52012PC0729

EXPUNERE DE MOTIVE

1.           CONTEXTUL PROPUNERII

Nivelul mare și în continuă creștere a șomajului în rândul tinerilor are consecințe dramatice pentru economiile noastre, pentru societățile noastre și pentru tinerii înșiși.

Rata șomajului în rândul tinerilor din UE a atins un nivel mare, de 22,7% (al treilea trimestru al anului 2012), de două ori mai mare decât în cazul adulților[1], iar perspectivele nu prezintă vreo tendință de revenire. Aproximativ 5,5 milioane de tineri sunt șomeri, iar peste 7,5 milioane de tineri sub 25 de ani sunt în prezent șomeri sau nu sunt implicați în activități de învățământ sau formare (Not in Employment, Education or Training – NEETs).

Însă dincolo de efectele imediate ale crizei, chiar și la rate mai mici, șomajul în rândul tinerilor și inactivitatea sunt costisitoare și dăunătoare pentru societate. Ele sunt costisitoare în prezent considerând prestațiile plătite, veniturile nerealizate și impozitele neîncasate, dar sunt costisitoare și în viitor, deoarece determină o serie de „sechele”, având efecte negative de lungă durată în ceea ce privește nivelurile veniturilor viitoare, riscurile viitoare de șomaj, starea de sănătate, bunăstarea și fondurile de pensii. Europa nu își poate permite să-și irosească talentul și viitorul.

Necesitatea de a lua măsuri și de a sprijini tinerii în tranziția lor de la învățământ la un loc de muncă a fost deja identificată înainte de criză. În 2005, Consiliul a convenit, în contextul orientărilor privind ocuparea forței de muncă (2005 – 2008), că politicile ar trebui să asigure că „fiecărui șomer i se oferă șansa unui nou început înainte de sfârșitul primelor șase luni de șomaj în cazul tinerilor”. În 2008, Consiliul a redus perioada de timp la „cel mult 4 luni” pentru tinerii care nu își mai continuă studiile.

Întrucât până în 2010 punerea în aplicare a unei astfel de măsuri la nivelul întregii UE nu fusese încă realizată, atât Parlamentul European (PE), cât și Forumul European al Tineretului au pledat puternic pentru înființarea de garanții pentru tineret la nivelul UE.

În cadrul strategiei Europa 2020 și al inițiativei emblematice „Tineretul în mișcare”, Comisia a făcut apel la statele membre să asigure ca toți tinerii să aibă un loc de muncă, să își continue studiile sau să beneficieze de măsuri de activare în termen de patru luni de la momentul în care nu își mai continuă studiile și să ofere aceasta ca o „garanție pentru tineret”.

În cursul anilor 2011 și 2012 acest apel a fost reiterat, în special de către Consiliul European, Parlamentul European și Forumul European al Tineretului, dar fără prea mult succes.

În pachetul privind ocuparea forței de muncă din aprilie 2012, Comisia a anunțat că va propune o recomandare a Consiliului privind garanțiile pentru tineret până la sfârșitul anului.

La data de 29 iunie 2012, Consiliul European a solicitat statelor membre să își intensifice eforturile de a crește nivelul de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor, cu „obiectivul ca în termen de câteva luni de la momentul în care nu își mai continuă studiile, tinerii să primească o ofertă de bună calitate de obținere a unui loc de muncă, de continuare a educației, de intrare în ucenicie sau de efectuare a unui stagiu”. El a mai concluzionat că aceste măsuri pot fi sprijinite din Fondul social european (FSE) și că statele membre ar trebui să utilizeze posibilitățile de finanțare a subvențiilor pentru angajări temporare acordate din fond.

În Analiza anuală a creșterii pentru 2013[2], Comisia a accentuat faptul că statele membre ar trebui să asigure tranziția de la învățământ la locul de muncă pentru tineri, precum și să dezvolte și să pună în aplicare sisteme de garanție pentru tineret prin care fiecare tânăr cu vârstă mai mică de 25 de ani să primească o ofertă de angajare, de continuare a educației, de intrare în ucenicie sau de efectuare a unui stagiu, în termen de patru luni de la momentul în care nu mai participă la activități de învățământ formal sau de la momentul în care a devenit șomer. Astfel de sisteme pot fi cofinanțate din Fondul social european.

