COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 24.7.2020

COM(2020) 607 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Strategia UE pentru combaterea mai eficace a abuzului sexual asupra copiilor

INTRODUCERE

Carta drepturilor fundamentale a UE recunoaște dreptul copiilor la protecția și îngrijirile necesare pentru asigurarea bunăstării lor, printre alte dispoziții. Convenția ONU din 1989 cu privire la drepturile copilului stabilește dreptul copilului de a fi protejat împotriva tuturor formelor de violență 1 .

Abuzul sexual asupra copiilor este o infracțiune deosebit de gravă, ale cărei consecințe ample și grave afectează întreaga viață a victimelor. Prin faptul că produc suferințe copiilor, aceste infracțiuni provoacă, de asemenea, un prejudiciu social semnificativ pe termen lung. În multe cazuri, copiii sunt abuzați sexual de persoane pe care le cunosc, în care au încredere și de care depind 2 . Din acest motiv, infracțiunile respective sunt deosebit de dificil de prevenit și de detectat. Există indicii că problema a fost exacerbată de criza provocată de pandemia de COVID-19 3 , în special în cazul copiilor care trăiesc cu autorii abuzurilor 4 . În plus, copiii petrec mai mult timp online decât înainte, probabil nesupravegheați. Deși acest lucru le-a permis să își continue studiile și să păstreze legătura cu colegii lor, există semne că riscul copiilor de a intra în contact cu prădători prezenți online 5 a crescut. Întrucât numărul de infractori izolați la domiciliu este mai mare, cererea de materiale care conțin forme de abuz sexual asupra copiilor a crescut (de exemplu, cu 25 % în unele state membre 6 ), ceea ce a condus la o creștere a cererii de materiale noi și, prin urmare, la noi cazuri de abuz 7 .

Consiliul Europei estimează că, în Europa, unul din cinci copii cade victimă unei forme de violență sexuală 8 . Abuzul sexual și exploatarea sexuală a copiilor pot lua forme multiple și pot apărea atât online (de exemplu, forțarea unui copil să se implice în activități sexuale transmise prin live streaming sau schimbul online de materiale care conțin forme de abuz sexual asupra copiilor), cât și offline (de exemplu, practicarea de activități sexuale cu un copil sau determinarea copilului să participe la acte de prostituție infantilă) 9 . Atunci când abuzul este, de asemenea, înregistrat și partajat online, prejudiciul se perpetuează. Victimele trebuie să trăiască știind că imaginile și înregistrările video ale infracțiunilor care arată cele mai rele momente din viața lor sunt difuzate și pot fi văzute de oricine, inclusiv de prietenii sau rudele lor.

Prin utilizarea abuzivă a dezvoltării exponențiale a lumii digitale, această infracțiune a devenit cu adevărat mondială și a fost facilitată, din păcate, crearea unei piețe mondiale pentru materialele care conțin forme de abuz sexual asupra copiilor. În ultimii ani s-a înregistrat o creștere dramatică a cazurilor raportate de abuz sexual online asupra copiilor în UE (de exemplu, schimb de imagini în UE, victime din UE etc.), și anume de la 23 000 în 2010, la peste 725 000 în 2019, în care au fost incluse peste 3 milioane de imagini și înregistrări video 10 . O creștere la fel de dramatică a avut loc la nivel mondial: de la 1 milion de cazuri raportate în 2010, la aproape 17 milioane în 2019, care includeau aproape 70 milioane de imagini și înregistrări video 11 . Rapoartele indică faptul că UE a devenit cea mai mare gazdă la nivel mondial de materiale care conțin forme de abuz sexual asupra copiilor (de la peste jumătate în 2016, la peste două treimi în 2019) 12 .

Recent, o anchetă privind abuzul sexual asupra copiilor în Germania a dus la descoperirea unui număr posibil de peste 30 000 de suspecți care utilizează servicii de chat și de mesagerie de grup în vederea partajării de materiale, a încurajării reciproce pentru crearea de noi materiale și a schimbului de idei privind modul în care își pot ademeni victimele și ascunde acțiunile 13 . Utilizarea criptării de la un capăt la altul face ca identificarea autorilor să fie mai dificilă, dacă nu imposibilă. În exemplul menționat, până în prezent au fost identificați în Germania doar 72 de suspecți și 44 de victime.

Introducerea criptării de la un capăt la altul, deși este benefică pentru asigurarea confidențialității și securității comunicațiilor, facilitează accesul la canale sigure și pentru autorii infracțiunilor, unde aceștia își pot ascunde faptele, cum ar fi schimbul de imagini și materiale video, de autoritățile de aplicare a legii. Prin urmare, utilizarea tehnologiei de criptare în scopuri infracționale trebuie să fie abordată imediat prin soluții posibile, care ar putea permite societăților să identifice și să raporteze cazurile de abuz sexual asupra copiilor în comunicațiile electronice criptate de la un capăt la altul. Oricare soluție ar trebui să asigure atât confidențialitatea comunicațiilor electronice și protecția copiilor împotriva abuzului sexual și a exploatării sexuale, cât și protecția vieții private a copiilor care apar în materialele care conțin forme de abuz sexual asupra copiilor.

Combaterea abuzului sexual asupra copiilor reprezintă o prioritate pentru UE. Atât Parlamentul European 14 , cât și Consiliul 15 au făcut apel la acțiuni concrete suplimentare. Solicitări similare au fost făcute la nivel mondial în cadrul mai multor forumuri 16 , inclusiv de către mass-media 17 , întrucât a devenit evident faptul că întreaga lume pierde lupta împotriva acestor infracțiuni și este incapabilă să protejeze în mod eficace dreptul fiecărui copil de a trăi ferit de violență. Prin urmare, UE trebuie să își reevalueze și să își consolideze eforturile.

Scopul acestei strategii este de a oferi un răspuns eficace, la nivelul UE, în ceea ce privește combaterea abuzurilor sexuale asupra copiilor. Strategia oferă un cadru pentru dezvoltarea unui răspuns ferm și cuprinzător la aceste infracțiuni, atât în forma lor online, cât și în cea offline. Aceasta stabilește opt inițiative de punere în aplicare și de dezvoltare a cadrului juridic adecvat, de consolidare a răspunsului autorităților de aplicare a legii și de catalizare a unei acțiuni multipartite coordonate în ceea ce privește prevenirea și cercetarea penală a infracțiunilor și asistența acordată victimelor. Inițiativele utilizează toate instrumentele disponibile la nivelul UE, atât în ceea ce privește dreptul material al UE (secțiunea I), cât și în ceea ce privește finanțarea și cooperarea (secțiunea II) 18 .. Această strategie urmează să fie pusă în aplicare în următorii cinci ani (2020-2025) 19 .

I. PUNEREA ÎN APLICARE ȘI DEZVOLTAREA UNUI CADRU JURIDIC ADECVAT PENTRU PROTECȚIA COPIILOR

În 2011, UE a făcut un pas important odată cu adoptarea Directivei privind abuzul sexual asupra copiilor (2011/93/UE 20 ), a cărei punere în aplicare în statele membre trebuie finalizată de urgență. În paralel, toate lacunele legislative identificate trebuie abordate prin cele mai adecvate mijloace.

1.Asigurarea punerii în aplicare complete a legislației actuale (Directiva 2011/93/UE)

Directiva privind abuzul sexual asupra copiilor a fost primul instrument juridic cuprinzător al UE care stabilește norme minime privind definirea infracțiunilor și a sancțiunilor în ceea ce privește abuzul sexual asupra copiilor, exploatarea sexuală a copiilor și materialele care conțin forme de abuz sexual asupra copiilor, acoperind prevenirea, investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor, precum și asistența și protecția acordate victimelor.

Infracțiunile penale acoperă situații offline și online, cum ar fi vizionarea și distribuirea de materiale care conțin forme de abuz sexual asupra copiilor în mediul online, „grooming” (și anume, stabilirea unei legături afective online cu copilul cu scopul abuzului sexual) și abuzul sexual prin cameră web. Dincolo de dreptul penal material și procedural, directiva impune, de asemenea, statelor membre să instituie măsuri administrative (și anume fără caracter legislativ) pe scară largă, cum ar fi comunicarea reciprocă a cazierelor judiciare de către statele membre, prin intermediul Sistemului european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS), ca parte a verificărilor efectuate înainte de recrutarea în posturi care presupun contacte directe sau periodice cu copiii, sau formarea profesioniștilor care ar putea intra în contact cu copiii victime ale abuzului sexual. Aceste măsuri necesită implicarea și coordonarea mai multor actori din diverse domenii ale guvernării (de exemplu, aplicarea legii, sănătatea, educația, serviciile sociale, autoritățile de protecție a copilului, sistemul judiciar și profesioniștii din domeniul juridic), precum și a entităților private (de exemplu, sectorul economic și societatea civilă).

Statele membre au înregistrat progrese substanțiale în ceea ce privește punerea în aplicare a directivei. Cu toate acestea, sunt încă multe de făcut pentru ca directiva să își atingă întregul potențial prin punerea completă în aplicare a tuturor dispozițiilor sale de către statele membre. Există în continuare provocări în materie de prevenire (în special, programe de prevenire pentru infractori și pentru persoanele care se tem că ar putea comite infracțiuni), de drept penal (în special definiția infracțiunilor și nivelul sancțiunilor) și de măsuri de asistență, sprijin și protecție pentru copiii victime 21 . În 2019, pentru a asigura punerea completă în aplicare, Comisia a inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a 23 de state membre 22 .

