COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 14.3.2018

COM(2018) 250 final

COMUNICARE A COMISIEI

Raport privind progresele înregistrate cu privire la punerea în aplicare a Agendei europene privind migraţia

1.INTRODUCERE

Agenda europeană privind migrația continuă să ofere un cadru cuprinzător pentru activitatea UE în materie de migrație. Se continuă adoptarea de măsuri cu privire la toate direcțiile principale de lucru de pe ordinea de zi, însă problema şi presiunea migrației rămân la un nivel foarte ridicat, având în vedere fragilitatea geopolitică și tendințele demografice și socioeconomice pe termen lung din vecinătatea Europei și dincolo de aceasta.

Prezentul raport oferă o imagine de ansamblu asupra progreselor și evoluțiilor înregistrate în privința tuturor direcţiilor de lucru, inclusiv în materie de protecție a copiilor, 1 de la ultimul raport al Comisiei din noiembrie 2017 2 . De asemenea, prezentul raport face şi bilanțul progreselor realizate în conformitate cu foaia de parcurs a Comisiei pentru încheierea unui acord până în iunie 2018 privind pachetul cuprinzător privind migrația prezentat în cadrul întrunirii liderilor UE, în decembrie 2017 3 . Prin aceasta, se ilustrează caracterul cuprinzător al activității, precum şi nevoia ca UE să mențină intensitatea eforturilor la nivel global în viitor.

În cele din urmă, raportul identifică, de asemenea, principalele măsuri concrete care sunt necesare pentru a se asigura că eficacitatea reacției UE este menținută, în special necesitatea ca statele membre și UE să realizeze, în comun, investiții financiare suplimentare, care să sprijine acțiunile UE cu privire la dimensiunea externă a fenomenului migraţiei.

2.SITUAȚIA DE-A LUNGUL PRINCIPALELOR RUTE MIGRATORII

În 2017, situația privind migrația a devenit mai stabilă, însă a rămas problematică. Cu aproape 205 000 de cazuri de treceri neregulamentare ale frontierelor în 2017, sosirile au fost, în general, cu 28% mai puține decât în 2014, anul precedent crizei 4 . Situația este încă fragilă, iar lucrările pe toate rutele migratorii continuă şi în 2018 pentru a menține tendința descendentă. În același timp, presiunea asupra sistemelor naționale de migrație, deși în scădere, rămâne la un nivel ridicat. În 2017, în UE au fost depuse 685 000 de cereri de azil (o scădere de 43% față de 2016), inclusiv 160 000 de cereri depuse de copii 5 , iar statele membre au pronunțat aproape un milion de hotărâri în materie de azil adoptate în primă instanță 6 .

Cazuri detectate de trecere ilegală a frontierei la frontiera externă a UE și cererile de azil nesoluționate la sfârșitul anului în UE 28-2014-2017

Sursa datelor: Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă pentru cazurile detectate de trecere ilegală a frontierelor și Eurostat pentru cererile de azil nesoluționate. Notă: Datele privind cererile de azil nesoluţionate în 2017 nu includ Spania și Cipru, pentru care datele nu există date disponibile.

Ruta est-mediteraneeană

Pe ruta est-mediteraneeană, mișcările migratorii au continuat tendința observată de la implementarea, în martie 2016, a Declarației UE-Turcia din martie 2016. În 2017 per ansamblu, 42 319 migranți au sosit folosind ruta est-mediteraneeană, în comparație cu 182 227 în 2016 7 . În ceea ce privește anul 2018, până la 6 martie 2018, au existat 3 126 de sosiri înregistrate în insulele grecești, comparativ cu 2 689 în aceeași perioadă în 2017 8 . Ponderea relativă a principalelor naționalități ale migranților implicați s-a modificat uşor. În 2017, cele trei naționalități principale au fost: siriană (40%), irakiană (19%) și afgană (11%). Până în prezent, în 2018, ponderea acestora s-a modificat uşor, sirienii reprezentând 32%, irakienii 27% şi afganii 13%.

În timp ce s-au înregistrat foarte puține treceri în ultima perioadă din Turcia în Italia, Cipru, Bulgaria și România, trecerile neregulamentare din Turcia în Grecia prin intermediul frontierei terestre au fost mai numeroase în comparație cu anii precedenți. Numărul trecerilor a crescut cu aproape 80% în 2017 față de 2016, ajungând la peste 5 500, iar în 2018, până la data de 4-5 martie, s-au înregistrat 838 de cazuri, comparativ cu 291 în aceeași perioadă din 2017. Ar trebui remarcat faptul că cea mai mare parte a acestor treceri implică cetățeni turci, reprezentând peste 50% din trecerile detectate până acum în acest an.

Ruta Balcanilor de Vest

Tendința de stabilitate relativă de-a lungul rutei Balcanilor de Vest în anul 2017 se menţine şi în 2018. Îmbunătățirea controalelor la frontiere și cooperarea concertată dintre statele membre ale UE, agențiile UE și țările din Balcanii de Vest au continuat să îngreuneze tranzitul neregulamentar prin ruta Balcanilor de Vest. Cu toate acestea, intensificarea controalelor pe rutele principale poate încuraja crearea de noi rute sau devierea rutelor prin alte zone. De asemenea, intensificarea controalelor poate duce la adaptare prin intermediul rețelelor de introducere ilegală a migranţilor și prin utilizarea de noi moduri de lucru, inclusiv tehnici care expun migranții la pericole mai mari pentru a menține marjele de profit ale persoanelor care introduc ilegal migranți. Acest lucru necesită eforturi continue de monitorizare a evoluțiilor și de cooperare împotriva persoanelor care introduc ilegal migranți.

Majoritatea cazurilor detectate de treceri ilegale ale frontierei la frontiera externă a UE au fost înregistrate la graniţele cu Serbia. De asemenea, există indicii privind dezvoltarea unei rute secundare prin Albania, Muntenegru și Bosnia și Herțegovina către Croația și Slovenia. Monitorizarea continuă este, de asemenea, esențială în ceea ce privește creșterea numărului de cazuri detectate de cetăţeni iranieni care încearcă să intre pe teritoriul UE prin țările din Balcanii de Vest. Creșterea numărului de tentative înregistrate în ultimele luni coincide cu decizia Serbiei de a permite accesul cetățenilor iranieni pe teritoriul său fără viză. Cele mai multe tentative de intrare ilegală în UE au fost înregistrate în timpul călătoriilor aeriene din Belgrad, prin utilizarea de documente falsificate sau obținute în mod fraudulos. În cele din urmă, mișcările migratorii din țările din Balcanii de Vest înapoi către Grecia trebuie monitorizate cu atenţie, în 2017 constatându-se o creștere vizibilă a fluxurilor detectate din Albania către Grecia, deși la niveluri scăzute, în general 9 .

Ruta central-mediteraneeană

Comisia a acordat o atenție deosebită gestionării fluxurilor de migraţie de-a lungul rutei central-mediteraneene, în baza Cadrului de parteneriatul privind migrația 10 și a Declarației de la Malta 11 . Cu toate acestea, ruta continuă să înregistreze cel mai mare număr de persoane care traversează Marea Mediterană pentru a intra în Europa, în pofida reducerii semnificative a plecărilor din Libia începând de la mijlocul lunii iulie 2017. În 2017, 119 369 de persoane au sosit în Italia pe această rută, mai puţin cu 34% față de 2016. Până la data de 6 martie 2018, s-au înregistrat 5 457 de sosiri în 2018, cu aproximativ 65% mai puţin față de cifrele înregistrate în aceeași perioadă în 2017. Până în momentul de față, în 2018, clasarea în funcție de naționalitate a migranților care sosesc pe această ruta a suferit o schimbare semnificativă: migranții sunt, în principal, de naționalitate eritreeană (24%), tunisiană (20%) și nigeriană (6%), în timp ce în 2017 erau, în principal, de naționalitate nigeriană (15%), guineeană (8%) și ivoriană (8%).

Există în continuare o creștere semnificativă a numărului de plecări din Tunisia spre Italia, aproximativ 20 % dintre plecări (toate naționalitățile) provenind din Tunisia în 2018 până în momentul de față.

Tendința de scădere a deceselor pe mare constatată în 2017 continuă şi în 2018. De la 1 februarie 2016, peste 286 300 de migranți au fost salvați prin intermediul operațiunilor UE în sprijinul Gărzii de Coastă italiene. Organizația Internațională pentru Migrație a raportat că Garda de Coastă libiană a salvat peste 20 300 de migranți în apele teritoriale libiene în 2017 și, în ianuarie 2018, peste 2 000 de migranți, grație navelor restituite de către Italia după instruirea membrilor echipajelor. Însă, această rută continuă să fie foarte periculoasă, în special din cauza faptului că traficanții şi-au adaptat modurile lor de operare, expunându-i pe migranți unor riscuri mai mari. În 2017, numărul de decese și de persoane dispărute pe mare este estimat la 2 853, în scădere cu 38% faţă de 2016 12 . Operațiunile de căutare și salvare au fost, de asemenea, efectuate şi în deșertul din Niger: în 2017, peste 2 000 de migranți au fost salvaţi, dintre care 1 100 prin intermediul operațiunilor de căutare și salvare desfășurate în comun cu Organizația Internațională pentru Migrație.

Ruta vest-mediteraneeană/atlantică

Numărul de sosiri pe ruta vest-mediteraneeană/atlantică a început să crească în iunie 2017, iar această tendință continuă şi în prezent. În 2017, 28 349 de migranți au sosit în Spania pe această rută, mai mult decât dublul numărului înregistrat în 2016. Aceste cifre includ şi tentativele sporite de trecere a frontierelor terestre către orașele autonome spaniole din Ceuta și Melilla, trecerile pe mare din Maroc și Algeria și cele pe calea aerului dinspre aeroporturile din Dakar și Casablanca. Numărul total de sosiri către Spania (prin intermediul rutei vest-mediteraneene, al rutei atlantice și prin Ceuta și Melilla) în 2018 până la data de 4 martie este de 3 804, cu aproape 17% mai mare decât cifra înregistrată în aceeași perioadă în 2017 (3 260) 13 . Principalele naționalități ale migranţilor înregistraţi care trec frontiera ilegal folosind această rută în 2018 sunt guineeană (17%), marocană (17%), maliană (15%), ivoriană (13%) și gambiană (7%). În 2017, principalele naționalități ale migranților au fost: marocană (21%), algeriana (18%), ivoriană (14%), guineeană (13%) și gambiană (11%).