Comisia înaintează o propunere de Recomandare a Consiliului pentru a se asigura că tinerii primesc o ofertă de calitate de obținere a unui loc de muncă, de continuare a educației sau de formare în termen de patru luni de la intrarea în șomaj sau de la momentul în care nu mai participă la activități de învățământ formal. Această propunere stabilește, de asemenea, modul în care ar trebui să fie înființat un sistem de garanție pentru tineret. Propunerea conține orientări bazate pe șase axe – stabilirea unor parteneriate puternice cu toate părțile interesate, asigurarea intervenției și activării timpurii pentru a evita ca tinerii să devină NEETs, luarea de măsuri de sprijin care să permită integrarea pe piața muncii, utilizarea deplină a finanțărilor din partea UE în acest scop, evaluarea și îmbunătățirea continuă a sistemelor de garanție pentru tineret, precum și punerea rapidă în aplicare a sistemelor. De asemenea, propunerea prezintă modul în care Comisia va sprijini acțiunea statelor membre: cadru de finanțare al UE, schimbul de bune practici între statele membre, monitorizarea acțiunilor statelor membre în cadrul Semestrului european și sprijinirea activităților de popularizare.

Propunerea este însoțită de un Document de lucru al serviciilor Comisiei (DLSC), care prezintă mai multe detalii cu privire la ceea ce constituie o garanție pentru tineret, abordează chestiuni privind costurile și beneficiile unor astfel de sisteme și descrie unul câte unul ingredientele necesare pentru ca garanția pentru tineret să devină o reușită. În plus, într-o anexă, DLSC prezintă politici care sprijină ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor care există deja în cele 27 de state membre și în Croația, reflectând diferitele puncte de plecare din aceste țări în procesul de înființare a sistemelor de garanție pentru tineret în forma lor completă.

2.           REZULTATELE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI

Președinția daneză a organizat o sesiune de lucru pentru a stabili mijloacele pentru a constitui o garanție pentru tineret în cadrul reuniunii informale a miniștrilor pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, care a avut loc în Horsens în 24 – 25 aprilie 2012. În cadrul acestei sesiuni, s-a evidențiat faptul că politicile în materie de educație și formare ar trebui să fie alăturate politicilor în materie de ocupare a forței de muncă, că eforturile ar trebui să fie concentrate pe grupurile problematice și anume cele care nu dispun de calificări/diplome de învățământ, iar respectivele abordări ar trebui să fie adaptate la contextul național și la preocupările individuale specifice. În sfârșit, s-a evidențiat faptul că autoritățile publice trebuie să sprijine tinerii, în special pe cei mai vulnerabili, dar și tinerii ar trebui să se angajeze în proces și să accepte îndatoriri și responsabilități. Fondul Social European a fost menționat ca o potențială sursă de finanțare, în special ținând seama de necesitatea de a pune în aplicare măsuri de austeritate/măsuri de consolidare fiscală.

În chestionarul anual trimis Rețelei serviciilor publice pentru ocuparea forței de muncă (SPOFM) referitor la capacitatea lor de a se adapta la criză, ediția 2012, lansată în ianuarie, a fost inclus un modul privind acțiunile întreprinse pentru a combate șomajul în rândul tinerilor. Răspunsurile acestora au fost luate în considerare în elaborarea DLSC care susține prezenta propunere.

În iunie 2012, în contextul reuniunii șefilor SPOFM sub președinția daneză, membrii acestei rețele au fost invitați să raporteze cu privire la evoluțiile de după ianuarie 2012, vizând în mod specific tineretul.

Ca o continuare a pachetului privind ocuparea forței de muncă, perspectiva unei inițiative privind o garanție pentru tineret a fost discutată cu partenerii sociali în 19 – 20 iunie 2012.

În cadrul conferinței „Locuri de muncă pentru Europa”[3], care s-a desfășurat în 6 – 7 septembrie 2012 în Bruxelles și la care au participat toate părțile interesate relevante, inclusiv partenerii sociali și organizațiile de tineret, o mare majoritate a vorbitorilor și-au exprimat sprijinul pentru crearea unei garanții pentru tineret în întreaga UE, recunoscându-se dreptul tinerilor la un început în viață, în special în perioade atât de dificile ca acestea.

Reprezentanți ai Forumului European al Tineretului și ai organizațiilor sociale partenere din toate sectoarele s-au întâlnit în septembrie 2012.

Inițiativa privind garanția pentru tineret a fost discutată din nou cu partenerii sociali în cadrul Comitetului pentru dialog social la data de 23 octombrie 2012.

3.           ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII

Temei juridic: pentru o propunere privind garanția pentru tineret bazată pe politicile de ocupare a forței de muncă (titlul IX din TFUE), articolul 292 din TFUE constituie un temei juridic corespunzător pentru adoptarea unei recomandări. Competența Uniunii în ceea ce privește politicile de ocupare a forței de muncă este definită la titlul IX din TFUE, care nu prevede un temei juridic specific pentru adoptarea unei recomandări. În special, articolul 149 din TFUE prevede numai „măsuri de încurajare destinate să favorizeze cooperarea dintre statele membre și să susțină acțiunea acestora în domeniul ocupării forței de muncă prin inițiative care urmăresc dezvoltarea schimburilor de informații și de bune practici”, care nu fac obiectul prezentei recomandări.

