EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52008PC0100

Propunere de directivă …/…/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din […] Ö privind Õ inspecţia tehnică auto pentru autovehicule şi remorcile acestora (Text cu relevanţă pentru SEE)

/* COM/2008/0100 final - COD 2008/0044 */

52008PC0100

Propunere de directivă …/…/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din […] Ö privind Õ inspecţia tehnică auto pentru autovehicule şi remorcile acestora (Text cu relevanţă pentru SEE) /* COM/2008/0100 final - COD 2008/0044 */


[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 29.2.2008

COM(2008) 100 final

2008/0044 (COD)

Propunere de

DIRECTIVĂ …/…/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI

din […]

Ö privind Õ inspecţia tehnică auto pentru autovehicule şi remorcile acestora

(Text cu relevanţă pentru SEE)

(prezentată de Comisie)

Propunere de

DIRECTIVĂ …/…/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI

din […]

privind inspecţia tehnică auto pentru autovehicule şi remorcile acestora

(reformare)

EXPUNERE DE MOTIVE

1. La 1 aprilie 1987, Comisia a dat instrucţiuni[1] serviciilor sale de a realiza codificarea tuturor actelor legislative cel mai târziu după a zecea lor modificare, menţionând că este vorba despre o cerinţă minimală şi că, în vederea clarităţii şi a bunei înţelegeri a legislaţiei comunitare, serviciile responsabile ar trebui să codifice textele la intervale şi mai scurte.

2. Codificare a Directivei 96/96/CE a Consiliului din 20 decembrie 1996 de apropiere a legislaţiilor statelor membre referitoare la inspecţia tehnică auto pentru autovehicule şi remorcile acestora[2] a fost iniţiată de către Comisie. Noua directivă trebuia să se substituie diverselor acte care îi sunt încorporate.[3]

3. Între timp, Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competenţelor de executare conferite Comisiei[4] a fost modificată prin Decizia 2006/512/CE, care a introdus procedura de reglementare cu control pentru măsurile cu caracter general concepute în vederea modificării unor elemente neesenţiale ale unui act de bază adoptat în conformitate cu procedura menţionată la articolul 251 din tratat, inclusiv prin eliminarea unora dintre aceste elemente sau prin completarea actului prin adăugarea unor noi elemente neesenţiale.

4. În conformitate cu Declaraţia comună a Parlamentului European, a Consiliului şi a Comisiei[5] privind Decizia 2006/512/CE, pentru ca această nouă procedură să fie aplicabilă actelor deja în vigoare adoptate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat, acestea trebuie să fie adaptate în conformitate cu procedurile aplicabile.

5. Prin urmare, este necesar să se transforme codificarea Directivei 96/96/CE într-o reformare, în vederea inserării modificărilor necesare pentru adaptarea la procedura de reglementare cu control.

ê 96/96/CE (adaptat)

2008/0044 (COD)

Propunere de

DIRECTIVĂ …/…/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI

din […]

Ö privind Õ inspecţia tehnică auto pentru autovehicule şi remorcile acestora

(Text cu relevanţă pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, în special articolul Ö 71 Õ,

având în vedere propunerea Comisiei[6],

având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social European[7],

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor[8],

în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat[9],

întrucât:

ò nou

(1) Directiva 96/96/CE a Consiliului din 20 decembrie 1996 de apropiere a legislaţiilor statelor membre referitoare la inspecţia tehnică auto pentru autovehicule şi remorcile acestora[10] a fost modificată de mai multe ori şi în mod substanţial[11]. Din motive de claritate, ar trebui, cu ocazia noilor modificări, să se procedeze la reformarea directivei menţionate.

ê 96/96/CE considerentul 2

(2) În cadrul politicii comune în domeniul transporturilor, circulaţia rutieră a anumitor vehicule în spaţiul comunitar trebuie să se desfăşoare în cele mai bune condiţii, în ceea ce priveşte atât siguranţa, cât şi concurenţa între transportatorii din statele membre.

ê 96/96/CE considerentul 3

(3) Dezvoltarea circulaţiei rutiere şi, ca urmare, creşterea pericolelor şi a noxelor face ca toate statele membre să se confrunte cu probleme de siguranţă similare în ceea ce priveşte natura şi gravitatea acestora.

ê 96/96/CE considerentul 6

(4) Controalele efectuate pe parcursul duratei de viaţă a unui vehicul trebuie să fie relativ simple, rapide şi necostisitoare.

ê 96/96/CE considerentul 7 (adaptat)

(5) Normele şi metodele comunitare minime, care urmează a fi utilizate pentru controlul elementelor menţionate în Ö prezenta directivă Õ ar trebui, prin urmare, definite în cadrul unor directive speciale.

ê 96/96/CE considerentul 9

(6) Este necesară adaptarea rapidă la progresul tehnic a normelor şi metodelor precizate în directivele individuale şi, pentru a facilita punerea în aplicare a măsurilor impuse în acest scop, stabilirea unei proceduri de cooperare strânsă între statele membre şi Comisie, în cadrul unui comitet privind adaptarea la progresul tehnic a inspecţiilor tehnice auto.

ê 96/96/CE considerentul 10 (adaptat)

(7) În ceea ce priveşte sistemele de frânare, este Ö dificilă Õ stabilirea unor valori standard pentru Ö aspecte precum Õ reglajul presiunii pneumatice şi pentru timpii de umplere a compresorului, având în vedere diversitatea echipamentelor şi metodelor de încercare utilizate în cadrul Comunităţii.

ê 96/96/CE considerentul 15

(8) Toţi cei implicaţi în inspecţia tehnică auto a vehiculelor recunosc că metoda de control şi, în special, gradul de încărcare a vehiculului în timpul controalelor (vehicul încărcat, parţial încărcat sau neîncărcat) pot influenţa gradul de încredere al celor care efectuează inspecţiile în ceea ce priveşte fiabilitatea sistemelor de frânare.

ê 96/96/CE considerentul 16 (adaptat)

(9) Recomandarea valorilor de referinţă pentru forţa de frânare în funcţie de gradul de încărcare a vehiculului, pentru fiecare model de vehicul, ar Ö trebui Õ să ajute la consolidarea acestui grad de încredere. Prezenta directivă Ö ar trebui Õ să autorizeze tipul de control respectiv în locul controlului normelor de performanţă minime pentru fiecare categorie de vehicul.

ê 96/96/CE considerentul 17 (adaptat)

(10) Cu privire la sistemele de frânare, domeniul de aplicare a prezentei directive Ö ar trebui Õ să vizeze , în principal, vehiculele care au primit omologarea componentelor în conformitate cu Ö [Directiva 71/320/CEE a Consiliului din 26 iulie 1971 privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la dispozitivele de frânare ale unor categorii de autovehicule şi ale remorcilor acestora Õ[12]], deşi se admite că anumite tipuri de vehicule au fost omologate în conformitate cu normele interne care pot fi diferite faţă de cerinţele din Ö directiva menţionată Õ.

ê 96/96/CE considerentul 18

(11) Statele membre pot extinde domeniul de aplicare a controlului sistemelor de frânare şi la categorii de vehicule sau elemente care nu fac obiectul prezentei directive.