3.SPRIJINUL UE ÎN MATERIE DE GESTIONARE A MIGRAȚIEI

Ruta est-mediteraneeană — Sprijin pentru Grecia și Bulgaria

Un element-cheie în cadrul sprijinului acordat de UE statelor membre rămâne abordarea-„hotspot”. Deşi s-au înregistrat progrese cu privire la capacitatea existentă, locurile de primire disponibile în hotspoturile din Grecia sunt în continuare insuficiente. La data de 8 martie, existau 12 926 de migranți pe insule (dintre care 10 020 în hotspoturi), un număr cu mult mai mare decât numărul oficial de locuri disponibile (sub 8 000). S-au depus eforturi pentru extinderea capacităţii acestora și pentru asigurarea dotării corespunzătoare a centrelor pentru iarnă. În Moria, au fost instalate 60 de noi unităţi de cazare, oferind o capacitate suplimentară de 700 de locuri. Condițiile s-au îmbunătăţit în Kos și Leros. Cu toate acestea, asigurarea de către autoritățile locale a unor spații care să ofere capacitate suplimentară de primire și de cazare pe durata premergătoare îndepărtării migranţilor reprezintă în continuare o problemă majoră. Autoritățile elene ar trebui, de asemenea, să găsească o soluție imediată pentru a asigura servicii de interpretariat pe insule în cadrul unui programul național.

În general, există o lipsă persistentă de adăposturi adecvate pentru minorii neînsoțiți, atât pe insule, cât şi pe continent. Autoritățile elene ar trebui să accelereze procesul amenajării, cu sprijin financiar din partea UE, a unui număr suplimentar de 2 000 de centre de primire pentru minorii neînsoțiți pe teritoriul Greciei. Au fost desemnate echipe de protecție a copilului, care sunt instruite în toate hotspoturile din Grecia: acest lucru face parte dintr-un efort mai amplu de a acorda prioritate nevoilor copiilor migranţi, ca urmare a Comunicării Comisiei din aprilie 2017.

Toate aceste măsuri necesită o monitorizare permanentă din partea autorităților elene pentru a se obține rezultate tangibile și durabile.

Începând cu 7 martie 2018, 21 847 de persoane au fost transferate din Grecia, inclusiv 513 minori neînsoțiți. În Grecia, există 149 de solicitanți acceptați pentru a fi relocați, dar care încă așteaptă să fie transferați, inclusiv 32 de minori neînsoțiți 14 .

UE continuă să ofere sprijin financiar substanțial Greciei pentru soluţionarea problemelor privind migrația. De la începutul anului 2015, Comisia a acordat ajutor umanitar de urgență în valoare de 393 de milioane EUR, în plus față de cele 561 de milioane EUR disponibile în cadrul programelor naționale pentru perioada 2014-2020. În plus, Instrumentul de sprijin pentru situații de urgență 15 a furnizat până în prezent peste 440 de milioane EUR în perioada 2016-2017, iar pentru anul 2018 sunt disponibile alte 198 de milioane EUR. Planul financiar pentru 2018, elaborat în decembrie 2017, a identificat nevoi esențiale și va facilita trecerea progresivă de la utilizarea fondurilor de urgență la utilizarea resurselor alocate în cadrul programelor naționale pentru Grecia.

Grație unei contribuții a UE de 24 de milioane EUR pentru Programul de returnare voluntară asistată și de reintegrare, pus în aplicare de Organizația Internațională pentru Migrație, 5 656 de migranți au putut să se întoarcă în țara lor de origine în 2017, dintre care 1 683 de pe insule. În 2018, până la data de 1 martie, acest program a ajutat 760 de migranți să se întoarcă în țara de origine, inclusiv 242 de pe insule. În colaborare cu Agenția ONU pentru refugiați, UE finanțează, de asemenea, un program important de sprijinire a capacității de primire pe continent, printr-un sistem de subvenții pentru închirierea de locuințe care urmărește să poată oferi găzduire, până la jumătatea anului 2018, unui număr de până la 25 000 de persoane pe continent, pe lângă cele 2 000 de locuri disponibile în cadrul aceluiași sistem. Au fost efectuate cu eficacitate ajustări de scară pentru a acoperi nevoile pe măsura apariţiei acestora.

O altă parte esențială a sprijinului acordat de UE Greciei este activitatea agențiilor UE. Echipele din cadrul Biroului European de Sprijin pentru Azil acordă sprijin autorităților elene în procesul de identificare și înregistrare a potențialilor solicitanți de protecție internațională și furnizează informații esențiale migranţilor. De asemenea, experții oferă consultanță în materie de evaluare a naționalității și contribuie la detectarea posibilelor documente false. De asemenea, o echipă de 14 experți acordă sprijin specific Autorităţii elene de apel împotriva deciziilor pronunțate în materie de azil, eliminând blocajele și sporind eficiența procesului de luare a deciziilor. În 2018, se va acorda o atenție deosebită sprijinirii autorităților elene în ceea ce privește elaborarea și punerea în aplicare a unui sistem de monitorizare a primirilor. Începând cu 7 martie, în total, 72 de experți naționali, cu sprijinul a 76 de angajați interimari și 84 de interpreți, au fost repartizaţi în Grecia de către Biroul European de Sprijin pentru Azil.

Începând cu 5 martie 2018, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă a trimis 801 experți la graniţele maritime și terestre ale Greciei. Autoritățile beneficiază astfel de un sprijin pentru a implementa abordarea-hotspot, inclusiv pentru identificarea, înregistrarea și prelevarea amprentelor digitale ale migranților, controlul efectiv la frontierele externe, combaterea deplasărilor secundare și facilitarea returnărilor. Agenția finanțează, de asemenea, detaşarea a 280 de ofițeri de poliție greci. Începând din septembrie 2016, mai multe grupuri de experți ai Europol au fost detaşate în Grecia, pentru a efectua controale de securitate secundare. Începând cu 5 martie 2018, un total de 19 agenți invitați ai Europol și 2 membri ai personalului Europol au fost repartizaţi în cinci locuri din Grecia. O evaluare a conceptului de ofițer invitat al Europol 16 la sfârșitul anului 2017 a concluzionat că „prezența agenților invitați ai Europol la fața locului [...] este indispensabilă pentru efectuarea de controale de securitate secundare”. Evaluarea a cuprins, de asemenea, o serie de recomandări pentru a spori în continuare eficiența sistemului și pentru a realiza potențialul deplin al acestuia.

UE oferă, de asemenea, asistență financiară substanțială Bulgariei în domeniul migrației și al gestionării frontierelor. Cota Bulgariei în cadrul programelor naționale se ridică la 97,1 milioane EUR, la care se adaugă alte 10,5 milioane EUR ce vor fi alocate în cadrul Fondului pentru securitate internă – Frontiere în urma evaluării la jumătatea perioadei. Această sumă a fost suplimentată cu 172 de milioane EUR sub formă de ajutor de urgență de la începutul anului 2015. Progresele aferente implementării programelor naționale sunt satisfăcătoare, chiar dacă implementarea ajutorului de urgență ar putea fi accelerată. Având în vedere că statele membre nu au furnizat numărul de experți așteptat, detaşările personalului Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă nu ating nivelul necesar — până la 28 martie 2018, deficitul se ridică la 42 de experți.

Declarația UE-Turcia

Punerea în aplicare a Declarației UE-Turcia continuă să producă rezultate concrete în ceea ce priveşte reducerea trecerilor neregulamentare și periculoase ale frontierelor și salvarea de vieți omenești în Marea Egee, inclusiv prin relocarea sirienilor care au nevoie de protecție internațională. Polițiștii de frontieră turci și-au continuat activitățile de patrulare. Numărul de decese pe mare s-a redus semnificativ, cu 62 de persoane decedate pe mare în 2017, față de 434 în 2016 17 .

Prin intermediul Instrumentului pentru refugiații din Turcia, punerea în aplicare a Declarației UE-Turcia a oferit, de asemenea, sprijin practic pentru refugiații sirieni și comunitățile-gazdă din Turcia. Instrumentul s-a dovedit a fi unul dintre cele mai rapide și eficace mecanisme de sprijin ale UE. Proiectarea și punerea în aplicare a proiectelor au avut loc în strânsă cooperare cu autoritățile din Turcia 18 . Instrumentul de 3 miliarde EUR și-a început activitatea în timp record și a fost contractat integral până la sfârșitul anului 2017 - implementarea este în curs de desfășurare pentru toate cele 72 de proiecte 19 . Peste 1,85 miliarde EUR au fost deja plătite. Succesul major al Instrumentului, atât ca parte a abordării generale a Strategiei UE-Turcia, cât şi în ceea ce privește acordarea unui sprijin decisiv refugiaților pe teren, reprezintă o bună ilustrare a parteneriatului dintre UE, statele membre și Turcia.

Instrumentul acordă unui număr de aproape 1,2 milioane de refugiați, care sunt printre cei mai vulnerabili, transferuri lunare de numerar în cadrul Plasei de siguranță socială de urgență. În cadrul acestui instrument, 312 000 de copii au beneficiat de sprijin pentru învățarea limbii turce și 500 000 de studenți au primit materiale educaționale. Finanțarea alocată a permis, de asemenea, unui număr de aproape 764 000 de refugiați să beneficieze de consultații primare medicale și unui număr de peste 217 000 de copii refugiați sirieni să fie vaccinați (a se vedea anexa 2) 20 .

Finanțarea partajată între UE și statele membre a permis o abordare bazată pe parteneriat în ceea ce privește guvernanța instrumentului. La baza acestui parteneriat se află un comitet în care toate statele membre iau parte la decizii și în care Turcia este prezentă în calitate de consultant. Acest lucru s-a dovedit a fi foarte eficace și nu ar fi fost posibil numai cu finanțare din partea UE. Declarația UE-Turcia prevede că „În momentul în care aceste resurse sunt pe punctul de a fi utilizate integral”, UE „va mobiliza finanțare suplimentară pentru instrument…, în valoare de alte 3 miliarde de euro până la sfârșitul anului 2018” 21 . Continuarea acestei activități esențiale înseamnă că UE ar trebui să treacă acum la plata următoarei tranșe de 3 miliarde EUR. Comisia adoptă astăzi o decizie în acest sens. 22 . Necesitatea finanțării altor cereri privind bugetul UE— în perioada imediat următoare, celelalte nevoi legate de migrație prezentate în prezentul raport — înseamnă că valoarea maximă a contribuției de la bugetul UE este de 1 miliard EUR și că restul de 2 miliarde EUR ar trebui să fie finanțate în continuare de statele membre pe aceeași bază ca și prima tranșă. Pentru a se evita orice deficit de finanțare din partea instrumentului, primele contracte aferente următoarei tranșe ar trebui să fie semnate în vara anului 2018.

