(a)

monitorizarea gazelor nobile;

(b)

asistență tehnică.

1.

Măsurătorile de gaze nobile raportate de diferite echipe în urma evenimentului din RPDC din 9 octombrie 2006 au demonstrat fezabilitatea măsurătorilor privind xenonul radioactiv și utilitatea acestor date pentru verificări. Cu toate acestea, sunt încă necesare eforturi considerabile de cercetare pentru a determina potențialul deplin al acestei tehnologii în scopurile CTBT.

2.

Rezultatele „Experimentului internațional privind gazul nobil” (INGE) obținute în ultimii opt ani au arătat în mod clar faptul că contextul privind xenonul radioactiv este mult mai complex decât s-a crezut inițial. Într-adevăr, au fost identificate surse antropice inițial neprevăzute, precum instalațiile de producere a izotopilor radioactivi în scopuri medicale. Unele din aceste instalații au intrat în funcțiune după negocierea CTBT. Rămâne de făcut un inventar complet al surselor de xenon radioactiv. Corelată cu această chestiune este variația concentrației atmosferice a activității xenonului în funcție de loc, compoziție și timp.

3.

Acțiunea comună 2007/468/PESC a Consiliului (denumită în continuare „a doua acțiune comună CTBTO”) a vizat studierea și măsurarea contextului privind xenonul în mai multe părți ale lumii pe perioade limitate. Scopul celei de a doua acțiuni comune CTBTO a fost de a îmbunătăți cunoașterea și înțelegerea impactului surselor, a transportului atmosferic și a influenței caracteristicilor meteorologice regionale. Măsurătorile se efectuează în prezent la distanțe diferite de surse antropice cunoscute, precum centrale nucleare și instalații radiofarmaceutice. Rezultatele celei de a doua acțiuni comune CTBTO vor fi utilizate pentru dezvoltarea în continuare și validarea unor metodologii de clasificare a măsurătorilor detectate de către sisteme eficiente de detectare a gazelor nobile.

4.

Ca o continuare directă a activităților întreprinse în temeiul celei de-a doua acțiuni comune CTBTO, CTBTO propune în prezent o campanie mai extinsă de măsurare globală. Aceasta se va concentra pe examinarea influenței surselor locale de xenon radioactiv asupra distribuției și a variabilității temporale a concentrațiilor de xenon radioactiv. Proiectul urmărește realizarea următoarelor obiective:

5.

Beneficiile sistemului de verificare vor fi:

6.

În cadrul proiectului, este planificată achiziționarea a două sisteme de măsurare a xenonului care să utilizeze, de preferință, două metode de detectare diferite. Sistemele, o unitate robustă de tip mobil și o unitate la cheie personalizată într-un container transportabil, vor folosi tehnologiile existente și disponibile. În paralel cu achiziționarea sistemului, vor avea loc vizite la fața locului pentru a verifica infrastructura și pentru a pregăti campania de măsurare. Alegerea siturilor și durata măsurătorilor se vor baza pe studii meteorologice detaliate care vor fi realizate de Secretariatul tehnic provizoriu (PTS) într-o etapă pregătitoare. Criteriile de selecție a siturilor se vor baza, de asemenea, pe disponibilitatea instituțiilor locale care cooperează, pe logistică și pe criteriile meteorologice. Se preconizează că etapa de pregătire va dura între 3 și 6 luni.

7.

După o scurtă perioadă de testare la sediul central, cele două sisteme vor fi transportate la siturile selectate în vederea măsurării xenonului radioactiv pentru o perioadă reprezentativă cuprinsă între 6 și 12 luni. Sistemele vor fi instalate, calibrate și puse în funcțiune de către furnizorul sistemului. Pe durata măsurătorilor va fi angajat, pe bază de contracte, personal din zonă care va fi astfel format încât să se poată ocupa de funcționarea și întreținerea zilnică a sistemului. La finalizarea măsurătorilor, sistemele vor fi înapoiate PTS.

8.