Subsidiaritate și proporționalitate: Comisia, împreună cu toate statele membre, este foarte preocupată de situația actuale de pe piața muncii pentru tineri și de continua deteriorare a acesteia. Nivelurile dramatice ale șomajului în rândul tinerilor afectează întreaga Europă: costurile aferente sunt mari, atât în prezent, cât și în viitor. Economiile realizate prin garanția pentru tineret depășesc economiile realizate în cheltuielile cu protecția socială. Prevenirea șomajului și a deteriorării competențelor ar duce la beneficii pe termen lung pentru tineri și pentru economie, printr-o rată a șomajului mai mică în cursul ciclului de viață, venituri mai mari (și, prin urmare, venituri fiscale mai mari și contribuții mai mari la asigurările sociale) și prin mai puține probleme sociale și de sănătate[4].

Ca urmare a lipsei punerii în aplicare a unui număr de solicitări politice din partea Consiliului și a Parlamentului European de a institui sisteme de garanție pentru tineret, a devenit necesar să se emită această recomandare către statele membre. Într-adevăr, până în prezent, numai un număr limitat de state membre au luat măsuri pentru a pune în aplicare un sistem cuprinzător de garanție pentru tineret.

Oferirea de orientări la nivelul UE privind instrumentele care contribuie la un sistem efectiv de garanție pentru tineret va permite statelor membre să utilizeze cel mai bine fondurile de coeziune și, în special, Fondul social european, pentru a aborda problema șomajului în rândul tinerilor și problema inactivității.

Propunerea recunoaște că existența unor situații diferite în statele membre (sau la nivel regional sau local) ar putea duce la diferențe în modul în care sistemul va fi înființat și pus ulterior în aplicare.

4.           IMPLICAȚIILE BUGETARE

Nu sunt relevante.

5.           ELEMENTE OPȚIONALE

Nu sunt relevante.

2012/0351 (NLE)

Propunere de

RECOMANDARE A CONSILIULUI

privind înființarea unei garanții pentru tineret

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 292,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)       Investițiile efectuate în prezent în capitalul uman al tinerilor europeni vor aduce beneficii pe termen lung și vor contribui la o creștere economică durabilă și favorabilă incluziunii. Europa va fi capabilă să culeagă toate beneficiile de pe urma unei forțe de muncă active, inovatoare și competente, evitând în același timp costurile foarte mari determinate de tinerii care nu au loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nu participă la activități de formare („NEETs”), estimate în prezent ca fiind de 1,2 % din PIB[5].

(2)       Tinerii au fost grav afectați de criză. Ei sunt vulnerabili din cauza perioadei tranzitorii din viață pe care o traversează, a lipsei lor de experiență profesională, a educației sau formării profesionale uneori inadecvate, a protecției sociale adesea limitate, a accesului limitat la resursele financiare și a condițiilor de muncă precare. Femeile tinere sunt mai susceptibile să fie afectate de salariile mici și de un loc de muncă precar, în timp ce părinții tineri, în special mamele tinere, nu beneficiază de măsuri adecvate în ceea ce privește echilibrul dintre viața profesională și cea privată. În plus, unii tineri se află într-o poziție deosebit de dezavantajoasă sau sunt expuși riscului de discriminare. Prin urmare, sunt necesare măsuri de sprijin corespunzătoare.

(3)       În Europa, există 7,5 milioane de NEETs, reprezentând 12,9% dintre tinerii europeni (15 – 24 ani). Mulți dintre ei nu au depășit nivelul de învățământ secundar inferior, abandonează timpuriu învățământul și formarea și sunt adesea migranți sau provin dintr-un mediu defavorizat. Termenul „NEETs” cuprinde diferite subgrupuri de tineri cu nevoi diverse.

(4)       30,1% din șomerii sub 25 de ani au fost șomeri pe o perioadă mai mare de douăsprezece luni. În plus, un număr tot mai mare de tineri nu caută în mod activ un loc de muncă, ceea ce îi poate lăsa fără sprijin structural în ceea ce privește reintegrarea pe piața muncii. Cercetările arată că rata șomajului în rândul tinerilor poate determina sechele permanente, cum ar fi o creștere a riscului de a fi șomer în viitor, niveluri reduse ale veniturilor din viitor, pierdere de capital uman, transmiterea sărăciei de la o generație la alta sau o mai mică motivație de a întemeia o familie, contribuindu-se astfel la tendințele demografice negative.

(5)       Termenul „garanție pentru tineret” se referă aici la faptul că tinerii primesc o ofertă de bună calitate de angajare, de continuare a educației, de intrare în ucenicie sau de efectuare a unui stagiu în termen de patru luni de la intrarea în șomaj sau de la momentul în care nu mai participă la o formă de învățământ formal.

(6)       O garanție pentru tineret contribuie la trei obiective ale strategiei Europa 2020 și anume, cele care urmăresc ca 75% din persoanele cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani să fie angajate, ca ratele de abandon școlar timpuriu să fie sub 10% și ca cel puțin 20 de milioane de persoane să fie scoase din sărăcie și excluziune socială.