O altă direcţie-cheie a activității a fost reprezentată de activitatea Comisiei și a agențiilor UE de sprijinire a Serviciului elen pentru azil și a comitetelor de apel pentru a accelera procesul de examinare a cererilor de azil, ceea ce ar duce la implementarea mai rapidă a returnărilor către Turcia în virtutea declarației 23 . Acest lucru a condus la îmbunătățiri, inclusiv la o reducere majoră a numărului de cereri nesoluționate în primă instanță pe majoritatea insulelor, reducând termenul mediu necesar pentru prelucrarea cererilor de azil în primă instanță la aproximativ două luni. Cu toate acestea, multe dintre deficiențele identificate în rapoartele anterioare încă persistă. 24 .

Este indispensabil să se scurteze durata procedurilor de azil pentru a accelera ritmul returnărilor în Turcia. Începând cu luna martie 2016, s-au înregistrat 2 164 de returnări 25 , dintre care, până la 9 martie 2018, numai 563 au fost rezultatul unei hotărâri judecătorești pronunțate în a doua instanță de respingere a unei cereri de azil. S-a preconizat că o hotărâre mult-așteptată a Consiliului de Stat urma să ofere o mai mare securitate juridică lucrărilor comitetelor de apel, dar eficacitatea procedurilor nu a crescut decât foarte puțin din momentul pronunțării hotărârii respective. Guvernul elen lucrează la o revizuire a legislației relevante în materie de azil din Grecia, având în vedere modificări care ar putea contribui la reducerea întârzierilor, la alinierea domeniului de aplicare al efectului suspensiv al căilor de atac la cerințele dreptului UE, precum și la scurtarea termenelor pentru prezentarea unei cauze în fața Înaltei Curți Administrative și pentru examinarea cererilor ulterioare. Următorul pas ar fi ca modificările să fie supuse aprobării Parlamentului elen.

Fluxul continuu al sosirilor pe insulele din Marea Egee și ritmul lent al returnărilor reprezintă o sursă de presiune persistentă asupra capacității de primire a hotspoturilor. Autoritățile elene au răspuns prin efectuarea de transferuri către continent ale solicitanților de azil vulnerabili. Pentru a asigura eficacitatea continuă a Declarației UE-Turcia, s-a convenit asupra unei abordări mai stricte a identificării solicitanților de azil vulnerabili; se utilizează un șablon pentru a îmbunătăți coerența definiției vulnerabilității și se pregătește un manual operațional.

Relocarea din Turcia în cadrul Declarației UE-Turcia continuă, deși într-un ritm mai lent, în comparație cu numărul record de sirieni relocaţi în perioada mai-octombrie 2017. În timp ce 16 state membre au contribuit, în 2017, la relocările provenite din Turcia, în conformitate cu declarația, doar câteva state au contribuit la realizarea acestui demers până acum, în 2018. Este esențial ca ritmul susținut să fie menținut și ca statele membre să continue să participe la mecanismul de relocare. De la raportul privind progresele înregistrate, publicat în noiembrie, 1 122 de persoane au fost relocate, ajungându-se la un total de 12 476 de persoane 26 din momentul adoptării declarației. Sistemul de admisie umanitară bazată pe voluntariat, cu procedurile standard de operare aprobate de statele membre în decembrie 2017, ar trebui să fie activat. Toate elementele și condițiile sunt instituite în prezent în vederea activării sale, astfel cum se prevede în Declarația UE-Turcia. Acest lucru va asigura continuarea relocărilor și va oferi o alternativă sigură și legală la migrația neregulamentară către UE.

În ceea ce privește punerea în aplicare a Foii de parcurs privind liberalizarea vizelor, la începutul lunii februarie, Turcia a înaintat Comisiei Europene un plan de acţiune care arată faptul că Turcia intenționează să îndeplinească cele șapte criterii de referință restante privind liberalizarea vizelor 27 . Comisia evaluează propunerile Turciei şi vor urma noi consultări cu omologii turci.

Pentru a completa acțiunea UE cu Turcia, este esențial să se continue remedierea situației din Siria și din alte țări învecinate care se confruntă cu provocarea imensă de a ajuta un număr mare de refugiați. La Conferința privind Siria, care va fi găzduită de UE și de Organizația Națiunilor Unite în perioada 24-25 aprilie 2018, intenția UE este de a se conforma eforturilor sale anterioare - în aprilie 2017, UE a convenit să pună la dispoziție 560 de milioane EUR din bugetul pentru anul 2018 pentru a răspunde nevoilor de asistență și protecție. Iordania și Liban continuă să susțină mijloacele de subzistență ale refugiaților și ale comunitățile lor gazdă; ambele țări au luat măsuri importante pentru a permite accesul la educație pentru toți copiii refugiați. Sprijinul oferit de UE Libanului (334 de milioane EUR, cu 247 de milioane EUR contractate) și Iordaniei (228 de milioane EUR, cu 126 de milioane EUR contractate) va continua, acordându-se prioritate măsurilor care oferă protecție și asistență pentru persoanele cele mai vulnerabile.

Ruta Balcanilor de Vest

În timp ce trecerile neregulamentare ale frontierei pe această rută s-au stabilizat la un nivel relativ scăzut, există încă un nivel ridicat de introducere ilegală de migranţi. La 12 februarie 2018, a fost parafat un acord între Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă și Albania, care va permite Agenției să ofere asistență în domeniul gestionării frontierelor externe, precum și să trimită rapid echipe pe teritoriul Albaniei, în cazul în care apare o schimbare bruscă a fluxurilor de migrație. În prezent, Comisia negociază acorduri similare cu Serbia și cu fosta Republică iugoslavă a Macedoniei.

Pe lângă faptul că a reacționat la criza migranților și a refugiaților în Balcanii de Vest prin punerea la dispoziție a fondurilor UE, Comisia continuă să faciliteze cooperarea și schimbul de informații, inclusiv prin intermediul unor videoconferinţe bisăptămânale cu țările situate de-a lungul acestei rute și oferă un sprijin semnificativ pentru a îmbunătăți gestionarea migrației în regiune. Acest angajament a fost consolidat în strategia recent adoptată pentru „O perspectivă credibilă de aderare pentru Balcanii de Vest şi un angajament sporit al UE în regiune” 28 . Prin intermediul Organizației Internaționale pentru Migrație, în 2018, până la 7 martie, au avut loc 53 de returnări voluntare asistate din Serbia, 16 din Bosnia și Herțegovina și 8 din Muntenegru. Centrul european privind introducerea ilegală de migranți din cadrul Europol continuă să sprijine anchetele statelor membre. În 2017, au avut loc patru zile de acțiune cu sprijinul Europol, care au permis arestarea a 64 de persoane în Balcanii de Vest. Eurojust sprijină anchetele și urmăririle penale și oferă consultanță practică practicienilor prin intermediul grupului tematic privind introducerea ilegală de migranți.

Ruta central-mediteraneeană

-    Sprijin pentru Italia

Sprijinul pentru punerea în aplicare a abordării-„hotspot” (trierea, identificarea, prelevarea amprentelor digitale, înregistrarea, informarea, interogarea și direcţionarea migranților) continuă. Ministerul de Interne din Italia intenționează să deschidă trei hotspoturi suplimentare în 2018. Având în vedere volatilitatea fluxurilor, este esenţial ca Italia să deschidă aceste hotspot-uri suplimentare, ca parte a planificării măsurilor de urgență pentru vară.

Agențiile UE vor continua să furnizeze sprijin semnificativ. Biroul European de Sprijin pentru Azil detaşează în prezent în Italia 40 de experți naționali, susținuţi de 51 de angajați interimari și de 100 de mediatori culturali, care contribuie la accelerarea procesului de înregistrare oficială a cererilor de protecție internațională în întreaga țară, sprijinind comitetele de azil. De asemenea, acest birou oferă Italiei sprijin în ceea ce privește punerea în aplicare a legislației recente 29 care consolidează protecția copiilor migranți. Experţii Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă sprijină identificarea prealabilă, evaluarea naționalității, trierea, prelevarea amprentelor digitale și interogarea migranților care sosesc. În plus, au loc discuții între experții agențiilor pentru a se asigura că există o corelație mai puternică între deciziile în materie de azil și cele în materie de returnare. Începând din februarie 2017, mai multe grupuri de experți ai Europol au fost detaşate în Italia pentru a efectua controale de securitate secundare. Începând cu 5 martie 2018, un total de 16 agenți Europol invitați și trei membri ai personalului Europol, au fost repartizaţi în cinci locaţii din Italia.

Începând cu 7 martie 2018, 11 999 de persoane au fost transferate din Italia, inclusiv 174 de minori neînsoțiți. Un număr de 224 de solicitanți (inclusiv 48 de minori neînsoțiți) deja acceptați pentru a fi transferați au rămas în Italia, așteptând să fie transferați în principal în Germania (137), Țările de Jos (22), Portugalia (19), Austria (15) și Croația (14). În plus, există 709 de cereri de transfer (inclusiv pentru 106 minori neînsoțiți) care au fost adresate de Italia – în principal Germaniei (529), Franței(95), Țărilor de Jos (46) și Portugaliei (29) – și care nu au primit încă un răspuns.

UE oferă, de asemenea, asistență financiară substanțială Italiei în domeniul migrației și al gestionării frontierelor. Ca urmare a planului de acțiune din 4 iulie 2017 30 , sprijinul financiar suplimentar imediat, în valoare de 35 milioane EUR acordat Italiei pentru punerea în aplicare a reformelor, a fost depășit cu alocarea unui sprijin de urgență de 39,92 milioane EUR până la sfârșitul anului 2017 pentru consolidarea capacităților din hotspoturi și alte zone de debarcare a migranților. În consecință, sprijinul acordat de UE Italiei până în acest moment se ridică la un total de 189 de milioane EUR. Acest ajutor de urgență completează sprijinul UE acordat programelor naționale ale Italiei în domeniul migrației și al afacerilor interne, care depășește 650 de milioane EUR 31 .

Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă a lansat la 1 februarie 2018 o nouă operațiune, operațiunea comună Themis, care înlocuiește operațiunea comună Triton din zona centrală a Mării Mediterane, pentru a reflecta mai bine evoluția tiparelor de migrație și pentru a preveni criminalitatea transfrontalieră. Navele care participă la operațiunea comună Themis vor continua să salveze vieți în zona centrală a Mării Mediterane. Navele trebuie să participe la toate operaţiunile de căutare și salvare, indiferent de zona operațională, dacă sunt solicitate de Centrul responsabil de coordonarea operațiunilor de salvare pe mare.