Comisia va continua să colaboreze strâns cu statele membre pentru a soluționa în mod prioritar toate chestiunile rămase și pentru a asigura punerea în aplicare completă și respectarea deplină a directivei în întreaga UE. Comisia va sprijini, de asemenea, eforturile depuse de statele membre în acest domeniu, continuând să faciliteze schimbul de bune practici și de învățăminte desprinse 23 .

2.Asigurarea faptului că legislația UE permite un răspuns eficace

Comisia va evalua dacă este necesară actualizarea Directivei privind abuzul sexual asupra copiilor, luând în considerare studiul menționat în inițiativa nr. 3 de mai jos. În plus față de Directiva privind abuzul sexual asupra copiilor, la nivelul UE există mai multe instrumente legislative care sprijină și modelează lupta împotriva abuzului sexual asupra copiilor, în special în ceea ce privește rolul pe care îl joacă sectorul privat în prevenirea și combaterea abuzului sexual asupra copiilor.

Propunerile privind probele electronice 24 , prezentate de Comisie în aprilie 2018, joacă un rol esențial în facilitarea accesului rapid la elemente de probă esențiale deținute de sectorul privat, cum ar fi identitatea persoanelor care au încărcat și partajat materiale care conțin forme de abuz sexual asupra copiilor. Comisia își reiterează apelul la o adoptare rapidă.

În plus, cadrul relevant include Directiva privind comerțul electronic 25 , care stabilește normele existente în materie de răspundere pentru intermediarii online și permite mecanismele de notificare și de retragere a conținutului ilegal, precum și Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice 26 . Propunerea Comisiei de Regulament privind confidențialitatea și comunicațiile electronice 27 , care este în prezent discutată de Parlamentul European și Consiliu, va actualiza cadrul juridic și va înlocui Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice. Începând cu decembrie 2020, Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice va avea un domeniu de aplicare extins ca urmare a Codului comunicațiilor electronice 28 . Acest lucru ar risca să împiedice anumite societăți [în absența unor măsuri legislative naționale adoptate în conformitate cu articolul 15 alineatul (1) din Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice] să își continue propriile măsuri de identificare, eliminare și raportare voluntară a abuzului sexual online asupra copiilor. Comisia consideră că este esențial să se ia măsuri imediate pentru rezolvarea acestei situații. Prin urmare, Comisia va propune o soluție legislativă cu un unic obiectiv foarte precis, și anume acela de a permite continuarea activităților voluntare actuale. Prin această soluție s-ar dispune de timpul necesar pentru adoptarea unui nou cadru juridic pe termen mai lung, asigurându-se, în același timp, respectarea drepturilor fundamentale, inclusiv a dreptului la viață privată și a dreptului la protecția datelor cu caracter personal.

Comisia s-a angajat să prezinte, referitor la cadrul legislativ pentru serviciile digitale, propuneri care ar avea implicații pentru combaterea materialelor care conțin abuzuri sexuale online asupra copiilor. Pachetul aferent actului legislativ privind serviciile digitale, care urmează să fie propus până la sfârșitul anului 2020 29 , va clarifica și va actualiza normele de răspundere și siguranță pentru serviciile digitale. În acest context, Comisia va analiza necesitatea eliminării factorilor de descurajare a acțiunilor voluntare de combatere a conținutului, bunurilor sau serviciilor ilegale intermediate online, în special în ceea ce privește serviciile de platformă online.

Comisia consideră că lupta împotriva abuzului sexual online asupra copiilor necesită impunerea unor obligații clare de a identifica și a raporta abuzul sexual online asupra copiilor, pentru a se aduce mai multă claritate și certitudine în activitatea desfășurată atât de autoritățile de aplicare a legii, cât și de actorii relevanți din sectorul privat pentru combaterea abuzului online. Aceasta va începe să elaboreze acte legislative sectoriale pentru a combate în mod mai eficace abuzul sexual online asupra copiilor, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale, cum ar fi, în special, dreptul la libertatea de exprimare, dreptul la protecția datelor cu caracter personal și dreptul la viața privată. Mecanismele de asigurare a răspunderii și a transparenței vor fi elementele-cheie ale actelor legislative respective, în care ar putea fi implicat centrul menționat în inițiativa nr. 6.

Regulamentul privind Europol 30 care stabilește domeniul de aplicare al activităților desfășurate de Europol, este, de asemenea, relevant 31 . Comisia a anunțat, în programul său de lucru pentru 2020, o propunere legislativă de consolidare a mandatului Europol, în scopul de a îmbunătăți cooperarea polițienească operațională. Europol s-a confruntat cu limitări în ceea ce privește sprijinul pe care îl poate acorda, ca urmare a creșterii rapide a provocării pe care o reprezintă abuzul sexual asupra copiilor. În plus, capacitatea Europol de a sprijini statele membre este obstrucționată de incapacitatea sa de a primi date cu caracter personal direct de la sectorul privat, a cărui infrastructură este utilizată în mod abuziv de autorii infracțiunilor pentru a găzdui și a partaja materiale care conțin forme de abuz sexual asupra copiilor. Comisia Europeană va evalua în continuare aceste aspecte ca parte a viitoarei revizuiri a mandatului Europol, prevăzută a fi adoptată în al patrulea trimestru al anului 2020.

Aceste posibile modificări legislative vor fi coerente cu politica UE privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor și ar trebui să asigure existența unui cadru legislativ care să permită și să sprijine părțile interesate relevante în prevenirea, depistarea, raportarea și întreprinderea de acțiuni eficace pentru protecția copiilor în orice situație de abuz sexual asupra copiilor.

3.Identificarea lacunelor legislative, a celor mai bune practici și a acțiunilor prioritare

Măsurile de transpunere pe care statele membre le-au comunicat Comisiei includ măsuri care nu sunt prevăzute în mod specific de Directiva privind abuzul sexual asupra copiilor, dar care au fost considerate necesare în lupta împotriva abuzului sexual asupra copiilor de către statele membre 32 . Acest lucru sugerează că ar putea exista aspecte relevante pe care directiva nu le abordează suficient. Comisia a convocat un atelier de lucru cu experți în septembrie 2019 pentru a colecta mai multe informații cu privire la eventualele lacune legislative și a concluzionat că sunt necesare noi eforturi pentru a colecta probe suplimentare.

Întrucât directiva a fost adoptată în 2011, ar trebui să existe, de asemenea, o evaluare a punerii în practică a acesteia, în ceea ce privește eficacitatea, eficiența, relevanța, coerența și valoarea adăugată a UE, printre alte criterii. Această evaluare ar trebui să ia în considerare, în special, aspectele online ale acestor infracțiuni, în cazul în care există îndoieli cu privire la adecvarea prezentului cadru după nouă ani, în care au survenit schimbări tehnologice semnificative, precum și o creștere exponențială a partajării online. Tehnologia a făcut să fie mai ușor ca niciodată ca autorii infracțiunilor să intre în contact cu copiii, să partajeze imagini cu abuzuri, să își ascundă identitatea și profiturile, să conspire unii cu alții pentru a evita tragerea la răspundere și să comită alte infracțiuni 33 .

În plus, autorii infracțiunilor sunt tot mai avansați în ceea ce privește utilizarea tehnologiei și a capacităților tehnice, inclusiv criptarea și anonimatul (de exemplu, partajarea de fișiere peer-to-peer și utilizarea darknetului). Această activitate infracțională creează probleme pentru societate, în general, și pentru autoritățile de aplicare a legii, în special, în ceea ce privește rolul acestora de protejare a societății 34 .

Având în vedere cele de mai sus, Comisia va lansa, cu prioritate, un studiu de identificare a lacunelor legislative și de punere în aplicare, a celor mai bune practici și a acțiunilor prioritare la nivelul UE, verificând:

·dacă legislația actuală a UE rezolvă problemele pentru care a fost creată și

·dacă există probleme noi în legătură cu aceste infracțiuni pe care legislația actuală le abordează numai parțial sau nu le abordează deloc. 

Studiul va ține seama de lucrările desfășurate în prezent de Consiliul UE pentru a asigura punerea în aplicare cu eficacitate a concluziilor sale din octombrie 2019 privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, care ar putea conduce la crearea sau actualizarea planurilor naționale de acțiune pentru coordonarea acțiunii la nivel național. De asemenea, va ține seama de Rezoluția Parlamentului European 35 din noiembrie 2019, de raportul Parlamentului European din decembrie 2017 privind transpunerea Directivei privind abuzul sexual asupra copiilor 36 și de lucrările Comitetului de la Lanzarote al Consiliului Europei 37 .

II. ÎNTĂRIREA RĂSPUNSULUI ÎN MATERIE DE APLICARE A LEGII ȘI ÎMBUNĂTĂȚIREA COOPERĂRII ÎNTRE TOATE PĂRȚILE INTERESATE

Lupta împotriva abuzului sexual asupra copiilor trebuie dusă pe mai multe fronturi, inclusiv de către societate, în general. Nu se pot realiza progrese reale decât dacă se intensifică lucrările în ceea ce privește prevenirea, raportarea, sesizarea, cercetarea penală, protecția și identificarea, tratarea și monitorizarea fiecărui caz în parte. Serviciile sociale, personalul medico-sanitar, cadrele universitare, cercetătorii, cadrele didactice, sistemul judiciar, autoritățile de aplicare a legii, copiii, familiile, ONG-urile, mass-media și societatea în general au un rol de jucat într-o abordare multipartită și multidisciplinară veritabilă.