ê 96/96/CE considerentul 19

(12) Statele membre pot prevedea controale mai severe sau mai frecvente pentru sistemele de frânare.

ê 96/96/CE considerentul 20

(13) Prezenta directivă urmăreşte menţinerea emisiilor la un nivel scăzut pe toată durata de viaţă a vehiculului, prin inspecţii periodice ale emisiilor de gaze de eşapament şi asigurarea retragerii din circulaţie a vehiculelor cu potenţial mare de poluare, până la aducerea lor la un stadiu de întreţinere corespunzător.

ê 96/96/CE considerentul 21

(14) Un reglaj necorespunzător şi o întreţinere inadecvată sunt dăunătoare nu doar pentru motor, ci şi pentru mediu, deoarece cresc poluarea şi consumul de combustibil. Este importantă dezvoltarea unui tip de transport ce protejează mediul.

ê 96/96/CE considerentul 22

(15) În cazul motoarelor cu aprindere prin compresie (motoare Diesel), măsurarea opacităţii fumului de eşapament este considerată a fi un indicator relevant al stării de întreţinere a vehiculului, în ceea ce priveşte emisiile.

ê 96/96/CE considerentul 23

(16) În cazul motoarelor cu aprindere prin scânteie (motoare pe benzină), măsurarea emisiilor de monoxid de carbon degajate de ţeava de eşapament, când motorul este la ralanti, este considerată a fi un indicator relevant al stării de întreţinere a vehiculului, în ceea ce priveşte emisiile.

ê 96/96/CE considerentul 24

(17) Procentul de respingeri în urma controlului emisiilor de gaze de eşapament riscă să fie ridicat în cazul vehiculelor care nu sunt întreţinute în mod regulat.

ê 96/96/CE considerentul 25

(18) În cazul vehiculelor cu motor pe benzină pentru care normele de omologare specifică faptul că trebuie să fie echipate cu sisteme perfecţionate de control al emisiilor, precum catalizatoarele cu trei căi şi cu sondă lambda, normele de control periodic al emisiilor trebuie să fie mai severe decât pentru vehiculele convenţionale.

ê 2001/9/CE considerentul 4 (adaptat)

(19) Directiva 98/69/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 octombrie 1998 privind măsurile care trebuie adoptate împotriva poluării aerului cu emisiile autovehiculelor şi de modificare a Directivei 70/220/CEE a Consiliului[13] impune introducerea, începând cu anul 2000, a sistemelor de bord de diagnosticare (OBD) pentru autovehiculele care funcţionează cu benzină şi pentru autovehiculele comerciale uşoare, în vederea monitorizării funcţionării sistemului de control al emisiilor autovehiculului. În mod similar, sistemele de bord de diagnosticare sunt obligatorii şi pentru noile vehicule cu motoare diesel începând cu anul 2003.

ê 96/96/CE considerentul 26

(20) Statele membre pot, dacă este cazul, să excludă din domeniul de aplicare a prezentei directive anumite vehicule considerate a fi de interes istoric. Statele membre pot, de asemenea, institui propriile lor norme de control pentru aceste vehicule. Totuşi, acest drept nu trebuie să conducă la aplicarea unor norme mai severe decât cele avute în vedere la proiectarea respectivelor vehicule.

ê 2001/11/CE considerentul 4

(21) Există sisteme de diagnosticare simple şi larg răspândite pe care organismele de control le pot folosi pentru a controla cea mai mare parte a vehiculelor echipate cu un dispozitiv de limitare a vitezei. Pentru vehiculele care nu pot fi controlate cu ajutorul acestor instrumente de diagnosticare larg răspândite, autorităţile folosesc echipamentul disponibil furnizat de constructorul vehiculului sau prevăd acceptarea unui certificat adecvat eliberat de constructorul vehiculului sau de reprezentantul acestuia.

ê 2001/11/CE considerentul 5 (adaptat)

(22) Verificarea periodică a bunei funcţionări a dispozitivului de limitare a vitezei Ö ar trebui să fie facilitată Õ pentru vehiculele echipate cu noua aparatură de înregistrare (tahograf digital) în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2135/98 al Consiliului din 24 septembrie 1998 de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3821/85 privind aparatura de înregistrare în domeniul transporturilor rutiere şi Directiva 88/599/CEE privind aplicarea Regulamentelor (CEE) nr. 3820/85 şi (CEE) nr. 3821/85[14]. Începând cu anul 2003, vehiculele noi Ö sunt Õ echipate cu această aparatură.

ê 96/96/CE considerentul 32

(23) Cerinţele tehnice referitoare la taxiuri şi ambulanţe sunt similare cu cele referitoare la maşinile particulare. Din acest motiv, elementele controlate pot fi similare, deşi frecvenţa controalelor diferă.

ê 96/96/CE considerentul 13

(24) Fiecare stat membru trebuie să asigure, în domeniul său de jurisdicţie, efectuarea metodică şi la un standard ridicat a inspecţiilor tehnice auto.

ê 96/96/CE considerentul 14

(25) Comisia ar trebui să verifice aplicarea practică a prezentei directive.

ê 96/96/CE considerentul 33 (adaptat)

(26) Ö Deoarece obiectivele acţiunii preconizate şi anume armonizarea reglementărilor privind inspecţia tehnică auto, împiedicarea denaturării concurenţei între transportatori şi garantarea verificării şi întreţinerii corecte a vehiculelor, nu pot fi realizate în cazul în care statele membre acţionează individual şi pot fi realizate mai bine la nivelul Comunităţii datorită dimensiunii acţiunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarităţii, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporţionalităţii, astfel cum este enunţat în respectivul articol, prezenta directivă nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective. Õ

ò nou

(27) Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentei directive se adoptă în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competenţelor de executare conferite Comisiei[15].

(28) Ar trebui, în special, să fie împuternicită Comisia să opereze modificările necesare în vederea adaptării la progresul tehnic a standardelor şi metodelor, definite în directivele individuale. Întrucât măsurile respective au un domeniu general de aplicare şi sunt destinate să modifice elementele neesenţiale ale directivelor respective, acestea trebuie să fie adoptate în conformitate cu procedura de reglementare cu control prevăzută la articolul 5a din Decizia 1999/468/CE.

(29) Prezenta directivă nu trebuie să aducă atingere obligaţiilor statelor membre privind termenele de transpunere în dreptul intern a directivelor menţionate în anexa III, partea B,

ê 96/96/CE (adaptat)

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Articolul 1

(1) În fiecare stat membru, vehiculele înmatriculate în statul respectiv, cât şi remorcile şi semiremorcile acestora, sunt supuse unei inspecţii tehnice auto periodice, în conformitate cu prezenta directivă.

(2) Categoriile de vehicule care urmează a fi supuse inspecţiei tehnice auto, frecvenţa de efectuare a inspecţiei tehnice auto şi elementele care trebuie controlate sunt enumerate în anexele I şi II.