-    Libia și regiunea, precum și țările situate de-a lungul rutei

UE a luat măsuri cu privire la condițiile îngrozitoare cu care se confruntă mulți migranți în Libia, precum și cu privire la activitatea intensă de introducere ilegală a migranților, printr-o acțiune de mare amploare vizând abordarea necesităților imediate ale migranților, stabilizarea comunităților de migranți şi sprijinirea migranţilor blocați să se reîntoarcă acasă sau să găsească o cale sigură către Europa în cazul în care au nevoie de protecție.

Numărul persoanelor care au fost ajutate să părăsească Libia a crescut semnificativ de la înființarea Grupului operativ comun al Uniunii Africane, al UE și al Organizației Națiunilor Unite 32 , care a decis să sporească returnările voluntare asistate din Libia (prin intermediul Organizației Internaționale pentru Migrație) 33 și să intensifice evacuările printr-un mecanism de tranzit de urgență (cu ajutorul Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați - UNHCR)). Obiectivele fixate, și anume atingerea unui număr suplimentar de 15 000 de persoane care să beneficieze de programul de returnare voluntară asistată până în februarie 2018 34 și evacuarea a 1 300 de persoane până la începutul anului 2018, au fost îndeplinite. Aceste eforturi vor continua în vederea finalizării evacuării migranților și a persoanelor care au nevoie de protecție internațională aflate în detenție, punând astfel capăt condițiilor dramatice în care sunt ţinute aceste persoane.

Succesul Mecanismului de tranzit de urgență depinde de un proces în două etape în care, în a doua etapă, persoanele care au nevoie de protecție internațională şi care sunt evacuate din Libia, sunt relocate din Niger. Până în prezent, numai 25 de persoane evacuate au fost relocate. Este necesar să se depună eforturi urgente în privința relocării din Niger. Statele membre ar trebui să continue să colaboreze strâns cu UNHCR și să intensifice ritmul punerii în aplicare a angajamentelor asumate, astfel încât să putem evacua din Libia și apoi să putem reloca rapid din Niger cât mai multe persoane. La rândul său, este important ca UNHCR să facă tot posibilul pentru a accelera ritmul în care transmite statelor membre cazurile de relocare.

Lucrările grupului operativ au fost susținute de o misiune de monitorizare comună la Tripoli, în luna februarie, care s-a axat pe eliminarea blocajelor, cum ar fi restricțiile legate de naționalitate. Au fost discutate, împreună cu autoritățile libiene, aspecte precum necesitatea de a soluţiona cazurile de tortură și tratament inuman din centrele de detenție și măsuri vizând eliminarea treptată a sistemului de detenție arbitrară și sistematică a migranților , precum și măsuri de combatere a introducerii ilegale de migranți.

Fondul fiduciar de urgență pentru Africa al UE continuă să joace un rol esențial în activitatea UE. La 26 februarie, s-a convenit luarea unei noi măsuri în ceea ce priveşte returnarea voluntară și evacuarea, sub forma unui nou program în valoare de 115 milioane EUR, care continuă să sprijine Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați și Organizația Internațională pentru Migrație. Cu toate acestea, având în vedere ritmul returnărilor din Libia, fondurile disponibile nu vor putea sprijini reintegrarea migranţilor decât timp de câteva luni. În plus, grație programului privind fluxurile migratorii mixte, care dispune de un buget de 90 de milioane EUR, aceste organizații pot continua să își intensifice prezența la punctele de debarcare și în centrele de detenție, pentru a le oferi migranților și refugiaților asistență medicală și ajutor direct. Ca urmare, 33 000 de migranți în afara și în interiorul centrelor de detenție au beneficiat de asistență directă, cum ar fi primirea de pături, îmbrăcăminte și articole de igienă. În plus, 10 000 de migranți au beneficiat de asistență medicală. De asemenea, s-a acordat asistență pentru peste 3 500 de familii libiene strămutate. Unităţile medicale au primit echipament medical, 35 inclusiv generatoare de energie și ambulanțe 36 . De asemenea, în prezent, se desfăşoară lucrări pentru a ajuta agricultorii locali să mențină producția în zonele afectate și au fost luate măsuri complementare pentru a le permite acestora să își consolideze capacitățile tehnice și să sporească rezilienţa comunităților. Au fost mobilizate fonduri suplimentare pentru a veni în completarea Fondului fiduciar al UE cu scopul de a coopera cu Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului privind un program consacrat situației drepturilor omului în cazul migranților în Libia. De asemenea, există şi alte programe în curs de desfăşurare. Un program de 46,3 milioane EUR pentru a sprijini gestionarea frontierelor de-a lungul graniţelor Libiei, elaborat sub forma unui parteneriat între Comisie și Italia, a fost contractat în decembrie 2017 în cadrul Fondului fiduciar al UE, iar punerea sa în aplicare a demarat. La 7 martie, a fost aprobat un program suplimentar al Fondului fiduciar al UE care să sprijine municipalitățile libiene 37 . Acest program în valoare de 50 milioane EUR va îmbunătăți condițiile de viață ale populației și ale comunităților gazdă vulnerabile prin dezvoltarea capacității municipalităților libiene de a furniza servicii de bază (sănătate, educație, servicii de salubritate, apă curentă). Activitățile vor fi adaptate nevoilor autorităților locale și se vor desfăşura în strânsă coordonare cu Consiliul prezidențial și Guvernul de uniune națională. Acest program a fost dezvoltat în cadrul unui efort depus în comun cu Italia.

Contribuția statelor membre la componenta „Africa de Nord” a Fondului fiduciar al UE a fost vitală. În urma discuțiilor din cadrul Consiliului European, statele membre s-au angajat să aducă contribuții suplimentare în valoare de 158,6 milioane EUR la Fondul fiduciar, în principal pentru a alimenta această componentă. Aceste contribuții, împreună cu fondurile suplimentare puse la dispoziție din bugetul UE, au permis continuarea programelor-cheie în primul trimestru al anului 2018. Cu toate acestea, pe măsură ce proiectele sunt implementate efectiv și își ating capacitatea inițială maximă, ele vor trebui extinse - acest lucru ar viza domenii precum returnarea voluntară asistată, protecția, gestionarea frontierelor și sprijinul acordat municipalităților. Prin urmare, vor fi necesare resurse suplimentare, în special din bugetele statelor membre, dar și din bugetul UE: actualul flux de proiecte pentru 2018 şi proiectele de succes existente, despre care se poate preconiza că vor fi extinse în 2019, se ridică la 390 de milioane EUR; chiar dacă suma de aproximativ 165 de milioane EUR este alocată acestei componente, rămâne un deficit de finanțare de 225 de milioane EUR. Trebuie remarcat faptul că acest lucru vizează activitățile direct relevante pentru Libia, însă activităţile din cadrul celorlalte două componente, precum cele referitoare la reintegrare, au un impact major asupra eficacității acțiunii UE în Libia.

Eforturile UE de a sprijini Gărzile de Coastă din Libia continuă. Operațiunea Sophia a instruit până în prezent aproximativ 201 membri ai personalului Gărzii de coastă libiene, inclusiv 5 echipaje de pe șalupele de patrulare, în cadrul unei combinații de activități de formare pe mare și pe uscat. În prezent se lucrează la planificarea continuării instruirii pe uscat în cursul anului 2018, precum și la consolidarea monitorizării, prima raportare fiind finalizată la începutul lunii martie 2018. În cadrul Rețelei mediteraneene Seahorse, Malta a oferi formare pentru operațiunile de căutare și salvare a persoanelor, iar Italia va furniza o altă formare în acest sens. Înființarea unei rețele securizate de comunicare în Marea Mediterană pentru schimbul de informații privind migrația neregulamentară pe mare se află în prezent în etapa finală, rețeaua urmând să fie operațională în a doua jumătate a anului 2018. UE sprijină, de asemenea, cooperarea dintre Garda de coastă italiană și Garda de coastă libiană pentru a evalua capacitățile în domeniul căutării și salvării și pentru a realiza un studiu de fezabilitate cu privire la înființarea unui Centru libian de coordonare a operațiunilor de salvare pe mare.

Continuă şi activitățile privind îmbunătățirea colectării și a schimbului de informații între toate organismele UE. Un proiect-pilot a fost creat pentru a ajuta personalul agențiilor UE și al EUNAVFOR MED operația SOPHIA să colaboreze în mod direct în cadrul unei celule specializate în informații privind criminalitatea, ce ar urma să fie situată în cadrul operaţiei, pentru a optimiza utilizarea informațiilor colectate de către operația SOPHIA pentru prevenirea, cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor, în conformitate cu mandatele legale relevante. Misiunea UE de asistență la frontieră în Libia are o prezenţă sporadică la Tripoli, unde a detaşat, prin rotaţie, o echipă operațională formată din cinci membrii. În cursul anului 2017, aceasta s-a implicat din ce în ce mai mult alături de autoritățile libiene, inclusiv acordând sprijin autorităților libiene în elaborarea unor reforme referitoare la gestionarea frontierelor acestei țări. Această prezență va fi consolidată treptat, de îndată ce condițiile de securitate vor permite acest lucru.

UE continuă să depună eforturi în vederea realizării unei tranziţii politice care să fie favorabilă incluziunii în Libia, în conformitate cu concluziile Consiliului din iulie 2017 38 .

-    Țările de-a lungul rutei migratorii

Continuă cooperarea cu țările de tranzit și de origine pe rutele de migrație din Africa. În decembrie 2017, au fost convenite alte 28 de programe în cadrul Fondului fiduciar al UE pentru Africa, în valoare totală de 468,27 milioane EUR. Acțiunea include proiecte de consolidare a rezilienţei comunităților vulnerabile și de creare de locuri de muncă - inclusiv pentru tineri și pentru comunitățile-gazdă - precum și de combatere a introducerii ilegale de migranți și a traficului de fiinţe umane. Cele mai recente programe, convenite în februarie 2018, se axează pe protejarea migranților în regiunea Sahel, pe sprijinirea returnărilor voluntare asistate din Libia, pe reintegrarea durabilă a migranților, pe evacuarea și pe sprijinul acordat relocării, precum și pe reintegrarea durabilă a migranților care se întorc în Etiopia.

