EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Motive și obiective

Prezenta propunere ar trebui citită în contextul cadrului financiar multianual prezentat în Comunicarea Comisiei Europene intitulată „Un buget modern pentru o Uniune care protejează, capacitează și apără – Cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027” 1 . În comunicare sunt stabilite, la rubrica „Vecinătate și întreaga lume”, principalele priorități și cadrul bugetar general pentru programele de acțiune externă ale UE, în care este inclus și Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA III).

Prezenta propunere prevede aplicarea IPA III începând cu 1 ianuarie 2021 și este prezentată pentru o Uniune Europeană cu 27 de state membre, conform notificării Regatului Unit cu privire la intenția sa de a se retrage din Uniunea Europeană și din Euratom în temeiul articolului 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană, notificare primită de Consiliul European la 29 martie 2017.

Articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede că orice stat european care respectă valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și respectării drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor aparținând unor minorități, și care se angajează să le promoveze poate solicita să devină membru al Uniunii. Un stat european care a solicitat aderarea la Uniune poate deveni membru doar după ce se confirmă că acesta întrunește criteriile de aderare convenite în cadrul Consiliului European de la Copenhaga din iunie 1993 („criteriile de la Copenhaga”) și cu condiția ca Uniunea să aibă capacitatea de a integra noul membru.

Criteriile de la Copenhaga se referă la:

·stabilitatea instituțiilor care garantează democrația, statul de drept, drepturile omului și respectarea și protecția minorităților;

·existența unei economii de piață funcționale și capacitatea de a face față presiunii concurențiale și forțelor de piață din interiorul Uniunii și

·capacitatea de asumare nu numai a drepturilor, ci și a obligațiilor prevăzute în tratate, inclusiv în ceea ce privește aderarea la scopurile uniunii politice, economice și monetare.

Procesul de extindere se bazează pe criterii consacrate și pe condiții echitabile și riguroase. Fiecare candidat sau candidat potențial este evaluat în funcție de propriile merite. Prin evaluarea progreselor realizate și identificarea deficiențelor se oferă candidaților sau candidaților potențiali stimulente și orientări pentru continuarea reformelor de amploare necesare. Pentru ca perspectiva aderării să devină realitate, angajamentul ferm față de principiul „abordării cu prioritate a elementelor fundamentale” 2 rămâne esențial. Procesul de extindere consolidează pacea, democrația și stabilitatea în Europa, permițând o mai bună poziționare a Uniunii pentru abordarea provocărilor globale. Puterea de transformare a procesului de extindere generează reforme politice și economice de amploare în entitățile partenere vizate, aducând totodată beneficii și Uniunii în ansamblu. Progresul în direcția aderării depinde de respectarea de către fiecare solicitant a valorilor Uniunii și de capacitatea sa de a realiza reformele necesare pentru alinierea sistemelor sale politice, instituționale, juridice, administrative și economice la normele, standardele, politicile și practicile din Uniune.

În noiembrie 2015, Comisia Europeană a prezentat o strategie pe termen mediu pentru politica de extindere a UE 3 , strategie care este în continuare valabilă. Actuala agendă de extindere cuprinde partenerii din Balcanii de Vest și Turcia. S-au deschis negocieri de aderare cu următoarele țări candidate: Turcia (în 2005), Muntenegru (în 2012) și Serbia (în 2014). Fosta Republică iugoslavă a Macedoniei este candidată începând din 2005, iar Albania a obținut statutul de țară candidată în 2014. Bosnia și Herțegovina (care a depus cererea de aderare la UE în februarie 2016) și Kosovo 4* (cu care s-a încheiat un Acord de stabilizare și de asociere intrat în vigoare în aprilie 2016) sunt candidați potențiali. La 17 aprilie 2018, având în vedere progresele înregistrate, Comisia Europeană a recomandat Consiliului deschiderea negocierilor de aderare cu fosta Republică iugoslavă a Macedoniei și cu Albania. Acest lucru ar menține și ar intensifica actuala dinamică a reformelor.

În Comunicarea sa recentă intitulată „O perspectivă credibilă de aderare pentru Balcanii de Vest și un angajament sporit al UE în regiune” 5 , Comisia Europeană a reafirmat perspectiva certă, bazată pe merit, a aderării la Uniune a țărilor din Balcanii de Vest. Acesta este un mesaj ferm de încurajare pentru toate țările din Balcanii de Vest și un semn al angajamentului Uniunii față de viitorul lor european.

Comisia întreține un dialog deschis și constructiv cu Turcia și profită de orice ocazie pentru a sublinia că angajamentul declarat al Turciei față de aderarea la UE trebuie să fie corelat cu măsuri și reforme corespunzătoare. UE dorește, de asemenea, să colaboreze în continuare cu Turcia într-o serie de domenii-cheie de interes comun, printre care se numără relațiile comerciale și economice, energia, transportul, migrația și azilul, politica externă, securitatea și combaterea terorismului.

La elaborarea prezentei propuneri de regulament s-a ținut seama de următoarele trei elemente importante:

·în perioada 2021-2027, IPA III ar trebui să fie încadrată clar în noua Strategie privind Balcanii de Vest și ar trebui să reflecte evoluția relațiilor cu Turcia. IPA III reflectă obiectivele acestei noi strategii pentru:

·a maximiza impactul inițiativelor emblematice stabilite în cadrul strategiei;

·a contribui la procesul de transformare din Balcanii de Vest în perioada următoare;

·a pune în aplicare programe solide de reformă economică și

·a reînnoi accentul pus pe reformele necesare în vederea unei viitoare aderări.

·Strategia privind Balcanii de Vest indică o dată posibilă de aderare (2025) pentru cel puțin câțiva candidați, numai dacă sunt îndeplinite toate condițiile. Trebuie să fie disponibile mijloace financiare pentru a sprijini pregătirile și investițiile necesare în anii dinaintea aderării. Acest proces include tranziția treptată și fără sincope de la statutul de preaderare la cel de stat membru și presupune, de asemenea, ca partenerii să dezvolte capacitatea necesară de absorbție a fondurilor UE, în special pentru a pune în aplicare politica agricolă și politica de coeziune.

·Punerea în aplicare a IPA II este încă în curs de desfășurare și ar trebui să se mențină continuitatea.

În ceea ce privește prioritățile politice, IPA III se va baza pe prioritățile principale prevăzute în documentele relevante aferente politicii și strategiei de extindere. Acestea sunt: statul de drept, drepturile fundamentale și guvernanța; dezvoltarea socioeconomică; politicile și acquis-ul UE; contactele interpersonale și reconcilierea, relațiile de bună vecinătate și cooperarea regională. În timp ce aceste aspecte erau deja prevăzute în cadrul IPA II, în propunere sunt integrate într-un mod mai vizibil alte provocări majore, cum ar fi migrația, securitatea, protecția mediului și schimbările climatice.

•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică

Comisia prezintă simultan o raționalizare majoră a instrumentelor de finanțare externă. Obiectivele Instrumentului de asistență pentru preaderare rămân totuși substanțial diferite față de obiectivele generale ale acțiunii externe a Uniunii, întrucât IPA are drept scop pregătirea partenerilor și sprijinirea procesului de aderare a acestora. Prin urmare, este esențial să se mențină un instrument specific care să sprijine politica de extindere, asigurându-se, în același timp, că acesta completează obiectivele generale ale acțiunii externe a Uniunii și în special cele ale Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI) 6 .

Prezenta propunere va permite Uniunii să continue realizarea obiectivelor de preaderare. La fel ca actualele instrumente de finanțare externă, IPA III ar trebui să fie un regulament de abilitare, care să stabilească obiectivele ce trebuie urmărite în cursul pregătirii aderării, facilitând totodată direcționarea asistenței în funcție de nevoile fiecărui candidat.

Astfel cum s-a subliniat în evaluarea la jumătatea perioadei a instrumentelor de acțiune externă 7 , IPA II și-a atins obiectivul și a fost considerat relevant. Prin urmare, se propun numai modificări minore, cea mai importantă vizând restructurarea obiectivelor în concordanță cu obiectivul global de măsurare a performanței.

•Coerența cu alte domenii de politică ale Uniunii

La punerea în aplicare a prezentului regulament, trebuie să se asigure coerența cu alte politici și programe relevante ale Uniunii.

Propunerea va continua să prezinte preaderarea drept o componentă esențială a politicii de acțiune externă. IPA III va continua să aibă o legătură strânsă cu alte programe de acțiune externă.

Prin procesul de extindere, politicile interne ale UE sunt extinse la partenerii din cadrul acestui proces. Acesta contribuie, printre altele, la:

·extinderea pieței interne, a spațiului european de justiție și libertate și a rețelelor transeuropene de energie și de transport;

·crearea de locuri de muncă, dezvoltarea competențelor, educație și incluziune socială și reducerea sărăciei;

·protecția mediului și reducerea poluării transfrontaliere;

·alinierea cu politica agricolă comună și politica comună în domeniul pescuitului;

·eforturile de diversificare a surselor de energie și de asigurare a securității energetice, inclusiv de dezvoltare a surselor regenerabile de energie și de promovare a eficienței energetice și a tranziției către o economie circulară, de îmbunătățire a rezistenței în caz de dezastre, de prevenire a riscurilor și de gestionare a dezastrelor, precum și la

·eforturile de a asigura o abordare mai integrată și strategică a politicilor maritime, a excelenței științifice și a agendei digitale.

În plus, convergența cu politica și legislația Uniunii privind schimbările climatice ar trebui să aducă beneficii semnificative partenerilor vizați de extindere, printr-o dezvoltare cu emisii reduse de dioxid de carbon și crearea de locuri de muncă mai ecologice într-o regiune extrem de vulnerabilă la impactul schimbărilor climatice.

Propunerea Comisiei privind cadrul financiar multianual 2021-2027 a stabilit un obiectiv mai ambițios pentru integrarea aspectelor legate de climă în toate programele UE, ținta globală fiind ca 25 % din cheltuielile UE să contribuie la obiectivele din domeniul climei. Contribuția IPA III la realizarea acestei ținte globale va fi monitorizată prin intermediul unui sistem al UE de markeri climatici la un nivel corespunzător de dezagregare, inclusiv prin utilizarea unor metodologii mai precise, în cazul în care acestea sunt disponibile. Comisia va continua să prezinte în fiecare an informații privind creditele de angajament, în contextul proiectului de buget anual.

Pentru a sprijini valorificarea deplină a potențialului programului de a contribui la obiectivele din domeniul climei, Comisia va încerca să identifice acțiunile relevante pe tot parcursul proceselor de pregătire, punere în aplicare, analiză și evaluare a acestuia.

Prin urmare, se va urmări asigurarea complementarității programului cu o gamă largă de programe ale Uniunii, printre care se numără:

·programele de politică internă (sinergii cu politicile privind securitatea, migrația, cercetarea și inovarea, mediul și acțiunile în domeniul climei, conectivitatea și energia) precum și la

·Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională, prin menținerea unui set de norme comune aplicabile tuturor instrumentelor de finanțare externă, menținerea unei componente de investiții comune și simplificarea contribuției instrumentelor de finanțare externă în sprijinul dimensiunii externe a programului Erasmus.

Entitățile beneficiare menționate în anexa I ar trebui să beneficieze în continuare de programele tematice din cadrul Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională, în special de cele care sprijină drepturile omului.

IPA ar trebui să facă parte și din Fondul european pentru dezvoltare durabilă Plus prevăzut în Regulamentul privind IVCDCI și să contribuie la necesitățile de provizionare ale Garanției pentru acțiunea externă în ceea ce privește operațiunile din entitățile beneficiare menționate în anexa I. Garanția pentru acțiunea externă, finanțată de prezentul regulament și de Regulamentul privind IVCDCI, va acoperi și constituirea de provizioane pentru asistența macrofinanciară destinată abordării crizelor balanței de plăți din entitățile beneficiare menționate în anexa I și din alte țări relevante. Provizioanele constituite în cadrul Garanției pentru acțiunea externă pentru asistența macrofinanciară ar trebui să fie adecvate în vederea abordării provocărilor politice și instabilității economice din aceste țări, luând ca punct de referință volumul anual al împrumuturilor convenit în Evaluarea la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual 2014-2020. Acest sprijin neprogramabil ar trebui să completeze alte modalități de asistență prevăzute în prezentul regulament.

Prin acordurile sale de stabilizare și de asociere și prin alte acorduri cu țările candidate și candidații potențiali, Uniunea încurajează activ partenerii vizați de extindere să instituie regimuri concurențiale.

Transformarea Europei într-un loc mai sigur reprezintă o prioritate pe agenda Uniunii. O mai bună orientare strategică a asistenței financiare pentru preaderare va contribui la sprijinirea partenerilor vizați de extindere în scopul de a preveni și a combate criminalitatea organizată și corupția și de a consolida capacitățile acestora de aplicare a legii și de gestionare a migrației, inclusiv de gestionare a frontierelor.

Extinderea conferă Uniunii o influență mai mare și o voce mai puternică în cadrul forurilor internaționale. Procesul de extindere cu Balcanii de Vest și Turcia conferă, de asemenea, Uniunii un interes și o influență mai mare în regiunile Mării Mediterane și Mării Negre și în bazinul Dunării.

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temei juridic

Politica de extindere se întemeiază pe articolul 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană, care prevede că „acțiunea Uniunii pe scena internațională are la bază principiile care au inspirat crearea, dezvoltarea și extinderea sa și pe care intenționează să le promoveze în lumea întreagă: democrația, statul de drept, universalitatea și indivizibilitatea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, respectarea demnității umane, principiile egalității și solidarității, precum și respectarea principiilor Cartei Organizației Națiunilor Unite și a dreptului internațional”.

Temeiul juridic al Instrumentului de asistență pentru preaderare este articolul 212 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

•Subsidiaritate

Instrumentul de asistență pentru preaderare este unic prin faptul că are obiectivul de a pregăti țările candidate și candidații potențiali să devină membri ai Uniunii. Acest obiectiv poate fi realizat în mod corespunzător numai la nivelul Uniunii.

Valoarea adăugată a asistenței pentru preaderare se bazează, de asemenea, pe domeniul de aplicare al instrumentelor utilizate. Prin utilizarea intensivă a inițiativelor Twinning și TAIEX (Instrumentul de asistență tehnică și schimb de informații) anumite state membre își pun cunoștințele de specialitate la dispoziția beneficiarilor IPA, pentru a contribui la abordarea nevoilor specifice ale acestora. Construirea de relații pe termen lung cu instituții omoloage dintr-un stat membru este un rezultat concret al inițiativei Twinning.

