romilor și a nomazilor: către un nou cadru al UE, învățăminte desprinse din activitatea desfășurată de organismele de promovare a egalității”) .

(3)

         Violetta Zentai, Georgeta Munteanu și Simona Torotcoi, The quality of participation in a post-2020 EU initiative for Roma equality and inclusion („Calitatea participării la o inițiativă a UE pentru egalitatea și incluziunea romilor post-2020”) , rapoarte de expertiză bazate pe aspecte prospective ale evaluării cadrului UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor, 2020, p. 41, 59-60.

(4)

      Directiva privind apa potabilă [considerentul 31; articolul (16)] prevede obligația statelor membre de a ține seama de situația specifică a culturilor minoritare, cum ar fi romii și nomazii, stabiliți sau nu, prin luarea măsurilor necesare pentru îmbunătățirea accesului acestora la apa destinată consumului uman.

(5)

  Cadrul competențelor digitale pentru cetățeni identifică cinci componente ale competenței digitale: alfabetizarea în domeniul informației și al datelor, comunicarea și colaborarea, crearea de conținuturi digitale, siguranța și soluționarea problemelor în mediul digital.

(6)

  Cadrul competențelor digitale pentru cetățeni definește alfabetizarea în domeniul informației și al datelor/ alfabetizarea digitală drept capacitatea de a enunța cu claritate nevoile de informare, de a localiza și a extrage date, informații și conținuturi digitale, de a evalua relevanța sursei și a conținutului acesteia, precum și de a stoca, a gestiona și a organiza datele, informațiile și conținuturile digitale.

(7)

     Discriminarea de mediu este resimțită de romii care trăiesc în așezări segregate, într-un mediu periculos (în apropierea gropilor de gunoi, a zonelor industriale abandonate sau a zonelor expuse la inundații), lipsiți de servicii de bază în materie de mediu, cum ar fi gestionarea apei și a deșeurilor. A se vedea Pushed to the wastelands: environmental racism against Roma communities in central and Eastern Europe   („Împinși către depozitele de deșeuri: rasismul de mediu împotriva comunităților rome din Europa Centrală și de Est”) . Pentru explicații conceptuale și resurse, a se vedea site-ul web  al Rețelei de justiție în domeniul energiei.

(8)

Cf. Propunerii 2018/0206 COD a Comisiei de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul social european Plus (FSE+) [ COM(2018) 382 final ], 30.5.2018, articolul (2) punctul 16.

(9)

 Ibid., articolul (2) punctul 17.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 7.10.2020

COM(2020) 620 final

ANEXĂ

la

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

O Uniune a egalității:









Cadrul strategic al UE pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor

{SWD(2020) 530 final}

Portofoliul de indicatori

Obiectivul general al prezentului portofoliu de indicatori este de a monitoriza progresele înregistrate în raport cu obiectivele și țintele cadrului strategic al UE pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor. Pentru a îndeplini acest obiectiv general, statele membre trebuie să pună în aplicare o serie de măsuri în domenii prioritare, fiecare dintre acestea având un obiectiv orizontal sau sectorial specific.

Portofoliul de indicatori care trebuie utilizați pentru măsurarea progreselor înregistrate în vederea realizării acestor obiective a fost elaborat în cadrul Grupului de lucru pentru indicatorii privind egalitatea, incluziunea și participarea romilor și al raportării coordonate de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA). Membrii grupului de lucru sunt punctele de contact naționale pentru romi din 20 de state membre și reprezentanți ai birourilor de statistică și ai Comisiei Europene. În plus, portofoliul a fost aliniat cu indicatorii și țintele definite în cadrul inițiativelor relevante ale UE pentru perioada de până în 2030 și cu obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD). Raportul complet este disponibil la adresa https://fra.europa.eu/en/news/2020/roma-working-party-consultations-roma-inclusion-monitoring-framework .

Portofoliul de indicatori se bazează pe modelul de indicatori structură-proces-rezultate (S-P-R) recomandat de Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR) pentru evaluarea respectării standardelor în materie de drepturi ale omului. Acest model permite efectuarea unei evaluări:

a)a cadrelor juridice și de politică în vigoare (indicatori structurali);

b)a intervențiilor specifice care vizează punerea în aplicare a acestora (indicatori de proces);

c)a realizărilor, pe baza experienței titularilor de drepturi (indicatori de rezultat).

Indicatori structurali: Cadrele juridice și strategiile de la nivelul UE și de la nivel național care sunt instituite pentru a se asigura respectarea Cartei drepturilor fundamentale a UE (în cazul romilor, Cadrul strategic al UE pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor).

Indicatori de proces: Intervențiile și acțiunile specifice (de exemplu, programe, proiecte, măsuri) instituite pentru îndeplinirea obiectivelor și a țintelor cadrelor strategice naționale pentru romi prin punerea în aplicare a dispozițiilor juridice și de politică menționate.

Indicatori de rezultat: Situația de pe teren și orice modificare în exercitarea drepturilor fundamentale ale persoanelor cu caracteristici specifice, cum ar fi originea etnică în cazul romilor. Aceștia sunt, în cea mai mare parte, indicatori standard, completați pe baza unor date care pot fi defalcate pe diferite categorii (origine etnică, sex și vârstă). În statele membre în care astfel de date nu sunt disponibile, pot fi utilizate date socioeconomice ca indicatori indirecți. Indicatorii ar trebui să fie în concordanță cu indicatorii sărăciei și excluziunii sociale din cadrul Strategiei Europa 2020 sau cu orice indicatori post 2020, precum și cu domeniile de politică sectorială care contribuie la realizarea obiectivelor Pilonului european al drepturilor sociale, cum ar fi educația, sănătatea și ocuparea forței de muncă.

Obiective, indicatori principali, ținte și măsuri

Cadrul de monitorizare a fost conceput în mod explicit pentru a urmări progresele înregistrate în vederea îndeplinirii obiectivelor de politică. Obiectivele sunt reflectate în indicatorii de rezultat (principali și secundari), iar țintele ar putea fi statutul pe care statele membre își propun să îl atingă până în 2030 în fiecare domeniu privind egalitatea, incluziunea și participarea romilor. Cadrul se bazează pe Orientările Comisiei privind o mai bună legiferare 1 , pe Cadrul strategic al UE pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor și pe Propunerea de recomandare a Consiliului privind egalitatea, incluziunea și participarea romilor. 

Majoritatea indicatorilor de rezultat se bazează pe anchete, dar ar trebui să fie completați cu date administrative, de exemplu cu privire la infrastructură, segregare rezidențială etc.

Indicatori principali: Aceștia sunt indicatori de rezultat care se bazează pe anchete și sunt obligatorii pentru toate statele membre pentru care astfel de date sunt disponibile sau pot fi colectate în viitor. Țările care nu dispun de date cantitative (defalcate pe origine etnică sau pe alte criterii) ar trebui să ia în considerare colectarea de date calitative și formularea de ținte în ceea ce privește indicatorii de proces (a se vedea mai jos).

Indicatori de rezultat secundari: Aceștia sunt indicatori contextuali, fiind complementari indicatorilor principali ai obiectivului. Statele membre pot alege dacă îi completează sau nu.

Există o diferență între obligația de a completa indicatorii și cea de a colecta date pentru indicatori. De exemplu, subiecte cum ar fi segregarea în domeniul educației, accesul la apă curentă sau certificatele de naștere sunt mai relevante în unele țări decât în altele. De asemenea, unii indicatori secundari, cum ar fi acoperirea asigurării medicale, ar putea deveni indicatori principali, dacă sunt deosebit de relevanți într-o anumită țară.

Indicatori de proces: o combinație de date juridice și economice, tipuri de măsuri, capacitatea actorilor însărcinați cu punerea în aplicare, nivelul de implicare față de comunitățile de romi și organizațiile societății civile (OSC). Statele membre au posibilitatea de a alege, în cadrele lor strategice, indicatorii și domeniile de intervenție la nivel de politici.