Continuarea activității prin intermediul Fondului fiduciar UE este esențială. În total, Fondul fiduciar a aprobat, în prezent, 147 de programe pentru cele trei componente (Sahel și Lacul Ciad, Cornul Africii și Africa de Nord) pentru un total de peste 2,5 miliarde EUR, cu contracte semnate pentru puțin peste 1,5 miliarde EUR. În timp ce componenta „Africa de Nord” a reprezentat cea mai urgentă prioritate în cursul anului 2017, este, de asemenea, primordial ca pentru o strategie globală să se continue lucrările referitoare la alte componente. Fluxul de proiecte viitoare pentru componentele „Sahel și Lacul Ciad” este estimat la 775 milioane EUR, cu 201 milioane EUR garantate până în prezent. Fluxul de proiecte viitoare pentru componenta „Cornul Africii” este estimat la 904 milioane EUR, în timp ce resursele disponibile se ridică la 469 milioane EUR 39 . Acest lucru sugerează că, pentru cele două componente, există un deficit de finanțare cumulat de aproximativ 1 miliard EUR pentru perioada 2018-2019. Proiectele în curs de elaborare se axează pe sprijinirea dialogului privind migrația, pe accesul la serviciile de bază, pe protecția și nevoile de dezvoltare pe termen lung ale refugiaților, pe prevenirea traficului de fiinţe umane și a introducerii ilegale de migranți, precum și pe reintegrarea migranților după întoarcerea acestora. În timp ce aceste două componente se bazează pe Fondul european de dezvoltare, precum și pe bugetul UE, se constată, de asemenea, că presiunea asupra finanțării aferente migrației se resimte la nivelul diferitelor componente acoperite de Fondul fiduciar și că actualele fonduri și rezerve disponibile ale UE nu vor fi suficiente pentru a răspunde nevoilor identificate.

Între timp, instituțiile financiare partenere și-au manifestat interesul puternic pentru Planul de investiții externe și Fondul european pentru dezvoltare durabilă. Răspunsul la prima invitație de participare Programele de investiții propuse în cadrul primelor două componente de investiții „Energie durabilă și conectivitate” și „Finanţarea microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici și mijlocii” ale Fondului de garantare a depășit cu mult așteptările. Valoarea propunerilor primite depășește deja capacitatea totală a Fondului de garantare pentru toate cele cinci componente de investiții. Fondul de garantare a atras și interesul unor terţe părți, cum ar fi Fundația Bill și Melinda Gates, care a anunțat recent angajamentul de a contribui cu 50 de milioane USD. Vor fi totuşi necesare contribuții suplimentare la garanţie pentru a acoperi nevoile. Sprijinul UE pentru operațiunile de finanțare mixtă în 2017, care acoperă domenii precum transporturile, energia, mediul, agricultura, dezvoltarea urbană și întreprinderile locale, ar trebui să deblocheze în total aproximativ 9,6 miliarde EUR de investiții publice și private, inclusiv 5,6 miliarde EUR în 30 de proiecte majore în Africa Subsahariană. În consecință, trebuie luată în calcul o majorare a finanțării în cadrul Planului de investiții externe. Contribuțiile statelor membre la această finanțare va fi esențială pentru a ține pasul cu cererea în creştere.

Finanțarea este esențială pentru ca impactul să poată persista pe teren. De exemplu, sprijinul acordat de UE Nigerului a fost esențial pentru eforturile depuse de această țară în vederea reducerii numărului de migranți în situație neregulamentară care tranzitează Agadez. Cifrele au scăzut de la 340 pe zi, în medie, în 2016 la 40-50 pe zi în 2017. Echipa comună de anchetă pentru consolidarea capacităților operaționale și judiciare ale poliției din Niger funcţionează pe deplin. Astfel, în 2017, ministerul public a înregistrat 76 de acuzații referitoare la infracțiuni legate de traficul de fiinţe umane sau de introducerea ilegală de migranți. De asemenea, aceasta a dus la eliminarea a 7 reţele criminale naţionale și a 12 rețele criminale internaționale, precum și la confiscarea a 29 de vehicule și a 6 motociclete. Sprijinul destinat reproducerii unor forme similare de cooperare între UE şi autorităţile ţărilor terţe în materie de asigurare a respectării legii împotriva introducerii ilegale de migranţi este implementat prin intermediul unei cereri specifice de granturi care vizează regiunea Africii de Nord. În paralel, UE acordă sprijin pentru venit comunităților locale din nordul Nigerului pentru a le furniza acestora surse alternative de venituri în locul celor provenite de pe urma introducerii ilegale de migranți. Începând cu noiembrie 2017, Misiunea PSAC a Uniunii Europene în Niger „EUCAP Sahel Niger” a efectuat vizite regulate în regiune pentru a cartografia fluxurile de migrație neregulamentară, pentru a analiza tendințele și rutele, pentru a evalua nevoile, a implementa proiecte și a furniza instruire și echipamente. Misiunea a fost consolidată pentru a-și extinde activitatea împotriva introducerii ilegale de migranți și a traficului de ființe umane, droguri și arme. Aceste lucrări vor fi dezbătute în cadrul unei conferințe ministeriale convocată la 16 martie de guvernul din Niger, care implică țările din Sahel, UE și o serie de state membre.

UE, Uniunea Africană și G5 Sahel 40 au organizat o Conferință internațională la nivel înalt privind securitatea și dezvoltarea în Sahel, la data de 23 februarie 2018, la Bruxelles, cu ocazia căreia s-au reunit 32 de șefi de stat și de guvern din Uniunea Europeană și din G5 Sahel, alături de Organizația Națiunilor Unite, Uniunea Africană și numeroși alți parteneri. Aceasta s-a axat pe stabilitatea și stabilizarea zonelor fragile, periferice și transfrontaliere din regiunea Sahel. În urma sprijinului acordat de UE Forței comune G5 Sahel, în valoare de 50 de milioane EUR în 2017, prin intermediul Instrumentului financiar pentru pace în Africa, UE s-a angajat, în cadrul conferinței, să furnizeze încă 50 de milioane EUR pentru sprijinirea activităţilor de combatere a terorismului, a traficului de droguri, a introducerii ilegale de migranți și a traficului de ființe umane. Ca urmare a conferinței, o sumă totală de 414 milioane EUR a fost angajată pentru susținerea Forței Întrunite G5 Sahel, care va continua să primească un sprijin suplimentar, de asemenea, din partea celor trei misiuni de securitate și apărare comună din regiunea Sahel.

De asemenea, eforturile de combatere a rețelelor de introducere ilegală a migranţilor din Cornul Africii au fost intensificate prin dezvoltarea continuă a Centrului operațional regional din cadrul procesului de la Khartoum, finanțat prin Fondul fiduciar pentru Africa al UE, al cărui obiectiv este consolidarea investigațiilor comune efectuate de țările din Cornul Africii și de alte țări. Se depun eforturi pentru pregătirea infrastructurii, stabilirea temeiului juridic și identificarea personalului care să acționeze în calitate de puncte de contact și ofițeri de legătură.

Dialogul UE-Egipt privind migrația, lansat la Cairo în decembrie 2017, oferă posibilitatea de a dezvolta o relaţie de cooperare mai puternică și mai strategică în domeniul migrației, ca parte a priorităților parteneriatului UE-Egipt 2017-2020. Un proiect, care se înscrie în programul de 60 de milioane EUR convenit în octombrie 2017, a fost semnat, iar Comisia Europeană lucrează activ pentru a demara implementarea acestuia. Autoritățile egiptene au fost, de asemenea, implicate în mod activ la nivel tehnic, iar posibilitatea de cooperare cu Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă este analizată.

Tunisia este în prezent una dintre principalele țări de origine ale migranților care sosesc pe ruta central-mediteraneeană. Dialogul s-a intensificat şi negocierile au fost relansate privind acordurile de facilitare a eliberării vizelor și de readmisie. Tunisia beneficiază de o gamă largă de programe de cooperare bilaterale și regionale ale UE, inclusiv de acțiuni finanțate din Fondul fiduciar al UE. O platformă de cooperare privind introducerea ilegală de migranți a fost lansat la 22 februarie pentru a sprijini cooperarea consolidată cu autoritățile locale din regiune.

La nivel regional, la sfârșitul anului 2017, a fost semnat acordul de grant pentru programele regionale de dezvoltare și protecție pentru Africa de Nord din cadrul Fondului pentru azil, migrație și integrare. Acest program acoperă Libia, Egipt, Algeria, Maroc și Tunisia și include un proiect implementat de Agenția Națiunilor Unite pentru Refugiați din Libia, care vizează, în special, îmbunătățirea oportunităților de relocare a refugiaților vulnerabili 41 .

Ruta vest-mediteraneeană

Marocul depune eforturi pentru a preveni migrația neregulamentară prin cooperarea în materie de supraveghere a frontierelor, în special cu Spania. Vizita comisarului Avramopoulos la Rabat în noiembrie 2017 a oferit o oportunitate de relansare a cooperării în vederea pregătirii unui pachet de asistență pentru consolidarea capacităților de gestionare a frontierelor. Acesta se va baza pe finanțarea acordată deja de UE pentru sprijinirea politicilor în materie de migrație ale Marocului (35 de milioane EUR alocate în decembrie 2017, prima tranșă fiind imediat plătită). În plus, Fondul fiduciar al UE a adoptat un nou program (4,58 milioane EUR) în decembrie 2017 pentru consolidarea protecției și rezistenţei migranților și a refugiaților, a persoanelor strămutate și a comunităților-gazdă din Maroc. Acest program — care este în concordanță cu Strategia națională a Marocului privind migrația — va ajuta actorii societății civile să asigure sensibilizarea migranților cu privire la drepturile lor și la accesul la consiliere juridică, promovând totodată integrarea migranților în societatea marocană. În decursul discuțiilor privind migraţia din noiembrie, Maroc a acceptat, de asemenea, să relanseze negocierile privind acordul de readmisie.

În ceea ce privește Algeria, numărul de migranți cu naționalitate algeriană care sosesc neregulamentar în Europa a crescut, deși cifrele rămân scăzute în termeni absoluți. Algeria rămâne, totuşi, o țară importantă de tranzit pentru migranții în situație neregulamentară care încearcă să ajungă în Maroc și Libia, iar datele recente indică o deplasare a rutelor migratorii din Mali și Niger către Algeria. Nevoia de a intensifica dialogul și cooperarea în materie de migrație și de mobilitate a fost abordată cu ocazia reuniunii Comitetului de asociere din decembrie 2017 și un al patrulea dialog informal privind migrația a avut loc la data de 28 februarie între UE și Algeria. Pentru moment, Algeria participă la programe regionale privind migrația (de exemplu, programul regional de dezvoltare regională și de protecție pentru Africa de Nord, Euromed Migrație), însă cooperarea cu UE nu a fost transpusă încă în acțiuni specifice fiecărei țări sau în proiecte finanțate în cadrul Fondului fiduciar al UE pentru Africa.