Articolul 2

Inspecţiile tehnice auto prevăzute de prezenta directivă se efectuează de către statul membru sau de către un organism public abilitat de stat în acest sens sau de către organisme sau instituţii desemnate şi supervizate direct de către stat, inclusiv organisme private autorizate corespunzător. În mod special, Ö atunci Õ când instituţiile însărcinate cu inspecţia tehnică auto realizează, în acelaşi timp, şi activitatea de reparare a vehiculelor, statele membre depun toate eforturile pentru a asigura obiectivitatea şi nivelul înalt de calitate ale inspecţiei.

Articolul 3

(1) Statele membre iau măsurile pe care le consideră necesare pentru a dovedi faptul că un vehicul a trecut cu succes inspecţia tehnică auto, fiind conform cel puţin cu dispoziţiile prevăzute de prezenta directivă.

Aceste măsuri sunt notificate celorlalte state membre şi Comisiei.

(2) Fiecare stat membru, pe aceeaşi bază ca şi când ar fi eliberat el însuşi dovada, recunoaşte dovada eliberată într-un alt stat membru prin care se arată că un autovehicul înmatriculat pe teritoriul acelui stat, împreună cu remorca sau semiremorca sa, au trecut cu succes inspecţia tehnică auto, fiind conforme cel puţin cu dispoziţiile prevăzute de prezenta directivă.

(3) Statele membre aplică procedurile corespunzătoare pentru a stabili, în măsura posibilului, faptul că performanţele sistemelor de frânare ale vehiculelor înmatriculate pe teritoriul lor sunt în conformitate cu cerinţele specificate în prezenta directivă.

CAPITOLUL II

Excepţii

Articolul 4

(1) Statele membre au dreptul să excludă din domeniul de aplicare a prezentei directive vehiculele din dotarea forţelor armate, a forţelor de ordine şi a pompierilor.

(2) Statele membre pot, după consultarea Comisiei, să excludă din domeniul de aplicare a prezentei directive sau să supună unor dispoziţii speciale anumite vehicule care sunt exploatate sau utilizate în condiţii excepţionale şi vehiculele care nu sunt utilizate niciodată sau aproape niciodată pe drumurile publice, inclusiv vehiculele de interes istoric, fabricate înainte de 1 ianuarie 1960 sau care sunt temporar retrase din circulaţie.

(3) Statele membre pot, după consultarea Comisiei, să stabilească propriile lor norme de control pentru vehiculele considerate a fi de interes istoric.

Articolul 5

Sub rezerva dispoziţiilor din anexele I şi II, statele membre pot:

(a) devansa data primei inspecţii tehnice auto obligatorii şi, acolo unde este cazul, pot supune vehiculul unei inspecţii tehnice auto înainte de înmatriculare;

(b) reduce intervalul dintre două inspecţii tehnice auto obligatorii succesive;

(c) decide obligativitatea inspecţiei tehnice auto pentru echipamentele opţionale;

(d) mări numărul de elemente care trebuie controlate;

(e) extinde obligaţia inspecţiei tehnice auto periodice la alte categorii de vehicule;

(f) prescrie încercări speciale suplimentare;

(g) solicita, pentru vehicule înmatriculate pe teritoriul lor, standarde minime mai severe pentru eficienţa sistemelor de frânare decât cele menţionate în anexa II şi include o inspecţie tehnică a vehiculelor cu încărcături mai mari, cu condiţia ca aceste cerinţe să nu le depăşească pe cele asociate vehiculului în momentul omologării iniţiale.

CAPITOLUL III

Dispoziţii finale

ê 96/96/CE art. 7

ð nou

Articolul 6

(1) Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, adoptă directivele individuale necesare în vederea definirii metodelor şi standardelor minime de inspecţie tehnică auto a elementelor menţionate în anexa II.

(2) ð Comisia adoptă ï orice modificări necesare în vederea adaptării la progresul tehnic a standardelor şi metodelor definite în directivele individuale .

ð Măsurile respective, destinate să modifice elementele neesenţiale ale directivelor menţionate ï , trebuie să fie adoptate în conformitate cu procedura ð de reglementare şi control ï menţionată prevăzută la articolul 7 alineatul (2).

ê 1882/2003 art. 3 şi anexa III pct. 68 (adaptat)

ð nou

Articolul 7

(1) Comisia este asistată de un comitet pentru adaptarea la progresul tehnic a directivei privind inspecţia tehnică auto pentru autovehicule şi remorcile acestora, denumit în continuare «comitetul».

(2) Atunci când se face trimitere la prezentul Ö alineat Õ, se aplică Ö articolul Õ ð 5 a, alineatele (1)-(4) ï şi Ö articolul Õ 7 din Decizia 1999/468/CE, cu respectarea dispoziţiilor articolului 8.

Perioada prevăzută la articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE se stabileşte la trei luni.

( 3 ) Comitetul îşi stabileşte regulamentul de procedură.

ê 96/96/CE art. 9

Articolul 8

În termen de maximum trei ani de la introducerea controlului tehnic periodic al dispozitivelor limitatoare de viteză, Comisia analizează dacă, pe baza experienţei acumulate, controalele prevăzute sunt suficiente pentru detectarea dispozitivelor limitatoare de viteză defecte sau contrafăcute sau dacă este necesară modificarea reglementărilor în vigoare.

ê 96/96/CE art. 11 (adaptat)

Articolul 9

Ö Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziţii de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă Õ.

ê

Articolul 10

Directiva 96/96/CE astfel cum a fost modificată prin actele menţionate în anexa III, partea A, se abrogă, fără a aduce atingere obligaţiilor statelor membre în ceea ce priveşte termenele de transpunere în dreptul intern a directivelor menţionate în anexa III, partea B.

Trimiterile la directiva abrogată se înţeleg ca trimiteri la prezenta directivă şi se citesc în conformitate cu tabelul de corespondenţă din anexa IV.

ê 96/96/CE art. 12

Articolul 11

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene .

ê 96/96/CE art. 13

Articolul 12

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, […]

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Preşedintele Preşedintele

[…] […]

ê 96/96/CE

ANEXA I

Categoriile de vehicule supuse inspecţiei tehnice auto şi frecvenţa de efectuare a inspecţiilor tehnice auto

Categorii de vehicule | Frecvenţa inspecţiilor tehnice auto |

1. Autovehicule utilizate pentru transportul de pasageri şi care au mai mult de opt locuri, exclusiv scaunul conducătorului auto | La un an de la data la care vehiculul a fost folosit prima oară; ulterior, anual |

2. Autovehicule utilizate pentru transport de marfă şi cu masa maximă admisibilă mai mare de 3 500 kg | La un an de la data la care vehiculul a fost folosit prima dată; ulterior, anual |

3. Remorci şi semiremorci cu masa maximă admisibilă mai mare de 3 500 kg | La un an de la data la care vehiculul a fost folosit prima dată; ulterior, anual |

4. Taxiuri, ambulanţe | La un an de la data la care vehiculul a fost folosit prima dată; ulterior, anual |

5. Autovehicule cu cel puţin patru roţi, utilizate, în mod normal, pentru transportul de mărfuri, cu masa maximă admisibilă de 3 500 kg, cu excepţia tractoarelor şi utilajelor agricole | La patru ani de la data la care vehiculul a fost folosit prima dată; ulterior, la fiecare doi ani |

6. Autovehicule cu cel puţin patru roţi, utilizate pentru transportul de pasageri şi care nu au mai mult de opt locuri, exclusiv scaunul conducătorului auto | La patru ani de la data la care vehiculul a fost folosit prima dată; ulterior, la fiecare doi ani |

___________________

ê 96/96/CE (adaptat)

è1 2003/27/CE art. 1 şi anexa

ANEXA II

ELEMENTE CARE TREBUIE CONTROLATE ÎN MOD OBLIGATORIU

Inspecţia tehnică auto trebuie să acopere cel puţin elementele menţionate mai jos, cu condiţia ca acestea să aibă legătură cu echipamentele obligatorii ale vehiculului controlat în respectivul stat membru.