Instrumentul de asistență pentru preaderare promovează activ cooperarea teritorială, de exemplu prin intermediul programelor transfrontaliere, al programelor de cooperare transnaționale și interregionale și al strategiilor macroregionale. Valoarea adăugată este evidentă: reconcilierea și instaurarea unui climat de încredere în Balcanii de Vest, depășirea barierelor geografice și culturale și dezvoltarea unor relații de bună vecinătate. Toate acestea rămân aspecte esențiale ale procesului de extindere, care sunt abordate exclusiv de programele Uniunii, și nu de alți donatori.

•Proporționalitate

În conformitate cu principiul proporționalității, regulamentul propus nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor sale.

3.REZULTATE ALE EVALUĂRILOR RETROSPECTIVE, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI

•Evaluările retrospective/verificarea adecvării legislației existente

La sfârșitul anului 2016 s-a efectuat o evaluare la jumătatea perioadei a Instrumentului de asistență pentru preaderare II (IPA II). Deși punerea în aplicare era în fază incipientă, evaluarea externă a concluzionat că IPA II și-a îndeplinit obiectivele în ceea ce privește prioritățile Uniunii și nevoile beneficiarilor. Raportul de evaluare a subliniat faptul că IPA II are un caracter strategic mai pronunțat decât predecesorul său. În ceea ce privește prioritățile, s-a pus tot mai mult accentul pe:

-promovarea reformelor esențiale, și anume privind cele trei „elemente fundamentale” ale strategiei de extindere (statul de drept și drepturile fundamentale, consolidarea instituțiilor democratice și a reformei administrației publice și guvernanța economică), precum și la

-pe rezultatele reformelor, prin introducerea unui cadru de performanță.

De asemenea, instrumentul și-a demonstrat capacitatea de a reacționa în mod flexibil la noile crize și provocări (cum ar fi inundațiile, migrația și aspectele legate de securitate).

IPA II a pus un accent sporit pe performanță și rezultate, dar se pot aduce în continuare îmbunătățiri: în ceea ce privește calitatea indicatorilor, dezvoltarea cadrelor de monitorizare și de evaluare la nivel local și calitatea colectării datelor în entitățile beneficiare.

Raportul a subliniat, de asemenea, că IPA II are o bună complementaritate cu acțiunile altor instrumente, în special ale Instrumentului european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO) și ale Instrumentului care contribuie la stabilitate și pace (IcSP). Cu toate acestea, coordonarea ar trebui să fie îmbunătățită atât în etapa de elaborare, cât și în etapa de programare.

Ca urmare a constatărilor evaluării la jumătatea perioadei, IPA III ar trebui să pună accentul pe performanță. Printr-o programare mai strategică, se preconizează că propunerea va permite o mai bună orientare a alocării globale a fondurilor, care să reflecte angajamentele beneficiarilor și progresele înregistrate în direcția realizării reformelor. Aceasta va permite, de asemenea, o mai mare flexibilitate pentru a răspunde la provocările emergente.

•Consultările cu părțile interesate

Părțile interesate au fost consultate în cadrul exercițiului mai amplu de consultare care a contribuit la evaluarea la jumătatea perioadei a tuturor instrumentelor de acțiune externă. Au avut loc trei tipuri de consultări cu părțile interesate. Evaluatorii au efectuat aproximativ 1 000 de interviuri structurate sau semistructurate cu funcționari ai UE și cu reprezentanți ai instituțiilor UE, ai statelor membre și ai partenerilor. S-au desfășurat mai multe ateliere tehnice pentru prezentarea și discutarea proiectelor de evaluări cu participanți din partea Parlamentului European, a grupurilor de lucru ale Consiliului, a statelor membre, a organizațiilor societății civile și a autorităților locale. La începutul anului 2017 a avut loc o consultare publică deschisă, având drept scop colectarea de feedback de la părțile interesate cu privire la constatările rezultate în urma evaluărilor instrumentelor și la instrumentele de acțiune externă pentru perioada de după 2020.

Principalul feedback transmis de părțile interesate care au fost consultate vizează următoarele aspecte:

·flexibilitatea: părțile interesate au fost de acord cu faptul că noile instrumente de finanțare ar trebui să fie mai flexibile, pentru a putea răspunde la provocările și crizele neprevăzute. În special, acestea au subliniat că este necesar să se faciliteze transferul fondurilor între regiuni și între procedurile de ajutor. Cu toate acestea, s-a evidențiat și că sporirea flexibilității nu ar trebui să reducă gradul de previzibilitate, responsabilizarea partenerilor sau accentul pus pe realizarea obiectivelor de dezvoltare pe termen lung. Pentru a asigura flexibilitatea și previzibilitatea, unii respondenți au propus să se prevadă rezerve nealocate suficiente;

·coerența: părțile interesate au considerat că este necesar să se asigure o mai mare coerență între politicile interne și externe ale Uniunii, precum și între instrumentele externe în sine. Majoritatea au recomandat ca Uniunea să își asume rolul de lider în îmbunătățirea complementarității dintre diferitele părți interesate, atât în interiorul, cât și în afara Uniunii;

·simplificarea: s-a insistat ca Uniunea să simplifice și mai mult arhitectura generală a instrumentelor. De asemenea, Uniunea ar trebui să își continue eforturile de simplificare a procedurilor administrative și financiare greoaie;

·efectul de levier: a existat un consens în rândul părților interesate cu privire la faptul că instrumentele financiare inovatoare pot juca un rol important în mobilizarea de fonduri publice și private pentru asistența externă acordată de Uniune.

Prezenta propunere de regulament de instituire a IPA III abordează majoritatea preocupărilor exprimate de părțile interesate consultate.

-Se introduce o mai mare flexibilitate, deoarece alocările pentru parteneri nu sunt stabilite de la bun început. Cadrul de programare al IPA ar trebui să se bazeze pe nevoile în schimbare și să asigure un echilibru între previzibilitate și finanțarea bazată pe performanță.

-Noua arhitectură a instrumentelor de acțiune externă va facilita coerența și sinergiile între IPA III și Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională. Acest lucru este valabil în special în cazul componentelor tematice și de reacție rapidă, care ar trebui să fie utilizate pentru inițiative ale căror obiective nu pot fi realizate în mod eficace de către programele geografice.

-IPA III ar trebui, de asemenea, să mobilizeze în mai mare măsură potențialul de obținere a unui efect de levier al instituțiilor financiare internaționale și al altor parteneri, inclusiv al sectorului privat. Cadrul său global de performanță va fi consolidat și simplificat.

•Expertiza externă

Raportul de evaluare la jumătatea perioadei (publicat în decembrie 2017) și documentele de lucru conexe ale serviciilor Comisiei 8 care vizează instrumentele de acțiune externă s-au bazat în mare măsură pe un set de rapoarte de evaluare independente întocmite în perioada 20162017 (s-a efectuat o evaluare pentru fiecare instrument, inclusiv pentru Instrumentul de asistență pentru preaderare).

În același timp, Comisia a comandat un raport independent care să analizeze setul de instrumente de acțiune externă vizate de raportul de evaluare la jumătatea perioadei și să extragă învățămintele principale și concluziile rezultate 9 .

•Evaluarea impactului

În 2018, Comisia a efectuat o evaluare a impactului în cursul căreia a analizat care instrumente de acțiune externă ar putea fi raționalizate și integrate într-un singur instrument cuprinzător.

S-a analizat impactul raționalizării următoarelor instrumente actuale: Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare, Fondul european de dezvoltare, Instrumentul european de vecinătate, Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului, Instrumentul care contribuie la stabilitate și pace, Instrumentul pentru cooperarea în materie de securitate nucleară și Instrumentul de parteneriat. S-a concluzionat că Instrumentul de asistență pentru preaderare ar trebui să rămână un instrument de sine stătător.

La 27 aprilie 2018, Comitetului de analiză a reglementării a emis un aviz pozitiv cu rezerve privind evaluarea impactului.

Principalele rezerve se referă la Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională propus, în special la structura sa de guvernanță, la justificarea fuzionării mai multor instrumente într-unul singur, la implicațiile în materie de finanțare și politică ale integrării FED în bugetul UE, la finanțarea de bază, stabilirea priorităților și posibila restricționare, precum și la cadrul de monitorizare și de evaluare. Evaluarea impactului a fost modificată în consecință pentru a aborda problemele ridicate de Comitetul de analiză a reglementării. Ar trebui precizat faptul că niciuna dintre rezervele exprimate de Comitetul de analiză a reglementării nu a vizat regulamentul propus de instituire a IPA III și nici interacțiunea acestuia cu instrumentul mai cuprinzător.

•Simplificare

Prezenta propunere aduce modificări minore regulamentului actual. Aceasta contribuie la realizarea obiectivului general de simplificare în modurile următoare:

·aceasta va asigura coerența cu Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională. (Utilizarea programelor tematice va completa programele geografice și se va baza pe Garanția pentru acțiunea externă instituită prin instrumentul respectiv);

·se va aplica în continuare un singur set de norme pentru acțiunile externe, utilizându-se normele financiare stabilite în Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (care au fost incluse anterior într-un regulament separat privind normele comune de punere în aplicare pentru acțiunile externe). Ori de câte ori va fi posibil, acesta se va baza pe Regulamentul financiar;

·în cursul punerii în aplicare, modificarea metodei de programare va reduce numărul programe bazate pe parteneri adoptate de Comisie. Acest lucru va simplifica, de asemenea, procedurile și pentru beneficiari, care vor fi în măsură să răspundă priorităților stabilite prin propriile lor documente strategice și o responsabilizare sporită.

•Drepturile fundamentale

Prioritățile politice ale IPA III vor fi construite în jurul priorităților esențiale prevăzute în documentele relevante aferente politicii și strategiei de extindere și se vor axa în special pe respectarea statului de drept și a drepturilor fundamentale.

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE

În Comunicarea sa din 2 mai 2018 10 , Comisia Europeană a propus ca noului Instrument de asistență pentru preaderare să i se aloce suma de 14 500 000 000 EUR (în prețuri curente) pentru perioada 2021-2027.

Impactul financiar estimat detaliat al propunerii este prezentat în fișa financiară legislativă atașată la prezenta propunere.

5.ALTE ELEMENTE

•Planuri de punere în aplicare și măsuri de monitorizare, evaluare și raportare

Punerea în aplicare va trebui să fie accelerată, în special în primii ani, pentru a se evita restanțele structurale în ceea ce privește contractarea și punerea în aplicare și pentru a se absorbi treptat întârzierile actuale. Comisia va acorda o atenție deosebită gestiunii indirecte cu beneficiarii. Evaluarea la jumătatea perioadei a arătat că, deși impactul în ceea ce privește responsabilizarea sporită este considerată pozitiv, performanța în materie de contractare a fost slabă și s-au înregistrat întârzieri mari în ceea ce privește punerea în aplicare, în special în Turcia.

Monitorizarea va fi efectuată pe baza indicatorilor stabiliți în propunere. Se vor defini indicatori de performanță relevanți, care vor fi incluși în cadrul de programare al IPA, iar destinatarilor fondurilor UE li se vor impune cerințe de raportare proporționale. Rapoartele privind extinderea vor fi luate ca punct de referință pentru evaluarea rezultatelor asistenței acordate prin IPA III. Sistemul de raportare cu privire la performanță ar trebui să asigure faptul că datele pentru monitorizarea implementării și a rezultatelor sunt colectate în mod eficient, cu eficacitate și la timp.

Comisia va monitoriza periodic acțiunile din cadrul instrumentului și va evalua progresele înregistrate în direcția obținerii rezultatelor preconizate. În conformitate cu punctele 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 11 , în care cele trei instituții au confirmat că evaluările actelor legislative și ale politicilor existente ar trebui să stea la baza evaluărilor impactului opțiunilor privind viitoarele acțiuni, Comisia va efectua o evaluare intermediară și o evaluare finală. Evaluările vor examina efectele pe teren ale instrumentului, pe baza indicatorilor și a obiectivelor relevante, și vor furniza o analiză detaliată a măsurii în care se poate considera că instrumentul este relevant, eficace și eficient, că acesta oferă suficientă valoare adăugată europeană și că este coerent cu alte politici ale UE. Evaluările vor include concluziile desprinse, pentru identificarea eventualelor deficiențe/probleme sau a potențialului de îmbunătățire a acțiunilor ori a rezultatelor acestora și de contribuire la maximizarea valorificării/impactului lor.

Concluziile evaluărilor, însoțite de observații, vor fi comunicate Parlamentului European și Consiliului.

•Explicații detaliate cu privire la prevederile specifice ale propunerii

În măsura posibilului, prezenta propunere urmează o structură similară cu structura celorlalte programe ale Uniunii. De asemenea, ea acordă prioritate unui set unic de norme pentru acțiunile externe. Acest lucru se realizează în prezent prin intermediul normelor comune de punere în aplicare pentru acțiuni externe, care au fost integrate în Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională. Pentru a menține beneficiile generate de simplificare, propunerea introduce, în cea mai mare măsură posibilă, referințe încrucișate cu Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională.

Capitolul I definește domeniul de aplicare al instrumentului și stabilește definițiile, obiectivele, bugetul și un set de dispoziții privind raportul cu alte programe. Definițiile sunt aliniate la Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională, acordându-se atenția cuvenită pentru a se evita duplicarea Regulamentului financiar. Obiectivele rămân în mare parte similare cu cele urmărite de IPA II, doar că acestea sunt structurate într-un mod mai coerent, pentru a reflecta intenția generală de întocmire a bugetului în funcție de performanțe, conform căreia obiectivele specifice sunt aliniate la alocările bugetare (titluri). Bugetul este indicat ca o sumă globală, cu intenția de a rămâne cât mai flexibil cu putință. O excepție de la această regulă este indicarea cuantumului maxim de cheltuieli avut în vedere în programele transfrontaliere, pentru a menține volumul actual al cheltuielilor. Dispozițiile privind raportul cu alte programe contribuie la obiectivul general de simplificare prin precizarea setului unic de norme care se aplică atunci când IPA III contribuie la alte programe.

Capitolul II asigură coerența cu cadrul general de politici. Acesta stabilește, de asemenea, angajamentul de a colabora strâns cu statele membre pentru a asigura coerența și coordonarea generală a donatorilor.

Capitolul III detaliază diferitele etape de punere în aplicare, de la stabilirea cadrului de programare al IPA III până la adoptarea planurilor de acțiune și a măsurilor anuale și multianuale. Cadrul de programare al IPA deplasează accentul dinspre alocările pentru parteneri către realizarea obiectivelor de performanță. Asistența va fi în continuare direcționată și ajustată în funcție de situația specifică a beneficiarilor. Cu toate acestea, accesul la fonduri ar trebui să se bazeze, pe lângă principiul „împărțirii echitabile”, pe criterii precum maturitatea proiectelor/programelor, impactul preconizat și înregistrarea de progrese în privința statului de drept, a drepturilor fundamentale și a guvernanței. Mecanismul de recompensare a performanțelor este, așadar, integrat în alocările totale.