(7)       Orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre[6], în special orientările 7 și 8, fac apel la statele membre să promoveze integrarea tinerilor pe piața muncii și să îi ajute, în special pe NEETs, în cooperare cu partenerii sociali, să găsească un prim loc de muncă, să dobândească experiență profesională, să continue studiile sau să participe la activități de formare, inclusiv ca ucenici, precum și să intervină rapid atunci când tinerii devin șomeri.

(8)       Încă din 2005, Consiliul a convenit, în contextul Orientărilor privind ocuparea forței de muncă[7] (2005 – 2008), că „fiecărui șomer i se oferă șansa unui nou început înainte de sfârșitul primelor șase luni de șomaj în cazul tinerilor”. În 2008[8], Consiliul a redus perioada de timp la „cel mult patru luni” pentru tinerii care nu își mai continuă studiile.

(9)       În rezoluția sa din 2010 referitoare la „promovarea accesului tinerilor pe piața muncii și la consolidarea statutului stagiarilor, stagiilor și uceniciilor”[9], Parlamentul European a invitat Comisia Europeană, statele membre, partenerii sociali și alte părți interesate să sprijine politicile naționale în materie de piață a muncii, educație și formare prin intermediul unei garanții pentru tineret. Aceasta ar asigura dreptul fiecărei persoane tinere din UE să-i fie oferit un loc de muncă, posibilitatea de a intra în ucenicie, de a se forma suplimentar sau o combinație între muncă și formare, după o perioadă maximă de patru luni de șomaj.

(10)     În comunicarea sa din 2010 intitulată „Tineretul în mișcare”, Comisia a încurajat statele membre să introducă garanții pentru tineret, a căror punere în aplicare a fost, până în prezent, foarte limitată. Această recomandare întărește și iterează necesitatea ca statele membre să urmărească acest obiectiv și, în același timp, să contribuie la conceperea, punerea în aplicare și evaluarea acestor sisteme.

(11)     Concluziile Consiliului din iunie 2011 privind „Promovarea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor pentru a realiza obiectivele Strategiei Europa 2020” a invitat statele membre să acționeze rapid măsuri de continuare a învățământului, de (re)formare sau de activare a tinerilor care sunt șomeri sau nu urmează o formă de învățământ sau de formare, cuprinzându-i și pe cei care abandonează timpuriu școala. Aceasta ar determina reîntoarcerea în cel mai scurt timp posibil a acestor persoane la activități de învățământ sau de formare sau pe piața muncii și reducerea riscului de sărăcie, discriminare și excluziune socială.

(12)     Recomandarea[10] Consiliului din iunie 2011 privind „politicile de reducere a părăsirii timpurii a școlii” s-a axat pe elaborarea unor politici bazate pe dovezi, cuprinzătoare și transsectoriale care să includă măsuri de reangajare a persoanelor care au renunțat la învățământ și de întărire a legăturii dintre sistemele de învățământ și formare și sectorul ocupării forței de muncă.

(13)     Pregătind bugetul pentru 2012, Parlamentul European a sprijinit această abordare și a solicitat Comisiei să pună în aplicare o acțiune pregătitoare care să susțină înființarea garanțiilor pentru tineret în statele membre.

(14)     În cadrul pachetului privind ocuparea forței de muncă intitulat „Către o redresare generatoare de locuri de muncă”[11], Comisia a făcut apel la mobilizarea activă a statelor membre, a partenerilor sociali și a altor părți interesate să răspundă la provocările actuale ale UE în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, în special privind șomajul în rândul tinerilor. Comisia a evidențiat potențialul mare de creare de locuri de muncă al economiei ecologice, al asistenței medicale și sociale, precum și al sectoarele TIC, elaborând în acest sens trei planuri de acțiune însoțitoare pentru a-l realiza în practică. Ulterior, Comisia a evidențiat, de asemenea, șase domenii prioritare promițătoare pentru inovarea industrială care contribuie la tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon și care utilizează în mod eficient resursele[12]. În cadrul pachetului privind ocuparea forței de muncă, Comisia a subliniat, de asemenea, faptul că promovarea spiritului antreprenorial, facilitarea accesului la servicii de sprijin și la microfinanțare pentru întreprinderile nou-înființate și înființarea de sisteme pentru convertirea prestațiilor de șomaj în granturi pentru întreprinderile nou-înființate ar avea un rol important și pentru tineri. În plus, în cadrul pachetului s-a propus utilizarea de subvenții salariale pentru a stimula creșterea netă a noilor locuri de muncă și reducerea țintită a sarcinii fiscale asupra costului forței de muncă (în principal contribuția angajatorilor la asigurările sociale) pentru a stimula ocuparea forței de muncă, precum și reforme echilibrate în legislația privind protecția ocupării forței de muncă, care ar putea permite tinerilor să aibă acces la locuri de muncă de calitate.