Tabelul 1: Prezentare generală a obiectivelor-cheie și a indicatorilor principali ai UE în ceea ce privește egalitatea, incluziunea și participarea romilor

	Obiective orizontale		Indicatori principali ai UE	Relevanță ODD
1	Combaterea atitudinilor negative față de romi și a discriminării și prevenirea acestora 2	1	Ponderea persoanelor care, în ultimele 12 luni, s-au simțit discriminate din cauza faptului că sunt de etnie romă în oricare dintre domeniile vizate de anchetă	ODD 10.3.1 ODD 16.b.1
		2	Ponderea populației generale pentru care este stânjenitor să aibă vecini de etnie romă
2	Reducerea sărăciei și a excluziunii sociale	3	Rata riscului de sărăcie (sub 60 % din mediana veniturilor pe adult-echivalent după transferurile sociale)	ODD 1.2.1
		3.1	Copii < 18 ani expuși riscului de sărăcie	ODD 1.2.2
		4	Ponderea persoanelor care trăiesc în gospodării în condiții de deprivare materială severă (nu își pot permite 4 din 9 elemente, de exemplu, alimente, invitarea unor prieteni etc.)*	ODD 1
		4.1	Copii < 18 ani care trăiesc în condiții de deprivare materială severă*	ODD 1
3	Promovarea participării prin consolidarea capacității de acțiune, îmbunătățirea cooperării și crearea unui climat de încredere	4	Ponderea persoanelor care s-au simțit discriminate (în orice domeniu) în ultimele 12 luni și au raportat ultimul incident de discriminare cauzat de apartenența lor la etnia romă
		5	Indicatori privind cetățenia și participarea activă ÎN CURS DE ELABORARE
	Obiective sectoriale		Indicatori principali ai UE	Relevanță ODD
4	Sporirea accesului egal efectiv la un învățământ de masă de calitate, favorabil incluziunii	6	Ponderea copiilor cu vârste cuprinse între 3 ani și vârsta de începere a învățământului primar obligatoriu care sunt înscriși în sistemul de educație și îngrijire timpurie	ODD 4.2.2
		7	Ponderea persoanelor cu vârste cuprinse între 20 și 24 de ani care au absolvit cel puțin învățământul secundar superior	ODD 4.3
		8	Ponderea copiilor cu vârste cuprinse între 6 și 15 ani care merg la școli unde „toți colegii sau majoritatea acestora sunt romi”, astfel cum au declarat respondenții (numai țările selectate)
5	Sporirea accesului egal efectiv la locuri de muncă de calitate și durabile remunerate	9	Ponderea persoanelor cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani care și-au autodefinit statutul activității principale ca fiind „muncă remunerată” (inclusiv cu normă întreagă, cu fracțiune de normă, locuri de muncă ad-hoc, activități independente și activități ocazionale sau muncă efectuată în ultimele patru săptămâni)	ODD 8.5
		10	Ponderea tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani***, a căror activitate principală actuală este aceea de „tânăr care nu este încadrat profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare” (NEET)	ODD 8.6.1
		11	Disparitatea de gen în ceea ce privește ocuparea forței de muncă: diferența în ceea ce privește rata muncii remunerate între femei și bărbați, cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani	ODD 8.5
6	Îmbunătățirea stării de sănătate a romilor și sporirea accesului egal efectiv al acestora la servicii de asistență medicală și la servicii sociale de calitate	12	Diferența în ceea ce privește speranța de viață la naștere (populația generală față de romi)
		13	Ponderea persoanelor care au acces limitat la servicii de sănătate și sociale, ÎN CURS DE ELABORARE
7	Sporirea accesului egal efectiv la locuințe desegregate adecvate și la servicii esențiale 3	14	Ponderea persoanelor care trăiesc în condiții precare de locuit (într-o locuință care este prea întunecată, cu un acoperiș cu probleme de izolație/pereți, podele cu igrasie, fără baie/duș, fără WC în interior)	ODD 11.1
		15	Ponderea persoanelor care trăiesc în gospodării care nu dispun de numărul minim de camere conform definiției date de Eurostat supraaglomerării
		16	Ponderea persoanelor care locuiesc în gospodării fără apă curentă în interiorul locuinței (numai țările selectate)	ODD 6.1.1

Datele FRA pentru completarea indicatorilor pot fi defalcate pe sex, vârstă, DEGURBA.

* Se va înlocui cu deprivarea socială și materială (Eurostat [ilc_mdsd07]) și cu indicatorul corespunzător pentru copii, dacă acesta va fi utilizat în viitor în rapoartele privind ODD pentru populația generală.

** Datele actuale bazate pe anchetele FRA acoperă doar grupa de vârstă 16-29 de ani.

Indicatori indirecți

În țările în care este imposibil să se colecteze date privind etnia, pot fi utilizate date indirecte, de exemplu bazate pe date socioeconomice. Colectarea datelor poate fi efectuată în așezări și unități regionale identificate ca fiind segregate sau cu o pondere ridicată a persoanelor vulnerabile. Ipoteza de bază ar trebui să fie aceea că populația din aceste localități include un procent ridicat de romi sau de persoane puternic percepute ca fiind de etnie romă și, prin urmare, vulnerabile la excluziunea socială și la discriminare. Trebuie remarcat faptul că astfel de date indirecte ar putea limita colectarea datelor doar la date privind grupurile cele mai marginalizate și ar putea exclude persoanele care nu sunt defavorizate din punct de vedere economic, dar care se confruntă în continuare cu consecințele atitudinilor negative față de romi în viața lor de zi cu zi sau atunci când își dezvăluie identitatea. În astfel de cazuri, este important ca datele indirecte să fie completate cu date calitative și administrative, rezultate din activități de cercetare și din consultările cu organizațiile societății civile, cu instituțiile naționale din domeniul drepturilor omului și cu autoritățile locale. Dacă lipsesc datele cantitative, țările sunt în continuare încurajate să colecteze date calitative la nivelul indicatorilor de proces.

Datele privind indicatorii de proces calitativi pot proveni dintr-o gamă variată de surse. Începând cu 2016, statele membre raportează Comisiei cu privire la indicatorii de proces relevanți pentru domeniile de politică esențiale incluse în recomandarea Consiliului din 2013, utilizând un model armonizat de raportare online. Totuși, chiar și atunci când sunt comparabile între țări, aceste date reprezintă doar o mică parte a informațiilor relevante pentru proces care sunt necesare pentru a se asigura o bună monitorizare la nivel de proces. Cea de a doua componentă a colectării datelor relevante pentru proces, și anume datele care reflectă caracteristicile specifice ale provocărilor legate de incluziunea romilor și măsurile luate în această privință în fiecare stat membru, este la fel de importantă pentru dezvoltarea unui sistem național de monitorizare solid și, prin urmare, este esențială pentru reușita unui cadru strategic național pentru romi. În plus, se recomandă ca societatea civilă romă să participe la procesul de monitorizare și la dezvoltarea sistemelor naționale de monitorizare și colectare a datelor. Subgrupul pentru date privind egalitatea al Grupului la nivel înalt al UE pentru nediscriminare, egalitate și diversitate a emis o serie de orientări privind îmbunătățirea colectării și a utilizării datelor referitoare la egalitate 4 .

În 2016, statele membre au început să transmită Comisiei rapoarte referitoare la indicatorii de proces, în conformitate cu recomandarea Consiliului din 2013 privind măsurile de integrare efectivă a romilor. Această activitate va fi continuată în contextul Grupului de lucru al FRA privind indicatorii și raportarea.