4.RETURNARE ȘI READMISIE

Obiectivul stabilit în foaia de parcurs a Comisiei din decembrie 2017 de a ajunge la un acord cu trei țări partenere privind modalitățile de returnare și de readmisie a fost atins. După încheierea acordului privind procedurile standard de operare în materie de returnare convenit cu Bangladesh, au fost încheiate acorduri similare cu alte două țări-cheie din Africa Subsahariană și cu o țară din Africa de Est. Toate aceste acorduri sunt în curs de implementare. Sunt identificate obstacolele tehnice și soluțiile adecvate pentru a putea accelera punerea în aplicare a măsurilor concrete, cum ar fi misiunile de identificare și operațiunile comune de returnare. Se depun eforturi pentru încheierea mai multor înţelegeri practice sau acorduri de sine stătătoare de readmisie cu țări din Africa Subsahariană, în strânsă cooperare cu statele membre, prin mobilizarea tuturor pârghiilor și a instrumentelor, dacă este necesar.

Cooperarea bilaterală în acest domeniu s-a intensificat cu țările din Asia. Tematica migrației a fost discutată în cadrul primei reuniuni a comitetului mixt UE-Afganistan din data de 8 februarie 2018; un alt subiect abordat a fost importanța combinării eficace a procesului de returnare și a reintegrării. Procedurile standard de operare convenite cu Bangladesh sunt în curs de aplicare, iar o serie de întâlniri, care au avut loc după prima întrunire a Grupului de lucru comun UE-Bangladesh din decembrie 2017, au contribuit la soluționarea unor aspecte legate de implementare: procesul își urmează cursul stabilit, iar returnările sunt în curs. În ceea ce priveşte Pakistanul, s-au înregistrat progrese satisfăcătoare privind crearea unei platforme electronice pentru prelucrarea cererilor de readmisie. Există contacte în vederea pregătirii eventualei inițieri a dialogurilor privind migrația cu Iranul și cu alte țări-cheie.

Aceste discuții sunt susținute cu sprijin practic. În decembrie 2017, toate programele care sprijină reintegrarea persoanelor returnate în Afganistan și Bangladesh în cadrul măsurii speciale adoptate de Comisie erau în derulare. Cel mai mare program de asistenţă pentru Afganistan (39 de milioane EUR) a fost demarat la sfârșitul anului 2017; acesta cuprinde un ajutor pentru dezvoltarea și punerea în aplicare a unui cadru politic pentru persoanele returnate și pentru persoanele strămutate în interiorul țării, precum și pentru planurile de acțiune regionale destinate reintegrării. Până la sfârșitul lunii februarie 2018, 406 persoane returnate în Afganistan au beneficiat de asistență de primire post-sosire, inclusiv de asistenţă medicală și psihosocială, de transportul ulterior către destinația lor finală, precum și de cazare temporară. În curând vor fi implementate activități de dezvoltare la nivel de comunitate. Aceste acțiuni vor fi, de asemenea, consolidate prin măsurile speciale adoptate în septembrie 2017, în valoare de 196 de milioane EUR, pentru a sprijini dialogurile privind migrația cu Afganistan, Pakistan, Iran, Irak și Bangladesh în vederea soluţionării provocărilor pe termen scurt, mediu și lung reprezentate de migrație și de strămutarea forțată prelungită în Asia și în Orientul Mijlociu.

Negocierile privind facilitarea acordării vizelor și acordurile de readmisie au continuat, de asemenea, cu Tunisia (a doua rundă a avut loc pe 28 noiembrie 2017, iar a treia rundă este programată pentru luna aprilie) și cu China (prima rundă). În decursul discuțiilor privind migraţia din noiembrie 2017, Maroc a acceptat, de asemenea, să relanseze negocierile privind acordul de readmisie, suspendate în ultimii trei ani. Comisia a dispus, încă din 2002, de un mandat pentru a negocia un acord de readmisie cu Algeria, dar negocierile nu au progresat deloc.

Un număr din ce în ce mai mare de operațiuni de returnare au fost susținute de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă. Începând cu jumătatea lunii octombrie 2017, s-au înregistrat 135 de operațiuni de returnare, cu sprijinul agenției, care vizează peste 5 000 de persoane. Principalele țări implicate au fost cele din Balcanii de Vest, precum și Tunisia, Georgia și Pakistan, în timp ce țările care au participat la cel mai mare număr de operațiuni au fost Germania, Italia, Franța, Belgia și Austria. 42 . Sprijinul acordat de agenție statelor membre în operațiunile de returnare va continua să fie consolidat suplimentar. Activitatea agenției include cartografierea capacităților și a nevoilor statelor membre în materie de returnare, detaşarea unor ofițeri de legătură în statele membre și inițierea, chiar de către agenţie, a unor operațiuni de returnare. O reuniune la nivel înalt cu statele membre pe tema returnării a avut loc în ianuarie 2018. Scopul acestei reuniuni a fost să încurajeze statele membre să valorifice pe deplin diferitele opțiuni care li se oferă în acest sens. În paralel, Comisia a sprijinit o inițiativă specifică a statelor membre de a elabora o abordare europeană pentru returnarea și reintegrarea migranţilor prin intermediul Rețelei europene pentru returnare și reintegrare, incluzând şi un sprijin financiar în valoare de 15 milioane EUR. Rețeaua va fi pe deplin operațională până în vara anului 2018 şi va fi condusă de Țările de Jos, cu participarea a altor 13 state membre și două țări asociate. Aceste eforturi trebuie să continue să îndeplinească obiectivele prevăzute în foaia de parcurs a Comisiei din decembrie 2017.

În plus, proiectele actuale în materie de returnare și reintegrare, cum ar fi Iniţiativa privind gestionarea integrată europeană a returnărilor și Rețeaua europeană a ofițerilor de legătură pentru returnare, au fost consolidate recent prin finanțare suplimentară pentru a putea răspunde unei cereri mai mari. Informațiile statistice precise și rapide pot juca un rol important în stimularea progreselor în domeniul gestionării returnărilor și a readmisiilor. Există încă deficiențe și întârzieri substanțiale în ceea ce privește punerea la dispoziție a unor astfel de statistici de către statele membre. Comisia are în vedere modificarea normelor UE privind colectarea și periodicitatea statisticilor privind migrația și protecția internațională, pentru a asigura o imagine cuprinzătoare și pentru a soluţiona unele dintre deficiențele identificate.

În contextul propunerii sale de modificare a Codului de vize, Comisia propune astăzi să se consolideze utilizarea politicii vizelor ca instrument pentru realizarea de progrese în ceea ce privește cooperarea în materie de returnare și readmisie cu țările terțe. Se vor stabili condiții mai stricte pentru prelucrarea cererilor de viză pentru cetăţenii țărilor din afara UE care nu cooperează satisfăcător în cazurile de returnare și readmisie.

5.CONSOLIDAREA GESTIONĂRII FRONTIERELOR EXTERNE

Modernizarea gestionării frontierelor externe face parte din foaia de parcurs din decembrie 2017. Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă sprijină în continuare statele membre prin operațiuni comune pe principalele rute migratorii din estul, centrul și vestul Mării Mediterane, precum și pe ruta Balcanilor de Vest, prin mobilizarea a peste 1 350 de polițiști de frontieră și a altor categorii de personal.

S-au identificat lacune grave în ceea ce privește angajamentele pentru activitățile operaționale din 2018. Angajamentele asumate ar acoperi numai 49 % din experți și 44 % din mijloacele tehnice necesare activităților desfășurate la frontierele terestre. Pentru operațiunile de la frontierele maritime, 85 % din necesarul de experți și numai 51 % din necesarul de mijloace tehnice pot fi puse la dispoziție. Aceste deficiențe considerabile riscă să limiteze grav implementarea activităților planificate pentru anul 2018. Agenția va organiza în curând o întâlnire la nivel înalt cu statele membre și cu Comisia pentru a îmbunătăți procesul de asumare a angajamentelor.

Capacitatea permanentă totală a rezervei obligatorii pentru reacție rapidă a aproape atinsă, 27 state membre desemnând 1 481 din cei 1 500 de polițiști de frontieră necesari, ceea ce reprezintă 99 % din componența necesară a rezervei.

Din păcate, deși anumite angajamente suplimentare au fost confirmate, nu s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește rezerva de echipamente pentru reacție rapidă. Fondurile UE rămân disponibile pentru echipamentele care ar trebui să contribuie ulterior la nevoile agenției. În plus față de cele 208 milioane EUR disponibile în 2015 și 2017, Comisia ia în calcul efectuarea de alocări de resurse suplimentare în 2018 pentru statele membre în acest sens. Cu toate acestea, statele membre ar trebui să își intensifice acum eforturile în vederea implementării fondurilor alocate în trecut, astfel încât aceste active să poată aduce o contribuție importantă la soluţionarea deficiențelor existente.

Un domeniu-cheie al activității agenției este elaborarea de evaluări ale vulnerabilității în scopul identificării posibilelor deficiențe din cadrul controalelor la frontierele statelor membre. Până în prezent, din cele 37 de recomandări formulate în 2017, numai şase au fost raportate ca fiind finalizate. Statele membre trebuie să pună în aplicare toate recomandările formulate în 2017, iar agenția trebuie să implementeze un mecanism eficace de monitorizare pentru a asigura punerea în aplicare deplină a acestora. Agenția efectuează, în prezent, ciclul de evaluare a vulnerabilității pentru 2018.

Regulamentul privind poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european 43 definește conceptul de gestionare integrată a frontierelor europene și solicită agenției să stabilească o strategie tehnică și operațională pentru gestionarea integrată a frontierelor europene. În acest scop, în cursul anului 2017, 44 Comisia a organizat întâlniri specifice cu Parlamentul European și cu statele membre; acestea au alimentat procesul de identificare a principalelor elemente referitoare la elaborarea Strategiei privind gestionarea europeană integrată a frontierelor.
În etapa următoare a acestui proces, elementele principale pentru elaborarea Strategiei privind gestionarea europeană integrată a frontierelor, prezentate în anexa 6, nu ar trebui să reprezinte numai orientări pentru pregătirea strategiei tehnice și operaționale privind gestionarea europeană integrată a frontierelor de către Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă și a strategiilor naționale de către statele membre, ci ar trebui să ofere, de asemenea, o contribuție suplimentară la reflecțiile asupra scenariilor posibile de dezvoltare viitoare a poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european, astfel cum se prevede în Comunicarea Comisiei privind viitorul cadru financiar multianual. 45 . Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă ar trebui să depună eforturi pentru a institui o strategie tehnică și operațională, iar autoritățile naționale ar trebui să înceapă să își elaboreze propriile strategii naționale pentru gestionarea integrată a frontierelor.