(15)     În mai 2012, Parlamentul European[13] a invitat statele membre să ia măsuri rapide și concrete la nivel național pentru a se asigura că tinerii fie dețin un loc de muncă decent, fie participă la activități de învățământ sau de (re)formare în termen de patru luni de la momentul în care nu mai participă la o formă de învățământ. Parlamentul European a evidențiat faptul că sistemul de garanție pentru tineret ar trebui să fie obligatoriu din punct de vedere juridic pentru a putea îmbunătăți în mod efectiv situația tinerilor care nu dețin un loc de muncă sau care nu participă activități de învățământ sau de formare și pentru a rezolva în mod gradual problema șomajului în rândul tinerilor din UE.

(16)     La data de 29 iunie 2012, Consiliul European a solicitat intensificarea eforturilor pentru a crește nivelul de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor, cu „obiectivul ca în termen de câteva luni de la momentul în care nu își mai continuă studiile, tinerii să primească o ofertă de bună calitate de obținere a unui loc de muncă, de continuare a educației, de intrare în ucenicie sau de efectuare a unui stagiu”. El a mai concluzionat că aceste măsuri pot fi sprijinite din Fondul social european și că statele membre ar trebui să utilizeze posibilitățile de finanțare a subvențiilor pentru angajări temporare acordate din fond.

(17)     Comunicarea Comisiei din 20 noiembrie 2012 privind „Regândirea educației”[14] descrie contribuția UE la această activitate din perspectiva învățământului. Ea detaliază aspectele esențiale pentru reformarea și eficientizarea sistemelor de educație și formare – alinierea competențelor predate în învățământ la nevoile actuale și viitoare de pe piața forței de muncă, stimularea metodelor de învățare deschise și flexibile și promovarea unui efort de colaborare între toate părțile interesate, inclusiv în ceea ce privește finanțarea.

(18)     În Analiza anuală a creșterii pentru 2013[15], Comisia a accentuat faptul că statele membre ar trebui să asigure tranziția de la învățământ la locul de muncă pentru tineri, precum și să dezvolte și să pună în aplicare sisteme de garanție pentru tineret prin care fiecare tânăr cu vârstă mai mică de 25 de ani să primească o ofertă de angajare, de continuare a educației, de intrare în ucenicie sau de efectuare a unui stagiu, în termen de patru luni de la momentul în care nu mai participă la activități de învățământ formal sau de la momentul în care a devenit șomer.

(19)     Garanția pentru tineret ar trebui să fie pusă în aplicare printr-un sistem format din măsuri de sprijin și ar trebui să fie adaptată la circumstanțele naționale, regionale și locale. Aceste măsuri sunt bazate pe șase axe: crearea de abordări bazate pe parteneriate, intervenție și activare timpurie, măsuri de sprijin care să permită integrarea pe piața muncii, utilizarea fondurilor structurale ale UE, evaluarea și îmbunătățirea continuă a sistemului și punerea lui rapidă în aplicare. Ca atare, ele vizează prevenirea abandonării timpurii a școlii, creșterea șanselor de obținere a unui loc de muncă și eliminarea barierelor practice din calea obținerii unui loc de muncă. Ele pot fi sprijinite din fondurile structurale ale UE și ar trebui monitorizate și îmbunătățite continuu.

(20)     Coordonarea eficientă și stabilirea de parteneriate între domenii de politică (ocuparea forței de muncă, educație, tineret, afaceri sociale, etc.) este esențială în sensul creșterii calității oportunităților de angajare, de intrarea în ucenicie și de efectuare a unui stagiu.

(21)     Este necesar ca sistemele de garanție pentru tineret să ia în considerare diversitatea și punctele de plecare diferite ale statelor membre în ceea ce privește nivelul șomajului în rândul tinerilor, cadrul instituțional și capacitatea diferitor actori de pe piața forței de muncă. De asemenea, ele ar trebui să țină seama de diferitele situații în care se află bugetele publice și de constrângerile financiare în ceea ce privește alocarea resurselor[16]. În AAC 2013, Comisia consideră că investițiile în învățământ ar trebui să fie prioritare, iar acolo unde este posibil, ar trebui mărite, asigurând în același timp eficiența unor astfel de cheltuieli. De asemenea, ar trebui să se acorde o atenție deosebită menținerii sau consolidării sferei de cuprindere și eficacității serviciilor de ocupare a forței de muncă și a politicilor active privind piața forței de muncă, cum ar fi formarea șomerilor și sistemele de garanție pentru tineret. Înființarea unor astfel de sisteme are importanță pe termen lung, dar există și nevoia unui răspuns pe termen scurt pentru a contracara efectele dramatice ale crizei economice asupra pieței forței de muncă.          