4.Intensificarea eforturilor depuse de autoritățile de aplicare a legii la nivel național și la nivelul UE

Abuzul sexual asupra copiilor necesită un răspuns competent și cuprinzător din partea autorităților de aplicare a legii, atât la nivel național, cât și european. Criza provocată de pandemia de COVID-19 a scos în evidență necesitatea de a se îmbunătăți capacitățile digitale ale autorităților de aplicare a legii și ale autorităților judiciare, pentru a se menține capacitatea acestora de a proteja cetățenii în mod eficient, după cum s-a subliniat în planul de redresare din mai 2020 38 .

Agențiile de aplicare a legii din statele membre variază în ceea ce privește structura, atunci când se pune problema combaterii abuzului sexual asupra copiilor. Pentru a se asigura protecția copiilor pe teritoriul național și dincolo de frontierele naționale, este important ca statele membre să se poată baza pe unități specializate echipate în mod corespunzător și dotate cu personal bine pregătit în structurile naționale de poliție. Ca răspuns la un val recent de cazuri pe scară largă, o serie de state membre au ales să își sporească personalul care lucrează la prevenirea și combaterea abuzului sexual asupra copiilor, lucru pe care Comisia îl salută călduros.

Ca parte a acestor unități, statele membre ar trebui să aibă în vedere înființarea unor echipe naționale de identificare a victimelor. În cazul în care există deja astfel de echipe, statele membre ar trebui să aibă în vedere extinderea capacității de nivel național la echipele regionale și locale relevante.

Pentru a combate în mod eficace aceste infracțiuni, statele membre ar trebui, de asemenea, să poată participa la eforturile colective depuse la nivelul UE și la nivel internațional pentru identificarea copiilor împreună cu Centrul european de combatere a criminalității informatice al Europol (EC3) sau prin intermediul bazei de date internaționale privind exploatarea sexuală a copiilor (ICSE) găzduită de Interpol. Resursele pe care fiecare stat membru le alocă pentru contracararea amenințării reprezentate de abuzul sexual asupra copiilor ar trebui să țină seama, de asemenea, de capacitatea țării de a sprijini colaborarea internațională în acest domeniu.

Cazurile de abuz sexual asupra copiilor, în special cele care implică materiale digitale, sunt rareori limitate la un singur stat membru. Pe lângă ținerea unor baze naționale de informații, statele membre ar trebui, prin urmare, să investească în canalizarea sistematică a informațiilor relevante către Europol, ca punct central de informații penale al UE, pentru a se sprijini reciproc în abordarea cazurilor transfrontaliere 39 .

Combaterea eficientă a abuzului sexual asupra copiilor necesită, de asemenea, capacități tehnice de vârf. Unele echipe naționale de cercetare nu dispun de cunoștințele și/sau de instrumentele necesare, de exemplu pentru a identifica materialele care conțin forme de abuz sexual asupra copiilor într-un număr mare de fotografii sau înregistrări video care au fost confiscate, pentru a localiza victimele sau autorii infracțiunilor sau pentru a efectua cercetări în darknet sau în rețelele peer-to-peer. Pentru a sprijini dezvoltarea capacităților naționale de aliniere la evoluțiile tehnologice, Comisia oferă finanțare statelor membre prin intermediul Fondului pentru securitate internă (FSI – Poliție) 40 . În plus, Comisia furnizează, de asemenea, fonduri în cadrul FSI – Poliție prin intermediul acțiunilor Uniunii, care includ, de exemplu, cereri de propuneri și achiziții publice pentru combaterea aspectelor online și offline ale abuzului sexual asupra copiilor 41 . O nouă cerere de propuneri în domeniul combaterii abuzului sexual asupra copiilor va fi lansată până la sfârșitul anului 2020. Comisia finanțează, de asemenea, proiecte de cercetare în cadrul Orizont 2020 pentru a sprijini dezvoltarea capacităților naționale (în domeniul aplicării legii și în alte domenii) de combatere a abuzului sexual asupra copiilor 42 . Viitoarele cereri de propuneri pentru combaterea acestor infracțiuni vor fi lansate în cadrul noului program-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa 43 .

Utilizarea tehnicilor de anchetă online sub acoperire constituie un atu important pentru infiltrarea în rețelele care sunt ascunse în spatele acestui tip de tehnologie. Aceste metode s-au dovedit a fi foarte eficace pentru înțelegerea comportamentului autorilor infracțiunilor și a interacțiunii cu furnizorii de servicii online și au facilitat, în cele din urmă, închiderea canalelor de comunicare utilizate de respectivii infractori, precum și urmărirea lor penală. O necesitate tot mai importantă a activității de aplicare a legii în aceste spații este capacitatea de infiltrare efectivă în grupurile online de infractori, deosebit de periculoase. Acest lucru poate deveni posibil printr-o serie de metode diverse care sunt disponibile în prezent doar pentru un număr restrâns de state membre și de parteneri din afara UE. Ar trebui să se ia în considerare posibilitatea ca această capacitate să fie disponibilă pe tot teritoriul UE, astfel încât autorii acestor infracțiuni să fie vizați cu mai multă eficacitate, fără a se depinde de alți parteneri. Valorile și drepturile fundamentale ale UE rămân în centrul oricărei măsuri viitoare.

Europol va înființa un centru și laborator de inovare 44 , pentru a facilita accesul statelor membre la instrumentele și cunoștințele tehnice dezvoltate la nivelul UE. Această inițiativă va permite, de asemenea, să se identifice de ce anume au nevoie statele membre pentru a face față provocărilor legate de cercetările penale desfășurate în mediul digital, ceea ce va ajuta la determinarea sumelor alocate din fondurile UE pentru cercetare, inovare și dezvoltarea capacităților polițienești.

Centrul și laboratorul de inovare vor facilita în continuare accesul statelor membre la resursele și experiența Centrului european de combatere a criminalității informatice al Europol (EC3). Încă de la crearea sa, EC3 a jucat un rol important în sprijinirea statelor membre în combaterea abuzului sexual asupra copiilor. Acest sprijin îmbracă diferite forme, de exemplu:

·EC3 contribuie din 2014 la eforturile de identificare a victimelor. Acțiunile de colaborare cu statele membre și cu partenerii care au încheiat acorduri operaționale prin intermediul grupurilor operative ale Europol pentru identificarea victimelor 45 și prin utilizarea a diferite abordări de anchetă, inclusiv baza de date ICSE, au condus la identificarea a aproximativ 360 de copii și a 150 de autori.

·Europol (frecvent în cooperare cu Eurojust) a contribuit la coordonarea a numeroase cercetări penale încheiate cu succes 46 ;

·în fiecare an sunt puse în aplicare planuri de acțiune operaționale specifice privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor și exploatarea sexuală a copiilor, în cadrul ciclului de politici ale UE /EMPACT pentru combaterea criminalității internaționale organizate și grave, cu sprijinul Europol 47 ;

·Europol a contribuit la colectarea, colaționarea și publicarea de rapoarte, cum ar fi Evaluarea amenințării pe care o reprezintă criminalitatea organizată și gravă (SOCTA) 48 și Evaluarea amenințării pe care o reprezintă criminalitatea organizată online (IOCTA) 49 , care includ secțiuni specifice privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor;

·de asemenea, Europol a colaborat cu partenerii săi internaționali pentru a oferi consiliere în materie de siguranță online părinților și îngrijitorilor 50 , care să îi ajute să păstreze siguranța online a copiilor în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19, pe lângă furnizarea a trei rapoarte săptămânale de informații pentru publicul țintă  51 .

5.Crearea posibilității ca statele membre să protejeze mai bine copiii prin prevenire

Unele dintre articolele Directivei privind abuzul sexual asupra copiilor în care statele membre înregistrează întârzieri mai mari la punerea în aplicare pe deplin sunt cele care necesită instituirea unor programe de prevenire 52 , în cadrul cărora trebuie să întreprindă acțiuni mai multe tipuri de părți interesate.

În ceea ce privește prevenirea care vizează autorii (potențiali) ai infracțiunilor, dificultățile cu care se confruntă statele membre se referă la programe în toate etapele: înainte ca o persoană să comită prima infracțiune, în cursul sau după încheierea unei proceduri penale și în interiorul sau în afara închisorii.

Cercetările referitoare la ceea ce motivează persoanele să devină infractori sunt insuficiente și fragmentate, iar comunicarea dintre practicieni și cercetători este minimă: 

·Lipsa actuală de cercetare face dificilă elaborarea și punerea în aplicare a unor programe eficace în toate etapele. Cele câteva programe existente 53 sunt rareori evaluate pentru a se stabili dacă sunt eficace.

·În plus, diferitele tipuri de practicieni din acest domeniu (de exemplu, autoritățile responsabile care oferă programe de prevenire pentru persoanele care se tem că ar putea comite infracțiuni, autoritățile publice responsabile cu programele de prevenire din închisori, ONG-urile care oferă programe de prevenire pentru sprijinirea reintegrării în comunitate a autorilor de infracțiuni sexuale) nu comunică suficient între ele cu privire la eficacitatea programelor, deci nici cu privire la învățămintele desprinse și la cele mai bune practici.