Obiective orizontale

Obiectivul 1: Combaterea atitudinilor negative față de romi și a discriminării și prevenirea acestora

Indicatori principali:	Populația generală
1)Ponderea persoanelor care, în ultimele 12 luni, s-au simțit discriminate din cauza faptului că sunt de etnie romă în oricare dintre domeniile vizate de anchetă	Poate face obiectul anchetei efectuate de FRA cu privire la romi 5 ODD 10.3.1 și 16.b.1
2)Ponderea populației generale pentru care este stânjenitor să aibă vecini de etnie romă	Face obiectul anchetei efectuate de FRA cu privire la romi

Obiectivul 1-a: Combaterea discriminării, a hărțuirii, a infracțiunilor motivate de ură și a discursului de incitare la ură împotriva romilor

Indicatori de rezultat Secundari (opționali)
Indicator	Populația generală
Ponderea persoanelor cu vârsta de peste 16 ani care au fost victime a cel puțin 5 acte de hărțuire motivate de ură, din cauza faptului că sunt de etnie romă, în cele 12 luni care au precedat ancheta	Nu se aplică / Poate face obiectul anchetei efectuate de FRA cu privire la romi ODD 10.3.1 ODD 16.b.1
Ponderea persoanelor cu vârsta de peste 16 ani (din totalul respondenților) care, în ultimele 12 luni, au fost agresate fizic din cauza faptului că sunt de etnie romă	Nu se aplică / Poate face obiectul anchetei efectuate de FRA cu privire la romi ODD 16.1.3
Indicatori de proces pentru obiectivul 1-a: Combaterea discriminării, a hărțuirii, a infracțiunilor motivate de ură și a discursului de incitare la ură împotriva romilor
Indicator – Dimensiunea A – Cadrul instituțional
·cadrele strategice naționale privind egalitatea, incluziunea și participarea romilor sau seturi conexe de documente de politică includ în mod explicit măsuri de combatere a atitudinilor negative față de romi; ·planul național de acțiune pentru punerea în aplicare a cadrelor strategice naționale pentru romi din statul membru al UE în cauză prevede măsuri specifice de combatere a atitudinilor negative față de romi și a discriminării; ·organismele de promovare a egalității monitorizează cu regularitate punerea în aplicare a cadrelor strategice naționale pentru romi în ceea ce privește respectarea Directivei privind egalitatea rasială și a Deciziei-cadru a Consiliului privind combaterea anumitor forme de rasism și xenofobie și înregistrează cazurile de discriminare a romilor; ·se elaborează și se publică în mod regulat rapoarte și anchete privind combaterea discriminării; ·atitudinile negative față de romi sunt recunoscute în cadrele juridice, în politicile, în documentele de politică și în măsurile de punere în aplicare a politicilor statelor membre; ·atitudinile negative față de romi constituie o categorie distinctă în cadrul datelor înregistrate cu privire la infracțiunile motivate de ură; ·s-au alocat fonduri pentru măsuri specifice de combatere a atitudinilor negative față de romi și a discriminării; ·localitățile cu o populație de etnie romă semnificativă au în schema de personal unul sau mai multe posturi de consilier care se ocupă în mod specific de chestiuni care îi privesc pe romi.
Indicator – Dimensiunea B – Măsuri și acțiuni specifice
·există un sistem accesibil publicului pentru monitorizarea procedurilor judiciare și a plângerilor adresate organismelor naționale de promovare a egalității în legătură cu atitudinile negative față de romi; ·există un sistem accesibil publicului pentru monitorizarea cazurilor și a incidentelor de discriminare, a discursurilor de incitare la ură și a infracțiunilor motivate de ură împotriva romilor și pentru raportarea acestora către organismele naționale de promovare a egalității sau către birourile avocatului poporului, procurori sau poliție și acest sistem funcționează; ·există un sistem de formare a agenților de poliție cu privire la nediscriminare și la recunoașterea infracțiunilor motivate de prejudecăți, cu module specifice privind discriminarea romilor; ·statele membre alocă timp de emisie romilor în cadrul instituțiilor mass-media publice; ·statele membre organizează campanii de sensibilizare; ·există instrumente de raportare a discursurilor de incitare la ură și a infracțiunilor motivate de ură, și acestea sunt ușor accesibile; ·se organizează inițiative/cursuri de formare cu participarea întreprinderilor din domeniul tehnologiei informației (Google, Facebook, Twitter etc.) pentru a identifica mai bine conținutul discriminatoriu față de romi pe platformele de comunicare socială; ·se organizează inițiative/cursuri de formare destinate operatorilor mass-media privind identificarea și abordarea cazurilor de atitudini negative față de romi și de incitare la ură.
Indicator – Dimensiunea C – Calitatea proceselor decizionale
·OSC-urile rome participă în mod activ la elaborarea de măsuri specifice de combatere a atitudinilor negative față de romi și a discriminării; ·OSC-urile rome participă la comitetele de monitorizare a programului operațional finanțat din fonduri ale UE în cadrul căruia sunt puse în aplicare măsurile specifice de combatere a atitudinilor negative față de romi și a discriminării; ·OSC-urile rome participă la monitorizarea rezultatelor măsurilor puse în aplicare.

Obiectivul 1-b: Promovarea sensibilizării cu privire la istoria, cultura și recunoașterea romilor, precum și promovarea reconcilierii

Indicatori de rezultat: secundari (opționali): Nu s-au elaborat încă indicatori în acest domeniu; printre posibilele domenii tematice se numără următoarele: ·sensibilizarea populației generale cu privire la faptul că romii sunt o minoritate națională recunoscută; ·sensibilizarea populației generale cu privire la istoria, literatura, arta, cultura, muzica și politica romilor; ·participarea populației generale la festivalul cultural al romilor și la alte evenimente publice ale romilor; ·sensibilizarea populației generale cu privire la faptul că limba romani este o limbă neteritorială recunoscută în cadrul Cartei Consiliului Europei a limbilor regionale sau minoritare; ·sensibilizarea populației generale cu privire la Holocaustul romilor.

Indicatori de proces pentru obiectivul 1-b: Promovarea sensibilizării cu privire la istoria, cultura și recunoașterea romilor, precum și promovarea reconcilierii

Indicator – Dimensiunea A – Cadrul instituțional

·cadrele strategice naționale pentru romi sau documentele de politică aferente includ în mod explicit măsuri care prevăd indicatori și ținte pentru a promova sensibilizarea cu privire la istoria și cultura romilor; ·Holocaustul romilor este recunoscut și există zile de comemorare a acestuia în calendarul oficial al sărbătorilor legale; ·există monumente sau memoriale dedicate Holocaustului romilor; ·contribuția personalităților de etnie romă la istoria statului membru este recunoscută și face parte din calendarul oficial al sărbătorilor legale; ·istoria, cultura și arta romilor fac parte din programa oficială în școli și universități; ·inițiativele culturale ale romilor sunt prezente în calendarele evenimentelor culturale importante la nivel național; ·există comisii de experți privind atitudinile negative față de romi (comisii pentru adevăr, recunoaștere și reconciliere) și acestea au rolul de a asigura o înțelegere mai profundă a barierelor și a mecanismelor de excludere din cadrul statului membru; ·există structurile necesare pentru punerea în aplicare a Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare a Consiliului Europei; ·în cadrul organismelor consultative guvernamentale desemnate au loc cu regularitate schimburi pe teme legate de arta, cultura și istoria romilor, cu scopul de a crea un impact asupra politicilor; ·există un buget anual de stat alocat pentru a sprijini organizațiile culturale ale romilor care promovează cultura romă; ·există un buget anual de stat alocat canalelor mass-media locale ale romilor (presă scrisă, mass-media digitală, TV, radio); ·există un buget local și municipal alocat canalelor mass-media locale ale romilor, precum și promovării artei și culturii romilor; ·ministerele și agențiile de stat care răspund de domeniul tineretului au sarcina explicită de a asigura incluziunea tinerilor romi și de a consolida capacitățile organizațiilor de tineret ale romilor.

Indicator – Dimensiunea B – Măsuri și acțiuni specifice

·în școli se predau istoria și cultura romilor; ·limba romani se predă gratuit în școli; ·cadrele didactice și personalul didactic beneficiază de formare cu privire la educația favorabilă incluziunii și diversitate; ·cadrele didactice și personalul didactic beneficiază de formare cu privire la cultura și istoria romilor, inclusiv cu privire la istoria Holocaustului romilor; ·funcționarii publici, cadrele didactice, agenții de poliție etc. beneficiază de oportunități de formare cu privire la arta, cultura și istoria romilor; ·în instituțiile mass-media publice este prevăzut și se alocă timp de emisie destinat artei și culturii romilor; ·în instituțiile mass-media publice este prevăzut și se alocă timp de emisie destinat știrilor în limba romani; ·în cadrul festivalurilor se oferă posibilitatea reprezentării culturii rome, aparițiile pe scenă fiind sprijinite din fonduri publice; ·proporția discursurilor pozitive în raport cu cele negative cu privire la romi este sporită în mass-media generală și în presa destinată publicului larg.