Se va urmări strânsa colaborare și participare a instituțiilor interesate în țările în care se desfășoară măsurătorile în toate aspectele punerii în aplicare a proiectului. În plus, PTS va urmări să colaboreze cu instituțiile statelor membre ale UE în domenii specifice, precum asistența pentru laboratoare, controlul calității, logistică și studii de transport atmosferic.

9.

Datele vor fi analizate de PTS. La sfârșitul proiectului, se va organiza un atelier de evaluare a rezultatelor.

1.

Una dintre caracteristicile unice ale sistemului CTBT de verificare în raport cu regimurile de control al armamentului este transmiterea în timp real a informațiilor relevante privind conformitatea direct către statele participante. Datele și produsele IMS și ale Centrului internațional de date (CID) sunt puse la dispoziția fiecărui stat semnatar. La momentul actual, PTS transmite date și produse către mai mult de 840 de utilizatori autorizați din 96 de state semnatare.

2.

În vreme ce, în ultimii doi ani, interesul în înființarea centrelor naționale de date (CND) a crescut în mod semnificativ în rândul țărilor în curs de dezvoltare – înregistrându-se o creștere a numărului țărilor interesate cu aproximativ 20 % – multe țări în curs de dezvoltare încă nu au acces deplin la sistemul CTBTO. Este în special cazul regiunii Africii unde numărul statelor care au înființat centre naționale de date (CND), precum și numărul de conturi securizate ale statelor semnatare (Secure Signatory Accounts – SSAs) rămâne scăzut.

3.

Activitățile de asistență tehnică propuse sunt destinate facilitării unei mai bune participări a statelor africane la sistemul CTBT de verificare și la avantajele științifice ale acestuia. Pentru a putea să solicite date și produse și să le utilizeze, utilizatorii potențiali trebuie să dispună de un context tehnic suficient. Acest context ar trebui să cuprindă funcțiile de bază ale CID și IMS, precum și ale aplicațiilor științifice care pot fi derivate din utilizarea datelor IMS și a produselor CID. Acest lucru poate fi obținut cel mai bine prin activități de formare de lungă durată.

4.

Prin urmare, proiectul va presupune prezența extinsă a experților tehnici angajați de PTS în fiecare stat beneficiar, experți care vor servi drept puncte de contact (PC) regionale pe durata acestui proiect. În măsura în care este fezabil, se vor organiza activități de formare și de asistență tehnică pentru statele beneficiare în care au fost identificate și evaluate nevoi speciale referitoare la instituirea centrelor naționale de date (CND) și a conturilor securizate ale statelor semnatare (SSAs), precum și la avantajele științifice ale sistemului. Statele semnatare africane selectate care urmează să ratifice CTBT vor fi, de asemenea, implicate în acest proiect. Toate activitățile PC în statele beneficiare vor fi desfășurate cu sprijinul PTS și în strânsă colaborare cu acesta, pentru a asigura eficiența și durabilitatea eforturilor depuse în acest proiect în ceea ce privește formarea și asistența tehnică, precum și pentru a asigura armonizarea cu activitățile prevăzute în Acțiunea comună 2006/243/PESC („prima acțiune comună CTBTO”).

5.

Aplicând criteriile sus-menționate, PTS are în vedere, în această primă etapă a eforturilor punctuale de asistență tehnică, activități în cât mai multe dintre următoarele state africane, sub rezerva unei evaluări prealabile de fezabilitate efectuate de PTS având în vedere condițiile locale predominante la momentul respectiv și în urma aprobării de către țările beneficiare în conformitate cu dispozițiile secțiunii IV:

6.

Scopul proiectului este de a oferi statelor beneficiare cunoștințe și asistență suficiente pentru a construi și/sau a îmbunătăți propriile capacități CND, precum și un program de formare pentru personalul CND. Proiectul va include, de asemenea, o puternică componentă referitoare la procedurile operative ale stației IMS. Statelor beneficiare li se va da posibilitatea de a accesa și de a utiliza datele și produsele CID mai ușor și mai eficient, precum și de a îmbunătăți operațiunile de întreținere a stațiilor IMS pe teritoriile lor.

7.