Pentru a face față acestor dificultăți, Comisia va lucra la înființarea unei rețele de prevenire formate din practicieni și cercetători relevanți și renumiți, pentru a sprijini statele membre în instituirea de măsuri de prevenire utilizabile, evaluate în mod riguros și eficace pentru a reduce frecvența abuzului sexual asupra copiilor în UE și pentru a facilita schimbul de bune practici. În mod concret, rețeaua:

1.va permite crearea unui ciclu virtuos dinspre practică spre cercetare și dinspre cercetare spre practică:

·cercetătorii ar urma să pună la dispoziția practicienilor inițiative testate științific, iar practicienii ar urma să ofere cercetătorilor un feedback continuu cu privire la inițiativele de prevenire, pentru a contribui și mai mult la consolidarea bazei de date factuale. Perspectivele și punctele de vedere ale victimelor ar urma, de asemenea, să fie incluse în activitatea rețelei;

·Deși activitatea rețelei ar urma să acopere toate domeniile legate de prevenirea abuzului sexual asupra copiilor, un accent puternic ar urma să fie pus pe programele de prevenire destinate autorilor de infracțiuni și persoanelor care se tem că ar putea comite infracțiuni, întrucât aceasta este zona în care statele membre se confruntă cu cele mai mari dificultăți.

·este cunoscut faptul că nu toți infractorii au o tulburare pedofilă 54 (alte motive pentru comiterea unor astfel de infracțiuni includ exploatarea în vederea obținerii de câștiguri financiare) și că nu orice persoană care are o tulburare pedofilă ajunge să comită infracțiuni (unele persoane caută sprijin pentru tratarea pedofiliei). Sunt necesare cercetări substanțiale pentru a se înțelege procesul prin care o persoană ajunge să comită infracțiuni, inclusiv factorii de risc și factorii declanșatori. Unele statistici sugerează că până la 85 % dintre cei care vizionează imagini cu abuzuri sexuale asupra copiilor comit și abuzuri fizice asupra acestora 55 . Vizionarea de materiale care conțin forme de abuz sexual asupra copiilor este, de asemenea, o infracțiune care generează cererea de materiale noi și, prin urmare, de noi abuzuri fizice 56 ;

·Rețeaua ar urma să aplice o abordare științifică a prevenției. Deși datele referitoare la frecvență sunt limitate, studiile arată că aproximativ 3 % din populația masculină ar putea avea o tulburare pedofilă. Practicienii recunosc că abordarea problemei de la rădăcină, prin recunoașterea respectivului fapt dificil și prin instituirea de măsuri preventive, este cel mai eficace mod de a proteja victimele și de a reduce volumul de muncă al autorităților de aplicare a legii.

2.sprijinirea eforturilor de sensibilizare depuse de statele membre, prin crearea de campanii media și materiale de formare profesională special concepute:

·ar urma să se faciliteze schimbul de informații privind materialele de formare și consolidarea capacităților și să se colecteze exemple de „bune practici”, care să servească drept sursă de inspirație pentru campaniile mass-media și programele de formare din toate statele membre. S-ar contribui astfel la evitarea depunerii de mai multe ori a acelorași eforturi, de exemplu prin facilitarea adaptării și a transpunerii în contextul național al materialelor create în alte state membre;

·Comisia, sprijinită de rețea, ar urma, de asemenea, să lanseze și să sprijine campanii de sensibilizare, pentru a contribui la informarea copiilor, a părinților, a îngrijitorilor și a educatorilor cu privire la riscuri și la mecanismele și procedurile de prevenție. Acestea ar urma să fie dezvoltate împreună cu rețeaua;

·sunt necesare eforturi de prevenție în ceea ce privește organizațiile care lucrează cu copii – centre sportive și cluburi, instituții religioase, servicii medicale, școli, activități desfășurate după școală – pentru a le sensibiliza și pentru a le informa cu privire la modalitățile de prevenire a cazurilor de abuz, de exemplu prin furnizarea de cursuri de formare 57 cu obiectiv precis, asigurându-se că respectivele organizații dispun de procedurile adecvate și că fac uz de puterea juridică pe care o au în temeiul legislației UE de a solicita caziere judiciare transfrontalier prin intermediul Sistemului european de informații cu privire la cazierele judiciare 58 . Acest sistem deosebit de eficace al UE este crucial pentru prevenirea cazurilor de abuz sexual, întrucât permite efectuarea de verificări ale eventualelor antecedente penale ale persoanelor care candidează la posturi în cadrul unor activități profesionale sau ale unor activități voluntare organizate care presupun contacte directe și sistematice cu copiii. Profesioniștii din toate sectoarele, care ar putea veni în contact cu copiii, trebuie să fie formați și echipați cu instrumente de prevenire și detectare a semnelor timpurii de posibile violențe și cazuri de abuz sexual și să interacționeze cu copiii și cu familiile acestora într-un mod adecvat, în funcție de nevoile specifice și de interesul superior al copilului. În această categorie intră și autoritățile de aplicare a legii și sistemul judiciar, atunci când copiii victime sunt implicați în anchete penale deschise împotriva persoanelor care le-au abuzat sexual. Familiile și îngrijitorii, profesioniștii și societatea în sensul larg trebuie să înțeleagă gravitatea acestor infracțiuni și efectul devastator pe care ele îl au asupra copiilor și să primească sprijinul necesar pentru a raporta aceste infracțiuni și a sprijini copiii victime. În acest scop sunt necesare informații specializate, campanii media și cursuri de formare;

·Copiii înșiși trebuie să dispună de cunoștințele și instrumentele care i-ar putea ajuta să nu se confrunte cu abuzul, atunci când este posibil (de exemplu, cu privire la modul de utilizare a internetului în siguranță), și trebuie să fie informați că anumite comportamente nu sunt acceptabile. Rețeaua de centre pentru un internet mai sigur 59 , finanțată de Comisie, sensibilizează cu privire la siguranța online și furnizează informații, resurse și asistență prin intermediul liniilor telefonice de asistență și al liniilor telefonice de urgență pe o gamă largă de teme de siguranță digitală, inclusiv „grooming” (manipularea și acostarea copiilor în scopuri sexuale) și „sexting” (transmiterea de mesaje cu conținut sexual explicit copiilor) 60 . Campania „Unul din cinci” a Consiliului Europei 61 și inițiativa „#SayNo” a Europol 62 sunt exemple suplimentare privind modul în care poate fi realizat acest lucru. Atunci când are loc un abuz, copiii trebuie să se simtă în siguranță și îndreptățiți să vorbească, să reacționeze și să raporteze 63 , chiar și atunci când abuzul provine din cercul de încredere al acestora (adică cei dragi sau alte persoane pe care aceștia le cunosc și în care au încredere), așa cum se întâmplă adesea. De asemenea, ei trebuie să aibă acces la canale sigure, accesibile și adecvate vârstei pentru a putea raporta cazurile de abuz fără teamă. De asemenea, eforturile de prevenire trebuie să țină seama de circumstanțele și nevoile specifice ale diferitelor grupuri de copii care sunt deosebit de expuși riscurilor de abuz sexual, cum ar fi copiii cu handicap 64 , copiii migranți (în special minorii neînsoțiți) și copiii victime ale traficului (majoritatea acestora fiind fete).

Scopul este de a organiza rețeaua în grupuri de lucru, pentru a se facilita schimbul de bune practici și producerea de inițiative concrete care să genereze rezultate tangibile. Grupurile de lucru ar putea fi organizate pe domenii de activitate (și anume, în funcție de pregătirea profesională, de exemplu, practicieni din domeniul sănătății, asistenți sociali, profesioniști din domeniul educației, autorități de aplicare a legii, autorități judiciare, autorități din penitenciare, factori de decizie și cercetători) și pe programe (și anume, în funcție de tipul de public-țintă al programului de prevenire, de exemplu autori de infracțiuni și persoane care se tem că ar putea să comită o astfel de infracțiune sau programe de formare și de sensibilizare pentru copii, familii și comunitate).

Maximizarea eforturilor de prevenire a abuzului sexual asupra copiilor este esențială. Creșterea exponențială a cazurilor de abuz sexual asupra copiilor raportate a copleșit autoritățile de aplicare a legii din UE și de la nivel mondial, reafirmând în rândul practicienilor (inclusiv din domeniul aplicării legii) consensul că această problemă este imposibil de rezolvat numai prin intermediul măsurilor de aplicare a legii și că ea necesită o coordonare multiinstituțională.

Rețeaua ar urma să vizeze consolidarea capacității în UE în ceea ce privește prevenirea abuzului sexual asupra copiilor și să aibă o dimensiune mondială, pentru a beneficia de toate cunoștințele și competențele de specialitate relevante din interiorul și din afara UE. Aceasta ar urma, de asemenea, să aibă o prezență online importantă, pentru a facilita partajarea activităților sale în cadrul UE și la nivel mondial, astfel încât toate țările să poată beneficia de cele mai noi cercetări și metode.

Pe scurt, rețeaua de prevenire ar permite: a) întreprinderea de acțiuni mai eficace de combatere a abuzului sexual împotriva copiilor (online și offline) în UE, b) utilizarea mai eficace și mai eficientă a resurselor (limitate) existente alocate în UE pentru prevenirea abuzului sexual asupra copiilor și c) o cooperare cu partenerii de la nivel mondial mai eficace, astfel încât UE să poată beneficia de pe urma cunoștințelor și competențelor de specialitate globale, fără a se depune de mai multe ori aceleași eforturi.

6.Un centru european pentru prevenirea și combaterea abuzului sexual asupra copiilor

Comisia va începe să depună eforturi pentru crearea [eventuală a] unui centru european de prevenire și combatere a abuzului sexual asupra copiilor, pe baza unui studiu aprofundat și a unei evaluări a impactului. Centrul ar putea oferi sprijin global statelor membre în lupta împotriva abuzului sexual asupra copiilor, atât online, cât și offline, asigurând coordonarea pentru maximizarea eficienței de utilizare a resurselor și pentru evitarea depunerii de mai multe ori a acelorași eforturi.