Propunerea menține un set unic de norme pentru adoptarea planurilor anuale și multianuale, astfel cum sunt definite în Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională. Nu există modificări majore ale normelor care au făcut parte anterior din normele comune de punere în aplicare pentru acțiuni externe.

Capitolul IV include în propunere norme privind eligibilitatea care erau prevăzute anterior în normele comune de punere în aplicare pentru acțiuni externe.

Capitolul V stabilește că garanția bugetară prevăzută în Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională va acoperi și beneficiarii IPA III. Guvernanța instituită pentru instrumentele financiare din cadrul IPA III, în special Cadrul de investiții pentru Balcanii de Vest, va fi în continuare responsabilă pentru operațiunile acoperite de garanție.

Capitolul VI stabilește măsuri de monitorizare, evaluare și raportare care ar trebui să fie reglementate în continuare de un set comun de norme prevăzut în [Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională].

Capitolul VII conține dispozițiile finale și tranzitorii. Pentru a se evita perturbările, IPA II va continua să se aplice operațiunilor finanțate prin regulamentul respectiv.

2018/0247 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire a unui instrument de asistență pentru preaderare (IPA III)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 212 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 12 ,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor 13 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Regulamentul (UE) nr. 231/2014 14 expiră la 31 decembrie 2020. Pentru a menține eficacitatea Uniunii în ceea ce privește acțiunile externe, ar trebui să fie menținut un cadru pentru planificarea și acordarea asistenței externe.

(2)Obiectivele unui instrument pentru preaderare sunt substanțial diferite față de obiectivele generale ale acțiunii externe a Uniunii, deoarece acest instrument urmărește să pregătească beneficiarii enumerați în anexa I pentru a deveni membri ai Uniunii și să sprijine procesul lor de aderare. Prin urmare, este esențial să existe un instrument specific care să sprijine procesul de extindere, asigurând, în același timp, complementaritatea sa cu obiectivele generale ale acțiunii externe a Uniunii și în special cu Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI).

(3)Articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede că orice stat european care respectă valorile - demnitatea umană, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept, drepturile omului, inclusiv drepturile persoanelor aparținând unor minorități, și care se angajează să le promoveze poate solicita să devină membru al Uniunii. Un stat european care a solicitat aderarea la Uniune poate deveni membru doar după ce se confirmă că întrunește criteriile de aderare convenite în cadrul Consiliului European de la Copenhaga din iunie 1993 („criteriile de la Copenhaga”) și cu condiția ca Uniunea să aibă capacitatea de a integra noul membru. Aceste criterii se referă la stabilitatea instituțiilor care garantează democrația, statul de drept, respectarea drepturilor omului și respectarea și protejarea minorităților, existența unei economii de piață funcționale, precum și la capacitatea de a face față presiunilor concurenței și forțelor pieței din cadrul Uniunii și la capacitatea de asumare nu numai a drepturilor, dar și a obligațiilor care îi revin în temeiul tratatelor, inclusiv prin aderarea la țelurile uniunii politice, economice și monetare.

(4)Procesul de extindere se bazează pe criterii consacrate și pe condiții echitabile și riguroase. Fiecare beneficiar este evaluat pe baza propriilor merite. Prin evaluarea progreselor realizate și identificarea deficiențelor se oferă beneficiarilor enumerați în anexa I stimulente și orientări pentru continuarea reformelor de amploare necesare. Pentru ca dorința de aderare să devină realitate, rămâne esențial un angajament ferm față de principiul „abordării cu prioritate a elementelor fundamentale” 15 . Progresul în direcția aderării depinde de respectul fiecărui solicitant pentru valorile Uniunii și de capacitatea sa de a realiza reformele necesare pentru alinierea sistemelor sale politice, instituționale, juridice, administrative și economice la normele, standardele, politicile și practicile din Uniune.

(5)Politica de extindere a Uniunii constituie o investiție în pacea, securitatea și stabilitatea Europei. Aceasta oferă oportunități economice și comerciale sporite, în avantajul reciproc al UE și al statelor care aspiră să devină membre ale Uniunii. Perspectiva aderării la Uniune are un puternic efect de transformare, punând bazele unor schimbări democratice, politice, economice și societale pozitive.

(6)În comunicarea sa O perspectivă credibilă de aderare pentru Balcanii de Vest și un angajament sporit al UE în regiune 16 , Comisia Europeană a reafirmat perspectiva certă, bazată pe merit, a aderării la UE a țărilor din Balcanii de Vest. Acesta este un mesaj ferm de încurajare pentru toate țările din Balcanii de Vest și un semn al angajamentului UE față de viitorul lor european.

(7)Ar trebui, de asemenea, să se acorde asistență în conformitate cu acordurile încheiate de Uniune cu beneficiarii enumerați în anexa I, iar aceasta ar trebui să se concentreze în special pe sprijinul acordat beneficiarilor enumerați în anexa I pentru a-și consolida instituțiile democratice și statul de drept, a-și reforma sistemul judiciar și administrația publică, a respecta drepturile fundamentale și a promova egalitatea de gen, toleranța, incluziunea socială și nediscriminarea. Asistența ar trebui să sprijine, de asemenea, principiile și drepturile esențiale definite în Pilonul european al drepturilor sociale 17 . Asistența ar trebui să sprijine în continuare eforturile lor de a promova cooperarea regională, macroregională și transfrontalieră, precum și dezvoltarea teritorială, inclusiv prin punerea în aplicare a strategiilor macroregionale ale Uniunii. De asemenea, asistența ar trebui să promoveze dezvoltarea economică și socială și guvernanța economică a acestor beneficiari, elemente care stau la baza agendei privind o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, inclusiv prin punerea în aplicare a politicilor de dezvoltare regională, privind agricultura și dezvoltarea rurală, sociale și de ocupare a forței de muncă și privind dezvoltarea economiei și a societății digitale, în concordanță, de asemenea, cu inițiativa emblematică Agenda digitală pentru Balcanii de Vest.

(8)Uniunea ar trebui să ofere sprijin pentru tranziția către aderare beneficiarilor enumerați în lista din anexa I, pe baza experienței statelor sale membre. Această cooperare ar trebui să vizeze îndeosebi împărtășirea experienței dobândite de statele membre în procesul de reformă.

(9)Consolidarea cooperării strategice și operaționale privind securitatea dintre UE și beneficiarii enumerați în lista din anexa 1 este esențială pentru abordarea în mod eficace și eficient a amenințărilor la adresa securității și ale terorismului.

(10)Este esențial să se intensifice în continuare cooperarea în materie de migrație, inclusiv în ceea ce privește gestionarea frontierelor, asigurarea accesului la protecție internațională, schimbul de informații relevante, consolidarea beneficiilor pentru dezvoltare ale migrației, facilitarea migrației legale și a migrației forței de muncă, îmbunătățirea controalelor la frontieră și continuarea eforturilor noastre în lupta împotriva migrației neregulamentare, a traficului de ființe umane și a introducerii ilegale de migranți.

(11)Consolidarea statului de drept, inclusiv combaterea corupției și a criminalității organizate, și buna guvernanță, inclusiv reforma administrației publice, rămân provocări-cheie pentru majoritatea beneficiarilor enumerați în anexa I și sunt esențiale pentru ca beneficiarii să se apropie de Uniune și pentru asumarea ulterioară deplină de către aceștia a obligațiilor care le revin în calitate de membri. Având în vedere faptul că reformele urmărite în aceste domenii se realizează pe termen mai lung și că este necesar să se constituie evidențe, asistența financiară acordată în temeiul prezentului regulament ar trebui să abordeze cerințele care le incumbă beneficiarilor enumerați în anexa I cât mai curând posibil.

(12)În conformitate cu principiul democrației participative, Comisia ar trebui să încurajeze supravegherea parlamentară în fiecare din țările beneficiare enumerate în anexa I.

(13)Beneficiarii enumerați în anexa I trebuie să fie mai bine pregătiți pentru a aborda provocările globale, precum dezvoltarea durabilă și schimbările climatice, și pentru a se alinia la eforturile Uniunii în direcția abordării acestor aspecte. Reflectând importanța combaterii schimbărilor climatice, în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și obiectivele de dezvoltare durabilă, acest program ar trebui să contribuie la integrarea acțiunilor în domeniul climei în politicile Uniunii și la atingerea țintei globale ca 25 % din cheltuielile de la bugetul UE să sprijine obiectivele în domeniul climei. Acțiunile întreprinse în cadrul programului ar trebui să asigure alocarea a16 % din pachetul financiar global al programului la obiectivele climatice. Acțiunile relevante vor fi identificate în timpul pregătirii și punerii în aplicare a programului, iar contribuția totală din acest program ar trebui să constituie o parte a evaluărilor relevante și a proceselor de revizuire.

(14)Acțiunile din cadrul acestui instrument ar trebui să sprijine punerea în aplicare a Agendei pe 2030 a Organizației Națiunilor Unite pentru dezvoltare durabilă, o agendă universală pentru care UE și statele sale membre sunt pe deplin angajate și pe care toți beneficiarii enumerați în anexa I au adoptat-o.

(15)Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru durata sa de aplicare, acesta urmând a constitui principala valoare de referință, în sensul [trimiterea urmează să fie actualizată, după caz, în conformitate cu noul acord interinstituțional: punctului 17 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară 18 ], pentru Parlamentul European și Consiliu în cursul procedurii bugetare anuale.

(16)Comisia și statele membre ar trebui să asigure conformitatea, coerența și complementaritatea asistenței pe care o oferă, în special prin consultări periodice și schimburi frecvente de informații pe parcursul diferitelor etape ale ciclului de asistență. Ar trebui adoptate, de asemenea, măsurile necesare pentru a asigura o mai bună coordonare și complementaritate cu alți donatori, inclusiv prin intermediul unor consultări periodice. Rolul societății civile ar trebui consolidat, atât prin programe puse în aplicare prin intermediul organismelor guvernamentale, cât și în calitate de beneficiar direct al asistenței din partea Uniunii.

(17)Prioritățile de acțiune pentru realizarea obiectivelor din domeniile de politică relevante pentru care se va acorda asistență în temeiul prezentului regulament ar trebui definite printr-un cadru de programare stabilit de Comisie pentru durata cadrului financiar multianual al Uniunii pentru perioada 2021-2027, în parteneriat cu beneficiarii enumerați în anexa I, pe baza agendei de extindere și a nevoilor lor specifice, în conformitate cu obiectivele generale și specifice definite de prezentul regulament și luând în considerare în mod adecvat strategiile naționale relevante. Cadrul de programare ar trebui să identifice domeniile care trebuie sprijinite prin acordarea de asistență, incluzând o alocare orientativă per domeniu de sprijin, precum și o estimare a cheltuielilor legate de climă.

(18)Este în interesul Uniunii să ofere asistență beneficiarilor enumerați în anexa I în cadrul eforturilor de reformare ale acestora pentru a deveni membri ai Uniunii. Asistența ar trebui gestionată în așa fel încât să se pună un accent puternic pe rezultate și să se acorde stimulente pentru cei care își demonstrează angajamentul față de reformă prin punerea în aplicare eficientă a asistenței pentru preaderare și prin progrese în direcția îndeplinirii criteriilor pentru aderare.

(19)Tranziția de la gestiunea directă a fondurilor de preaderare de către Comisie la gestiunea indirectă de către beneficiarii enumerați în anexa I ar trebui să fie progresivă și să țină cont de capacitățile fiecăruia dintre respectivii beneficiari. Asistența ar trebui să utilizeze în continuare structurile și instrumentele care și-au dovedit valoarea în procesul de preaderare.

(20)Uniunea ar trebui să urmărească un nivel maxim de eficiență în utilizarea resurselor disponibile, pentru a optimiza impactul acțiunii sale externe. Acest lucru ar trebui să fie obținut prin asigurarea coerenței și a complementarității dintre instrumentele de finanțare externă ale Uniunii, precum și prin crearea de sinergii cu alte politici și programe ale Uniunii, inclusiv, atunci când este cazul, a coerenței și a complementarității cu asistența macrofinanciară.

(21)În vederea maximizării impactului intervențiilor combinate destinate atingerii unui obiectiv comun, prezentul regulament ar trebui să aibă posibilitatea de a prevedea contribuții la acțiuni din cadrul altor programe, atât timp cât contribuțiile nu acoperă aceleași costuri.

(22)Finanțarea acordată în temeiul prezentului regulament ar trebui să fie utilizată pentru a se finanța acțiuni în cadrul dimensiunii internaționale a programului Erasmus, a cărui punere în aplicare ar trebui să se desfășoare în conformitate cu Regulamentul Erasmus 19 .

(23)Prezentului regulament ar trebui să i se aplice normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Aceste norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar și determină în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, achiziții publice, premii, execuție indirectă, asistență financiară, sprijin bugetar, fonduri fiduciare, instrumente financiare și garanții bugetare și prevăd controale ale responsabilității actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE vizează, de asemenea, protecția bugetului Uniunii în cazul existenței unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre și în țările terțe, întrucât respectarea statului de drept este esențială pentru buna gestiune financiară și pentru eficacitatea finanțării din partea UE.

(24)Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute în Regulamentul financiar ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare în special costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul preconizat de neconformitate. Aceasta ar trebui să includă utilizarea de sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și o finanțare nelegată de costuri, după cum se prevede la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar.

(25)Uniunea ar trebui să continue să aplice norme comune pentru punerea în aplicare a acțiunilor externe. Normele și procedurile pentru punerea în aplicare a instrumentelor Uniunii pentru finanțarea acțiunii externe sunt prevăzute în Regulamentul (UE) nr. [IVCDCI] al Parlamentului European și al Consiliului . Ar trebui stabilite dispoziții detaliate suplimentare pentru abordarea situațiilor specifice, în special pentru cooperarea transfrontalieră și domeniul de politică agricultură și dezvoltare rurală.