RECOMANDĂ CA STATELE MEMBRE:    

(1) Să asigure ca toți tinerii în vârstă de până la 25 de ani să primească o ofertă de bună calitate de obținere a unui loc de muncă, de continuare a educației, de intrare în ucenicie sau de efectuare a unui stagiu, în termen de patru luni de la intrarea în șomaj sau de la momentul în care nu mai urmează o formă de învățământ formal.

Atunci când concep un astfel de sistem de garanție pentru tineret, statele membre iau în considerare aspecte generale, cum ar fi faptul că tinerii nu sunt un grup omogen care se confruntă cu medii sociale similare, precum și principiile obligației reciproce și necesitatea de a aborda riscul existenței de cicluri de inactivitate.

Sistemele de garanție pentru tineret se bazează pe următoarele orientări, în conformitate cu circumstanțele naționale, regionale și locale, acordând atenție la apartenența de sex și la diversitatea tinerilor vizați:

Crearea de abordări bazate pe parteneriat

(2) Să identifice autoritatea publică responsabilă de înființarea și administrarea sistemului de garanție pentru tineret și de coordonarea parteneriatelor la toate nivelurile și în toate sectoarele.

(3) Să asigure ca tinerii să dispună de informații complete despre servicii și mijloace de sprijin disponibile prin consolidarea cooperării între furnizorii de servicii de ocupare a forței de muncă, furnizorii de servicii de orientare profesională, instituțiile de învățământ și de formare și serviciile de sprijinire a tineretului, precum și prin utilizarea deplină a tuturor canalelor de informații relevante.

(4) Să consolideze parteneriatele între angajatori și actorii relevanți de pe piața muncii (serviciile de ocupare a forței de muncă, diversele niveluri de administrație publică, sindicatele și serviciile care vizează tineretul) pentru a crește oportunitățile tinerilor de a obține un loc de muncă, de a intra în ucenicie sau de a efectua un stagiu.

(5) Să dezvolte parteneriate între serviciile publice și private de ocupare a forței de muncă, serviciile de orientare profesională și cu alte servicii care vizează tineretul (ONG-uri, centre și asociații pentru tineret) care să faciliteze tranziția ușoară de la șomaj, inactivitate sau învățământ la activitatea profesională.

(6) Să asigure implicarea activă a partenerilor sociali la toate nivelurile în ceea ce privește conceperea și punerea în aplicare a politicilor care vizează tinerii; să promoveze sinergii în cadrul inițiativelor lor pentru a dezvolta sisteme de ucenicie și de stagiatură.

(7) Să asigure implicarea reprezentanților tinerilor și/sau a organizațiile de tineret în conceperea și punerea în aplicare a sistemului de garanție pentru tineret pentru a adapta serviciile la nevoile beneficiarilor și pentru a le imprima un efect multiplicator în cadrul activităților de popularizare.

Intervenție și activare timpurie

(8) Să dezvolte strategii de comunicare eficace destinate tinerilor în vederea înregistrării la serviciile de ocupare a forței de muncă, concentrându-se asupra tinerilor vulnerabili care se confruntă cu multiple obstacole (cum ar fi excluziunea socială, sărăcia sau discriminarea) și asupra NEETs, precum și ținând seama de situația lor diferită (în special în caz de sărăcie, handicap, nivel scăzut de educație sau apartenență la o minoritate etnică sau la un grup de migranți).

(9) Să sprijine mai bine tinerii și să abordeze potențiala lipsă de cunoaștere a ofertelor existente, să ia în considerare stabilirea de „puncte focale”, adică o organizație care asigură coordonarea tuturor instituțiilor și organizațiilor implicate, în special cu autoritatea publică responsabilă de administrarea sistemului de garanție pentru tineret, astfel încât să se poată face schimb de informații cu privire la tinerii care nu își mai continuă studiile, în special cu privire la cei expuși riscului de a nu obține un loc de muncă sau de a continua studiile.

(10) Să permită serviciilor de ocupare a forței de muncă, împreună cu alți parteneri care sprijină tinerii, să ofere orientare personalizată și planuri de acțiune individuale, incluzând sisteme de sprijin individual personalizat, pe baza principiului obligației reciproce într-un stadiu incipient.

Măsuri de sprijinire pentru integrare în piața muncii

Creșterea nivelului de competențe

(11) Să ofere celor care abandonează timpuriu școala și tinerilor cu nivel mic de competențe căi de a se reintegra în activități de învățământ și de formare sau programe de învățământ care au rolul unei a doua șanse, care furnizează medii de învățare care să răspundă nevoilor lor specifice și care să le permită să obțină calificările care le lipsesc.

(12) Să asigure ca orice acțiune întreprinsă în cadrul unui sistem de garanție pentru tineret care vizează creșterea nivelului de cunoștințe și de competențe să ajute la reducerea decalajelor existente și la satisfacerea nevoilor de locuri de muncă din sectorul serviciilor, în special în ceea ce privește economia ecologică, TIC și sănătatea.