Inspecţiile tehnice auto reglementate prin prezenta anexă pot fi efectuate vizual, fără demontarea părţilor componente ale vehiculului.

În cazul în care se constată că vehiculul este defect în ceea ce priveşte elementele menţionate mai jos, autorităţile competente din statele membre trebuie să adopte o procedură pentru stabilirea condiţiilor în care vehiculul poate fi folosit înainte de a fi supus altei inspecţii tehnice auto.

VEHICULE DIN CATEGORIILE 1, 2, 3,4, 5 ŞI 6 |

1. Sisteme de frânare Următoarele elemente trebuie incluse în inspecţia tehnică a sistemelor de frânare ale vehiculului. Rezultatele obţinute în timpul verificării sistemelor de frânare trebuie să corespundă, pe cât posibil, cu cerinţele tehnice ale [Directivei 71/320/CEE]. |

Elementele care trebuie verificate/încercate | Motivele respingerii |

1.1. Starea mecanică şi funcţionarea |

1.1.1. Pivotul pedalei de frână | prea strâns pivot uzat uzură/joc excesiv |

1.1.2. Starea pedalei şi cursa dispozitivului de acţionare a frânei | cursă excesivă sau rezervă de cursă insuficientă degajare incorectă a comenzii de frână cauciucul antiderapant de pe pedala de frână, lipsă, prost fixat sau uzat |

1.1.3. Pompa de vid sau compresorul şi rezervoarele | timp prea lung de umplere a compresorului, pentru funcţionarea eficace a frânelor presiune pneumatică/vid insuficient pentru asigurarea unei frânări repetate (cel puţin două acţionări) după declanşarea dispozitivului de avertizare (sau când manometrul indică un nivel periculos) pierdere de aer care produce o scădere considerabilă a presiunii sau pierderi de aer perceptibile |

1.1.4. Indicator de nivel de presiune scăzută sau manometru | funcţionarea defectuoasă sau defectarea indicatorului de presiune scăzută/a manometrului |

1.1.5. Supapă de comandă a frânei cu acţionare manuală | supapă fisurată sau deteriorată, uzură excesivă proastă funcţionare a supapei de comandă comandă nesigură asupra tijei supapei sau supapă nesigură conexiuni prost fixate sau lipsa etanşeităţii funcţionare nesatisfăcătoare |

1.1.6. Frână de mână, pârghie de comandă, clichet de frână de mână | blocare incorectă a clichetului de frână de mână uzură excesivă a axului pârghiei sau a mecanismului cu clichet cursă prea mare a pârghiei, indicând un reglaj incorect |

1.1.7. Supape de frânare (supape de comandă, supape de degajare rapidă, regulatoare de presiune etc.) | deteriorate, etanşeitate insuficientă (pierderi de aer) pierdere excesivă de ulei din compresor montare nesigură/necorespunzătoare pierderi excesive de lichid de frână |

1.1.8. Elemente de cuplare ale frânelor remorcii | ventile de izolare defecte sau supapă cu auto-etanşare defectă montare nesigură/necorespunzătoare etanşeitate insuficientă |

1.1.9. Acumulator, rezervor de presiune | deteriorat, corodat, neetanş nefuncţionare a dispozitivului de golire montare nesigură/necorespunzătoare |

1.1.10. Servomecanism frână, cilindru principal (sisteme hidraulice) | servomecanism defect sau ineficace cilindru principal defect sau neentanş cilindru principal nesigur cantitate insuficientă de lichid de frână lipsă capac rezervor cilindru principal lampă de avertizare pentru lichidul de frână aprinsă sau defectă funcţionare incorectă a dispozitivului de avertizare în caz de nivel insuficient al lichidului de frână |

1.1.11. Conducte de frână rigide | risc de fisurare sau rupere lipsa etanşeităţii la nivelul conductelor sau al racordurilor deteriorate sau excesiv de corodate plasate greşit |

1.1.12. Furtunuri flexibile ale frânei | risc de fisurare sau rupere deteriorate, puncte de fricţiune, prea scurte, răsucite lipsa etanşeităţii la nivelul furtunurilor sau al racordurilor umflare exagerată a furtunului sub presiune porozitate |

1.1.13. Garnituri de frână | uzură excesivă murdărite (cu ulei, unsoare etc.) |

1.1.14. Tamburi de frână, discuri de frână | uzură excesivă, fisuri excesive, nesiguri sau sparţi murdărite (ulei, unsori etc.) placa din spate fixată necorespunzător |

1.1.15. Cabluri de frână, tije, cuplaj pârghii | cabluri deteriorate, cu noduri excesiv de uzate sau corodate îmbinare nesigură a cablurilor sau a tijelor orice restricţionare a mişcării libere a sistemului de frânare orice mişcare anormală a pârghiilor/tijelor/cuplajelor, indicând o reglare incorectă sau o uzură excesivă |

1.1.16. Organe de acţionare frână (inclusiv frâne cu arc sau cilindri hidraulici) | fisurate sau deteriorate neetanşe montare nesigură/necorespunzătoare coroziune excesivă cursă prea mare a pistonului sau mecanismului cu membrană lipsa învelişului de protecţie contra prafului sau deteriorarea sa excesivă |

1.1.17. Corector automat al frânei în funcţie de sarcină | cuplaj defect reglaj incorect blocat, nefuncţional lipsă |

1.1.18. Dispozitive automate de eliminare a jocurilor | blocate sau cu mişcare anormală, uzură excesivă sau reglaj incorect defecte |

1.1.19. Sistem de încetinire (dacă este montat sau necesar) | conexiuni sau elemente de fixare nesigure defect |

1.2. Performanţa şi eficienţa frânei de serviciu |

1.2.1. Performanţa (creştere progresivă până la putere maximă) | putere de frânare necorespunzătoare pe una sau pe mai multe roţi puterea de frânare la oricare roată este mai mică de 70 % din cea mai mare putere înregistrată pe cealaltă roată de pe aceeaşi punte. În cazul încercării frânelor pe carosabil, devierea excesivă a vehiculului de la direcţia dreaptă. variaţie bruscă a puterii de frânare (blocaj) frânare cu întârziere anormală pe oricare dintre roţi fluctuaţie excesivă a puterii de frânare, cauzată de discuri deformate sau de tamburi ovalizaţi |