(26)Acțiunile externe sunt adesea puse în aplicare într-un mediu foarte volatil, care necesită o adaptare continuă și rapidă la necesitățile în schimbare ale partenerilor Uniunii și la provocările globale, cum ar fi drepturile omului, democrația și buna guvernanță, securitatea și stabilitatea, schimbările climatice și mediul și migrația neregulamentară și cauzele profunde ale acesteia. Reconcilierea principiului previzibilității cu necesitatea de a reacționa rapid la noile necesități presupune, în consecință, adaptarea execuției financiare a programelor. Pentru a spori capacitatea Uniunii de a răspunde unor necesități neprevăzute, respectându-se, în același timp, principiul întocmirii anuale a bugetului Uniunii, prezentul regulament ar trebui să mențină posibilitatea de a aplica mecanismele de flexibilitate deja permise de Regulamentul financiar pentru alte politici, și anume reportări și reangajări ale fondurilor angajate, pentru a se asigura o utilizare eficientă a fondurilor UE atât pentru cetățenii UE, cât și pentru beneficiarii enumerați în anexa I, maximizând astfel fondurile UE disponibile pentru intervențiile din cadrul acțiunilor externe ale UE.

(27) Noul Fond european pentru dezvoltare durabilă plus (FEDD+), care se bazează pe predecesorul său, ar trebui să constituie un pachet financiar integrat care să asigure capacitate de finanțare sub formă de granturi, garanții bugetare și alte instrumente financiare în întreaga lume, inclusiv pentru beneficiarii enumerați în anexa I. Guvernanța pentru operațiunile efectuate în temeiul prezentului regulament ar trebui să fie asigurată în continuare de Cadrul de investiții pentru Balcanii de Vest.

(28)Garanția pentru acțiunea externă ar trebui să sprijine operațiunile FEDD+, iar IPA III ar trebui să contribuie la necesitățile de provizionare în ceea ce privește operațiunile destinate beneficiarilor enumerați în anexa I, inclusiv la constituirea de provizioane și la datoriile rezultate din împrumuturi pentru asistență macrofinanciară.

(29)Este important să se asigure că programele de cooperare transfrontalieră sunt puse în aplicare într-un mod coerent cu cadrul stabilit în programele privind acțiunile externe și în regulamentul privind cooperarea teritorială. În prezentul regulament ar trebui prevăzute dispoziții specifice pentru cofinanțare.

(30)Planurile de acțiune anuale sau multianuale și măsurile menționate la articolul 8 constituie programe de lucru din cadrul Regulamentului financiar. Planurile de acțiune anuale sau multianuale constau într-un set de măsuri grupate într-un singur document.

(31)În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 20 , cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95 al Consiliului 21 , cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului 22 și cu Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului 23 , interesele financiare ale Uniunii trebuie protejate prin măsuri eficace și proporționale, printre care se numără prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor și a cazurilor de fraudă, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, acolo unde este cazul, impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) poate ancheta și trimite în judecată cazuri de fraudă și privind alte infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii, conform prevederilor Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului 24 . În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii și să acorde accesul și drepturile necesare Comisiei, OLAF și, dacă este cazul, EPPO și Curții de Conturi Europene (CCE), asigurându-se totodată că eventualii terți implicați în execuția fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente. Beneficiarii enumerați în anexa I ar trebui, de asemenea, să raporteze Comisiei, fără întârziere, neregulile, inclusiv fraudele care au făcut obiectul unei constatări administrative sau judiciare primare și să informeze Comisia cu privire la evoluția procedurilor administrative și juridice. Având în vedere obiectivul de aliniere la bunele practici din statele membre, această raportare ar trebui să se efectueze prin mijloace electronice, utilizându-se Sistemul de gestionare a neregulilor instituit de Comisie.

(32)Pentru a lua în considerare schimbările cadrului politicii de extindere sau evoluțiile semnificative privind beneficiarii enumerați în anexa I, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește adaptarea și actualizarea priorităților tematice pentru asistență enumerate în anexele II și III. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a se asigura o participare egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(33)În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, în special cu privire la condițiile și structurile specifice pentru gestiunea indirectă cu beneficiarii enumerați în anexa I și punerea în aplicare a asistenței pentru dezvoltare rurală, ar trebui să fie conferite competențe de executare Comisiei. Aceste competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu [Regulamentul (UE) nr. 182/2011 25 al Parlamentului European și al Consiliului]. La stabilirea condițiilor uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament ar trebui să se țină seama de învățămintele desprinse din gestionarea și punerea în aplicare a asistenței pentru preaderare anterioare. Aceste condiții uniforme ar trebui modificate în cazul în care evoluțiile impun acest lucru.

(34)Comitetul instituit în temeiul prezentului regulament ar trebui să aibă competențe în ceea ce privește actele juridice și angajamentele care intră sub incidența Regulamentului (CE) nr.1085/2006 26 și a Regulamentului (UE) nr. 231/2014, precum și în ceea ce privește punerea în aplicare a articolului 3 din Regulamentul (CE) nr. 389/2006 al Consiliului 27 .

(35)Pentru a asigura aplicarea cu promptitudine a măsurilor prevăzute de prezentul regulament, acesta ar trebui să intre în vigoare [în cel mult a douăzecea] zi următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament instituie programul „Instrumentul de asistență pentru preaderare” („IPA III”)

Acesta prevede pentru acest instrument obiectivele, bugetul pentru perioada 2021-2027, formele de asistență din partea Uniunii și normele pentru furnizarea finanțării.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarea definiție:

„cooperare transfrontalieră” înseamnă cooperarea dintre statele membre ale UE și beneficiarii enumerați în anexa I, între doi sau mai mulți beneficiari enumerați în anexa I sau între beneficiarii enumerați în anexa I și țările și teritoriile enumerate în anexa I la [Regulamentul privind IVCDCI], astfel cum se menționează la articolul 3 alineatul (1) litera (b) din [Regulamentul privind CTE] 28 .

Articolul 3

Obiectivele IPA III

1.Obiectivul general al IPA III este de a sprijini țările beneficiare enumerate în anexa I în vederea adoptării și implementării reformelor politice, instituționale, juridice, administrative, sociale și economice necesare pentru ca respectivii beneficiari să respecte valorile Uniunii și să se alinieze treptat la normele, standardele, politicile și practicile Uniunii în vederea aderării la aceasta, contribuind astfel la stabilitatea, securitatea și prosperitatea lor.

2.IPA III are următoarele obiective specifice:

(a)consolidarea statului de drept, a democrației, a respectării drepturilor omului, drepturilor fundamentale și legislației internaționale, a societății civile și a securității, precum și îmbunătățirea gestionării migrației, inclusiv a frontierelor;

(b)sporirea eficacității administrației publice și sprijinirea reformelor structurale și a bunei guvernanțe la toate nivelurile;

(c)adaptarea normelor, standardelor, politicilor și practicilor beneficiarilor enumerați în anexa I astfel încât acestea să fie aliniate celor ale Uniunii și consolidarea reconcilierii și a bunelor relații de vecinătate, precum și a contactelor interpersonale și a comunicării;

(d)consolidarea dezvoltării economice și sociale, inclusiv printr-o mai mare conectivitate și prin dezvoltare regională, agricultură și dezvoltare rurală, precum și prin politici sociale și de ocupare a forței de muncă, consolidarea protecției mediului, creșterea rezistenței la schimbările climatice, accelerarea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon și dezvoltarea economiei și a societății digitale;

(e)sprijinirea cooperării teritoriale și transfrontaliere.

3.În conformitate cu obiectivele specifice, prioritățile tematice pentru furnizarea de asistență în conformitate cu nevoile și capacitățile beneficiarilor enumerați în anexa I sunt prezentate în anexa II. Prioritățile tematice pentru cooperarea transfrontalieră dintre beneficiarii enumerați în anexa I sunt stabilite în anexa III. Fiecare din aceste priorități tematice poate contribui la atingerea mai multor obiective specifice.

Articolul 4

Buget

1.Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului IPA III în perioada 20212027 este de 14 500 000 000 EUR, în prețuri curente.

2.Suma menționată la alineatul (1) poate fi utilizată pentru asistența tehnică și administrativă necesară punerii în aplicare a programului, cum ar fi activitățile de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, inclusiv pentru sisteme tehnologice de informații ale instituțiilor și orice activitate legată de pregătirea programului de asistență pentru preaderare următor, în conformitate cu articolul 20 din [Regulamentul privind IVCDCI].

Articolul 5

Dispoziții privind raportul cu alte programe

1.În punerea în aplicare a prezentului regulament se asigură coerența, sinergiile și complementaritățile cu alte domenii de acțiune externă a Uniunii și cu alte politici și programe relevante ale Uniunii, precum și coerența politicilor de dezvoltare.

2.[Regulamentul IVCDCI] se aplică activităților puse în aplicare în temeiul prezentului regulament în cazul în cazul menționării în prezentul regulament.

3.IPA III contribuie la acțiunile stabilite în cadrul Regulamentului [privind Erasmus 29 ]. [Regulamentul (UE) privind Erasmus] se aplică pentru utilizarea respectivelor fonduri. În acest scop, contribuția IPA III este inclusă în documentul unic de programare indicativă menționat la articolul 11 alineatul (7) din [Regulamentul privind IVCDCI] și adoptat în conformitate cu procedurile prevăzute în respectivul regulament.

4.Asistența acordată în cadrul IPA III poate fi furnizată tipului de acțiuni prevăzute în cadrul Fondului european de dezvoltare regională și al Fondului de coeziune 30 , al Fondului Social European Plus 31 și al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală 32 .

5.[FEDR] 33 contribuie la programele sau măsurile instituite pentru cooperarea transfrontalieră dintre beneficiarii enumerați în anexa I și statele membre. Aceste programe și măsuri se adoptă de către Comisie în conformitate cu articolul 16. Cuantumul contribuției de la IPA-CTF este stabilit în conformitate cu articolul 10 alineatul (3) din [Regulamentul privind CTE]. Programele de cooperare transfrontalieră ale IPA sunt gestionate în conformitate cu [Regulamentul privind CTE].

6.După caz, IPA III poate contribui la programele de cooperare transnațională și interregională sau la măsurile instituite și puse în aplicare în temeiul [Regulamentului privind CTE] și la care participă beneficiarii enumerați în anexa I la prezentul regulament.

7.Dacă este cazul, alte programe ale Uniunii pot contribui la acțiunile instituite în temeiul prezentului regulament în conformitate cu articolul 8, cu condiția ca respectivele contribuții să nu acopere aceleași costuri. Prezentul regulament poate, de asemenea, să contribuie la măsurile instituite în cadrul altor programe ale Uniunii, cu condiția ca respectivele contribuții să nu acopere aceleași costuri. În astfel de cazuri, programul de lucru care acoperă aceste acțiuni stabilește care este setul de norme aplicabile.

8.În situații justificate în mod corespunzător și pentru a asigura coerența și eficacitatea finanțării din partea Uniunii sau pentru a dezvolta cooperarea regională, Comisia poate decide să extindă eligibilitatea programelor de acțiuni și a măsurilor menționate la articolul 8 alineatul (1) la alte țări, teritorii și regiuni decât cele menționate în anexa I, în cazul în care programul sau măsura care urmează a fi pusă în aplicare este de natură globală, regională sau transfrontalieră.

CAPITOLUL II

PLANIFICAREA STRATEGICĂ

Articolul 6

Cadrul de politică și principiile generale

1.Cadrul politicii de extindere definit de Consiliul European și de Consiliu, acordurile care instituie o relație obligatorie din punct de vedere juridic cu beneficiarii enumerați în anexa I, precum și rezoluțiile relevante ale Parlamentului European, comunicările Comisiei și comunicările comune ale Comisiei și ale Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate constituie cadrul general de politică pentru punerea în aplicare a prezentului regulament. Comisia asigură coerența dintre asistență și cadrul politicii de extindere.

2.Programele și acțiunile desfășurate în temeiul prezentului regulament integrează schimbările climatice, protecția mediului și egalitatea de gen și, dacă este cazul, abordează legăturile dintre obiectivele de dezvoltare durabilă 34 , în vederea promovării unor acțiuni integrate care pot genera co-beneficii și care pot îndeplini obiective multiple într-un mod coerent.

3.Comisia și statele membre cooperează în vederea asigurării coerenței și fac eforturi pentru a evita suprapunerile dintre asistența acordată în cadrul IPA III și alte tipuri de asistență acordată de Uniune, de statele membre și de Banca Europeană de Investiții, în conformitate cu principiile stabilite pentru consolidarea coordonării operaționale din domeniul asistenței externe și pentru armonizarea politicilor și a procedurilor, în special a principiilor internaționale privind eficacitatea dezvoltării 35 . Coordonarea presupune consultări periodice și schimburi frecvente de informații în timpul diferitelor etape ale ciclului de asistență, precum și reuniuni deschise tuturor părților, având drept scop coordonarea asistenței, și reprezintă o etapă esențială în procesele de programare ale Uniunii și ale statelor membre.

4.Comisia, în strânsă legătură cu statele membre, ia, de asemenea, măsurile necesare pentru a asigura coordonarea și complementaritatea cu organizații și entități multilaterale și regionale, precum organizațiile internaționale și instituțiile financiare, agenții și donatorii din afara Uniunii.

CAPITOLUL III

PUNEREA ÎN APLICARE

Articolul 7

Cadrul de programare al IPA

1.Asistența acordată în cadrul IPA III se bazează pe un cadru de programare al IPA pentru îndeplinirea obiectivelor specifice menționate la articolul 3. Cadrul de programare al IPA este stabilit de Comisie pe durata cadrului financiar multianual al Uniunii.

2.Cadrul de programare al IPA ține seama în mod corespunzător de strategiile naționale și politicile sectoriale relevante.

Asistența este orientată și ajustată în funcție de situația specifică a beneficiarilor enumerați în anexa I, cu luarea în considerare a eforturilor suplimentare necesare pentru îndeplinirea criteriilor de aderare, precum și a capacităților respectivilor beneficiari. Asistența se diferențiază, în ceea ce privește domeniul de aplicare și intensitatea, în funcție de necesități, de angajamentul față de reforme și de progresele în punerea în practică a acestor reforme.

3.Fără a se aduce atingere alineatului (4), cadrul de programare al IPA este adoptat de Comisie printr-un act de punere în aplicare. Actul de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare a comitetului menționat la articolul 16.

4.Cadrul de programare pentru cooperarea transfrontalieră cu statele membre se adoptă de către Comisie în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) din [Regulamentul privind CTE].

5. Cadrul de programare al IPA include indicatori pentru evaluarea progreselor în raport cu atingerea obiectivelor stabilite în cadrul acestuia.

Articolul 8

Măsuri și metode de punere în aplicare

1.Asistența acordată în cadrul IPA III este pusă în aplicare prin gestiune directă sau prin gestiune indirectă, în conformitate cu Regulamentul financiar, prin planuri de acțiune și măsuri anuale sau multianuale, astfel cum se precizează la Titlul II capitolul III din [Regulamentul privind IVCDCI]. Titlul II capitolul III din [Regulamentul privind IVCDCI] se aplică prezentului regulament, cu excepția articolului 24 alineatul (1) [persoane și entități eligibile].