(13) Să asigure ca eforturile de creștere a nivelului de cunoștințe și de competențe să includă competențe informatice/TIC. Să promoveze cunoștințele și competențele profesionale prin asigurarea faptului că programele de învățământ și certificările în domeniul TIC sunt conforme cu standardele și sunt comparabile la nivel internațional.

(14) Să încurajeze școlile (primare și secundare), inclusiv centrele de formare profesională, precum și serviciile de ocupare a forței de muncă să promoveze și să furnizeze continuu orientări privind spiritul antreprenorial și activitățile economice independente pentru tineri, inclusiv prin cursuri de antreprenoriat.

(15) Să asigure validarea aptitudinilor, cunoștințelor și competențelor dobândite prin intermediul unor experiențe de învățare neoficiale și informale, prin recunoașterea aptitudinilor, cunoștințelor și competențelor dobândite în cursul desfășurării acestor activități și prin recunoașterea faptului că ele cresc șansele de angajare ale celor care caută un loc de muncă.

Măsurile care vizează piața forței de muncă

(16) Să reducă costurile nesalariale ale muncii în vederea stimulării perspectivei de angajare în rândul tinerilor.

(17) Să utilizeze subvenții țintite și bine concepute pentru salarii și angajări în câmpul muncii, pentru a încuraja angajatorii să creeze noi oportunități pentru tineri, cum ar fi ucenicia, stagiatura sau plasarea într-un loc de muncă, în special pentru cei cu cele mai mici șanse de a intra pe piața forței de muncă, în conformitate cu normele aplicabile privind ajutoarele de stat.

(18) Să promoveze mobilitatea forței de muncă prin sensibilizarea tinerilor cu privire la existența ofertelor de locuri de muncă, de stagii sau de ucenicie și la sprijinul disponibil în diferite zone, regiuni și țări, de exemplu, prin intermediul unor servicii și sisteme, cum ar fi EURES, care încurajează persoanele să se mobilizeze și să lucreze în interiorul UE. Să se asigure că există un sprijin adecvat pentru a ajuta tinerii care găsesc un loc de muncă într-o altă zonă sau într-un alt stat membru să se adapteze la noul lor mediu.

(19) Să pună la dispoziție mai multe servicii de sprijin pentru întreprinderi nou-înființate, inclusiv prin intermediul unei cooperări mai strânse între serviciile de ocupare a forței de muncă, cele de sprijin pentru întreprinderi și furnizorii de (micro)finanțare.

(20) Să îmbunătățească mecanismele pentru sprijinirea tinerilor care abandonează sistemele de activare și nu mai au acces la prestații.

Utilizarea fondurilor structurale ale UE

(21) Să utilizeze deplin și în mod optim instrumentele de finanțare ale politicii de coeziune, în perioada următoare 2014 – 2020, pentru sprijinirea înființării sistemelor de garanție pentru tineret. Pentru aceasta, e necesar să se asigure că se acordă prioritatea corespunzătoare și se alocă resurse suficiente pentru sprijinirea conceperii și punerii în aplicare a măsurilor menționate anterior, inclusiv a posibilităților de cofinanțare a unor anumite subvenții pentru angajare din Fondul social european. De asemenea, să utilizeze la maximum finanțarea încă disponibilă din perioada de programare 2007 – 2013.

(22) În contextul pregătirilor pentru perioada 2014 – 2020, să acorde atenția cuvenită, în cadrul contractului de parteneriat, obiectivelor specifice legate de punerea în aplicare a sistemelor de garanție pentru tineret și să descrie în programele operaționale acțiunile care să fie sprijinite în temeiul priorităților de investiții ale Fondului Social European, în special cele care privesc integrarea sustenabilă a tinerilor „NEETs” pe piața muncii și sprijinirea tinerilor antreprenori și a întreprinderilor sociale, precum și a contribuției lor respective la îndeplinirea obiectivelor specifice.

Evaluarea și îmbunătățirea continuă a sistemelor

(23) Să monitorizeze și să evalueze toate acțiunile și programele aferente garanției pentru tineret, astfel încât să se poată elabora mai multe politici și intervenții bazate pe dovezi, pe baza a ceea ce funcționează, unde și de ce, asigurându-se astfel utilizarea eficientă a resurselor și rentabilitatea acțiunilor întreprinse. Să mențină o imagine de ansamblu actualizată asupra dimensiunii finanțării alocate pentru înființarea și punerea în aplicare a garanției pentru tineret, în special în cazul programelor operaționale din cadrul politicii de coeziune.

(24) Să promoveze activitățile de învățare reciprocă la nivel național, regional și local între toate părțile implicate în combaterea șomajului în rândul tinerilor, pentru a îmbunătăți concepția și punerea în aplicare a viitoarelor sisteme de garanție pentru tineret. Să utilizeze pe deplin rezultatele proiectelor sprijinite în cadrul acțiunilor pregătitoare privind sistemele de garanție pentru tineret.

