21.3.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 88/28

1.

salută Comunicarea Comisiei Europene pe tema „Digitalizarea industriei europene – Valorificarea deplină a pieței unice digitale” și pachetul de măsuri de sprijin pe care aceasta îl propune în vederea fructificării oportunităților generate de strategia privind piața unică digitală. Perspectivele Europei în materie de creștere economică și de ocupare a forței de muncă, dar și coeziunea ei socială depind din ce în ce mai mult de capacitatea de a înțelege, a adopta și a utiliza toate dimensiunile societății inovării în regiunile sale;

2.

subliniază faptul că piața unică digitală a UE se sprijină pe cei 500 de milioane de consumatori ai săi și este cel mai puternic instrument de politică de care dispun UE, statele membre și regiunile sale pentru a stimula inovarea, creșterea și ocuparea forței de muncă;

3.

ia act de faptul că este în curs de desfășurare o revoluție industrială continuă, bazată pe noi generații de tehnologii digitale, cum ar fi volumele mari de date, și pe noile și diferitele utilizări ale tehnologiilor digitale pentru soluționarea problemelor de la nivel sectorial și local. În cazul industriei europene, următoarea provocare constă în valorificarea deplină și rapidă a oportunităților digitale. Însemnătatea adoptării fără rezerve de către întreprinderile din industriile tradiționale și netehnologice, în special de către IMM-uri, a digitalizării ca mijloc de creștere și menținere a competitivității nu poate fi subliniată îndeajuns;

4.

recunoaște că sectorul TIC din UE deține o pondere importantă în economie, având peste 6 milioane de angajați și reprezentând aproximativ 4 % din PIB. O serie de studii recente estimează că digitalizarea produselor și a serviciilor ar putea, dacă ar fi adoptată în totalitate, să genereze anual în Europa venituri suplimentare de peste 110 miliarde EUR pentru industrie, în următorii cinci ani;

5.

este de acord cu faptul că doi factori-cheie care asigură exploatarea cu succes a tuturor avantajelor unei piețe unice digitale sunt: (a) existența unei industrii digitale europene foarte competitive, precum și (b) disponibilitatea sectoarelor public și privat de a se adapta în consecință, prin integrarea ultimelor inovații digitale în activitatea lor, pentru a asigura servicii de înaltă calitate pentru toți cetățenii. Subliniază că înlăturarea obstacolelor de reglementare, reducerea birocrației și modernizarea legislației europene reprezintă și ele condiții esențiale;

6.

subliniază că întreprinderile de toate dimensiunile, din toate regiunile și sectoarele, pot profita de punctele forte ale industriei TIC europene, prin construirea de platforme industriale digitale în vederea dezvoltării de tehnologii digitale, de la componente la dispozitive și programe informatice destinate piețelor de consum și platformelor de web și de date, precum și de aplicații și servicii relevante;

7.

evidențiază faptul că strategia privind piața unică digitală, în special componenta referitoare la „valorificarea la maximum a potențialului de creștere al economiei digitale”, conține toate pârghiile majore pentru îmbunătățirea digitalizării industriei, prin acțiuni în domenii precum economia bazată pe date, internetul obiectelor, tehnologiile de tip cloud computing, competențele și guvernarea electronică. Convergența unei serii de alte tehnologii, în principal robotica, inteligența artificială și imprimarea 3D, impulsionează din ce în ce mai mult schimbările din domeniul digital;

8.

încurajează continuarea investițiilor în trei dintre parteneriatele public-privat contractuale transversale din cadrul Orizont 2020 – fabricile viitorului (FoF), industria cu procese sustenabile prin utilizarea eficientă a resurselor și eficiență energetică (SPIRE) și întreprinderea comună pentru bioindustrii (BBIJU);

9.

recunoaște că majoritatea factorilor de decizie din industrie au dificultăți în a decide când să investească, până la ce nivel și în ce tehnologii. Aproximativ 60 % din sectoarele industriale mari și peste 90 % din IMM-uri consideră că au rămas în urmă în ceea ce privește inovarea digitală;

10.

subliniază că dezvoltarea rapidă și extinderea utilizării tehnologiilor digitale impun și o modernizare urgentă a cadrului de reglementare actual, pentru a ține pasul cu o rată de inovare fără precedent;

11.

este de acord că ar trebui să se facă mai mult pentru a facilita coordonarea eforturilor considerabile, dar fragmentate din UE în materie de cercetare, dezvoltare și inovare în alte domenii esențiale ale tehnologiei digitale;