Se anticipează faptul că interacțiunea cu PC va facilita atât sporirea numărului de CND în statele beneficiare, cât și participarea mai largă acestora la punerea în aplicare a sistemului CTBT de monitorizare și verificare, inclusiv utilizarea efectivă și eficientă a datelor și a produselor CID. În plus, proiectul are scopul de a consolida interacțiunea și cooperarea între CTBTO, oamenii de știință și instituțiile științifice din regiunile respective.

8.

O parte integrantă a proiectului va implica utilizarea capacităților PTS de învățare online, dezvoltate în temeiul primei acțiuni comune CTBTO. De asemenea, se va crea un forum în care participanții pot fi instruiți cu privire la utilizarea produselor de învățare online. Observațiile utilizatorilor din statele beneficiare cu privire la acest proces vor avea o influență pozitivă atât asupra proiectelor de învățare online, cât și asupra celor de asistență tehnică.

9.

Concentrarea asupra asistenței tehnice ar trebui să ducă la creșterea nivelului de angajare a statelor beneficiare în ceea ce privește activitățile de dezvoltare a CND desfășurate de PTS. Aceste activități vor fi organizate ca urmare a dispozițiilor referitoare la asistența tehnică cuprinse în partea I F. 22 din protocolul la CTBT.

10.

Proiectul vizează o serie de beneficii importante pentru CTBTO și statele beneficiare, și anume:

11.

Statele care înființează centre naționale de date vor primi resurse financiare, tehnologice și umane din partea PTS, care vor ajuta statele beneficiare să dezvolte și să mențină competențele tehnice care le sunt necesare pentru a participa pe deplin la sistemul CTBT de monitorizare și verificare.

12.

O mai bună apreciere din partea statelor beneficiare cu privire la modul în care înființarea de CND poate contribui la îmbogățirea propriilor lor baze științifice și la modul în care datele IMS pot fi utilizate pentru analizarea evenimentelor din regiune.

13.

Sporirea numărului și a ariei geografice a siturilor CND care primesc și analizează independent informațiile CID va permite o utilizare mai eficientă a CID, facilitând astfel îmbunătățirea în continuare a acurateței sistemului (după cum s-a evidențiat în urma primului test de performanță a sistemului, efectuat de PTS în aprilie-iunie 2005).

14.

PTS va identifica și va trimite doi experți tehnici în calitate de consultanți, cu rolul de puncte de contact, care își vor avea sediul în Africa pe durata proiectului și vor coordona toate activitățile cu consultarea conducerii CID și în urma aprobării de către aceasta. Statele beneficiare vor fi împărțite în două grupuri, în jurul celor două puncte de contact. Activitățile din fiecare regiune vor fi împărțite în două etape.

15.

Etapa 1: Vizite de lucru cu caracter tehnic în fiecare țară

16.

Etapa 2: Monitorizare

La terminarea primei etape, participanții ar trebui să poată utiliza noile cunoștințe, noile programe informatice și echipamentele hardware și ar trebui să le poată instala și exploata în baza informațiilor primite în cadrul seminarului de formare. În scopul de a consolida competențele dobândite și/sau de a completa lacunele rămase, PC vor reveni în țările beneficiare pentru a evalua modul în care participanții utilizează cunoștințele dobândite în cursul seminariilor de formare din etapa 1. Obiectivul acestor vizite scurte de monitorizare este acela de a verifica dacă personalul tehnic local poate să utilizeze în mod curent datele și produsele PTS. Aceste eforturi vor fi adaptate în funcție de nevoile și competențele locale și urmărind principiul durabilității, astfel încât activitățile să poată continua și după terminarea proiectului.

17.

La încheierea proiectului, se va prezenta un raport cuprinzător pentru fiecare țară beneficiară, în care vor fi descrise progresele realizate, nevoile definite și cele percepute, precum și relațiile dintre organizațiile la care au fost efectuate vizite. Aceste rapoarte vor constitui baza pentru activitățile ulterioare de monitorizare în țările respective.

(a)

un raport intermediar, după primele șase luni de punere în aplicare a proiectelor;

(b)

un raport final, la cel mult o lună după finalizarea punerii în aplicare a proiectelor.