2.În temeiul prezentului regulament, planurile de acțiune pot fi adoptate pentru o perioadă de până la șapte ani.

Articolul 9

Cooperare transfrontalieră

1.Până la 3 % din pachetul financiar se alocă indicativ programelor de cooperare transfrontalieră dintre beneficiarii enumerați în anexa I și statele membre, în conformitate cu nevoile și prioritățile acestora.

2.Rata de cofinanțare din partea Uniunii la nivelul fiecărei priorități nu este mai mare de 85 % din cheltuielile eligibile ale unui program de cooperare transfrontalieră. Pentru asistența tehnică, rata de cofinanțare din partea Uniunii este de 100 %.

3.Nivelul de prefinanțare pentru cooperarea transfrontalieră cu statele membre este stabilit în programul de lucru, în conformitate cu nevoile beneficiarilor enumerați în anexa 1, și poate depăși procentul menționat la articolul 49 din Regulamentul privind CTE.

4.În cazul în care un program de cooperare transfrontalieră este întrerupt, în conformitate cu articolul 12 din [Regulamentul privind CTE], sprijinul acordat în temeiul prezentului regulament programului întrerupt, care rămâne disponibil, poate fi utilizat pentru a finanța orice altă acțiune eligibilă în temeiul prezentului regulament.

CAPITOLUL IV

ELIGIBILITATE ȘI ALTE DISPOZIȚII SPECIFICE

Articolul 10

Eligibilitatea pentru finanțare în cadrul IPA III

1.Ofertanții, solicitanții și candidații din următoarele țări sunt eligibili pentru finanțare în cadrul IPA III:

(a)statele membre, beneficiarii enumerați în anexa I la prezentul regulament, părțile contractante la Acordul privind Spațiul Economic European și țările vizate de anexa I la [Regulamentul privind IVCDCI] și

(b)țările pentru care Comisia a instituit accesul reciproc la asistența externă. Accesul reciproc se poate acorda, pentru o perioadă limitată de cel puțin un an, de fiecare dată când o țară acordă eligibilitatea, în condiții egale, entităților din Uniune și din țările eligibile în temeiul prezentului regulament. Comisia decide cu privire la accesul reciproc după consultarea țării destinatare sau a țărilor implicate.

CAPITOLUL V

FEDD+ ȘI GARANȚII BUGETARE

Articolul 11

Instrumente financiare și garanții pentru acțiuni externe

1.Beneficiarii enumerați în anexa I sunt eligibili pentru Fondul european pentru dezvoltare durabilă plus (FEDD+) și pentru Garanția pentru acțiune externă, astfel cum se prevede în titlul II capitolul IV din [Regulamentul privind IVCDCI]. În acest scop, IPA III contribuie la provizionările legate de garanțiile pentru acțiunile externe menționate la articolul 26 din [Regulamentul privind IVCDCI] proporțional cu investițiile realizate pentru beneficiarii enumerați în anexa 1.

CAPITOLUL VI

MONITORIZARE ȘI EVALUARE

Articolul 12

Monitorizare, audit, evaluare și protecția intereselor financiare ale Uniunii

1.Titlul II capitolul V din [Regulamentul privind IVCDCI] se aplică prezentului regulament în legătură cu monitorizarea, raportarea și evaluarea.

2.Indicatorii pentru monitorizarea punerii în aplicare și a progreselor înregistrate de IPA III în direcția îndeplinirii obiectivelor specifice stabilite la articolul 3 sunt prevăzuți în anexa IV la prezentul regulament.

3.În cazul cooperării transfrontaliere cu statele membre, indicatorii sunt cei menționați la articolul 33 din [Regulamentul privind CTE].

4.În plus față de indicatorii menționați în anexa IV, în cadrul privind rezultatele al asistenței oferite prin IPA III se ține seama de rapoartele privind extinderea.

5.În plus față de articolul 129 din Regulamentul financiar, referitor la protecția intereselor financiare ale Uniunii în cadrul gestiunii indirecte, beneficiarii enumerați în anexa I raportează Comisiei, fără întârziere, neregulile, inclusiv fraudele care au făcut obiectul unei constatări administrative sau judiciare primare, și informează Comisia cu privire la evoluția procedurilor administrative și juridice. Raportarea se efectuează prin mijloace electronice, utilizându-se Sistemul de gestionare a neregulilor instituit de Comisie.

CAPITOLUL VII

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 13

Delegarea de competențe

Se conferă Comisiei, în conformitate cu articolul 14, competența de a adopta acte delegate pentru a modifica anexele II, III și IV la prezentul regulament.

Articolul 14

Exercitarea delegării de competențe

1.Se conferă Comisiei competența de a adopta acte delegate în condițiile prevăzute la prezentul articol.

2.Se conferă Comisiei competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 13.

3.Parlamentul European sau Consiliul pot revoca în orice moment delegarea de competențe menționată la articolul 13. O decizie de revocare pune capăt delegării competențelor specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității actelor delegate care sunt deja în vigoare.

4.De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

5.Un act delegat adoptat în temeiul articolului 13 intră în vigoare numai dacă Parlamentul European și Consiliul nu ridică obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau dacă, înaintea expirării termenului respectiv, cele două instituții au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 15

Adoptarea de norme de aplicare suplimentare

1.Normele specifice de stabilire a unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, în special în ceea ce privește structurile care urmează a fi instituite în vederea pregătirii pentru aderare și în ceea ce privește asistența pentru dezvoltare rurală, se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 16.

2. În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 16

Comitetul

1.Comisia este asistată de un comitet („Comitetul pentru Instrumentul de asistență pentru preaderare”). Comitetul respectiv reprezintă un comitet în sensul [Regulamentului (UE) nr. 182/2011].

2.În cazul în care avizul comitetului trebuie obținut prin procedură scrisă, procedura se încheie fără rezultat dacă, înainte de expirarea termenului de trimitere a avizului, acest lucru este hotărât de președintele comitetului sau solicitat de o majoritate simplă a membrilor comitetului.

3.Un observator al BEI participă la lucrările comitetului pentru chestiunile care privesc BEI.

4.Comitetul IPA III asistă Comisia și are, de asemenea, competențe în ceea ce privește actele juridice și angajamentele care intră sub incidența Regulamentului (CE) nr. 1085/2006 și a Regulamentului 231/2014 și în ceea ce privește punerea în aplicare a articolului 3 din Regulamentul (CE) nr. 389/2006.

5.Comitetul IPA III nu are competențe în ceea ce privește contribuția la programul Erasmus+, prevăzută la articolul 5 alineatul (3).

Articolul 17

Informare, comunicare și publicitate

1.Se aplică dispozițiile articolelor 36 și 37 din [Regulamentul privind IVCDCI].

Articolul 18

Dispoziții tranzitorii

1.Prezentul regulament nu afectează, înainte de încheierea lor, continuarea sau modificarea acțiunilor vizate desfășurate în temeiul Regulamentului 231/2014 [IPA II] și al Regulamentului (UE) nr. 1085/2006 [IPA], care continuă să se aplice acțiunilor vizate până la încheierea lor. Acestor acțiuni li se aplică dispozițiile de la Titlul II capitolul III din [Regulamentul privind IVCDCI], prevăzute anterior în Regulamentul nr. 236/2014, cu excepția articolului 24 alineatul (1).

2.Pachetul financiar pentru IPA III poate include, de asemenea, cheltuieli de asistență tehnică și administrativă necesare pentru a asigura tranziția între IPA III și măsurile adoptate în cadrul programului anterior, IPA II.

3.Dacă este necesar, pot fi introduse în buget credite pentru perioada de după 2027, în vederea acoperirii cheltuielilor prevăzute la articolul 4 alineatul (2) necesare pentru a permite gestionarea acțiunilor nefinalizate.

Articolul 19

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a […] [douăzecea] zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament se aplică de la 1 ianuarie 2021.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Denumirea propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză (clusterul de programe)

1.3.Tipul propunerii/inițiativei

1.4.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.Durata și impactul financiar

1.6.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e)

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și raportare

2.2.Sisteme de gestiune și de control

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.3.Contribuția terților

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Denumirea propunerii/inițiativei

Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA III)

1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză (clusterul de programe)

Clusterul de preaderare

1.3.Propunerea/inițiativa se referă la:

⌧ o acțiune nouă

◻ o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 36

◻ prelungirea unei acțiuni existente

◻ o fuziune sau o redirecționare a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune

1.4.Motivele propunerii/inițiativei

1.4.1.Cerința (cerințele) de îndeplinit pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA III) contribuie în mare măsură la îndeplinirea obiectivelor europene mai generale de asigurare a stabilității, a securității și a prosperității în vecinătatea imediată a Uniunii. În plus, proximitatea dintre statele membre și beneficiari și nevoia de coordonare aferentă asigură, de asemenea, faptul că sprijinul acordat beneficiarilor ajută UE să își atingă propriile obiective în ceea ce privește o redresare economică durabilă, migrația, securitatea, aprovizionarea cu energie, transporturile, mediul și schimbările climatice.

Procesul de extindere se bazează pe criterii consacrate și pe condiții echitabile și riguroase. Fiecare candidat sau potențial candidat este evaluat pe baza propriilor merite. Prin evaluarea progreselor realizate și identificarea deficiențelor se oferă candidaților sau candidaților potențiali stimulente și orientări pentru continuarea reformelor de amploare necesare. Pentru ca dorința de aderare să devină realitate, angajamentul ferm față de principiul „abordării cu prioritate a elementelor fundamentale” rămâne esențial. Procesul de extindere consolidează pacea, democrația și stabilitatea în Europa, permițându-i Uniunii o mai bună poziționare în vederea abordării provocărilor globale. Puterea de transformare a procesului de extindere generează reforme politice și economice de amploare în entitățile partenere vizate, aducând totodată beneficii și Uniunii în ansamblu. Progresul în direcția aderării depinde de respectul fiecărui solicitant pentru valorile Uniunii și de capacitatea sa de a realiza reformele necesare pentru alinierea sistemelor sale politice, instituționale, juridice, administrative și economice la normele, standardele, politicile și practicile din Uniune.

În noiembrie 2015, Comisia Europeană a prezentat o strategie pe termen mediu pentru politica de extindere a UE, strategie care este în continuare valabilă. Actuala agendă de extindere cuprinde partenerii din Balcanii de Vest și Turcia. S-au deschis negocieri de aderare cu următoarele țări candidate: Turcia (în 2005), Muntenegru (în 2012) și Serbia (în 2014). Fosta Republică iugoslavă a Macedoniei este țară candidată începând din 2005, iar Albania a obținut statutul de țară candidată în 2014. Bosnia și Herțegovina (care a depus cererea de aderare la UE în februarie 2016) și Kosovo* (Acordul de stabilizare și de asociere a intrat în vigoare în aprilie 2016) sunt candidați potențiali. La 17 aprilie 2018, Comisia a recomandat Consiliului deschiderea negocierilor de aderare cu fosta Republică iugoslavă a Macedoniei și Albania, având în vedere progresele realizate, menținând și aprofundând impulsul actual al reformelor.

În Comunicarea sa recentă intitulată „O perspectivă credibilă de aderare pentru Balcanii de Vest și un angajament sporit al UE în regiune”, Comisia Europeană a reafirmat perspectiva certă, bazată pe merit, a aderării la Uniune a țărilor din Balcanii de Vest. Acesta este un mesaj ferm de încurajare pentru toate țările din Balcanii de Vest și un semn al angajamentului UE față de viitorul lor european.

Comisia întreține un dialog deschis și constructiv cu Turcia și profită de orice ocazie pentru a sublinia că angajamentul declarat al Turciei față de aderarea la UE trebuie să fie corelat cu măsuri și reforme corespunzătoare. UE dorește, de asemenea, să colaboreze în continuare cu Turcia într-o serie de domenii-cheie de interes comun, printre care relațiile comerciale și economice, energia, transportul, migrația și azilul, politica externă, securitatea și combaterea terorismului.

IPA III ar trebui să fie clar poziționat în contextul noii Strategii privind Balcanii de Vest și să reflecte evoluția relațiilor cu Turcia. IPA III reflectă obiectivele noii Strategii privind Balcanii de Vest, cu scopul de a maximiza impactul inițiativelor emblematice stabilite în strategie, de a contribui la procesul de transformare din Balcanii de Vest în perioada următoare, de a pune în aplicare programe solide de reformă economică și recomandările specifice fiecărui partener și de a reînnoi accentul pus pe reformele necesare în vederea unei viitoare aderări.

Strategia privind Balcanii de Vest indică o dată posibilă de aderare (2025) pentru cel puțin câțiva candidați, dacă sunt îndeplinite toate condițiile. Trebuie să fie disponibile mijloace financiare pentru a sprijini pregătirile și investițiile necesare în anii dinaintea aderării, inclusiv asigurarea unei tranziții treptate și fără sincope de la statutul de preaderare la cel de stat membru și permiterea dezvoltării capacității necesare în vederea absorbției, în special pentru punerea în aplicare a politicii agricole și a politicii de coeziune.

1.4.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” reprezintă valoarea rezultată din intervenția Uniunii care depășește valoarea ce ar fi fost creată de simpla intervenție a statelor membre.

Sprijinirea extinderii UE este, prin natura sa, o sarcină care poate fi îndeplinită cel mai bine la nivelul UE. Acordarea de asistență de preaderare în temeiul unui singur instrument, pe baza unui singur set de criterii, este mai eficientă decât acordarea de asistență din mai multe surse – inclusiv din bugetele naționale ale statelor membre – în conformitate cu diferite proceduri și priorități. În plus, datorită influenței politice și efectului de levier de care se bucură, UE poate implica autoritățile naționale cu mai multă autoritate și securitate juridică decât statele membre în mod individual. Instrumentul completează politica de extindere a Uniunii prin sprijinirea reformelor politice și economice în țările candidate/candidații potențiali și este utilizat în mod proactiv pentru a face să avanseze negocierile cu guvernele beneficiare, în vederea îndeplinirii criteriilor de la Copenhaga și a condițiilor stabilite în acordurile de stabilizare și de asociere.

1.4.3.Învățăminte desprinse din experiențe anterioare similare

În raportul de evaluare la jumătatea perioadei (decembrie 2017) 37 a zece dintre instrumentele de finanțare externă 38 - inclusiv a Instrumentului de asistență pentru preaderare II (IPA II) - s-a concluzionat că instrumentele de acțiune externă au fost, în general, adecvate scopului urmărit și că au existat tendințe pozitive în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor.