12.

subliniază că o mai bună înțelegere a faptului că interoperabilitatea are relevanță nu numai pentru administrația publică, ci și pentru toate celelalte sectoare (de exemplu, ca o modalitate de a garanta că libertatea consumatorilor nu este afectată de restricțiile impuse de brevetarea de către întreprinderi a unor tehnologii individuale) este esențială pentru dezvoltarea internetului obiectelor și pentru un flux de date fără întreruperi între toate regiunile. Disponibilitatea unor formate, standarde și specificații comune este o cerință clară;

13.

consideră că este esențial ca programul REFIT pentru o mai bună legiferare al Comisiei să se concentreze asupra barierelor din calea inovării și să analizeze modul în care acestea pot fi eliminate sau reduse prin intermediul unor noi abordări în materie de reglementare, conform celor prevăzute în strategia privind piața unică. În acest sens, subliniază că autoritățile locale și regionale trebuie privite ca parteneri principali în cadrul procesului REFIT și nu ca părți interesate, având în vedere că ele pun în aplicare majoritatea deciziilor luate la nivelul UE;

14.

invită Comisia să colaboreze mai îndeaproape cu industriile și întreprinderile de toate mărimile, cu toate nivelurile de guvernare și cu toate părțile interesate, în identificarea și eliminarea obstacolelor de reglementare din calea digitalizării industriei europene, precum și în simplificarea reglementărilor existente;

15.

susține că un mediu de standardizare eficace pentru tehnologiile digitale este esențial pentru digitalizarea industriei europene și pentru realizarea pieței unice digitale, permițând o interconexiune fără întreruperi a dispozitivelor și serviciilor, de la o țară la alta și indiferent de tehnologia utilizată. Acțiunile în acest sens trebuie orientate strategic spre cinci domenii prioritare pentru eforturile de standardizare: tehnologiile 5G, tehnologiile de tip cloud computing, internetul obiectelor, tehnologiile de date și securitatea cibernetică;

16.

subliniază că standardele prioritare din domeniul TIC pentru piața unică digitală ar trebui să vizeze garantarea unui randament corect al investițiilor, pentru a stimula cercetarea, dezvoltarea și inovarea la nivel mondial, precum și un proces de standardizare sustenabil, asigurând în același timp disponibilitatea pe scară largă a tehnologiilor pe o piață deschisă și competitivă;

17.

constată că, în multe sectoare industriale, ciclul tradițional de dezvoltare, testare și standardizare nu mai este adecvat pentru tehnologiile cu evoluție rapidă și între care există convergențe complexe;

18.

evidențiază faptul că activitățile desfășurate în cadrul unei economii digitalizate vor determina, de asemenea, o concentrare tot mai puternică pe noile competențe și abilități, inclusiv pe sporirea creativității, comunicării și adaptabilității, aceasta necesitând o îmbunătățire considerabilă a competențelor forței de muncă la toate nivelurile;

19.

subliniază că dezvoltarea în continuare a internetului obiectelor și a volumelor mari de date generează, de asemenea, provocări importante în materie de încredere și securitate pentru întreprinderi și pentru acceptarea de către public;

20.

insistă asupra faptului că trebuie depuse toate eforturile posibile pentru crearea de parteneriate foarte specializate la nivel regional, național și european în acest domeniu, care să genereze investiții private semnificative și să aibă un impact excepțional asupra competitivității, prin dezvoltarea de produse și servicii comercializabile, precum și pentru concretizarea unor schimburi constructive de experiențe, cunoștințe și idei între parteneriatele menționate, având ca scop valorificarea sinergiilor și evitarea duplicării eforturilor, inclusiv prin crearea unei rețele a acestor parteneriate;

21.