(25) Să consolideze capacitățile tuturor părților interesate, inclusiv ale serviciile de ocupare a forței de muncă relevante, implicate în conceperea, punerea în aplicare și evaluarea sistemelor de garanție pentru tineret, pentru a elimina orice obstacole externe și interne legate de politici și de modul în care sunt elaborate aceste sisteme.

Punerea în aplicare a sistemelor de garanție pentru tineret

(26) Să pună în aplicare cât mai curând posibil sisteme de garanție pentru tineret și să asigure ca acestea să fie integrate în mod adecvat în viitoarele programele cofinanțate de UE, de preferință de la începutul cadrului financiar multianual 2014 – 2020.       

NOTEAZĂ faptul că Comisia:

Finanțare

(27) Va încuraja statele membre, în conformitate cu prioritățile de investiții ale Fondului Social European pentru perioada de programare 2014 – 2020, să utilizeze cât mai bine Fondul social european pentru a sprijini înființarea și punerea în aplicare a unor sisteme de garanție pentru tineret ca instrument de politică pentru combaterea și prevenirea șomajului și a excluziunii sociale în rândul tinerilor.

(28) Va susține activitățile de programare din cadrul fondurilor UE strategice comun (Fondul social european, Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul European pentru Pescuit și afaceri maritime), inclusiv prin activități de învățare reciprocă, activități de colaborare în rețea și asistență tehnică.

Bune practici

(29) Va utiliza pe deplin noul Program pentru schimbări sociale și inovare socială pentru a aduna exemple de bune practici privind sistemele de garanție pentru tineret la nivel național, regional și local.

(30) Va utiliza Programul de învățare reciprocă din cadrul Strategiei europene privind ocuparea forței de muncă pentru a încuraja statele membre să își împărtășească experiențele și să facă schimb de bune practici.

Monitorizare

(31) Va continua să monitorizeze și să raporteze în mod regulat cu privire la evoluțiile în ceea ce privește concepția, punerea în aplicare și rezultatele sistemelor de garanție pentru tineret ca parte a programului anual de activitate al Rețelei europene a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă.

(32) Va monitoriza punerea în aplicare a prezentei recomandări și va stabili prin intermediul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă o supraveghere multilaterală a punerii în aplicare a sistemelor de garanție pentru tineret în cadrul semestrului european, analizând impactul politicilor existente și abordând, dacă este cazul, recomandări specifice fiecărei țări care să fie adresate statelor membre.

Activități de popularizare

(33) Va sprijini activitățile de popularizare a modului de înființare a garanției pentru tineret în statele membre, utilizând portalul european pentru tineret și realizând în special conexiuni cu campaniile de informare.

Adoptată la Bruxelles,

                                                                       Pentru Consiliu

                                                                       Președintele

[1]               Indicatori principali ai anchetei EUROSTAT privind forța de muncă, date trimestriale ajustate sezonier; tineretul este definit ca populația cu vârsta mai mică de 25 de ani, adulții ca populația cu vârsta mai mare de 25 de ani.

[2]               COM(2012) 750 din 28 noiembrie 2012.

[3]               Mai multe informații la: http://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=en&catId=88&eventsId=641

[4]               Informații suplimentare privind raportul costuri-beneficii al punerii în aplicare a sistemelor de garanție pentru tineret pot fi găsite în documentul de lucru al serviciilor Comisiei însoțitor.

[5]               Eurofound (2012) NEETs – Tineri care nu au loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nu participă la activități de formare: Caracteristici, costuri și răspunsuri din sfera politicilor în Europa (Young people not in employment, education or training: Characteristics, costs and policy responses in Europe), Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg.

[6]               Decizia 2010/707/UE a Consiliului – JO L 308/46 din 24 noiembrie 2010.

[7]               Decizia 2005/600/CE a Consiliului – JO L 205/21 din 6 august 2005.

[8]               Orientări privind ocuparea forței de muncă (2008-2010) – Decizia 2008/618/CE a Consiliului – JO L 198/51 din 26 iulie 2008.

[9]               P7-TA(2010) 0262 din 6 iulie 2010.

[10]             JO C 191/01 din 1 iulie 2011.

[11]             COM(2012) 173 din 18 aprilie 2012.

[12]             COM(2012) 582 din 10 octombrie 2012.

[13]             Rezoluția Parlamentului European referitoare la Inițiativa privind oportunitățile tinerilor [2012/2617 (DSR)], 24.5.2012.

[14]             COM(2012) 669 din 20 noiembrie 2012.

[15]             COM(2012) 750 din 28 noiembrie 2012.

[16]             Cheltuielile cu garanția pentru tineret nu intră în categoria formării brute de capital fix din conturile naționale.