În ultimele luni, UE a făcut progrese în ceea ce priveşte lucrările la două noi sisteme IT importante în domeniul gestionării frontierelor externe. În primul rând, în decembrie 2017 a intrat în vigoare Regulamentul privind sistemul de intrare / ieșire, iar Comisia se așteaptă ca acesta să fie pe deplin operațional la sfârșitul anului 2020. În al doilea rând, negocierile interinstituționale referitoare la instituirea unui sistem al UE de informații și de autorizare privind călătoriile au înregistrat progrese importante. Acest sistem va permite evaluarea prealabilă a securității,a migrației neregulamentare și a sănătății publice înainte ca persoanele care călătoresc fără viză să ajungă în spațiul Schengen. Acest lucru ar permite sistemului să devină operațional la scurt timp după ce sistemul de intrare/ieșire ar începe să funcționeze. În același timp, Parlamentul European și Consiliul avansează în ceea ce privește discuțiile referitoare la interoperabilitatea sistemelor de gestionare a frontierelor, a migrației și a securității.

Etapele următoare: ·Statele membre relevante trebuie să pună în aplicare rapid și să dea curs în întregime recomandărilor făcute în cadrul evaluărilor vulnerabilității pentru anul 2017. ·Statele membre trebuie să remedieze, fără întârziere, deficienţele privind angajamentele pentru activitățile operaționale planificate în 2018, coordonate de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă la frontierele externe ale UE; ·Pe baza elementelor principale stabilite în anexa 6, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă trebuie să stabilească în lunile următoare o strategie tehnică și operațională pentru gestionarea europeană integrată a frontierelor, iar statele membre trebuie să asigure implementarea strategiilor naționale corespunzătoare.

6.TRANSFERUL, RELOCAREA ȘI ALTE CĂI LEGALE

Transferul solicitanților eligibili de către statele membre reprezintă o contribuție neprețuită care vine în ajutorul persoanelor care au nevoie de protecție internațională și care reduce presiunea asupra sistemelor de azil din statele membre care primesc mulți refugiați. La peste doi ani de la înfiinţare, mecanismul de transfer al UE s-a dovedit a fi o reușită, ajutând refugiații să înceapă o viață nouă și asigurând o mai bună împărţire a responsabilităţii între statele membre — peste 96 % dintre toți solicitanții eligibili pentru transfer înregistrați de către Italia și Grecia au fost transferați. Comisia a reamintit tuturor statelor membre de obligațiile lor legale și a făcut apel la acele state membre, care nu au luat încă parte la procesul de transfer, să facă acest lucru fără întârziere. Comisia a inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în iulie 2016 și a decis în data de 7 decembrie 2017, să sesizeze Curtea de Justiţie a UE în privinţa Republicii Cehe, Ungariei și Poloniei, deoarece cele trei state membre şi-au încălcat obligațiile legale.

Relocarea permite UE și statelor sale membre să îndeplinească atât imperativul de a-i ajuta pe cei care au nevoie de protecție internațională, cât și obiectivul de a reduce stimulentele pentru migrația neregulamentară. Din cele 22 504 de relocări convenite în 2015 46 , peste 86% au fost finalizate până la 8 decembrie 2017, dată la care trebuia să expire sprijinul financiar acordat acestui mecanism. Un număr de 19 432 de persoane cu nevoie de protecție internațională, în special din Turcia, Iordania și Liban, dar și din alte țări terțe, au fost relocate în 21 de state membre și patru ţări asociate 47 .

Ca urmare a recomandării Comisiei din septembrie 2017 48 , noul sistem pentru relocarea până la 31 octombrie 2019 a cel puțin 50 000 de persoane care necesită protecție internațională, susținut de 500 de milioane EUR din bugetul UE, va oferi un nou imbold eforturilor UE în materie de relocare. Răspunsul statelor membre la respectiva recomandare a fost pozitiv, fiind primite până în prezent aproape 40 000 de angajamente din partea a 19 state membre 49 , ceea ce reprezintă, până în prezent, cel mai mare angajament colectiv al UE și al statelor membre în ceea ce privește relocarea. În prezent, o atenție deosebită este necesară pentru relocările din regiunile prioritare, cum ar fi Turcia, Iordania, Liban și țările africane de-a lungul rutei central-mediteraneene. În special, statele membre au indicat peste 27 000 de angajamente de relocare a sirienilor din Turcia, Iordania și Liban și circa 7 000 pentru relocare din țările situate de-a lungul rutei central-mediteraneene. Zece state membre au relocat deja 1 855 de persoane în cadrul acestui nou mecanism UE de relocare 50 . Comisia invită celelalte state membre să-şi prezinte angajamentele pentru atingerea obiectivului stabilit de 50 000 de persoane.

Comisia invită statele membre să pună în aplicare, până în luna octombrie, 50 % din angajamentele asumate, conform obiectivului stabilit în foaia de parcurs din luna decembrie. Ar trebui să se onoreze în mod constant angajamentele de relocare pentru toate regiunile prioritare, acordându-se totodată o atenție imperioasă relocării persoanelor evacuate din Libia în Niger prin intermediul Mecanismului de tranzit de urgență.

 Numărul total al persoanelor relocate în cadrul tuturor mecanismelor UE de relocare de la lansare, inclusiv din Siria care au fost relocate din Turcia în conformitate cu Declarația UE­Turcia, este de 29 314. 

Proiecte-pilot axate pe migrația legală sunt elaborate de către Comisie şi mai multe state membre care și-au exprimat interesul de a include atât mecanisme de migrație temporară, cât și mecanisme de migrație pe termen lung, în funcție de nevoile și ofertele pieței forței de muncă în statele membre și în anumite țări terțe. Comisia invită statele membre să prezinte propuneri concrete în vederea demarării discuțiilor cu țările terțe selectate, axându-se, din punct de vedere geografic, pe țările africane.

În ceea ce privește propunerea privind Cartea albastră a UE, eforturile de a găsi un compromis care să aducă valoare adăugată reală la îndeplinirea obiectivului comun de a atrage muncitori cu înaltă calificare, trebuie să continue în cadrul Parlamentului European și al Consiliului.

Pentru a promova în continuare integrarea pe piața muncii, Comisia și partenerii sociali și economici europeni au semnat un parteneriat pentru integrare 51 în decembrie 2017. Parteneriatul stabilește principiile și angajamentele cheie ale Comisiei și ale partenerilor economici și sociali de a sprijini și consolida oportunitățile de integrare pe piața muncii a refugiaților și a migranților care locuiesc legal în UE. În plus, Comisia va implica partenerii economici și sociali în activități de învățare reciprocă în acest domeniu. În cadrul acestui parteneriat, Comisia a lansat Instrumentul UE de stabilire a profilului de competențe al resortisanților din țările terțe. 52 . Acest editor de competențe online este acum disponibil în toate limbile UE, precum și în principalele limbi ale țărilor de origine. 53 . Acesta contribuie la cartografierea competențelor individuale și a lacunelor în materie de competențe ale persoanelor, oferind totodată sprijin pentru o integrare reușită a acestora pe piața forței de muncă. Un bilanţ va fi întocmit la sfârșitul anului 2018 pentru a măsura progresele realizate.

În data de 24 ianuarie 2018, Comisia a lansat un „set de instrumente privind utilizarea fondurilor UE pentru integrarea persoanelor care provin din familii de migranți” 54 pentru a sprijini autoritățile naționale și regionale la utilizarea mai bună a fondurilor UE pentru implementarea politicii acestora de integrare, în special în ceea ce priveşte recepția, educația, găsirea unui loc de muncă, furnizarea de cazare și accesul la serviciile publice.

7.CONCLUZII ȘI ETAPE URMĂTOARE

În decembrie 2017, Comisia a stabilit o foaie de parcurs referitoare la modalitatea de a ajunge la un acord, până în iunie 2018, asupra unui pachet cuprinzător privind migrația. Crearea unui sistem solid și cuprinzător de azil în UE rămâne un obiectiv mai important ca niciodată - unul care să fie în măsură să reziste unor crize viitoare și care să se bazeze pe solidaritate și pe responsabilitate. Acest lucru subliniază necesitatea de a stabili şi de a implementa o reformă a sistemului european comun de azil, precum și necesitatea de a menţine dinamica în vederea implementării măsurilor definite în luna decembrie.

Prezentul raport ilustrează marea varietate de măsuri finanțate atât din bugetul UE, cât și din bugetele statelor membre pentru a asigura o aplicare efectivă a tuturor componentelor Agendei europene privind migrația. Această finanțare a fost esențială pentru furnizarea unei asistențe reale pentru milioane de refugiați în Turcia, pentru gestionarea migrației dinspre și în Libia și pentru colaborarea cu parteneri din întreaga lume cu privire la abordarea cauzelor profunde ale migrației, la combaterea introducerii ilegale de migranţi şi a traficului ilegal de fiinţe umane și la consolidarea sistemelor naționale de gestionare a fenomenului migrației.

În perspectivă, gama largă de măsuri întreprinse de UE, care recurge deja în cea mai mare măsură cu putință la flexibilitatea bugetului său, ca parte a politicii sale externe privind migrația, va trebui să continue și va necesita o finanțare adecvată. Pentru a face acest lucru, ar trebui să existe o corelație între finanțarea de la bugetul UE și contribuțiile de la bugetele statelor membre; un parteneriat în materie de finanțare este o condiție prealabilă pentru un parteneriat în materie de guvernanță.

Uniunea și statele sale membre se confruntă, în prezent, cu nevoia imperioasă de a finanța a doua tranșă a Instrumentului pentru refugiații din Turcia, în valoare totală de 3 miliarde EUR. Contribuția Uniunii, pe care Comisia o propune astăzi, în valoare de 1 miliard EUR din bugetul UE va depăși cu mult marjele disponibile în cadrul rubricii bugetare „Acțiune externă”. O contribuție mai mare din partea bugetului Uniunii va frâna capacitatea acesteia de a continua să finanțeze cu eficacitate alte programe legate de migrație și, în sens mai larg, să facă față altor priorități aferente politicii externe în viitor. În acest sens, raportul scoate în evidență deficienţele de finanţare privind componenta „Africa de Nord” a Fondului fiduciar al UE, precum și componentele „Sahel și Lacul Ciad” și „Cornul Africii”, care vor necesita, de asemenea, mobilizarea, în lunile următoare, a unor fonduri suplimentare acordate, în comun, de UE și de statele membre; necesitatea de a sprijini activitățile întreprinse ca urmare a Conferinței privind Siria din aprilie 2017; precum și necesitatea de a răspunde unei cereri puternice de garanții în cadrul Planului de investiții externe.