1.2.2. Eficienţa | un coeficient de frânare proporţional cu sarcina maximă autorizată sau, în cazul semiremorcilor, cu suma sarcinilor autorizate pe punţi, dacă este cazul, mai mic decât următoarele valori: eficienţă minimă de frânare categoria 1: 50 %[16] categoria 2: 43 %[17] categoria 3: 40 %[18] categoria 4: 50 % categoria 5: 45 %[19] categoria 6: 50 % sau o putere de frânare mai mică decât valorile de referinţă, dacă acestea sunt specificate de fabricantul osiei vehiculului[20] |

1.3. Performanţa şi eficienţa frânei secundare (de urgenţă) (dacă este asigurată de un sistem separat) |

1.3.1. Performanţă | frână nefuncţională pe o parte puterea de frânare la oricare roată este mai mică de 70 % din cea mai mare putere înregistrată pe cealaltă roată de pe aceeaşi osie variaţie bruscă a puterii de frânare (blocaj) sistemul de frânare automată nu funcţionează în cazul remorcilor |

1.3.2. Eficienţă | pentru toate categoriile de vehicule, un coeficient de frânare mai mic de 50 %[21] din performanţa frânei de serviciu definită la punctul 1.2.2, în raport cu sarcina maximă autorizată, ori, în cazul semiremorcilor, cu suma sarcinilor admise pe punte |

1.4. Performanţa şi eficienţa frânei de mână |

1.4.1. Performanţă | frână nefuncţională pe o parte |

1.4.2. Eficienţă | pentru toate categoriile de vehicule un coeficient de frânare mai mic de 16 % în raport cu sarcina maximă autorizată sau, pentru autovehicule, mai mic de 12 % în raport cu sarcina combinată maximă autorizată a vehiculului, luându-se în considerare coeficientul cu cea mai mare valoare |

1.5. Performanţă sistem de încetinire sau de frânare pe eşapament | variaţie bruscă a eficienţei (la sistemul de încetinire) defect |

1.6. Sistem antiblocare frână | funcţionare incorectă a dispozitivului de avertizare antiblocare defect |

VEHICULE DIN CATEGORIILE 1, 2 ŞI 3 | VEHICULE DIN CATEGORIILE 4, 5 ŞI 6 |

2. Direcţia şi volanul de direcţie | 2. Direcţia |

2.1. Stare mecanică | 2.1. Stare mecanică |

2.2. Volan de direcţie | 2.2. Joc direcţie |

2.3. Joc direcţie | 2.3. Fixare sistem de direcţie |

2.4. Rulmenţi roată |

3. Vizibilitate | 3. Vizibilitate |

3.1. Câmp de vizibilitate | 3.1. Câmp de vizibilitate |

3.2. Stare geamuri | 3.2. Stare geamuri |

3.3. Oglinzi retrovizoare | 3.3. Oglinzi retrovizoare |

3.4. Ştergătoare de parbriz | 3.4. Ştergătoare de parbriz |

3.5. Spălătoare de parbriz | 3.5. Spălătoare de parbriz |

4. Lumini, dispozitive reflectorizante şi echipamente electrice | 4. Echipamente de iluminat |

4.1. Faruri cu lumină de drum şi lumină de întâlnire | 4.1. Faruri cu lumină de drum şi lumină de întâlnire |

4.1.1. Stare şi funcţionare | 4.1.1. Stare şi funcţionare |

4.1.2. Orientare | 4.1.2. Orientare |

4.1.3. Comutatoare | 4.1.3. Comutatoare |

4.1.4. Eficienţă vizuală |

4.2. Lămpi de poziţie laterale şi lămpi de gabarit | 4.2. Stare şi funcţionare, starea lentilelor, culoare şi eficienţă vizuală pentru: |

4.2.1. Stare şi funcţionare | 4.2.1. Lămpi de poziţie laterale şi spate |

4.2.2. Culoare şi eficienţă vizuală | 4.2.2. Lămpi de stop |

4.2.3. Lămpi de semnalizare direcţie |

4.2.4. Lămpi de mers înapoi |

4.2.5. Lămpi de ceaţă |

4.2.6. Dispozitive de iluminare a plăcii de înmatriculare spate |

4.2.7. Catadioptri |

4.2.8. Lămpi de avertizare pericol |

4.3. Lămpi de stop |

4.3.1. Stare şi funcţionare |

4.3.2. Culoare şi eficienţă vizuală |

4.4. Lumini de semnalizare direcţie |

4.4.1. Stare şi funcţionare |

4.4.2. Culoare şi eficienţă vizuală |

4.4.3. Comutatoare |

4.4.4. Frecvenţă semnal luminos |

4.5. Lămpi de ceaţă faţă şi spate |

4.5.1. Poziţie |

4.5.2. Stare şi funcţionare |

4.5.3. Culoare şi eficienţă vizuală |

4.6. Lămpi de mers înapoi |

4.6.1. Stare şi funcţionare |

4.6.2. Culoare şi eficienţă vizuală |

4.7. Dispozitiv de iluminare a plăcii de înmatriculare spate |

4.8. Catadioptri stare şi culoare |

4.9. Lămpi de control |

4.10. Conexiunile electrice între vehiculul tractor şi remorcă sau semiremorcă |

4.11. Instalaţie electrică |

5. Punţi, roţi, anvelope, suspensie | 5. Punţi, roţi, anvelope, suspensie |

5.1. Punţi | 5.1. Punţi |

5.2. Roţi şi anvelope | 5.2. Roţi şi anvelope |

5.3. Suspensie | 5.3. Suspensie |

6. Şasiu şi accesorii şasiu | 6. Şasiu şi accesorii şasiu |

6.1. Şasiu sau cadru şi accesorii | 6.1. Şasiu sau cadru şi accesorii |

6.1.1. Stare generală | 6.1.1. Stare generală |

6.1.2. Ţevi de eşapament şi amortizoare de zgomot | 6.1.2. Ţevi de eşapament şi amortizoare de zgomot |

6.1.3. Rezervor şi conducte de combustibil | 6.1.3. Rezervor şi conducte de combustibil |

6.1.4. Proprietăţile geometrice şi starea dispozitivului de protecţie spate, camioane grele | 6.1.4. Suport pentru roata de rezervă |

6.1.5. Suport pentru roata de rezervă | 6.1.5. Siguranţă mecanism de cuplare (dacă este montat) |

6.1.6. Mecanismul de cuplare a vehiculelor tractoare, remorcilor şi semiremorcilor |

6.2. Cabina conducător auto şi caroserie | 6.2. Caroserie |

6.2.1. Stare generală | 6.2.1. Stare structurală |

6.2.2. Montare | 6.2.2. Uşi şi dispozitive de închidere |

6.2.3. Uşi şi dispozitive de închidere |

6.2.4. Podea |

6.2.5. Scaun conducător auto |

6.2.6. Trepte |

7. Alte echipamente | 7. Alte echipamente |

7.1. Centuri de siguranţă | 7.1. Fixare scaun conducător auto |

7.2. Extinctor | 7.2. Fixare baterie |

7.3. Dispozitive de închidere şi dispozitiv antifurt | 7.3. Dispozitive de avertizare acustică |

7.4. Triunghi reflectorizant | 7.4. Triunghi reflectorizant |

7.5. Trusă de prim-ajutor | 7.5. Centuri de siguranţă |

7.5.1. Siguranţa fixării |

7.5.2. Starea centurilor de siguranţă |

7.5.3. Funcţionare |

7.6. Cală (cale) de roată (roţi) |

7.7. Dispozitive de avertizare acustică |

7.8. Vitezometru |

7.9. Tahograf (existenţa şi integritatea sigiliilor) se verifică valabilitatea plăcii tahografului, dacă este prevăzut de Regulamentul (CEE) nr. 3821/85 Ö al Consiliului Õ[22] se verifică, dacă există dubii, dacă circumferinţa nominală sau dimensiunea anvelopei corespunde cu datele înscrise pe placa tahografului dacă se consideră util, se verifică integritatea sigiliilor tahografului şi, dacă este cazul, a oricăror alte mijloace de protecţie a conexiunilor împotriva manipulării frauduloase |