Indicator – Dimensiunea C – Calitatea proceselor decizionale

·OSC-urile sunt consultate cu privire la necesitatea ca statul membru să aloce fonduri publice pentru a sprijini arta și cultura romilor; ·organismele consultative guvernamentale care oferă feedback cu privire la alocarea fondurilor publice în scopul sprijinirii cadrelor strategice naționale pentru romi sunt în măsură să își prezinte propunerile privind proiecte legate de arta și cultura romilor; ·în parteneriat cu OSC-urile rome și cu supraviețuitorii Holocaustului romilor și/sau descendenții acestora, se elaborează măsuri specifice de promovare a artei, a culturii și a evenimentelor comemorative ale romilor; ·OSC-urile rome participă la procesul decizional privind elaborarea unor măsuri specifice de promovare a artei și culturii romilor și la alocarea fondurilor pentru acestea; ·OSC-urile rome participă la monitorizarea rezultatelor măsurilor puse în aplicare în cadrul acestui obiectiv operațional.

Obiectivul 2: Reducerea sărăciei și a excluziunii sociale

Indicatori principali:	Populația generală:
3)Rata riscului de sărăcie (sub 60 % din mediana veniturilor pe adult-echivalent după transferurile sociale)	Eurostat [ilc_li02] ODD 1.2.1
3.1) Copii< 18 ani expuși riscului de sărăcie	Eurostat [ilc_li02] ODD 1.2.2
4)Ponderea persoanelor care trăiesc în gospodării în condiții de deprivare materială severă 6 (nu își pot permite 4 din 9 elemente, de exemplu, alimente, invitarea unor prieteni etc.) 4.1) Copii < 18 ani care trăiesc în condiții de deprivare materială severă	Eurostat [ilc_mddd11] ODD 1 Eurostat [ilc_mddd11] ODD 1
Indicatori de rezultat Secundari (opționali)
Indicator	Populația generală
Ponderea persoanelor care trăiesc într-o gospodărie care nu își poate permite o masă cu carne, pui, pește (sau echivalentul vegetarian) o dată la două zile	Eurostat [ilc_mdes03]
Ponderea persoanelor care trăiesc într-o gospodărie în care cel puțin o persoană s-a culcat flămândă în ultima lună, deoarece nu a avut suficienți bani pentru mâncare	Nu se aplică / Face obiectul anchetei efectuate de FRA cu privire la romi
Ponderea copiilor cu vârste cuprinse între 0 și 17 ani care trăiesc într-o gospodărie în care cel puțin o persoană s-a culcat flămândă în ultima lună, deoarece nu a avut suficienți bani pentru mâncare	Nu se aplică / Face obiectul anchetei efectuate de FRA cu privire la romi
Ponderea persoanelor care trăiesc într-o gospodărie pentru care este (foarte) greu să se descurce de la o lună la alta	Eurostat [ilc_mdes09]
Ponderea persoanelor care nu au un cont bancar	Nu se aplică / Face obiectul anchetei efectuate de FRA cu privire la romi

Indicatori de proces pentru obiectivul orizontal 2: Reducerea sărăciei și a excluziunii sociale

Indicator – Dimensiunea A – Cadrul instituțional  ·cadrele strategice naționale pentru romi sau documentele de politică aferente includ în mod explicit măsuri care prevăd indicatori și ținte pentru a reduce sărăcia și excluziunea socială în rândul romilor, acordându-se o atenție specială sărăciei în rândul copiilor; ·orientările referitoare la punerea în aplicare a protecției și a asistenței sociale conțin dispoziții privind combaterea discriminării pentru a se asigura accesul egal al romilor; ·există un mecanism care asigură accesul la un cont bancar; ·se oferă garanții bancare pentru microcredite pentru gospodăriile cu venituri mici. Indicator – Dimensiunea B – Măsuri și acțiuni specifice ·există un program alimentar și nutrițional pentru copiii care merg la școală; ·se organizează, pentru personalul serviciilor sociale, cursuri de formare specifică privind combaterea discriminării și a atitudinilor negative față de romi; ·se pun în aplicare măsuri naționale specifice pentru a se ține seama de sărăcia intergenerațională și de necesitatea de a-i sprijini pe copiii romi și pe familiile acestora în ceea ce privește educația, locuințele, sănătatea și reducerea sărăciei; ·se oferă cursuri de formare privind alfabetizarea financiară și sprijin pentru incluziunea financiară. Indicator – Dimensiunea C – Calitatea proceselor decizionale  ·există măsuri menite să asigure participarea romilor la elaborarea de răspunsuri în materie de politică în domeniul incluziunii sociale/reducerii sărăciei; ·în parteneriat cu OSC-urile rome, se elaborează măsuri specifice în domeniul reducerii sărăciei și al incluziunii sociale (în special cele care îi vizează pe romii cu un risc ridicat de marginalizare); ·cu participarea organizațiilor comunității rome, se efectuează intervenții în domeniul reducerii sărăciei și al incluziunii sociale (în special cele care îi vizează pe romii cu un risc ridicat de marginalizare); ·OSC-urile rome participă la comitetele de monitorizare a programului operațional finanțat din fonduri ale UE în cadrul căruia sunt puse în aplicare măsurile specifice de reducere a sărăciei și a excluziunii sociale (în special cele care îi vizează pe romii cu un risc ridicat de marginalizare); ·OSC-urile rome participă la monitorizarea rezultatelor măsurilor puse în aplicare pentru a reduce sărăcia și excluziunea socială (în special cele care îi vizează pe romii cu un risc ridicat de marginalizare); ·instituțiile guvernamentale și administrația (centrală și locală) țin seama, în procesele lor decizionale din domeniul incluziunii sociale/reducerii sărăciei, de contribuțiile din partea societății civile rome, a mediului de afaceri și a industriei, precum și a mediului academic și de cercetare.

Obiectivul 3: Promovarea participării prin consolidarea capacității de acțiune, îmbunătățirea cooperării și crearea unui climat de încredere în instituțiile publice

Indicator principal:	Populația generală
5)Ponderea persoanelor care, în ultimele 12 luni, s-au simțit discriminate (în orice domeniu) și au raportat ultimul incident de discriminare ca fiind motivat de apartenența lor la etnia romă	Nu se aplică / Poate face obiectul anchetei efectuate de FRA cu privire la romi
6)Indicator privind cetățenia și participarea activă ÎN CURS DE ELABORARE	Poate face obiectul anchetei efectuate de FRA cu privire la romi
Indicatori de rezultat Secundari (opționali)
Indicator	Populația generală
Ponderea persoanelor cu vârsta de peste 16 ani care NU au raportat cel mai recent incident de hărțuire ca fiind motivat de apartenența lor la etnia romă (din totalul persoanelor care au fost victime ale hărțuirii)	Nu se aplică / Poate face obiectul anchetei efectuate de FRA cu privire la romi
Ponderea persoanelor cu vârsta de peste 16 ani care NU au raportat cel mai recent incident de agresiune fizică ca fiind motivat de apartenența lor la etnia romă	Nu se aplică / Poate face obiectul anchetei efectuate de FRA cu privire la romi ODD 16.3.1
Ponderea persoanelor cu vârsta de peste 16 ani care au auzit de cel puțin un organism de promovare a egalității, de cel puțin o instituție națională din domeniul drepturilor omului sau de biroul avocatului poporului	Poate face obiectul anchetei efectuate de FRA cu privire la romi
Ponderea persoanelor cu vârsta de peste 16 ani care tind să aibă încredere în poliție	Eurostat [Ilc_pw03]
Ponderea persoanelor cu vârsta de peste 16 ani care tind să aibă încredere în sistemul judiciar	Eurostat [Ilc_pw03]
Alți indicatori referitori la participare, în curs de elaborare: Ponderea persoanelor care sunt angajate în serviciile publice (categoria O din cadrul NACE 7 ) Ponderea persoanelor angajate în calitate de profesioniști sau manageri (ISCO 8 8+9) Ponderea persoanelor care au votat în cadrul alegerilor naționale (cele mai recente)	Eurostat [lfsa_eisn2]