În concluzie, ajungerea la un acord cu privire la o a doua tranșă a Instrumentului pentru refugiații din Turcia, pe aceeași bază ca și prima tranșă, va fi un indiciu puternic al faptului că statele membre lucrează în parteneriat cu UE și își mențin hotărârea de a implementa o politică solidă și eficace în materie de migrație.

(1)

     COM (2017) 211 final, 12.4.2017. Comisia va actualiza periodic online o prezentare generală a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor prevăzute în Comunicarea privind protecția copiilor migranţi: https://ec.europa.eu/info/strategy/justice-and-fundamental-rights/rights-child/children-migration_en. 

(2)

     COM(2017) 669 final, 15.11.2017.

(3)

     COM(2017) 820 final, 7.12.2017.

(4)

     Date furnizate de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă.

(5)

     Date furnizate de Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF).

(6)

     Date furnizate de Biroul European de Sprijin pentru Azil.

(7)

     Date furnizate de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă.

(8)

     Date furnizate de Poliția elenă.

(9)

     O creștere de 25 % în perioada ianuarie-noiembrie 2017 în comparație cu aceeași perioadă din 2016 (sursa: Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă).

(10)

     COM(2016) 385 final, 7.6.2016.

(11)

     http://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2017/01/03-malta-declaration/

(12)

     Sursă: Proiectul referitor la migranții dispăruți, inițiat de OIM (https://missingmigrants.iom.int/region/mediterranean).

(13)

     Date furnizate de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă. Cifrele pentru lunile ianuarie și februarie 2018 includ sosirile pe ruta vest-mediteraneeană pe mare și pe ruta atlantică.

(14)

     Această situație vizează în principal Irlanda (131) și Germania (18). În plus, autoritățile elene încă așteaptă răspunsul din partea Germaniei cu privire la alți 20 de solicitanți.

(15)

     Instituit prin Regulamentul (UE) nr. 2016/369 al Consiliului din 15 martie 2016 privind furnizarea sprijinului de urgență pe teritoriul Uniunii

(16)

     Evaluarea conceptului de ofițer invitat al Europol vizând detaşările în Grecia și Italia a fost efectuată de o echipă care include reprezentanți ai Europol, ai Comisiei și ai mai multor state membre (Grecia și Italia implicit, Bulgaria, Franța, Germania, Polonia și Țările de Jos). La 13 decembrie 2017, Consiliul de administrație al Europol a aprobat raportul final de evaluare și a acceptat ca Europol să elaboreze un plan de acțiune pentru a ține seama de recomandările propuse în acesta.

(17)

     Sursă: Proiectul referitor la migranții dispăruți inițiat de OIM (https://missingmigrants.iom.int/region/mediterranean).

(18)

 Detaliile complete se pot obține consultând tabelul proiectelor online https://ec.europa.eu/neighbourhood-enlargement/sites/near/files/facility_table.pdf .

(19)

     În cazul unuia dintre proiecte, încă se așteaptă contrasemnarea.

(20)

     COM(2018) 91/3 final, 14.3.2018.

(21)

      http://www.consilium.europa.eu/en/press/press-releases/2016

(22)

     C(2018) 1500 din 14.3.2018.

(23)

     57 de experți naționali din statele membre sunt detașați la EASO pentru a sprijini punerea în aplicare a Declarației UE-Turcia în Grecia.

(24)

     A se vedea COM (2017) 470 final din 6.9.2017 și COM (2017) 669 final din 16.11.2017.

(25)

     Începând din 20 martie 2016, s-au efectuat 1 563 de returnări către Turcia în temeiul Declarației UE-Turcia și 601 de returnări în temeiul protocolului de intrare bilateral Grecia-Turcia privind admisiile.

(26)

     Până în prezent, 16 state membre ale UE au relocat sirieni din Turcia, și anume Austria, Belgia, Croația, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Portugalia, Spania și Suedia.

(27)

     A se vedea COM(2017) 470 final din 6.9.2017.

(28)

     COM(2018) 65 final, 6.2.2018.

(29)

 În special, Legea 47/2017 (așa-numita „Legge Zampa”), în vigoare din mai 2017, care a introdus proceduri holistice, multidisciplinare și neinvazive de evaluare a vârstei, a permis lansarea relativ rapidă a unui sistem de reprezentanți voluntari (mai multe mii de cetățeni s-au înscris în ultimele luni, iar autoritățile italiene organizează în prezent instruirea acestora cu sprijinul EASO) și a redus termenul legal pentru furnizarea unui spațiu de cazare pe termen lung. 

(30)

     SEC(2017) 339 din 4.7.2017.

(31)

     Pentru perioada 2014-2020, această sumă se ridică la 387,7 milioane EUR din Fondul pentru azil, migrație și integrare, inclusiv 43,6 milioane EUR pentru transfer/relocare și 266 de milioane EUR în cadrul Fondului de securitate internă, din care 201,5 milioane EUR pentru frontiere și vize și 64,5 milioane EUR pentru poliție.

(32)

     Grupul operativ a fost instituit pe marginea celui de-al cincea summit Uniunea Africană - Uniunea Europeană(UA-UE) care a avut loc în perioada 29-30 noiembrie 2017 la Abidjan, Côte d’Ivoire.

(33)

     În contextul din Libia, OIM utilizează conceptul de „returnare umanitară voluntară asistată” pentru a se referi la de returnările voluntare asistate, având în vedere situația dificilă a migranților blocați în Libia.

(34)

     Au avut loc 19,370 de returnări voluntare asistate în 2017, 6,238 de la începutul etapei de evacuare (28 noiembrie — 31 decembrie 2017).

(35)

     OIM a sprijinit trei centre de asistență medicală primară în Sabha (32 000 de persoane) şi unul în Qatroun (3 500 de persoane).

(36)

     PNUD a livrat o serie de ambulanțe în municipiile Murzuq şi Kufra și a început reabilitarea unei clinici din Benghazi.

(37)

     http://europa.eu/rapid/press-release_IP-17-5144_en.htm

(38)

     Concluziile Consiliului privind Libia din 17.7.2017 (doc. 11155/17).

(39)

     Inclusiv resursele disponibile în prezent în cadrul componentei „Cornul Africii” a EUTF, precum și alocarea potențială în valoare de 146 milioane EUR în cadrul exercițiului de evaluare la jumătatea perioadei aferent regiunii.

(40)

     Grupul de 5 țări din regiunea Sahel, alcătuită din Burkina Faso, Mali, Mauritania, Niger și Ciad.

(41)

     Contribuția Fondului pentru azil, migrație și integrare la programele regionale de dezvoltare și protecție pentru Africa de Nord din cadrul programului anual de lucru 2016 este de 7,5 milioane EUR, din care aproximativ 1,2 milioane EUR sunt destinate unor activități care urmează a fi implementate în Libia. Această contribuţie vine în completarea grantului de 10 milioane EUR acordat unor proiecte aferente programelor regionale de dezvoltare și protecție pentru Africa de Nord, care se înscriu în cadrul Programului de lucru anual 2015 aferent Fondului pentru azil, migrație și integrare.

(42)

     Perioadă de raportare 16.10.2017-07.03.2018; date furnizate de aplicația Frontex în materie de returnare.

(43)

     Regulamentul (UE) 2016/1624 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2016.

(44)

     Al treilea raport al Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European și Consiliu referitor la operaționalizarea poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european, COM (2017)219 final din 2.5.2017

(45)

     Un nou cadru financiar multianual, modern și capabil să asigure îndeplinirea eficientă a obiectivelor prioritare ale Uniunii după anul 2020, COM(2018) 98 final din 14.2.2018.

(46)

     Concluziile Consiliului („privind relocarea prin sisteme multilaterale și naționale a 20 000 de persoane care au în mod clar nevoie de protecție internațională”) din 20.7.2015, documentul 11130/15.

(47)

     Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Germania, Estonia, Franța, Croația, Islanda, Irlanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Norvegia, Austria, Portugalia, România, Spania, Finlanda, Suedia, Elveţia și Regatul Unit.

(48)

     Recomandarea Comisiei din 27.9.2017 privind sporirea căilor legale pentru persoanele care au nevoie de protecție internațională; C(2017) 6504 final.

(49)

     Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Irlanda, Italia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia, Regatul Unit.

(50)

     Chiar dacă nu face parte din noul sistem de relocare al UE, Norvegia, în cursul aceleiași perioade, a relocat 714 de refugiați. Cota naţională norvegiană pentru 2018 cuprinde 2 120 de locuri.

(51)

     http://europa.eu/rapid/press-release_IP-17-5352_en.htm

(52)

     Instrumentul UE de stabilire a profilului de competențe al resortisanților din țările terțe este disponibil la adresa: https://ec.europa.eu/migrantskills/#/  

(53)

     Printre acestea se numără limbile arabă, persană, paștună, Sorani, somaleză, tigrinya și turcă.

(54)

     http://ec.europa.eu/regional_policy/en/information/publications/guides/2018/toolkit-on-the-use-of-eu-funds-for-the-integration-of-people-with-a-migrant-backgound.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 14.3.2018

COM(2018) 250 final

ANEXĂ

la

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Raport privind progresele înregistrate cu privire la punerea în aplicare a Agendei europene privind migrația

ANEXA 1 - Fondul fiduciar al UE pentru Africa - contribuțiile statelor membre

Proiecte aprobate pentru diferitele obiective strategice ale Fondului fiduciar al UE pentru Africa (în milioane EUR)
EUTF - Obiective strategice	Sahel și Lacul Ciad	Cornul Africii	Africa de Nord	Multi-zone	Total
1. Sporirea oportunităților economice și de încadrare în muncă	383,6	197	0	0	580,6
2. Consolidarea rezilienței comunităților	397	335,2	0	0	732,2
3. Îmbunătățirea gestionării migrației	182,5	114,1	285	123,6	705,2
4. Îmbunătățirea guvernanței și a prevenirii conflictelor	318,1	174,8	0	0	502,9
5. Altele	2,2	0	0	0	2,2
Obiective transversale	0	12,1	0	13	25,1
Total	1 293,4	833,2	285	136,6	2 548*

*Cifre rotunjite