Parlamentul European a solicitat crearea unui centru în rezoluția 65 sa din noiembrie 2019, iar statele membre au evidențiat, în concluziile Consiliului din octombrie 2019, necesitatea unei abordări coordonate și multipartite 66 . Centrul s-ar putea baza pe cele mai bune practici și pe învățămintele desprinse din centre similare din întreaga lume, cum ar fi Centrul național pentru copii dispăruți și exploatați (NCMEC) din SUA, Centrul canadian pentru protecția copilului și Centrul australian de combatere a exploatării copiilor.

Pentru a li se asigura statelor membre un sprijin global în lupta împotriva abuzului sexual asupra copiilor și sub rezerva unei evaluări suplimentare, funcțiile centrului ar putea acoperi trei domenii:

1.Aplicarea legii: Europol este un element-cheie în combaterea abuzului sexual asupra copiilor, în special prin analizarea și canalizarea rapoartelor de abuz primite din SUA. Bazându-se pe rolul și experiența Europol, centrul ar putea colabora cu agențiile de aplicare a legii din UE și din țările terțe pentru a se asigura că victimele sunt identificate și primesc asistență cât mai curând posibil și că autorii infracțiunilor sunt aduși în fața justiției. Aceasta ar putea sprijini statele membre prin primirea de rapoarte cu privire la abuzuri sexuale asupra copiilor în UE din partea societăților care își oferă serviciile în UE, ar putea asigura relevanța unor astfel de rapoarte și ar putea să le transmită autorităților însărcinate cu aplicarea legii pentru luarea de măsuri. Centrul ar putea, de asemenea, să sprijine societățile, de exemplu, prin menținerea unei baze unice de date în UE cu materialele cunoscute a conține forme de abuz sexual asupra copiilor, pentru a facilita detectarea acestora în sistemele societăților, în conformitate cu normele UE privind protecția datelor. În plus, centrul ar putea, de asemenea, să sprijine autoritățile de aplicare a legii prin coordonarea și facilitarea retragerii materialelor care conțin forme de abuz sexual online asupra copiilor și care au fost identificate prin intermediul liniilor telefonice de urgență.

Centrul ar putea funcționa în conformitate cu o serie de mecanisme stricte de control, pentru a asigura responsabilitatea și transparența. În special, centrul ar putea juca un rol în eforturile de asigurare a faptului că nu au loc retrageri eronate sau utilizări abuzive ale instrumentelor de căutare pentru raportarea de conținuturi legitime (inclusiv utilizarea greșită a instrumentelor în scopuri diferite de combaterea abuzului sexual asupra copiilor) și în primirea de plângeri din partea utilizatorilor care consideră că le-a fost eliminat conținutul din greșeală; Răspunderea și transparența vor fi elemente-cheie ale actelor legislative menționate la acțiunile-cheie ale inițiativei nr. 2.

2.Prevenirea: pe baza activității rețelei de prevenire, centrul ar putea sprijini statele membre în instituirea unor măsuri multidisciplinare de prevenire, care să poată fi utilizabile, evaluate în mod riguros și eficace, pentru a reduce frecvența abuzului sexual asupra copiilor în UE, ținând seama de diferitele vulnerabilități ale copiilor în funcție de vârstă, sex, dezvoltare și circumstanțe specifice. Centrul ar putea facilita coordonarea pentru a sprijini cea mai eficientă utilizare a resurselor investite și a cunoștințelor și competențelor de specialitate disponibile în materie de prevenire în întreaga UE, evitând depunerea de mai multe ori a acelorași eforturi. În calitate de platformă pentru conectarea, dezvoltarea și difuzarea de cercetări și de cunoștințe și competențe de specialitate, centrul ar putea facilita și încuraja dialogul dintre toate părțile interesate relevante și ar putea contribui la dezvoltarea de cercetări și cunoștințe avansate, inclusiv a unor date mai bune. Acesta ar putea, de asemenea, să furnizeze informații factorilor de decizie de la nivel național și de la nivelul UE cu privire la lacunele în materie de prevenire și la soluțiile posibile de rezolvare a acestora;

3.Asistența acordată victimelor: Centrul ar putea colabora îndeaproape cu autoritățile naționale și cu experții de la nivel mondial pentru a se asigura că victimele beneficiază de sprijin global și adecvat, după cum impun Directiva privind abuzul sexual asupra copiilor și Directiva 67 privind drepturile victimelor 68 . Aceasta ar putea, de asemenea, să sprijine schimbul de bune practici privind măsurile de protecție pentru victimele copii. Centrul ar putea, de asemenea, să sprijine statele membre, efectuând cercetări (de exemplu, cu privire la efectele suferite pe termen scurt și lung de victimele abuzului sexual asupra copiilor), pentru a sprijini politica bazată pe date concrete în materie de asistență și sprijin acordat victimelor, și servind drept centru de cunoștințe și competențe de specialitate pentru a contribui la o mai bună coordonare și la evitarea depunerii de mai multe ori a acelorași eforturi. Centrul ar putea, de asemenea, să sprijine victimele la eliminarea imaginilor și materialelor video ale acestora, pentru a le proteja viața privată, inclusiv prin căutarea în mod proactiv a unor materiale online și prin notificarea societăților 69 .

Centrul ar putea reuni toate inițiativele din cadrul acestei strategii, permițând o cooperare mai eficace între autoritățile publice (inclusiv autoritățile de aplicare a legii), sectorul economic și societatea civilă din UE și din lume, devenind astfel entitatea de referință din UE pentru cunoștințe și competențe de specialitate în acest domeniu:

·inițiative axate pe legislație: centrul ar putea să își pună cunoștințele și competențele de specialitate la dispoziția Comisiei, ajutând-o să își îndeplinească rolul de a sprijini statele membre în punerea în aplicare a Directivei privind abuzul sexual asupra copiilor. Aceste cunoștințe și competențe de specialitate, care s-ar spori în timp, pe măsură ce centrul va continua să identifice lacunele și cele mai bune practici din UE și din afara acesteia, ar facilita elaborarea unei politici bazate pe date concrete de către Comisie, care ar putea asigura, de asemenea, că legislația UE este actualizată pentru a permite un răspuns eficace;

·cooperare și inițiative axate pe finanțare: în strânsă colaborare cu Comisia și cu alte centre similare din alte țări și cu Alianța mondială WePROTECT de încetare a exploatării sexuale a copiilor, centrul ar putea să se asigure că toate statele membre au acces imediat și centralizat la cele mai bune practici la nivel mondial și că toți copiii din întreaga lume pot beneficia de cele mai bune practici ale UE. Centrul s-ar putea baza, de asemenea, pe rezultatele rețelei de prevenire și pe experiența centrelor pentru un internet mai sigur.

Comisia va colabora strâns cu Parlamentul European și cu statele membre pentru a analiza diferitele opțiuni de punere în aplicare, inclusiv prin utilizarea structurilor existente pentru funcțiile centrului, după caz, în vederea maximizării valorii adăugate, a eficacității și a durabilității centrului. Comisia va efectua o evaluare a impactului, urmând să fie lansat imediat un studiu pentru identificarea celei mai bune căi de urmat, inclusiv a celei mai bune forme juridice pe care ar trebui să o adopte acest centru.

7.Stimularea eforturilor depuse de sectorul economic pentru a asigura protecția copiilor în produsele sale

Furnizorii anumitor servicii online sunt extraordinar de bine plasați pentru a preveni, a identifica și a raporta cazurile de abuz sexual asupra copiilor prin utilizarea infrastructurii sau serviciilor lor.

În prezent, mai multe societăți identifică în mod voluntar cazurile de abuz sexual asupra copiilor. NCMEC a primit aproape 17 milioane de rapoarte privind abuzul sexual asupra copiilor de la societățile în chestiune numai în 2019 70 . Respectivele rapoarte conțin nu numai imagini și înregistrări video abuzive, ci și situații care prezintă un pericol iminent pentru copii (de exemplu, detalii privind organizarea de întâlniri în scopul abuzării fizice a copilului sau amenințări cu sinuciderea din partea copilului, ca urmare a șantajării de către autorul infracțiunii). Aceste rapoarte contribuie de ani întregi la salvarea copiilor din UE din situații de abuz în curs. Ele au condus, de exemplu, la:

·salvarea a 11 copii, unii dintre ei în vârstă de numai doi ani, care au fost exploatați de o rețea de abuzatori din Suedia 71 ;

·cea mai amplă operațiune desfășurată vreodată împotriva abuzului sexual asupra copiilor în Danemarca 72 ;

·salvarea, în România, a unei fetițe de nouă ani, care a fost abuzată de tatăl său mai mult de un an 73 ;

·salvarea, în Germania, a unei fetițe de patru ani și a fratelui său în vârstă de zece ani, care erau abuzați de tatăl lor 74 ;

·arestarea, în Franța, a unui autor de infracțiuni care a manipulat și acostat 100 de copii, pentru a obține de la ei materiale care conțin forme de abuz sexual asupra copiilor 75 ;

·salvarea, în Cehia, a două fete abuzate de un bărbat în vârstă de 52 de ani care a înregistrat abuzurile și le-a distribuit online 76 .

Eforturile depuse de societăți pentru a detecta și a raporta cazuri de abuz sexual asupra copiilor variază în mod semnificativ. În 2019, o singură societate, Facebook, a trimis aproape 16 milioane de rapoarte (94 % din totalul anului respectiv), în timp ce alte societăți cu sediul în SUA au trimis mai puțin de 1 000 de rapoarte, iar altele chiar mai puțin de 10 77 .