Indicatori de proces pentru obiectivul orizontal 3: Promovarea participării prin consolidarea capacității de acțiune, îmbunătățirea cooperării și crearea unui climat de încredere

Indicator – Dimensiunea A – Cadrul instituțional

·cadrele strategice naționale pentru romi sau documentele de politică aferente includ în mod explicit măsuri care prevăd indicatori și ținte pentru a promova participarea prin consolidarea capacității de acțiune, îmbunătățirea cooperării și crearea unui climat de încredere; ·ONG-urile locale și de la nivelul comunităților participă la monitorizarea civilă coordonată la nivelul UE a punerii în aplicare a strategiei; ·reprezentanții OSC-urilor rome sunt invitați cu regularitate să participe în calitate de membri cu drepturi depline în comitetele naționale de monitorizare a fondurilor UE; ·în localitățile cu o pondere ridicată a romilor în cadrul populației, administrațiile locale au un post oficial de mediator pentru romi; ·localitățile cu o pondere ridicată a romilor în cadrul populației au în schema de personal unul sau mai multe posturi de consilier care se ocupă în mod specific de chestiuni care îi privesc pe romi; ·principalele partide politice se angajează să le ofere candidaților romi locuri eligibile pe listele electorale la alegerile parlamentare și la alegerile pentru organismele reprezentative regionale/municipale; ·din structura instituțională a orașelor și a localităților cu o pondere ridicată a romilor în cadrul populației fac parte organisme consultative ale romilor sau coordonatori însărcinați cu politica privind comunitatea romă care pun în aplicare politica de incluziune a romilor; ·există o agenție specializată care are sarcina de a spori încrederea și capacitatea de acțiune a romilor și această agenție funcționează în mod eficace; ·instituțiile naționale din domeniul drepturilor omului, biroul avocatului poporului și organismul de promovare a egalității consultă cu regularitate societatea civilă cu privire la situația romilor și/sau invită societatea civilă romă la consultări periodice; ·mecanismul de asistență juridică pentru soluționarea cazurilor de atitudini negative față de romi dispune de resursele financiare necesare pentru a funcționa în mod eficace; ·există mecanisme care asigură și încurajează participarea organizațiilor societății civile rome/pro-rome în monitorizarea coordonată a punerii în aplicare a cadrelor strategice naționale pentru romi, precum și la monitorizarea și raportarea discursurilor de incitare la ură din mediul online; ·s-a alocat un buget pentru sprijinirea proiectelor societății civile care vizează consolidarea capacității de acțiune, îmbunătățirea cooperării și crearea unui climat de încredere în instituțiile publice; ·s-a alocat un buget pentru campaniile de sensibilizare menite să elimine stereotipurile legate de romi.

Indicator – Dimensiunea B – Măsuri și acțiuni specifice

·procentajul cazurilor raportate care au dus la cauze în instanță; ·formarea persoanelor însărcinate să combată atitudinile negative față de romi și discriminarea.

Indicator – Dimensiunea C – Calitatea proceselor decizionale

·mecanismele de încurajare a participării romilor la elaborarea, punerea în aplicare și monitorizarea politicilor la nivel național sunt definite în mod explicit în cadrele strategice naționale pentru romi; ·există un mecanism care încurajează participarea romilor la elaborarea, punerea în aplicare și monitorizarea politicilor care au un impact asupra situației lor la nivel local; ·romii participă la consiliile mass-media; ·OSC-urile rome participă la monitorizarea rezultatelor măsurilor puse în aplicare în cadrul acestui obiectiv orizontal; ·romii ocupă funcții de conducere sau de decizie în cadrul organizațiilor care pun în aplicare activități în domeniul incluziunii romilor; ·romii sunt angajați în cadrul punctelor de contact naționale pentru romi și al altor instituții din domeniul incluziunii romilor; ·s-au elaborat planuri locale (în conformitate cu cadrele strategice naționale pentru romi) și acestea sunt puse în aplicare de autoritățile locale în colaborare cu OSC-urile rome, în special cele care își desfășoară activitatea la nivel local.

Obiective sectoriale

Obiectivul 4: Sporirea accesului egal efectiv la un învățământ de masă de calitate, favorabil incluziunii

Indicator principal:	Populația generală
7)Ponderea copiilor cu vârste cuprinse între 3 ani și vârsta de începere a învățământului primar obligatoriu care sunt înscriși în sistemul de educație și îngrijire timpurie	Eurostat [sdg_04_30] ODD 4.2.2
8)Ponderea persoanelor cu vârste cuprinse între 20 și 24 de ani care au absolvit cel puțin învățământul secundar superior	Eurostat [edat_lfs_9903] ODD 4.3
9)Ponderea copiilor cu vârste cuprinse între 6 și 15 ani care merg la școli unde „toți colegii sau majoritatea acestora sunt romi”, astfel cum au declarat respondenții (numai țările selectate)	Nu se aplică
Indicatori de rezultat Secundari (opționali)
Indicator	Populația generală
Ponderea copiilor cu vârsta de școlarizare obligatorie (5-18 ani) încadrați în sistemul de învățământ, membri ai gospodăriei (în funcție de țară)	Nu se aplică
Ponderea persoanelor cu vârsta de peste 16 ani care, în ultimele 12 luni, s-au simțit discriminate din cauza faptului că sunt de etnie romă atunci când au intrat în contact cu autoritățile școlare (în calitate de părinte/tutore sau elev)	Nu se aplică / Poate face obiectul anchetei efectuate de FRA cu privire la romi
Persoane care au părăsit timpuriu sistemul de învățământ și de formare profesională, cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani	Eurostat [edat_lfse_14]
Ponderea persoanelor cu vârste cuprinse între 30 și 34 de ani care au absolvit învățământul terțiar	Eurostat [t2020_41]
Prevalența actelor de intimidare/hărțuire a copiilor motivate de ură (din cauza faptului că sunt de etnie romă) în cadrul școlii în ultimele 12 luni, din totalul respondenților care sunt părinți/tutori ai unor copii de vârstă școlară	Nu se aplică / Face obiectul anchetei efectuate de FRA cu privire la romi
În curs de elaborare: ·ponderea copiilor de vârstă școlară care trăiesc într-o gospodărie fără calculator; ·ponderea copiilor de vârstă școlară care trăiesc într-o gospodărie fără acces la internet; ·ponderea tinerilor romi cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani care trăiesc într-o gospodărie fără calculator; ·ponderea tinerilor romi cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani care trăiesc într-o gospodărie fără acces la internet.
Indicatori de proces pentru obiectivul 4: Sporirea participării efective a romilor la un învățământ de masă de calitate, favorabil incluziunii
Indicator – Dimensiunea A – Cadrul instituțional
·monitorizarea caracterului incluziv al politicilor privind învățământul de masă este prevăzută în cadrele strategice naționale pentru romi; ·există un program național/regional de combatere a segregării; ·se pune în aplicare un plan național de prevenire și eliminare a erorilor de diagnostic care conduc la plasarea necorespunzătoare a elevilor romi în sisteme de educație pentru elevi cu nevoi speciale; ·există programe de acțiuni pozitive pentru a angaja cadre didactice de etnie romă în sistemul de învățământ de masă; ·funcțiile de mediator școlar și asistent didactic pentru romi sunt integrate în sistemul de învățământ; ·în cadrele strategice naționale pentru romi sunt prevăzute garanții și criterii explicite privind caracterul incluziv al politicilor din domeniul învățământului de masă; ·există un sistem care le garantează tinerilor romi un loc în învățământul secundar superior sau profesional și care sprijină participarea acestora, acordându-se o atenție specială fetelor; ·există un sistem de sprijinire a romilor care doresc să urmeze studii superioare prin intermediul burselor, al mentoratului și al consilierii, acordându-se o atenție specială fetelor.
Indicator – Dimensiunea B – Măsuri și acțiuni specifice
·există măsuri menite să asigure accesul efectiv al romilor la un învățământ de masă de calitate, favorabil incluziunii, obiectivul pe termen lung al acestor măsuri fiind acela de a se ajunge la același nivel de acces efectiv ca în cazul populației generale; ·există garanții menite să asigure accesul egal efectiv al copiilor romi la sistemul de educație și îngrijire timpurie și aceste garanții sunt operaționale; ·cadrele didactice și alți membri ai personalului din învățământ beneficiază de cursuri de formare specifică privind prevenirea discriminării și a atitudinilor negative față de romi în sistemul de educație; ·cadrele didactice beneficiază de cursuri de formare pentru a asigura/a adopta o abordare educațională favorabilă incluziunii; ·elevii romi beneficiază, în cadrul învățământului de masă, de sprijin pedagogic individual din partea unui personal calificat; ·există programe de învățământ și materiale didactice care abordează cultura, istoria și limba romilor; ·există măsuri de promovare a accesului copiilor romi la activitățile extrașcolare, culturale și recreative, într-un cadru multicultural; ·există romi care beneficiază de programe de sprijin (cum ar fi sprijinul individual, bursele și programele de mentorat, inclusiv privind alfabetizarea digitală); ·s-a alocat un buget pentru combaterea rasismului împotriva romilor în școli; ·se acordă burse pentru sprijinirea romilor înscriși la universități; ·studiile privind romologia sau romii fac parte din programele de nivel universitar; ·limba romani se predă gratuit în școli; ·există măsuri specifice de sprijinire a formării informale și de certificare a competențelor dobândite în mod practic.
Indicator – Dimensiunea C – Calitatea proceselor decizionale
·există măsuri menite să asigure participarea romilor la elaborarea de răspunsuri în materie de politică în domeniul educației; ·inspectoratele școlare participă la monitorizarea rezultatelor măsurilor puse în aplicare în cadrul acestui obiectiv; ·OSC-urile rome participă la comitetele de monitorizare a programului operațional finanțat din fonduri ale UE în cadrul căruia sunt puse în aplicare măsurile specifice de promovare a accesului egal la educație (în special combaterea segregării și promovarea educației favorabile incluziunii în toate etapele)