încurajează estimarea în continuare a valorii adăugate a cooperării consolidate dintre responsabilii de la nivel național și regional pentru politicile de inovare, ținând cont de conceptul de specializare inteligentă și de noile inițiative interregionale de tip ascendent;

22.

consideră că ar trebui încurajate investițiile din surse private și publice, inclusiv o contribuție mai amplă din partea actorilor economici și instituționali precum Banca Europeană de Investiții (BEI) – inclusiv prin intermediul Planului european de investiții/Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) – și că trebuie reafirmată importanța sinergiilor dintre Orizont 2020, inițiativele Startup Europe și FIWARE, fondurile ESI și instrumentele de politică regionale și naționale în ceea ce privește obiectivele mai ambițioase de competitivitate și coeziune ale UE;

23.

recunoaște și salută planurile Comisiei Europene de a concentra în următorii cinci ani 500 de milioane EUR din bugetul programului Orizont 2020 pentru înființarea pe scară largă de centre de inovare digitale, subliniind că trebuie garantat faptul că centrele de inovare digitale (Digital Innovation Hubs) sunt finanțate din resurse din cadrul celui de al doilea pilon al programului Orizont 2020 („Poziția de lider în sectorul industrial”), și nu din bugetul pentru celelalte părți ale programului Orizont 2020; subliniază că autoritățile locale și regionale (ALR) sunt bine plasate pentru a sprijini acest tip de centru de competență și de „ghișeu tehnologic unic”, în numele utilizatorilor finali din industrie; subliniază faptul că excelența științifică reprezintă în continuare un criteriu important pentru selecția proiectelor care beneficiază de sprijin și că rolul esențial al universităților în transferul de cunoștințe și în procesul de inovare trebuie să fie recunoscut în mod adecvat, astfel încât impactul investițiilor planificate în cadrul programului Orizont 2020 să poată fi optimizat în continuare. În acest context, se recomandă în special concretizarea impactului activităților specifice referitoare la centrele de inovare digitală, precum și revizuirea, după caz, a acestora;

24.

își reiterează apelul ca garantarea în continuare a resurselor necesare pentru investițiile digitale să fie considerată o componentă esențială a unei politici de coeziune a UE orientate către viitor, fiind de preferat ca investițiile să fie semnificativ mai mari decât cele 14 miliarde EUR ce reprezintă cota de cheltuieli alocată din fondurile structurale și de investiții europene acestui domeniu, între 2007 și 2013;

25.

subliniază că natura deschisă a internetului și creșterea impresionantă a ofertei și a cererii de conținut și servicii reprezintă în prezent forțe motrice esențiale pentru competitivitate, creștere economică, dezvoltare socială și inovare în Europa. Cu toate acestea, având în vedere handicapul reprezentat de deficitele persistente în materie de infrastructură – în special în contexte rurale, considerate neprofitabile de către operatorii privați – multe ALR nu sunt încă în măsură să beneficieze întru totul de aceste progrese;

26.

solicită Comisiei Europene să sprijine ALR în activitățile lor de finanțare, mai întâi autorizând în continuare dirijarea cu prioritate a fondurilor ESI către infrastructura digitală din toate regiunile europene, și apoi prin recunoașterea existenței unor obstacole tehnologice în calea proiectelor de dezvoltare digitală din zonele rurale și slab populate sau din zonele care se confruntă cu alte provocări demografice, proiecte care ar trebui considerate servicii de interes economic general;

27.

împărtășește în continuare preocupările Parlamentului European cu privire la consecințele deciziei din februarie 2013 a Consiliului European privind reducerea bugetului alocat infrastructurii și serviciilor digitale în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei, de la 9,2 miliarde EUR la doar 1 miliard EUR, obligând astfel Comisia Europeană să își reorienteze radical planurile;

28.

subliniază că ALR sunt în măsură să stimuleze inovarea și competitivitatea prin soluții adaptate la cerere și la ofertă, printre care se numără extinderea rețelelor în bandă largă, economia digitală, incluziunea digitală și guvernarea electronică. În plus, ele oferă centre de educație și formare, pun în aplicare inițiativele care beneficiază de finanțare din partea UE și facilitează cooperarea și schimburile avantajoase cu alte autorități publice, inclusiv la nivel transfrontalier;

29.

salută oportunitățile oferite prin intermediul Băncii Europene de Investiții, care s-a angajat să mărească împrumuturile pentru infrastructura de bandă largă la 2 miliarde EUR pe an și care a evidențiat în mod explicit rolul important al autorităților locale și regionale în acest tip de investiții orientate către creștere. De asemenea, subliniază că este important să se încurajeze inițiativele la nivel de comunități, ca de exemplu întreprinderile comunitare;

30.

insistă asupra faptului că noile instrumente de investiții ar trebui și ele sprijinite pentru a accelera instalarea unei infrastructuri capabile să îndeplinească obiectivele privind viteza în bandă largă ale componentei referitoare la Agenda digitală pentru Europa din cadrul Strategiei Europa 2020 și pentru a grăbi implementarea completă a 4G (în așteptarea noilor tehnologii, cum ar fi 5G), păstrând totodată neutralitatea tehnologică, precum și pentru a permite o concurență efectivă între operatori;