Anul trecut, Facebook a anunțat planuri de introducere implicită a criptării de la un capăt la altul în serviciul său de mesagerie instantanee. În absența unor măsuri de însoțire, se estimează că acest lucru ar putea reduce numărul total de cazuri de abuz sexual asupra copiilor raportate în UE (și la nivel mondial) cu mai mult de jumătate 78 și chiar cu două treimi 79 , întrucât instrumentele de identificare utilizate în prezent nu funcționează în comunicațiile criptate de la un capăt la altul.

Având în vedere rolul esențial pe care îl joacă anumite servicii online în distribuirea de materiale care conțin forme de abuz sexual asupra copiilor și importanța reală și potențială a sectorului economic în lupta împotriva formelor de abuz sexual asupra copiilor, este esențial ca acesta să își asume responsabilitatea pentru protecția copiilor în produsele sale, în conformitate cu drepturile fundamentale ale UE, inclusiv cu privire la protecția vieții private și a datelor cu caracter personal.

În 2020, Comisia și-a început activitatea de sprijinire a eforturilor depuse de sectorul economic în lupta împotriva abuzului sexual online asupra copiilor în cadrul Forumului UE pentru internet. Forumul, care reunește toți miniștrii afacerilor interne din UE, reprezentanții la nivel înalt ai principalelor societăți de internet, Parlamentul European și Europol, servește încă din 2015 drept model al unei colaborări transsectoriale reușite în lupta împotriva conținutului online cu caracter terorist și urmează acum să cuprindă și combaterea abuzului sexual online asupra copiilor. 

Pe lângă sprijinirea în continuare a combaterii conținutului online cu caracter terorist, Forumul UE pentru internet va oferi un spațiu comun de partajare a celor mai bune practici și a provocărilor cu care se confruntă actorii publici și privați în lupta lor împotriva abuzului sexual online asupra copiilor, pentru ca aceștia să își sporească înțelegerea reciprocă și să găsească soluții împreună. De asemenea, Forumul va permite și coordonarea politică la nivel înalt pentru mărirea la maximum a eficienței și eficacității acțiunilor în întreaga UE.

Una dintre inițiativele specifice din cadrul Forumului UE pentru internet din 2020 este crearea unui proces de consultare a experților tehnici, pentru a se identifica și a se evalua posibile soluții care ar putea permite societăților identificarea și raportarea cazurilor de abuz sexual asupra copiilor în comunicațiile electronice criptate de la un capăt la altul, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale și fără crearea de noi vulnerabilități care ar putea fi exploatate de infractori. Experții tehnici din mediul universitar, din sectorul economic, din cadrul autorităților publice și din cadrul organizațiilor societății civile vor examina posibilele soluții axate pe dispozitiv, pe server și pe protocolul de criptare care ar putea asigura confidențialitatea și securitatea comunicațiilor electronice și protecția copiilor împotriva abuzului sexual și a exploatării sexuale.

8.Îmbunătățirea protecției copiilor la nivel mondial prin cooperarea multipartită

Abuzul sexual asupra copiilor este o realitate globală în toate țările și grupurile sociale și are loc atât offline, cât și online. Se estimează că, în orice moment, în întreaga lume există peste 750 000 de prădători online care fac schimb de materiale care conțin forme de abuz sexual asupra copiilor, difuzează în direct abuzuri asupra copiilor, șantajează copii în vederea producerii de materiale sexuale sau manipulează și acostează copii pentru un viitor abuz sexual 80 .

Următoarea hartă prezintă descărcările în timp real dintr-o anumită zi a unui eșantion de materiale care conțin forme de abuz sexual asupra copiilor 81 :

De asemenea, există dovezi că infractorii călătoresc în țări terțe pentru a beneficia de cadre legislative mai indulgente sau de mai puține capacități de asigurare a respectării legii și pentru a comite abuzuri fără a se teme de autoritățile de aplicare a legii. Capacitatea de a impune celor care comit infracțiuni sexuale împotriva copiilor să se înregistreze și să respecte anumite condiții impuse de instanță sau de serviciile de probațiune după eliberarea acestora din închisoare joacă un rol important în protejarea copiilor 82 .

De ani întregi, Comisia sprijină eforturile depuse la nivel mondial prin cooperarea multipartită 83 , fiind conștientă de faptul că este nevoie de o rețea pentru a înfrânge o rețea. Un exemplu în acest sens îl constituie baza de date ICSE finanțată de Comisie și găzduită de Interpol, care deține mai mult de 1,5 milioane de imagini și înregistrări video și care a ajutat la identificarea a 20 000 de victime în întreaga lume, prin eforturile de colaborare depuse de cele peste 60 de țări (și de Europol) care sunt conectate la aceasta 84 . De asemenea, Comisia cofinanțează INHOPE, o rețea de linii de asistență telefonică 85 din peste 40 de țări, pentru a facilita eliminarea materialelor online care conțin forme de abuz sexual asupra copiilor, raportate anonim de către public 86 . Comisia va continua să sprijine cu finanțare acțiunile desfășurate la nivel mondial, în vederea consolidării cooperării internaționale. În special, UE va continua să sprijine inițiativa Spotlight UE-ONU 87 pentru prevenirea și eliminarea tuturor formelor de violență împotriva femeilor și a fetelor în cinci regiuni din lume 88 .

În 2012, Comisia a fondat împreună cu autoritățile competente din SUA Alianța mondială împotriva abuzului sexual online asupra copiilor 89 , care a reunit 54 de țări în eforturile de îmbunătățire a protecției victimelor, de identificare și de urmările penală a autorilor acestui tip de infracțiune, de sensibilizare a publicului și de reducere a disponibilității online a materialelor care conțin forme de abuz sexual asupra copiilor. Această inițiativă a fuzionat cu una similară din Regatul Unit, WePROTECT, creată în 2014, care a reunit guvernele cu reprezentanți ai sectorului economic și ai ONG-urilor. În 2016, ambele inițiative au convenit să își unească forțele și să formeze Alianța mondială WePROTECT de încetare a exploatării sexuale online a copiilor și care cuprinde, în prezent, 97 de guverne, 32 de societăți tehnologice mondiale, 33 de organizații ale societății civile și instituții internaționale și 5 organizații regionale 90 . La sfârșitul anului 2019, organizația a devenit o entitate juridică independentă sub forma unei fundații cu răspundere limitată, înființată în Țările de Jos.

Alianța mondială WePROTECT a prezentat angajamentul țărilor de a-și coordona mai bine răspunsul în lupta mondială împotriva abuzului sexual asupra copiilor, pe baza unor evaluări ale amenințărilor mondiale, precum și un model de răspuns la nivel național. Acestea au contribuit la clarificarea provocărilor și la sprijinirea statelor membre în stabilirea de obiective practice realizabile.

Comisia va continua să sprijine alianța, în calitatea sa de membru al consiliului politic al acesteia, având în vedere statutul său de cofondatoare, inclusiv prin finanțare. Acest lucru îi va permite Comisiei să asigure coerența cu inițiativele mondiale (în special cu cele de reglementare), care, la rândul lor, vor sprijini și vor consolida eficacitatea acțiunilor în cadrul UE, oferind statelor membre acces la cele mai bune practici la nivel mondial. În special, prin participarea în cadrul consiliului politic al Alianței mondiale WePROTECT, Comisia contribuie în mod activ la mărirea standardelor în materie de protecție a copiilor, identificare a autorilor infracțiunilor și sprijinire a copiilor victime de pe întregul mapamond. Sunt înlesnite astfel eforturile pe care le depune UE pentru a face schimb de bune practici cu autoritățile din țările terțe și pentru a le sprijini pe acestea la punerea în aplicare în spațiul online a unor standarde internaționale (și anume, protecția copilului), în concordanță cu Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația 2020-2024 91 . Comisia sprijină de mai mulți ani acest tip de cooperare la nivel mondial și consideră Alianța mondială WePROTECT drept organizația centrală pentru coordonarea și raționalizarea eforturilor mondiale și a îmbunătățirilor în materie de reglementare, precum și pentru crearea unui răspuns mondial mai eficace.

URMĂTOARELE ETAPE

Această strategie oferă un cadru de răspuns cuprinzător la amenințarea tot mai mare pe care o reprezintă abuzul sexual asupra copiilor, atât în forma sa online, cât și în cea offline. Strategia va constitui cadrul de referință pentru acțiunea UE în lupta împotriva abuzului sexual asupra copiilor pentru perioada 2020-2025. Ea va servi, de asemenea, drept bază pentru inițiativele conexe ale Comisiei, cum ar fi strategia UE privind drepturile copilului, care urmează să fie adoptată la începutul anului 2021.

În lunile și anii care urmează, Comisia va colabora strâns cu societățile, cu organizațiile societății civile, cu mediul academic, cu practicienii, cu cercetătorii, cu autoritățile de aplicare a legii și cu alte autorități publice, precum și cu alte părți interesate relevante din UE (inclusiv Parlamentul European și Consiliul) și de la nivel mondial, pentru a asigura o analizare și o punere în aplicare eficace a celor opt inițiative prezentate în strategie.

Ar trebui să fie pus în aplicare cadrul juridic adecvat, care să permită actorilor relevanți, inclusiv societăților, să aibă un răspuns eficace, inclusiv în ceea ce privește cercetarea și prevenirea infracțiunilor și asistența acordată victimelor.

Abuzul sexual asupra copiilor este o chestiune complexă, care necesită maxima cooperare a tuturor părților interesate, care trebuie să fie capabile, dispuse și pregătite să acționeze. Comisia nu va precupeți niciun efort pentru a asigura acest lucru, având în vedere necesitatea urgentă de a lua măsuri concrete.

