Mecanismului de redresare și reziliență al Uniunii Europene

ASPECTE-CHEIE

MRR urmărește să promoveze coeziune economică, socială și teritorială a UE prin:

• îmbunătățirea rezilienței, a nivelului de pregătire pentru situații de criză, a capacității de adaptare și a potențialului de creștere a statelor membre;
• atenuarea impactului social și economic al crizei provocate de COVID-19, în special asupra femeilor;
• contribuția la punerea în aplicare a pilonului european al drepturilor sociale;
• sprijinirea tranziției verzi (a se vedea sinteza) și prin contribuția la realizarea obiectivelor privind clima ale UE pentru 2030 și a obiectivului de neutralitate climatică pentru 2050;
• încurajarea tranziției digitale;
• sporirea rezilienței, securității și sustenabilității sistemului energetic al UE.

Finanțarea MRR este disponibilă pentru măsuri care „nu prejudiciază în mod semnificativ”, adică nu prejudiciază mediul și nu implică cheltuieli recurente în următoarele șase domenii de politică:

• tranziția verde,
• transformarea digitală,
• creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii,
• coeziune socială și teritorială,
• sănătate, reziliență economică, socială și instituțională,
• politici pentru generația următoare, cum ar fi educația și competențele.

Unele excepții temporare pot fi acordate în ceea ce privește capitolele REPowerEU pentru măsuri care răspund unor preocupări imediate ale UE în materie de securitate energetică, reduc la minimum potențialele daune asupra mediului și nu pun în pericol obiectivele climatice ale UE.

Bugetul de 648 miliarde EUR (în prețuri 2022) al MRR:

• constă din 357 miliarde EUR în granturi;
• constă din 291 miliarde EUR în împrumuturi;
• nu înlocuiește cheltuielile bugetare naționale recurente, decât în cazuri justificate;
• este suplimentar față de sprijinul financiar acordat în baza altor programe ale UE;
• respectă principiul adiționalității¹ fondurilor UE.

Odată cu modificarea regulamentului MRR pentru a include REPowerEU, au fost puse la dispoziția statelor membre subvenții suplimentare în cadrul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) și al Rezervei de ajustare la Brexit (BAR). Prin urmare, cele 357 miliarde EUR în subvenții sunt acum împărțite în 338 miliarde EUR în subvenții MRR originale, 17,3 miliarde EUR în subvenții ETS și 1,6 miliarde EUR în subvenții BAR. În plus, statele membre au putut solicita sprijin sub formă de împrumut până în august 2023. Din pachetul financiar total disponibil de 385 miliarde EUR, aproape 291 miliarde EUR au fost angajate până la sfârșitul anului 2023. Aceste două modificări (mai multe subvenții disponibile prin ETS și BAR și mai puține împrumuturi solicitate decât pachetul financiar total disponibil) au dus la un pachet total al MRR de 648 miliarde EUR până la sfârșitul anului 2023. Suma de 723 miliarde EUR menționată anterior a reprezentat valoarea maximă a granturilor MRR (338 miliarde EUR) și a împrumuturilor MRR (385 miliarde EUR) în conformitate cu regulamentul MRR.

Regulamentul de modificare (UE) nr. 2024/795 instituie inițiativa STEP, care urmărește să consolideze suveranitatea și securitatea UE, să accelereze tranzițiile ecologice și digitale, să își sporească competitivitatea și să își reducă dependențele strategice în trei domenii industriale strategice: inovării în domeniul digital și al tehnologiei profunde, tehnologiilor curate și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor și biotehnologiilor. Regulamentul de modificare permite mobilizarea resurselor din programele UE existente, cum ar fi MRR, fără a fi necesară crearea de noi fonduri. Noile norme permit statelor membre să includă în planul lor de redresare și reziliență, ca și costuri estimate, valoarea contribuției în numerar în scopul compartimentului pentru statele membre. Acest lucru este valabil exclusiv pentru măsurile de sprijinire a operațiunilor de investiții care contribuie la realizarea obiectivelor STEP. Statele membre pot opta să aloce până la 10 % din alocarea lor națională pentru instrumentele relevante pentru STEP în cadrul InvestEU (a se vedea sinteza).