7.10. Dispozitiv limitator de viteză dacă este posibil, se verifică dacă limitatorul de viteză este montat conform cerinţelor Directivei 92/6/CEE se verifică valabilitatea plăcii limitatorului de viteză dacă se consideră util, se verifică integritatea sigiliilor limitatorului de viteză şi, dacă este cazul, a oricăror altor mijloace de protecţie a conexiunilor împotriva manipulării frauduloase è1 se verifică, în măsura posibilităţilor, dacă dispozitivul de limitare a vitezei împiedică vehiculele menţionate în articolele 2 şi 3 din Directiva 92/6/CEE să depăşească valorile prescrise. ç |

8. Noxe | 8. Noxe |

8.1. Zgomot | 8.1. Zgomot |

VEHICULE DIN CATEGORIILE 1, 2, 3, 4, 5 ŞI 6

ê 2003/27/CE art. 1 şi anexa (adaptat)

8.2. Gaze de evacuare

8.2.1. Autovehicule echipate cu motoare cu aprindere prin scânteie şi alimentate cu benzină

(a) dacă gazele de evacuare nu sunt controlate de un sistem avansat de control al emisiilor, cum ar fi un convertor catalitic cu trei căi controlat cu sondă lambda:

1. inspecţia vizuală a sistemului de evacuare, pentru a se verifica dacă este complet şi într-o stare satisfăcătoare şi dacă nu există scurgeri;

2. inspecţia vizuală a oricărui echipament de control al emisiilor instalat de producător, pentru a se verifica dacă este complet şi într-o stare satisfăcătoare şi dacă nu există scurgeri.

După o perioadă rezonabilă de condiţionare a motorului (ţinând seama de recomandările producătorului), se măsoară conţinutul de monoxid de carbon (CO) al gazelor de evacuare când motorul este în regim de ralanti (mers în gol).

Conţinutul maxim admisibil de CO în gazele de evacuare este menţionat de producătorul vehiculului. Dacă această informaţie nu este disponibilă sau dacă autorităţile competente din statele membre decid să nu o utilizeze ca valoare de referinţă, conţinutul de CO trebuie să nu depăşească următoarele valori:

(i) pentru vehicule înmatriculate sau puse în circulaţie pentru prima dată între data de la care statele membre au impus vehiculelor să respecte [Directiva 70/220/CEE Ö a Consiliului Õ][23] şi 1 octombrie 1986: CO – 4,5% vol;

(ii) pentru vehicule înmatriculate sau puse în circulaţie pentru prima dată după 1 octombrie 1986 – 3,5% vol;

(b) dacă gazele de evacuare sunt controlate de un sistem avansat de control al emisiilor, cum ar fi un convertor catalitic cu trei căi controlat cu sondă lambda:

1. inspecţia vizuală a sistemului de evacuare, pentru a se verifica dacă este complet şi într-o stare satisfăcătoare şi dacă nu există scurgeri;

2. inspecţia vizuală a oricărui echipament de control al emisiilor instalat de producător, pentru a se verifica dacă este complet şi într-o stare satisfăcătoare şi dacă nu există scurgeri;

3. determinarea eficienţei sistemului de control al emisiilor vehiculului, prin măsurarea valorii lambda şi a conţinutului de CO al gazelor de evacuare, în conformitate cu punctul 4 sau cu procedurile propuse de producători şi aprobate în momentul omologării. Pentru fiecare dintre aceste testări, motorul este condiţionat în conformitate cu recomandările producătorilor vehiculului;

4. emisii la ieşirea ţevii de eşapament – valori limită

Conţinutul maxim admisibil de CO în gazele de evacuare este cel menţionat de producătorul vehiculului. Dacă această informaţie nu este disponibilă, conţinutul de CO nu trebuie să depăşească următoarele valori:

(i) măsurare cu motorul la ralanti:

Conţinutul maxim admisibil de CO în gazele de evacuare nu trebuie să depăşească 0,5% vol., iar pentru vehiculele care au fost omologate în conformitate cu valorile limită indicate în rândul A sau în rândul B din tabelul de la punctul 5.3.1.4 din anexa I la Directiva 70/220/CEE, modificată prin Directiva 98/69/CE Ö a Parlamentului European şi a Consiliului Õ[24] sau prin modificări ulterioare, conţinutul maxim de CO nu trebuie să depăşească 0,3% vol. Dacă nu se poate stabili Ö conformitatea Õ cu Directiva 70/220/CEE, modificată prin Directiva 98/69/CE, dispoziţiile de mai sus se aplică la vehicule înmatriculate sau puse în circulaţie pentru prima dată după 1 iulie 2002;

(ii) măsurare la ralanti accelerat (mers în gol), cu turaţia motorului de cel puţin 2 000 min-1:

Conţinutul de CO: maxim 0,3% vol., iar pentru vehicule care au fost omologate în conformitate cu valorile limită indicate în rândul A sau în rândul B din tabelul de la punctul 5.3.1.4 din anexa I la Directiva 70/220/CEE, modificată de Directiva 98/69/CE sau prin modificări ulterioare, conţinutul maxim de CO nu trebuie să depăşească 0,2% vol. Dacă nu se poate stabili Ö conformitatea Õ cu Directiva 70/220/CEE, modificată prin Directiva 98/69/CE, dispoziţiile de mai sus se aplică la vehicule înmatriculate sau puse în circulaţie pentru prima dată după 1 iulie 2002.

Lambda: 1 ( 0,03 sau în conformitate cu specificaţiile producătorului;

(iii) pentru autovehicule echipate cu sisteme de diagnostic la bord (OBD) în conformitate cu Directiva 70/220/CEE (modificată prin Directiva 98/69/CE şi prin modificări ulterioare), ca o alternativă la testarea specificată la (i), statele membre pot stabili funcţionarea corectă a sistemului de evacuare prin citirea corespunzătoare a dispozitivului OBD şi verificarea simultană a funcţionării corecte a sistemului OBD.