Copiii noștri sunt prezentul și viitorul nostru. Comisia va continua să utilizeze toate instrumentele disponibile pentru a se asigura că nimic nu le fură viitorul.

(1)

     Relevantă în ceea ce privește abuzul sexual comis asupra copiilor în context domestic este și Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice [ CETS. 210 ; COM(111) 2016 final ].

(2)

     Este vorba, în special, de copiii cu handicap care trăiesc în centre de plasament.

(3)

     Europol, Exploiting isolation: Offenders and victims of online child sexual abuse during the COVID-19 pandemic (Exploatarea izolării – Infractorii și victimele abuzului sexual online asupra copiilor în cursul pandemiei COVID-19), 19 iunie 2020.

(4)

     Alianța mondială WePROTECT, World Childhood Foundation, UNICEF, UNODC, OMS, UIT, End Violence Against Children și UNESCO, COVID-19 and its implications for protecting children online (COVID-19 și implicațiile sale pentru protecția copiilor în mediul online), aprilie 2020.

(5)

     Ibidem.

(6)

     Europol, Exploiting isolation: Offenders and victims of online child sexual abuse during the COVID-19 pandemic (Exploatarea izolării – Infractorii și victimele abuzului sexual online asupra copiilor în cursul pandemiei COVID-19), 19 iunie 2020.

(7)

     Numărul de cazuri de abuz sexual asupra copiilor raportate la nivel mondial era de patru ori mai mare în aprilie 2020 (4,1 milioane de cazuri raportate) față de aprilie 2019 (aproximativ 1 milion), conform cifrelor transmise Centrului național al SUA pentru copii dispăruți și exploatați.

(8)

     Consiliul Europei, campania „Unul din cinci” .

(9)

     Prezenta strategie se referă, pentru simplificare, la abuzul sexual asupra copiilor, dar ar trebui să se înțeleagă că aceasta acoperă, de asemenea, exploatarea sexuală a copiilor și materialele care conțin forme de abuz sexual asupra copiilor (denumite în legislație „pornografie infantilă”).

(10)

     Conform rapoartelor către Centrul național al SUA pentru copii dispăruți și exploatați (NCMEC) . Legislația SUA prevede ca societățile de internet cu sediul în SUA să raporteze către NCMEC toate cazurile de abuz sexual asupra copiilor pe care le găsesc în rețelele lor. Ulterior, NCMEC transmite aceste rapoarte autorităților publice competente din întreaga lume pentru luarea măsurilor necesare. Având în vedere că cele mai mari societăți furnizoare de servicii de internet se află în SUA, NCMEC centralizează, de fapt, raportarea cazurilor de abuz sexual asupra copiilor la nivel mondial.

(11)

     Ibidem.

(12)

     Internet Watch Foundation, Rapoarte anuale din 2016 până în 2019 .

(13)

     BBC, Germany investigates 30,000 suspects over paedophile network (Germania investighează 30 000 de suspecți dintr-o rețea de pedofilie), 29 iunie 2020;

   Frankfurter Allgemeine, Die schockierende Zahl des Tages: 30.000 Verdächtige (Numărul șocant al zilei: 30 000 de suspecți), 29 iunie 2020.

(14)

      Rezoluția referitoare la drepturile copiilor cu ocazia celei de a 30-a aniversări a Convenției ONU cu privire la drepturile copilului , noiembrie 2019.

(15)

      Concluziile Consiliului privind combaterea abuzurilor sexuale asupra copiilor , octombrie 2019.

(16)

     De exemplu, cu ocazia Reuniunii la nivel înalt din decembrie 2019 a Alianței mondiale WePROTECT de încetare a exploatării sexuale online a copiilor sau de către „Five Eyes” (SUA, Regatul Unit, Canada, Australia și Noua Zeelandă) în iulie 2019 .

(17)

     A se vedea, de exemplu, seria de articole din New York Times publicate din septembrie 2019 până în februarie 2020 , care prezintă publicului amploarea și complexitatea problemei.

(18)

     A se vedea foaia de parcurs pentru prezenta comunicare pentru mai multe detalii cu privire la consultările specifice desfășurate.

(19)

     Punerea în aplicare a acestei strategii va fi coordonată cu punerea în aplicare a altor strategii relevante pe care Comisia le-a adoptat recent sau pe care le va adopta în curând, inclusiv cu privire la drepturile copilului, la drepturile victimelor, la traficul de persoane, la uniunea securității și la egalitatea de gen.

(20)

      Directiva 2011/93/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile (JO L 335, 17.12.2011). Pentru simplificare, directiva este denumită în prezentul document „Directiva privind abuzul sexual asupra copiilor”.

(21)

     Pentru mai multe detalii, a se vedea Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu de evaluare a măsurii în care statele membre au luat măsurile necesare pentru a respecta Directiva 2011/93/UE din 13 decembrie 2011 privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile , COM(2016) 871 final, precum și Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu de evaluare a punerii în aplicare a măsurilor menționate la articolul 25 din Directiva 2011/93/UE din 13 decembrie 2011 privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantil , COM(2016) 872 final.

(22)

     Toate statele membre, cu excepția DK (care nu are obligații în temeiul directivei) și a CY, IE și NL (cu care se desfășoară un dialog privind conformitatea).

(23)

     Din 2017, Comisia a organizat șase ateliere de lucru cu experți pentru a sprijini statele membre în punerea în aplicare a directivei. Un alt atelier privind prevenirea va avea loc în al patrulea trimestru al anului 2020.

(24)

      Propunere de regulament privind ordinele europene de divulgare și de păstrare a probelor electronice în materie penală, COM(2018) 225 final și

Propunere de directivă de stabilire a unor norme armonizate privind desemnarea reprezentanților legali în scopul obținerii de probe în cadrul procedurilor penale, COM(2018) 226 final.

(25)

      Directiva 2000/31/CE privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societății informaționale, în special ale comerțului electronic, pe piața internă (directiva privind comerțul electronic) (JO L 178, 17.7.2000).

(26)

      Directiva 2002/58/CE privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice (Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice), (JO L 201, 31.7.2002).

(27)

      Propunere de Regulament privind respectarea vieții private și protecția datelor cu caracter personal în comunicațiile electronice (Regulamentul privind viața privată și comunicațiile electronice) COM(2017) 10 final.

(28)

      Directiva (UE) 2018/1972 de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice (JO L 321, 17.12.2018, p. 36), extinde domeniul de aplicare al Directivei asupra confidențialității și comunicațiilor electronice la serviciile de comunicații interpersonale over-the-top (OTT), cum ar fi serviciile de mesagerie și e-mailul. Directiva privind confidențialitatea în mediul electronic nu conține un temei juridic pentru prelucrarea voluntară a datelor privind conținutul și traficul în scopul identificării abuzului sexual asupra copiilor. Furnizorii pot aplica astfel de măsuri numai dacă ele sunt întemeiate pe o măsură legislativă națională care îndeplinește cerințele articolului 15 din directivă (principiul proporționalității etc.), pentru restrângerea dreptului la confidențialitate. În absența unor astfel de măsuri legislative, măsurile voluntare de identificare a abuzului sexual asupra copiilor întreprinse de acești furnizori, care prelucrează date privind conținutul sau traficul, ar fi lipsite de un temei juridic.

(29)

     Comisia a lansat o consultare publică deschisă cu privire la pachetul referitor la actul legislativ privind serviciile digitale la 2 iunie 2020.

(30)

      Regulamentul (UE) 2016/794 privind Agenția Uniunii Europene pentru cooperare în materie de aplicare a legii (Europol), JO L 135, 24.5.2016. De relevanță este și Regulamentul privind Eurojust [Regulamentul (UE) 2018/1727 privind Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust) (JO L 295, 21.11.2018, p. 138)].

(31)

     De asemenea relevante în acest cadru sunt:

- Regulamentul (UE) 2016/679 din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), (JO L 119, 4.5.2016, p. 1), în special articolele 6 și 23 și considerentul 50.

- Directiva (UE) 2018/1808 din 14 noiembrie 2018 de modificare a Directivei 2010/13/UE privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale), având în vedere evoluția realităților pieței, JO L 303, 28.11.2018, a introdus norme noi care impun ca platformele să acționeze în mod responsabil în ceea ce privește conținutul terților pe care îl găzduiesc, în vederea unei mai bune protecții a publicului împotriva difuzării de conținuturi specifice ilegale sau dăunătoare (inclusiv materiale care conțin forme de abuz sexual asupra copiilor).

(32)

     De exemplu, măsuri care să le dea angajatorilor din profesii care implică contacte directe și regulate cu copiii dreptul de a solicita cazierul judiciar al candidaților, atunci când recrutează pentru un post.

(33)

      ECPAT.org - What we do (Cu ce ne ocupăm), accesat la 5 aprilie 2020.

(34)

     Europol, Internet Organised Crime Threat Assessment (IOCTA) (Evaluarea amenințării pe care o reprezintă criminalitatea organizată online), 2019; Independent Inquiry into Child Sexual Abuse (Anchetă independentă privind abuzul sexual asupra copiilor), The Internet Investigation Report (Raport de investigație a internetului), 2020; Virtual Global Taskforce Online Child Sexual Exploitation, (Grupul operativ virtual la nivel mondial privind exploatarea sexuală a copiilor) Environmental Scan (Scanarea mediului), 2019.

(35)

      Rezoluția Parlamentului European  din 26 noiembrie 2019 referitoare la drepturile copiilor cu ocazia celei de a 30-a aniversări a Convenției ONU privind drepturile copilului, 2019/2876 (RSP).