Obiectivul 5: Sporirea accesului egal efectiv la locuri de muncă de calitate și durabile

Indicator principal:	Populația generală
10)Ponderea persoanelor cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani care și-au autodefinit statutul activității principale ca fiind „muncă remunerată” (inclusiv cu normă întreagă, cu fracțiune de normă, locuri de muncă ad-hoc, activități independente și activități ocazionale sau muncă efectuată în ultimele patru săptămâni).	Eurostat [lfsa_ergan] ODD 8.5
11)Ponderea tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani*, a căror activitate principală actuală este aceea de „tânăr care nu este încadrat profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare” (NEET)	Eurostat [edat_lfse_20] ODD 8.6.1
12)Disparitatea de gen în ceea ce privește ocuparea forței de muncă: diferența în ceea ce privește rata muncii remunerate între femei și bărbați cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani	Eurostat [lfsa_ergan] ODD 8.5
Indicatori de rezultat Secundari (opționali)
Indicator	Populația generală
Ponderea persoanelor cu vârsta de peste 16 ani care, în ultimele 12 luni, s-au simțit discriminate la locul de muncă din cauza faptului că sunt de etnie romă	Nu se aplică / Poate face obiectul anchetei efectuate de FRA cu privire la romi
Ponderea persoanelor cu vârsta de peste 16 ani care, în ultimele 12 luni, s-au simțit discriminate din cauza faptului că sunt de etnie romă atunci când au căutat un loc de muncă	Nu se aplică / Poate face obiectul anchetei efectuate de FRA cu privire la romi
Alți indicatori privind calitatea muncii, în curs de elaborare: contracte de muncă pe durată nedeterminată, muncă calificată, ponderea persoanelor care lucrează în cadrul serviciilor publice, sărăcia persoanelor încadrate în muncă, precum și educația și formarea profesională.
Indicatori de proces pentru obiectivul 5: Sporirea participării efective a romilor la activități profesionale de calitate și durabile remunerate
Indicator – Dimensiunea A – Cadrul instituțional
·există un mecanism de sprijinire a calității locurilor de muncă ocupate de romi și acesta beneficiază de resursele financiare necesare; ·organizațiile romilor participă ca observatori în cadrul sindicatelor și al comisiilor tripartite; ·există programe de mentorat și de dezvoltare a carierei pentru a sprijini angajarea profesioniștilor romi în administrația publică; ·există mecanisme de sprijinire a angajării romilor ca personal cu normă întreagă în cadrul oficiilor de muncă și al altor ramuri ale administrației care facilitează accesul la locurile de muncă; ·există posturi de „mediator pentru ocuparea forței de muncă și tineret” pentru romi în structura administrativă a localităților cu o pondere ridicată a romilor în cadrul populației; ·există sisteme care sprijină micile întreprinderi nou-înființate și inițiativele antreprenoriale ale romilor.
Indicator – Dimensiunea B – Măsuri și acțiuni specifice
·există măsuri specifice de sprijinire a antreprenoriatului și a activităților independente în rândul romilor, în special în rândul tinerilor; ·există măsuri specifice menite să sprijine oficializarea ocupării informale existente a forței de muncă; ·există măsuri specifice de sprijinire a angajării romilor în administrația publică; ·programele de lucrări publice care vizează localitățile cu o pondere ridicată a romilor în cadrul populației au strategii de ieșire explicite, care cuprind componente referitoare la consolidarea competențelor și la obținerea unei calificări; ·se pun în aplicare programe de sprijinire a primei experiențe profesionale, de plasare a forței de muncă și de ucenicie și de dezvoltare a carierei care îi vizează pe tinerii romi și acestea dispun de resurse suficiente; ·se pun în aplicare programe de sprijinire a angajatorilor care favorizează incluziunea și care încurajează egalitatea de șanse la locul de muncă; ·se organizează, pentru serviciile de ocupare a forței de muncă, sindicate și angajatori, campanii de sensibilizare și formare specifică privind combaterea discriminării și a atitudinilor negative față de romi pe piața forței de muncă; ·există sisteme de microcredite pentru întreprinderile mici care sunt destinate în mod explicit comunităților de romi și aceste sisteme sunt pe deplin operaționale.
Indicator – Dimensiunea C – Calitatea proceselor decizionale
·există măsuri menite să asigure participarea romilor la elaborarea de răspunsuri în materie de politică în domeniul ocupării forței de muncă; ·OSC-urile rome participă la comitetele de monitorizare a programului operațional finanțat din fonduri ale UE în cadrul căruia sunt puse în aplicare măsurile specifice menite să sporească participarea efectivă a romilor la activități profesionale de calitate și durabile remunerate; ·OSC-urile rome participă la monitorizarea rezultatelor măsurilor puse în aplicare; ·instituțiile guvernamentale și administrația (centrală și locală) țin seama, în procesele lor decizionale din domeniul ocupării forței de muncă, de contribuțiile din partea societății civile rome, în special a antreprenorilor romi și a profesioniștilor romi de succes.

*Datele actuale bazate pe anchetele FRA acoperă doar grupa de vârstă 16-29 de ani.