8.2.2. Autovehicule echipate cu motoare cu aprindere prin compresie (diesel)

(a) măsurarea opacităţii gazelor de evacuare în timpul accelerării libere (mers în gol, de la ralanti până la turaţia de întrerupere a alimentării), cu schimbătorul de viteză la punctul mort şi ambreiajul cuplat;

(b) condiţionarea prealabilă a vehiculului:

1. vehiculele pot fi testate fără condiţionare prealabilă, cu toate că, din motive de siguranţă, trebuie să se verifice dacă motorul este cald şi într-o stare mecanică satisfăcătoare;

2. cu excepţia situaţiei specificate la punctul 5 litera (d) , nici un vehicul nu poate fi respins dacă nu a fost testat în următoarele condiţii:

(i) motorul trebuie să fie complet încălzit; de exemplu, temperatura uleiului de motor măsurată printr-o sondă în tubul jojei de ulei să fie de cel puţin 80°C sau temperatura normală de funcţionare, dacă aceasta este mai scăzută, ori temperatura blocului motor, măsurată în funcţie de nivelul de radiaţii infraroşii, să atingă cel puţin o temperatură echivalentă. Dacă, din cauza configuraţiei vehiculului, această măsurătoare nu poate fi efectuată, temperatura normală de funcţionare a motorului poate fi stabilită prin alte mijloace, de exemplu pe baza funcţionării ventilatorului de răcire a motorului;

(ii) sistemul de evacuare trebuie să fie purjat prin cel puţin trei cicluri de accelerare liberă sau printr-o metodă echivalentă;

(c) procedura de testare:

1. inspecţia vizuală a oricărui echipament de control al emisiilor instalat de producător, pentru a se verifica dacă este complet şi într-o stare satisfăcătoare şi dacă nu există scurgeri;

2. motorul şi orice turbocompresor instalat trebuie să fie la turaţia de ralanti înainte de începerea fiecărui ciclu de accelerare liberă. Pentru motoarele diesel ale vehiculelor grele, aceasta înseamnă să se aştepte cel puţin 10 secunde după eliberarea pedalei de acceleraţie;

3. pentru iniţierea fiecărui ciclu de accelerare liberă, pedala de acceleraţie trebuie să fie apăsată total, în mod rapid şi continuu (în mai puţin de o secundă), dar nu brutal, pentru a se obţine debitul maxim de la pompa de injecţie;

4. în timpul fiecărui ciclu de accelerare liberă, motorul trebuie să atingă turaţia de întrerupere a alimentării sau, pentru vehicule cu transmisie automată, turaţia specificată de producător sau, dacă aceste date nu sunt disponibile, două treimi din turaţia de întrerupere a alimentării, înainte de eliberarea pedalei de acceleraţie. De exemplu, această condiţie poate fi verificată prin monitorizarea turaţiei motorului sau permiţând trecerea unui timp suficient între apăsarea pedalei de acceleraţie şi eliberarea sa, interval care, în cazul vehiculelor de categoria 1 şi 2 din anexa I, trebuie să fie de cel puţin două secunde;

(d) valori limită:

1. nivelul concentraţiei nu trebuie să depăşească nivelul înregistrat pe placă, în conformitate cu Directiva 72/306/CEE Ö a Consiliului Õ[25];

2. dacă această informaţie nu este disponibilă sau dacă autorităţile competente ale statelor membre decid să nu o utilizeze ca referinţă, nivelul concentraţiei nu trebuie să depăşească nivelul indicat de producător sau valorile limită ale coeficientului de absorbţie, care sunt următoarele:

Coeficientul maxim de absorbţie pentru:

- motoare diesel cu aspiraţie naturală = 2,5 m-1;

- motoare diesel supraalimentate = 3,0 m-1;

- o limită de 1,5 m-1 se aplică la următoarele vehicule care au fost omologate în conformitate cu valorile limită indicate în:

(a) rândul B din tabelul de la punctul 5.3.1.4 din anexa I la Directiva 70/220/CEE, modificată de Directiva 98/69/CE – (vehicule utilitare uşoare cu motor diesel – Euro 4);

(b) rândul B1 din tabelele de la punctul 6.2.1 din anexa I la Directiva 88/77/CEE a Consiliului[26], modificată de Directiva 1999/96/CE Ö a Parlamentului European şi a Consiliului Õ[27] – (vehicule utilitare grele cu motor diesel – Euro 4);

(c) rândul B2 din tabelele de la punctul 6.2.1 din anexa I la Directiva 88/77/CEE, modificată de Directiva 1999/96/CE – (vehicule utilitare grele cu motor diesel – Euro 5);

(d) rândul C din tabelele de la punctul 6.2.1 din anexa I la Directiva 88/77/CEE, modificată de Directiva 1999/96/CE – (vehicule utilitare grele – EEV)

sau valorile limită din modificările ulterioare ale Directivei 70/220/CEE, modificată de Directiva 98/69/CE sau valori limită din modificările ulterioare la Directiva 88/77/CEE, modificată de Directiva 1999/96/CE sau valori echivalente, când se utilizează echipamente de un alt tip decât cel folosit pentru omologarea CE de tip.

Dacă nu este posibilă stabilirea unei Ö conformităţi Õ cu punctul 5.3.1.4 din anexa I la Directiva 70/220/CEE, modificată de Directiva 98/69/CE sau cu punctul 6.2.1 din anexa I la Directiva 88/77/CEE, modificată prin Directiva 1999/96/CE, atunci dispoziţiile de mai sus se aplică la vehicule înmatriculate sau puse în circulaţie pentru prima dată după 1 iulie 2008.

3. aceste dispoziţii nu se aplică vehiculelor înmatriculate sau puse în circulaţie pentru prima dată înainte de 1 ianuarie 2008;

4. un vehicul poate fi respins doar dacă media aritmetică a cel puţin ultimelor trei cicluri de accelerare liberă depăşeşte valoarea limită. Această medie poate fi calculată ignorând orice măsurătoare care se abate semnificativ de la media măsurată sau poate rezulta din orice alt calcul statistic care ţine seama de dispersia valorilor măsurate. Statele membre pot limita numărul ciclurilor de testare;

5. pentru a evita testările inutile, statele membre, prin derogare de la dispoziţiile de la punctul 8.2.2 litera (d) punctul 4 , pot respinge vehicule ale căror valori măsurate după trei cicluri de accelerare liberă sau după ciclurile de purjare (sau un procedeu echivalent) menţionate la punctul 8.2.2 litera (b) punctul 2 punctul (ii) sunt semnificativ mai mari decât valorile limită. Tot pentru a evita testările inutile, statele membre, prin derogare de la dispoziţiile de la punctul 8.2.2 litera (d) punctul 4 , pot admite vehicule ale căror valori măsurate după trei cicluri de accelerare liberă sau după ciclurile de purjare (sau un procedeu echivalent) menţionate la punctul 8.2.2 litera (b) punctul 2 punctul (ii) sunt semnificativ mai mici decât valorile limită.

8.2.3. Echipamentul de testare

Emisiile vehiculelor sunt testate cu ajutorul unor echipamente concepute pentru stabilirea precisă a respectării valorilor limită prescrise sau indicate de producător.

8.2.4. Dacă, în timpul omologării CE de tip, se constată că un tip de vehicul nu satisface valorile limită prevăzute de prezenta directivă, statele membre pot stabili valori limită mai mari pentru acel tip de vehicul, pe baza dovezilor furnizate de producător. Statele membre trebuie să informeze imediat Comisia cu privire la aceasta, iar aceasta trebuie să informeze, la rândul ei, celelalte state membre.