(36)

      Raportul Parlamentului European referitor la punerea în aplicare a Directivei 2011/93/UE , decembrie 2017.

(37)

      https://www.coe.int/en/web/children/lanzarote-committee .

(38)

     Acum este momentul Europei: să reparăm prejudiciile aduse de criză și să pregătim viitorul pentru noua generație, COM(2020) 456 final .

(39)

     Cazurile transfrontaliere pot necesita sprijinul Eurojust. De asemenea, este important ca autoritățile judiciare să fie instruite să trateze cazurile de abuz sexual asupra copiilor, inclusiv cu privire la aspectele online ale problemei.

(40)

     Mai multe informații sunt disponibile aici .

(41)

     Printre proiectele finanțate în urma cererii de propuneri din 2018 se numără AviaTor , 4NSEEK și VERBUM_SAT .

(42)

     Exemple de proiecte: ASGARD , GRACE , LOCARD și INSPECTr .

(43)

     A se vedea aici un exemplu de cerere de propuneri privind cercetarea, valabilă până la 22 august 2020.

(44)

     Astfel cum s-a discutat în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne, 7-8 octombrie 2019 .

(45)

     Mai multe informații sunt disponibile în comunicatele de presă ale Europol din 27.5.2019 și 25.10.2019 .

(46)

     A se vedea, de exemplu, comunicatele de presă ale Europol din 12.3.2020 , 31.3.2020 și 21.4.2020 , precum și Raportul anual al Eurojust pentru 2019 , de exemplu p. 13.

(47)

      Concluziile Consiliului privind stabilirea priorităților UE pentru combaterea criminalității internaționale organizate și grave în perioada 2018-2021 , mai 2017.

(48)

     Cel mai recent raport SOCTA este disponibil aici .

(49)

     Cel mai recent raport IOCTA este disponibil aici .

(50)

     Mai multe informații sunt disponibile aici .

(51)

     Printre alte inițiative importante adoptate la nivelul UE pentru protejarea copiilor în timpul pandemiei de COVID-19 se numără și campania COVID-19 Betterinternetforkids.eu .

(52)

     În special articolele 22, 23 și 24. Pentru mai multe detalii, a se vedea Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu de evaluare a măsurii în care statele membre au luat măsurile necesare pentru a respecta Directiva 2011/93/UE din 13 decembrie 2011 privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile , COM(2016) 871 final.

(53)

     Pentru o prezentare generală a programelor de prevenire din UE și din țări terțe, a se vedea Di Gioia R., Belay, L., Fighting sexual abuse: prevention policies for offenders – Inception Report, (Combaterea abuzului sexual asupra copiilor: politici de prevenție adresate autorilor infracțiunilor – Raport inițial) EUR 29344 EN, doi:10.2760/48791.

(54)

     Într-un studiu de autoraportare efectuat cu un eșantion de 1 978 de bărbați adulți tineri din Suedia, 4,2 % au raportat că au vizionat materiale care conțin forme de abuz sexual asupra copiilor ( Seto, et al, 2015 ). Într-un alt studiu de autoraportare efectuat cu un eșantion de 8 718 bărbați adulți din Germania, 2,4 % dintre respondenți au indicat că au utilizat astfel de materiale ( Dombert, et al, 2016 ).

(55)

      https://childrescuecoalition.org/the-issue/ .

(56)

     The Atlantic, I, Pedophile (Sunt pedofil), David Goldberg, 26 august 2013.

(57)

     A se vedea, de exemplu, Erasmus+ , Programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport.

(58)

     Sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS). Mai multe informații sunt disponibile aici .

(59)

Mai multe informații sunt disponibile aici .

(60)

     A se vedea, de exemplu, Irish Safer Internet Centre (Centrul pentru un internet mai sigur din Irlanda) aici .

(61)

     Mai multe informații sunt disponibile aici .

(62)

     Mai multe informații sunt disponibile aici .

(63)

     Viitorul plan de acțiune pentru educația digitală va acoperi și abuzul sexual online asupra copiilor.

(64)

      Raportul Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene : Violence against children with disabilities (Violența împotriva copiilor cu handicap), 2015.

(65)

      Rezoluția referitoare la drepturile copiilor cu ocazia celei de a 30-a aniversări a Convenției ONU cu privire la drepturile copilului , noiembrie 2019.

(66)

      Concluziile Consiliului privind combaterea cazurilor de abuz sexual asupra copiilor , octombrie 2019.

(67)

      Directiva 2012/29/UE din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității (JO L 315, 14.11.2012). Această directivă completează cu drepturile generale ale victimelor dispozițiile specifice pentru victimele abuzului sexual asupra copiilor cuprinse în Directiva privind abuzul sexual asupra copiilor.

(68)

     Pentru a asigura o abordare coerentă a politicii UE privind drepturile victimelor, centrul ar putea coopera, de asemenea, cu Platforma pentru drepturile victimelor, instituită în temeiul Strategiei UE privind drepturile victimelor (2020-2025) COM(2020) 258 final.

(69)

     În cele din urmă, centrul ar putea servi drept susținător al copiilor victime, pentru a se asigura că aceștia sunt auziți și luați în considerare în procesul de elaborare a politicilor la nivelul UE și la nivel național, sporind gradul de sensibilizare cu privire la drepturile copiilor și cu privire la nevoile copiilor victime.

(70)

     A se vedea aici lista societăților care au raportat către NCMEC în 2019, precum și numărul de rapoarte prezentate de fiecare dintre acestea.

(71)

     Centrul suedez de combatere a criminalității informatice SC3, Poliția suedeză.

(72)

      Internet Organised Crime Threat Assessment (Evaluarea amenințării pe care o reprezintă criminalitatea organizată online), Europol, 2018, p. 32.

(73)

     Astfel cum a fost raportat în mass-media din România, a se vedea aici și aici .

(74)

     Astfel cum a fost raportat de Poliția federală germană (BKA).

(75)

     Astfel cum a fost raportat de către poliția franceză.

(76)

     Astfel cum a fost raportat de poliția cehă.

(77)

     Centrul național pentru copii dispăruți și exploatați, Rapoarte ale furnizorilor de servicii electronice , 2019.

(78)

     Centrul național pentru copii dispăruți și exploatați, End-to-end encryption: ignoring abuse won’t stop it (Criptarea de la un capăt la altul: abuzul nu poate fi oprit prin ignorare).

(79)

     The New York Times, An Explosion in Online Child Sexual Abuse: What You Need to Know (O explozie a cazurilor de abuz online asupra copiilor. Ce trebuie să știți), 29.9.2019.

(80)

      Adunarea generală a ONU, Consiliul pentru Drepturile Omului, Report of the Special Rapporteur on the sale of children, child prostitution and child pornography (Raportul raportorului special privind vânzarea de copii, prostituția cu copii și pornografia infantilă), 13 iulie 2009.

(81)

      Child Rescue Coalition (Coaliția pentru salvarea copiilor), descărcări în timp real a unui eșantion de materiale care conțin forme de abuz sexual asupra copiilor în data de luni, 13 iulie 2020. Diferitele culori ale punctelor indică diferitele rețele din care au fost descărcate materialele.

(82)

     A se vedea considerentul 43 din Directiva privind abuzul sexual asupra copiilor (2011/93).

(83)

     De exemplu, Alianța pentru o mai bună protecție a minorilor în mediul online reunește Comisia Europeană, principalele societăți din sectorul tehnologiei informației și comunicațiilor și al mass-mediei, ONG-uri și UNICEF, în scopul de a îmbunătăți mediul online pentru copii și tineri prin axarea pe responsabilizarea utilizatorului, intensificarea colaborării și sensibilizare.

(84)

      Baza de date internațională a Interpol privind exploatarea sexuală a copiilor , mai 2019.

(85)

     De peste 20 de ani, în cadrul politicii „Pentru un internet mai sigur” [a se vedea Strategia europeană pentru un internet mai bun pentru copii , COM(2012) 196, pilonul 4], UE sprijină cooperarea dintre autoritățile de aplicare a legii, sectoarele internetului și ONG-uri, atât în UE, cât și la nivel mondial, în vederea combaterii acestei infracțiuni, inclusiv prin acordarea de finanțare pentru liniile telefonice de urgență.

(86)

     Finanțarea de către Comisie a liniilor telefonice de urgență și a bazei centrale de date „ICCAM” este acordată în prezent în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei; Comisia a propus finanțări viitoare în cadrul programului Europa digitală. Liniile telefonice de urgență analizează rapoartele și amplasarea furnizorilor de servicii de găzduire și transmit detalii ale materialelor confirmate care conțin forme de abuz sexual asupra copiilor către agenția de aplicare a legii competentă, în scopul cercetării penale si a identificării victimelor, precum și către furnizorii de servicii de găzduire, în vederea eliminării conținutului. Mai multe informații sunt disponibile aici .

(87)

     Mai multe informații despre inițiativa Spotlight sunt disponibile aici .

(88)

     UE va colabora, de asemenea, cu organizațiile societății civile (inițiativa „Joining Forces Initiative”) în Africa Subsahariană, pentru a reduce nivelurile de violență, abuz, exploatare și neglijare a copiilor și a adolescenților, în special în țările cele mai afectate de COVID-19.

(89)

     Mai multe informații despre Alianța mondială împotriva abuzului sexual online asupra copiilor sunt disponibile aici .

(90)

     La 17 iunie 2020. Mai multe informații despre Alianța mondială WePROTECT sunt disponibile aici .

(91)

     Mai multe informații despre Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația 2020-2024 sunt disponibile aici .