Ar fi necesare doar schimbări minimale pentru ca instrumentul să fie clar poziționat în contextul noii Strategii privind Balcanii de Vest și să reflecte evoluția relațiilor cu Turcia. În același timp, ar trebui depuse mai multe eforturi în vederea asigurării coerenței și a sinergiilor cu instrumentul cuprinzător, în special în ceea ce privește componenta tematică și neprogramabilă. Complementaritatea cu alte instrumente financiare externe, în special cu IEDDO și IcSP, a fost bună anterior, dar nu a existat o coordonare suficientă, nici în faza de planificare, nici în faza de programare. Alinierea strânsă dintre ciclurile de programare ale IPA și părțile programabile ale instrumentului cuprinzător ar facilita complementaritatea.

Din punctul de vedere al priorităților politice, IPA III va fi construit în jurul următoarelor priorități politice esențiale: statul de drept, drepturile fundamentale și guvernanța; dezvoltarea socioeconomică; politicile și acquis-ul UE și reconcilierea, relațiile de bună vecinătate și cooperarea regională. Deși aceste acțiuni erau deja prevăzute în IPA II, va trebui, de asemenea, să se ia în considerare noile provocări precum migrația, securitatea și schimbările climatice.

Pentru a răspunde noilor priorități și a integra învățămintele desprinse, IPA III va trebui să fie, de asemenea, aliniată la recentele evoluții din politica de extindere. Aceasta necesită, în special, legături strânse cu obiectivele noii Strategii privind Balcanii de Vest, în vederea maximizării impactului inițiativelor emblematice stabilite în strategie, pentru a contribui la procesul de transformare din Balcanii de Vest din perioada următoare, pentru a se pune în aplicare programe solide de reformă economică sau pentru a se reînnoi accentul pus pe reformele necesare în vederea unei viitoare aderări. Va trebui să se asigure o mai mare flexibilitate în alocarea fondurilor, pentru a se putea răspunde provocărilor neașteptate/priorităților emergente și pentru a se ține seama de nivelul progreselor realizate de țările în cauză în ceea ce privește reformele legate de UE. Punerea în aplicare va trebui să fie accelerată, în special în primii ani, pentru a se evita restanțele structurale în ceea ce privește contractarea și punerea în aplicare și pentru a se absorbi treptat întârzierile curente. În contextul unor resurse bugetare restrânse, în cadrul IPA III vor trebui să se depună eforturi pentru a se mobiliza potențialul de efect de levier al IFI și al altor parteneri, inclusiv din sectorul privat, în special pentru sprijinirea competitivității și a creșterii favorabile incluziunii sau pentru finanțarea investițiilor de amploare în infrastructură. Cadrul general de performanță va trebui să fie consolidat și simplificat.

1.4.4.Compatibilitatea și posibila sinergie cu alte instrumente corespunzătoare

Programul urmărește complementarități cu o gamă largă de programe ale Uniunii, inclusiv programele de politică internă și Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională. În special, continuă să existe sinergii cu Fondul european de dezvoltare regională și cu Fondul de coeziune, precum și cu politica agricolă comună, în ceea ce privește pregătirea partenerului beneficiar în vederea absorbției și a gestionării viitoarei finanțări din partea Uniunii.

Trebuie să fie menținută coerența dintre fondul InvestEU, noul instrument unic de investiții pentru politicile interne ale UE, și Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA III), astfel încât posibilitatea accesului la noul fond al țărilor candidate și al candidaților potențiali la aderarea la UE să fie menținută și eventual sporită în următorul CFM.

1.5.Durata și impactul financiar

☑ durată nedeterminată

–Punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din 2021.

1.6.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 39

☑ Gestiune directă asigurată de către Comisie

–☑ de către serviciile sale, inclusiv prin intermediul personalului din delegațiile Uniunii;

–☑ de către agențiile executive

◻ Gestiune partajată cu statele membre

☑ Gestiune indirectă cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

–☑ țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea;

–☑ organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

–☑ BEI și Fondului european de investiții;

–☑ organismelor menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar;

–☑ organismelor de drept public;

–☑ organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;

–☑ organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

–☑ persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, identificate în actul de bază relevant.

–Dacă se indică mai multe moduri de gestiune, a se furniza detalii suplimentare în secțiunea „Observații“.

Observații

Asistența acordată în cadrul IPA III este pusă în aplicare în cadrul gestiunii directe sau în cadrul gestiunii indirecte, în conformitate cu Regulamentul financiar, prin planuri de acțiune și măsuri anuale sau multianuale. Țările partenere sunt încă în curs de adaptare la schimbările introduse prin IPA II, iar punerea în aplicare a programelor IPA II se află încă într-un stadiu incipient; ca urmare, trebuie garantat un maximum de continuitate. Ar trebui menținut un accent pronunțat pe obținerea de performanțe solide, însă acesta ar trebui simplificat pentru a se facilita monitorizarea și raportarea și pentru a le oferi un stimulent real beneficiarilor.

IPA III va continua să se bazeze pe o varietate de parteneri, precum autoritățile naționale, organizațiile internaționale, agențiile și organizațiile statelor membre, organizațiile societății civile, instituțiile financiare internaționale și de dezvoltare, în situațiile în care acestea au o valoare adăugată clară, pe baza experienței obținute și a învățămintelor desprinse.

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și raportare

A se preciza frecvența și condițiile aferente acestor dispoziții.

Sistemul de monitorizare al Comisiei Europene reprezintă un element important al cadrului general de performanță, care se bazează pe obiective specifice adecvate și indicatori corespunzători și va fi din ce în ce mai orientat spre rezultate.

Acest sistem implică atât personal intern, cât și experți externi. Coordonatorii de operațiuni din delegațiile UE și din sediul central monitorizează permanent punerea în aplicare a proiectelor și a programelor, inclusiv, ori de câte ori este posibil, prin vizite la fața locului. Monitorizarea oferă informații pertinente despre progresele realizate și ajută managerii să identifice obstacolele reale și potențiale și să ia, în timp util, măsuri corective dacă este cazul.

În plus, sunt contractați experți externi independenți pentru a evalua performanțele acțiunilor externe ale UE prin diferite sisteme complementare. Aceste evaluări contribuie la responsabilizare și la îmbunătățirea intervențiilor în curs și valorifică învățămintele desprinse din experiențele anterioare, integrându-le în politicile și acțiunile viitoare. Instrumentele utilizate respectă criteriile de evaluare ale OCDECAD, recunoscute la nivel internațional, și abordarea Comisiei Europene privind o mai bună legiferare.

Comisia sprijină, de asemenea, țările beneficiare în vederea consolidării capacității de monitorizare a acestora. În cazurile în care Comisia gestionează asistența în numele beneficiarului, Comisia va rămâne principala responsabilă în ceea ce privește monitorizarea. Pe altă parte, în cazul în care țările beneficiare gestionează asistența pe propria răspundere (gestiune indirectă), Comisia va avea în principal un rol de supraveghere, iar responsabilitatea principală va reveni beneficiarului.

Monitorizarea la nivel de proiect permite raportarea progreselor realizate în raport cu planurile, în special cu privire la: (i) atribuirea de contracte/granturi și (ii) obținerea rezultatelor. Coordonatorii de operațiuni beneficiază de sprijin și prin intermediul unui sistem de monitorizare orientată către rezultate (Results Oriented Monitoring, ROM), care oferă o imagine specifică a calității unui eșantion de intervenții. Utilizând o metodologie foarte structurată și standardizată, experți în monitorizarea axată pe rezultate efectuează o evaluare a punctelor forte și a punctelor slabe ale unui proiect și formulează recomandări privind modalități de îmbunătățire a eficacității acestuia.

La nivel de sector și de program, comitetele de monitorizare coprezidate de reprezentanți ai beneficiarilor și ai Comisiei constituie forul pentru evaluarea progreselor realizate în raport cu planurile. Aceste comitete își fundamentează evaluările pe constatările rapoartelor de monitorizare și ale evaluărilor. Ele joacă un rol cheie în a asigura că punerea în aplicare a asistenței financiare contribuie în mod corespunzător la dialogul privind politicile și că recomandările și concluziile comitetelor sunt urmate în mod sistematic.

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control

2.2.1.Justificarea modului/modurilor de gestiune, a mecanismului/mecanismelor de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

Asistența acordată în cadrul IPA III este pusă în aplicare în cadrul gestiunii directe sau în cadrul gestiunii indirecte, în conformitate cu Regulamentul financiar, prin planuri de acțiune și măsuri anuale sau multianuale. Modurile de gestiune vor fi selectate în funcție de tipul de program și de partener. Cooperarea teritorială cu statele membre va fi gestionată în cadrul gestiunii partajate în conformitate cu Regulamentul privind CTE. Prin urmare, gestiunea partajată nu este prevăzută în cadrul prezentului regulament. Nu există schimbări fundamentale față de Instrumentul de asistență pentru preaderare II, dat fiind că punerea în aplicare a programelor IPA II se află încă într-un stadiu incipient. Drept urmare, trebuie garantat un maximum de continuitate.

UE va continua să se bazeze pe o varietate de parteneri precum autoritățile naționale, organizațiile internaționale, agențiile și organizațiile statelor membre, organizațiile societății civile și instituțiile financiare internaționale și de dezvoltare, în situațiile în care au o valoare adăugată clară, pe baza experienței obținute și a învățămintelor desprinse.

Gestiunea indirectă cu țările partenere va continua să fie încurajată în programele care pregătesc beneficiarii pentru gestionarea fondurilor structurale, în special în domeniul dezvoltării rurale și agricole. Tranziția de la gestiunea directă a fondurilor de preaderare de către Comisie la gestiunea indirectă de către beneficiari va fi progresivă și va respecta capacitățile fiecăruia dintre respectivii beneficiari. Asistența va utiliza în continuare structurile și instrumentele care și-au dovedit valoarea în procesul de preaderare.

În ceea ce privește instrumentele și modalitățile de funcționare, toate tipurile de finanțare prevăzute în Regulamentul financiar vor fi incluse în IPA III (de la granturi, achiziții publice, premii, contribuții la fondurile fiduciare ale UE și sprijin bugetar sectorial la instrumente financiare și garanții bugetare).

În conformitate cu articolul 125 din [noul Regulament financiar], în măsura în care este posibil, IPA III prevede utilizarea formelor simplificate de contribuție, pe baza sumelor forfetare, a costurilor unitare și a ratelor forfetare pentru rambursarea costurilor eligibile, precum și a finanțării care nu este legată de costurile pentru contribuții, dacă este cazul.

DG NEAR a instituit proceduri de control intern menite să asigure gestionarea adecvată a riscurilor legate de legalitatea și regularitatea tranzacțiilor subiacente, luând în considerare caracterul multianual al programelor, precum și natura plăților în cauză.

• Categorizarea mediului general de control al DG NEAR.

Mediul operațional al DG NEAR este complex și expus riscului, fiind caracterizat de:

un nivel de risc ridicat, în general, în țările partenere (în unele mai mult decât în altele) din cauza mediului politic, instituțional, administrativ și social. Analiza de risc trebuie să fie nuanțată în funcție de partener;

-dispersia geografică a activităților, care implică în jur de 25 de țări, în care delegațiile gestionează fonduri pentru DG NEAR;

-un număr mare de operațiuni și de tranzacții financiare aferente;

-există două instrumente financiare principale de gestionat, împreună cu predecesoarele acestora, fiecare având un temei juridic și norme de punere în aplicare diferite și, de asemenea, alte instrumente financiare (linii tematice), subdelegate în mod încrucișat din alte direcții generale;

-diversitatea partenerilor implicați în punerea în aplicare a activităților sale (partenerii beneficiari ai IPA, întreprinderi private, entități cărora le-a fost încredințată execuția, ONG-uri);

-o diversitate de forme și moduri de execuție financiară (abordare pe bază de proiecte, sprijin bugetar, abordări sectoriale, gestiune indirectă cu beneficiari ai IPA sau cu o entitate căreia i-a fost încredințată execuția, finanțare mixtă, fonduri fiduciare, gestionare partajată în cadrul cooperării transfrontaliere etc.).

Pentru mai multe detalii cu privire la strategia de control, a se vedea punctul 2.2.2. de mai jos.

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul/sistemele de control intern(e) instituite pentru atenuarea lor

Asigurarea DG NEAR se bazează pe o piramidă de control care permite detectarea unui număr suficient de erori la diferite niveluri pentru a asigura că rata erorilor reziduale rămâne sub pragul dorit, de 2 %.

(1)Primul nivel de control „ex ante” (înainte de aprobarea din partea ordonatorilor de credite subdelegați) constă într-o supraveghere și în verificări stricte ale tuturor tranzacțiilor operaționale și financiare pe baza circuitelor financiare ale direcției generale, cu ajutorul unor liste de verificare foarte cuprinzătoare și detaliate. Acesta constituie o sursă majoră de prevenire, depistare și corectare a erorilor.

(2)Verificarea obligatorie a cheltuielilor care însoțesc cererile de plată: verificările prevăzute în mod explicit în documentele contractuale inițiate de către beneficiar: DG NEAR aplică Regulamentul financiar, care stabilește cazurile în care cererile de plată trebuie să fie însoțite de un raport de verificare a cheltuielilor emis de un auditor extern.

(3)Audituri bazate pe riscuri: DG NEAR realizează o evaluare solidă a riscurilor la nivel de proiect la începutul fiecărui an, aceasta stând la baza planului de audit. Obiectivul este de a avea un nivel suplimentar de controale care se activează atunci când ordonatorul de credite subdelegat percepe riscuri specifice. Aceste controale constau în audituri financiare, ale sistemelor și audituri combinate – financiare și ale sistemelor (audituri complete cu opinii de audit) sau în verificări efectuate de organizații internaționale (proceduri convenite, acolo unde controalele sunt strict definite în acorduri (cum ar fi Acordul-cadru financiar și administrativ), iar auditorii nu emit „avize”, ci „rapoarte privind constatările de fapt”.

(4)Monitorizarea orientată spre rezultate (ROM) este un instrument de raportare cu privire la performanța și rezultatele proiectelor și a programelor finanțate de UE. Aceasta se raportează la patru criterii (relevanță, eficiență, eficacitate, sustenabilitate). Acest exercițiu poate oferi informații de bază care pot fi utilizate pentru a orienta monitorizarea/evaluarea/auditul și decizia de gestionare la nivel de proiect/program în viitor.