Obiectivul 6: Îmbunătățirea stării de sănătate a romilor și sporirea accesului egal efectiv al acestora la servicii de asistență medicală de calitate

Indicator principal:	Populația generală
13)Diferența în ceea ce privește speranța de viață la naștere (populația generală față de romi)	Baza de date privind mortalitatea umană/Eurostat [demo_mlexpec]
14)Ponderea persoanelor care au acces limitat la servicii de sănătate și sociale, ÎN CURS DE ELABORARE	Nu se aplică / Poate face obiectul anchetei efectuate de FRA cu privire la romi
Indicatori de rezultat Secundari (opționali)
Indicator	Populația generală
Ponderea persoanelor cu vârsta de peste 16 ani care își evaluează starea generală de sănătate ca fiind „foarte bună” sau „bună”	Eurostat [hlth_silc_01]
Ponderea persoanelor cu vârsta de peste 16 ani care beneficiază de asigurare medicală	OECD [ECHI 76]
Ponderea persoanelor cu vârsta de peste 16 ani care, în ultimele 12 luni, s-au simțit discriminate din cauza faptului că sunt de etnie romă atunci când au recurs la serviciile de sănătate	Nu se aplică / Poate face obiectul anchetei efectuate de FRA cu privire la romi
În curs de elaborare: Ponderea femeilor de etnie romă care au dat naștere primului copil înainte de vârsta de 20 de ani. Nevoi medicale nesatisfăcute	Eurostat [demo_fordager] ODD 3.7 Eurostat [SDG_03_60]
Indicatori de proces pentru obiectivul 6: Îmbunătățirea stării de sănătate a romilor și sporirea accesului efectiv al acestora la servicii de asistență medicală de calitate
Indicator – Dimensiunea A – Cadrul instituțional
·sistemul de mediere în domeniul sănătății este instituționalizat și integrat în structurile relevante ale administrației serviciilor de sănătate; ·există un sistem de încurajare și de sprijinire a perspectivelor de dezvoltare a carierei pentru mediatorii din domeniul sănătății care doresc să devină cadre medico-sanitare; ·există un sistem care asigură furnizarea de servicii de asistență medicală preventivă pentru romi în ghetouri și în așezări segregate/izolate; ·inspectoratele regionale de sănătate dispun de resursele (financiare și umane) necesare care să asigure faptul că, în cadrul programelor naționale de vaccinare și imunizare pentru copii și bătrâni, sunt incluse comunitățile de romi, precum și faptul că aceste comunități beneficiază de servicii preventive, cum ar fi analizele de sânge și controalele medicale pentru depistarea cancerului.
Indicator – Dimensiunea B – Măsuri și acțiuni specifice
·există programe de sensibilizare cu privire la sănătate, adaptate la problemele specifice cu care se confruntă romii în materie de sănătate (inclusiv în ceea ce privește stilurile de viață sănătoase și nutriția); ·există programe de medicină preventivă care sunt destinate grupurilor de risc, inclusiv romilor, și acestea sunt operaționale; ·se organizează campanii de sensibilizare care promovează înțelegerea necesității vaccinării; ·vaccinarea copiilor și a vârstnicilor (gripă) este accesibilă ca preț și se efectuează; ·se efectuează cu regularitate și gratuit controale medicale preventive pentru copii, fiind prevăzute măsuri de urmărire pentru grupurile de risc; ·există programe de îngrijire prenatală destinate femeilor defavorizate și serviciile prenatale sunt furnizate în mod regulat; ·există programe de monitorizare a stării de sănătate a mamelor și a copiilor, care sunt destinate copiilor cu vârste cuprinse între 0 și 3 ani, acordându-se o atenție specială grupurilor defavorizate; ·personalul din domeniul sănătății beneficiază cu regularitate de cursuri de formare specifică privind prevenirea discriminării și a atitudinilor negative față de romi; ·se organizează campanii de sensibilizare cu privire la sănătate care vizează comunitățile de romi.
Indicator – Dimensiunea C – Calitatea proceselor decizionale
·există măsuri care asigură participarea romilor la elaborarea de răspunsuri în materie de politică în domeniul sănătății; ·în parteneriat cu OSC-urile rome, se elaborează măsuri specifice de abordare a provocărilor din domeniul sănătății; ·OSC-urile rome participă la comitetele de monitorizare a programului operațional finanțat din fonduri ale UE în cadrul căruia sunt puse în aplicare măsurile specifice de îmbunătățire a accesului romilor la serviciile de asistență medicală; ·OSC-urile rome participă la monitorizarea rezultatelor măsurilor puse în aplicare în domeniul sănătății; ·instituțiile guvernamentale și administrația (centrală și locală) țin seama, în procesele lor decizionale din domeniul sănătății, de contribuțiile din partea societății civile rome, în special a rețelelor de mediatori pentru romi în materie de sănătate.

Obiectivul 7: Sporirea accesului egal efectiv la locuințe desegregate adecvate și la servicii esențiale 9

Indicator principal:	Populația generală
15)Ponderea persoanelor care trăiesc în condiții precare de locuit (într-o locuință care este prea întunecată sau care are un acoperiș cu probleme de izolație, pereți sau podele cu igrasie sau care nu are baie/duș sau WC în interior)	Eurostat [tessi 291]
16)Ponderea persoanelor care trăiesc în gospodării care nu au numărul minim de camere, conform definiției date de Eurostat supraaglomerării	Eurostat [ilc_lvho05a / SDG_11_10] ODD 1, ODD 11
17)Ponderea persoanelor care locuiesc în gospodării fără apă curentă în interiorul locuinței (numai țările selectate)	Eurostat [ilc_mdho05] ODD 6.1.1
Indicatori de rezultat Secundari (opționali)
Indicator	Populația generală
Ponderea persoanelor care locuiesc în gospodării fără WC, duș sau baie în interiorul locuinței	Eurostat [ilc_mdho05 / SDG_06_10] ODD 6
Ponderea persoanelor care trăiesc într-o locuință cu un acoperiș cu probleme de izolație, pereți, podele sau fundație cu igrasie sau mucegai la nivelul cadrelor ferestrelor sau al podelei	Eurostat [SDG_01_60] ODD 1
Ponderea persoanelor care trăiesc într-o gospodărie care, în ultimele 12 luni, a fost obligată să își părăsească locuința sau să părăsească spațiul de popas	Nu se aplică
Ponderea persoanelor cu vârsta de peste 16 ani care s-au simțit discriminate din cauza faptului că sunt de etnie romă în ultimii 5 ani atunci când au căutat o locuință	Nu se aplică / Poate face obiectul anchetei efectuate de FRA cu privire la romi
În curs de elaborare: Segregarea rezidențială. Indicator(i) care reflectă aspectele geografice ale situației romilor. Probleme de acces la serviciile și la infrastructura de bază din zonă (servicii de sănătate, transport public, școli, îngrijirea copiilor etc.) din cauza distanței, a costurilor, a programului sau a lipsei serviciilor. Ponderea persoanelor care trăiesc în locuințe ilegale sau nereglementate.	Nu se aplică Nu se aplică

Indicatori de proces pentru obiectivul 7: Sporirea accesului efectiv al romilor la locuințe desegregate adecvate și la servicii esențiale

Indicator – Dimensiunea A – Cadrul instituțional

·cadrele strategice naționale pentru romi sau documentele de politică aferente includ măsuri explicite de combatere a segregării rezidențiale; ·există orientări clare privind evacuările și acestea sunt puse în aplicare în mod eficace pentru a asigura protecția necesară împotriva evacuărilor ilegale; ·există orientări clare privind evacuările și acestea sunt puse în aplicare în mod eficace pentru a proteja gospodăriile cu copii; ·s-au eliminat lacunele existente în reglementarea în materie de locuințe care împiedicau legalizarea fondului de locuințe nereglementate din cartierele locuite de romi; ·criteriile de eligibilitate și de evaluare pentru proiectele finanțate de UE care îmbunătățesc infrastructura din localitățile cu o pondere ridicată a romilor în cadrul populației prevăd puncte specifice pentru întreprinderile care angajează romi sau sunt gestionate de romi; ·există politici care încurajează și sprijină inițiative locale de autoajutorare comunitară în domeniul locuințelor; ·se evaluează cu regularitate nevoile spațiilor de popas și ale terenurilor pentru rulote; ·există mecanisme care asigură faptul că romii beneficiază efectiv de dreptul la apă sigură și salubritate.