Pentru a beneficia de sprijin în cadrul mecanismului, statele membre au pregătit și prezentat planuri naționale de redresare și de reziliență, care descriu reformele și investițiile pe care le vor pune în aplicare de la începutul pandemiei, în februarie 2020, până la 31 decembrie 2026, cu jaloane și ținte clare. Statele membre pot primi finanțare până la o sumă maximă convenită anterior. Planurile trebuiau să aloce cel puțin 37 % din bugetul lor pentru măsuri ecologice și 20 % pentru măsuri digitale. De asemenea, planurile trebuiau să fie în concordanță cu:

• provocările și prioritățile naționale identificate în semestrul european;
• programele naționale de reformă;
• planurile naționale privind energia și clima;
• planurile teritoriale pentru o tranziție justă;
• planurile de implementare a garanției pentru tineret.

Statele membre pot, de asemenea, să își revizuiască planurile pe baza temeiurilor juridice disponibile prevăzute în regulamentul MRR, inclusiv pe baza capacității lor de a demonstra că circumstanțe obiective fac imposibilă punerea în aplicare a anumitor jaloane și ținte.

MRR se bazează pe performanță. Acest lucru înseamnă că Comisia plătește sumele către fiecare stat membru doar atunci când acesta a atins jaloanele și țintele convenite pentru finalizarea reformelor și investițiilor incluse în planul său. Atunci când au îndeplinit aceste jaloane și ținte convenite, guvernele solicită plata pe această bază (de până la două ori pe an).

Comisia:

• evaluează planurile statelor membre în funcție de relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența acestora;
• în cazul în care propune Consiliului să aprobe un plan național, stabilește jaloanele și țintele pe care un stat membru trebuie să le îndeplinească în cadrul proiectelor sale de reformă și de investiții, împreună cu contribuția financiară a MRR;
• poate respinge sau accepta modificări aduse planurilor;
• transmite fără întârziere planurile naționale Parlamentului European și Consiliului;
• monitorizează punerea în aplicare a mecanismului și măsoară realizările înregistrate;
• evaluează cererile de plată din partea statelor membre pentru a verifica dacă jaloanele și țintele au fost îndeplinite și, în caz afirmativ, plătește fondurile corespunzătoare statelor membre sau poate decide să suspende (parțial) plata până când statul membru îndeplinește corect jalonul sau ținta relevantă;
• stabilește un tablou de bord privind redresarea și reziliența;
• transmite rapoarte anuale Parlamentului și Consiliului.

Statele membre:

• trebuie să prevină, să depisteze și să corecteze orice fraudă, corupție sau conflicte de interese la utilizarea fondurilor acordate de UE;
• raportează de două ori pe an cu privire la progresele planurilor lor în contextul Semestrului european.

O dată la două luni, comisia relevantă a Parlamentului poate invita Comisia pentru a discuta progresul din cadrul mecanismului.

Comisia a prezentat Parlamentului European și Consiliului următoarele rapoarte:

• un raport de reexaminare până la 31 iulie 2022;
• un raport cu privire la implementarea globală a MRR până la 20 februarie 2024 (acesta a fost transmis și Comitetului Economic și Social European și Comitetului European al Regiunilor).

Tabloul de bord privind redresarea și reziliența

În decembrie 2021, Comisia a lansat tabloul de bord privind redresarea și reziliența, o platformă publică online menită să arate progresele înregistrate în punerea în aplicare a cadrului de redresare și de reziliență în ansamblul său și a planurilor naționale individuale de redresare și de reziliență.

Acte delegate

Regulamentul delegat (UE) 2021/2105 completează Regulamentul (UE) 2021/241 prin definirea unei metodologii de raportare a cheltuielilor sociale. Această metodologie, care include cheltuielile sociale în ceea ce privește copiii și tinerii, precum și egalitatea de gen în cadrul mecanismului, se bazează pe cheltuielile estimate prevăzute în planurile de redresare și de reziliență aprobate.

Regulamentul delegat (UE) 2021/2106 completează Regulamentul (UE) 2021/241 prin stabilirea indicatorilor comuni și a elementelor detaliate ale tabloului de bord privind redresarea și reziliența.