ê 96/96/CE

VEHICULE DIN CATEGORIILE 1, 2 ŞI 3 | VEHICULE DIN CATEGORIILE 4, 5 ŞI 6 |

8.3. Deparazitare radio |

9. Încercări suplimentare pentru vehiculele de transport în comun |

9.1. Ieşire (ieşiri) de urgenţă (inclusiv ciocane pentru spart geamurile), indicatoare ale ieşirii (ieşirilor) de urgenţă |

9.2. Sistem de încălzire |

9.3. Sistem de ventilare |

9.4. Dispunerea scaunelor |

9.5. Iluminatul interior |

10. Identificare vehicul | 10. Identificare vehicul |

10.1. Placă de înmatriculare | 10.1. Placă de înmatriculare |

10.2. Număr şasiu | 10.2. Număr şasiu |

é

ANEXA III

Partea A

Directiva abrogată şi lista modificărilor ulterioare (menţionate la articolul 10)

Directiva 96/96/CE a Consiliului (JO L 46, 17.2.1997, p. 1) |

Directiva 1999/52/CE a Comisiei (JO L 142, 5.6.1999, p. 26) |

Directiva 2001/9/CE a Comisiei (JO L 48, 17.2.2001, p. 18) |

Directiva 2001/11/CE a Comisiei (JO L 48, 17.2.2001, p. 20) |

Directiva 2003/27/CE a Comisiei (JO L 90, 8.4.2003, p. 41) |

Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului (JO L 284, 31.10.2003, p. 1) | numai anexa III, punctul 68 |

Partea B

Termene de transpunere în dreptul intern (menţionate la articolul 10)

Directiva | Data limită de transpunere |

96/96/CE | 9 martie 1998 |

1999/52/CE | 30 septembrie 2000 |

2001/9/CE | 9 martie 2002 |

2001/11/CE | 9 martie 2003 |

2003/27/CE | 1 ianuarie 2004 |

_____________

ANEX A IV

TABEL DE CORESPONDENŢĂ

DIRECTIVa 96/96/CE | Prezenta directivă |

Articolele 1 - 4 | Articolele 1 - 4 |

Articolul 5 frază introductivă | Articolul 5 frază introductivă |

Articolul 5 liniuţele de la unu la şapte | Articolul 5 literele (a) - (g) |

Articolul 6 | - |

Articolul 7 alineatul (1) | Articolul 6 alineatul (1) |

Articolul 7 alineatul (2) | Articolul 6 alineatul (2) primul paragraf |

- | Articolul 6 alineatul (2) al doilea paragraf |

Articolul 8 alineatul (1) | Articolul 7 alineatul (1) |

Articolul 8 alineatul (2) primul paragraf | Articolul 7 alineatul (2) |

Articolul 8 alineatul (2) al doilea paragraf | - |

Articolul 8 alineatul (3) | - |

Articolul 9 alineatul (1) | — |

Articolul 9 alineatul (2) | Articolul 8 |

Articolul 10 | - |

Articolul 11 alineatul (1) | - |

Articolul 11 alineatul (2) | Articolul 9 |

Articolul 11 alineatul (3) | - |

- | Articolul 10 |

Articolul 12 | Articolul 11 |

Articolul 13 | Articolul 12 |

Anexele I - II | Anexele I - II |

Anexele III - IV | - |

– | Anexa III |

– | Anexa IV |

_____________

[1] COM(87) 868 PV.

[2] Efectuată în conformitate cu Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu – Codificarea acquis-ului comunitar, COM(2001) 645 final.

[3] A se vedea anexa III, partea A la prezenta propunere.

[4] JO L 184, 17.7.1999, p. 23. Decizie astfel cum a fost modificată prin Decizia 2006/512/CE (JO L 200, 22.7.2006, p. 11).

[5] JO C 255, 21.10.2006, p. 1.

[6] JO C , , p. .

[7] JO C , , p. .

[8] JO C , , p. .

[9] JO C , , p. .

[10] JO L 46, 17.2.1997, p. 1. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

[11] A se vedea anexa III, partea A.

[12] JO L 202, 6.9.1971, p. 37. Directivă modificată ultima dată Ö prin Directiva 2006/96/CE (JO L 363, 20.12.2006, p. 81 Õ.

[13] JO L 350, 28.12.1998, p.1. Ö Directivă abrogată începând cu 2 ianuarie 2013 prin Regulamentul (CE) nr. 715/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului (JO L 171, 29.6.2007, p. 1) Õ.

[14] JO L 274, 9.10.1998, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 561/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului (JO L 102, 11.4.2006, p. 1).

[15] JO 184, 17.7.1999, p. 23. Decizie modificată prin Decizia 2006/512/CE (JO L 200, 22.7.2006, p. 11).

[16] 48 % pentru vehiculele din categoria 1 care nu sunt dotate cu ABS sau omologate înainte de 1 octombrie 1991 (data interzicerii primei puneri în circulaţie fără omologarea CE de tip a componentelor) [Directiva 71/320/CEE. Directivă astfel cum a fost modificată prin Directiva 88/194/CEE a Comisiei (JO L 92, 9.4.1988, p. 47)].

[17] 45 % pentru vehiculele înmatriculate după 1988 sau de la data aplicării Directivei [71/320/CEE. Directivă astfel cum a fost modificată prin Directiva 85/647/CEE a Comisiei (JO L 380, 31.12.1985, p. 1)], în temeiul legislaţiei interne a statelor membre, oricare dintre acestea este mai recentă.

[18] 43 % pentru semiremorci şi remorcile cu bară de tracţiune înmatriculate după 1998 sau de la data aplicării Directivei [71/320/CEE. Directivă astfel cum a fost modificată prin Directiva 85/647/CEE a Comisiei], în temeiul legislaţiei interne a statelor membre, oricare dintre acestea este mai recentă.

[19] 50 % pentru vehiculele din categoria 5 înmatriculate după 1998 sau de la data aplicării Directivei [71/320/CEE. Directivă astfel cum a fost modificată prin Directiva 85/647/CEE a Comisiei], în temeiul legislaţiei interne a statelor membre, oricare dintre acestea este mai recentă.

[20] Valoarea de referinţă pentru puntea vehiculului este puterea de frânare (exprimată în newtoni) necesară pentru a obţine forţa minimă de frânare prescrisă pentru masa vehiculului în momentul prezentării la inspecţie.

[21] Pentru vehiculele din categoriile 2 şi 5, performanţa minimă a frânei secundare (dat fiind că performanţa frânei secundare nu intra sub incidenţa Directivei [71/320/CEE. Directivă astfel cum a fost modificată prin Directiva 85/647/CEE a Comisiei]) trebuie să fie de 2,2 m/s2.

[22] JO L 370, 31.12.1985, p. 8.

[23] JO L 76, 9.3.1970, p. 1.

[24] JO L 350, 28.12.1998, p. 1.

[25] JO L 190, 20.8.1972, p. 1.

[26] JO L 36, 9.2.1988, p. 33.

[27] JO L 44, 16.2.2000, p. 1.

Top