Indicator – Dimensiunea B – Măsuri și acțiuni specifice

·în cadrele strategice naționale pentru romi sunt prevăzute garanții și criterii explicite referitoare la caracterul incluziv al serviciilor și al programelor generale privind locuințele; ·există măsuri specifice care acordă sprijin zonelor defavorizate din punct de vedere social, în vederea reducerii segregării; ·există măsuri specifice care beneficiază de resursele financiare necesare în vederea îmbunătățirii infrastructurii publice pentru așezările defavorizate în ceea ce privește drumurile, apa, salubritatea, accesul la serviciile publice și instalațiile de canalizare; ·există un program care urmărește să asigure în primul rând locuințe; ·personalul din cadrul serviciilor locative și al birourilor municipale beneficiază de cursuri de formare specifică privind combaterea discriminării și a atitudinilor negative față de romi în materie de locuințe; ·cartografierea și monitorizarea așezărilor și a taberelor defavorizate se efectuează cu regularitate; ·monitorizarea aspectelor locative (numărul de unități locative locale care trebuie să fie evaluate) se efectuează cu regularitate.

Indicator – Dimensiunea C – Calitatea proceselor decizionale

·există măsuri menite să asigure participarea romilor la elaborarea de răspunsuri în materie de politică în domeniul locuințelor; ·în parteneriat cu OSC-urile rome, se elaborează măsuri specifice de abordare a provocărilor din domeniul locuințelor; ·se elaborează acțiuni de intervenție în domeniul locuințelor care îi vizează în mod specific pe romi (în special în materie de desegregare) și acestea sunt puse în aplicare cu participarea organizațiilor comunității rome; ·OSC-urile rome participă la comitetele de monitorizare a programului operațional finanțat din fonduri ale UE în cadrul căruia sunt puse în aplicare măsuri specifice de îmbunătățire a situației locative și, în special, de desegregare; ·OSC-urile rome participă la monitorizarea rezultatelor măsurilor puse în aplicare în domeniul locuințelor, în special în ceea ce privește desegregarea; ·instituțiile guvernamentale și administrația (centrală și locală) țin seama, în procesele lor decizionale din domeniul locuințelor, de contribuțiile din partea societății civile rome, în special a rețelelor de mediatori pentru romi din domeniile sănătății și educației.

Obiectivul 7-a: Combaterea condițiilor precare de mediu, promovarea justiției în domeniul mediului

Indicatori de rezultat Secundari (opționali)
Indicator	Populația generală
Ponderea romilor care trăiesc în gospodării care se confruntă cu următoarele probleme în ceea ce privește locuința: poluare, murdărie sau alte probleme de mediu în vecinătate, cum ar fi: fum, praf, mirosuri neplăcute sau apă poluată	Eurostat [ilc_mddw02]
Indicatori de rezultat: secundari (opționali): Nu s-au elaborat încă indicatori în acest domeniu; printre posibilele domenii tematice se numără următoarele: Expunerea la condiții de viață și de mediu care sunt periculoase și care prezintă riscuri pentru sănătate: ·traiul în zone predispuse la dezastre naturale (pe tipuri de dezastre – inundații, viituri, alunecări de teren etc.); ·traiul în zone periculoase din punctul de vedere al mediului (pe tipuri – depozite de deșeuri sau gropi de gunoi, zone industriale abandonate, mine etc.); ·expunerea la factori periculoși (pe tipuri – traiul în zone poluate, utilizarea de surse de apă netratate și contaminate, expuse la emisii toxice, radiații electromagnetice etc.); ·ocupații periculoase, inclusiv munca în depozite de deșeuri, în gropi de gunoi etc. și fără o protecție adecvată; ·traiul în zone lipsite de infrastructură, cum ar fi apa potabilă sigură, tratarea apelor uzate, drumurile asfaltate, colectarea deșeurilor etc.; ·ponderea gospodăriilor care trebuie să recurgă la arderea deșeurilor solide pentru a-și încălzi locuințele.

Indicatori de proces pentru obiectivul 7-a: Combaterea condițiilor precare de mediu, promovarea justiției în domeniul mediului

Indicator – Dimensiunea A – Cadrul instituțional

·cadrele strategice naționale pentru romi sau documentele de politică aferente includ măsuri explicite de combatere a condițiilor precare de mediu și de promovare a justiției în domeniul mediului; ·orientările privind punerea în aplicare asigură accesul prioritar la locuințe sociale pentru romii care trăiesc în zone periculoase din punctul de vedere al mediului; ·standardele privind siguranța locativă și prevenirea traiului în condiții periculoase sunt respectate cu strictețe; ·se efectuează evaluarea de mediu a noilor zone în care se construiesc locuințe și a noilor zone de popas; ·există mecanisme eficace care asigură punerea în aplicare a dispozițiilor legislației muncii care se referă la mediu.

Indicator – Dimensiunea B – Măsuri și acțiuni specifice

·există măsuri specifice care beneficiază de resursele financiare necesare pentru a reloca familiile de romi care trăiesc în zone periculoase din punctul de vedere al mediului; ·politicile și dispozițiile în materie de locuințe care îi vizează în mod specific pe romi fac obiectul unei evaluări a impactului în ceea ce privește factorii de mediu; ·impactul de mediu al politicilor și riscurile de mediu pentru romi sunt abordate în cadrele strategice naționale pentru romi.

Indicator – Dimensiunea C – Calitatea proceselor decizionale

·în parteneriat cu OSC-urile rome și cu locuitorii romi din localitățile în cauză, se elaborează măsuri specifice de abordare a provocărilor legate de mediu în zonele unde trăiesc romi (în special în comunitățile rome segregate); ·se elaborează acțiuni de intervenție în domeniul mediului sigur și durabil care îi vizează în mod specific pe romi (în special în comunitățile rome segregate) și acestea sunt puse în aplicare cu participarea organizațiilor comunității rome; ·OSC-urile rome participă la comitetele de monitorizare a programului operațional finanțat din fonduri ale UE în cadrul căruia sunt puse în aplicare măsuri specifice de îmbunătățire a situației mediului în zonele unde trăiesc romi (în special în comunitățile rome marginalizate); ·OSC-urile rome participă la monitorizarea rezultatelor măsurilor puse în aplicare pentru îmbunătățirea situației mediului în zonele unde trăiesc romi (în special în comunitățile rome segregate); ·instituțiile guvernamentale și administrația (centrală și locală) țin seama, în procesele lor decizionale din domeniul sănătății, de contribuțiile din partea societății civile rome, în special a rețelelor de mediatori pentru romi în materie de sănătate.

(1)

Comisia Europeană (2017): Orientări privind o mai bună legiferare. Document de lucru al serviciilor Comisiei . Bruxelles, 7 iulie 2017; SWD(2017) 350.

(2)

 Printre obiectivele operaționale din cadrul acestui obiectiv orizontal se numără combaterea discriminării, a hărțuirii, a infracțiunilor motivate de ură și a discursului de incitare la ură împotriva romilor; promovarea istoriei, a culturii și a recunoașterii romilor (promovarea sensibilizării cu privire la istoria, cultura și recunoașterea romilor), precum și promovarea reconcilierii.

(3)

 Cum ar fi accesul la apă curentă, la servicii de salubritate corespunzătoare, la servicii de colectare și gestionare a deșeurilor, la electricitate, la gaze naturale, la transport, la servicii financiare și la comunicații digitale (în conformitate cu principiul 20 al Pilonului european al drepturilor sociale). Promovarea justiției în domeniul mediului și combaterea condițiilor precare de mediu constituie un obiectiv operațional în cadrul acestui obiectiv sectorial.

(4)

  https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/final_guidelines_4-10-18_without_date_july.pdf .

(5)

 Ancheta FRA privind drepturile fundamentale.

(6)

Se va înlocui cu deprivarea socială și materială (Eurostat [ilc_mdsd07]) și cu indicatorul corespunzător pentru copii, dacă acesta va fi utilizat în viitor în rapoartele privind ODD pentru populația generală.

(7)

     NACE este un acronim folosit pentru a desemna diversele clasificări statistice ale activităților economice, elaborate începând cu 1970 în Uniunea Europeană (UE) ;
https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/NACE (context).

(8)

     Clasificarea internațională standard a ocupațiilor (ISCO); http://www.ilo.org/public/english/bureau/stat/isco/ .

(9)

 Cum ar fi accesul la apă curentă, la servicii de salubritate corespunzătoare, la servicii de colectare și gestionare a deșeurilor, la electricitate, la gaze naturale, la transport, la servicii financiare și la comunicații digitale (în conformitate cu principiul 20 al Pilonului european al drepturilor sociale).