31.

insistă asupra faptului că ALR pot face o prioritate din a-i înzestra pe cetățeni cu competențe digitale și antreprenoriale care să le permită să utilizeze pe deplin noile tehnologii, să înțeleagă problemele de securitate cibernetică și necesitatea protecției datelor cu caracter personal, să își sporească șansele de inserție profesională și să creeze noi oportunități de afaceri, inclusiv prin analiza volumelor mari de date;

32.

consideră că comerțul electronic rămâne o oportunitate neexploatată pentru multe întreprinderi de dimensiuni mai mici, mai ales din cauza costurilor prohibitive implicate: 65 % dintre utilizatorii europeni de internet fac cumpărături online, dar numai 16 % dintre IMM-uri vin în întâmpinarea acestei cereri considerabile, și mai puțin de jumătate dintre acestea (7,5 %) fac vânzări peste granițe;

33.

solicită abordarea cu prioritate a obstacolelor din calea comerțului electronic care rezultă din probleme precum geoblocarea și absența unui sistem sigur de plată online cu cardul de credit. Aceste chestiuni generează costuri inutile, complicații și riscuri de expunere la fraudă pentru potențialii comercianți online, în special pentru cei care sunt implicați în activități de vânzare transfrontalieră;

34.

subliniază importanța planului de acțiune privind guvernarea electronică al Comisiei Europene sub aspectul modernizării serviciilor publice prin digitalizare – în special accesul la instituțiile publice pentru particulari și întreprinderi prin mijloace electronice, indiferent de localizarea fizică – și își manifestă, prin urmare, sprijinul pentru dezvoltarea de servicii publice transfrontaliere interoperabile și multilingve (în special în ceea ce privește schimbul de informații), ca modalitate practică de a evita dezavantajele unei localizări percepute ca fiind periferică;

35.

evidențiază faptul că, atunci când este vorba de utilizarea potențialului guvernării electronice pentru a furniza beneficii societale, precum reducerea amprentei de carbon, simplificarea procedurilor pentru întreprinderi, încurajarea turismului sau punerea în valoare a bunurilor de patrimoniu cultural, autoritățile locale și regionale sunt cele care joacă adesea un rol de lider în identificarea oportunităților și actorilor TIC, în schimbul de bune practici tehnologice, în alocarea fondurilor investite în instrumente TIC, în măsurarea progresului și în popularizarea succeselor înregistrate;

36.

subliniază că, pe măsură ce întreprinderile își îmbunătățesc competențele digitale și utilizează în mai mare măsură mijloacele de comunicare digitale, cerințele lor în ceea ce privește disponibilitatea unor soluții digitale pentru contactul cu autoritățile publice vor crește. O administrație publică digitalizată funcțională oferă întreprinderilor, organizațiilor și persoanelor fizice servicii electronice și proceduri digitale eficiente, prin intermediul cărora se îmbunătățește accesibilitatea, se simplifică procedurile de gestionare și se scurtează timpul de prelucrare a dosarelor de către sectorul public. Prin sporirea nivelului de digitalizare, actorii publici, atât la nivel național, cât și la nivel regional și local, dispun de mai multe posibilități de a elibera resurse, consacrând, astfel, mai mult timp relației cu clienții și mai puțin administrării și verificării;

37.

subliniază că interoperabilitatea guvernării electronice nu se bazează doar pe compatibilitatea sistemelor, ci și pe capacitatea administrației publice de a acționa în strânsă cooperare cu sistemele de informații, precum și pe conștientizarea publicului cu privire la posibilitățile pe care astfel de sisteme le oferă. Prin urmare, CoR propune adăugarea unor componente legate de consolidarea capacităților umane, atât în ceea ce privește competențele digitale și lingvistice, cât și sensibilizarea, la programul ISA2 privind soluțiile de interoperabilitate, pentru a sprijini modernizarea administrației publice;

38.

salută măsurile propuse pentru piața internă a comunicațiilor electronice, concepute să promoveze dezvoltarea dinamică și durabilă a tuturor sectoarelor economice și să creeze locuri de muncă, precum și să garanteze actualizarea legislației privind drepturile de autor, din perspectiva revoluției digitale și a modificării comportamentului consumatorilor;

39.