(5)Evaluările constau în examinări sistematice și obiective ale unui proiect sau program în curs sau deja finalizat sau ale unei politici, ale concepției, punerii în aplicare și ale rezultatelor acesteia. Evaluările sunt efectuate de regulă de experți externi independenți, care examinează o intervenție în raport cu criterii definite precum relevanța, eficiența, eficacitatea, sustenabilitatea, coerența și valoarea adăugată a UE (în conformitate cu criteriile de evaluare ale OCDE-CAD și cu abordarea Comisiei Europene privind o mai bună legiferare).

(6)Controalele la fața locului: Astfel de controale completează monitorizarea prin faptul că asigură că rezultatele contractului/proiectului sunt verificate în mod corespunzător la fața locului, împreună cu aspecte privind legalitatea și regularitatea, pentru a sprijini acordarea vizei operaționale („conform cu realitatea”) sau pentru oferi garanții suplimentare, în cadrul gestiunii indirecte cu țări beneficiare, că se poate avea încredere în monitorizarea și controalele efectuate de autoritățile naționale/entitățile cărora le-a fost încredințată execuția în vederea fundamentării vizelor lor de plată. Controalele la fața locului pot include, de asemenea, o componentă contractuală/financiară bazată pe o evaluare a riscurilor, iar în acest caz este implicat personal atât din sectorul operațional, cât și din sectorul contractelor și financiar.

(7)Evaluarea bazată pe piloni a gestiunii indirecte cu entități cărora le-a fost încredințată execuția: DG NEAR poate încredința activități entităților care au făcut obiectul unei evaluări bazate pe piloni efectuate de DG NEAR sau de alte servicii ale Comisiei. Aceste entități trebuie să îndeplinească cerințele cu privire la domeniile identificate în Regulamentul financiar.

(8) Auditurile sistemelor aferente gestiunii indirecte cu țări beneficiare: Acestea sunt realizate de personalul Comisiei sau de contractanți externi.

(9)Comisia obține dovezi că cerințele prevăzute în acordul-cadru sunt îndeplinite, în special prin sprijinul consolidat acordat autorităților de audit. Se emit avize privind concepția și fiabilitatea sistemelor și subsistemelor naționale. În 2017, DG NEAR a efectuat audituri (și/sau monitorizări subsecvente) ale gestiunii indirecte cu țări beneficiare pentru toate cele cinci țări beneficiare ale procesului de gestiune indirectă cu țări beneficiare (IMBC). O societate de audit externă care a fost contractată în 2016 a finalizat câte o evaluare limitată în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) în toate cele cinci țări. Aceste evaluări au fost urmate de elaborarea unor planuri de acțiune în domeniul TIC.

(10)Misiuni de supraveghere în delegații: reprezintă un instrument de gestionare la nivel de directori. Acestea oferă ordonatorului de credite subdelegat asigurări, precum și informații privind capacitatea delegațiilor de a gestiona asistența externă a UE și de a-și atinge obiectivele. Fiecare delegație este vizitată o dată la 2-4 ani.

(11)IAS și CCE: Se efectuează, de asemenea, controale de către organisme de audit extern, IAS și CCE, iar rezultatele acestora pot contribui la consolidarea sistemului de control al direcției generale. Auditurile efectuate de IAS și cele ale CCE - audituri de performanță și declarația de asigurare (DAS) - sunt de asemenea instrumente utile pentru fundamentarea asigurării. În cadrul DAS, Curtea furnizează în fiecare an rata de eroare cea mai probabilă (most likely error — MLE), care oferă o imagine clară asupra modului de funcționare a sistemelor de control.

(12)Validarea locală a sistemului: DG BUDG, care lucrează pentru contabilul Comisiei, examinează atât aspectele legate de funcționarea sistemului informatic, cât și aspectele procedurale ale sistemelor locale ale tuturor direcțiilor generale operaționale, inclusiv ale DG NEAR, pentru a asigura fiabilitatea informațiilor transmise de ordonatorii de credite delegați. Aceste examinări sunt efectuate în conformitate cu articolul 68 din Regulamentul financiar și cu articolul 56 din normele de aplicare. Cu toate că aceste teste sunt efectuate în principal cu scopul de a oferi o asigurare contabilului, un raport de validare pozitiv oferă, de asemenea, un grad de asigurare conducerii DG NEAR privind faptul că sistemele care fac obiectul raportului sunt adecvate în ceea ce privește concepția și funcționează așa cum s-a intenționat. În 2017, DG BUDG a examinat sistemele locale ale DG NEAR pentru estimarea creanțelor și stabilirea sumelor de primit și a restituirilor aferente instrumentelor financiare.

(13)Examinarea calității contabilității: DG NEAR efectuează examinarea anuală a calității contabilității pentru a se asigura că raportul său financiar anual și contribuția sa la conturile consolidate ale Comisiei Europene prezintă o imagine fidelă a activităților sale financiare aferente.

(14)Manuale/Orientări și formare de personal: DG NEAR organizează cursuri de formare pentru personalul său de la sediul central și din delegații în mod regulat, în special cu ocazia Zilelor cooperării și a reuniunilor șefilor departamentelor de finanțe și de operațiuni sau a seminarelor regionale. La începutul anului 2017 a fost finalizat și pus la dispoziția personalului un nou manual de proceduri.

(15)rata erorilor reziduale: Erorile reziduale sunt acele erori care nu au fost detectate de niciun control de prevenire, de detectare și de corecție din cadrul de control existent. Activitatea de sprijin desfășurată pentru măsurarea ratei erorilor reziduale este menită să identifice erorile care nu au fost identificate prin sistemul de control intern și să formuleze concluzii privind eficiența acestuia.

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul „costurile controalelor ÷ valoarea fondurilor aferente gestionate”) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)

I. Costurile/beneficiile controalelor din cadrul DG NEAR

Metoda de control propusă pentru noul instrument IPA nu diferă semnificativ de cea care se aplică în cadrul instrumentului actual. Structura de costuri a acesteia va fi, așadar, similară.

Se preconizează că va fi menținut nivelul costurilor controalelor în 2017, la prețurile din 2017:

Costul controalelor din cadrul DG NEAR a fost estimat la 89 de milioane EUR pentru 2017. Estimarea se face prin evaluarea cheltuielilor cu resursele umane aferente controlului intern, cu evaluarea și cu auditul.

Cheltuielile cu resursele umane au fost estimate la 74 de milioane EUR și includ cheltuielile directe, indirecte și de regie. Calculul se bazează pe numărul de funcționari și agenți contractuali de la sediu și pe numărul de funcționari, agenți contractuali și agenți locali din cadrul delegațiilor, înmulțit cu costurile medii furnizate de serviciile centrale (DG BUDG), utilizându-se chei de contribuție pentru fiecare unitate. Cheia este determinată de timpul consumat de fiecare unitate pentru activități de control, acesta din urmă fiind definit conform articolului 2 din Regulamentul financiar: „control” înseamnă orice măsură luată pentru a furniza o asigurare rezonabilă cu privire la eficacitatea, eficiența și economia operațiunilor, fiabilitatea informațiilor raportate, protejarea activelor și a informațiilor, prevenirea, detectarea și corectarea fraudelor și a neregulilor și monitorizarea acestora, precum și buna gestionare a riscurilor legate de legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, ținându-se seama de caracterul multianual al programelor, precum și de natura plăților respective. Controalele pot presupune diverse verificări, precum și punerea în aplicare a unor politici și proceduri în vederea atingerii obiectivelor menționate în prima teză. Calculul costurilor aferente controlului se referă numai la costurile suportate de Comisie.

Costul controalelor ca proporție din valoarea fondurilor aferente gestionate în 2017 este de 2,9 %.

De asemenea, valoarea absolută a costurilor controalelor trebuie să fie interpretată în lumina beneficiilor controalelor (buna gestiune financiară, astfel cum este confirmată de nivelul scăzut al ratei erorilor reziduale, sub 2 %), și a beneficiile cantitative financiare ale controalelor, care se ridică la 189 de milioane EUR.

Costurile suportate de sistemele naționale în țările care pun în aplicare IPA prin gestiune indirectă nu sunt incluse. Trebuie menționat că o parte semnificativă a costurilor de investiție și instruire suportate pentru crearea acestor de sisteme este finanțată prin cheltuieli operaționale ale IPA.

II. Rata de eroare în cadrul DG NEAR

În ceea ce privește rata (ratele) de eroare preconizată(e), în etapa propunerilor legislative, scopul este de a se menține rata de eroare sub pragul de 2 %.

Estimarea ratei erorilor reziduale („RER”) în cadrul DG NEAR

DG NEAR a elaborat un studiu care să permită evaluarea eficacității cadrului general de control și care reprezintă o parte importantă a informațiilor de care dispune directorul general atunci când semnează declarația de asigurare.

Acest indicator este conceput pentru a evalua principalul obiectiv de control al direcției generale și pentru a măsura erorile reziduale rămase nedetectate de sistemul de control general. Acesta trebuie să rămână sub 2 % din valoarea totală a operațiunilor examinate.

Studiul privind RER se bazează pe un eșantion (selectat prin eșantionare pe bază de unități monetare) de cel puțin 720 de intervale într-o populație de contracte închise în perioada septembrie 2016 - august 2017. În această metodologie se ține seama de caracterul multianual al programelor DG NEAR, deoarece contractele închise în cursul perioadei în cauză și luate în considerare pentru eșantionarea pe bază de unități monetare au fost autorizate pentru o perioadă de mai mulți ani.

În 2017, rata erorilor reziduale (0,67 %) pentru această direcție generală este foarte satisfăcătoare. Acesta este un semnal puternic că piramida de controale instituită la toate nivelurile acestei direcții generale funcționează.

În 2017, rata erorilor reziduale are următoarele caracteristici:

Erori aferente IEV: 0,65 %

Erori aferente IPA (excluzând gestiunea indirectă cu țări beneficiare): 0,90 %

Erori aferente IPA (incluzând gestiunea indirectă cu țări beneficiare): 0,36 %

DG NEAR 0,67 %

Limita superioară și limita inferioară a ratelor de eroare

Limita superioară a ratei de eroare ponderate este de 2,33 %, iar limita inferioară este de 0,06 %. Aceasta înseamnă că putem afirma cu o certitudine de 95 % că rata de eroare se situează între aceste două limite. Defalcarea în funcție de limita superioară de eroare este după cum urmează:

Limita superioară a ratei de eroare Ponderată

IEV 2,25 % 1,55 %

IPA 2,62 % 0,55 %

IMBC 2,31 % 0,23 %

Total 2,33 %

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate, de exemplu din strategia antifraudă.

Având în vedere mediul de risc din țările IPA în care DG NEAR desfășoară operațiuni, sistemele trebuie să anticipeze apariția potențialelor erori de conformitate în tranzacții și să includă controale de prevenire, detectare și corecție efectuate într-un stadiu cât mai incipient. În practică, acest lucru înseamnă că toate controalele de conformitate ale DG NEAR se vor baza în cea mai mare parte pe verificări ex ante semnificative ale tranzacțiilor efectuate de personalul Comisiei, precum și pe audituri sistematice ale sistemelor de gestionare indirectă a plăților (efectuându-se în același timp o serie de audituri și de verificări ex post), care depășesc cu mult elementele de protecție financiară impuse prin Regulamentul financiar. Cadrul de conformitate al DG NEAR este alcătuit din următoarele componente semnificative:

Măsuri preventive

-formare de bază privind cazurile de fraudă pentru personalul care gestionează ajutoarele;

-furnizarea de orientări utilizând manualul de proceduri (MAP) al DG NEAR;

-procesul anual de gestiune indirectă cu țări beneficiare, care include o verificare a sistemului de gestiune și control instituit, inclusiv o evaluare care să asigure existența unor măsuri corespunzătoare antifraudă pentru prevenirea și detectarea fraudei la nivelul gestionării fondurilor UE în cadrul autorităților care gestionează fondurile relevante;

-examinarea ex ante a mecanismelor antifraudă disponibile în țara parteneră beneficiară în cadrul evaluării criteriului de eligibilitate a gestionării finanțelor publice pentru a beneficia de sprijin bugetar (respectiv, angajamentul activ în direcția combaterii fraudei și a corupției, competențe de inspecție adecvate, o capacitate judiciară suficientă și mecanisme eficiente de răspuns și sancționare);

-controale ex ante ale tuturor contractelor de achiziții publice atribuite la nivel național. Se renunță la aceste controale după ce sistemele naționale îndeplinesc standarde stricte de gestionare și control.

Măsuri de detectare și corective

-verificări ex ante ale operațiunilor, realizate de personalul Comisiei;

-audituri și verificări interne și externe, efectuate inclusiv de către Curtea de Conturi Europeană;

-verificări și recuperări retroactive.

În plus, în cazurile în care se suspectează că neregula este intenționată (fraudă), DG NEAR dispune și de alte măsuri, printre care:

-suspendarea termenului-limită pentru plăți și notificarea entității;

-audituri specifice (audit ad-hoc/expertiză contabilă);

-sistemul de detectare timpurie și de excludere;

-suspendarea/rezilierea contactului;

-procedura de excludere;

-suspendarea gestionării cererilor pentru fonduri primite din partea fondurilor naționale.

DG NEAR a elaborat și a pus în aplicare propria strategie antifraudă, elaborată pe baza metodologiei furnizate de OLAF. Acesta a fost actualizată în 2016 și aprobată pentru perioada 2016-2017.

Obiectivele generale ale acestei strategii antifraudă sunt:

§rețeaua antifraudă, colectarea de date și orientări: crearea unei rețele de puncte focale ale OLAF în cadrul DG NEAR, precum și elaborarea de date și statistici cu privire la cazurile OLAF care privesc această direcție generală;

§raportarea către conducere și relațiile cu părțile interesate din UE: stabilirea de cicluri de raportare periodică pe teme legate de combaterea fraudei, la nivelul conducerii superioare și la nivel de comisar, precum și dezvoltarea de instrumente care să faciliteze acest tip de raportare și să coordoneze relațiile dintre OLAF și DG NEAR;

§sensibilizare, proceduri și gestionarea documentelor: ridicarea nivelului de sensibilizare cu privire la fraudă al membrilor personalului DG NEAR, inclusiv sporirea cunoștințelor și a capacității lor de a efectua controale preventive și de detectare și elaborarea de proceduri și orientări privind raportarea fraudelor și de indicatori-cheie de performanță în materie de antifraudă pentru planul de gestionare.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli propusă (propuse)

Rubrica din cadrul financiar multianual

Linia bugetară

Tipul
cheltuielilor

Contribuție

Numărul
Rubrica 6

Dif./ Nedif. 40

Țări AELS 41

Țări candidate 42

Țări terțe

în sensul articolului [21 alineatul (2) litera (b)] din Regulamentul financiar

Rubrica 6

16 01
Asistență de preaderare — Cheltuieli de gestiune administrativă

Credite nediferențiate

NU

NU

NU

NU

Rubrica 6

16 02
Asistență de preaderare — Credite operaționale

DA

DA

DA

DA

DA

Rubrica 6

16 02.01
Sprijin pentru consolidarea statului de drept, a democrației, a societății civile, pentru drepturile fundamentale și drepturile omului, migrație, inclusiv în ceea ce privește gestionarea frontierelor, și securitate.