recunoaște potențialul pe care îl prezintă Platforma de schimb de cunoștințe (PSC) pentru cooperarea dintre Comitetul European al Regiunilor (CoR) și Direcția Generală Cercetare și Inovare (DG RTD) a Comisiei Europene, ca mijloc de promovare a unor noi soluții în cercetare și inovare, a unor produse inovatoare, precum și a celor mai bune practici, ca răspuns la provocările societale cu care se confruntă ALR în Europa;

40.

subliniază că unele dintre prioritățile Agendei digitale pentru Europa – care privesc în special alfabetizarea digitală și eliminarea deficitului de competențe, precum și oportunitățile ratate de abordare a provocărilor societale – sunt elemente fundamentale pentru asigurarea calității vieții și a activității sociale și economice, care pot fi cel mai bine tratate la nivel local și regional, pentru a încuraja furnizarea de servicii mai eficiente și mai personalizate pentru cetățeni, dar și pentru întreprinderilor locale;

41.

recunoaște că, în ceea ce privește profesioniștii din domeniul TIC, în Europa au fost create peste un milion de locuri de muncă suplimentare în ultimii trei ani. În ciuda acestui fapt, se preconizează că din cauza creșterii rapide a cererii, vor exista peste 800 000 de posturi neocupate în acest sector până în 2020;

42.

îndeamnă la dezvoltarea în continuare a „Marii coaliții pentru locuri de muncă în sectorul digital”, o inițiativă transeuropeană și multipartită a Comisiei Europene, menită să remedieze dezechilibrul creat de lipsa de competențe și de locurile de muncă vacante din domeniul TIC prin formare adecvată, ucenicii, stagii, acțiuni de facilitare a mobilității și/sau de sensibilizare, pentru a încuraja tinerii să studieze și să urmeze o carieră în acest domeniu;

43.

reamintește că nivelul subnațional este nivelul la care se pot obține cele mai precise și mai oportune informații privind piețele forței de muncă și în care ALR pot juca un rol semnificativ în identificarea necorelării competențelor, sprijinind elaborarea unor programe corespunzătoare de formare profesională și stimulând investițiile ca răspuns la cererea locală;

44.

solicită furnizorilor în domeniul educației dezvoltarea unor concepte de formare specifice și totodată mai flexibile în domeniul TIC. Viitoarele locuri de muncă vor necesita o combinație adecvată de competențe de bază, nontehnice și tehnice, în special competențe digitale și antreprenoriale, pe care sistemele de educație și de formare nu le furnizează încă pe deplin. Este necesar, astfel, să se pună bazele unui sistem educațional și de formare care să pună accentul pe practica elevilor/studenților și mai puțin pe aspectele teoretice;

45.

recunoaște importanța creării de către Comisia Europeană a viitoarei noi „Agende pentru competențe în Europa”, precum și a faptului că ea va oferi un cadru global pentru capacitatea de inserție profesională, aceasta incluzând nevoia de competențe digitale, completate de competențe generice esențiale;

46.

subliniază importanța enormă a înzestrării cu competențe și calificări digitale, astfel încât cetățenii, lucrătorii, studenții și persoanele în căutarea unui loc de muncă să participe la procesul general de digitalizare a economiei și societății;

47.

reafirmând cooperarea europeană în domeniul tineretului (2010-2018), subliniază importanța elaborării unui pachet de bază, pe care fiecare stat membru să îl garanteze tinerilor elevi prin asigurarea accesului la internet în bandă largă în cadrul sistemului de învățământ, oferind astfel tinerilor o garanție minimă privind calificarea și competențele informatice. Acest ultim aspect trebuie să fie aplicat nu numai în perioada învățământului obligatoriu, ci și pe tot parcursul vieții, prin programe inovatoare și o perfecționare în pas cu evoluția sistemelor tehnologice;

48.

atrage atenția asupra faptului că, dincolo de perspectiva economică și a ocupării forței de muncă, influența din ce în ce mai mare a tehnologiilor digitale, în special în rândul tinerilor, nu ar trebui să poată diminua importanța competențelor fundamentale, precum asimilarea noțiunilor de bază și relațiile interumane;

49.

conchide că regiunilor UE trebuie să li se acorde o mai mare apreciere în ceea ce privește punerea durabilă în aplicare a Agendei digitale. ALR se numără printre principalii destinatari ai recomandărilor agendei și trebuie considerați drept vectori și parteneri esențiali în punerea ei în aplicare.