CD

DA

DA

DA

DA

Rubrica 6

16 02.02
Sprijin pentru sporirea eficacității administrației publice, pentru reforme structurale și pentru buna guvernanță.

CD

DA

DA

DA

DA

Rubrica 6

16 02.03
Sprijin pentru elaborarea de norme, standarde, politici și practici aliniate la cele ale Uniunii

CD

DA

DA

DA

DA

Rubrica 6

16 02.04
Sprijin pentru o mai bună dezvoltare economică și socială

CD

DA

DA

DA

DA

Rubrica 6

16 02.05
Sprijin pentru cooperarea teritorială și transfrontalieră

CD

DA

DA

DA

DA

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor 43

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Rubrica din cadrul financiar
multianual

Vecinătate și întreaga lume

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

După 2027

TOTAL

Credite operaționale

Angajamente

(1)

1 899,300

1 938,665

1 978,014

2 018,145

2 058,259

2 100,355

2 143,433

14 136,171

Plăți

(2)

94,239

337,482

591,552

995,238

1 460,304

1 589,081

1 678,593

7 389,681

14 136,171

Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul programului 44

Angajamente = Plăți

(3)

49,700

50,335

50,986

51,855

52,741

53,645

54,567

363,829

TOTAL credite pentru pachetul financiar al programului

Angajamente

=1+3

1 949,000

1 989,000

2 029,000

2 070,000

2 111,000

2 154,000

2 198,000

14 500,000

Plăți

=2+3

143,939

387,817

642,538

1 047,093

1 513,045

1 642,726

1 733,160

7 389,681

14 500,000

Rubrica din cadrul financiar
multianual

7

„Cheltuieli administrative”

Milioane EUR (cu trei zecimale)

		2021	2022	2023	2024	2025	2026	2027	După 2027	TOTAL
Resurse umane		41,128	41,950	42,789	43,645	44,518	45,408	46,316		305,755
Alte cheltuieli administrative		3,532	3,602	3,674	3,748	3,823	3,899	3,977		26,255
TOTAL credite pentru RUBRICA 7 din cadrul financiar multianual	(Total angajamente = Total plăți)	44,659	45,552	46,464	47,393	48,341	49,307	50,294		332,010

Milioane EUR (cu trei zecimale)

		2021	2022	2023		2024		2025		2026	2027		După 2027	TOTAL
TOTAL credite în RUBRICILE din cadrul financiar multianual	Angajamente	1 993,659	2 034,552		2 075,464	2 117,393	2 159,341		2 203,307			2 248,294		14 832,010
	Plăți	188,598	433,369		689,002	1 094,486	1 561,386		1 692,033			1 783,454	7 389,682	14 832,010

3.2.2.Rezumatul impactului estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

–◻ Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

–⌧ Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Anii

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

TOTAL

RUBRICA 7
din cadrul financiar multianual

Resurse umane

41,128

41,950

42,789

43,645

44,518

45,408

46,316

305,755

Alte cheltuieli administrative

3,532

3,602

3,674

3,748

3,823

3,899

3,977

26,255

Subtotal RUBRICA 7
din cadrul financiar multianual

44,659

45,552

46,464

47,393

48,341

49,307

50,294

332,010

În afara RUBRICII 7 45
din cadrul financiar multianual

Resurse umane

41,750

42,585

43,436

44,305

45,191

46,095

47,017

310,379

Alte cheltuieli
cu caracter administrativ

7,950

7,750

7,550

7,550

7,550

7,550

7,550

53,450

Subtotal
în afara RUBRICII 7
din cadrul financiar multianual

49,700

50,335

50,986

51,855

52,741

53,645

54,567

363,829

TOTAL

94,359

95,887

97,450

99,248

101,082

102,953

104,861

695,839

3.2.2.1.Necesarul de resurse umane estimat

–◻ Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

–⌧ Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimări în echivalent normă întreagă

Anii		2021	2022	2023	2024	2025	2026	2027
•Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari)
la sediu și în reprezentanțele Comisiei		199	199	199	199	199	199	199
în delegații		50	50	50	50	50	50	50
Cercetare indirectă
Cercetare directă
•Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI) - AC, AL, END, INT și JED 46 Rubrica 7
Finanțare în cadrul RUBRICII 7 din cadrul financiar multianual	- la sediu	25	25	25	25	25	25	25
	- în delegații	8	8	8	8	8	8	8
Finanțare din pachetul financiar al programului 47	- la sediu	97	97	97	97	97	97	97
	- în delegații	482	482	482	482	482	482	482
Cercetare indirectă
Cercetare directă
Altele (precizați)
TOTAL		861	861	861	861	861	861	861

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Funcționari și agenți temporari

Planificarea, programarea, gestionarea și monitorizarea asistenței financiare

Personal extern

Planificarea, programarea, gestionarea și monitorizarea asistenței financiare

3.2.3.Contribuția terților

Propunerea/inițiativa:

–⌧ nu prevede cofinanțare din partea terților

–◻ prevede cofinanțare din partea terților, estimată după cum urmează:

Credite în milioane EUR (cu trei zecimale)

Anii	2021	2022	2023	2024	2025	2026	2027	TOTAL
A se preciza organismul care asigură cofinanțarea
TOTAL credite cofinanțate

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

–⌧ Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

–◻ Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

asupra resurselor proprii

asupra altor venituri

vă rugăm să precizați, dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli ◻

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Linia bugetară pentru venituri:	Impactul propunerii/inițiativei 48
	2021	2022	2023	2024	2025	2026	2027
Articolul ………….

Pentru veniturile alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

Alte observații (de exemplu, metoda/formula utilizată pentru calcularea impactului asupra veniturilor sau orice alte informații).

(1) COM(2018) 321 final, disponibilă la adresa: https://ec.europa.eu/commission/future-europe/eu-budget-future_ro

(2) „Abordarea cu prioritate a elementelor fundamentale” leagă statul de drept și drepturile fundamentale cu celelalte două domenii esențiale ale procesului de aderare: guvernanța economică – un accent sporit pe dezvoltarea economică și îmbunătățirea competitivității – și consolidarea instituțiilor democratice și a reformei administrației publice. Fiecare dintre cele trei elemente fundamentale are o importanță crucială pentru procesele de reformă din țările candidate și candidații potențiali și abordează preocupări majore ale cetățenilor.

(3) COM(2015) 611 final, disponibilă la adresa: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52015DC0611(01)&qid=1528293647785&from=EN

(4) * Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu RCSONU 1244 (1999), precum și cu Avizul CIJ privind declarația de independență a Kosovo.

(5) COM(2018) 65 final, disponibilă la adresa: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A52018DC0065

(6) C(2018) 460 final, Propunerea de regulament de instituire a Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională.

(7) Evaluarea la jumătatea perioadei a instrumentelor de finanțare externă – https://ec.europa.eu/europeaid/evaluation-instrument-pre-accession-assistance-ipa-ii-draft-report_en

(8) Raportul de evaluare intermediară și documentele de lucru conexe ale serviciilor Comisiei sunt disponibile la adresa: https://ec.europa.eu/europeaid/mid-term-review-report-external-financing-instruments_en

(9) Raportul privind coerența este disponibil la adresa: https://ec.europa.eu/europeaid/coherence-report-insights-external-evaluation-external-financing-instruments_en

(10) COM(2018) 321 final, 2.5.2018.

(11) Acordul interinstituțional dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016; JO L 123, 12.5.2016, p. 1.

(12) JO C , , p. .

(13) JO C , , p. .

(14) Regulamentul (UE) nr. 231/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 de instituire a unui instrument de asistență pentru preaderare (JO L 77, 15.3.2014, p. 11).

(15) „Abordarea cu prioritate a elementelor fundamentale” leagă statul de drept și drepturile fundamentale de celelalte două domenii esențiale ale procesului de aderare: guvernanța economică – un accent sporit pe dezvoltarea economică și îmbunătățirea competitivității – și consolidarea instituțiilor democratice și a reformei administrației publice. Fiecare dintre cele trei elemente fundamentale are o importanță crucială pentru procesele de reformă ale țărilor candidate și ale candidaților potențiali și răspunde unor preocupări majore ale cetățenilor.

(16) COM(2018) 65 final, care poate fi consultată accesând linkul: https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/communication-credible-enlargement-perspective-western-balkans_ro.pdf

(17) Pilonul european al drepturilor sociale, proclamat în mod solemn de Parlamentul European, Consiliu și Comisie la Summitul social pentru creștere și locuri de muncă echitabile de la Göteborg, care s-a desfășurat în data de 17 noiembrie 2017.

(18) Referința urmează a fi actualizată. JO C 373, 20.12.2013, p. 1. Acordul este disponibil la adresa http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=uriserv:OJ.C_.2013.373.01.0001.01.ENG&toc=OJ:C:2013:373:TOC

(19) Noul regulament Erasmus.

(20) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului, JO L 248, 18.9.2013, p. 1.

(21) Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.95, p. 1).

(22) Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292,15.11.96, p. 2).

(23) Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).

(24) Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).

(25) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(26) Regulamentul (CE) nr. 1085/2006 al Consiliului din 17 iulie 2006 de instituire a unui instrument de asistență pentru preaderare (IPA) (JO L 210, 31.7.2006, p. 82).

(27) Regulamentul (CE) nr. 389/2006 al Consiliului din 27 februarie 2006 privind crearea unui instrument de sprijin financiar în scopul de a încuraja dezvoltarea economică a comunității cipriote turce și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2667/2000 privind Agenția Europeană pentru Reconstrucție (JO L 65, 7.3.2006, p. 5).

(28) COM(2018) 374 final – Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind dispoziții specifice pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană (Interreg) sprijinit de Fondul european de dezvoltare regională și de instrumentele de finanțare externă.

(29) COM (2018) 367 final Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a „Erasmus”: programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1288/2013.

(30) COM(2018) 372 final Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune.

(31) COM(2018) 382 final Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul Social European Plus (FSE+).

(32) COM(2018) 392 final Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013 ale Parlamentului European și ale Consiliului.

(33) COM(2018) 372 final Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune.

(34) https://ec.europa.eu/europeaid/policies/sustainable-development-goals_en

(35) https://ec.europa.eu/europeaid/policies/eu-approach-aid-effectiveness_en

(36) Astfel cum sunt menționate la articolul 58 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.* Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu RCSONU 1244 (1999), precum și cu Avizul CIJ privind declarația de independență a Kosovo.

(37) Raportul de evaluare la jumătatea perioadei, COM(2017) 720 final, s-a bazat pe zece documente de lucru ale serviciilor Comisiei, câte unul pentru fiecare instrument (a se vedea lista de mai jos), care, la rândul lor, s-au bazat pe zece evaluări independente. Raportul la jumătatea perioadei, documentele de lucru ale serviciilor Comisiei și evaluările independente pot fi găsite la adresa: https://ec.europa.eu/europeaid/public-consultation-external-financing-instruments-european-union_en

(38) Cele zece instrumente au fost: Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare (ICD); Fondul european de dezvoltare (FED); Instrumentul european de vecinătate (IEV); Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA II); Instrumentul care contribuie la stabilitate și pace (IcSP); Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO); Instrumentul de parteneriat (IP); Instrumentul pentru cooperarea în materie de securitate nucleară (ICSN); Decizia privind Groenlanda (DG); Regulamentul comun de punere în aplicare (CIR).

(39) Explicațiile privind modurile de gestiune, precum și trimiterile la Regulamentul financiar, sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: https://myintracomm.ec.europa.eu/budgweb/EN/man/budgmanag/Pages/budgmanag.aspx

(40) Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.

(41) AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

(42) Țările candidate și, după caz, candidați potențiali din Balcanii de Vest.

(43) S-ar putea ca totalurile să nu corespundă din cauza rotunjirii.

(44) Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(45) Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(46) AC = agent contractual; AL = agent local; END = expert național detașat; INT = personal pus la dispoziție de agenți de muncă temporară; JED = expert tânăr în delegații.

(47) Subplafonul pentru personal extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).

(48) În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sume brute după deducerea unei cote de 20 % pentru costuri de colectare.

Rubrica din cadrul financiar multianual	Linia bugetară	Tipul cheltuielilor	Contribuție
	Numărul Rubrica 6	Dif./ Nedif. 40	Țări AELS 41	Țări candidate 42	Țări terțe	în sensul articolului [21 alineatul (2) litera (b)] din Regulamentul financiar
Rubrica 6	16 01 Asistență de preaderare — Cheltuieli de gestiune administrativă	Credite nediferențiate	NU	NU	NU	NU
Rubrica 6	16 02 Asistență de preaderare — Credite operaționale	DA	DA	DA	DA	DA
Rubrica 6	16 02.01 Sprijin pentru consolidarea statului de drept, a democrației, a societății civile, pentru drepturile fundamentale și drepturile omului, migrație, inclusiv în ceea ce privește gestionarea frontierelor, și securitate.	CD	DA	DA	DA	DA
Rubrica 6	16 02.02 Sprijin pentru sporirea eficacității administrației publice, pentru reforme structurale și pentru buna guvernanță.	CD	DA	DA	DA	DA
Rubrica 6	16 02.03 Sprijin pentru elaborarea de norme, standarde, politici și practici aliniate la cele ale Uniunii	CD	DA	DA	DA	DA
Rubrica 6	16 02.04 Sprijin pentru o mai bună dezvoltare economică și socială	CD	DA	DA	DA	DA
Rubrica 6	16 02.05 Sprijin pentru cooperarea teritorială și transfrontalieră	CD	DA	DA	DA	DA

În afara RUBRICII 7 45 din cadrul financiar multianual
Resurse umane	41,750	42,585	43,436	44,305	45,191	46,095	47,017	310,379
Alte cheltuieli cu caracter administrativ	7,950	7,750	7,550	7,550	7,550	7,550	7,550	53,450
Subtotal în afara RUBRICII 7 din cadrul financiar multianual	49,700	50,335	50,986	51,855	52,741	53,645	54,567	363,829

Funcționari și agenți temporari	Planificarea, programarea, gestionarea și monitorizarea asistenței financiare
Personal extern	Planificarea, programarea, gestionarea și monitorizarea asistenței financiare